SB

(M
EDITURA NEMIRA
1992

L
Coperta coleciei i ilustraia DAN ALEXANDRU IONESCU Sven Hassel MARCHBATALION
Editura Nemira este posesoarea dreptului unic fi e clusi! de a editat in lim"a rom#n$ opera completa a scriitorului S!en %assel& Toate drepturile asupra acestei versiuni aparin editurii Nemira. Reproducerea prin orice mi!loace" inte#ral$ sau parial$" a acestei c$ri %$r$ consim$m&ntul editurii Nemira este .inter'is$ (i se pedepse(te con%orm le#ii.

Diferena nu'i c(iar atit de mare pe cit ar putea p$rea) declar$ *arcelona *+om) scuip,nd prin o"lonul tancului& Dup$ cum tii) r$-"oiul ci!il din Spania l'am ,nceput ca .milicictno/ ,n Ser!icios Especiales0& Cei "$nuii c$ ar aparine coloanei a '1'a sau c'ar fi fasciti erau dui) prin Caile del A!e 2$ria) pin$ la -idurile a"atorului& Nisipul era ,ntr'at,t de uscat incit su3ea imediat s,n3ele) de nu mai era ne!oie s$ fie !,nturat dup$ e ecuie& 4referam s$'i ,mpueam stind in picioare) dar unii se aruncau pe 5os i nu era c(ip s$'i scoli& 2uli stri3au6 .7r$iasc$ Spania8/ Cind naionalitii lui 9ranco au pus mina pe mine i m'au ,nrolat ,n Le3iunea Str$in$ spaniol$) am fost ne!oit s$ le demonstre- c$ sint un "un 3erman) luat cu sila de oamenii 3eneralului repu"lican 2ia5a& Am fost !$rsat la compania a :'a) "atalionul ;) $ia care a!eau 3ulerul tunicii al"astru& Aici) f$ceam acelai lucru ca i la Ser!icios Especiales ale 3eneralului 2ia5a) numai c$'i ,mpucam le3ai de scaune) cu spatele la noi& <i ei) ca i

ceilali) tot .7r$iasc$ Spania8/ stri3au& Cind a !enit sfiritul r$-"oiului) nu mai pridideam cu at,ta munc$& La *arcelona) ,i ,n3(esuiam ,n arenele destinate coridelor i'i seceram cu mitraliera& Eram a5utai de patru escadroane de mauri) apoi s'a amestecat i poliia care tr$3ea ,n mori de la un pas& Dup$ cum !edei) toat$ lumea murea ,n acelai fel i nimeni =nu era !ino!at de nimic8 Ca s$ do!edeti c$ eti "un patriot) tre"uia o"li3atoriu s$ denuni pe care!a& >udec$torii repu"licani -iceau6 .?ura) porcule8/ cind !reun acu-at ,ncerca s$ se apere@ la $tilali) la naionaliti) 5udec$torii -iceau@6 .9leanca) porc de dine8/ Aici era toat$ deose"irea8 ) Destul despre r$-"oi8 s$ri 2icuul& 4o!estete mai "ine despre luptele de tauri i despre frumoasele 3a3ici sc$ldate ,n soare8 *arcelona ,i frec$ pleoapele de parc$ ar fi !rut s$ alun3e de ISBN *+,-*..+/-0-*
Serviciile Speciale" rec te Si#uran1 1a Statului 2n.t.3.

su" ele ima3inea s,n3eroaselor e ecuii& Se porni s$ !or"easc$ si uitar$m pe loc i 3erul care ne ardea o"ra5ii) i troienele ,n3(eate6 acum nu mai !edeam altce!a dec,t cerul al"astru al Spaniei) nu au-eam dec,t !uietul entu-iasmat al mulimii& C(iar i 7':A) tancul rusesc ,n care ne aflam) asculta) uit,nd c$ nu mai are ulei@ duduia ,ncetior i'i ,nc(ipuia c$ e un taur) mare i ne3ru&

COMANDO CU DESTINAIE SPECIAL

B$pada se &nv&rte!a (i se &nvol4ura peste nem$r#inirea stepei. Ra%ale de %ul#i 4iciuiau tancurile ce se aliniaser$ &ntr-un (ir compact de-a lun#ul a ceea ce ar %i tre4uit s$ %ie o (osea. 5c6ipa!ele se &n#6esuiser$ dedestu4ul lor sau se ad$posteau pe dup$ ele" &n partea %erit$ de v&nt" prote!&ndu-(i %eele de apri#a mu(c$tur$ a criv$ului. Micuul se instalase su4 tancul nostru" un M7891 tot acolo :orta &(i con%ecionase un soi de saltea (i #6emuit cum st$tea sem$na cu o 4u%ni$" av&ndu-0 (i pe m$runelul le#ionar" complet &n#6eat" &ntre picioarele sale. Impetuoasa noastr$ &naintare %usese oprit$ deodat$" %$r$ ca cineva s$-(i %i dat osteneala s$ ne e;plice pentru ce1 de altminteri" ni se rupea-n pai(pe. Ce importan$ avea pentru noi dac$ st$m pe loc sau %acem altceva< Tot un drac" tot r$'4oi= 9ulius Heide" care-(i s$pase o #roap$ &n '$pad$" ne propuse o partid$ de septic$" dar aveam de#etele prea &n#6eate ca s$ putem ine c$rile. Le#ionarul avea de#eraturi #rave la m&%tii (i la urec6i. :om$da care ni se distri4uise p$rea c$ %ace mai mult r$u dec&t 4ine. >e alt%el" :orta o aruncase &nc$ din prima 'i. pretin'&nd c$ pute a caca de pisic$. B$trinul se apropie de noi su%l&nd din #reu. Sosea de la comandant. Sc(meisser0'ul &i lunec$ de pe um$r (i c$'u &n '$pad$" &nainte ca proprietarul s$-0 %i aruncat sin#ur. ) Ce-a vrut animalul $la< se interes$ :orta" privindu-(i de#eraturile purulente de pe m&ini. B$trinul nu se #r$4i cu r$spunsul. Tacticos" &ncepu s$-(i &ndese pipa" vec6ea sa pip$ din lemn" cu c$p$cel de metal" %a4ricaie proprie. Le#ionarul &i &ntinse 4ric6eta. Cea mai 4un$
? Marc$ de pistol-mitralier$" cu pat metalic ra4ata4il" cali4rul * mm 2n.t.3.

4ric6et$ din lume ce nu d$duse niciodat$ #re(. O con%ecionase dintr-un tu4 de proiectil pentru mitralierele a.a." iasc$" o and$ra de cremene (i o 4ucat$ din lama unui 4rici. Sc&nteia aprindea iasca" 4o4ul de !$ratec era aproape invi'i4il noaptea (i nici cea mai cumplit$ %urtun$ nu-0 putea stin#e. ) Hai" 'i-i" ce-a vrut< (i :orta scuip$ ner$4d$tor &n '$pad$. Micuul se plesnea peste coapse ca s$?se mai de'moreasc$. ) C6ristoase" ce %ri#= &(i %reac$ cu #ri!$ o4ra'ul" care sem$na mai de#ra4$ cu un vec6i per#ament dec&t cu o piele omeneasc$. Credei c$ mai e mult p&n$-n prim$var$< ) T&mpitule= rin!i :orta. :este trei s$pt$m&ni e a4ia Cr$ciunul. C&t despre daruri" sin#urul pe care 0-ai putea c$p$ta ar %i de la Ivan" su4 %orma unui #lon &n sc$%irlie= >e su4 vesta sa al4$ de camu%la!" B$trinul e;trase o 6art$ pe care de#etele sale aproape ri#ide o &ntinser$ direct pe '$pad$. Ar$t$torul murdar se opri &n dreptul unui punct de pe caroia!ul 6&rtiei. ) @ite" va tre4ui s$ a!un#em cu plutonul ici-(a. Ivit de dup$ (enila 4lindatului. Micuul se c$'ni s$ desci%re'e numele localit$ii. ) Locul unde ne a%l$m acum se nume(te 7otelniAovo" e;plic$ B$trinul" privindu-ne pe rind. -5 la ,B Ailometri de po'iiile #ermane cele mai &ndep$rtate de Stalin#rad. @rmea'$ s$ pornim &n direcia unei a(e'$ri pe nume O4ilnoie (i s$ vedem cam ce concentr$ri de trupe sovietice au loc acolo1 practic" e vor4a de o misiune de recunoa(tere pe direcia Sarpa (i $rmul m$rii. >ac$ &ntoarcerea ne e t$iat$" avem ordin s$-c$ut$m o le#$tur$ cu Armata a C-a rornDn$" care se a%l$ la sud-vest de Eol#a. Fire(te" dac-o

mai e;ista &n acel moment= :orta i'4ucni &n ris (i trase un p&r '#omotos. ) Ia spune" B$trine" care dintteG voi doi s-a icnitH tu" ori animalul $la de c$pitan< Ivan nu-i nici prost" nici c6ior= O s$ ne vad$ ma(inile de la (apte po(te= Iinte mai procopsite nici c$ se poate= B$trinul &(i %rec$ 4$r4ia (i-(i mi!i oc6ii. ) A%l$" 4$iete" c$ toat$ c6estia-i cu dic6is" &n primul rind" tre4uie s$ transmitem 'ilnic un mesa! radio Corpului de armat$ Ji" &n al doilea rind )- B$trinul se opri" scoase pipa din #ur$ (i se scarpin$ cu mu(tiucul dup$ urec6e )" &n al doilea r&nd" 'iceam" ne &nolim &n uni%orme ruse(ti (i ne &m4arc$m &n T,C-@r le pe care i leG-am !ulit lui Ivan= ) Asta-i sinucidere curat$= s$ri Le#ionarul. :$i dac$ Ivan ne prinde &n trenele lui (i cu %undul instalat &n toracele :ersonale cu stea ro(ie pe turel$" (trean#ul ne pa(te= Ba eu pre%er laul unei mori lente &n minele de plum4 de la 7ol&ma=
i:

) Aiurea= (uier$ printre dinii Le#ionarul. >ac$ te-ar l$sa s$ ale#i" a%l$ c$ ai &ntinde-o &n pas aler#$tor p&n$ dincolo de Cercul polar= Toate pove(tile astea cu alesul s&nt ni(te t&mpenii= Te lupi pentru via$" oric&t ar %i ea de amant$ (i de p$duc6ioas$= 5 vrerea lui Alla6= ) Ji vrerea lui Alla6 e s$ ne costum$m &n 6anele lui Ivan (i s$ ne &ndes$m &n co(ciu#ele sale de oel< rin!i :orta. ) Alla6 le-a prev$'ut pe toate" ripost$ Le#ionarul. ) Ba s$-mi %ie cu iertare" stri#$ Micuul de 'u4 tanc. Kici c$ Alla6 e 4un (i c&nd colo nu %ace dec&t s$ ne 4a#e tot mai mult &n ra6at= Le#ionarul se mulumi s$ dea din umeri. :entru el nu mai &nc$pea nici o discuie c&nd era vor4a de Alla6. B$trinul se ridic$ de !os (i-(i culese pistolul-mitralier$ din '$pad$. ) Hai" mi(cai-v$= C$pitanul Lander moare de dorul vostru= Ne scular$m &n sil$ (i" arunc&nd armele pe um$r" pornir$m &n #loat$ spre tancul comandantului de companie. C$pitanul Lander sosise de puin timp la 4atalionul nostru de mar( (i-0 (tiam drept un na'ist %anatic?" ori#inar din Sc6lessLi#. Nimerise pe %ront &n urma unor istorii cam ciudate cu ni(te copii. @m4lau tot soiul de 'vonuri (i :orta" ca &ntotdeauna" descoperise despre ce-i vor4a datorit$ prietenului s$u de la statul-ma!or" %runta(ul Feders. Maltratarea copiilor. B$i %orate &n ap$ &n#6eat$ practicate &ntr-o cas$ de MreeducareN (i alte asemenea MdistraciiN" &ntr-o 4un$ 'i" la %el ca (i-n alte dai" aveam s$ a%l$m tot adev$rul. Ne picau tot soiul de indivi'i" care ne 4$teau pe um$r spun&ndu-ne McamaradeN" care &mp$reau i#$ri cu nemiluita" care primeau din >anemarca pac6ete cu ditamai sl$nini a%umate &n ele" care povesteau p&n$ le seca saliva din #ur$ despre modul %r$esc &n care s-au purtat cu populaia $rilor ocupate... :&n$ la urm$ &ns$" pe diverse canale &ntortoc6eate" porc$riile s$vir(ite de ei s%&r(eau p?rin a a!un#e la 4$nuitoarele (i mereu ne&ncre'$toarele noastre urec6i. Ji atunci" :orta (i Le#ionarul 6ot$rau care le va %i soarta. :e unii &i &mpu(cam pe la spate &n cursul vreunui atac1 pe alii &i pasam lui Ivan (i nu mai (tiam de ei. Oricum" 4ine nu le era= :e alii" &n s%&r(it" &i l$sam pur (i simplu s$ crape de %ri#. C$pitanul Lander ne a(tepta l&n#$ tancul s$u" cu picioarele cr$c$nate (i m&inile &nm$nu(ate pro$pite &n (olduri. 5ra un tip scund (i dolo%an" de circa .B de ani" %ost ne#ustor de MdeliAatessenN. :orta &l poreclise Mtaie-sl$nin$N. Ceea ce nu (tiam &nc$ era %aptul c$" la el acas$" %usese un soi de epitrop al paro6iei" (i" totodat$" pre(edintele consiliului local de tutel$. Adora citatele 4i4lice (i t c&nd e;pedia pe careva &n %aa tri4unalului militar de campanie" rostea cu onctuoas$ p$rere de r$uN MS&nt &ndurerat c$ tre4uie s-o %ac" dar e voina Celui de Sus. Ne(tiute s&nt c$ile Sale atunci c&nd vrea s$ aduc$ &nd$r$t la turm$ oaia cea r$t$cit$N. Se ru#a mai tot timpul" 'icea MBinecuv&ntea'$" >oamneN &naintea %iec$rei mese" invoca >u6ul S%&nt &nainte de a semna ordinul de e;ecuie a unor civili ru(i pe care numai el sin#ur &i considera parti'ani (i doar c$ nu se lin#ea pe 4u'e &n %aa trupurilor ciuruite de #loane. MCel ce scoate sa4ia de sa4ie va pieriN" 'icea el ridic&nd spre cer ni(te oc6i de o4lete %iert" &l con%unda pe >umne'eu cu Adol% Hitler" dar de lisus nu pomenea niciodat$. >e" un evreu= &ntr-una din 'ile" c&nd a e;ecutat cu propria-i m&n$ o t&n$r$ rusoaic$" i-a (optit cu duio(ie o4li#&nd-o s$ se a(e'e &n #enunc6iH M&n &mp$r$ia cerurilor te a(teapt$ o lume mai 4un$N" a m&n#&iat-o 4l&nd pe p$r (i a apucat s$ descarce de dou$ ori pistolul &n cea%a ne%ericitei &nainte ca aceasta s$ se pr$4u(easc$. C$pitanul se inea &ntotdeauna c&t mai departe de linia-nt&i. Crucea de %ier era re'ultatul unor matrapa'l&curi ordinare" dar c&nd cei de la re#iment au vrut s$ a%le mai multe despre motivele decor$rii" locotenentcolonelul HinAa" comandantul nostru" a primit ordin de la persoane sus-puse s$ &ncete'e imediat

investi#aiile. B$trinul &(i %$cu raportul (i c$pitanul Lander lu$ cuv&ntulH ) R$'4oiul cere !ert%e" e &ns$(i voina >omnului. @n r$'4oi %$r$ mori nu-i r$'4oi= Misiunea pe care v-am &ncredinat-o presupune" %$r$ &ndoial$" moartea multora dintre voi" dar va %i o moarte pe c&mpul de lupt$" o moarte #lorioas$= ) Ra6at= %$cu Micuul destul de tare. Lander amui pentru o clip$. :rivirea &i era de'apro4atoare" dar nu m&nioas$. La Jcoala militar$ din >resda &nv$ase c$ un o%ier nu tre4uie s$-(i piard$ niciodat$ cump$tul. 5levul Lander umpluse G o sut$ dou$'eci (i (ase de caiete cu e;trase din re#ulament (i preceptele o%ierilor-instructori. @nul dintre ele" de pild$" coninea totul despre comportarea unui o%ier atunci c&nd se deplasea'$ cu 4icicleta. A(a st&nd lucrurile" nu?N &nvrednici plutonul dec&t cu o privire dispreuitoare. ) Moartea poate %i %rumoas$" continu$ el cu intonaii de predicator. 5a poate %i c6iar dulce" mai stri#$ el" adres&ndu-se pustiului &n#6eat din !ur" #ust&nd parc$ ad!ectivul MdulceN. >atoria osta(ului #erman este s$ lupte (i s$ moar$ pentru m$reaa sa :atrie" nu-i s%&r(it mai %rumos dec&t acela de a muri ca un erou= N-ai dec&t" s$ s%ir(e(ti tu" 4$i cap de caracud$= %u comentariul Micuului. C$pitanul %$cu un imens e%ort ca s$ st$p&neasc$ urletul de tune &nepenit &n #&tle!. >esc6ise (i &nc6ise de c&teva ori #ura &n timp ce %aa" altminteri v&n$t$ de #er" .p$lea (i se &nro(ea succesiv. ) Caporal" te po%tesc s$-i. ii #ura at&ta timp c&t nu m$ adrese' direct= ) S$ tr$ii" dom c$pitan" r$cni Micuul" &mi in cu pl$cere #ura pan$ cnd dom c$pitan 4inevoie(te s$ mi se adrese'e= G :orta se 6li'i" Le#ionarul a(i(deri" Steiner scuip$ nep$s$tor &n direcia- unui cadavru acoperit pe trei s%erturi cu '$pad$. B$trinul !uca pe loc" plesnindu-se peste coapse. Comandantul companiei &(i mu(c$ 4u'a" s$lt$ centironul care se cam l$sase su4 #reutatea pistolului purtat la (old (i continu$ !1u #las ceva mai aspruH ) 5 &ns$(i voina lui >umne'eu ca voi s$ %ii cei desemnai pentru o misiune &n spatele liniilor ro(ii" o ma#ni%ic$ misiune de care putei %i m&ndri= ) B$i" Le#iune" >umne'eu e cumva #eneral< se au'i vocea Micuului. >e data asta" Lander uit$ (i de caiete (i de tot. >in trei pa(i a!unse &n %aa mata6alei (i se porni s$ urle" &mpro(c&nd cu stropi de saliv$H ) Tic$losule= 9i#odie= :orcule= Trei 'ile de carcer$ pentru o4r$'nicie la adresa comandantului. @n cuv&nt &n plus (i te cur$ ca pe o !ivin$ ce e(ti= Repet$ ce-am spus= ) >a" s$ tr$ii" numai s$ nu tra#ei dom c$pitan" r$spunse Micuul ca la ca'arm$" c$ dac$ dom c$pitan nu m$ nimere(te s-ar putea s$ %iu &naintat Tri4unalului militar ca s$ %iu re&mpu(cat= C$pitanul deveni apoplectic" m&na i se &ntinse spre tocul pistolului (i o clip$ ne-am temut c$ va tra#e. Sin#urul care-(i p$strase %irea era 6uiduma noastr$ t&mpit$ care st$tea &n po'iie de drepi (i se 6ol4a la cer. ) Culcat= r$cni c$pitanul. ) Cine< 5u< ) Culcat= repet$ Lander spume#&nd de %urie. Micuul se pr$v$li &n '$pad$ e;act ca un sac cu carto%i care cade din pod. Or$sanul o%ier se uit$ la el. scuip$ sc&r4it (i continu$ adres&ndu-se plutonuluiH ) Criminalul $sta e o ru(ine pentru &ntre#a companie. >ac$ v-a mai r$mas un strop de onoare" aran!ai-v$ &n a(a %el &nc&t s$ putre'easc$ &n cel mai scurt timp su4 o cruce din- cr$ci cu o casc$ ru#init$-n v&r%" dar v$ #arante' c$ 'ilele-i s&nt num$rate (i c$ primul tri4unal de campanie o s$ se ocupe de el= >in %ericire" 4$canul din Sc6lessLi# nu putea au'i ce morm$ie Micuul cu 4otul &n%undat &n -$pad$) a(a c$ 4inevoi s$ ne pun$ la curent cu misiunea &ncredinat$. Orupa urma s$ se ec6ipe'e &n uni%orme sovietice" s$ se &m4arce &n patru tancuri T-,C (i s$ e%ectue'e o recunoa(tere &n spatele liniilor inamice. S-ar 0B nutea ca &n Oermania lumea s$ ai4$ un" respect deose4it pentru Convenia de la Oeneva ) de vor4it" in orice ca'" se vor4ea &ntruna )" dar ideea asta #enial$ constituia o violare %la#rant$ a sus-amintitei convenii. >up$ ce ispr$vi ceG avea de spus. c$pitanul ne %$cu vDnt cu un #et dispreuitor" &n oc6ii lui eram de pe acum dai disp$rui. Lucrul cel mai #reu a %ost s$ #$sim o uni%orm$ sovietic$ &n care s$ &ncap$ cei doi metri de ciolane (i mu(c6i ai Micuului. Acesta din urm$ '4iera c&t putea c$-i o porc$rie ce se %ace cu el" c$ nimeni n-are dreptul s$-0 &ndese &n uni%orma lui Ivan. Furi4und" se '4$tu s$ tra#$ pe e= ni(te n$dra#i v$tuii" vru s$ 4a#e o c$ciul$ cu clape &n #ura tunului (i r$sturn$ cu piciorul o pu(c$-mitralier$ ce se #$sea &n prea!m$-i.

) Las c$ (tiu ce %ac= r$cni el deodat$. O s$ cer e;ecutarea imediat$ a celor trei 'ile de carcer$= Con%orm re#ulamentului" un pedepsit poate cere &ncarcerarea pe loc dac$ e supus (i unei alte pedepse suplimentare. ) Te-ai icnit= ripost$ Le#ionarul. MTaie-sl$nin$N o s$ te &mpu(te pe loc pentru re%u' de e;ecutare a misiunii ordonate (i &ncercare de de'ertare &n %aa inamicului. ) Ba s$ (tii c$ am dreptate= insist$ colosul" &i mai aminte(ti 'iua &n care 0-am ales pe Adol% ca Fia6rer (i m-am &ncurcat la votare< Cei care eram veteranii companiei am i'4ucnit" %$r$ voie" &n ris aduc&ndu-ne aminte de %aimoasa 'i a vot$rii. 5ra marele re%erendum Mli4erN din 0*,B care tre4uia s$ demonstre'e unitatea poporului #erman. :articipa toat$ lumea" inclusiv soldaii (i deinuii din la#$rele de concentrare. La noi ) slu!eam pe atunci =a Re#imentul de care de lupt$ din 5isenac6 ) Ntrea4a a de4utat prin lipirea pe toi pereii a unor prea %rumoase a%i(e colorate" aparin&nd diverselor partide. S-au inut discursuri prin dormitoare (i s$lile de mas$" 4a s-au or#ani'at c6iar (i discuii Mli4ereN &n timpul orelor de instrucie. @nele dintre ele s-au dovedit a %i c6iar %urtunoase" &n plutonul nostru e;istau patru comuni(ti (i (apte social-democrai1 toi ceilali eram tu%$ &n materie de politic$" dar" dup$ un anume timp" ma!oritatea dintre noi a a!uns la conclu'ia c$ e mai 4ine s$ vot$m &mpotriva lui Hitler" c6iar dac$ nu (tiam prea 4ine de ce anume. A venit (i 'iua re%erendumului. :e str$'i c&ntau %an%are" r$p$iau to4e. :este tot numai drapele" &ns$" de(i votul era Mli4erN" nu le vedeai %luturind dec&t pe cele cu 'vastic$. La orele 0. tre4uia s$ %im pre'eni la ca'arm$" %iecare #rup$ urm&nd s$ vote'e &n dormitorul ei. Aproape c$ ne luase cu %ri#uri. Micuul declara sus (i tare c$ va vota numai pentru partidul care-0 va trimite imediat acas$ (i" &mpreun$ cu :orta" se (i apucase s$-(i
11

strin#$ ca'armamentul (i ec6ipamentul ca s$ le predea la ma#a'ie" totul %iind" &n vi'iunea lor" o c6estiune de ore. @(a s-a dec6is %$c&nd loc locotenentului :ot'" poreclit MC$lu#$riaN" care a p$truns in&nd &n m&n$ un teanc de 4uletine de vot. ) >repi= a r$cnit (e%ul de dormitor (i i-a pre'entat o%ierului raportul. Acesta a salutat cu trei de#ete duse la vi'ier$" dup$ care s-a uitat prin &nc$pere s$ vad$ dac$ totul e-n ordine. Su4 talpa lui :orta a %ost descoperit un pic de arin$" ne#li!en$ care 0-a costat &nvoirea de duminic$" iar Micuul" al c$rui de#et r$m$sese murdar de unsoare de arm$ s-a &nv&rtit de un planton peste rind. Acum" disciplina prusac$ era salvat$. MC$lu#$riaN a ordonat repaus1 cu #esturi solemne a &n(irat 4uletinele pe mas$" (i-a nete'it vestonul (i ne-a cercetat cu o privire scrut$toare. Ceea ce a v$'ut 0-a lini(titH eram cum tre4uia s$ %im" o turm$ disciplinat$ (i supus$ p&n$ la moarte. Tu(i" dre#&ndu-(i #lasul" mai trase o dat$ de poalele vestonului de su4 care sp&n'ura" &n cinstea acestei m$ree 'ile" stiletul de parad$ (i ne '&m4i ca o %ecioar$ la prima &mp$rt$(anie. ) Camara'i= '4ier$ el. Ast$'i" marea Oermanie urmea'$ s$ vote'e. Tr$ii o 'i m$rea$. O 'i m$rea$ &n timpul c$reia se va petrece ceva cu totul deose4it= Se opri 4rusc" constat&nd c$ Micuul nu-0 ascult$ (i-i cu privirea aiurea. ) Soldat 7reut'%eld" la ce te uii< ) La mu(te" dom locotenent. ) Care mu(te< ) Ale dou$ care se re#ulea'$ acolo sus" pe lamp$" dom locotenent. Ji Micuul ar$t$ cu de#etul dou$ mu(te &nc$lecate pe a4a!urul 4ecului din tavan. ) Idiotule= mirii locotenentul. Repet$ ce am spus= Micuul lu$ po'iia de drepi" a4andon&nd contemplarea mu(telor. ) >om locotenent a 'is c$ e o 'i m$rea$. ) Bine. >ar de ce e o 'i m$rea$< Huiduma &l privi cu un aer n$uc1 aproape se au'eau sc&r&ind rotiele creierului s$u. ) 5i 4ine< &ntre4$" sec" o%ierul. C6ipul Micuului %u iluminat de o su4it$ inspiraieH ) 5 o 'i m$rea$ pentru c$ avem &nvoire p&n$ la noapte" (i 'iua-i lun#$. ) Cretinule= url$ locotenentul (i-i c&rpi o perec6e de palme. >up$ ce-i reveni calmul. MC$lu#$riaN &(i relu$ discursulH ) Camara'i" v$ ordon s$ simii p&n$-n str$%undul su%letului vostru emoia acestei m$ree 'ile= >ac$ e;ist$ vreunul care s$ 0P n-o simt$" &i voi administra o asemenea c6el%$neal$ &nc&t %undul lui va %ri#e at&t de tare c$ se va putea %ace omlet$ pe el= Sper c$ m-ai &neles" 4rutelor< ) &(i potrivi stiletul de parad$. ) Fu6rer-ul nostru" de

>umne'eu 4inecuv&ntat" Adol% Hitler" a &n#$duit unor nenorocii ca voi s$-0 votai (i mi-e #reu s$-mi &nc6ipui c$" a(a t&mpii cum s&ntei" v-ai putea #&ndi s$ votai pe altcineva= Toat$ #a(ca" inclusiv comuni(tii (i social-democraii" am r$cnit de trei ori MHeil=N. Apoi" primul din %lancul drept %u c6emat la mas$. Locotenentul &i v&r& un creion &ntre de#ete (i-i ar$t$ 4uletinulH ) :ui o cruce aici= @nul dup$ altul" %iecare dintre noi se pre'ent$ la mas$ (i totul merse ca pe roate p&n$ veni rindul Micuului. Tul4urat (i '$p$cit de ceea ce se &nt&mpla" 4ronto'aurul nostru puse cruciulia altundeva. @nde< N-am a%lato niciodat$. Cert e c$ locotenentul :ot' a e;plodat mai ceva ca o 4om4$H ) &nalt$ tr$dare= :orcule= Te m$n&nc de viu= Micuul %u e;pediat pe su4 paturi (i pe dulapuri" primi trei plantoane peste rind" dup$ care &ntrea#a #rup$ a %ost pedepsit$ cu o or$ de instrucie. Seara" comandantul de companie 0-a condamnat pe Micuul la paispre'ece 'ile de carcer$ pentru c$ &ntinase onoarea companiei. ) >ac$ ar %i s$ capei ceea ce merii" te-a( trimite cu un (ut &n %und direct &n %aa plutonului de e;ecuie= (i scuip$ la picioarele 6uidumei. 5u &ns$ &ndr$#esc oamenii (i animalele" a(a c$ scapi numai cu carcera. Comandantul de 4atalion a trans%ormat pedeapsa &n trei luni de &nc6isoare cu lanuri la picioare. ) Ji dac$ te pune dracul" malacule" s$ ie(i la raport la comandantul de re#iment" te pa(te Tri4unalul militar. >oamne" ce r$u &mi pare c$ nu mai s&ntem &n evul mediu= Sin#ura ta (ans$" 4ivole" e s$ ceri e;ecutarea imediat$ a pedepsei= Kece minute mai t&r'iu" Micuul era la p&rnaie (i timp de trei luni s-a tot &ntre4at unde te pot duce voturile li4er-e;primate= B$tr&nul se apropie de noi cu mersul s$u le#$nat" at&t de caracteristic" (i ordon$ pe un ton secH ) Or$4ii-v$ cu &nolitul &n 6anele lui Ivan (i pre#$tii cele dou$ T-,C. :lecarea &ntr-o or$= N-au %ost nici surle" nici to4e1 pur (i simplu am disp$rut" cenu(ii (i tri(ti. Mui" comandanii de car ne priveau de la &n$limea turelelor. B$tr&nul ridic$ o m&n$ &n semn de adio (i cu asta se &nc6eie totul. ) N-o s$-i mai revedem niciodat$" spuse un locotenent de la
13

compania a C-a. >ac$ Ivan pune mina pe ei" urmea'$ (trean#ul &n cinci minute" iar dac$ &ncearc$ s$ se &ntoarc$ &n liniile noastre &n uni%ormele pe care le poart$ (i cu T-,C-urile astea" se va tra#e &n ei ca &n ciori. Ji scuip$ cu am$r$ciune. ) Iar$(i s&ntem &n ra6at= coment$ Micuul" &ncerc&nd s$ l$r#easc$" %olosind talpa ci'mei" c$ciula prea strimt$. Tancul trudea din #reu urc&nd panta" (enilele scr&(neau" evile de e(apament &mpro(cau scurte %l$c$ri al4astre. :orta acceler$. Mu#etul motorului se repercuta de coastele munilor. Barcelona-Blom" care" de re#ul$" nu se #&ndea dec&t la livada sa de portocali pe care o va avea dup$ r$'4oi" desc6ise unul din o4loane (i scrut$ noaptea1 criv$ul aduna peste tot troiene uria(e. ) Muni (i iar$(i muni. ) >a" iar printre ei" Ivani (i iar$(i &vani" complet$ B$tr&nul. ) Am (i trecut de liniile lor< se interes$ :orta" am4al&nd motorul. ) >emult" murmur$ B$tr&nul" spri!inindu-(i %runtea de rama de cauciuc a periscopului (i str$duindu-se s$ str$pun#$ noaptea prin sticla #roas$" armat$ cu s&rm$ de o2el. ) Baremi s$ nu nimerim peste mine= #&ndi el cu #las tare. Le#ionarul c6icoti" sarcastic. Micuul renunase s$ mai l$r#easc$ prea-strimta c$ciul$" pe care de altminteri o (i e;pediase &n decor" (i acum trona cu melonul #ri pe c$p$&n$" melonul care" al$turi de !o4enul #al4en al Iui :orta" provocase nenum$rate accese de tur4are diver(ilor superiori. ) B$i Le#iune" 'ise el a!ust&ndu-(i melonul" cre'i c-a( putea intra &n #r$dina lui Alla6< Jtii" cu reli#ia nu m-am descurcat niciodat$ prea 4ine. ) &nc6in$-te (i roa#$-te lui Alla6 (i el te va ierta" &l pov$ui Le#ionarul. ) Nici un %el de iertare pentru #orila asta= i'4ucni :orta. F$r$dele#ile lui dep$(esc c6iar (i puterea lui Alla6= ) >ac$ s-ar &nt&mpla a(a ceva &nseamn$ c$ (i SS Himmler (i-ar #$si acolo ad$post" ceea ce e cu neputin$= Alla6 n-ar tre4ui s$ accepte a(a ceva= ) >estul= le-o rete'$ Le#ionarul. :uin &i pas$ lui Alla6 de .. ni(te !i#odii ca voi" dar asta nu &nseamn$ c$ nu-i datorai respect. Stri#$tul &n$4u(it al B$tr&nului ne tre'i la realitate (i &ntr-o . clipit$ redevenir$m ceea ce eramH %iare. :orta

%r&n$ 4rutal (i i'4uti s$ nu dea peste o coloan$ de in%anteri(ti sovietici. Soldaii a#itar$ 4raele" stri#ar$ ceva acoperii de duduitul motorului" apoi disp$rur$ &nd$r$tul nostru" &n#6iii de v&rte!urile de '$pad$ st&rnite de (enile.
14

Spre marea noastr$ u(urare" ap$ru (i cel$lalt tanc" &nvol4urind la r&ndu-i '$pada1 nimeni nu #$sise nimic suspect &n apariia acestor dou$ T-,C cu stea ro(ie pe turel$. Olasul B$tr&nului r$sun$" alterat" &n c$(tiH GG :$strea'$ distana &ntre ve6icule. Cel$lalt tanc &ncetini" deveni o um4r$" apoi pieri &n noapte1 doar para'iii din c$(ti &i mai tr$dau pre'ena. ) >ora unu c$tre >ora doi" (optea B$tr&nul prin larin#o%on. @n#6i de mar( P0/" vite'a ,B" indicativ 0/. Terminat. :ara'iii disp$rur$. ) Crap de %ri#. am #emut. ) >$-te !os (i %$ un cros pe l&n#$ noi" m$ lu$ peste picior :orta. Ai putea c6iar stri#a MHeil=N Atunci s$ ve'i ce cald o s$ i se %ac$= ) N-a( 'ice c$-i o pl$cere s$ rule'i a(a" printre Ivani" %$cu 9ulius Heide" scuturindu-se. >ac$ ar 4$nui ceva... ) ...s-ar termina cu noi &n doi timpi (i trei mi(c$ri" &i continu$ B$tr&nul #&ndul. Ji nimeni pe lumea asta nu le-ar putea repro(a c$ ne-au c$s$pitH &nc$lc$m cu neru(inare le#ile r$'4oiului. . ) Ji atunci" de ce n-am 'is nu< stri#$ Micuul. >e %iecare dat$ c&nd m-au &n6$at cei de la 7.ripo?" de tot at&tea ori au pretins c$ am &nc$lcat le#ea= ) :entru c$" dac$ re%u'am" tot (trean#ul sau #lonul ne a(teptaH nee;ecutarea ordinului pe c&mpul de lupt$. ) Nu mai pricep nimic" %$cu" &m4u%n&ndu-se" Micuul. " ) Atunci e;ecut$ (i nu mai pune &ntre4$ri= conc6ise Le#!onarul. &ntrea#a noapte am rulat pe drumuri troienite" &n%und&ndu-ne &n '$pad$ (i patin&nd. Brusc" B$tr&nul scoase un stri#$t &n#ro'it. ) Ce s-a mai &nt&mplat< mu#i Micuul. . Nu-i r$spunse nimeni1 doar Le#ionarul avu un r&s amarH ) S%&r(itul" 4$ieic$" asta s-a &nt&mplat. ) :re#$tii-v$ de lupt$= ordon$ B$tr&nul. ) Ki-i mai de#ra4$ de un corp-la-corp= recti%ic$ :orta %rin&nd. Le#ionarul arm$ pistolul-mitralier$" eu &n6$ai Q #renad$" Barcelona &(i lipi oc6iul de ocularul periscopului. &n lumina . palid$ a 'orilor ce a4ia mi!eau se distin#eau contururile imprecise ale unor tancuri oprite pe un drum lateral. L&n#$ 4lindatul nostru se a#ita un tip" pro4a4il un o%ier" care r$cnea ceva &n ruse(te. B$tr&nul &ntredesc6ise c6epen#ul (i-i r$spunse" amestec&nd alandala cuvinte letone" ruse(ti (i lituaniene" &ntre timp" ap$ru (i cel de-al doilea T-,C" care %r&n$ cu &nt&r'iere (i ne
? 7riminalpoli'ei ) :olitia !udiciar$ 2n.t.3.

0.

tampona 'drav$n. O%ierul se porni pe &n!ur$turi (i" 6ar >omnului" &n lim4a lor s&nt destule. ) Luai-v$ dup$ tancurile care vin= ordon$ el" s$rind pe 4linda!. 5ra un o%ier din trupele N7E>" poate c6iar un comisar" cu o c$ciul$ al4$ de 4lan$ (i petlie ver'i a c$ror simpl$ vedere ne &n#6e$ s&n#ele &n vine. B$trinul" cu capul scos din turel$" &ncerca s$ se &nelea#$ cu el &n vor4irea lui st&lcit$. ) 5(ti din $rile 4altice< &l &ntre4$ rusul. ) &6&= ) Se vede dup$ cum vor4e(ti. >up$ victorie" s$ %aci 4ine (i s$ &nvei lim4a noastr$ cumsecade= Ne nimerir$m &n capul unei lun#i coloane de tancuri. :este tot enAavedi(ti &n uni%orm$" care '4ierau (i se a#itau" str$duindu-se s$ pun$ &n mi(care coloana. ) >e unde dracu venii< &ntre4$ o%ierul enAavedist" o%erindu-i B$trinului ta4ac6era sa cu ma6orc$. B$trinul &ndru#$ ceva &n le#$tur$ cu o misiune special$ ) ceea ce nici m$car nu era o minciun$ )" dar" spre %ericirea noastr$" atenia comisarului se concentra asupra &nv$lm$(elii care se produsese pe (osea (i care 4loca &naintarea. S$rind de pe 4linda!" se &ndrept$ &n %u#$ spre a#enii de circulaie" cerind prioritate pentru cele dou$ tancuri ale noastre" de %apt pentru el" deoarece era &n mod v$dit #r$4it (i noi &i slu!eam drept mi!loc de transport. R$cnetele lui" &n!ur$turile (i ameninarea cu Si4eria d$dur$ re'ultatul scontat (i ni se %$cu loc.

) Mai repede= Mai repede= comand$ el" s$rind la loc pe 4linda!. :e drum" &l compliment$ pe :orta pentru modul ma#istral &n care conducea mastodontul de oel (i-0 &ntre4$ pe B$trinul dac$" la o adic$" n-ar vrea s$ i-0 cede'e ca (o%er. B$trinul &i promise c$ va vor4i cu comandantul unit$ii noastre. >up$ vreun s%ert de ceas" comisarul" care &n#6ease 4ocn$ st&nd a%ar$" a cerut s$ i se %ac$ un pic de loc &n interior. B$tr&nul se &n#6esui &n Heide (i prin c6epen#ul desc6is ap$rur$ ci'mele cu car&m4i lun#i ai o%ierului" apoi ateri'a (i el cu un M4u% sonor pe plan(eul de oel. ) Ce 4ordel mai e (i aici= e;clam$ el" d&nd un (ut raniei Micuului. .Avei ceva vodc$" pui de c$ea< ) 5ste" r$spunse B$trinul" &ntin'&ndu-i 4idonul. La urm$toarea r$sp&ntie" alt 4ara!. @n ser#ent din trupele N7E> ne cere parola. ) 4apl,li turnam nad reCoi0) r$spunse prompt comisarul MnostruN.
- al doilea vers d n 4inecunoscutul c&ntec

0/

) Tancurile %ac parte din Re#imentul /+ Blindate< &l c6estiona ser#entul ) Niet) r$spunse comisarul. Misiune special$. Ser#entul ne ru#$ s$ a(tept$m1 %iind vor4a de o misiune special$" tre4uia s$ raporte'e (e%ilor s$i. ) 5i %ir-ar s$ %ie= &n!ur$ comisarul" s$rind din turel$. Ne #r$4im= Bom4$nind" se lu$ dup$ ser#ent (i se &ndrept$ spre un 4rad" su4 care un maior" tot de la N7E> st$tea de vor4$ cu ali c&iva o%ieri. L-am v$'ut pe comisar pre'ent&ndu-(i actele1 maiorul i'4ucni &n ris (i-i spuse ceva comisarului" ar$t&nd spre un automo4il tras puin mai &ncolo. La rindu-i" comisarul rise (i el1 era clar c$ i se propusese un mi!loc de locomoie niel mai con%orta4il dec&t un T-,C. Ser#entul reveni (i-i &ntinse B$trinului c&teva %oi de 6&rtie. ) Iat$ noile ordine de li4er$-trecere. :e alea vec6i le putei rupe. Se pare c$ tic$lo(ii de %asci(ti s-au strecurat cu ni(te tancuri &n spatele liniilor noastre" dar le venim noi de 6ac= >-aia se (i sc6im4$ li4ereletreceri (i parolele. Avei cumva un strop de vodc$< B$trinul &ntinse 4idonul Micuului. Coninutul disp$ru %ul#er$tor" mai a4itir ca rou$ dimineii su4 ra'ele soarelui de var$. Ser#entul icni mulumit (i '#omotos. ) Iat$ (i noua parol$ pe care nici un neam n-o va putea rosti cum se cuvine (i pe care voi" 4alticii" ar %i 4ine s-o pronunai corect %iindc$ la cea mai mic$ '4&rceal$ se tra#e %$r$ somaie. ReineiH Rast!etali ia"loni i 3rui& R$spunsul eH <umnaia ulia0& Sper c$- (tii c$ asta-i strada pe care e sediul N7E>-ului din TomsA= Nici un neam n-are de unde (ti c6estia asta. Cu un c6icotit r$ut$cios" se ca$r$ pe 4linda! ca s$-i e;plice B$trinului itinerariulH Te &ndrepi &n direcia Sadovoie" dar nu intri &n localitate c$ acolo-i toat$ divi'ia a 0C-a. O iei spre sud" c$tre 7rasnoie. 7ommandatura de acolo &i va da noua parol$. Te pre'ini apoi la unitatea special$ din 5lisa" unde i se va &ncredina ce o s$ i se &ncredine'e. 4animaiei) ta!ariciD ) &6i" morm$i B$trinul. Amicul de la N7E> ne %$cu semn s$-i d$m drumul. Ore &n (ir am rulat c$tre sud" c$ut&nd s$ ocolim toate a(e'$rile ivite &n cale1 ne-am &ncru(iat" de c&teva ori" (i cu coloane &n mar(" dar nimeni nu ne-a cerut vreodat$ parola. :e sear$" am a!uns &n inima munilor. Tancurile au %ost camu%late su4 cren#i de 4rad" at&t de iscusit &nc&t nu le vedeai de la un metru. B$trinul ridic$ antena staiei radio (i sta4ili le#$tura cu statul-ma!or al Corpului de armat$. Ordinul nu &nt&r'ieH
? M&n%loreau merii (i periiN" primul vers din Eatiua& R$spunsulH MStrada R#omotoas$N 2n.t.3. 0+

MMisiunea continu$ &n -direcia TuapseN. ) Tuapse< %$cu B$trinul" strin#&ndu-(i cala4al&cul. K$u c$ (ta4ii no(tri nu duc lips$ de ima#inaie= ) >ac-am avea 4a%ta s$ d$m peste un 4ordel al t$tuc$i" ce %apt$N 4un$ am putea %ace" se l$s$ Micuul prad$ vis$rii. ) Ji cam ce %apt$ 4un$ ai putea %ace< &l &ntre4$ 4at!ocoritor Barcelona. ) S$ aducem 4ietelor %ete un pic de %ericire. O partid$ de craci &n aer cu Micuul e mai ceva dec&t s$rutatul inelului :rea S%&ntului :apa de la Roma pentru un credincios. ) &ncetea'$ s$ mai amesteci lucrurile sacre cu porc$riile tale= se strop(i Le#ionarul. Ti-am mai spus-o o dat$= :riceput< ) >a n-am 'is nimic de Alla6 al t$u" 4$i (arpe al nisipurilor= ) 5 acela(i lucru. 5;ist$ un sin#ur >umne'eu" c6iar dac$ poart$ nume di%erite. Ba#$-i asta &n c$p$&n$ (i s$ nu te mai aud 6ulind= Heide" na'istul %anatic" desc6ise #ura s$ riposte'e" dar" &nt&lnind privirea aceea special$ a Le#ionarului"

pre%er$ s$ tac$. O (tiam (i noi (i destui purtau pe trup diverse cicatrice %$cute de pumnalul micului caporal &n cadrul unor discuii pe teme reli#ioase. Nimeni nu-0 uitase pe SS-istul care tr$#ea la int$ &ntr-un cruci%i;. Le#ionarul &i t$iase 4ere#ata de la o urec6e la alta" dup$ care" ca de o4icei" d$duse vina pe parti'ani. >uduind din uria(ele lor motoare" tancurile pornir$ spre sud-vest. ) Car4urantul e pe terminate" anun$ :orta. ) Asta-i 4un$= s$ri imediat Micuul. >oar n-o s$ mer#em pe !os. Maic$ :rea-Curat$ din 7a'an= Am 4$t$turi (i su%$r de 6emoroi'i= B$trinul arunc$" 4at!ocoritorH ) Nu uita s$ le-o spui (i celor din escort$ c&nd te vor &ncolona direcia minele de plum4 din @ral= M&nai din urm$ de nori 4urdu(ii cu '$pad$" am reluat mar(ul spre apus. Munii deveneau tot mai a4rupi" mai s$l4atici" drumul" care pe 6art$ ap$rea ca o (osea lar#$" se &n#usta &ntruna" mastodonii de oel patinau pe poleiul %ormat (i era nevoie de &ntrea#a m$iestrie a mecanicilor no(tri conductori" :orta (i Steiner" ca s$.nu se rosto#oleasc$ &n pr$pastie. Sticla vi'oarelor se acoperise cu un strat #ros de #6ea$" tre4uia s$ mer#em cu o4loanele desc6ise" dar criv$ul spul4era &n asemenea 6al '$pada c$ nu vedeam nici m$car unde se termin$ eava tunului. :e nea(teptate" tancul condus de Steiner derapa (i se propti cu 4otul &n coasta muntelui. Am co4or&t cu toii (i 0-am prins cu dou$ ca4luri 'dravene de oel de tancul nostru1 la prima 0S
-*

traciune" cele dou$ ca4luri" #roase c&t 4raul" s-au rupt ca (i cum ar %i %ost o 4iat$ s%oricic$. Atunci" am recurs la lanul cel " mare. Treptat" tonele de oel au prins s$ se a(e'e pe direcia dorit$" dar" 4rusc" ve6iculul lunec$ (i nu se opri dec&t pe 4u'a pr$pastiei" mai" mai s$ tra#$ (i tancul nostru dup$ el. Steiner s$ri din ma(in$" &n(%ac$ un 4aros c&t toate 'ilele (i se apuc$ s$ 4at$ &n disperare cu el &n c&rli#ul de Temorcare. Ni s-a t$iat pur (i simplu respiraia c&nd am v$'ut c$ (i tancul nostru e tras spre #enune. :orta a accelerat 4rutal" !er4e de sc&ntei au M&(nit de su4 (enile" dar e;act &n momentul &n care credeam c$ totul e pierdut" c&rli#ul D cedat (i tancul lui Steiner s-a pr$v$lit. cu '#omot sinistru" &n vidul ne#ru" duc&nd cu sine. co(ciu# de oel" pe micul Miiler" radistul-mitralior. >e ce nu p$r$sise (i el 4lindatul< Nimeni n-ar %i putut-o spune... ) C&t car4urant mDi avem< a &ntre4at B$trinul. ) C&t s$ sp$l$m &n el i'menele Micuului" r$spunse :orta" ) :$i" atunci s&nt c&teva sute de litri" interveni Heide. I'menele Micuului s&nt mai &mpuite dec&t o #roap$ de vida n! are= ) &ncetai cu t&mpeniile voastre" se strop(i B$trinul. Ereau s$ (tiu e;act c&t$ motorin$ ne-a mai r$mas= ) 9o!a e la 'ero. Hai s$ 'icem c-ar mai %i vreo cinci litri pe %undul re'ervorului" comunic$ :orta. ) Stin#erea-a-a= psalmodie Heide" imit&nd trompetul (i arunc&nd un 4ul#$re de '$pad$ &n pr$pastie. ) Bine" decise B$trinul. &i %acem v&nt &n pr$pastie. >emontai &nc6i'$toarele tunului (i ale mitralierelor" luai tot ce poate %i transportat (i amintii-v$ c$ muniia e mai preioas$ dec&t vodca= S&nt vreo cinci" (ase sute de Ailometri p&n$ la po'iiile #ermane. ) Ai sto%$ de sportsman= se 6li'i :orta. @n %leac de plim4$ricD de cinci" (ase sute de Ailometri= Ji se porni s$ %redone'eH .Sint o p$s$ric$ plim"$rea$) care -"urd$'n !oia ei&&&/ ) Am 4$t$turi= se t&n#ui Micuul. ) Oura= porunci B$trinul. >ac$ v$ ordon s-o %acei pe pi%anii e pentru c$ asta-i sin#ura (ans$ de. a a!un#e la ai no(tri. ) Ne-au (ters demult din controale" %ii si#ur" convin(i c$ ne le#$nam cu toii at&rnai de o crac$" spuse &n sil$ Heide. Le#ionarul arunc$ prin o4lonul %rontal rania sa (i trei pistoale-mitralier$ (i se uit$ la :orta care se spri!inea de 4linda!. ) Fac$-se voia lui Alla6" murmur$ el. Tancul %u #olit de tot ce putea %i necesar" dup$ care :orta 0*

puse levierul sc6im4$torului de vite'$ &n po'iia Mmar(arierN" 4loca acceleraia (i s$ri a%ar$ cu sprinteneala unei maimue. :este c&teva clipe" colosul cenu(iu disp$rea &n pr$pastie. ) Hai" eroilor" direcia vest" spuse r&'&nd Steiner (i-(i arunca pe um$r Sc(meisser'ul& Nu m$ simt deloc la mine acas$ &n pustiet$ile de-aici. ) Ce departe e Reeper4a6nstrasse" num$rul P/" murmura Micuul. Maic$ :recist$" c&t t de departe... ) >a ce-i acolo de-i duci a(a dorul< ) @n 4ordel nemaipomenit cu nou$ corvete durde (i &oase. Slu!eam acolo pe post de omsandvici" racolam turi(tii. Ce timpuri minunate=... Cu priviri nostal#ice" #orila urm$rea sara4anda %ul#ilor de nea. ) >ac$ asta te-ar putea consola" &l lu$ Le#ionarul peste picior" p&nD la IrAutsA e (i mai departe" &n sc6im4 (ansa de a a!un#e acolo e mai mare dec&t la 4ordelul t$u. :e sear$" ne-am oprit s$ ne mai tra#em su%letul. ) Ce via$ de ra6at= %$cu Micuul" sco&nd din 4u'unar un pac6et de ma6orc$. 5ra unul din acele pac6ete turtite pe care le primeau soldaii sovietici. Cei care n-au %$cut niciodat$ parte dintr-un comando" cei care nu s-au simit p$r$sii (i uitai &n spatele liniilor inamice" aceia nu-(i pot da seama de valoarea acestei ma6orci at&t de 6ulite &n alte &mpre!ur$ri. Neomenescul %ri# e dat uit$rii" piere %oamea care-i r$scole(te maele" m$dularele nu mai s&nt ca de plum4... stai &n '$pad$" 4ine proptit pe picioare (i tra#i ad&nc &n piept %umul puturos... >in timp &n timp" c&te un o%tat de pl$cere" un '&m4et care mi!e(te... Avem ma6orc$ (i s&ntem li4eri= &nc$ nu-i totul pierdut= :orta se &nviorase de-a 4inelea. Bidonul cu vodc$ trecea din m&n$-n m&nD" r&#&iam (i scuipam &n pr$pastie1 v$'ut$ prin volutele de %um" situaia nu mai p$rea at&t de disperat$. ) Aia cinci sute de Ailometri &i %acem &n doi timpi (i trei mi(c$ri" se &mpiepto($ Barcelona. Cel mai mi(to &ns$ ar %i s$ #$sim un 6o#eac de-al lui t$tuca (i s$ a(tept$m acolo sosirea 4$ieilor lui C6urc6ill. ) Ce 'icei" o s$-i sp&n'ure pe Adol% (i pe Himmler de :oarta Branden4ur#< se interes$ Micuul. ) :entru ni(te !i#odii ca ei e 4un$ (i o crac$ din Or$dina 'oolo#ic$" ripost$ Steiner. Mer#eam (i sporov$im la nes%&r(it despre ce-o s$ %ie dup$ r$'4oi (i despre proiectele noastre" aniestec ispititor de #ol$nii (i r$'4un$ri" &n cea de-a (asea 'i am sc$pat de muni (i am dat de c&mpie. &n %a$ p$(eau B$rinul" Steiner (i Barcelona Blom. :orta" Le#ionarul (i Micuul r$m$seser$ mai &n urm$ (i se
20

pe un codru de p&ine" ultimul de alt%el. 5u m$ 4$#asem n un m$r$cini( (i m$ odi6neam. Brusc" r$sun$ un stri#$t" s%&(iind t$cerea ca o lam$ de nai" un stri#$t c$ruia dac$ nu-i d$deai imediat ascultare" urma" invaria4il" ra%alaH F Sloi8 Eto tamD0 Am s$rit cu toii &n picioare" nevenindu-ne s$ credem oc6ilor. Co4orind coasta unui deal" se &ndrepta m #oana spre noi o sanie lun#$" tras$ de c&ini1 erau acei c&ini si4erieni" mici (i &ndesai" capa4ili s$ aler#e la nes%&r(it. Sania e%ectua un vira! lar# &n !urul B$trinului" al lui Steiner (i al lui Barcelona" la %el de nemi(cai ca ni(te oameni de '$pad$. ) S t oi8 EtoD stri#ar$ doi soldai cu petlie ver'i" &n co!oace al4e" cu picioare la %el de scurte ca (i cele ale c&inilor. Sc6iuri" c&te o 4alalaic$?? de-a curme'i(ul pieptului" nelipsitul 4ici din %&(ii de piele" denumit na3aiCa) prins su4 epolet de o !uru4i$ de culoarea spanacului. Oestul de a cere actele la control e acela(i pretutindeni1 c6iar (i-ntr-o step$ viscolit$ din Cauca'. @nul dintre enAavedi(ti r$mase &n acoperire" cu arma aintit$ spre noi. Cel$lalt se apropie. C&inii se culcar$ &n '$pad$" cu lim4ile scoase" su%l&nd a4uri pe n$ri. R$m$seser$m cu toii ca 6ipnoti'ai. A(a cum ne a%lam" era imposi4il s$ tra#em %$r$ riscul de-ai r$ni pe cei trei camara'i. Sin#ur Le#ionarul" c$lit &n atrocele lupte dintre dunele (i munii nord-a%ricani" se pricepu ce s$ %ac$1 invi'i4il" aidoma co4rei (erpuind spre prada oc6it$" el se apropie de cei doi sovietici. Iat$-0 a!uns. Se ridic$ 4rusc &ntr-un #enunc6i" cu pistolul-mitralier$ pre#$tit" (i %luier$ printre dini cuvDntul cel mai temut &n aceast$ ar$H ) S toi8 Cei doi enAavedi(ti se r$sucir$ pe c$lc&ie" %i;&nd &nsp$im&ntai uria(a cicatrice care 4r$'da o4ra'ul Le#ionarului. ) 2es amis) pentru voi r$'4oiul s-a terminat= Sc(meisser'ul r$p$i scurt. @nul dintre sovietici se pr$4u(i" %ul#erat pe loc" cel$lalt d$du s$ %u#$" dar 4aioneta Micuului &l a!unse din urm$ &mpl&nt&ndu-i-se &ntre umeri. B$trinul se repe'i spre c&ini" &l &n(%ac$ de 6am pe &nainta( (i-0 sili s$ r$m&n$ culcat1 la &nceput nervos" m&r&ind (i &ncerc&nd s$ mu(te" %iorosul dul$u se potoli treptat. Sania era plin$ de alimente (i muniii. >$dur$m (i peste

? Stai= Cine-i acolo< 2n.t.3. ?? :orecl$ dat$ pistolului-mitralier$ ::S 2:istolet-pulemiot Jpa#6ina3 din pricina &nc$rc$torului &n %orm$ de disc 2n.t3.
21

dou$ canistre cu vodc$. C&t ai 4ate din palme" cei doi mori %ur$ de'4r$cai la piele" pl$cuele de identitate smulse de la #&t (i &n cele c&teva minute c&t ne mai %oir$m" aran!&ndu-ne lucrurile &n same" cadavrele lor erau de acum &n#6eate 4ocn$. ) O-6a= r$cni B$trinul" plesnind din na#aiA$. C&inele-&nainta( scoase un urlet prelun# (i sania se smulse din '$pad$. R1 spuneam .4rofesorul/& Era nor!e3ian) student la Oslo) i se an3a5ase !oluntar in Gaffen SS& Nici unul dintre noi nu'l putea suferi& 4orta -icea c$ e un tr$d$tor sc,r"os) ca toi cei care pacti-aser$ cu SS'ul i c$) odat$ re!enit acas$) !a fi sp,n-urat de primul copac de pe ?ul"randsdal) "ule!ardul principal din Oslo& *$trinul) ,n sc(im") protesta) -ic,nd c$) ,nainte de a condamna pe cine!a) e ne!oie s$ cunoti moti!ele pentru care a f$cut ce a f$cut TR c$) poate) .4rofesorul/ a!usese moti!ele sale& ) In ca-ul $sta) a f$cut'o din t,mpenie) nu se l$s$ 4orta) iar t,mpenia tre"uie pedepsit$& ) %o'(o) se amestec$ 2icuul) simindu'se !i-at) ia'o mai uor8 Ciudat mai era i acest student din Oslo8 Optase pentru cau-a lui %itler i a!usese nai!itatea s$ cread$ c$ poate spune ade!$rul despre metodele celor din S S8 C,t ai -ice pete) s'a i tre-it ,ntr'un EB0 i iar de aici) direcia re3imentului disciplinar de 4U00 i "ata+ionul de mar& 2icuul i'a propus c(iar s$'i ,mprumute pistolul ca s$ se poat$ sinucide mai comod& 2'am apropiat de el ) a!ea oc(ii ,ncerc$nai i o"ra5ii supi ) i m'am apucat s$'i !or"esc ,n dane-$) lim"$ apropiat$ de nor!e3iana lui& S'a "ucurat nespus i mi'a m$rturisit c$ se simte condamnat i c$ scadena e pe unde!a) pe'aproape& Am dat) nep$s$tor) din umeri& Erau at,ia pe care'i atept$ moartea peste o or$) peste o -i) peste o s$pt$m,n$&&& Re3imente ,ntre3i8 Ce mai conta un !oluntar nor!e3ianD
0 -La#$r de concentrare. ?? :olitisc6 @nsic6er ) nesi#uri din p.d.v. politic 2n.t.3.
23

ZPAD, CINI I VODC

>e %iecare dat$ c&nd Micuul c$dea &n '$pad$" imensitatea stepei se cutremura de %ioroasele sale &n!ur$turi1 M:ro%esorulN era la cap$tul puterilor" c6iciura a(ternut$ pe lentilele oc6elarilor &l %$cea de-a dreptul or4" %aa i se pre%$cuse &ntr-un soi de %ul# mare (i vineiu" sc6iurile &i sc$pau din le#$turi" pl&n#ea convulsiv" cu su#6iuri. ) Eoluntar SS= &l 4at!ocorea :orta" nu asta i-ai dorit< Mai ai un pic de r$4dare (i vin ei" enAavedi(tii" s$-i &nepe nielu( 4ucile cu 4aioneta= :&n$ la 7ol&ma s&nt &nc$ S BBB de Ailometri" destul ca s$ &nvei cum se mer#e pe sc6iuri= Ji risul s$u r$ut$cios se pierdea &n v&!&itul %urtunii. Su4o%ierul 9ulius Heide aler#a pe l&n#$ atela! (i-0 tot &nt$rit$ pe c&inele-&nainta(1 acesta" o %iar$ de culoare #al4en-ru#inie" nu p$rea s$ nutreasc$ sentimente mai tandre" m&riia" &ncerca s$-0 &ri6ae de picior (i" nei'4utind" &(i &n%in#ea colii &n propriul 6am. ) :ocitanie= urla Heide. H&r= H&r= Mu(c$= A-a" nu pricepi neme(te< Ciorto!a sa"aCa0) 6&r-6&r= Acum ai priceput< Heide lun#i pasul (i reu(i s$ dep$(easc$ atela!ul. C&inele se &ncorda &n 6am" vite'a spori1 acum" &ntre oameni (i animale nu mai era nici o di%eren$H (i unii" (i alii" la %el de &nd$r$tnici" la %el de &nr$ii. Heide tr$#ea cu coada oc6iului la c&inele #al4enH ) 9avr$ tic$loas$= Ii-ar pl$cea s$-0 mu(ti pe 9ulius. A%l$" cotarl$" c$ 9ulius &i ur$(te pe !idani" c&inii (i '$pada. B$#at la t$rt$cu$< S&nt 9ulius Heide" su4o%ier tanc6ist" uci#a( cu sim4rie la stat (i ur$sc &ntre a#a lume" lumea asta de c$cat= &n aceea(i clip$ se &mpiedic$ (i c$'u. >ul$ul scoase un urlet prelun#" trium%$tor parc$" se av&nt$ (i mai tare" &nver(un&ndu-i (i pe ceilali. Sania porni ca din pra(tie. R$mas o clip$ &n '$pad$" Heide s$ri &n picioare (i se repe'i dup$ c&inele-&nainta(. H ?) Stai" potaie nenorocit$" stai c$-i vin eu de 6ac= Nu scapi tu de 9ulius Heide" unero%%i'ier??" coloana verte4ral$ a armatei= B$trinul plesnea din c&nd &n c&nd din na#aiA$H ) Ho-6o= stri#a el. Ho-6o= (i c&inii %u#eau din r$sputeri" tr$#&nd dup$ ei sania #reu &nc$rcat$. ) M-am s$turat=
? &n ruse(teH c&inele dracului 2n.t.3. ?? Su4o%ier 2n.t.3. PC

O&%iiam" aler#&nd &n rind cu :orta. GG Atunci" culc$-te &n '$pad$ (i crap$= sun$ nemilosul s$u r$spuns. G M-am apucat sa num$r pa(ii1 %iecare r$cea cam un metru" poate un metru (i ceva. Nu" mai cur&nd un metru. O mie de pa(i" un Ailometru" &n ritmul $sta %$ceam un Ailometru la %iecare opt minute. Am &ncercat s$ socotesc c&t %acem &n dou$'eci (i patru de ore. >ar &n trei 'ile< >ar &n cinci< C$deam" m$ ridicam"Guitam num$r$toarea... &n paispre'ece 'ile

ar tre4ui s$ a!un#em la liniile #ermane.... dac$ vor mai e;ista p&n$ atunci... >in timp &n timp" B$trinul controla 4usola ca s$ ne meninem pe direcia nord-vest. >eparte" departe de tot" era Marea Baltic$" iar dincolo de ea erau Suedia (i >anemarca. @n 4ulevard luminat" vitrine sc&nteietoare" (i tu" cu o p$l$rie moale pe cap" te plim4i de colo p&n$ colo" cu i#area-n #ur$ (i m&inile &n 4u'unare= Numai ima#in&ndu-mi a(a ceva (i simeam c$ m$ um%l$ risul1 dar iat$" privirea &mi lunec$ spre camara'ii meiH o4ra!ii vinei de #er" 4u'e cr$pate" c$ut$turi de %iare &ncolite" %uri(ate pe su4 strea(in$ de oel a c$(tilor. Ji risul pieri &nainte de a se %i n$scut. Brusc" M:ro%esorulN scoase un ip$t. I se rupsese le#$tura sc6iului (i %$r$ sc6i era pierdut &n '$pada asta a%inat$. B$trinul opri sania" se &ndrept$ de spate" &(i scoase m&nu(ile cu dou$ de#ete (i se apuc$ s$-(i &ndese pipa. O %$cea pendelete" tacticos" #ri!uliu s$ nu risipeasc$ tutunul. F$cuse o 6alt$ (i" pentru el" v&rstnicul nostru comandant" 6alt$ &nsemna o nou$ pip$. Cu 4uricul de#etului #ros ap$s$ !$ratecul din vatr$" apoi '&m4i. K&m4etul B$trinului= Ne &nc$l'ea inimile" ne &nsenina privirile. >e vreme de B$trinul '&m4ea" &nsemna c$ amarul nu-i c6iar at&t de amar" c$ durerea nu-i c6iar at&t de dureroas$. Micuul se a(e'$ &n '$pad$ cu picioarele lar# des%$cute. Ful#ii se a(e'au pe el (i sem$na cu o c$pi$ idioat$" admi&nd c$ e;ist$ asemenea c$pie. Istovit" :orta se spri!inea de mar#inea s$niei. Heide se tr&ntise cu 4urta &n !os (i p$rea mort. 5u a4ia m$ ineam pe picioare. Le#ionarul se spri!inea de pu(ca sa mitralier$ ca un cio4an de 4&t$ (i se uita &ntr-un %el ciudat spre r$s$rit. Barcelona (i Steiner urmaser$ e;emplul lui Heide. Oc6ii ne %u#eau mereu spre B$tr&nul" care %uma calm" re'emat (i el de sanie. Se &nsera. C&inii se culcaser$ cu 4otul ascuns &ntre la4e" &n#6esuii unul .&ntr-altul" 4ul#$ri de 4lan$ pe '$pada neatins$. ) Luai-v$ dup$ c&ini" spuse B$trinul" aintind spre ei mu(tiucul pipei. Camara'ii no(tri cu patru picioare. Cunosc mu'ica (i (tiu ce e de %$cut. @n c&ine de sanie nu moare niciodat$ de %ri#. Ne-am apucat" a(adar" s$ scormonim '$pada ca s$ construim P.

un i#lu. Micuul muncea ca un 4uldo'er" c$rind c&te patru 4locuri de '$pad$" c&rrd noi a4ia ne descurcam cu unul sin#ur. ) Fir-ar s$ %ie de via$= i'4ucni el. @ite-ni$ (i 'idar= M&nca-i-ar lupii pe ru(i= C&teva 4locuri &i sc$par$ din m&ini (i" de %urie" le strivi su4 picioare. Ce-(i &nc6ipuie ei< C-o s$-0 %ac$ mar ptU Micuul< Ji" &n momentul imediat urm$tor" %u .c&t pe-aici &V$-i crape capul lui Heide cu lopata Linemann? pentru c$ acesta i= luase drept cretin. :orta se porni pe risH ) B$i" apucailor" ce %acem noi se c6eam$ sport= Cunosc 4arosani care ar pl$ti #ras s$ se poat$ !uca a(a &n '$pad$ Ideea unor domni 4ine" picai printre noi" &l &nveseli" pe dat$ pe Barcelona" dar intervenia Le#ionarului &l. potoli imediat. ) Nu au'ii nimic< spuse acesta" uit&ndu-se mereu spre r$s$rit. ) Ce-i de au'it< &ntre4$ :orta" r$sucindu-se &n aceea(i direcie" cu un aer n$uc pe mutr$. ) Ar tre4ui s$ au'ii" m&rii Le#ionarul. Brusc" c&inii &(i s$ltar$ capetele (i ciulir$ urec6ile. Simiser$ (i ei acel ceva perceput de orrLl dunelor (i al nisipurilor. T$cui (i &ncordai" cu nervii &ntin(i ca ni(te strune" ne &ntoarser$m cu toii" scrut&nd" pe c&t era posi4il" stepa. ) N-aud nimic" %$cu Barcelona. Ii se n$'are. Ne&nvrednicindu-se s$-i r$spund$" Le#ionarul arm$ pu(camitralier$" ca (i cum" dintr-o clip$ &ntr-alta" &naintea noastr$ avea s$ se materiali'e'e prime!dia. C&inii &ncepur$" (i ei" s$ sc&nceasc$. S$riser$ &n picioare (i se uitau &n aceea(i direcie ca (i Le#ionarul. Acum" nu mai &nc$pea &ndoial$. @ndeva" departe &n step$" se petrecea ceva deose4it. M:ro%esorulN &(i mi!ea oc6ii s$8de miop" ascun(i &n dosul lentilelor 4ul4ucate. ) M$car de i-ai pune ni(te p&lnii &n urec6i" poate a(a o s$ %ii (i tu 4un de ceva" (uier$ veninos Steiner. Norve#ianul nu-i r$spunse1 se o4i(nuise" de c&nd era la noi" s$ %ie ve(nicul ap isp$(itor. :rivirea B$trinului se aprinse deodat$. ) C&ini" spuse el &n surdin$. B$iei" &n tr$#$tori" la dou$'eci de metri &n %a$. Tu" M:ro%esoreN" r$m&i pe loc" dar s$ te %ereasc$ s%&ntul s-aud un c&ine l$trind. Eoi" &n#ropai-v$ &n '$pad$" #ata de !upt$. Nu tra#e nimeni %$r$ ordinul meu= &n c&teva minute" eram per%ect camu%lai" cu armele pre#$tite. Ful#ii care se cerneau de sus %$ceau camu%la!ul nostru per%ect. Ca s$ %im descoperii" ar %i %ost nevoie ca cineva s$ se &mpiedice de noi.
? Lopat$ de in%anterie" individual$" purt&nd numele inventatorului 2n.t.3. P/

Acum &i puteam au'i. L$tr$turi de c&ini" stri#$te. Ap$rur$ ca aduse de %urtun$" dou$ s$nii cu c&te trei soldai pe %iecare (i dou$'eci de c&ini &n 6am. Eeseli" %urio(i" sau poate doar 4ei" suru#ii '$pe'ii scoteau r$cne te prelun#i" &m4oldind c&inii" care (i a(a %u#eau din r$sputeri. Ca ni(te n$luci" cele dou$ atela!e trecur$ la numai patru'eci de metri de locul unde" necute'&nd n!c! m$car s$ respir$m" terori'ai de #&ndul c$ !avrele noastre s-ar putea porni pe l$trat" ne ad$postiser$m noi" #ata s$ ucidem (i s$ %im uci(i. Nu s-a &nt&mplat &ns$ nimic1 s$niile disp$rur$ ) vi'iune %u#ar$ ) tot a(a de 4rusc precum ap$ruser$. ) >umne'eule" (opti Heide" scutur&ndu-se.

) &i r$deam c&t ai 'ice pe(te" m&rii Micuul. Nu erau dec&t (ase. ) >a" interveni" acid" Barcelona" dar %iecare din ei %ace c&t cinci de-alde tine= 5 de-a!uns s$ '4iere .stoi8/ (i-ai (i %$cut &n pantaloni= ) Ba" mie nu-mi e %ric$ de nimeni (i nimic= se &mpiepto($ 6uiduma. S$ &ncerce numai careva s$ m$ &mpiedice s$ revin acas$= Am promis o ca%teal$ stra(nic$ la doi #a#ii (i" aplec&ndu-se spre Barcelona" 'ise amenin$torH Micuul nu-(i uit$ niciodat$ %$#$duielile" &nelesu-m-ai" 4$i Su#e-:ortocale< ) :$i" nu i-am %$cut nimic" t&mpitule= e;clam$ Barcelona. ) Wsta-i norocul t$u= Altminteri" adio livad$ de portocali= Eiscolul se &nteea" acum nu mai su%la" ci urla" p$r&nd c$ se &nver(unea'$ &mpotriva noastr$" a veneticilor. M5u s&nt &ns$(i Rusia" (uiera (i scri(nea el" s&nt Rusia (i o s$ v$ nimicesc=N T$ria v&ntului smulse de pe sanie diverse lucruri (i" cu pl$m&nii #ata" #ata s$ plesneasc$" a tre4uit s$ aler#$m prin step$ ca s$ le adun$m. C$deam" ne ridicam" le adunam de prin '$pad$ (i iar c$deam" &n!urind &ntre#ul univers. ) Aici ne l$s$m oasele" #emu Heide. ) S&nt istovit" istovit se vait$ M:ro%esorulN. ) Cretinule= &l apostro%$ :orta. Cin-te-a pus s$ ateri'e'i la SS-i(ti" &n loc s$ r$m&i dracului &n Norve#ia ta< Ai vrut r$'4oi" 4$iatule" ai vrut s$ devii erou" s$ %ii un metere' &n calea 4ol(evismului= Te-o %i &m4r$i(at &nsu(i Xuislin#? &n persoan$ la plecare< A(teapt$ numai s$ revii" (i-ai s$ ve'i cum te vor sp&n'ura cu capul &n !os= ) Nu vreau s$ revin" (opti M:ro%esorulN. ) Atunci" Ivan va %i acela care te va sp&n'ura. N-ai ascultat la radio MOlasul MoscoveiN<
NEidAum Xuislin#. premierul #uvernului norve#ian dup$ ocuparea $rii de c$tre trupele 6itleriste. >up$ eli4erarea Norve#iei" &n 0*C." a %ost !udecat "i condamnat la moarte 2n.t.3.
27

) " Nu" ce spun< 5 inter'is s$ asculi posturi str$ine ) S%&nt$ Fecioar$= e;clam$ Micuul" plesnindu-se pe %runte. Au'i dumneata" Minter'isN= :$i" nu ve'i unde-am a!un." Norve#ianul cl$tin$ trist din capH ) Cre'i c$ am pierdut r$'4oiul< ) Asta o sper &nc$ din 0*,*= @ite acolo" departe de tot -""Y Micuul ar$t$ cu de#etul spre nord ) " 4u4uie mii de tunuri destule ca s$ %ac$ pra% (i pul4ere toat$ Armata a /-a. Ba (i aitc armate" e;cept&nd un sin#ur soldat. Jtii care va %i acela" unicm supravieuitor< M:ro%esorulN clipea &nsp$im&ntat. ) Nimeni altul dec&t Micuul= :rintre ruinele Cancelariei Reic6-ului. eu voi %i acela care voi stuc6i peste ciolanele &n$i4ite ale eroilor istovii= ) Nici nu m-ar mira s$ se &nt&mple a(a" morm$i B$trinul. Nu dup$ mult timp" un r$cnet scos de malacul nostru ne atrase atenia. O$sise ceva &n '$pad$" (i acum scormonea de 'or. Le#ionarul &i s$ri &n a!utor (i de su4 crusta al4$ ap$ru o min$" apoi o %a$ vineie" doi oc6i ca al4u(ul unui ou r$scopt" un r&n!et sinistru. >e'#rop$m ast%el doi in%anteri(ti #ermani" dintre care unul ne amenina cu m&na lui" parc$ &nvinov$indu-ne. Micuul d$du un (ut &n m&na aia moart$. ) S$-0 ia dracul = Nu 0-am v$'ut &n viaa mea= ) Eedei dac$ n-are ceva &n sacul de merinde= stri#$ Barcelona. ) Ba uit$-te sin#ur= &mi d$ %iori tipul $sta care m$ arat$ cu de#etul= Mai puin delicat" Le#ionarul &ntoarse cadavrul cu %aa-n !os (i t$ie curelu(a de care era prins un 4idon. 0-0 &ntinse lui Heide" iar acesta mirosi coninutul. ) :ute a vodc$. N-am c6e%" (i-i &ntinse 4idonul lui Barcelona care deveni 4rusc aler#ic la alcool (i-0 plas$ Micuului" care nici el nu vru s$-0 atin#$. :orta &l amu(in$ cu precauie" dar Le#ionarul i0 smulse din m&na. ) Idioilor= e;clam$ el" duc&nd 4idonul la #ur$. Fascinai" &i urm$ream %iecare 'v&cnire a omu(orului. a(tept&ndu-ne" dintr-un moment &ntr-altul" s$-0 vedem pr$4u(indu-se %ul#erat. ) Nu-i r$u" 'ise crestatul" (ter#&ndu-se la #ur$. Nu-i vodc$. dar e %ain (i te &nc$l'e(te. B$trinul trase (i el o du(c$ 'drav$n$. Atunci" :orta (i Micuul se n$pustir$ asupra 4idonului prins la centironul

celuilalt cadavru" mai" mai s$ se ia la ca%teal$. Steiner &i scotoci prin 4u'unare" lu&nd livretele militare (i desprin'&nd de la #&t pl$cuele de identitate. Mai &ncolo" ne strecurar$m &n i#luul pe care-0 construiser$m. aXu Mu

*~"'
c&im lui PS

Su"ofierul >ulius %eide era copil de proletari) ,ntrea3a sa !ia$ fusese un ir intermina"il de icane) constr,n3eri i pedepse& La coal$) ,n!$$torii nu'l ,n3(ieau) preotul ,l punea ,n 3enunc(i pe co5i de nuc$) taic$'su ,l croia cu ce'i c$dea la ,ndem,n$& ,i ,ncepea -iua la patru dimineaa) f$cind curat i sp$l,nd podelele la o "rut$rie& Din pricina asta) sosea la coal$ cam la un sfert de or$ dup$ ceilali) moti! pentru ,n!$$tor s$'l tra3$ de urec(i i s$'l dea !enic ca e emplu ne3ati!) Aceste ne,ntrerupte "rutalit$i ,l f$cuser$ dur) ne,ncre-$tor ,n nimeni& Dintre noi toi) era cel mai ,n3ri5it ,m"r$cat@ oric,t de cr,ncen$) de fioroas$ ar fi fost lupta) nu'l !edeai altfel dec,i perfect piept$nat) perfect curat& St$tea ore ,n ir cu casca pe cap) dar c,nd o scotea) c$rarea era impeca"il$ i nici un fir nu p$rea deran5at) ,n linia'nt,i) ca i la ca-arm$) inuta ,i era ireproa"il$& .Ele3ana) spunea el) ,i aduce securitatea i consideraia/& ) Eti mort dup$ milit$rie) ,l lu$ 4orta peste picior) sufl,n'du'i nasul cu de3etele& ) Nu) ,i r$spunse %eide) e doar o c(estie de tactic$& C(iar i la puc$rie) un osta ,n3ri5it se "ucur$ de mai mult respect& Unul ,n3$lat e mai lesne pus la -id& 4o!estea !ieii sale ne'a l$sat pe toi cu 3ura c$scat$& *$tr,nul s'a uitat lun3 Ia el i a spus6 ) Dintre noi toi) tu eti cel mai ,n!erunat) >ulius& 7u nu tr$ieti dec,t pentru r$-"unare&
!

SCHMIDT CEL ROU

F$cuser$m o 6alt$. :rini de o4oseal$" dinii su%lau din #reu sco&nd v$l$tuci de a4uri din 4oturile lor desc6ise. Barcelona &ncerca s$ mestece o 4ucat$ de p&ine &n#6eat$" tare ca piatra. B$trinul %uma &n t$cere" a(e'at pe t$lpica s$niei. >eodat$" 9ulius Heide se porni pe vor4it.
30

Eor4ea %$r$ oprire (i" la &nceput" nimeni n-a stat s$-l aculte. #ra un lucru at&t de o4i(nuit ca cineva s$ se porneasc$ pe spus %$r$ ca cei din !ur s$ ia seama la ce spune= >e %apt" era nevoie de a-(i comunica sie(i ceva" (i nu cuiva anume1 din pricina '$pe'ii" a spaimei" a morii. Nu eram niciodat$ sin#uri1 dormeam &mpreun$" m&ncam &mpreun$" &mpreun$ ne c$utam de p$duc6i" ucideam" ne l$sam uci(i... :&n$ (i nevoile ni le %$ceam tot &mpreun$ %$r$ s%ial$. A(a (i cu 9ulius Heide" &n clipa de %a$. Se adresa stepei" cren#uelor moarte (i epoase ale m$r$cini(ului" dep$rt$rii" nein&nd seama de noi ca (i cum nici n-am %i e;istat. ) Ba4acul meu era un 4eivan &nr$it" spuse el" scuip&nd ca un t&mpit &mpotriva v&ntului. O 4utie %$r$ %und= >oamne" c&t mai putea su#e= :orcul 4$tr&n avea o centur$ a c$rei cataram$ &n%$i(a o #a#ic$ #oal$ (i un ne#ru" o centur$ a nai4ii de lat$ cu care se &ncin#ea prin'&nd-o pe %ata aia de ne#ru. M-am &ntre4at adesea de unde (i-a procurat nenorocita aia de pa%ta" mai tare ca oelul. Heide privea spre apus. Oc6ii &i erau incredi4il de al4a(tri (i limpe'i1 undeva" departe" ei '$reau un or$(el din Zest%alia" ne#ru de %unin#ine (i o cocioa4$ in%ect$. ) C&nd era 4eat" 4$tr&nu ne croia cu centura aia" d&nd ca un s$l4atic (i" cum era aproape ve(nic 4eat" 4$t$ile astea se ineau lan. Mama se ru#a mult lui >umne'eu (i" a(a cred" astea erau sin#urele sale clipe de 4ucurie. N-am (tiut niciodat$ ce anume cerea ea &n ru#ile sale" pentru c$ a4ia le (optea. MCredei cumva c$ v$ 4at din pricina 4$uturii< '4iera 4a4acul. E$ &n(elai= O %ac din datorie %a$ de marea noastr$ Oermanie" din nevoia de disciplin$= Cel mai 4ine &nvei disciplina prin pedepsirea trupului celp$c$tos=N >up$ care. i'4ucnea &n ris (i rostea de vreo sut$ de ori Mtrup p$c$tosN. &ntr-o 4un$ 'i 0-au s$ltat ni(te polii(ti (i" putei s$ m$ credei" au avut #ri!$ s$-i aran!e'e cum se cuvine Mtrupul cel p$c$tosN. Mama 0-a adus acas$" dar &n ce 6al= Toat$ carnea de pe el era numai v&n$t$i" ver'i" (i al4astre. :l&n#ea cu capul pe #enunc6ii mamei. 5a (edea pe sin#urul scaun pe care-0 aveam" un scaun (c6iop de un picior" pe care-0 &nlocuisem cu o l$di$" prea !oas$" (i un teanc de 'iare vec6i. Y Mama &l m&n#&ia pe p$r (i-0 consola pentru 4$taia primit$ la poliie1 mai apoi" s-au culcat s$ se console'e &n continuare" iar pe noi ne-au dat afar$) de(i se %$cuse t&r'iu1 nu ne privea cum aveau s$ se console'e= >e alt%el" nu era prima oar$ c&nd eram #onii" a(a c$ (i de data asta ne-am dus &n parc unde se &n$la un monument al 7aiser-ului. @n prea %rumos monument. &n%$i(&ndu-0 pe &mp$rat &n uni%orm$ de cuirasier" c$lare pe un cal uria(. O aveam &n 4rae pe surioara mea cea mic$" a4ia de un an" care &nc$ nu (tia s$ um4le.

S$pt$m&na asta o luaser$ pe ,0 Bert6a (i au dus-o la spital &ntr-o am4ulan$ Mercedes din cau'a unei carii osoase. A murit peste cinci 'ile. B$trinul a 'is c$ s" las$ cu o economie" pentru c$ ne puteam &m4r$ca &n oalele ei. Bert6a era cea mai mare dintre noi" a(a c$ lucrurile ei se potriveau tuturora. Mai c$p$tase (i la spital c&te ceva. 5u an" do4&ndit pulov$rul ei de l&n$" un pulov$r aproape nou= >oamne. ce 4un (i c$lduros era. &mi amintesc c$ i-am mulumit Iu1 >umne'eu c$ a luat-o pe Bert6a la el" &n cer" unde-i at&t de 4ine. iar eu m-am ales cu un pulov$r at&t de c$lduros. 5ra sin#urul c$ruia m$ pricepeam s$-i mulumesc. Iarna a %ost cumplit$ (i eu n-aveam altceva dec&t pulov$rul M-a pus dracu s$ %ur un paltona(" dar ce dandana a ie(it din trea4a asta= &nv$$torul m-a 4$tut" inspectorul (colar care se nimerise pe-acolo m-a croit (i el" iar pastorul" care era (i pre(edintele comisiei de suprave#6ere a copiilor" mi-a c&rpit [ perec6e de palme at&t de 'drav$n &nc&t m-a e;pediat direct &i vitrina &n care-(i inea 4i4elourile (i alte mara%eturi din porelan >in i'4itur$" s-au spart tre! ce(cue" motiv pentru care am primit o nou$ c6el%$neal$. S%inte Sisoe" ce %urios putea %i= O dat$ din pricina paltonului" dar" mai ales" din pricina ce(cuelor. Kicea c$ s&nt Mverita4ileN= 2Heide se porni s$ rida.3 Au'i t&mpenie" cea(ca-i cea(c$" cum adic$ s$ nu %ie verita4il$< Cert e c$ s-a %$cut at&ta t$m4$l$u pe c6estia asta cu paltonul &nc&t I-am aruncat dracului. @nul din %raii mei (i-a #$sit sc$parea &n armat$1 ne-a scris o sin#ur$ dat$" trimi%&ndu-ne (i o %oto#ra%ieH el" cavalerist" &ntr-o #arni'oan$ de pe nu (tiu ce %rontier$. >e-atunci" n-am mai au'it nimic despre el" dar cred c$ a s%&r(it &ntr-un la#$r de concentrare pentru c$ era comunist (i n-a (tiut niciodat$ s$-(i in$ #ura. Tr$nc$nea &ntruna despre victoria proletariatului (i alte asemenea n$'4&tii. 2Heide r&se din nou amintindu-(i de naivitatea %ratelui disp$rut.3 A mai %ost (i %ratele cel$lalt" Zil6elm" care s-a cur$at c&nd vatmanul tramvaiului de pe linia C a descoperit c$ s-a suit &n va#on %$r$ 4ilet. Ji el"(i eu o %$ceam at&t de des= Ba ne mai (i distram stri#&ndu-i vatmanului c$-i un porc (i s$rind apoi Gdin mers" iar ei n-avea cum s$ opreasc$ (i s$ se ia dup$ noi. &i1 'iua aia &ns$. Zil6elm (i-a calculat prost s$ritura (i a nimerit pe (ine1 oamenii care au v$'ut s-au pus pe urlete de #roa'$" dar c&nd tramvaiul sa oprit" &n s%&r(it" Zil6elm era %$cut terci. L-au adunat &ntr-un li#6ean. Am sperat s$-i pot mo(teni sa4oii" care erau noi" dar s-au dovedit prea mici pentru mine1 c$lc&iul &mi st$tea a%ar$. Zil6elm era destul de pirpiriu (i sor-mea Rut6 s-a c$p$tuit cu ce-a r$mas de la el. :entru Rut6" lucrurile s-au aran!at de minuneH a %ost cump$rat$ ) adoptat$" cum se 'ice ) de ni(te 4arosani din Lin'. Taic$-meu o 4$tea ,P de-o snopea deoarece mititica pl&n#ea amarnic" nevr&nd s$ se H1despart$ de noi. :&n$ la urm$" de at&ta 4$taie" &n 'iua c&nd au &\venit s-o ia" amanta '&rn4ea cu #ura p&n$ la urec6i. Ba4acul o 1 preveniseH MAscult$" mucoaso" dac$ nu te pori cum tre4uie c&nd porcii $ia de capitali(ti o s$ vin$ dup$ tine" te a#$ de stin#6ia % usc$torului de ru%e (i te 4at p&n$ nu mai r$m&ne nimic din tineN. & Ba4acul a um%lat cinci'eci de m$rci de la domnul cel 4o#at Idin Lin'" care venise cu un notar" un o%ier de poliie" plus dou$ !- tipese ultraele#ante" numai 4l$nuri (i pene de stru. Astea urmau E s$ %ie martore c$ Rut6 nu mai e a noastr$. MC&t t$m4$l$u pentru Io mucea ca asta= a comentat 4$trinu-meu. >ac$ po%tesc" pot s$ < le %a4ric (i altele pe deasupra=N (i se porni pe ris" su4 privirile n$ucite ale ele#antei societ$i. Cele cinci'eci de m$rci le-a c6eltuit pe 4$utur$ (i c&nd s-a &ntors era tur4at r$u. 7arl (i cu mine ne-am ascuns &n podul %amiliei Sc6ult'" p&n$ s$-i treac$ ara#ul. >oamne" ce-a mai putut s$ urle= A &ncercat el s$ ne duc$" promi&ndu-ne marea cu sarea" dar cuno(team placa (i am r$mas acolo" sus" c6iar su4 v&rtelnia de v&nt" urm$rindu-0 printr-o sp$rtur$ din acoperi( cum se rote(te ca un rinocer prin curticic$. La un moment dat" s-a &mpiedicat de copaia cu ru%e a doamnei Sc6ult' (i a r$sturnat-o. Madam Sc6ult' a &(nit a%ar$ din cas$ cu o ti#aie plin$ cu coluna(i %ieri &n ulei (i a proiectat-o drept &n 4otul lui taic$-meu. S-a &ncins o p$ruial$ de toat$ %rumuseea" p&n$ c&nd s-a amestecat (i %iica lui madam Sc6ult'" 5va" una care %$cuse p&n$ atunci trei avorturi. Oa#ica d$dea 'drav$n" iar 4$trinu-meu s-a apucat s$ '4iereH MA!utor" poliiaN= p&n$ c&nd a venit poliia (i s-au reclamat reciproc1 poliia 9-a um%lat pe 4a4ac (i i-a tras un va!nic toc de 4$taie1 la &napoierea lui maic$-mea (i cu noi am avut parte de unul du4lu. A venit (i ultima 'i de (coal$. O 'i minunat$. >e-a doua 'i &ncepea vacana. Nici nu v$ putei &nc6ipui c&t de %ericit eram= Intrind &ns$ &n cas$" am %ost mirat c$ nu aud ma(ina de cusut a mamei" care la acea or$ mer#ea" de re#ul$" din plin. Mama con%eciona un soi de plicuri din p&n'$ colorat$ pentru calendarele de 4u'unar pe care diversele ma#a'ine le distri4uiau clienilor &n c6ip de reclam$" &n locul $c$nitului ma(inii am au'it un

#eam$t prelun#" ca acela c&nd o %emeie na(te. Heide ridic$ privirea spre cerul plum4uriu din care se cerneau %ul#i m$runi de nea. M&n#&ia. domol capul c&inelui #al4en1 mai s$ nu ne credem oc6ilor" dar %iorosul dul$u &= lin#ea pe o4ra'" iar %iorosul Heide &l sc$rpina" tandru" dup$ urec6i. ) Maic$ :recist$" ce spaim$ am tras c&nd am au'it #eam$tul mamei= :rimul .im4old a %ost s-o (ter#" dar n-am &ndr$'nit. :oate era 4olnav$= Am desc6is u(a od$ii1 u(a a sc&r&it &n#ro'itor" pesemne c$ 4a4acul n-o mai unsese demult cu 'eam$
33

de tutun. Mama era &ntins$ pe salteaua dinspre perete. Aveam patru saltele" dar nu erau de a!uns (i 7arl (i cu mine dormeam pe ni(te saci vec6i de ca%ea pe care-i.(terpelisem dintr-o ma#a'ie 5rau #ro'avi sacii $ia (i" deseori" de c&nd m$ a%lu pe-aici" le duc dorul. Oc6ii mamei sem$nau e;act cu cei ai uci(ilor pe care i-am v$'ut &n %a4rica aia din 7iev. Am rev$'ut &n-tr-o clipit$ cadavrele din %a4ric$. Fiecare" cu c&te o #aur$ de #lon &n cea%$" unele (i cu cea de ie(ire la r$d$cina nasului. Nu asta &ns$ ne8a &n#ro'it" v$'usem destule... Nu" ceea ce ne-a &n#ro'it au %ost oc6iiH lar# desc6i(i" 6alucinani. disperai. Am &neles atunci cam ce putuser$ resimi victimele &n ultima lor secund$ de via$. 5ra &ntocmai e;presia pe care am deslu(it-o (i &n oc6ii mamei. :rivirea lui Heide se aintise din nou spre norii vineii" 4u6$ii de -$pad$=& Bu'ele erau o ran$ s&n#erie" din o4ra'ul acoperit de c6iciur$ nu se '$reau dec&t oc6ii" pe !um$tate ascun(i de pleoapele tume%iate1 urec6ea stin#$"" de#erat$" a4ia se mai inea. MT$ticul o s$ se &n%urie c&nd o s$ se &ntoarc$N" #emu mama. A4ia respira (i r$su%larea ei (uiera ca un motor care st$ s$ se &nece. N$du(eala cur#ea de pe ea mai a4itir dec&t de pe noi" &n 'iua c&nd instructorul ne-a %recat ridic6ea" acolo" &n spatele ca'$rmii de la :ader4orn. @ite" de aici 2Heide ar$t$ r$d$cina p$rului3 cur#eau adev$rate riuri. &i (ter#eam sudoarea cu podul palmei" alun#ind mu(te-le. 5ra o pu'derie de mu(te care roiau prin camer$" (i dintr-acelea ne#re care se lipsesc de om" (i dintr-acelea ver'i care stau numai pe putre'iciuni. MTata va %i m&nios dac$ m$ #$se(te '$c&nd (i ne%$c&nd nimicN" mi-a 'is (i a dat s$ se ridice" dar n-a i'4utit. ) Mama era %oarte vrednic$" n-am v$'ut-o niciodat$ st&nd de poman$" continu$ Heide" sc$rpin&nd mai departe dinele #al4en pe dup$ urec6e. B$iei" poate c$ s&nt $l mai tic$los din . toat$ armata asta de os&ndii" un nime-n lume" 4eivan" t&l6ar" unul care nu %ace nici c&t curul celui mai am$rit dintre SS- i(ti" dar v$ dau cuv&ntul meu de onoare c$ n-am v$'ut-o niciodat$ pe maic$-mea pilit$= Roti de !ur-&mpre!ur o privire plin$ de m&ndrie" &(i %rec$ precaut o4ra'ul" desprinse de pe el o coa!$ (i o d$du c&inelui. ) Mama era dintr-o %amilie %oarte onora4il$" tat$l ei" ca (i 4unicul" de alt%el" %useser$ 4ri#adieri silvici. Aveau un apartament adev$rat" dou$ camere la eta!ul trei (i un pian maro. cu picioarele terminate &n capete de lei" iar su4 ele" role ca s$ poat$ %i mutat %$r$ s$ '#&rie parc6etul. O adoram pe mama1 ea inea toat$ p$duc6elnia noastr$H (i ma#6ernia" (i clinele" (i pisica" (i pe 4a4ac" (i pe noi" &ncii. Mama nu ne-a 4$tut ,C niciodat$ (i nici n-avea tr$sc$u ascuns prin closet" ca madam Sc6ult'" ori &n cuptorul de la ara#a'" ca madam Hin'4er#. S&m4$t$ seara" asta din urm$ se &m4at$ at&t de r$u c$ nu-i venea s$ cre'i c$ a(a ceva e cu putin$1 madam Sc6ult' (i alelalte putori cu care locuiam &n aceea(i curte se &m4$tau (i ele. dar nu c6iar at&t de tare. Se puneau pe c&ntat c&ntece porcoase (i r&deau de s$lta c$ma(a pe ele1 noi" pu(timea" ascultam pe la u(i" dar nu &ndr$'neam s$ ridem" p&n$ nu le simeam complet pilite. Odat$" 4eivanca aia de Hin'4er# s-a dus de-a 4er4eleacul pe scar$ (i atunci s$ %i v$'ut &n!ur$turi (i risete= Mama noastr$ nu se amesteca niciodat$ &n #a(ca lor1 s&m4$t$ seara" ea sc$rm$na tot soiul de c&rpe vec6i ca s$ tra#$ din ele aa necesar$ cusutului ciorapilor no(tri" care" de %apt" erau numai o c&rpitur$. Nici nu .&i mai puteai da seama cum %useser$ ei de noi" dar" credei-m$" era o c&rpitur$ pe cinste= Mama era %oarte &ndem&natic$" cum e (i %iresc pentru cineva care vine dintr-o %amilie 4un$. Odat$" 4a4acul &mpreun$ cu madam Sc6ult' au &ncercat s-o %ac$ s$ 4ea" dar nu le-a mers. Cu mama nu inea %i#ura= Ba4acu s-a ales cu o &mpuns$tur$ de cuit &n coaps$" iar madam Sc6ult' cu o sticl$-n cap. 5ra o

pl$cere s$ le ve'i pe c$'$turile astea dou$ s&n#er&nd ca porcii. Si#ur" mai &ncolo" mama (i-a &ncasat por]ia" c$" de" ordinea (i disciplina tre4uiau meninute. - Heide scuip$" iar$(i" contra v&ntului" se (terse &n!ur&nd (i m&n#&ie tandru dul$ul #al4en care-(i spri!inea capul pe #enunc6iul noului s$u prieten. ) >oamne s%inte" c&t de mult o iu4eam pe mama= Nu v$ ?pot spune ce era &n su%letul meu c&nd" (e'&nd pe !os" m$ uitam la mama care su%erea &ntins$ pe salteaua ei. &i m&n#&iam mina (i1i nete'eam" p$rul" e;act cum %ac acum cu animalul $sta. &i (ter#eam %runtea. F$ceam tot ce se poate %ace ca s$ ar$i cuiva c$-0 iu4e(ti. M$ str$duiam din r$sputeri s$ nu m$ podideasc$ pl&nsul" dar nu era u(or. 2Heide 'v&rli &n noapte 4ul#$rele de '$pad$ pa care-0 %r$m&ntase &n palme" un 4ul#$re dur precum %ierul.3 Am adormit pe saltea" al$turi de mama. M-am tre'it &n 'ori" c&nd soarele a4ia trecuse de acoperi(ul #ra!dului din curte. Nu (tiu dac$ v$ este cunoscut$ sen'aia asta c$ &ntre timp s-a petrecut ceva" ceva cumplit. Sen'aia asta am avut-o (i am (tiut imediat c$ acel ceva s-a &nt&mplat. Odaia era &n#ro'itor de t$cut$. Lipsea un anume '#omot. Am r$mas nemi(cat" plim4&ndu-mi privirea prin &nc$pere (i" deodat$" mi-am dat seama c$ '#omotul pe care-0 c$utam era r$su%larea mamei. Mama nu mai respira. Am s$rit &n picioare (i m-am uitat int$ la eaH MMam$= am stri#at. Mam$=N Avea oc6ii lar# desc6i(i" dar oc6ii ei nu mai vedeau nimic. N-avei cum pricepe" aveam 'ece" 4a nu" nou$ ani" s&nt (aptespre'ece de-atunci. &ntre .timp" am v$'ut at&ia mori &nc&t spectacolul lor nu ne mai
35

l
ii

impresionea'$" e;cept&nd ca8ul c&nd primim o misiune Mspecial$N (i s&ntem nevoii s$ &mpu(c$m sau s$ sp&n'ur$m pe careva. Si#ur" cu a(a ceva nu te o4i(nuie(ti niciodat$ pe deplin" dar. oricum" e mai puin #roa'nic dec&t ce am tr$it &n acea diminea$ lin#$ m$icua mea moart$. O iu4eam at&t de mult... Ne uitam" pe %uri(" la 9ulius Heide. Jedea pe '$pad$" cu spinarea spri!init$ de un troian care ne ad$postea de viscol. pl&n#ea (i ne istorisea o tra#edie survenit$ &n urm$ cu muli ani. la mii de Ailometri de aici" &ntr-un or$(el minier" murdar (i a%umat. ) Am %ost at&t de &nsp$im&ntat &nc&t m-am a'v&rlit peste trupul ei ca s-o tre'esc. Totul &ns$ se ispr$vise" &ntre timp a ap$rut (i 4a4acul" 4eat cri$" (i" ca &ntotdeauna &n asemenea oca'ii" #ata s$ mu(te. Eenise &mpreun$ cu Sc6midt-cel-Ro(u" de la mina num$rul ,. >e %apt" Sc6midt-cel-Ro(u nu mai era la min$" unde nici nu %$cuse muli purici1 acum" lucra la a'ilul de ne4uni" unde-i ca%tea pe internai. MHei" '4ier$ taic$meu" e ceva de 6alei$ pe-aici< @nde-mi e(ti" vr$!itoare 4$trin$< Au'itu-m-ai< Domnul i s !"#nul !u $%&' s! m!n#n(&)* S+' "o i(ni ,& o #$leat$ (i 0-a apucat tur4area. L-a un moment dat" cei doi tic$lo(i mau v$'ut (i 4a4acul" &ndrept&nd un de#et tremur$tor spre mine" a r$cnitH MT&l6arule" uite" cu mina asta o s$-i tra# un toc de 4$taie de-ai s$ te scapi pe tine= Stai numa ca 6oa(ca aia s$-(i ridice curul de pe saltea=N Ji" 'ic&nd asta" a dat cu piciorul &n mamaH MScoal$-te" vr$!itoareo= A'i nu-i duminic$ s$ tra#i la a#6ioase=N Ji a mai lovit-o o dat$. Suna ca atunci c&nd tra#i (uturi &ntr-un 4urdu% din piele de capr$" umplut cu vin. MMama e moart$N" i-am spus eu animalului. S-a uitat la mine" cu #ura c$scat$" la %el ca (i Sc6midt-cel-Ro(u. Se uitau ca t&mpiii" de parc$ m-a( %i pre%$cut &n cal sau alt$ parascovenie. Sc6midt v$'use destule c6estii ciudate la el" la 4alamuc. Se - 'vonea c6iar c$ a su#rumat doi %urio(i care-0 atacaser$ pe pa'nic (i" dac$ &i priveai l$4oaiele" &nele#eai c$ nu i-a %ost prea #reu. ) Ce-nv&rte la ora actual$ Sc6midt-cel-Ro(u" se interes$ Micuul" pasionat de povestirea lui Heide. ) 5 #ardian-(e% la ospiciu (i se ocup$ de inciner$ri. Se moare pe capete la ospiciu" toat$ lumea vor4e(te de c6estia asta. c6iar dac$-i 3eCados0& ) :$i" de ce-i secret %aptul c$ mor< Ce" dac$ tu sau eu cr$p$m" e vreo tain$ &n asta< ) Nu-i acela(i lucru. La a'il li se %ace c&te o in!ecie1 se nume(te MeutanasieN.
? OeAados 2Oe6eime 7ommandosac6en3 e;tensie" secret de stat 2n.t.3.

,/
ordin secret de misiune. :rin

) >umne'eule mare= e;clam$ Barcelona. C6iar s&nt uci(i ne4unii< ) >a" o %ac medicii" aparent e le#al" dar strict 3eCados& MEr$!itoarele nu mor a(a" cu una" cu dou$=N se 4$#$-n vor4$ Sc6midt-cel-Ro(u (i-i propuse lui taic$-meu s$-i tra#$ mamei c&teva scatoalce 'dravene. MSe pre%ace" la %el %ac (i la a'il. Arde-i c&teva" 7arl" putorii $steia (i-ai s$ ve'i cum &(i salt$ imediat t&rtia (i ne %ace ceva de m&ncare=N >e atunci" 4$iei" &l ur$sc de moarte pe Sc6midt-cel-Ro(u (i n-am s$ m$ las p&n$ nu-0 cur$=

) Asta se-nele#e de la sine" &l apro4$ Micuul. Tre4uie lic6idat$ !avra. Cum ai s$ pui &ns$ #6eara pe el< La Miinster. n-o s$-i %ie prea lesne. ) Ea pica el aici" a%irm$ r$spicat Heide" cu un '&m4et dia4olic pe 4u'e. Jtiu precis c-o s$-0 avem printre noi. ) Ce-ai spus< %$cu uluit B$trinul. >e unde (tii< Heide &(i d$du capul pe cea%$ (i i'4ucni &ntr-un ris prelun# (i sinistru de ni se %$cu la toi pielea de #$in$. 5l continu$H ) :orcul de taic$-meu a &n(%$cat atunci un %$c$le care se #$sea la &ndem&n$ (i s-a apucat s-a 4at$ pe mama^ Se cl$tina pe picioare" su#6ia" &i cur#eau 4alele. Trupul mamei tresalt$" aproape se ridica" at&t de cumplite erau loviturile. Am s$rit la el s$-0 mu(c" dar s-a descotorosit de mine (i m-a a'v&rlit de perete. M-am ales cu un 4ra rupt (i cu creierii 'druncinai. Ca s$ nu r$m&n$ de c$ru$" Sc6midt-cel-Ro(u mi-a dat (i el un picior &n spate" a(a c$ am acum o coloan$ verte4ral$ u(or deviat$" tocmai ce tre4uie c$ s$ nu uit" Au 4$tut-o cu s$l4$ticie pe mama"tlup$ care s-au c$rat &napoi la circium$. M-am repe'it imediat la poliie" dar nu le-am spus c$ mama murise peste noapte. Caralii i-au inut &nc6i(i vreo (ase s$pt$m&ni" cotono#indu-i de trei ori pe 'i" p&n$ c&nd m-am &ndurat (i le-am spus adev$rul" &ntors acas$" 4a4acu a %ost apucat de asemenea draci &nc&t m-am ales cu o 6ernie de pe urma 4$t$ii primite. >up$ ce-am ie(it din spital" mi-am strins 4oar%ele (i am &ntins-o Y ) Aveai multe lucruri" se interes$" nitam-nisam" Micuul. ) Se adun$ c&te ceva" c6iar dac$ n-ai dec&t 'ece ani. Aveam un pulover din care r$m$sese doar o m&nec$ (i ni(te pantaloni scuri" c&ndva al4a(tri" dar decolorai complet de at&tea sp$l$ri. Mi-i d$duse #a#ica Oauleiterului? %iindc$-i aduceam 4ale#$ de cal pentru lalelele ei. Mai aveam (i o perec6e de teni(i" %oarte pl$cui vara" c&nd se &ncin#e piciorul &n sa4oi. ) >e ce punea #a#ica Oaulteiter-ului 4ale#$ peste lalele< se mir$ Micuul.
? &n sistemul na'ist" %oarte asem$n$tor din punct de vedere administrativ celui comunist" Oauleiter-ul &ndeplinea %unciile unui primsecretar !udeean de partid 2n.t.3.
37

) &(i &nc6ipuia c$-n %elul $sta vor avea culori mai %rumoase" &l l$muri Heide (i continu$H Ba4acul a %ost &ncorporat &ntr-o unitate de teritoriali.2Heide &ndep$rt$ cu m&na c6iciura care i se %ormase pe spr&ncene3. Lam cunoscut pe MSpiessN-ul? cu care a %ost potcovit. >racul #ol= Am %ost &ntr-o vreme &mpreun$ ia Re#imentul . care de lupt$ (i" c&nd 0-am rev$'ut" 4estia s-a !urat c$ 4a4acul o s$ a!un#$ ne#re(it %ie la Tor#au" %ie la Olat'. Or" (tii (i voi" din pu(c$riile astea nu e;ist$ dec&t dou$ ie(iriH una care te duce la st&lpul de e;ecuie" ailalt$" direcia 4atalion de mar(. ) >a de unde (tii c$ Sc6midt e &n drum spre noi< Heide rin!i (i-(i (terse" din nou" c6iciura de pe %runte. ) C&nd am slu!it &n P care de lupt$ (i am intrat &n :ra#a" am cunoscut pe unul :a4st. O %$cea pe com4atantul" dar" de %apt" era omul Oestapo-ului" pus s$-i spione'e pe o%ieri. Mi-a m$rturisit-o sin#ur" &n 'iua &n care ne-am &m4$tat &n cinstea victoriei. >ac$ aveam c6e% ca vreunul s$ dispar$" n-aveam dec&t ? s$-i (optesc la urec6e1 a(a i-am aran!at soarta lui Sc6midt-cel-Ro(u" :a4st 0-a c$utat" 0-a #$sit (i n-a %ost nevoie de prea mult timp ca Sc6midt" pilindu-se" s$-i de'v$lui tot ce era 3eCados la a'ilul lui. >rumul spre Olat' era asi#urat. Acolo" un Sta4s%eldLe4el??" prieten cu mine" 0-a primit cu toate onorurile (i" (ase luni mai t&r'iu" Sc6midt-cel-Ro(u pornea &n ni(te ci'me cu dou$ numere mai mici c$tre Batalionul disciplinar *,+ de la Heu4er#. Barcelona Blom (uier$H ) Ai aran!at lucrurile de minune" 9ulius= La Heu4er# e FelLe4el-ul Mir'ensAi" vec6iul %urier al companiei noastre" $la de (i-a pierdut am4ele picioare. O s$ 4lesteme ro(covanul 'iua &n care a dat &n mama ta moart$= ) 5;act= con%irm$ Heide. O sticl$ de Sc6naps" (i Mir'ensAi s-a ocupat la 4ani m$runi ca Sc6midt s$ ai4$ parte de trai vesel (i de un itinerariu potrivit" &nt&i" 4estia-ro(covan$ a devenit un specialist de ne&ntrecut &n cur$area latrinelor cu periua de dini (i lin#uria de ceai1 nicic&nd n-au str$lucit ele mai tare" de(i" la &ndemnul lui Mir'ensAi" toi cei care le %oloseau %$ceau al$turi de #aur$" scuipau (i-(i su%lau mucii pe !os. C6ipul Micuului sclipea de pl$cere. ) Acum" "m-am prins= e;clam$ el. Al dracului" Heide= Cur&nd" curind" va primi un 4ilet" numai dus" c$tre Re#imentul P+ tancuri" Aici" &l ai pe ad!unctul SAauL care-0 va reparti'a 4atalionului 01 ser#entul Hen#st" %urierul" care-i prieten 4un cu
? &n !ar#on militar. su4o%i 9er &ns$rcinat cu instruirea trupei. ?? FcldLe4cl ) plutonier1 O4er%eldLe4el ) plutonicr-ma!or1 Sta4s%eldLe4el ) plutonier ad!utant 2n.t.3. ,S

ad!utantul" &l va e;pedia pe numitul Sc6midt direct la compania "a .-a" compania noastr$" unde-0 va lua &n primire" ser#entul-rna!_r BocA" care BocA &i1va %ace v&nt spre plutonul &nt&i. 5i" (i atunci" misiunea mea va %i s$-0 aduc" %rumu(el" pe linia ta de oc6ire.

:orta rin!iH ) Mi(to de tot" Heide= Nici eu nu le-a( %i potrivit at&t de 4ine. Erei s$-0 cadorise(ti cu un #lon o4i(nuit sau. cu unul crestat la v&r%" ca acela pe care &l aveam re'ervat pentru c$pitanul Me`er< ) Ba cu unul crestat" plasat drept &n 4oa(e. >ar nu imediat1 vreau" mai &nt&i" s$ tr$iasc$ un pic" s$ a%le ce-0 a(teapt$ (i cum e viaa la noi. Sin#urul lucru de care m$ tem e ca nu cumva s$ %ie reparti'at la un alt re#iment sau" ceea ce ar %i cu adev$rat #roa'nic" I va n .s$ apuce s$-0 lic6ide'e pe Sc6midt &naintea mea. K$u dac$ suport ideea asta= e 1estea a e plodat precum o "om"$6 ne afl$m la doi pai de 7urcia8 ,nc(ipuirea noastr$ do",ndi aripi& 4orta a"orda tema sa fa!orit$6 "ordelul de lu i per!ersiunile se uale=& .Ce nai"a) -icea el) doar s,ntem oameni ci!ili-ai8/ ) <i cu cr$pelnia cum !a fiD se interes$ 2icuul& ) Specialitatea casei !a fi piure de cartofi cu felioare de sl$nin$ pr$5it$) totul stropit din "elu3 cu !in rou i "oia de ardei iute& 2icuul sali!a de pe acum) 3,ndindu'se la piureul lui 4orta& ) Doamne) de'am putea s$ ne strecur$m peste frontiera asta8 1isul s'a spul"erat repede& 7urcia era aproape i) totodat$) infinit de ,ndep$rtat$& Am p$r$sit deci satul cu c,ini i cu enCa!edistul nostru& %eide ,nt$rit$ din nou dinele 3al"en&

UN -LON N CEA.
Istovii" c&inii se &ntinser$ pe !os. Oricine (i-ar %i putut da seama c$ nu ne-am priceput s$-i conducem. C6iar (i B$trinul" care" altminteri" (tia multe" s-a dovedit" p&n$ Ia urm$" e;pert doar &n dou$ meseriiH cea de t&mplar (i cea de osta(. :e prima o iu4ea" pe cea de a doua o ura" iar cu atela!ul %$cuse ce putuseH oricum" nici unul dintre noi nu s-ar %i descurcat mai 4ine. Iara asta" at&t de ostil$ nou$" str$inilor" ne-a venit de 6ac. Am a!uns s$ ne lu$m la 4$taie &ntre noi" s$ ne mu(c$m" s$ ne scuip$m. >e diminea$" Micuul (i Heide s-au mardit pe t$cute
40

reo dou$'eci de minute. Heide s-a ales cu nasul st&lcit ( dac$ n-ar %i intervenit B$trinul" dracu (tie cum s-ar %i terminat &nc$ierarea. >in %ericire" &n #lasul potolit al B$tr&nului e mai mult$ autoritate dec&t &n corul reunit de r$cnete al tuturor ma!urilor (i #eneralilor. :u#ilatul a &ncetat" dar adversarii au continuat &nc$ mult$ vreme s$ se amenine cu moartea. Ce-o %i (i cu i'4ucnirea asta de ur$< @nul din c&ini a tre4uit s$ %ie sacri%icat pentru c$ (c6iop$ta (i nu mai putea tra#e la 6am. C$l$u i-a %ost Micuul" care 0-a &n!un#6iat cu un suris de idiot pe 4u'e. C&nd ne-a au'it c$-0 lu$m drept sadic" s-a strop(it %urios la noiH ) Mi-am &nc6ipuit o clip$ c$ e vor4a de 4ere#ata lui 9ulius" 6alitorul de !idani= Murind" c&inele scoase un urlet prelun#. Micuul &l privi st$ruitor pe HeideH ) @ite a(a o s$ urli (i tu c&nd i-oi despica #&tia= Heide scuip$ %urios &n '$pad$" dar ca%tul nu se re&nnoi. >up$ un timp" B$trinul opri sania l&n#$ uri soi de talu'. ) :e Alla6 din ceruri" e;clam$ Le#ionarul" s$ %ie oare marea< Totu(i" e cu neputin$= Ne-am uitat pe 6art$" ne-am uitat la 4usol$" ne-am uitat unul la altul" dar nu &nc$pea nici o &ndoial$H &n %aa noastr$ se &ntindea marea= :e :orta &l um%l$ risulH ) Mam$" da #ro'avi mai s&ntem= &nt&i" am %$cut-o pe esc6imo(ii cu sania" acu va tre4ui s-o %acem pe va!nicii marinari-ce-pe-ap$-s&nt-(tren#ari= 2Flutur$ prin aer !o4enul #al4en pe care-0 purta &ndesat peste c$ciula cu clape (i scoase din 4u'unarul mantalei pisoiul ti#rat" mascota lui personal$.3 Stalin" 4$trin" m&ran" ai po%t$ de-o scrum4ie< S$ (tii &ns$ c$ tre4uie s-o pescuie(ti sin#ur" undi$ (i c&rli# am uitat s$ lu$m= B$trinul se scarpin$" nedumerit" dup$ cea%$" declar&nd c$ nu mai pricepe nimic (i c$ ar %i tre4uit s$ %ie mult mai departe. ) &nseamn$ c$ avem cu toii 6alucinaii" %iindc$ eu o v$d" uite colo" la trei'eci ) O %i un lac... de metri de 'ise Steiner. noi= s$ri :orta. ) Lac" lac? dar care anume< Consultar$m" &mpreun$" 6arta" dar pe ea nu %i#ura nici un lac. ) Nu mai pricep nimic" morm$i B$trinul" privind cu stupe%acie &ntinderea de ap$ &n#6eat$. ) :oate c$-i o- mla(tin$< &(i d$du cu p$rerea M:ro%esorulN. clipind m$runt din #ene &n dosul lentilelor #roase de miop. @na din ele era cr$pat$1 c$'use &n a!un (i susinea c$ Heide &i pusese dinadins piedic$" ceea ce &nvinuitul nici m$car nu ne#a. Treptat" descoperir$m conturul unui $rm &ndep$rtat.
v

41

) &nseamn$ c$-i un %luviu" #l$sui Steiner. Care &ns$< Le#ionarul e;amina din nou 6arta" o orienta dup$ 4usol$" se uit$ la cer" se uit$ de !ur-&mpre!ur (i cl$tin$" descura!at" din cap. ) Busola e 4un$ (i 6arta a(i!deri. Nu ne r$m&ne dec&t s$ travers$m #6eaa (i s-o inem tot spre vest. ) St$m prost cu provi'iile" spuse B$tr&nul. >ac$ r$t$cim Y direcia" ne-a v$'ut s%intul= :rimul care s-a aventurat a %ost :orta" &nainta pe 4urt$" cu mi(c$ri lente (i precaute. L-am urmat" cu inima c&t un purice" &n#ro'ii de ce s-$r putea &nt&mpla1 pe %ri#ul $sta" o c$dere &n ap$ ec6ivala cu tnoartea. Mai practic" Le#ionarul se l$s$ &n #enunc6i (i t$ie o copc$" %olosindu-se de pumnalul s$u si4erian.1 m$sur$ #rosimea stratului de #6ea$ (i '&m4i mulumit. 5ra su%icient de #roas$ ca s$ re'iste. >escoperirea asta ne d$du o 4rusc$ 4un$-dispo'iie" trans%orm&ndu-ne din r$'4oinici prudeni &n ni(te pu(ti de'l$nuii1 s$rind &n picioare" :orta (i Micuul se pornir$ s-o %ac$ pe patinatorii" c$'&nd" scul&ndu-se (i d&ndu-se ne4une(te pe #6ea$. ) Ai c$piat de-a 4inelea= &ncerc$ s$-i domoleasc$ B$trinul. @itai c$ s&ntem la sute de Ailometri &n spatele liniilor sovietice< . ) Ea;= ripost$" ri'&nd" Micuul. >ac$ apare Ivan" &l invit$m (i pe el la !oac$= O p&riitur$ #roa'nic$ ne &n#6e$ s&n#ele &n vine (i stopa net '4urd$lniciile noastre. Ceva teri4il 'v&cnea (i trepida su4 picioare. Cu sc6iurile pre#$tite" #ata s$ %acem din ele opritori" &naintam pas cu pas. B$trinul ne ordon$ s$ ne r$'leim. >up$ nu mai (tiu c&t timp" a!unser$m &n s%&r(it pe malul opus" un mal plin de mestec$ni(. C&t ai 4ate din palme" primul copac &nt&lnit a %ost do4or&t" (i un %oc stra(nic lumin$ &nserarea. ) Oro'avi mai s&ntei= se r$sti B$trinul. :$l$laia asta se vede de la Ailometri distan$. C6iar avei c6e% de 4elele< ) Mi se rupe= ripost$" rin!ind" Micuul. >ac$ apare vreun enAavedist" &l miruiesc cu un #lonte" dup$ care &l 6alim %ier.t= S-ar putea s$ %ie c6iar #ustos. E$ amintii de miele de la >i4uvilovAa< Cine (tie dac$" nu cumva" un enAavedist mai dolo%an nu-i mai 4un dec&t pisicile alea s%ri!ite< ) Mai ine-i" dracului" #ura= se o$r& Heide. M&ine" poim&ine o s$ ni se duc$ 4u6ul c$ s&ntem cani4ali= ) @ite" 9ulius" ca s$ nu 'ici c$-s 4$iat r$u" ie-i cede' 4uca1 se pare c$-i 4uc$ica a mai aleas$= Focul nostru e un verita4il ru# (i %l$c$ri imense urc$ spre cer. &ncerc$m s$ le mai domolim" arunc&nd '$pad$" dar parc$ cu asta le a&$m (i mai tare. Fie (i a(a= Nu dup$ mult timp" oameni (i e&ini ne &ntreceam &n s%or$ituri. @n ip$t ascuit ne arunc$ &n picioare" cu m&inile pe arme (i CP Hvirea &ncerc&nd s$ s%redeleasc$ noaptea. Iip$tul se repet$" prelun# (i parc$ t&n#uitor. F GG C6ristoase" ce-a.r putea %i< &ntre4$ &n (oapt$ Barcelona" arm&nd pistolul. Focul se stinse" lic$reau doar t$ciunii (i &n lumina lor nesi#ur$ '$rir$m" printre copaci" un monstru1 :orta scoase un soi de c6ic$it (i se ascunse dup$ Micuul" care" &n #enunc6i" privea &nsp$im&ntat %ioroasa apariie. In &ntunecimea nopii r$sun$ un nou stri#$t. Le#ionarul i'4ucni &ntr-un 6o6ot de r&s de-am cre'ut c$ &nne4unise su4it. ) 5 o c$mil$" %ie sl$vit Alla6= O c$mil$= r&dea el" op$ind pe loc. O c$mil$ s$l4atic$. Cu si#uran$ c$ nu-i sin#ur$. Ne-am apropiat" prudeni" cu armele pre#$tite. Nu se (tie niciodat$ de unde vine prime!dia (i-i pre%era4il s$ tra#i un #lonte &n plus" dec&t unul &n minus. Atunci v$'ur$m c$mileleH trei sau patru se &n#6esuiau una &ntralta" prote!&ndu-se de v&ntul #lacial" altele se Y desprindeau din noapte (i '$pe'i. ) Maic$ :recist$= e;clam$ Steiner" s&nt pu'derie= &ntunericul era plin de ele. Careva se &ntre4$" cu #las tare" dac$-s c$mile sau dromaderi. ) C$milele au dou$ cocoa(e" a%irm$ :orta. ) Nici pomeneal$= interveni Heide" 4at!ocoritor ca &ntotdeauna. >romaderii s&nt cu dou$ cocoa(e. Oare pot %i c$l$rite< ) >a" mon ami) con%irm$ Le#ionarul" care m&n#&ia domol 4otul ?ttnuia din animale" c$milele pot %i c$l$rite. ) Eor4eam de dromadere (i %ac ceva pe nasul $luia care-mi pomene(te de c$mile= replic$" &%nos" Heide. ) Nu te-a( s%$tui" dac$ te re%eri la mine" i-o &ntoarse Le#ionarul" (i a%l$ c$ e;ist$ c$mile (i cu una" (i cu dou$ cocoa(e. ) Ia stai puin" se amestec$ Micuul. :$i %iarele astea tr$iesc &n A%rica" (tie oricine" &nseamn$ c$ am a!uns la Mediteran$ (i c$ Mediterana a &n#6eat ca s$ ne %ie mai u(or s$ trecem

dincolo= Le#ionarul cl$tin$" de'n$d$!duit" din capH ) >oamne" cum ai putut '$misli un asemenea t&mpit< C$mile #$se(ti p&n$ (i-n C6ina. :esemne c$ tr$iesc (i aici" &n Cauca'. Nu (tii c$ Ivan are unit$i de me6ari(ti< Spre stupe%acia noastr$" dintre copaci ap$rur$ trei indivi'i &m4r$cai &n ni(te ca%tane %$cute din 4lan$ de animal. Eor4eau &ntr-o lim4$ care n-avea nimic comun cu rusa" '&m4eau (i ar$tau spre apus. ) S$ nu %acei prostii" ta!arici) c$ altminteri v$ radem" %$cu" mereu calm" B$trinul. ) Acum" pe loc" propuse Heide" ridic&nd pistolul.
43

) Termin$ cu idioeniile tale= &l repe'i Le#ionarul. S-ar putea s$ ne %ie de %olos. ) Nemet) spuse B$tr&nul" adres&ndu-se celui mai v&rstnic dintre ei. R$spunsul %u de ne&neles. B$tr&nul d$du din umeri (i murmur$H

) Ni panemaiu& ) ?(ermansCiD Cum de #6iciser$< Ne vor denuna oare< &m4r$cai &n uni%orme sovietice" eram tocmai 4uni pentru (trean#. A4ori#enii p$reau &ns$ animai de sentimente prietene(ti (i doar Micuul" cu statura lui de uria(" %runtea c&t de#etul (i nasul st&lcit" le inspira o oarecare team$. C$milarii ne o%erir$ ni(te turte cam !ilave (i lipicioase" dar care se dovedir$ de-a dreptul delicioase" (i ceva al4 pe care-0 turnar$ &n #amelele noastre dintr-un 4urdu% din piele de capr$" de %apt" laptele aceluia(i animal. La rindune" &i &m4iar$m cu ma6orc$ (i o pa#in$ de 'iar &n c6ip de %oi$. R&deau &ntruna (i" cum risul e molipsitor" s%ir(ir$m (i noi prin a ride cu ei. E&rstnicul se interes$" mai prin semne" mai prin vor4e" dac$ n-aveam cumva (i un strop de vodc$. :rev$'$tor" cum &i era o4iceiul" B$tr&nul mai p$strase c&te ceva &n 4idonul s$u (i-i cinsti #eneros. >o4&ndind deplin$ &ncredere" cei trei &l traser$ pe B$tr&nul mai deoparte (i" prin #esturi (i desene pe '$pad$" &i d$dur$ de &neles c$ a(e'area lor e spre apus (i c$ tot spre apus e (i r$'4oiulH 4a" unul dintre ei porni s$ aler#e &n cerc" stri#&nd M4um= 4um=N" dup$ care c$'u" %$c&nd pe mortul. Spre marea lor 4ucurie" B$tr&nul d$du din cap &n semn c$ accept$. >ou$ 'ile mai t&r'iu" &nsoii de c$milari" intram mtr-un sat. ) Nu-mi prea miroase a 4ine" %$cu B$tr&nul. &n sat s&nt locuitori" iar unde-s locuitori" acolo s&nt (i enAavedi(ti. Simplu ca 4un$-'iua. C$milarii #6icir$ din nou temerile sale (i unul dintre ei e;clam$ veselH ) Niet politruC8 Apariia noastr$ nu provoc$ cine (tie ce interes. Starostele" pe care-0 c6ema Feodor" ne introduse &ntr-o coli4$ pustie" unul dintre oamenii lui se ocup$ de c&ini" iar el &i %$cu semn B$trinului s$-0 urme'e a%ar$. E$'&nd (ov$ielile acestuia" Feodor 'ise" ri'&ndH ) Niet politruC8 Le#ionarul s$lt$ pe um$r pu(ca-mitralier$ (i se o%eri s$-0 &nsoeasc$ pe B$tr&nul. Aplec&ndu-se s$ ias$ prin scunda u(i$" acesta ne arunc$ peste um$rH ) C$utai-ne dac$ n-am ap$rut &ntr-o !um$tate de or$. ) Nu-mi place deloc trea4a asta" 4om4$ni Barcelona. Tipii s-au prins c$ s&ntem nemi (i" a!ut&ndu-ne" &(i asum$ un risc
44

enorm. M$ &ntre4 de ce-ar %ace-o< :entru oc6ii %rumo(i ai Micuului< S$ vedei voi dac$ nu ne-om tre'i cu un pluton &ntre# de enAavedi(ti pe capul nostru= ) Hai s-o (ter#em" propuse Steiner. Am v$'ut unde-s c&inii (i sania. ) Te-ai icnit< Cum s$-i l$s$m de i'4eli(te pe B$tr&nul (i pe Le#ionarul< ) A(a-i" nimic de 'is" dar o s$ m$ apuce cu%ureala a(tept&ndu-i. :arc$-i o curs$ de (oareci 4o!deuca asta= ) :oate c-au (i %ost capturai" %$cu nervos M:ro%esorulN. @rmea'$ acum rindul nostru. ) Consider$-te %ericit dac$ te &mpu(c$ pe loc" interveni :orta" &nveselit. >e re#ul$" eroilor din Za%%en SS le este re'ervat un tratament mult rnai special= @ite" de pild$" ai toate (ansele s$ nimere(ti la EorAuta. Jtii ce-i asta< ) Nu" (opti scandinavul" mi!indu-(i oc6ii. ) 5 un loc minunat unde SS-i(tii s&nt pu(i s$ e;tra#$ plum4ul cu un#6iile (i asta p&n$ c&nd cade toat$ carnea de pe ei (i putre'esc de vii< :orta se (i lansase &ntr-o descoperire am$nunit$ a deliciilor pe care le o%er$ pensionarilor minele de plum4" c&nd u(a se desc6ise %$c&ndu-le loc B$trinului" Le#ionarului" lui Feodor (i &nc$ unui tip" mai pirpiriu" &n uni%orm$ #erman$ cu petlie de

artilerist. ) @itai-v$ ce dar ne-a pre#$tit Feodor. &l in ascuns de trei luni. Kic c$ a %ost &mpu(cat. Am 6ol4at" uluii" oc6ii la tinerelul cu o4ra'ul ca de cear$1 s$ %i avut cel mult optspre'ece ani. ) &mpu(cat= e;clam$ Barcelona. Cum a(a< Micuul" care se desp$duc6ea a(e'at pe o mescioar$" ridic$ privirea (i-0 cercet$" 4$nuitor" pe 4$ieandrul &n uni%orm$ de tunar. ) :rietene" dac$ ai %ost cu adev$rat &mpu(cat &nseamn$ c$ e(ti mort" iar dac$ e(ti mort (i totu(i ai venit &nseamn$ c$ e(ti un stri#oi. Mie stri#oii nu-mi plac deloc"- dar deloc" a(a c$ %$ 4ine (i &ntinde-o" altminteri te &mpu(c eu (i" crede-m$" atunci o s$-i piar$ c6e%ul s-o mai %aci pe %antoma. ) Termin$ odat$ cu t&mpeniile tale= se strop(i B$tr&nul (i" &ntorc&ndu-se spre 4$iat" &i &ntinse 4idonul c$p$tat de la Feodor. Tra#e" %l$c$ule" o du(c$ de rac6iu din porum4. ) Nu pot" r$spunse sold$elul. Nu suport. :orta &(i scoase capul de dup$ so4a unde se aciuiseH ). Ji de ce nu supori tr$sc$ul" %r$ioare< ) Am o #aur$ &n cap" 'ise acesta (i" &ntorc&ndu-se" ne pre'ent$ o cicatrice ro(u-s&n#erie pe care o avea la cea%$. M-au &mpu(cat. >e-atunci nu mai s&nt acela(i. ) N-a( 'ice c$-i cel mai %rumos lucru pe care 0-am v$'ut" C.
~'-J*^ft*J!f- i

v
%$cu Barcelona" %i;&nd ori4ila ran$" &nc$ supurind$. Cum s-a &nt&mplat< ) M$ numesc :aul T6omas" din Re#imentul PB* artilerie" &ncepu 4$iatul" (ter#&ndu-(i 4ro4oanele de sudoare de pe %runte. Am %ost capturai &ntr-o sear$" &n timpul retra#erii. Mai toi din plutonul nostru erau 4o4oci. Se opri" de parc$ cele c&teva %ra'e spuse 0-ar %i sleit de puteri. Feodor &i &ntinse o strac6in$ plin$ cu lapte pe care pu(tiul o 4$u cu &n#6iituri lacome ca (i cum s-ar %i temut s$ nu i-o lu$m1 apoi" arunc$ o privire" lun#$ (i recunosc$toare" scundului (i m$sliniului s$u protectorH ) Spasi"o& Feodor &l 4$tu u(urel pe o4ra'" turuind ceva pe lim4a sa" alta dec&t rusa. ) Comandantul nostru de pluton" su4o%ierul Tau4er" a 'is c$-i mai 4ine s$ ne pred$m" pentru c$" oricum" am %ost &ncercuii. Hans BuloL" eu (i ali c&iva am %i pre%erat s$ continu$m lupta" dar Tau4er a pretins c-ar %i un sacri%iciu inutil. :oate c$ avea dreptate" despre Ivan se 'ic at&tea lucruri" dar eu unul socoteam c$-i pre%era4il s$ ne 4atem1 at&ta timp c&t tra#i mai ai o (ans$ s$ scapi" mai ales c$ aveam muniie (i #renade din 4el(u#. Am %i re'istat &nc$ o 4ucat$ de vreme (i" &ntre timp" s-ar %i #$sit o soluie de salvare. Tau4er susinea &ns$ c$" dac$ ne pred$m" vom %i tratai omene(te. C6iar &n acel moment" ru(ii ne-au stri#at prin me#a%on c$ cei care se vor preda scap$ cu via$" altminteri" masacru #eneral. :&n$ la urm$" Tau4er ne-a ameninat cu pistolul-mitralier$1 era su4o%ier (i mi-am 'is c$. oricum" (tie mai 4ine ce-i de %$cut dec&t un simplu r$can ca mine. >eci" am ridicat m&inile sus. ) >ar unde era restul 4ateriei< &ntre4$" mirat" Barcelona. ) Se retr$sese mai demult1 noi %ormam arier#arda. La &nceput" rusnacii s-au purtat %oarte 4ineH neau dat sc6naps (i i#$ri. @n #radat de-al lor inea mori( s$ ai4$ Crucea de %ier a lui Tau4er" (i-n sc6im4ul ei i-a o%erit o p&ine &ntrea#$ pe care am (i &mp$rit-o &ntre noi. Mai &ncolo" am %ost du(i &n spatele %rontului" la intero#atoriu" a(a cum %acem (i noi cu pri'onierii. Ne-au &ntre4at dac$ s&ntem din Hitler!u#end?" Ia %el cum &i &ntre4$m (i noi dac$ s&nt comsomoli(ti. Fire(te" am 'is c$ nici pomeneal$" dar au descoperit c$-i minim pentru c$ un idiot de-al nostru nu-(i aruncase" pe (est" carnetul. Atunci s-a sc6im4at calimera (i s-au pornit s$ ne &n!ure (i s$ ne amenine ca pe ni(te adev$rai criminali de r$'4oi" dintr-aceia care sc6in#iuiesc populaia pa(nic$. Su4 escort$" am %ost du(i la c&iva Ailometri &n spatele %rontului" &ntr-un sat c$ruia" parc$" &i
Tineretul 6itlerist 2n.t.3.
46

'ice >asAoievo" sau ceva. &n #enul $sta. C&nd ai de-a %ace cu Ivan" &i cam pier'i minile... .) Asta a(a-i" con%irm$ Le#ionarul. :re%er &ntotdeauna s$ discut cu el" a%l&ndu-m$ de partea unde-i tr$#aciul mitralierei. ) Acolo" &n sat" ne-au %urat tot ce mai aveam" ceasuri" veri#6ete" stilouri" 4ric6ete" 4ani" dar nu ne-au

4$tut. ) @ite" pu(tiule" r$suce(te-i o i#are" (i B$tr&nul &i &ntinse pun#a cu ma6orc$. ) Nu %ume'" spuse :aul" '&m4ind st&n!enit. >in c&nd &n c&nd mestec c&te o %oaie de tutun... Ne privi" scu'&ndu-se parc$" (i-(i trecu m&na peste cea%$. Nu ne-au 4$tut" continu$ el &n#&ndurat. dar ne-au &mpu(cat. ) Nu mai pricep nimic= e;plod$ Micuul1 Am &n %a$ un artilerist care ar %i tre4uit s$ %ie mort" dar uite c$ nu-i" (i nici nu pare stri#oi. Alo" cine a &ndr$'nit s$ m$ %ac$ idiot< ) Ne-au lic6idat pe r&nd" unul dup$ altul" urm$ 4$ieelul &n uni%orm$. St$team la coad$ cum stai la 4uc$t$ria de campanie c&nd se distri4uie cior4a. .Rusnacul care comanda- e;ecuia mi-a spus s$ trec la urm$" deoarece" %iind cel mai t&n$r" aveam dreptul s$ tr$iesc un pic mai mult. C&nd mi-a venit sorocul" m-am l$sat &n #enunc6i" a(a cum &i v$'usem pe ceilali %$c&nd. Culmea e cD-mi era at&t de %ric$ &nc&t nici numi d$deam seama ce se &nt&mpl$. . &i '&m4i lui :orta care ie(ise complet de dup$ so4$ (i se 6ol4a la artileristul care ar %i tre4uit s$ %ie demult mort. ) Am &n#enunc6eat l&n#$ #r$mada de 4$le#ar" &ntocmai ca cei dinaintea mea1 pe #r$mad$ erau trei #$ini al4e" care scurmau" (i un coco( '4&rlit. ) Ciudat cum se rein anumite lucruri tocmai &n asemenea momenteH trei !%Dini al4e (i un coco( %urios. ) M-au &mpins ceva mai &n %a$" dar nu 4rutal" aproape prietene(te. Celui care urma s$ m$ &mpu(te nu i-a pl$cut po'iia capului (i atunci mi 0-a potrivit cum %ace %ri'erul c&nd tre4uie s$ te ia la spate cu ma(ina. Am simit apoi eava revolverului &n%in#&ndu-mi-se &n cea%$... Ar$t$ cu de#etul locul. N-avei idee c&t poate s$ doar$... ) Ba eu cam (tiu" interveni Micuul" su%lec&ndu-(i cracul pantalonului (i descoperind o imens$ cicatrice ro(iatic$ 4r$'d&ndu-i #am4a spre #enunc6i. Mi-a %$cut-o un ne#ru din trupele coloniale %rance'e" cu 4aioneta" pe undeva pe l&n#D Arles" cu o secund$ &nainte de a-i cr$pa ti#va cu lopata Linemann. >oamne" ce durere= Ce-am putut s$ urlu= M-au au'it p&n$-n :aris= ) Am dat s$ m$ ridic... dar mai 4ine nu m$ mi(c$m" pentru c$ am cre'ut c$ e;plode'. @ndeva" &n dep$rtare" au'eam %ocuri de arm$" dar totul &mi devenise per%ect e#al" eram doar o4osit"
47

&n#ro'itor de o4osit... Am &nc6is oc6ii (i mi-am pierdut cuno(tina. Timpul (i tot universul s-au oprit din mers. Mai t&r'iu" c&nd mi-am revenit" lucrul care mi s-a p$rut cel mai straniu a %ost s$-i v$d pe ceilali. 5rau cu toii acolo" su4o%ierul Tau4er" Zillie" aceia(i (i" totu(i" at&t de di%erii de cum &i (tiusem. Nu (tiu dac$ &nele#ei ce spun... ) Si#ur c$ da" s$ri Micuul. Sem$nau" pro4a4il" cu ni(te 4aloane de cauciuc din care sc$pase aerul (i nu r$m$sese dec&t &nveli(ul. ) Cam a(a ceva" con%irm$ :aul. 5rau ei" cu c&te o #aur$ &n cea%$" (i nu erau ei. M-am simit at&t de sin#ur &nc&t aproape a( %i pre%erat s$ %iu (i eu mort" la %el ca (i camara'ii mei" dar uite c$ tr$iam... M-am s$ltat de !os" am pornit-o t&r&(" m-am &ndep$rtat (i m-am ascuns la c$derea complet$ a nopii. Apoi" Fedor (i ai lui au dat peste mine. Au ipat v$'&ndu-m$" eram &nsp$im&nt$tor" plin de s&n#e" cu o4ra'ul sc6imonosit ) (i au luat-o la #oan$ 'ic&nd c$-s &nsu(i dracul... ) Sau un stri#oi" o inu pe-a lui Micuul. ) :e urm$ &ns$ s-au &ntre4at ce-ar putea %i" totu(i" c6estia aia pe care o '$riser$ t&r&ndu-se (i au revenit" 4a c6iar

m-au &mpuns de vreo dou$ ori cu cuitul" dar n-am simit mare lucru... B$iatul avu un r&s !alnic. C&te nu suport$ omul... M-au dus &n satul lor" $sta de aici. @n tip care %usese" pare-se" a#ent veterinar a scocior&t prin easta mea de m-a durut c6iar mai tare dec&t atunci c&nd m-au &mpu(cat (i a scos #lontele cu o %oar%ec$... ) O %oar%ec$< e;clam$ Barcelona. ) @na d-alea o4i(nuite" pe care le are orice %emeie &n #ospod$ria ei1 ce" parc$ e musai s$ pose'i instrumente speciale ca s$ salve'i viaa cuiva< Cel care m-a MoperatN n-a scos o vor4$H pentru el" eram un animal ca oricare altul" puteam s$ tr$iesc sau s$ crap. ) Nu i-au dat nimic s$ miro(i sau s$ 4ei &nainte de a-i um4la &n east$< ) Nu. M-au &ntins pe o mas$" cu 4urta &n !os" (i m-au le#at cu o curea de 6am. >up$ aia" m-au ad$postit &ntr-un 6am4ar (i %emeile din sat &mi aduceau de-ale #urii. ) Ce-i cu lim4a asta ciudat$ pe care o vor4esc< se interes$ Heide. ) 5 turca. ) Turca= e;clamar$m noi &ntr-an #las" Asta-i 4un$= :$i" unde dracu ne-am pomenit< ) >estul de aproape de #rania cu Turcia. ) M aic$ :reacurat$ din 7a'an= '4ier$ Micuul. Simt c$-mi pierd minile= Ori m$ minii cu toii" ori am 4$tut recordurile

CS AC vite'$= &nt&i am %ost &n Cauca'" apoi &n A%rica" dup$ aia &n C6ina" cu c$milele s$l4atice" iar acum &n Turcia= 2Se aplec$ spre pirpiriul artilerist" care st$tea pe !os" &ntre Feodor (i M:ro%esorN.3 Ia spune-mi" pu(tiule" la ce or$-i primul tren pentru Ham4ur#-Altona< 5 sin#urul loc de pe lume care m$ interesea'$. Odat$ a!uns acolo" m$ sp&rcui &n nasul lui Adol%= ) >e aici nu pleac$ nimic" r$spunse &nceti(or :aul. Locurile astea n-p s$ le p$r$sim niciodat$" sin#urul lucru care ne-a mai r$mas e s$ ne pierdem printre localnici... ) Turcii" murmur$ :orta" (i s$ri de pe cuptorul so4ei. Ar %i ceva trea4$ de %$cut... Cam cum se pre'int$ lucrurile &ntr-o ar$ ca Turcia< >in c&te (tiu" e un popor e;trem de civili'at (i %iecare 4$r4at are propriul 4ordel" cu cel puin trei dame ca personal. Nu-i a(a" B$tr&ne< ) Erei" poate" s$ 'ici 6arem< ripost$" ri'&nd" B$tr&nul. ) Harem" dac$-i place mai mult a(a" dar pentru mine" dac$ un tip are mai mult de trei #a#ici &n serviciu" tot 4ordel se c6eam$" &n plus" turcii nu se r$'4oiesc cu nimeni" (i dac-am putea r$'4i p&n la ei" in-te via$" in-te veselie= Cu o surcic $" Barcelona desenase pe podeaua de lut un soi de 6art$ ca s$-i e;plice Micuului unde se #$se(te Turcia. ) M-am prins= r$cni" %ericit$" 6uiduma (i" s$rind &n picioare" st&lci 6arta lumii. Turcia se &nvecinea'$ cu C6ina= >oamne-S%inte-" unde te poate m&na (i r$'4oiul $sta= ) :entru ni(te eroi de cali4rul nostru" trecerea %rontierei n-ar tre4ui s$ %ie un lucru prea #reu" visa mai departe :orta. :aul se stiim4$H ) Feodor 'ice c$-i cu neputin$. Muli au &ncercat (i pe toi i-a v$'ut revenind su4 %orm$ de cadavre. Nimeni &ns$ nu sta s$-0 asculte. S&ntem electri'ai cu toii de ideea unei $ri neutre (i at&t de apropiate. ) Turcia as.a" murmur$ B$tr&nul" cam la c&i Ailometri e de aici< ) La vreo cinci'eci. >ar numai p&n$ la 'ona inter'is$. @rmea'$" apoi" ali dou$'eci (i cinci" &mp$nai cu mine" cu %oi(oare peste tot (i p$'ite de cel puin cinci divi'ii de #r$niceri (i trupe ale N7E>-ului. " ) Turcia... (opte(.e" vis$tor" Barcelona. A!un#em la I'mir" de-acolo lu$m vaporul p&n$ la Ealencia... Simt cum se apropie livada mea de portocali. A(a" cam &n vreo patru s$pt$m&ni" a( putea asista c6iar (i la o corid$= . Amue(te" pierdut &n reverie. Le#ionarul %ace ara4escuri pe podeaua de p$m&nt cu cuitul s$u maur. 5 clar c$ ideea trecerii dincolo &l pasionea'$. ) S%int$ Madon$= Am la AnAara un vec6i prieten" %ost ser#ent-ma!or &n Re#imentul P Le#iunea Str$in$. Cu a!utorul lui C* a( putea trece &n Siria" apoi &n Al#eria" unde m-a( pre'enta ia ca'arma Le#iunii de la Sidi Bel A44es. Au'&ndu-0" :orta r$mase cu #ura c$scat$H ) >oar nu vrei s$ %ii iar soldat< ) 5 datoria mea. S%&nt$. Frana continu$ lupta. >ac$ moare Frana" mor (i eu. :ricepi asta" mon camaradeD Nu" nici unul dintre noi nu poate pricepe a(a ceva" dar nici nu cute'$m s$-i spunem c$ s-a icnit de tot1 pumnalul maur cu care se !oac$ ne &ndeamn$ la pruden$. ) Turcia... visea'$" la rindu-i" M:ro%esorulN. Acolo a( putea #$si un vas suede' s$ a!un# &n Suedia" iar de acolo m-a( %uri(a &n Norve#ia" care-i la doi pa(i" (i a( lupta pentru ea. Ne pu%ni" pe toi" r&sul.

) Asta-i 4un$= se 6li'i Barcelona. S$ se 4at$ pentru Norve#ia= :$i" e tocmai ce %aci= Ji" arunc&ndu-i revolverul s$u" stri#$H &nainte mar(" erou voluntar= Sc$l&m4$indu-ne" intonar$m &n cor mar(ul >ivi'iei MEiAin#N?" op$ind prin %aa voluntarului miopH Lupt$m pentru onoare i li"ertate8 1enii) !oluntari nor!e3ieni) H B!astica'i mtndria noastr$) SS) nu s,ntei sin3uri ,n lupt$8 Ne%ericitul nordic &(i &ndes$ capul &ntre umeri" strivit de 4at!ocur$. ) Te vor sp&n'ura compatrioii t$i norve#ieni" (uier$ :orta" te vor at&rna &n (trean# (i" a6" ce %rumos ai s$ te le#eni drept &n mi!locul 4ulevardului Cari 9o6ann= ) >a" da" &nt$ri Barcelona. Sp&n'urat" %ie ca spion" %ie ca tr$d$tor. R$m&i &n Turcia sau" (i mai 4ine" vino cu mine s$ cre(tem portocali. C&nd o s$ a!un#em 4o#ai" poi s$ te &ntorci. Bo#ailor li se iart$ totul" asta se c6eam$ !ustiie= ) Ea;= tr&m4i$ :orta. Eisul meu dintotdeauna a %ost s$ desc6id un 4ordel" pe principii cooperatiste" la Istan4ul. Am citit &ntr-o revist$ pentru cucoane c$-n ara asta nu e;ist$ poliie de moravuri. Se instala pe mas$" &(i scoase ci'mele (i o4ielele" (i-(i plim4$ de#etele &mpuite pe su4 nasul lui Barcelona. Aprin'&ndu-(i o ma6orc$" &mpunse cu i#area &n direcia Micuului care se 6ol4a" vr$!it" la el. ) Tu" tu ai s$ %ii &n %iecare 'i &n port ca s$ distri4ui turi(tilor (i c$l$torilor prospecte colorate" scrise &n toate lim4ile" cu po'e porcoase (i #a#ici #oale. Bordelul meu va %unciona
? >ivi'ie %ormat$ din voluntari scandinavi" &ncadrat$ &n Za%%en SS 2n.t.3. .B

- tr o vil$ al4$" deasupra portului. Calitatea-nt&i" serviciu YIrepro(a4il" 4$iei= Si se pierdu &n paradisul vis$rilor sale. GG Bun" da eu< 5u ce %ac &n 6o#eacul $sta al t$u< &ntre4$. oarecum nesi#ur" Heide. :orta &mpinse pe cea%$ !o4enul s$u #al4en (i-(i supse '#omotos sin#urul dinte care-i mai r$m$sese &n #ur$" (i $la ne#ru (i #$unosH GG Tu ai s$ c&ni diverse c&ntecele pe tema pl$cerilor patului. Steiner le va compune1 tre4uie s$ %ie c&t mai par(ive" dar s$ nu se ia de reli#ie1 reli#ia tre4uie &ntotdeauna mena!at$. &n odaie se l$s$ lini(tea" noaptea cuprinse demult p$m&ntul" dar noi &nc$ nu dormeam" %urai de #&ndul la at&t de apropiata Turcie" la vila al4$ a lui :orta" domin&nd Istan4ulul. &n 'ilele urm$toare &ns$" miri%icele visuri s-au spul4erat. Nici vor4$ s$ se poat$ trece din Iara sovietelor &n neutra Turcie. :orta se consol$ primul" declar&nd c$ r$'4oiul e oricum pe s%ir(ite (i c$" &n cel mai r$u ca'" va a!un#e la Istan4ul via Berlin. Halimaua cea mare s-a petrecut peste c&teva 'ile" c&nd Micuul descoperi o canistr$ plin$ cu spirt. >e unde< Nu se (tie (i nici n-are importan$. :roptit &n mi!locul uliei" sDlt$"precum un p$6$rel"canistra de dou$'eci de litri (i l$s$ s$-i cur#$ &n #&tle! un p&r&ia( de tr$sc$u1 apoi" sco&nd un adev$rat mu#et de pl$cere" trecu recipientul lui :orta" care at&t a(tepta. @rm$ o scen$ de demen$. Steiner (i Barcelona sosir$ &n #oan$ &n a!utorul celor doi (i" c&t ai 4ate din palme" t$r$4oiul pe care-0 st&rnir$ at% Dse &ntre#ul c$tun. Canistra era marcat$ cu o stea ro(ie" semn c$ aparinea armatei sovietice. ) 9e%uirea 4unurilor armatei se pedepse(te cu moartea" declar$ sentenios" &ntr-o ruseasc$ apro;imativ$" Feodor" dup$ care &(i lipi cu voluptate #ura de cea a canistrei. Numitul sama3on) un 4asamac cumplit de tare" ne scosese pe toi din mini" iar larma pe care o %$ceam se au'ea" pro4a4il" de la Ailometri distan$. Ap$ru (i o %la(net$" relicv$ venerat$ a &ntre#ului c$tun" purt&nd pe una din laturi o inscripie cu caractere #otice" aproape ili'i4ile de vec6i ce erau" din care re'ulta c$ respectivul instrument %usese construit la Berlin-Moa4it. Fla(neta a %ost &m4arcat$ pe o sanie (i nevasta starostelui porni s$ &nv&rt$ cu o m&n$ v&n!oas$ manivela. >e prin diverse ascun'$tori se ivir$ (i alte sticle de vodc$ (i sama3on& :orta apucase de acum s$ an#a!e'e un corp-la-corp cu o !un$ local$. Mulimea t$l$'uia" 4eat$ (i url$toare" c&nd" deodat$" B$tr&nul ridic$ o m&n$ (i ciuli urec6ea. &n lini(tea care se instaura ca la comand$" se au'i #lasul pro%und al unui 4$r4at care c&nta. C&ntecul se apropia" st&rnind cotarlele satului" un c&ntec #rav despre mormintele din step$. .0-

L&n#$ ultima i'4$ ap$ru" deodat$" o siluet$ &n co!oc de 4lan$" cu pistolul-mitralier$" 'is 4alalaic$" de-a curme'i(ul pieptului. Militarul se apropie de noi (i se opri" cr$c$nat" &n mi!locul uliei. M&nu(a lui &m4l$nit$ atinse cu v$dit$ tandree steaua ro(ie de pe canistr$" noul-venit mirosi coninutul" duse recipientul de metal la #ur$" trase c&teva &n#6iituri 'dravene" icni de pl$cere (i e;pedie un lun# scuipat &n direcia lui :orta" care proptise %ata de un troian de '$pad$. ) 7o!arici) 'ise el" e(ti un porc= dup$ care duse din nou canistra la #ur$. Sunetele s$lt$ree ale unei armonici se &nv&rte!ir$ &n v$'du6ul &n#6eat" &n oc6ii rusnacului se aprinser$ sc&ntei" &(i &ncruci(a 4raele pe piept" se l$s$ pe vine" s$ri &n sus" se r$suci &n !uru-i ca o s%idea'$ (i se porni s$ 4$tuceasc$ '$pada cu tocurile ci'melor" &ntr-un dans de o neasemuit$ (i s$l4atic$ %rumusee. Cercul nostru se l$r#i" privirile se &ncinser$" palmele 4$teau ritmul. :l$cerea ne-o curm$ cretinul de Micuul" care" &n(%$c&nd pistolul-mitrarier$" se apuc$ s$ tra#$" %oc cu %oc" la picioarele dansatorului" st&rnind mici #6ei'ere de '$pad$. Termin&ndu-(i &nc$rc$torul" apuc$ toarta canistrei" o duse la #ur$" &n#6ii (i d$du s-o &ntind$ rusului" care se oprise din !ucat. ) Cre'i c$ m$ sperii pe mine cu ra6aturi dintr-astea= r&n!i sovieticul (i" duc&nd "alalaica la oc6i" #rup$ o serie lun#$" dar Y mult mai str&ns$" la numai c&iva centimetri de 6ornurile de vapor care-i slu!eau Micuului drept ci'me. ) Nenorocitule= '4ier$ 6uiduma" destul de &nsp$im&ntat$ totu(i. Ha4ar n-ai cine s&nt= Micuul" din SanAt-:auli" Ham4ur#=? Ai priceput" odrasla lui Stalin< Ai priceput< Soldat #6ermansAi= Ta6Aist= Bum" 4um= Ji v$ 4a# &n aia a m$-sii (i pe tine (i pe T$tuAa= Iar 4eivanul $sta ) Micuul &l ar$t$ pe :orta care se apropia ) e 9osep6 :orta" cuitar din Berlin-Zeddin#??" (i n-apuci s$ 'ici Mp&sN c$ i le-a (i t$iat pe am&ndou$= :orta rin!ea. Cu minerul de lemn al #renadei cioc$ni &n pieptul rusnaculuiH ) B$iatul $sta e cam t&mpiel din %ire" dar acum c$ i-a ie(it porum4elul din #ur$ poi s$ a%li (i restul" (i 'ic&nd astea" &l apuc$ pe sovietic de reverul co!ocului. @ite" tu" rusAi" eu" #6ermansAi" deci inamici. 4animaieiD 5u" caporal" coloana verte4ral$ a armatei #ermane. 5l ) :orta &l ar$t$ pe Le#ionar )" nici rusAi" nici #6ermansAi" el %ranusAi. Te-ai prins< >iscursul lui :orta nu %$cu &ns$ nici un %el de impresie asupra rusnacului cu petlie ver'i de enAaved&st. Tr$#ea voios la m$sea din canistr$" cr$c$nat &n '$pad$" cu pistolul-mitralier$
?1 ?? Cartiere r$u-%amate" cu ma;im$ concentrare de in%ractori de toate #enurile 2n.t.3. .P

at&rn&ndu-i ne#li!ent pe um$r. :$rea c6iar voios. &n acel moment" %$r$ ca nimeni s$ %i putut 4$nui" Heide intr$ &n aciune. Sama3onul &(i %$cuse" pesemne" e%ectul. Eenea &n #oan$ pe uli$" cu c&te o #renad$ &n %iecare m&n$. B$tr&nul &ncerc$ s$-0 opreasc$" dar Heide &l &m4r&nci (i se n$pusti asupra sovieticului. >e data asta" enAavedistul s$lt$ pistolul-mitralier$. Mi!i oc6ii" c6ipul aspru" cu pielea t$4$cit$ de v&nturi" &mpietri" &ntrea#a lui atitudine deveni alta1 nu mai era o c$tan$ 4eat$ (i vesel$" ci ceAistul ne&ndur$tor a c$rui simpl$ vedere &i 4$#a pe oameni &n #aur$ de (arpe. :orta (i cu Micuul op$iau cu 4raele petrecute pe dup$ umeri" ca (i cum ar %i.%ost pe alt$ lume. Rusnacul slo4o'i c&teva %ocuri" #loanele sale &n%i#&ndu-se &n '$pad$ la numai c&iva8 centimetri de picioarele lui Heide care sosea &n #alop. Apoi lucrurile devenir$ serioase. Rusul duse arma la oc6i (i inti e;act 4urta lui He%de1 v$'ur$m cu toii cum de#etul s$u comut$ pe M%oc automatN. B$tr&nul smulse pistolul din toc (i se spri!ini de um$rul -Le#ionarului" in&ndu-(i respiraia. Lovitura tre4uia s$ %ie precis$. Mortal$. 5;act &ntre oc6i. In aceea(i clip$" Heide &l lovi pe sovietic" a c$rui arm$ '4ur$ din m&ini" ateri'a &n %aa Le#ionarului" care o e;pedie cu un (ut &n a%ara uliei. ) Tra#e" (opti Feodor" al4 la %a$. Tra#e= W(tia de la N7E> s&nt ni(te 4es8i. &n ultima vreme au luat pe trei dintr-ai no(tri. B$tr&nul l$s$ &n !os m&na care inea pistolul. Cum dracu s$ tra#i &n amestecul $sta de m&ini (i picioare< >in '$pada r$scolit$" &(neau stri#$te" &n!ur$turi" #emete. ) lo" t!oiu mai80 9avr$= Eino la Sc6La4in#" &n 7oln" (i-ai s$ ve'i ce p$esc tic$lo(ii de-al de tine= Heide &(i &ncle(tase m&inile &n !urul #ruma'ului celuilalt (i &ncerca s$-0 su#rume" dar nici rusnacul nu era un

pirpiriu. O smucitur$ (i o lovitur$ de #enunc6i 4ine plasat$ &l sc$par$ de &ncle(tarea de#etelor lui Heide. :rivirea &i %u#i dup$ arm$" dar ea nu??mai era. ) Tic$lo(ilor= :ui de c$ea= Ai &ndr$'nit s$ ridicai m&na asupra lui :iotr lanov" locotenent &n trupele N7E>= O s$ v$ coste viaa= :orci venetici" cine s&ntei< >ocumentele la control= M-ai au'it" declasailor< ) >a n-ai vrea mai 4ine s$ te creste' puin< '4iera Heide. spintec&nd aerul cu pumnalul s$u si4erian" %aimoasa Candra) cu dou$ t$i(uri. M$-$" eu s&nt din linia-nt&i" c6iar de la &nceput pe %rontul de est" nu un %raier ca tine (i dorina mea cea mai mare
? F... mama ta=
53

e s$-i rete' 4ere#ata= :umnalul v&!&ia prin v$'du6H ) 7o!ar$ei) 4a#$-i &n cap. noi nu s&ntem ni(te !oieno'plen,ie0 de'armai (i speriai= Rusul" care nu mai pricepea c6iar nimic" se 6ol4$ la uni%ormele noastre sovietice" s$lt$ din umeri (i ridic$ 4raele &n semn de total$ nedumerire. ) Nie rusCiieD &ntre4$ el cu un aer de comic$ perple;itate. B$trinul se apropie cu pistolul &n m&n$" &n vreme ce localnicii %$ceau cerc &n !urul nostru1 cum nu mai v$'user$ niciodat$ un enAavedist at&t de descump$nit" spaima se risipea. Murmurul sporea" se au'i c6iar un r&s sonor de %emeie. Micuul se ridic$ din n$metele &n care c$'use" scutur$ '$pada r$mas$ &n p$r (i" cu un #est #randios" &ntinse poliistului n$ucit 4idonul cu 4asamac. ) Bea prietene" &l &m4ie el r&'&nd. Bea pentru 4a%ta noastr$ (i moartea c&t mai #ra4nic$ a du(manilor no(tri= Rusul 4$u. ?(ermansCi aici" &n uni%orme ale Armatei Ro(ii" &ntr-o re#iune at&t de &ndep$rtat$ de linia %rontului" a(a ceva era cu neputin$" a(a ceva era de neconceput= Simpla idee a unei asemenea situaii repre'enta un act contrarevoluionar ce tre4uia" necru$tor" st&rpit= >ac$ un atare %apt se putea &nt&mpla" atunci N7E>-ul n-avea dec&t s$ dispar$= Apariia unui 4er4ec %ript &l smulse din #&ndurile acestea at&t de nepl$cute. ) :roprietate col6o'nic$" 4&i#ui el. T$ierea inter'is$. Ar tre4ui s$ %ac un raport... Ne a(e'ar$m direct &n '$pad$ (i ne apucar$m s$ smul#em" care cu de#etele" care cu cuitul ori 4aioneta" %&(ii din carnea a4urind$. M&inile" 4u'ele" 4$r4ia" totul era numai seu. ) S$ %acem pre'ent$rile cum se cuvine" propuse 6ilar Le#ionarul. Oaspetele nostru su#6ie" or se (tie c$ cel mai 4un leac &mpotriva su#6iului e s$ tra#i o spaim$ 'drav$n$. ) Feodor" poveste(te-i istoria %l$c$ului nostru &mpu(cat &n cea%$" &i propuse B$trinul starostelui" care se %r$m&nta" &ntre4&ndu-se ce 4elele &i va aduce pe cap aceast$ neRericit$ &nt&lnire. ) :iotr" sau cum te-o %i c6em&nd" r$cni Barcelona" aplic&nd rusnacului o stra(nic$ -palm$ peste spinare. :rin tine tra#e p&ruri un &ntre# sistem= Heil= 7o!arici) tr$iasc$ Moscova= Rusul su#6ia de r$suna stepa" un r&#&it 4u4uitor &i sc$p$ din #ur$" &n#6ii o nou$ du(c$ de tr$sc$u1 r&dea ca tontul (i &ncerc$ s$ e;pedie'e un scuipat &n direcia Micuului" care se str$duia din r$sputeri s$ r$stoarne &n '$pad$ o cum$tr$ #ras$" &m4r$cat$ &ntr-o pu%oaic$ !e#oas$ (i o perec6e de pantaloni 4$r4$te(ti"
? :ri'onier do r$'4oi 2n.t.3 .C

%lecai peste #enunc6i (i decorai cu c&te un petic verde pe %iecare 4uc$. ) Da -dra!st!uiet Slalin80 r$cni enAavedistul" &n culmea 4eatitudiniiH Eia$ lun#$ lui Lenin" ap$r$torul proletariatului Y!nondial= Se pr$v$li &ntr-o rin$ (i Le#ionarul se opinti ca s$-0 rea(e'e pe %und. S&ntei arestai" mai stri#$ el. Arestai ca a#eni ai lui TroAi= Mai 4ol4orosi ceva" &i declar$ Le#ionarului c$ Mar; e un 4eiv (i un curvar" c$'u din nou (i se a#$$ de :orta1 rotind o privire precaut$ de !ur-&mpre!ur" (opti misteriosH ) :rietene" spune-mi unde ai &nv$at ruse(te< ) Acas$ la mine" r$spunse" senin" :orta. @rm$ un moment de t$cere" dup$ care rusul i'4ucni &n r&s. ) :oate m$ &nvei (i pe mine" ai< >a ordin de misiune" pose'i< ) &i !ur c$ da" &ns$ e %als" r$spunse :orta cu toat$ serio'itatea. Sovieticul se ridic$" &mpleticindu-se" c$'u &n #enunc6i" vomit$" ca apoi" (ter#&ndu-(i #ura cu clapele
su

c$ciulii" s$-i m$rturiseasc$ lui :orta c$-i .&ndr$#ostit de nevasta comandantului s$u. @rm$ o nou$ c$'$tur$" de ast$-dat$ pe spate1 reu(i s$ se salte (i atunci &l '$ri pe M:ro%esorN" care '$cea nemi(cat pe '$pad$ dup$ ce Heide &i turnase cu de-8a sila pe #&t o can$ &ntrea#$ de sIma3on& ) Luai ca!&avrul $sta de aici= '4ier$ el. Da!ai8 Da!ai8 Nu pot s$ su%$r s$ v$d cadavre plutind &n locuri pu4lice= ) Nevasta comandantului t$u are varice< se interes$ :orta. Sovieticul n-a prea priceput despre ce-i vor4a" dar se porni s$ !ure pe toi s%inii c$ ceva mai %rumos nu e;ist$. ) >a t&rtia" o are ca lumea< @n #est al rusului d$du dimensiunile pomenitei p$ri" &nsoit de vi#uroase &ncuviin$ri din cap. Er'asi!aia) Crasi!aia00 repet$ el eu%oric. ) Orice scroa%$ &(i iu4e(te purceii" conc6ise :orta" ridic&nd din umeri. O t&r%ulin$ r$m&ne ve(nic t&r%ulin$. Eur!a) Cur!a) paniemaieiD ) Animalule= Eit$-ncDlat$= mu#i sovieticul. Las c$ %aci tu cuno(tin$ cu tai#aua" las ca-i s$ ve'i tu 7ol&ma (i minele de plum4= Floarea mea de nenu%ar n-are nimic de-a %ace cu o Cur!a8 ) Eur!a8 nec6e'$ Micuul. Cine-a 'is vor4a asta dulce< Muierea &n n$dra#i 4$r4$te(ti pro%it$ de diversiunea creat$ (i o '4u#6i de-a lun#ul uliei" &n 6o6otele de r&s (i c6iotele
? Tr$iasc$ Stalin= 2n.t.3. ?? Frumoas$" %rumoas$= 2n.t.3. 55

copiilor. Fu &ns$ 6arponat$ de Steiner" care o imo4ili'ase &n dreptul unei o#r$'i p&nD la sosirea Micuului. O lupt$ apri#$" dar scurt$" se &ncinse &n %aa coteului din poiat$ (i cei doi se strecurar$ &n (u4reda construcie" &n ciuda protestelor or$t$niilor din$untru. R$sunar$ icnete" o%taturi" &n!ur$turi (i cotcodDcit1 din cote &(nir$ o #$in$ al4$" trei porum4ace (i" &n %inal" un coco( ro(u. :este poiat$ se l$s$ lini(tea... >evenit pe nea(teptate a#resiv" sovieticul se apuc$ s$ stri#e tot ce-i venea la #ur$1 cam nesi#ur pe picioare" :orta se ridic$ totu(i (i" 4ine capsat" se strop(i la elH ) Ba p-a m$-tii= Eor4e(te-ne politicos (i nu mai '4iera at&t= Nu s&ntem o4i(nuii cu tonul pe care-0 %olosii" stimate domn. S&ntem ni(te #entlmeni. Jtii ce-i aceea un #entlman< O persoan$ distins$ care are credit nelimitat la RcLrL'-t&r%ulina. Barcelona" serve(te-m$" te ro#" cu o 4uc$ic$ de c&rnat pe care acest domn prost-crescut o are cu si#uran$ &n sacul de merinde. Barcelona des%$cu sacul (i r$sturn$ coninutul pe '$pad$. ) Taie la mi!loc" acolo-i mai moale" capetele-s pentru c&ini. ) Are (i ni(te cutii cu pateu din %icat de #&sc$. ) 9um$tate mie" !um$tate nevoia(ilor merituo(i= ordon$ :orta. Ai cumva (i icre ne#re< &l &ntre4$ pe enAavedistul care urm$rea" c$piat" cum 4un$t$ile sale &(i sc6im4au proprietarul. T$cut" rusul d$du din cap" 4a c6iar &l a!ut$ pe Barcelona s$ descopere dou$ cutiue cu caviar pe care i le &ntinse lui :orta. ) >ac$ cineva nu-i deprins cu &n#ur#itarea acestor delicatese" risc$ o cu%ureal$ 'drav$n$" ceea ce reduce considera4il capacit$ile lui de lupt$. Ca atare" %aci 4ine c$ mi le cede'i" elimin&nd ast%el o re#reta4il$ &nt&r'iere ce s-ar produce &n continuarea acestui r$'4oi. 2>esc6ise cu v&r%ul 4aionetei una din cutiue (i-i &n%ulec$" pe loc" coninutul.3 Cam prea s$rate" coment$ el" plesc$ind din lim4$. &n %inal &ns$" se declar$ mulumit" re#ret&nd doar c$ nu-s dec&t dou$ cutiue. ) :e vremuri" c&nd r$'4oiul nu era privit ca o #lum$ proast$" a(a cum se &nt&mpl$ acum" continu$ el" lans&nd priviri uci#a(e unei #$ini care cotcod$cea c$lcat$ de coco(ul cel ro(u" pe vremuri" 'ic" eram &nt&mpinai &n %iecare #ar$ de idioatele alea din Asociaia %emeilor na'iste care &mp$reau eroilor diverse 4un$t$i" &ntr-o 4un$ 'i" &n staia Berlin-5st s-a produs o indi#estie #eneral$ provocat$ de consumul e;cesiv de calta4o(i (i (trudel cu 4r&n'$ &nc&t toate cDc$stoarele au %ost umplute p&nD sus" iar cei &ns$rcinai cu cur$enia" neav&nd alt$ soluie" dar (i t&mpii" au &mpr$(tiat coninutul printre (ine. @n pr$p$dit de c$pitan de in%anterie" re'ervist" a %ost #$sit vinovat de toat$ aceast$ t$r$(enie (i e;pediat ur#ent pe %ront" &ntr-un 4atalion disciplinar. N-a apucat &ns$ prea 4ine s$ a!un#$ &n linia-nt&i" c-a ./ (i %ost pus la 'id (i &mpu(cat. ) Cum a(a< &ntre4$" nedumerit" B$tr&nul" aprin'&ndu-(i vec6ea sa pip$ cu capac. ) @ite a(a" 4ine. @n colonel 0-a &ntre4at pe man#a%aua de c$pitan de ce a a!uns la 4atalionul disciplinar (i prostul i-a r$spuns sincerH M>in pricina c$catului de la BerlinN. Acest c$cat s-a &ntins pe cele o sut$ opt'eci (i patru de pa#ini ale unui raport care se &nc6eia ast%elH M... %apt pentru care" c$pitanului 7oLsAi i s-au re%u'at dreptul la via$ (i moartea cu onoruri militare ca urmare a discursurilor sale su4versive re%eritoare la Fu 6rer (i la conducerea superioar$ a Marelui Reic6N.

:orta r&n!i" &(i des%$cu 4raele (i conc6iseH ) Avei aici dovada cea mai elocvent$ &n le#$tur$ cu opinia tuturora &n le#$tur$ cu Marele Reic6. Cum e pronunat cuv&ntul Mc$catN" cum se %ace imediat le#$tur$ cu m$reele idealuri pentru care lupt$m= &mpunse cu un de#et &n direcia sovieticului care a%i(a e;presia aceea n$uc$ pe care o &nt&lne(ti" &n #eneral" numai la cei care urmea'$ a %i sp&n'uraiH ) 7o!arici) alun#$ aerul $sta de c&ine 4$tut. S&ntem la tine acas$ (i" dac$ i se &nt&mpl$ ceva" va %i" credem$" doar din pur$ &nt&mplare= :e nea(teptate" Feodor" care disp$ruse de o 4ucat$ de vreme" se &napoie (i se apuc$ s$-i (opteasc$ ceva la urec6e B$tr&nului" d&nd din m&ini (i ar$t&nd spre est. B$tr&nul se r$suci spre mineH ) Sven" #alop= Starostele 'ice c$ o patrul$ de enAavedi(ti e &n drum spre noi. Tre4uie s-o (ter#em= ) Bun" %u# s$ pre#$tesc sania= Eestea se r$sp&ndi &n sat cu vite'a sunetului" (optit$ de %iecare tu%i(" purtat$ de %iecare %ul#H vine N7E>-ul= Toat$ lumea se puse pe trea4$ c$ s$ #r$4easc$ plecarea noastr$1 pe Micuul a %ost nevoie s$-0 e;tra#em cu %ora din coteul &n care-(i %$cuse mendrele. Cl$tin&ndu-se" mata6ala rev$rs$ un torent de &n!ur$turi (i o4scenit$iH ) C&nd cineva are una ca a mea" e o crim$ s-o dea la rae= >oamnelor" po%tii" dar %$r$ &n#6esuial$. Fenomenul e la dispo'iia dumneavoastr$= Comisare" &nainte mar(= Facerea de 4ine e.... Trist (i descump$nit" sovieticul urm$rea scenele de demen$ din !urul s$u. ) Jtii s$ danse'i (opaCul0D Ereau s$ danse' cu tine" %rumoaso= Ji Heide" 4eat cri$" &ncerca s-o tra#$ &n mi!locul uliei pe o 4$tr&nic$ ce a4ia se mai inea pe picioare. A4andon&nd-o" &n(%ac$ o tineric$" &(i 4$#$ la4ele pe su4 %ustele
>ans naional ucrainian 2n.t.3.
57

ei (i am&ndoi se rosto#olir$ &n '$pad$" &n ne4unia #eneral$" Micuul slo4o'i &n aer un &nc$rc$tor &ntre#" smulse o 4ucat$ din car&m4ul ci'mei rusnacului (i turn$ sama3on &n c$ciula lui-Feodor. Nimic &ns$ nu mai impresiona pe nimeni" e;cept&nd un sin#ur lucruH iminenta sosire a enAavedi(tilor. Cum ne-am ec6ipat (i-am &nc$rcat san!a< Ha4ar n-am. Tot ce (tiu-e c$ starostele ne-a cerut imperios aD lu$m cu noi pe sovieticul 4eat mort. ) S&ntem pierdui dac$ r$m&ne aici" ne implora el. C$s$pii-0" dar mai departe de sat" e un tic$los. Facei o copc$ &n #6ea$ (i arun8ai-0 &n r&u. Nu-0 vor #$si dec&t la prim$var$. >a mai &nt&i t$iai-i 4ere#ata ca s$ %ie mai si#ur= Ji" cu un #est e;presiv" ne indic$ operaia dorit$. ) Am eu #ri!$ de asta" &l &ncredina Heide" e;amin&nd de pe acum #&tul enAavedistului. :actul %u pecetluit printr-p str&n#ere de m&n$ (i o nou$ du(c$ de sama3on& :aul" micul artilerist" a %ost a(e'at pe sanie1 Feodor &l &m4r$i(a" recomand&ndu-i s$ %ereasc$ rana de la cea%$. Localnicii &(i luau rDmas-4un de la noi" plesnindu-ne prietene(te peste spinare" r&'&nd" d$ruindu-ne care ce putea. Cel mai minunat cadou a %ost un cort din piele" unul din acele corturi mici" ascuite la v&r%" pe care le %olosesc noma'ii (i care pot &n%runta cel mai cumplit ura#an de -'$pad$. Am mai primit (L un (ira# de pe(ti uscai" tari ca ni(te surcele" pe care 0-am a#$at de mar#inea s$niei. @rm$- plecarea. Apatic" sovieticul venea dup$ noi pe sc6iurile sale scurte" dup$ un .lo" t!oiu mai8/) (i acela rostit &n sc&r4$" care voia s$ spun$ c$ de aici &ncolo totul &i era e#al. Cum se pre#$tea s$ pun$ &n 4andulier$ pistolul s$u mitralier$" Heide i-r smulse din min$ r&'&ndH ) Acum e(ti !oieno'plen,i) dr$#$la(ule" a(a c-o s$-i duc eu pu(cociul. 5nAavedistul d$du resemnat din umeri (i 4om4$ni ceva &n care era vor4a de Feodor (i de sp&n'ur$toare. ) Niet8 replic$ cel vi'at" r&n!ind. B$tr&nul plesni din 4ici (i scoase un Mooo-6ai=N salutat printr-un 6$m$it vesel de c&inele ro(covan" &ntr-o &nvol4urare de '$pad$" sania p$r$si satul" &n urma noastr$" localnicii c&ntauH Dos!idanie) dos!idanie) 0 N-o s$ ne revedem niciodat$" 5 un -drum lun#" lun# de tot" Dos!idanie) dos!idanie&&&
? La revedere" la revedere= 2n.t.3. .S

C$suele !oase disp$rur$ &n dep$rtare" ritmul era in%ernal" %ri#ul (i e%ortul alun#aser$ ma6mureala" an#a!asem iar$(i ve(nica" inumana noastr$ 4$t$lie. A treia 'i" &n timpul opririi pentru &nnoptat" se st&rni v&ntul (i" pentru prima oar$ de c&nd plecasem" sovieticul ne vor4i1 mai precis" se adres$ B$tr&nului" pentru c$ pe noi" $(tilali" ne i#nora pur (i simplu. ) Eine %urtuna" spuse el" cercet&nd cu privirea r$s$ritul. O %urtun$ cumplit$ care va dura c&teva 'ile. Tre4uie montat cortul. B$tr&nul &(i aprinse" #&nditor" pipa (i" mi!indu-(i oc6ii" urm$ri &ndelun# #oana norilor ce co4or&ser$ !os peste ap$. ) Asta-i p$rerea ta" :iotr< Se cade s$ te ascult$m" &i cuno(ti ara mai 4ine ca noi. ) >$-i 'or= e;ctem$ el" a#asat de calmul comandantului nostru. :este un ceas a (i venit peste noi (i &n#6e$m dracului dac$ nu-i #ata cortul= 2&(i v&ntura m&inile" &nt$rind prin #esturi spusele sale.3 @ra#an= @ra#an= Ea %i de #roa'$" s&nt trei'eci (i opt de #rade su4 'ero=

) Are dreptate" s$ ne #r$4im= interveni Le#ionarul. Cunosc %urtunile astea de pe vremea Sa6arei" nisip sau '$pad$" tot aia-i" te as%i;ia'$= ) >oar n-o s$ dai cre'are #$inarului $stuia= se amestec$ :orta. ? ) >estul cu p$l$vr$#eala= comand$ B$tr&nul. Montai cortul= ) Bine-e-e" scr&(ni :orta" dar nu te 4a'a prea tare pe %aptul c$ te iu4im... F$r$ prea mult$ r&vn$" ne apucar$m s$ des%acem sania" &n vreme ce Heide &= suduia pe c&inele #al4en-ro(cat de parc$ el ar %i %ost vinovat de tot ce se &nt&mpl$. >in senin" o pal$ cumplit$ de v&nt m$tur$ stepa" tr&ntindu-ne aproape din picioare.") S%inte Sisoe" e;clam$ :orta" am impresia c$ rusnacul a avut dreptate= Acum" nimeni nu mai su%la o vor4$ (i ne c$'neam s$ ridic$m c&t mai repede cortul1 lopeile individuale intraser$ &n aciune" t$iam 4locuri mari de '$pad$ &n$l&nd un soi de metere' care s$ ne apere de vi!elie. Odat$ ad$postii" se l$s$ t$cerea (i adormir$m aproape instantaneu" ve#6eai de M:ro%esorN" c$ruia ve(nic &i venea r&ndul s$ stea de sentinel$. ) 5(ti voluntar &n SS" i-a e;plicat :orta" deci &i place milit$ria. >ac$ %aci #ura" te traducem &n %aa Consiliului de disciplin$" e dreptul nostru. Micuul va slu!i drept sp&n'ur$toare (i o s$ te in$ a#$at &n aer p&n$ crapi. >eci" #ard$ u(oar$= Ne-a tre'it vi!elia. A(a ceva nu mai &nt&lnisem p&n$ acum" era un verita4il ciclon de '$pad$ cum poi vedea doar la cinema .*

sau... &n Rusia. Timp de patru-cinci ore a %ost nevoie s$ ne a#$$m (i s$ ne proptim &n cort ca s$ nu-0 ia v&ntul" apoi su%larea lui ne4uneasc$ se mai domoli. Rusul se tr&nti pe !os. ) Acum" se poate dormi" 'ise el. ) S$ dormim< replic$ B$tr&nul. :$i" &n cur&nd" se %ace 'iu$" tre4uie s$ ne urm$m drumul. ) Cu neputin$" %$cu sovieticul" cu un sur&s istovit &n colul 4u'elor. Ea mai dura cel puin trei 'ile (i dac$ &ncerc$m s$ ne mi(c$m mai devreme" murim &n'$pe'ii. ) Oa#iul ne trom4one(te" se amestec$ imediat :orta" &(i 'ice c$ dac$ i'4ute(te s$ ne in$ pe loc" tovar$(ei= lui or s$ ne dea de urm$. ) @ite c$ nu cred" replic$ Le#ionarul. :e o asemenea %urtun$" nimeni nu se poate deplasa. :rincipalul e s$ c$sc$m 4ine oc6ii (i s$ tra#em cum apare ceva. ) Ba eu vreau s$ m$ deplase'= potest$ Micuul. >oar n-o s$ m$ &mpiedice %leacul $sta de v&ntule s$ a!un# la ai mei= Ji" 'ic&nd acestea" se strecur$ a%ar$" ridic&ndu-se &n picioare" &n aceea(i secund$ vi!elia &l &n(%ac$" &l tr&nti &n '$pad$" &l rosto#oli1 tur4at$ de %urie" mata6ala se '4$tu" mu(c$ din '$pad$" url$ neau'it (i" %inalmente" reveni &n cort" al4 de sus p&n$ !os ca t$v$lit prin %$in$. Aici &l &nt&mpin$ r&n!etul 4at!ocoritor al lui :ortaH ) S$ %ie oare 'e%irul $sta cel care te-a &mpiedicat s$ a!un#i la tine acas$" la Reeper4a6n< Sovieticul a avut dreptateH viscolul a inut trei 'ile.. 5ram nevoii s$ r$cnim din r$runc6i ca s$ ne au'im unii pe alii (i s$ domin$m mu#etele de-a%ar$. >in c&nd &n c&nd" ne strecuram ca s$ vedem (i s$ 6r$nim c&inii" %$cui colac &n dosul metere'ului ridicat" &ntrea#a step$ era un 'id mi(c$tor de '$pad$1 spul4erate de sus" spul4erate de !os" miliardele de cristale de #6ea$ t$l$'uiau precum valurile unui ocean r$scolit de tai%un. Orele se scur#eau &ncet" le(ios" iar noi deveneam tot mai isterici. Micuul &l 4$tu de-0 de'nod$ pe Steiner" Steiner &l ca%ti pe M:ro%esorulN" mai" mai s$-0 lase mort1 ne%ericitul a %ost salvat de Heide" care s-a &ncDierat ulterior cu Micuul" care-0 acu'a c$ ia partea SS-ului. @rmarea a %ost c$ Heide i-a repe'it M:ro%esoruluiN" pe care tot el &l sc$pase" un pumn at&t de n$prasnic &nc&t 4ietul scandinav a r$mas o !um$tate de ceas %$r$ cuno(tin$" ca apoi s$-0 trate'e pe Micuul drept M6a'naua armateiN. I-am potolit" d&nd &n ei" %$r$ deose4ire" cu patul armei" dar pacea a domnit doar scurt$ vreme" adic$ e;act p&nD &n momentul &n care :orta a declarat c$ Le#iunea Str$in$ %rance'$ e Mun 4alamuc am4ulantN. M$runtul le#ionar #$si termenul !i#nitor (i de aici porni una din acele 4$t$i care" de re#ul$" se termin$ cu omor. A %ost nevoie de &ntrea#a autoritate a /B B$t&nului ca ace(ti ne4uni %urio(i s$ %ie domolii. :&n$ la urm$" am c$'ut de acord s$-0 declar$m pe enAavedist vinovat de toate (i lucrurile s-ar %i ispr$vit" pro4a4il" cu o !udecat$ ad-6oc (i o condamnare la moarte dac$ viscolul nu s-ar %i ostoit. Am desc6is cortul. Furtuna #r$m$dise adev$rai muni de '$pad$1 o '4u#6im a%ar$ (i" aidoma unor copii '$natici" ne t$v$lim prin pu%ul al4 (i ne 4atem cu 4ul#$ri de nea. ) M$mico= '4iar$ Micuul" 4ol(evicul mi-a 4$#at '$pad$ dup$ cea%$=

Heide e apucat de un asemenea r&s &nc&t &(i scr&nte(te %alca (i r$m&ne &nepenit pe loc" cu oc6ii 6ol4ai (i #ura c$scat$. ) Las-cD i-o aran!e' eu" se o%er$ imediat :orta" (i-i (i e;pedia'$ un pumn. S$ (tii &ns$ c$ e nevoie de &nc$ unul ca s$ treac$ de tot= Heide e apucat de o asemenea tur4are" c$ ro(covanul e silit s$-(i ia picioarele la spinare ca s$ scape cu via$. S&ntem ne4uni" ne4uni de le#at. >ou$ s$pt$m&ni mai t&r'iu ne a%lam &n apropierea %rontului. Nu mai aveam nimic de m&ncare (i eram c$piai de o4oseal$. H$mesii (i ei" c&inii re%u'ar$ s$ mai tra#$ (i atunci i-am desprins din 6amuri" l$s&ndu-i slo4o'i" iar sania am e;pediat-o &ntr-o r&p$. 5nAavedistul nostru devenea" pe 'i ce trecea" tot mai nervos1 din i%osele lui ini%tale nu mai r$m$sese dec&t amintirea1 era clar c$ se #&ndea cum s-o (tear#$. >ar care dintre noi n-ar %i %$cut la %el< &ntr-una din 'ile" pe c&nd ne apropiam de o p$dure" o p$dure mare !udecind dup$ 6art$" (i c&nd tocmai a!unsesem la li'iera ei" r$sun$ ori4ilul stri#$tH ) Stoi8 Cu vite'a %ul#erului" :orta pivot$ pe c$lc&ie (i slo4o'i o ra%al$ &n direcia din care venise somaia1 Le#ionarul &l imit$ cu aceea(i promptitudine. C&teva siluete" iite printre n$mei" se pr$4u(ir$. ) Rapid &n p$dure= ordon$ B$tr&nul. Heide (i M:ro%esorulN se tr&ntir$ la p$m&nt ca s$ ne acopere. 5ra momentul pe care-0 a(teptase enAavedistul. Aler#&nd &n 'i#'a#" se repe'i spre tovar$(ii s$i" stri#&ndH ) Ne strleaite8 Ia !as80 9ulius Heide %i;$ 4ine &n umeri patul pu(tii-mitralier$H ) :iotr" 4$tr&n camarad de arme" i-am %$#$duit lui Feodor s$-i %ac v&nt pe lumea ailalt$. Ai s$ te r$'4uni" prietene" dac$ nu m$ in de cuv&nt. A(a c$" to!arisci) adio= GGLMO-ul? cl$n$ni de c&teva ori. Heide r&n!iH
? Nu tra#ei= S&nt de-al vostru= 2n.t.3 ? Leic6tes Masc6inen#eLe6r ) pu(cD-mitralier$ 2n.t.3.

/0
i 8888Mb!iiii8^.

) >oare" to!ariciD N-am ce-i %ace. >ulius Heide a !urat. Sovieticul se poticne(te" cade" se ridic$" se poticne(te iar$(i. Heide continu$ s$ r&n!easc$" trimi&nd serii scurte" uci#a(e. Trupul %u#arului e literalmente secionat &n dou$" de dup$ troiene (i metere'e de '$pad$ &(nesc mici %l$c$ri ro(iatice" %ocul ru(ilor e dens" #loanele (uier$ %urioase prin aer. ) C&inilor= url$ Heide. Ar'$-v$ iadul s$ v$ ar'$= :u(ca-mitralier$ trepidea'$ &n m&inile lui e;ersate" tirul e precis" ca la poli#on. Mi(c$-te mai repede" erou al SS-ului= r$cne(te spre M:ro%esorulN care-i alimentea'$ arma prea &ncet. Mi(cD-te" c$ alt%el te dau pe m&na %&rtailor din %a$= @n osta( sovietic sare &n picioare cu o #renad$ &n m&n$. &ncasea'-o" ur&tule= '4iar$ Heide" (i-0 do4oar$ cu o ra%al$. Orenada e;plodea'$ su4 el" %$c&ndu-0 4uc$i. :rimii salutul lui 9ulius Heide= Ji alte ra%ale &mproa(c$ metere'ele al4e" din spatele c$rora c&teva ipete atest$ preci'ia tirului. &ntre timp" din p$dure se aude #lasul" #rav" incon%unda4il" al unei SMO? . ) Stop= comand$ Heide. Tu" erou al %iordurilor" (ter#e-o cit sc&r4a aia de piele i-e &nc$ ne#$urit$= Acu(i" acu(i &i ve'i pe amicii din %a$ c$ se deprind cu mu'ica Le#ionarului= Se rosto#ole(te pe-o coast$" lea#$ trei #renade &ntre ele (i cu o mi(care de disco4ol le lansea'$ spre metere'ul cel mai apropiat. 5;plo'ie 4u4uitoare" #6ei'er de %l$c$ri" m$dulare omene(ti '4ur&nd prin v$'du6. Super4$ moarte de eroi= comentea'$" cinic" Heide (i" s$rind &n picioare" o '4u#6e(te &n p$dure (i-0 au'im cum se apropie" c&nt&nd cu o voce #&!&it$H M O() Su-ana) !iaa nu'i c(iar 3rea) 4entru un lo3odnic mort) 3$seti alt i trei mii8/ Heide e %ericit" &i place s$ ucid$. >ac$ &n timp de pace ar %i a!uns &n %aa instanei" acu'at de omor" speciali(tii 0-ar %i declarat psi6opat sadic1 cum &ns$ ne a%lam &n r$'4oi" 9ulius Heide a do4&ndit reputaia unui 4un soldat" cu s&n#e rece" cura!" sim al situaiei (i calit$i de comandant. A %ost decorat pentru 4ravur$ (i admirat pentru aptitudinile sale de com4atantH a %ost speciali'at &n lupta corp-la-corp" c$reia" &n parte" &i datorea'$ %aptul c$" p&nD acum" a i'4utit s$ scape tea%$r din %oarte multe &ncerc$ri. O societate" %ie ea civil$" %ie militar$ are nevoie de-alde 9ulius Heide" dar" cel puin &n primul ca'" pre%er$ s$-i utili'e'e %$r$ s$ ai4$" direct" de-a %ace cu ei. Su%l&nd din #reu" el se arunc$ &n '$pad$ al$turi de :orta (i Le#ionarul instalai &n spatele mitralierei.
? Sc6Leres Masc6inen#eLe6r ) mitraliera #rea" 2n.t.3. /P

) Am ras cel puin dou$ du'ini= ) Foarte 4ine= S$ vad$ (i ei ce &nseamn$ s$ tra#i &n propriii camara'i. ) :ro4a4il ne &au drept una din %ormaiile Branden4ur#?. >ac$-i a(a" (i dac$ pun m&na pe noi" r$m&nem doar cu mila >omnului. ) Ne vor su#ruma cu o 4ucat$ de s&rmD #6impat$" pre'ise Steiner. Am v$'ut odat$ cadavrele a trei ipi din 4atalioanele Branden4ur#H doi %useser$ #&tuii cu s&rm$ #6impat$" al treilea perpelit la proap. ) Ce pl$cere= e;clam$ :orta. Ji eu care nu suport c$ldur$= ) Retra#erea= comand$ B$tr&nul. Om cu om= ) La revedere" doamnelor (i domnilor= pu%ni :orta. lert$i-mi #ra4a" dar nu-mi place s$ pierd auto4u'ul= Ji" 'ic&nd acestea" &(i lu$ picioarele la spinare. B$tr&nul (i cu mine ne nimerir$m ultimii" c&nd su%lul unei e;plo'ii ne trinti la p$m&nt. ) Slav$ >omnului" n-a %ost dec&t o #renad$" suspin$ u(urat YB$tr&nul" ridic&ncRu-se. >a asta ce mai e< Ciulim urec6ea" &ncordai" aidoma unei s$l4$ticiuni care aude 4oc$nitul 6$ita(ilor. Scr&(net de (enile. Tancuri= Cine poate scap$= Le#ionarul" mai rapid ca o nev$stuic$" dispare &n dosul unor tu%i(uri. Heide &l urmea'$" apuc&nd doar s$ stri#eH ) Blindate= Trei T-,C= ) Ad$postii-v$= comand$ B$tr&nul. :rimul T-,C a (i ap$rut. >istin#em clar steaua ro(ie vopsit$ pe turela lui. >isp$rem &ntr-o clipit$. @n proiectil de tun v&!ie printre copaci. Norocul nostru e c$ %olosesc proiectile per%orDnte" (i nu e;plo'ive" altminteri am %i %ost %$cui" cu toii" terci. :orta se %uri(ea'$ de-a lun#ul unui (an &n#ust (i nimere(te drept &n 4raele unui ser#ent sovietic" dotat cu un arunc$tor de %l$c$ri. Acesta" &l ia drept unul dintr-ai lor (i de-aici i se tra#e pieireaH :orta &i descarc$ drept &n cap o !um$tate de &nc$rc$tor" apoi &n6a$ sinistra scul$ a morii pe care sovieticul o purta &n spate. ) Acu s$ v$ inei" 4estii ro(ii= >in c&teva salturi a (i a!uns la (leaul de unde r$sun$ cumplitul (i at&t de 4inecunoscutul cline 6enit al (enilelor. :orta se l$s$ &n #enunc6i (i" calm" ca la poli#on" &ndrept$ (tuul %urtunului &n direcia primului tanc.
? @nitD2i cu destinaie speciala" %ormate pentru lupta &n spatele %rontului inamic1 antrenamentul com4atanilor din aceste unitD!i era mult mai comple; dec&t acela al militarilor o4i(nuii" comport&nd cunoa(terea lim4ii adversarului" m&nuirea tuturor tipurilor de arme de %oc din dotarea acestuia" conducerea ve6iculelor" transmisiuni radio codi%icate" intercept$ri tele%onice etc. 2n.t.3.

/,

M>eie >omnul s$ ai4$ destul$ presiuneN" morm$i el" oc6ind turela 4lindatului care se &ndrept$ e;act spre locul unde s-a ascuns. ) >eclan(ea'$= >eclan(ea'$" pentru numele cerului= aproape #eme B$tr&nul. Le#ionarul &(i mu(c$ de#etele. ) Ce dracu mai a(teapt$= O s$-0 striveasc$= Micuul nu se mai poate stDp&ni (i url$H ) Tra#e" :orta" tra#e= Replica i-o d$ mitraliera tancului" dar &n aceea(i clip$ :orta acionea'$ sistemul de declan(are1 cu un (uier ori4il" !etul uci#a( &(ne(te" se aprinde" &nv$luie turela &ntr-o mare de %l$c$ri. Tancul pare s$ ca4re'e" &ncearc$ s$ dea &nd$r$t" se opre(te. Capacul turelei se desc6ide" unul din tanc6i(ti d$ s$ ias$" dar %l$c$rile &l &n6a$" 6ulpave" stri#$tul lui nu mai are nimic omenesc" trupul i se %rin#e peste 4orda!ul de oel" tresare &ntro ultim$ 'v&rcolire" apoi rDm&ne inert" car4oni'&ndu-se. &n n$ri ne p$trunde mirosul #reos al c$rnii arse. :orta scuip$ pe !os (i p&nde(te" cu arunc$torul de %l$c$ri pre#$tit pentru o. nou$ cremaie. >ar celelalte dou$ T-,C manevrea'$ &n mar(arier (i dispar printre copaci1 tot de acolo i'4ucnesc c&teva siluete care pier (i ele &n #oan$. ) Ji-o %i &nc6ipuind c$ au dat peste o 4aterie de :A7?-uri= rin!e(te Heide. Hai" roiul= A %ost o #oan$ dement$ prin p$dure p&n$ c&nd" complet sleii de puteri" ne-am pr$4u(it" &n#6iind &n ne(tire '$pad$ ca s$ potolim setea ce ne ardea m$runtaiele" &n !urul nostru" t$cerea era deplin$1 de departe &ns$ ne parvenea" valuri" valuri" un 6uruit &n$4u(it. ) Acolo-i %rontul" spuse Steiner" privind spre nord-vest. ) >oamne" de-am a!un#e odat$" #emu M:ro%esorulN. S&nt at&t" at&t de istovit...

S$rmanul de el" '$cea pe spate &n '$pad$" aintindu-(i privirea spre cre(tetul copacilor. Cele petrecute cu el &n ultima vreme dep$(eau cu mult resursele sale de ener#ie (i trupul s$u n-avea teri4ilul antrenament pe care lun#ii ani de r$'4oi ni-= d$duse. Noi v$'usem (i altele" (i mai (i. ) R$m&n aici" murmur$ el. Nu mai pot. @r$sc tot ce se petrece" ur$sc toat$ aceast$ #i#antic$ minciun$. :$rea at&t de %rumos c&nd m-am &nrolat" atunci" la Oslo. Steiner avu un r&s amar. ) &n pas de de%ilare spre victorie" cu stea#uri &n v&nt (1 trompei su%l&nd din #oarne" nu-i a(a< Inamicii< Ni(te cretini"
? :an'era44ruc6Aanone ) tun anticar 2n.t.3.

incapa4ili s$ nimereasc$ un ele%ant de la 'ece metri= :entru un SS un tanc T-,C e mai puin dec&t o roa4$= Ceva &n #enul $sta" nu< GG N-ar tre4ui s$-i 4ai !oc" rosti" a4ia au'it" M:ro%esorulN. Camara'ii mei au pierit ca mu(tele1 6a4ar n-aveam ce &nseamn$ un tir de 4ara!" nu ni se spusese nimic despre Catiue0) iar dac$ o %$cuser$" %usese &n der&dere. Am %ost %$cui 6arcea-parcea &nainte c6iar de a ne da seama despre ce-i vor4a. ) Ce spui tu e adev$rat" interveni Barcelona. Si#ur" nu ne displace s$ vedem pe de-alde voi su4 (enilele unui T-,C" dar" oricum" mi-e mil$1 s&ntei ni(te e;altai care ai cre'ut c$ r$'4oiul e un %e= de petrecere la iar4$ verde. C&t$ instrucie ai %$cut la divi'ia MEiAin#N< ) Jase s$pt$m&ni" dar (ase s$pt$m&ni dure. ) C6ristoase= o%t$ B$tr&nul. Noi" noi avem &n circ$ trei ani" trei ani de r$'4oi dur. Ji c&nd te #&nde(ti ce %rumos a de4utat totul &n :olonia... :arc$ eram pe poli#on. >up$ aia &ns$... C&i au mai ramasem via$ dintre camara'ii t$i< ) &n compania mea" re#imentul MNorve#iaN" am %ost dou$ sute trei'eci de voluntari" ulterior v$rsai &n divi'ia MEiAin#N. >up$ prima 'i de %ront" &n @craina" o sut$ dou$'eci (i unu s-au dus. Nimeriser$m" 6a4ar neav&nd ce tre4uia s$ %acem" su4 salvele unor 4aterii de Catiue& :e c&nd evacuam r$niii" ne-a mitraliat aviaia lor de v&n$toare. Hauptsturm%ii6rer-ul SS" tot un norve#ian de-al nostru" comandantul companiei" s-a sinucis. >ou$ 'ile mai t&r'iu" opt 4$iei au %ost e;ecutai pentru Mde'ertare &n %aa inamiculuiN1 ali nou$ au %ost e;pediai &n re#imente disciplinare pentru c$ au 'is c$ o%ierii no(tri de carier$ s&nt mai incompeteni dec&t noi" care n-am %$cut niciodat$ armata (i nu s&ntem dec&t ni(te pr$p$dii de voluntari. Am %ost 4iciuit c&teva ore &n (ir la &nc6isoarea disciplinar$ de la Lem4er# pentru c$ n-am denunat un camarad care-0 scuipase pe O4ersturm4ann%ii6rer-ul OratLo6l" pre(edintele tri4unalului disciplinar de la Lem4er#. Camaradul meu a %ost sp&n'urat" cu o pl$cu$ pe pieptH M:orc de norve#ianN. ) >e ce 0-a scuipat pe comandantul $la< se mir$ Micuul. Y C$ noi o %acem" e de &nelesH s&ntem ce s&ntem. >ar voi" voi erai de partea na'ismului" de partea lui Hitler< M:ro%esorulN nu r$spunse imediat1 de %apt" n-ar %i avut c6e% s$ continuie" dar curio'itatea noastr$N era prea mare (i-0 &n#6esuiam cu &ntre4$rile" &ncepu" poticnitH ) O4ersturm4ann%ii6rer-ul OratLo6l ne-a declarat c$ a
? >enumire dat$ instalaiilor de rac6ete sol-sol 2pe vremea aceea &ntr-o stare oarecum incipient$3" autopurtate" capa4ile s$ lanse'e /0P proiectile" cu &nc$rc$turi diverse 2ru.3.
64

/.

slu!it &n or#ani'aia Todt? c&nd a %ost cu construirea 4a'ei navale secrete pentru su4marine de la Trond6eim (i c$" deci" &i cunoa(te 4ine pe norve#ieni" c$ $sta-i un popor de adun$tur$" de pescari amani" le(inai &n %aa an#lo-americanilor (i nedemni s$ intre &n s&nul poporului #ermanic. >ar" las$" dup$ r$'4oi o s$ &nvee (i norve#ienii ce-i aia civili'aie= Atunci" pe camaradul meu 0-a apucat tur4area (i 0-a scuipat pe SS-ist. Acesta a ordonat imediat altor doi SS-i(ti s$ se MocupeN de compatriotul meu. >up$ un timp" a i'4utit c6iar s$-0 %ac$ s$ cear$ iertare1 (i" Y totu(i" #&ndii-v$" noi" norve#ienii" s&ntem un popor tare" a(a ne-au %$cut munii (i marea. O clip$ domni lini(tea. Heide &(i petrecu 4raul pe dup$ umerii t&n$rului scandinav. ) Las$ astea. Acum" important e s$-i ii 4otul deasupra apei. Eictoria $lorlali se apropie" Norve#ia va %i eli4erat$ (i toi OratLo6l-ii vor %i trimi(i direct &n iad" cu suturi &n %und. Si#ur" ca'ul t$u nu-i c6iar %aimos" dar s$-i eli4er$m un certi%icat. ) >e-a( putea s$ m$ plim4 m$car o sin#ur$ dat$ pe Bulevardul 7arl 9o6ann" vis$ norve#ianul.

Sau s$ 4eau o ca%ea &ntr-un 4u%eel" al$turi de o M!enteN... ) O ce< &ntre4$" nedumerit" :orta. ) O M!enteN" &l l$muri Barcelona" &nseamn$ %at$1 a(a se spune &n norve#ian$. ) Ba mie mi se pare c$ sun$ mai civili'at Mcoard$N" declar$ Micuul" sc$rpin&ndu-se la cea%$ cu v&r%ul 4aionetei. MCoard$N ) savura" plesc$ind din lim4$" cuv&ntul. Mi-ar pl$cea una at&t de %ier4inte &n p$rile de !os &nc&t s$ %aci 4$(ici numai atin#&nd-o. Su4iectul era de interes #eneral. Steiner se le#$na precum ursul" cu creierii &n delir. ) B$iei= S$ dai !os oalele de pe o #a#ic$ m$ritat$= se linse el pe 4u'e. Am cunoscut odat$ una" la Heidel4er#. Eulcanic$ muiere" tre4uia st$p&nit$ mai ceva ca un T-,C. Motor cu n$4$dDi. >emare'i lent (i #ri!$ mare cum sc6im4i vite'ele. Avea (i un port!artier pe care nu i 0-am scos ca cilindrii s$ ias$ mai 4ine &n eviden$. ? ) 5u unul pre%er alt #en" interveni Barcelona. >e 4ordeie te saturi p&n-la urm$. 2Se l$s$ &n %a$" vi'i4il e;citat.3 Nu" la Eiena" pe-nserate" &n :arA" pe la s%&r(itul lui mai sau &nceputul lui iunie... ) Tu le consumai numai la dat$ %i;$< se interes$ Micuul. ) Tac$-i %leanca= &l repe'i Barcelona. Ascult$ ce spun. >eci" la Eiena" &n :arA" vara" c&nd damesele au roc6ii at&t de transparente c$ ve'i prin ele (i c&nd din 4aruri se revars$ o
? Or#ani'aie na'ist$ de munc$ ) uneori voluntar$ )" dar de cele mai multe orv o4li#atorie 2n.t.3.

//

mu'ic$ lasciv$..." !ar tu" al$turi de o corvet$ tr$snet" stai (i asculi cum doi l$utari i#ani" dintr-aceia autentici" o iau pe coarda ra'ac6ieH .Bi'i) i3ane) -i'i) ,nne"unete toate femeile din lume&&&/ Ji Barcelona %redona" e;ta'iat" tan#oul altor vremuri. C&teva &mpu(c$turi sparser$ lini(tea &nceputului de noapte. ) Se in scai de noi. Camu%lai-v$ (i %ii #ata= ordon$ B$tr&nul. &ntunericul sporea" %ocurile de arm$ se &nteeau. Teama ne &nnodase maele" dar am %i putut !ura c$ (i celor din %a$ li se &nt&mpla acela(i lucru. F$ceau -un pas" se tr&nteau la p$m&nt. tr$#eau &n toate p$rile. 5ra clar c$ ar %i (ters-o cu mare pl$cere" dar &n spatele lor erau politrucii cu na#anele. 5rau 4$iei tineri de tot" pro4a4il comsomoli(ti" (i se a%lau la prima lor &n%runtare1 posi4il" nici m$car nu (tiau &mpotriva cui lupt$. Si#ur" comisarul le vor4ise de Msa4otoriN" dar au'iser$ acest cuv&nt de at&tea ori &nc&t i se tocise sensulH sa4otor putea %i (i pu(tiul care se %uri(ea'$ &ntr-o sal$ de cinema %$r$ s$ %i pl$tit 4iletul" dar (i #eneralul ori ministrul care s&nt sp&n'urai pentru crim$ de &nalt$ tr$dare" ca Mdu(mani ai poporuluiN. N$v$litorii %asci(ti erau (i ei sa4otori. L8-am au'it pe unul din ei &ntre4&ndu-0 pe o%ierul care-i comanda dac$ nu vede cumva pe unul din ace(ti sa4otori na'i(ti. ) Mi-ar pl$cea at&t de mult s$ cur$ pe una din 4estiile astea= Ji-(i privi cu dra#oste pu(ca sa mitralier$" nou-nou$" care nu intise &nc$ &n nici o %iin$ vie. O%ierul m&r&i ceva (i trimise o ra%al$" la &nt&mplare" printre copaci. ) >ac$ 8apuci s$ ve'i un %ascist" e(ti de-acum un om mort" panimaieiD &n %ascist tre4uie s$ tra#i de &ndat$-ce-0 simi" nu c&nd 0-ai v$'ut. Atunci e prea t&r'iu. Sc6im4ul de cuvinte a %ost cam t$ri(or (i-am sta4ilit cu preci'ie direcia. Le#ionarul s$ri &n picioare (i mitralie &n demen$ 'ona din care veniser$ sunetele. @n snop de #loane &nt&lni pieptul M4o4oculuiN care dorise at&t de tare s$ omoare un %ascist. B$ietanul se pr$4u(i (i &l distin#eam" neclar" cum se 'v&rcole(te &n '$pad$. O%ierul &n!ur$ (i se trase &nd$r$t" %$r$ s$-i mai pese de r$nit. >isp$ru &n dosul unui m$r$cini( des" pro4a4il cu toate simurile la p&nd$. Se %$cu lini(te. M$runelul le#ionar %i;a &ntunericul a(a cum o %$cuse at&t de des" &mpreun$ cu camara'ii s$i din Le#iunea Str$in$" printre dunele Marocului ori d!e4elurile Al#eriei. Heide se puse &n mi(care. Se t&ra" neau'it" urmat de :orta (i de Micuul.
/+

Le#ionarul '&m4iH el &i &nv$ase t&ritul" dup$ cum" la r&ndul s$u" deprinsese acest me(te(u# de la dasc$lii s$i 4er4eri. Barcelona &i acoperea cu mitraliera pe cei ce se &ndreptau spre ascun'$toarea o%ierului sovietic. Iineam armele pre#$tite" #ata &n orice clip$ s$ desc6idem %ocul. Cu plesnet de 6arapnic" o crac$ e rupt$. Sovieticul slo4oade o ra%al$ lun#$ &n direcia din care venise '#omotul. Barcelona r&n!e(te satis%$cut" mitraliera lui r$p$ie. ) Somn u(or" %rumoas$ doamn$= %redonea'$ el. O%ierul rus las$ s$-i scape arma (i scoate un ip$t ascuitH ) Am or4it= Am or4it=

&i invoc$ pe >umne'eu (i pe Stalin" se &nv&rte &n cerc" se &mpiedic$ de r$d$cini" se &mpletice(te (i" cu pa(i de om 4eat" se &ndreapt$ drept spre noi" ip&nd &ntruna. Le#ionarul sare &n picioare" duce pistolul-mitralier$ la oc6i (i slo4oade o serie lun#$ &n trupul ne%ericitului. Acesta cade &n #enunc6i" apoi pe spate" acoperindu-(i cu m&inile %aa &ns&n#erat$. Heide arunc$ o #renad$" o #renad$ milostiv$" (i stri#$tul se stin#e. :rintre copaci se &ntre'$resc siluete con%u'e lu&nd-o la #oan$. ) Radei-i= r$cne(te :orta. Tot ce aveam ca armament intr$ %ul#er$tor &n aciune. 5 o prad$ lesnicioas$ (i ridem ca ni(te apucai" dar din p$dure r$'4at #lasuri dure" #lasuri care (tiu s$ comande. ) S-o (ter#em= ordon$ B$tr&nul. Wstora le e mai team$ de politrucii lor dec&t de #loanele noastre= Oalop$m printre copaci" 4iciuii de cren#i" cu %eele (i m&inile &ns&n#erate de spinii tu%i(urilor" dar nu simim nici durere" nici usturime. La un moment dat ne tre'im rosto#olindu-ne" claie peste #r$mad$" pe %undul unei viroa#e destul de adinei. M:ro%esorulN &(i lu;ea'$ &nc6eietura m&inii (i url$ c&nd :orta reduce lu;aia printr-o smucitur$ 4rutal$ (i seac$. ) Ia nu mai '4iera at&t" capr$ de munte" sau te l$s$m dracului aici. S$ ve'i tu ce-o s$ mai '4ieri c&nd vor descoperi tov$r$(eii diploma de onoare pe care nen-tu Himmler i-a pictat-o su4 4ra= R&n!im cu toii1 idee mai t&mpit$ dec&t aceea de a tatua la su4ioara %iec$rui mem4ru al SS-ului #rupa lui san#uin$ nici c$ se putea #$si= Erei s$ (tii cine-i SS-ist< :une-0 s$ ridice 4raul= A!un(i la mic$ distan$ de po'iiile ruse(ti" ne ascundem &ntr-un cr&n#" a(tept&nd noaptea urm$toare. Apoi" urm&nd planul lui :orta" ne &ndrept$m c&t se-poate de %iresc spre tran(eele sovietice" %iind" c6ipurile" un deta(ament de pionieri. La %iecare somaie" :orta r$spunde impertur4a4ilH ) Misiune de minare. Nimeni n-a insistat s$ cercete'e mai &ndeaproape1 un c&mp de mine e o centur$ de si#uran$ &n plus. >impotriv$" eram c6iar /S a!utai s$ trecem peste tala'urile tran(eelor" c&te unul ne &m4ia cu un 6&rle" alii ne urau 4a%t$. Ba un ser#ent-ma!or" c$runt (i cu musta$ pe oal$" ne"-a (i 4inecuvDntat" ce-i drept" pe %uri(. Cu mi(c$ri de reptil$ am pornit peste Mara nim$nuiN spre po'iiile #ermane. O mitralier$ intr$ 4rusc &n aciune" smul#&nd cu un #lonte c$ciula lui Steiner" care i'4ucni &ntr-un pu6oi de &n!ur$turi (i 4lesteme. Cu puin &naintea tran(eelor noastre" ne-am ad$postit &ntr-o #roap$ de o4u'1 B$tr&nul a 'is c-o ia &nainte ca s$ previn$ avanposturile (i s$ nu ne ciuruiasc$ v$'&nd uni%orme sovietice. La cap$tul unei adev$rate ve(nicii" un #las necunoscut stri#$H ) Eenii" dar %$r$ 4ancuri proaste= @nul c&te unul" la interval de cinci minute. Altminteri" tra#em= Se temeau" de 4un$ seam$" de-o curs$" pentru c$" imediat ce unul dintre noi a!un#ea &n tran(ee" i se (i proptea o 4aionet$ &n piept. Intero#atoriul ni 0-a luat un locotenent de in%anterie" cum nu se poate mai sceptic. Oreu de cre'ut c$ spusele noastre repre'int$ adev$rul adev$rat. Osta(i #ermani &n uni%orme ale Armatei Ro(ii venind din spatele %rontului sovietic< Basm curat" nu alta= ) A(a ceva nu e;ist$= e;clam$ el la un moment dat. ) Ba e;ist$" dom le locotenent" s$ri cu #ura Barcelona Blom care nu prea (tia s$ se st$p&neasc$. Ha4ar n-avei c&te e;ist$ (i c&te se pot &nt&mpla &n 4rava noastr$ armat$ #erman$= Locotenentul tres$ri (i vocea &i deveni r$#u(it$H ) FeldLe4el" taci din #ur$ (i a(teapt$ s$ %ii &ntre4at= Or" acum" nu te &ntre4 nimic= Te a%li &n %aa unui o%ier #erman" nu a unui comisar 4ol(evic= Las c$ te &nv$ ce-i aia disciplina= Culcat= >repi= Culcat= >repi= Ji" ca s$ ne intre 4ine &n cap disciplina" acela(i lucru ni-s-a ordonat (i nou$. ) Nu mai &ncape &ndoial$ c$ am a!uns acas$" morm$i Steiner. :atria &(i &nt&mpin$ %ii. :rimirea pe care ne-a %$cut-o comandantul Lander a %ost la %el de cordial$" dar" dup$ trei 'ile" trupul lui" %$cut strecur$toare" a %ost descoperit &n ni(te tu%i(uri. Fire(te" %apta a %ost pus$ pe seama parti'anilor. Ce-i drept" au planat niscaiva 4$nuieli le#ate de Micuul (i :orta" dar ace(tia" ca s$-(i dovedeasc$ nevinov$ia" au asistat cucernic la &nmorm&ntare" v$rs&nd c6iar o lacrim$.

l
1TLIA DE TANCURI DE LA LU-ANS2
Ateri-ase la noi) !enind din ,nc(isoarea militar$ de la ?lat-& Consiliul de r$-"oi % potco!ise cu -ece ani de re3iment disciplinar pentru !ina de a fi declarat c$ r$-"oiul e unicul mi5loc ca un -u3ra! de nimic0 s$ fie luat

drept un mare om& Din 3eneral de di!i-ie a fost retro3radat la 3radul de maior) ,n Africa i'a pierdut oc(iul stin3) ,n luptele din 9inlanda o "ucat$ de stomac& Un e celent ofier de tancuri) capa"il s$ comande o di!i-ie sau un corp de armat$) dar uite c$ nu ,n!$ase arta pupincurismului& De aia a i p$timit ce'a p$timit la sediul ?estapo'ului de pe 4rin- Al"ert Strasse& C(iorul era cel mai "un comandant din citi a!useser$m p,n$ atunci& Cocoat pe "linda5ul unui tanc) ,n c$ma$ cu m,neci suflecate i ,nc$lat cu sa"oi) ni s'a pre-entat6 ) 2$ numesc Earl Ulric( 2ercedes i sint noul !ostru comandant& La fel ca !oi) m$ aflu ,n ra(at pin'la 3,t& Am :J de ani i dnt$resc KKL Cilo3rameM Fa sf$tuiesc s$ nu !$ inei detu'n 3aura curului i s$ !$ folosii "raele i mintea aa cum tre"uie) ,n rest) facei ce poftii) dar s$ nu !$ prind turn,nd8 A ,nc(eiat discursul inau3ural salut,ndu'ne cu dou$ de3ete duse la !i-ier$& La Lu3ansC) a fost r$nit i a a!ut 5um$tate de falc$ smuls$& O"u-ierul lin3$ care st$tea a fost f$cut arice) din cei ase cai si nou$ artileriti nu s' a ales mare lucru& 4orta a oprit tancul) %eide ne'a acoperit cu mitraliera) 2icuul i cu mine am s$rit afar$ din car) l'am ,nf$cat pe C(ior i) ,n!elindu'l cu o manta) l'am instalat pe "linda5& L'am adus p,n$ la postul de prim'a5utor i) la cinci minute dup$ aceea) 9a4os-un Re?? so!ietice incendiau Ti#er-uR nostru&
? Alu'ie la Adol% Hitler. care" pe c&nd se mai numea Sc6icAl#ru4er" era de meserie 'u#rav. ?? 9a#d4om4er ) 4om4ardiere de asalt (i v&natoare de tancuri 2n.t.3.
70

C&nd am traversat Lu#ansAul" &n '#omotul asur'itor al motoarelor am4alate la ma;imum (i &n scr&(netul (enilelor" ora(ul era o mare de %l$c$ri. :e str$'i" unde vedeai cu oc6ii" cadavre (i iar cadavre" a4andonate ca ni(te #unoaie. Jiruri lun#i de soldai" 'drenuii (i &nsDn#erai" se #r$4eau s$ a!un#$ la ad$postul ilu'oriu al caselor incendiate. Bu4uiturile se succed. Lim4i de %oc &(nesc de pretutindeni. O4u'iere" arunc$toare de mine" tunuri anticar" mitraliere" o monstruoas$ ma(in$rie menit$ s$ ucid$ a intrat &n %unciune. &n interiorul carului nostru de asalt ) un 7i3er de /P de tone )" '$n#$nitul diverselor %iare e insuporta4ilH #amele" 4idoane" scule" lanuri de remorcare" tu4uri #oale de proiectil ) totul se ciocne(te" 'orn$ie" p$c$ne" sc&r&ie. :orta accelerea'$. 7i3er'uN se smul#e spre &nainte. Soldai n$ucii (i plini de noroi &(i caut$ unit$ile. @n maior de in%anterie d$ din m&ini" url&ndu-(i ordinele (i st&nd drept &n mi!locul str$'ii. 5 i'4it de trenul posterior al unui 7i3er) tr&ntit la p$m&nt" urm$torul" n-are cum s$-0 evite" &l prinde su4 (enil$ (i din maiorul cel seme nu se mai vede dec&t o perec6e de picioare" &nc$late cu ci'me ne#re" lucioase" cu pinteni la toc. Nim$nui nu-i pas$" nimeni nu 'ice o vor4$. Ce mai &nseamn$ un 4iet maior de in%anterie strivit de (enile pe l&n#$ tot ce se &nt&mpl$ la Lu#ansA &n 'iua aceea de 0C martie< @n acoperi( se n$ruie" &mpro(c&nd cu sc&ntei coloana de 4lindate lansat$ la atac. ) Opre(te" :orta= Opre(te= '4iar$ deodat$ Micuul (i" nemaia(tept&nd ca tancul s$ stope'e" sare a%ar$ prin o4lonul lateral (i porne(te &n #alop pe strada cuprins$ de %l$c$ri. ) Asta ce mai e< se &n%urie Heide. Ne ia drept tramvai< ) Linia a P-a" se maimu$re(te :orta" pre'entai 4iletele la control. &n c$(ti r$sun$" alterat$ 8ie para'ii" vocea locotenentului O6lsen" comandantul nostru de companie. ) &nainte" %ir-ar s$ %ie= La ce dracu ai oprit< Coloana s-a &ncurcat. Iat$-0 &ns$ (i pe Micuul. Arunc$ ceva prin c6epen#ul turelei (i sare pe 4linda!. 5 un 4$ieel de trei-patru a%ii(ori. :orta i'4ucne(te &n r&s (i demarea'$. ) Ce nou$ t&mpenie ai mai %$cut< se r$ste(te B$tr&nul.
71

) L-am v$'ut prin vi'or" e;plic$ 6uiduma" ar$t&ndu-0 pe &ncul #6emuit pe plan(eul de oel al podelei. A %u#it" uite" din casa aia care arde. >e-acum e al meu" panimaieiD Ji" &ncep&nd din clipa asta" %iecare din voi &i d$ ceva din raia lui= La4a uria($ m&n#&ie tandru cre(tetul p&rlit de %oc al copilului. >e aici &ncolo" el (i cu mine" s&ntem &mpreun$= ) O s$ le %ac$ mare pl$cere C6iorului (i lui O6lsen. Ce-or s$ se mai 4ucure a%l&nd c$ ai un %ecior= ) &i 4a# &n m$-sa. Ba# &n m$-sa &ntrea#a lume= 2R&se" topit de %ericire.3 O&ndii-v$" 4$i" s&nt tat$= Am un 4$iat= >oamne" ce c6inuit e= Cine ar putea s$ vrea r$ul unui asemenea copil< Hei" tov$r$(elule" tu panimaeiD 2Avu un r&s timid.3 5u" Micuul" eu otcenas8 ) Cretinule= 6o6oti :orta. Acum i-ai spus c$ e(ti M>umne'eu-Tat$lN. ) Cretin e(ti tu= Atunci" %$ 4ine (i tradu-i %iului meu ce-am vrut s$ spun.

:orta d$du din cap (i-0 scoase pe copil din un#6erul unde se re%u#iase" l&n#$ cutiile cu 4en'i pentru mitralier$. In ruseasca lui destul de cur#$toare" domin&nd '#omotul motorului" &i e;plic$" '&m4ind mereu" ce voia s$ spun$ Micuul. Copilul clipi (i p$ru mai lini(tit" au'ind lim4a cu care era o4i(nuit. :icioru(ele lui pre'entau multiple arsuri" o '#&rietur$ ad&nc$ (i s&n#er&nd$ mer#ea de la t&mpl$ p&n$ la 4a'a #&tului. Le#ionarul scoase trusa individual$ (i-0 pansa1 Heide &i d$du un carto% %iert pe care &ncul &l &n#6ii pe nemestecate. >in p$cate" n-aveam nimic altceva. ) M$ &ntre4 dac$ %iul meu %umea'$< %$cu Micuul" sco&nd din 4u'unarul salopetei de tanc6ist un tra4uc. ) Ce t&mpit= e;clam$ Le#ionarul" plesnindu-0 peste m&n$. &n clipele urm$toare" copilul %u dat uit$rii. Asupra Lu#ansAului s-a a4$tut o ploaie de proiectile e;plo'ive. Cas$ dup$ cas$" ora(ul dispare &ntr-un ocean de %l$c$ri t$l$'uitoare. Ie(im din ora( (i ocup$m po'iii &n %aa unui lar# drum de ar$. Se las$ &nserarea (i &naint$m aproape or4e(te. >in ni(te ruine apar c&teva siluete care se &ndreapt$ &n %u#$ spre noi. ) &i rad< e;clam$ Le#ionarul. A4ia dup$ ce (i ultima siluet$ s-a pr$4u(it" o4serv$m eroarea %$cut$H erau propriii no(tri in%anteri(ti" ascun(i &n d$r&m$turile unei ma#a'ii (i care s-au cre'ut salvai &n momentul apariiei noastre1 dar de c&nd s-au introdus 4lu'oanele astea de camu%la! e mai #reu s$ le deose4e(ti de uni%ormele AaAi ale sovieticilor. Cu toat$ vite'a" 4lindatele traversea'$ su4ur4iile ora(ului. Eir$m la st&n#a" trecem peste #r$dini (i live'i" pulveri'$m su4 (enile 4a'ine de ap$" c6io(curi" tot ce construiser$ oamenii cu m&inile (i truda lor. &naintea noastr$ e o viermuiala &n#ro'itoare +P de siluete AaAi minate din urm$ de un sin#ur im4oldH s$ %u#$" s$ %u#$ c&t mai repede" s$ %u#$ c&t mai departe de t$v$lu#ul de oel (i %oc. ) &nainte= &nainte= r$sun$ &n c$(ti. S&nt Mercedes= OrdonH &nainte= Motoarele url$ .turale la ma;imum" (enilele se &nv&rtesc demente" cinci'eci de mon(tri &mpro(c&nd moarte se n$pustesc asupra turmei omene(ti cuprinse de panic$" &n plin$ c&mpie e ceasul seceri(uluiH un seceri( &ns&n#erat" %$cut cu mitraliera" cu tunul" cu arunc$torul de %l$c$ri" cu (enila. &n urma noastr$ vin &n #oan$ pionierii de asalt cu arunc$toarele lor u(oare de %l$c$ri" cu #renadele lor cu %os%or. In%anteria sovietic$ &(i p$r$se(te po'iiile" oamenii alear#$ &n dreapta" &n st&n#a" se &nv&rt &nne4unii &n cerc" %u# &nainte" %u# &napoi. Haosul e total. Se arunc$ la p$m&nt" scurm$ &r&na" caut$ disperai un ad$post. Jenilele se &nv&rt" &i prind su4 ele" &i terciuiasc. Mitraliera din turel$ se 4loc6ea'$ pe nea(teptate1 calm" ca la manevre" Le#ionarul e;tra#e cu 4aioneta cele dou$ cartu(e care p$trunseser$ simultan &n &nc6i'$tor" sc6im4$ 4anda (i reia tirul. >in (tuul arunc$torului de %l$c$ri" m&nuit de Micuul" &(nesc" (uier&nd sinistru" lun#i lim4i de %oc. Heide &ncarc$ tunul numai cu proiectile e;plo'ive. Ji" deodat$" lini(te... Nimeni nu mai tra#e" co(marul s-a ispr$vit. 7i3er'urile %ac cale &ntoars$" m&n&nd &n %aa lor" spre po'iiile noastre" cete de sovietici cu m&inile sus1 la sud de Lu#ansA e un centru de triere a pri'onierilor" urm&nd ca apoi ace(tia s$ %ie trimi(i mai departe" &n spatele %rontului. &nainte" spre po'iiile inamice= Ne &n%und$m ad&nc &n ele" &m4$tai de sentimentul victoriei. 5 un sentiment straniu" u(or maladiv" care-i cuprinde c6iar (i pe cei mai luci'i. @n sunet cumplit de %ier i'4ind %ierul ne per%orea'$ aproape timpanele1 e un proiectil anticar care ne-a lovit cu at&ta %or$ &nc&t &ntrea#a mas$ a tancului s-a cutremurat. >in %ericire" o4u'ul n-a e;plodat" turtindu-se doar de 4linda!. ) &napoi= comand$ B$tr&nul" cu oc6iul lipit de periscop. Tunul anticaR tre4uie s$ %ie pe undeva pe aproape (i a(tept$m" din clip$-n clip$" un nou proiectil. :orta accelerea'$ (i o (ter#em spre liniile noastre" tr$#&nd din mers cu tot armamentul de 4ord. Imediat ce a!un#em" s&ntem e;pediai s$ ocup$m po'iie la o r$sp&ntie de drumuri la mar#inea Novoaidarului. C6iar &n acel moment '$rim un rusnac s$rind din p&lnie &n p&lnie de o4u'" cu o pu(c$ anticar &n m&n$. ) Are" pesemne" m&nc$rimi &n %und" e;clam$ :orta" &l urm$rim din oc6i" stupe%iai de-a dreptul. ) dsta-i ne4un de le#at= murmur$ B$tr&nul.
73

O$sind o #roap$ pe placul s$u" rusnacul s-a oprit la vreo trei'eci (i cinci de metri de noi" a disp$rut c&teva secunde pe %undul ei" dup$ care 0-am v$'ut reap$r&nd (i instal&ndu-(i pu(cociul &n po'iie de tra#ere. ) &l miruiesc< &ntrea4$ Micuul" &ndrept&nd eava mitralierei spre int$. S&ntem &ns$ at&t de uluii" &nc&t nu-i r$spunde nimeni. Hol4$m doar oc6ii. @n sin#ur om" cu o pu(c$ anticar" 4un$ cel mult pentru transportoarele 4lindate" vrea s$ &n%runte un 7i3er de /P de tone" tancul cu cel mai #re(

4linda!= Oloanele trasoare ale Micuului trec ra'ant pe deasupra p&lniei de o4u'. Cel din %a$ ripostea'$" proiectilul lui .i'4e(te turela (i" %ire(te" se turte(te de ea ca o lipie. Atunci" &l prind &n luneta de oc6ire a tunului (i ap$s pe declan(atorul electric. La distana asta" lovitura de plecare (i impactul s&nt" practic" simultane. :rin norul de %um (i p$m&nt r$scolit &l vedem pe temerarul icnit '4ur&nd prin aer" c$'&nd (i ) o" minune= ) t&r&ndu-se" pro4a4il numai r$nit" su4 o tu%a. Micuul &i mai trimite o ra%a!$" dar B$tr&nul &l opre(teH ) >$-i pace= Ji-a luat poria= >ar al dracului de cura!os tipul= Cur&nd" aveam s$ &n%runt$m altceva" mult mai serios" &n c$(ti se au'i #lasul locotenentului O6lsenH MFormaie de T-,C la ora ,?" distan$ P OXO metri=N ) >umne'eule mare= se t&n#ui :orta" (i &n ora(" (i la ar$" r$'4oiul $sta al lui Adol% devine de-a dreptul monoton= Micuul e ocupat s$-(i potoleasc$ %iul care pl&n#e de i se rupe inima. O companie de tancuri u(oare porne(te s$ spri!ine in%anteria1 noi" cu mastodonii no(tri" r$m&nem &n? am4uscad$. Fri#ul e cumplit (i d&rd&im &n salopetele noastre su4iri. Micuul a s$rit din turel$ (i alear#$ &n !urul tancului ca s$ se &nc$l'easc$. Brusc" se sc6im4$ calimera1 de !ur-&mpre!ur prind s$ e;plode'e proiectile de tun" ni(te case iau %oc" r$sun$ #emetele (i ipetele primilor r$nii. Micuul sare &n tanc" url&nd ca din #ur$ de (arpe1 urec6ea dreapt$ i-a disp$rut. ) Tic$lo(ii= Bestiile= Mi-au smuls urec6ea= r$cne(te el cu %aa inundat$ de s&n#e. ) :a#u4$-n -ciuperci= %ace :orta. Tot n-asculi niciodat$ nimic din ce i se spune= ) Te doare r$u< &ntre4 eu ca prostul" '#&indu-m$ la ran$. ) Eino-ncoa s$-i %ac la %el (i-ai s$ ve'i atunci= Motoarele duduie" v$'du6ul vi4rea'$" (enilele scr&(nesc amenin$toare" o4u'ele e;plodea'$" %l$c$ri (i v$l$tuci de %um
? La trupele 4lindate" ca (i la aviaie" direcia e indicat$ de cadranul ceasului" ora 0P repre'ent&nd linia perpendicular$ pe direcia de mers a tancului1 ora , &nseamn$ deci dreapta" ora *" st&n#a (.a.m.d. 2n.t.3.
74

urc$ spre cer. &nainte ca ele s$ se risipeasc$" alt$ #rindin$ uci#a($. 5 limpede" sovieticii au declan(at tir de 4ara!. :ro4a4il" pre#$tesc ceva &n stil mare. ) Se-mpute trea4a" spune B$tr&nul" rotind turela. C&nd BDtr&nul 'ice a(a ceva e semn c$ situaia e &ntradev$r al4astr$. Eeteran al tuturor %ronturilor" presimte evenimentele" %iind" din acest punct de vedere" un verita4il 4arometruH Eocea locotenentului O6lsen r$sun$ &n c$(tiH MCe p$rere ai" Beier<N B$tr&nul &(i dre#e #lasul (i su#e din vec6ea sa pip$H MN-a( 'ice c$-mi place. 5 clar c$ Ivan ne pre#$te(te o porc$rie. >ac$ m$car am putea 8vedea ceva la o sut$ de metri.N Compania noastr$ se pune" '$n#$nind" &n mi(care" &naint&nd de-a lun#ul drumului. @nul dup$ altul" trecem pe un pode de lemn care sc&r&ie (i #eme din toate &nc6eieturile1 &n c$(ti" 'um'et de voci" oamenii discut$ despre atacul care se pre#$te(te. Noaptea T impre#nat$ cu o nelini(te" o stare de nesi#uran$ care te scoate din mini. @n atac de noapte e in%ernal pentru carele de asalt. Ei'i4ilitatea" (i a(a nu prea 4un$" se reduce la 'ero. Avans$m acum pe un (leau &n#ust" de-a curme'i(ul unei mla(tini. Lim4i lun#i de %oc &(nesc din evile de e(apament" or4indu-0 pe conductorul ce vine din urm$. :esemne" ru(ii ne-au reperat" pentru c$ tirul lor devine tot mai precis. Tancurile u(oare ale companiei a C-a iau %ormaie de lupt$1 noi" ie(ii pe !um$tate din turele" &ncerc$m s$ distin#em ceva. ) Ce mi'erie= 4u%ne(te B$tr&nul. &i 4a#i de#etele &n oc6i= @nul din tancuri derapea'$ (i se &nn$mole(te. Ca4lurile cu care &ncerc$m s$-0 tra#em se rup ca ni(te s%oricele. Sose(te &n #oan$ maiorul Mercedes" cu un pistol-mitralier$ 4D&$4$nindu-i-se pe ditamai 4urdi6anul. Cine ar crede" v$'&ndu-0" c$ malacul $sta" &n 4lu'on de camu%la! (i ci'me sold$e(ti" comand$ un re#iment< ) Cretinilor= Ce mo(mondii aici< &m4r&ncindu-0 pe unul din tanc6i(ti" Mercedes apuc$ un nou ca4lu (i-0 %i;ea'$ de c&rli#ul de remorcare. :oart$ ni(te m&nu(i din piele scoroas$" dintr-acelea pe care le %olosesc doc6erii &n porturi. Ru(ii (i-au re#lat" &n s%&r(it" tirul" o #rindin$ de proiectile de Catiue (i artilerie se a4ate asupra noastr$. Cu o vioiciune incredi4il$ pentru cele 00S Ailo#rame ale sale" comandantul sare &n primul tanc a%lat la &ndem&n$. O4loanele se &nc6id" sc6i!ele 4at dara4ana pe 4linda!e. ) S-a pornit 4alul= ip$ :orta ca s$ acopere vuietul. N-a( 'ice c$ Ivan duce lips$ de muniie= Focul de 4ara! devine un ura#an de e;plo'ii (i metal &ncins1 au intrat &n !oc toate cali4rele" &ncerc&nd s$ stope'e &naintarea
+.

noastr$. :lodul cules de Micuul se pune pe urlat. ) F$-0 s$ tac$= r$cne(te B$tr&nul &n larin#o%on. M$ icnesc de-a 4inelea dac$ mai '4iar$ (i $sta= &n casc$" se au'i #lasul lui Barcelona BlomH ) Tu ve'i ceva" B$tr&ne< ) M$car de-a( putea= Ha4ar n-am unde ne a%l$m. ) :e unde o %i Ivan< Se pare c$ toate tancurile companiei a C-a au %ost distruse. T$cere &n c$(ti. Nervo(i" desc6idem %oc de mitralier$1 trasoarele se &ns$ilea'$ prin noapte aidoma unor m$r#ele multicolore" &ncruci(&ndu-se cu alte snopuri luminoase" venite de undeva" din %a$. :o'iiile in%anteriei s&nt" deocamdat$" calme1 a(teapt$ ce va urma. Se pare c$ iniiativa a trecut acum de partea ru(ilor. >in ce &n ce mai multe tancuri nu r$spund la apel. O6lsen se retra#e spre compania de depan$ri1 tunul turelei s-a 4locat. Tensiunea cre(te" ca un %oc de step$" &n vuietul (i 4u4uitul din !ur. :$m&ntul pare c$ erupe" aidoma unui vulcan" v&rte!uri o4lice de %l$c$ri se &nal$ &n v$'du6" un uria( t$v$lu# de %oc se mut$ 4e'metic" de colo p&n$ colo" strivind totul &n cale. Eatiuele (i-au lun#it tirul" rac6etele lor cu co'i de comet$ r$scolesc acum po'iiile noastre din linia a doua" totul e numai scr&(net" 4u4uit" vuiet" e;plo'ii monstruoase smul# care &ntre#i din p$m&nt. Nu mai su%lam o vor4$. T$cea p&n$ (i :orta. Ne era %ric$" o %ric$ animalic$1 d&rd&iam ca de %ri#uri" cu nervii st&nd #ata-#ata s$ plesneasc$" cu oc6i de ne4uni" in!ectai de s&n#e" cu #&tle!urile su#rumate. Ne simeam at&t de sin#uri" at&t de p$r$sii" !ert%ii necru$tor iadului acestuia. >e c&teva ori" tonele de oel ale tancului au %ost s$ltate de la p$m&nt1 rec$'&nd" &i au'eam articulaiile #em&nd" mai-mai s$ se des%ac$. O lovitur$ &n plin (i sute de litri de car4urant e;plodea'$" #i#antic #6ei'er de %oc. O (tiam. O v$'usem" (i nu o dat$. Orice ilu'ie era de prisos. Moartea cea mai %ireasc$ pentru un tanc6ist s&nt %l$c$rile. >in toate armele" a noastr$ are cel mai mare procent de pierderi1 din pricina asta" pro4a4il" s&ntem (i-mai s$l4atici. La ce %el de cruci putem noi aspira< La cea a diavolului (i la una" dac$ s-o nimeri" de lemn. Numai unu la sut$ din totalul ec6ipa!elor carelor de asalt a supravieuit r$'4oiului. :$m&ntul &(ne(te spre cer" tunetele nu mai vin de sus" ci de !os" #6eara morii scurm$ prin mini" spaima ne &nnoad$ intestinele. Am putea da &n mar(arier" am putea s-o (ter#em" dar disciplina prusac$" o disciplin$ de %ier" ne ine &nc$tu(ai. Nu ne 4atem nici pentru Hitler" nici pentru :atrie" ne 4atem ca s$ ne salv$m pielea" c$ci teama de plutonul de e;ecuie e mai
+/

puternic$ dec&t cea pe care ne-o inspir$ o4u'ele ruse(ti. S-a &nt&mplat ca ec6ipa!ul unui tanc s$ a4andone'e" terori'at" ve6iculul" dar cel t&r'iu a doua 'i dimineaa escorta &l m&na la locul e;ecuieiH MLa(itate &n %aa inamiculuiN" a(a suna" invaria4il" sentina. O sentin$ comunicat$ irnediat celor din linia &nt&i" ca e;emplu (i ca s$ (tie ce-i a(teapt$. ) O e;plo'ie mai apropiat$ &ndoaie lun#a anten$ de oel (i trimite &n interiorul tancului un su%lu do#oritor. B$ieelul se pune pe urlat" mu(c$" d$ din picioare" %ace spume la #ur$. S-a i'4it de culata mitralierei (i are tot o4ra'ul n$cl$it de s&n#e. :esemne (i-a pierdut minile. &l privim neputincio(i" ne(tiind cum s$-0 a!ut$m1 Heide &(i tot pip$ie tocul pistolului" disperat" Micuul se d$ cu capul de pereii de a%eei" str&n#&nd copilul la piept1 acesta" cuprins de convulsii" se &ndoaie (i &nepene(te" &ncordat precum un arc. Scos din mini" Micuul r$cne(teH ) A!utai-mD" porcilor= Ce tre4uie s$ %ac< >eodat$" pl$p&ndul trup(or se-nmoaie" capul cade pe spate" oc6ii se &nceo(ea'$. Micuul las$ din m&ini %iravul corp &n 'drene p&rlite de %oc (i prive(te" n$uc" copilul care a lunecat pe plan(eul de oel m&n!it de ulei. Oi#antica 4rut$ &nc6ide (i " desc6ide de c&teva ori #ura"pentru ca apoi s$ dea drumul unui urlet prelun#" neomenesc. ) Copila(ul meu" copila(ul meu= A murit= &n6$&nd copilul" Micuul &(ne(te a%ar$ din tanc" sare &n mi!locul drumului (i acolo" in&nd cu o m&nD copilul la piept" smul#e cu -cealalt$ pistolul din toc (i &l descarc$ &n toate direciile. ) Eenii" tic$lo(ilor= Eenii" cotarle ale lui Hitler (i Stalin= Eenii s$ v$ c$s$pesc= ) 5ra &nsp$im&nt$tor la vedere" cu pansamentul plin de s&n#e %lutur&nd la cea%$ (i cu copilul mort &n 4rae. ) A &nne4unit= e;clam$ :orta. O s$ %ie %$cut 4uc$i= Asemeni unui di6or" Le#ionarul se %uri(ea'$ din tanc (i-0 pocne(te pe Micuul cu coada de lemn a unei #renade1 apoi" :orta (i Heide &l car$" %$r$ cuno(tin$" &napoi &n ve6icul. :e drum a r$mas trupul ne&nsu%leit al 4$ieelului. Ne relu$m a(teptarea" tr$#&nd mereu cu urec6ea... Cerul se luminea'$ treptat" p&clele umede (i reci plutesc pe deasupra p$m&ntului. L$udat %ie >omnul= Acum" m$car" putem vedea. >inspre liniile sovietice se &nal$

c&teva rac6ete de semnali'are" al4e (i ver'i. Am &nelesH urmea'$ atacul. Micuul &(i revine &n %ire (i-(i smul#e pansamentul. ) Nu scap$ nimeni viu din m&inile mele= Ereau cadavre= 2Acum" m&na care inuse copilul m&n#&ia mitraliera3" &n 4urt$" %etio" numai &n 4urt$= S$ doar$=
77

A
Atacul se declan(ase. Marea in%anteriei sovietice pornit$ s$ se reverse peste tran(eele noastre putea %i acum urm$rit$ cu oc6iul li4er. Au'eam p&n$ (i stri#$tele eor de Mura-a-a=N Frontul sem$na cu un ocean p$m&ntiu r$scolit" lanurile de tr$#$tori inamice t$l$'uiau c&t puteai cuprinde cu privirea" mii (i mii de oameni &n uni%orme AaAi se n$pusteau la asaltul po'iiilor #ermane. Ce repre'entau trupele noastre &n %aa acestui pu6oi nimicitor< O pic$tur$ de ap$ &ntr-un ocean. @n petic de 6&rtie &ntr-o vi!elie. Ji iatD-le p$r$sindu-(i tran(eele" arunc&nd arme" lep$d&nd c$(ti (i %u#ind ca s$-(i salve'e pielea. Oloanele trasoare te(eau p&n'a lor uci#a($" moartea !uca sara4anda printre tunete (i 4u4uituri. O diminea$ cenu(ie" le(ioas$" spectral$" ultima pentru mii (i mii de oameni din acest sector al %rontului. Nu se va (ti niciodat$ num$rul e;act al morilor din aceste dou$'eci (i patru de ore. Ji &ntr-o ta4$r$" (i &n cealalt$" listele au %ost arse din pricin$ c$ 4$t$lia pentru Lu#ansA a costat prea mult. Mai t&r'iu" un comunicat avea s$ declareH MAtac local &n sectorul Lu#ansA stopat de artileria noastr$. :o'iiile au %ost p$strateN. &n c$(ti" #lasul lui MercedesH ) Compania 4lindate #rele" atenie= >irecia ram4leul de cale %erat$. >istana CBB metri. Atacai cu tot armamentul de 4ord= &nainte= Ram4leul (i calea %erat$ propriu-'is$ s&nt un 6aos de 4utoaie metalice ciuruite" de va#oane (i locomotive r$sturnate" de (ine smulse (i r$sucite" &n$l&ndu-se spre cer ca ni(te de#ete acu'atoare" &ntr-una din ele" rotindu-se &nceti(or precum o #iruet$" e corpul unui #renadier #erman1 e;plo'ia unui o4u' 0-a proiectat &n sus (i" c$'&nd" a nimerit &n (ina aceea" ca &ntr-o epu($. ) >e sus" de pe talu'" privirea cuprinde" ca dintr-un 4alcon" &ntrea#a c&mpie1 lanurile in%anteriei inamice se pierd la ori'ont" peste tot numai soldai &n uni%orme AaAi" un imens %urnicar omenesc v&n'olit" cei &n6$mai la tunuri de c&mp" la tunuri anticar (i antiaeriene" 4aterii de arunc$toare de mine" servani tr$#&nd dup$ ei %aimoasele mitraliere Ma;im" cu scut (i rotie. ) Cu neputin$" &n#$im$ B$tr&nul. >umne'eule" e cu neputin$ s$ %ie at&t de muli... ) Martor mi-e Alla6 c$" &n comparaie cu ce v$d" atacurile Aa4ililor din Atlas erau o !oac$ de-apuia-#aia= &nt$re(te Le#ionarul. :$m&ntul" pietri(ul" t$4l$raia" traversele din lemn" totul e scurmat de uria(ele noastre (enile" totul e pulveri'at1 mon(tri preistorici" 7i3er'urile se des%$(oar$ &n %ormaie de lupt$. Cu oc6iul lipit de vi'or" tra#em ca ne4unii" trasoarele es o ur'eal$ at&t de dens$ &nc&t nici un proiectil nu se pierde &n van" #$se(te
+S

un corp" dou$" trei... :rimul val se poticne(te" i'4it de %erocele nostru 4er4ece1 mareea omeneasc$ (ov$ie" d$ s$ se retra#$" dar e cu neputin$" din spate vin alte valuri pe care o4u'ele noastre de SS (i 0B. milimetri le spul4er$" le &mpuinea'$" le risipesc. &nl$untrul tancului" vaporii de cordit$ ne su%oc$" ventilatorul" pus la turaie ma;im$" nu apuc$ s$ .primeasc$ aerul" oc6ii ne l$crimea'$" #&tle!urile ne ard" tu4urile %ier4ini ale cartu(elor de mitralier$ (i ale o4u'elor '$n#$ne asur'itor (i dispar prin o4lonul de evacuare. Heide e servant-&nc$rc$tor la tun. Munce(te ca uA apucat" culata" pe care o &nc6ide &mpin#&nd-o cu %runtea" &n#6ite nes$ioas$ proiectil dup$ . proiectil" sudoarea (iroie(te pe %aa &nne#rit$ de %unin#ine" oc6ii lucesc c$ ai unui v&rcolac" repet$ &ntrunaH MCe sc&rn$vie= Ce sc&rn$vie=N M&nu(ile lui i#ni%u#e miros a ars1 de alt%el" (i salopetele noastre s-au aprins de c&teva ori (i le-am stins cu m&inile" %$r$ s$ simim durerea. Tancul vi4rea'$" se pr$vale c&nd &ntr-o parte" c&nd &ntr-alta" tur4area v&n$torii ne-a cuprins pe toi1 o cuno(team de-acum" dar" de %iecare dat$" e ceva nou. @it$m (i prime!dia" (i spaima morii" c6iar (i motivul pentru care ne a%l$m aici (i nu aiurea1 ne st$p&ne(te un sin#ur #&ndH SA @CI>5M= Cei din %aa noastr$" . cei &n AaAi" nu mai s&nt oameni" soldai ca (i noi" nu" s&nt demoni" %iare de prad$ ce tre4uie strivite (i noi le strivim" &m4$tai de s$l4atic$ pl$cere" %iindc$ (i noi nu s&ntem dec&t alte %iare care ucid din pl$cerea de a

ucide. Au de ce s$ %ie m&ndri instructorii no(tri de pe poli#oanele de lupt$= R&dem &n 6o6ote" r&dem ca ni(te sco(i din mini. Ce e;altant e S$ ve'i semeni de-ai t$i prin(i su4 (enile= &i '$rim" #6emuii &n #ropile lor ca ni(te 4iei iepura(i &nsp$im&ntai (i atunci 'v&cnim cu tancul peste ei" patin$m pe dreapta" pe stin#$" un pic &nainte" un pic &napoi... Jenilele scurm$" strivesc" &mpro(c$ arina. Neam scos vestoanele" ne a#it$m cu priviri de demeni" r&n!etul 4u'elor de'vele(te dini ca de cret$" %eele lucesc de n$du(eal$ (i ulei. Micuul url$ ca un lup. @cidem" ucidem cu tunul" cu mitraliera" cu arunc$torul de-%l$c$ri" &nne4unii de masacru" ru(ii alear#$ care &ncotro" alii se 4at cu &nver(unare" c6iar (i r$niii continu$ s$ tra#$" cu revolverul" cu pu(ca" cu mitraliera" dar astea nu-s arme cu care s$ &n%runi tancurile. :&n$ (i Bunurile lor anticar s&nt e%icace a4ia su4 o sut$ de !netri. Cuprin(i de %anatism" se reped la noi cu sticle incendiare" cu #renade de m&n$" cu mine ma#netice1 acestea din urm$" reduta4ile altminteri" nu pot %i %i;ate pe un 7i3er al c$rui 4linda! e acoperit cu un strat de ciment" tocmai pentru a %i neaderent. Ar tre4ui ca mina s$ %ie prins$ de un lan" r$sucit la r&ndul s$u &n !urul turelei" dar nu-r c6iar at&t de u(or s$ sari pe ditamai mastodontul" (i" oricum" i +* %ora e;plo'iei e sensi4il diminuata. Y &n urm$ cu vreo trei luni" &nc$ ne mai %eream ca de dracu de luptele corp-la-corp1 acum" nici c$ ne pas$" las-s$ sar$ pe noi demenii $(tia %anatici= ) &nainte= &nainte= url$ &n c$(ti vocea C6iorului. Scoatei-v$ de(tele din #aura curului" #onii-i &n %undul iadului= &nainte" #$o'arilor= Motoarele s&nt am4alate" duduitul lor a devenit in%ernal" peste stepa cenu(ie se revars$ masa noastr$ cuirasat$. :ilcuri" pilcuri" pi%anii sovietici %u#" cu capul v&r&t &ntre umeri" %u# dar proiectilele noastre e;plo'ive s&nt mai rapide" trupuri s%&rtecate '4oar$ prin aer" m$dulare smulse cad" cu '#omot sec" pe carcasele de oel" tancurile noastre parc$-s te!#6ele de m$celar. Eentilatorul v&!&ie ne&ntrerupt" dar du6oarea s&n#elui (i-a viscerelor e mai puternic$" mai persistent$. B$tr&nul vomit$" m$ strope(te pe %a$" dar nici c$mi dau seama. ) @ltimul proiectil= anun$ Heide" manevr&nd &nc6i'$torul tunului. ) Nu mai am 4and$ pentru mitralier$= r$sun$ vocea Micuului. ) Mai s&nt doar trei'eci de litri de motorin$= comunic$ :orta. ) &napoi= ordon$ B$tr&nul. Cisternele ne a(teapt$ &n dosul #$rii de m$r%uri. Facem plinul &ntr-un timp-record" 4urdu(im %iecare coli(or li4er cu proiectile de tun. S-au &n#r$m$dit at&tea &nc&t Micuul" nemaiav&nd loc" se a(a'$ direct peste unul din rastele. :orta r&n!e(teH ) 5i" (i acum a!un#e un sin#ur 4o4&rnac de-al lui Ivan (i te tre'e(ti &n cer= ) C$l$toriile lun#i se %ac cu mi!loace rapide" replic$" senin" 6uiduma (i se instalea'$ mai con%orta4il. O lu$m &nd$r$t. :iuit &n c$(ti. 5 C6iorul care-(i '4iar$ ordinele cu #las r$#u(itH ) Formaie inamic$ de tancuri la ora *= >istana l PBB metri" l ra#ei la #r$mad$" numai cu per%orante= &nainte" pui de lele" (o pe ei= >e ast$-dat$" nu mai aveam de-a %ace cu tancuri i'olate" ci cu apro;imativ un 4atalion de T-,C" ale c$ror p&ntece ne#re se (i iviser$ deasupra ram4leului. M-a cuprins o d&rd&ial$ din cap p&n$-n picioare" &n asemenea ca'uri nu-i o %ericire s$ te (tii &nc6is &ntr-o cutie de %ier plin$ de e;plo'iv. ) Foc= comand$ B$tr&nul. &ntr-o clipit$" primele T-,C s&nt cuprinse de %l$c$ri" dar (i din r&ndurile noastre uria(e ru#uri &(i trimit v&lvDt$ile c$tre cerH s&nt tancurile noastre M7-, (i M7-C" strivite ca ni(te co!i de nuc$ de teri4ilele tunuri sovietice. :e tot &ntinsul stepei se '$resc acum SB epave de oel" aduse la incandescen$" r$sp&ndind &n !urul lor du6oarea &n#ro'itoare a c$rnii arse. 5;plo'iile se %in lan" 4lindatele sar &n 4uc$i &n clipa &n care %ocul atin#e muniia (i re'ervoarele de car4urant. O4u'ele mele &(nesc spre int$. Avem" p&n$ acum" PS de lovituri &n plin. Heide &mi ia locul la luneta de oc6ire. 5 un inta( de prim$ %or$ (i (tiu c$" dac$ sc$p$m te%eri" eava tunului nostru se va &mpodo4i cu noi cercuri al4e" semne ale victoriilor repurtate. >e c&te ori vede un T-,C s$rind &n aer" :orta url$ ca un apucatH M ) Arde-i 9ulius" 6alitor de !idani= Arde-i (i nu-i l$sa= Cu oc6iul lipit de vi'or (i mina pe declan(ator" Heide scuip$ (i scr&(ne(teH ) @ite &nc-un cep pentru curul t$u" Ivane= Ji o4u'ul plec$" su%erind" spre int$" &n %aa 7i3er'urilor) 4lindatele inamice s&nt neputincioase. Toat$ &ncle(tarea durea'$ o or$ (i ceva. N-a sc$pat nici un T-,C. Atacul sovietic s-a terminat &n %oc (i s&n#e" dar (i

toate tancurile noastre u(oare" M7-, (i M7-C" au %ost nimicite. ) >up$ o asemenea 4u4uial$" n-a( vrea s$ %iu &n pielea in#inerilor proiectani ai ti'ului meu de la 7remlin" %$cu 9osep6 :orta. O s$-i in$ numai &n (uturi pentru c$ n-au %ost &n stare s$ conceap$ un tanc ca 7i3er'ul nostru= ) A(teapt$ niel (i-ai s$-i ve'i cum ne a!un# din urm$" &l potoli B$tr&nul. Si4eria nu-i numai pentru deport$ri. N-apuc$m 0 noi s$ 'iucem Mu%=N c$ (i-au (i completat mana!eria cu vreun leopard" crocodil sau alt$ vietate care mu(c$. ) La vremea aia sper s$ %iu la pensie" (i :orta &(i aprinse o 3rifas) i#$rile noastre cu opiu. &n 'iua aceea" sovieticilor le deveni clar s$ str$pun#erea %rontului &n sectorul Lu#ansA era imposi4il$. :e noi &ns$ acest aspect tactic ne interesa prea puin1 desc6iseserDm toate o4loanele tancului (i aerul proasp$t" care 'v&nta n$du(eala de pe %eele noastre" ne &m4$ta ca un vin dintre cele mai 4une. &n !ur" morii" r$niii" ve6iculele incendiate p$reau secvene dintr-un M %ilm suprarealist" dar care nu ne privea. B$tr&nul i-a o4servat primul... @n lun# (ir de T-,C" #onind de-a lun#ul ram4leului" pe partea opus$ nou$. Ce urm$resc< Simplu de &nelesH vor s$ ne taie retra#erea" s$ procede'e la o manevr$ de &nv$luire" operaiune &n care ru(ii e;celea'$ datorit$ e;traordinarului s&n#e rece al ec6ipa!elor lor. Nu mai e de stat pe #&nduri. B$tr&nul ia imediat le#$tura radio cu comandantul care ordon$ replierea. Formaie &n E (i &napoi cu toat$ vite'a= Nu mai e o curs$ contra cronometru" ci contra moarte. Trecem de-a dreptul prin casele cuprinse de S0

%l$c$ri" #rin'i aprinse cad peste noi" i#lele s%$r&mate r$p$ie pe 4linda!e" nu mai p$str$m nici ordinea" nici distanele" %iecare tanc 'ore(te pe cont propriu spre po'iiile noastre salvatoare. Blindatele inamice (i-au sc6im4at direcia" acum se n$pustesc de-a curme'i(ul c&mpiei" t$ind calea %erat$ (i c$ut&nd ad$postul colinelor ce se ondulea'$ la vest de ea" Larin#o%oanele intr$ &n aciuneH &n$l$tor SBB" proiectil per%orant" %oc= &n luneta mea de oc6ire" liniile telemetrice s-au &ncruci(at pe ima#inea tancului inamic1 o ap$sare pe declan(ator" o %lac$r$ la #ura evii (i proiectilul pleac$ mu#ind. O %ul#erare la 4a'a turelei primului T-,C" urmat$ imediat de o imens$ ciuperc$ nea#r$. @rmea'$ e;plo'ia care s%&rtec$" deopotriv$" oel (i trupuri omene(ti. 5lectromotoarele 'um'$ie" turela se rote(te" lun#a eava a tunului meu de SS r6m caut$" lent" o nou$ prad$. ) &n$l$tor +BB" aud #lasul B$tr&nului. &n telemetru" ci%rele se succed verti#inos" apare M+BBN" liniile s-au &ncruci(at din nou1 alt$ %lac$r$" alt$ detun$tur$ asur'itoare" alt$ turel$ inamic$ proiectat$ &n sus ca o min#e. ) A mai s$rit &n aer un mem4ru de partid= r&n!e(te :orta. Situaia e &ns$ #rav$1 trecem &n #oan$ pe l&n#$ tancuri #ermane incendiate" cu ec6ipa!ele pre%$cute &n mumii car4oni'ate" &ncetinim ca s$ permitem c&torva #renadieri s$ se caere pe 4linda!" &ns&n#erai" r$nii" %$r$ arme... Se a#a$ de turel$" de 4linda!" unii mai (i cad" dar nu putem opri. N-avem cum s$-i a!ut$m" tre4uie s$-i d$m 4$taie" s$ %u#im c&t mai iute. Fiecare secund$ &(i are preul ei &n s&n#e. M&ini disperate &ncearc$ s$ se prind$ de ap$rDtorile (enilei" de c&rli#ul de remorcare" de orice... ) Eammeraden8 Luai-ne cu voi= Nu ne p$r$sii" Eammeraden8 :orta reduce vite'a. Furios" B$t%&nfil &l '#&l&ie de um$r. ) >$-i drumul" idiotule= ) Oura" B$tr&ne= >ac$ am c6e% opresc (i stau aici p&n$ prindem ru#in$= 4animaeiD " ) :orta= 5 un ordin= O i'4itur$ %ormida4il$ &n turel$" tancul se poticne(te" cei de deasupra url$. ) :orne(te= Erei s$ &ncas$m &nc$ unul< Bine c$ n-au tras cu un per%orant= :orta r&n!e(te" aparent nep$s$tor" dar accelerea'$1 cu !o4enul #al4en dat pe cea%$" manevrea'$ calm

levierele" &n toat$ divi'ia nu mai #$se(ti un conductor ca el. ) 5 unul care a nimerit su4 (enile" au'im &n c$(ti .#lasul stins al Le#ionarului. FacD-se voia lui Alla6. >ac$ ar %i cu putin$" (i-ar &ntinde" pro4a4il" covora(ul de SP ru#$ciune (i s-ar &nc6ina cu %aa spre Mecca. Locotenentul O6lsen" unul din puinii o%ieri pe care-i iu4im (i-i respect$m" . a 'is &ntr-o 'i c$ sin#ura sl$4iciune a Le#ionarului e credina &n Alla61 &n rest" nu-i pas$ de nimeni (i de nimic" &(i 4ate !oc de toi (i de toate" dar s&nt dou$ su4iecte ta4uH Alla6 (i Frana. Si#ur" etnic vor4ind" e neam" dar lun#ii ani petrecui &n Le#iunea Str$in$ au %$cut din el" prin s&n#ele v$rsat" un autentic %rance'. Su4 uni%orma nea#r$ de tanc6ist poart$" de-a curme(i'ul pieptului" tricolorul %rance'" iar &n 4u'unarul vestonului" al$turi de livretul militar" p$strea'$ %oto#ra%ia unui o%ie% %rance'" c$ruia nu-i spune alt%el dec&t Mdomnul #eneralN. Locotenentul O6lsen ne-a spus c$ se nume(te C6arles de Oaulle" c$ e tanc6ist (i c$ el comand$ %orele %rance'e care se 4at &n A%rica. Heide a &ncasat-o" (i &nc$ rDu de tot" &ntr-o 'i c&nd 0a tratat pe acest de Oaulle drept Mc$c$nar al de(ertuluiN. Ful#er$tor" &nainte ca vreunul dintre noi s$ poat$ interveni" Le#ionarul i-a (i crestat o4ra'ul cu pumnalul s$u maur (i Heide a tre4uit s$ #alope'e p&n$ la in%irmerie ca s$ i se pun$ copci. >e atunci" de c&te ori se &n%urie" cicatricele devin purpurii" de parc$ are o cruce pictat$ pe mutr$. @n pic mai t&r'iu" Le#ionarul a declaratH ) :utei trata de porc pe oricare o%ier po%tii" dar s$ nu v$ aud spun&nd o vor4$ ur&t$ despre mon 3eneral& Nici unul dintre voi nu-i demn s$-i pronune numele. M-ai &neles< Tancurile #onesc cu toat$ vite'a prin step$" peste tran(eele n$ruite" peste #r$me'ile de molo' ale %ostelor locuine" peste #ardurile vii" peste (anuri (i talu'e. Tot ce ne iese &n cale e strivit su4 (enile. Alte 7i3er'uii se iesc &naintea noastr$. >oar tancul lui Barcelona se ine al$turi" cu o claie de in%anteri(ti" care te%eri" care r$nii" pe el. ) :odul= >e-am a!un#e la pod= (opte(te B$tr&nul. Jtim (i noi c$ totul depinde de pod. >ac$-0 atin#em dup$ sosirea sovieticilor" ne-am ars. Oonim cu toat$ vite'a de-a lun#ul di#ului1 dincolo de? p$dure se &nvol4urea'$ %umul incendiilorH e Lu#ansAul care se mistuie &n %l$c$ri. Acum am dat peste o mla(tin$" situaia devine (i mai critic$. 7i3er'uN lui Barcelona derapea'$" (enilele nu mai au pri'$" &ncetul cu &ncetul" mastodontul de oel se cu%und$ &n sm&rc1 &ncerc$m s$-0 tra#em a%ar$ cu a!utorul unui ca4lu" dar cum traciunea se e;ecut$ oarecum o4lic" re'ultatul e 'ero1 mai %acem o tentativ$" dar sin#urul ei e%ect e c$ (i eava tunului a!un#e &n. in%ecta mocirl$ care 4ol4orose(te (i aspir$. B$tr&nul ia le#$tura prin radio cu re#imentul (i Mercedes ordon$ aruncarea tancului &n aer. &l &m4arc$m pe Barcelona" ec6ipa!ul (i pi%anii &n#6esuii pe 4linda! (i :orta" &n!ur&nd (i
S,

!
4lestem&nd de mama-%ocului" demarea'$ ca un ne4un. >up$ scurt timp" motorul &ncepe s$ %ac$ na'uri" vite'a descre(te" distana dintre noi (i restul companiei devine tot mai mare. :orta (i Micuul trudesc &ncordai. ) Ce se &nt&mpl$< &ntre4 cu #las #&tuit. ) >e unde vrei s$ (tiu< Ce-s eu" #6icitor &n stele< se strop(e(te :orta" pomp&nd de 'or motorin$ &n car4urator. B$tr&nul &ncearc$ s$ ia le#$tura cu locotenentul O6lsen" dar %$r$ succes. Eedem cum ultimele noastre tancuri dispar dup$ coama"dealului. Cu totul pe nea(teptate" motorul d$ dou$" trei rateuri asur'itoare" dup$ care porne(te s$ duduie &ntr-un ritm re#ulat. Ce mu'ic$ divin$= Ce mu'ic$ &nc&nt$toare= :entru a nu (tiu c&ta oar$" :orta s-a descurcat. >e 4ucurie" ne 4urdu(im spin$rile cu #6ionturi.

) :orta" e(ti re#ele supapelor= :orta nu ne &nvrednice(te cu vreun r$spuns" scuip$" de4reia'$ (i &ncepe s$ sc6im4e vite'ele. Micuul (i-a lipit palmele a ru#$ (i-o %ace pe m$sc$riciulH ) S&ntem eroi" ne 4atem p&n$ la ultimul cartu(= Heil Adol%= Ce 4a%t$ pe noi s$ ne %i n$scut la timp pentru r$'4oi= ) >e %apt" pentru ce dracu ne 4atem ca c6iorii< &ntre4$ Barcelona Blom" care s-a culcat su4 culata tunului ca s$ nu ne &ncurce &n spaiul acela (i a(a &n#ro'itor de strimt. ) @ite ce #ri!i &l %... pe el= sare Micuul. Nu ne 4atem pentru ceva anume" ne 4atem pur (i simplu= Heil" Micuule" cel mai c6ipe( 4$r4at din Ham4ur#= ) Ne 4atem ca s$ nu %im sp&n'urai" intervine BDtr&nul. dsta-i adev$rul. Ori pori uni%orma" ori te le#eni &ntr-un (trean# sau putre'e(ti prin la#$re. A(adar" 4atei-v$ %railor ca ni(te eroi" &n %elul $sta v$ mai r$m&ne o (ans$. &ntr-o &nvol4urare de arin$ amestecat$ cu '$pad$" atin#em podul. Cei c&iva in%anteri(ti ru(i care-0 p$'esc n-apuc$ s$ 'ic$ Mp&sN c$ au (i %ost strivii su4 (enile1 unul dintre ei" cu un 4ra smuls" e proiectat pe 4linda! (i pasa#erii no(tri &i %ac v&nt de acolo cu lovituri %urioase de picior. :odul trosne(te din toate &nc6eieturile1 tr$#&nd ne4une(te cu tot armamentul de 4ord" travers$m cu vite'$ ma;im$ un s$tuc a%lat de partea cealalt$ a r&ului. >rept &n" %aa noastr$" un T-,C. Tra#e. :roiectilul lui ne i'4e(te %rontal" acolo unde 4linda!ul e cel mai #ros1 &n plus" e un proiectil e;plo'iv" neputincios c&nd e vor4a de un 7i3er& &n sc6im4" toi am$r&ii a#$ai de turel$ (i capot$ s&nt m$turai ca ni(te paie. B$tr&nul manevrea'$ turela" acum &l am pe rus &n luneta de oc6ire. S$#eile se apropie" dar c&nd s$ tra#" :orta accelerea'$ n$prasnic (i intr$ 4er4ece(te &n tancul inamic. S&ntem 'v&rlii de pe locurile noastre (i eu m$ ale# cu o !upuitur$ 'drav$n$ pe %runte. T-,C e &ntr-o r&n$1 :orta 4a#a
SC

&n mar(arier" se tra#e c&iva metri &nd$r$t" apoi trece &n vite'a &nt&i (i se repede din nou. >oi dintre tanc6i(tii sovietici care tocmai &ncercau s$ ias$ s&nt literalmente rete'ai &n dou$ &n momentul &n care o4lonul turelei lor" su4 impactul tonelor noastre de'l$nuite" li se &nc6ide peste (olduri. ) B$i" (o%eru Iu pe(te= '4iar$ Micuul la adresa lui :orta. Nu (tii c$ dep$(irile se %ac numa prin stin#$< A!un#em tlin urm$ in%anteria noastr$ care se retra#e &n de'ordine" a4andon&6d po'iiile m$turate de ura#anul rusesc. ) @nde-i Ivan< stri#$ un locotenent" aler#&nd pe l&n#$ tanc. ) >rept &n curul nostru" &i r$spunse :orta" sco&ndu-(i capul prin o4lonul din %a$ (i salut&ndu-0 cu !o4enul s$u #al4en. >$m (i de o pu'derie de ali in%anteri(ti" r$t$cii" n$uci" aparin&nd unor unit$i str$ine1 pesemne" &ntre#ul sector al %rontului a %ost %$cut 6arcea-parcea. S&nt %r&ni de o4oseal$" p$m&ntii (i murdari" cu pansamente &ns&n#erate. >e su4 c$(ti" oc6i de 6alucinai &n or4ite ad&nc s$pate. M&ini care se &ntind" #lasuri care implor$H ) Luai-ne cu voi" camara-i) luai-ne=... O %acem pe sur'ii (i ne continu$m drumul" nesimitori la 4lestemele lor" #ata-#ata s$-i prindem su4 (enile. ) La(ilor= Tic$lo(ilor= r$cne(te un c$pitan care-(i smul#e pistolul din toc (i tra#e &n noi" &nne4unit de %urie. @n O4er%eldLe4el dintr-un re#iment de pionieri se pro$pe(te &n mi!locul drumului" a#it&nd o pu(c$mitralier$ (i som&ndu-ne s$ oprim1 nu se %ere(te la timp (i a!un#e su4 (enile" &n urma noastr$ au'im urlete de m&nie. Ce s$-i %acem<= &n s%&r(it" d$m peste ec6ipa!ele noastre. Compania se ad$poste(te &ntr-o p$dure" ceva mai la sud de Li6novsAaia (i noaptea se las$" '$4ranic protector" peste noi. Mecanicii se reped s$ cercete'e tancurile avariate" scotocesc prin motorul nostru" &nlocuiesc niscaiva piese" pun c&teva patine noi la (enile (i" dup$ trei" patru ore de munc$ &n%ri#urat$ dispar cu camioanele de depanare. Barcelona Blom cap$t$ un 7i3er al c$rui tun avusese eava plesnit$ de un o4u' rusesc1 eava a %ost rapid sc6im4at$ cu una nou$" cu un sistem de %r&nare 6idraulic$ mai per%ecionat. :orta se &ndeletnice(te cu pictatul cerculeelor al4e pe eava tunului nostru" %iecare din ele repre'ent&nd un 4lindat inamic distrus. ) S&nt c6iar mai multe dec&t ai &nv$at tu s$ socote(ti= &i stri#$ el Micuului. ) Mai mult de cinci< &ntrea4$ 6uiduma" pip$ind cu de#etul vopseaua proasp$t$ (i mi(c&ndu-(i" la4orios" 4u'ele. A!uns la ci%ra P+" 6ol4$" ne&ncre'$tor" oc6iiH ) >ou$'eci (i (apte de tancuri= Fiecare cu c&te un tun (i S. cinci mameluci de-ai lui Stalin &n$untru= Ar cam %i ceva de pl$tit=

) Las c$ nu ac6ii tu nota de plat$= i-o &ntoarse" r&'&nd" BDtr&nul. ) :$i de la mine s$ ia doar pra%ul de pe to4$= :&n$ (i caaveica mea cea #$urit$ e tot a lui Adol%= Le#ionarul scoase armonica (i o melodie trist$" ne(tiut$ de noi" pluti printre copaci1 apoi" trecu la Marseie'a" 4$t&nd tactul cu piciorul. Oc6ii &i str$luceau. ) &ncetea'$ cu porc$ria asta de c&ntec revoluionar= stri#$ o voce din &ntuneric" dar posesorul ei nici c$ &ndr$'ni s$ se arate. 5ra ar6icunoscut &n tot re#imentul ca" pe anumite teme" cu Le#ionarul nu-i de #lumit. :orta &(i scoase (i el tri(ca. :$durea se umplu de note. Ap$ru (i locotenentul O6lsen care se a(e'$ l&n#$ noi" &mp$rindu-ne i#$ri. ) C&nt$-ne ceva" ceru el. ) Ce anume< &ntre4$ Le#ionarul. ) Ceva %rumos. ) %orst Gessel0) propuse M:ro%esorulN. ) Cretinule" era vor4a de ceva %rumos= se strop(i :orta" pun&nd &n circulaie un 4idon cu vodc$. Bei (i-o s$ vedei cum #$sii ce s$ c&ntai. Bidonul trecu de patru ori din m&n$ &n m&nD. O4ra!ii ni se aprinser$" r&setele noastre se au'eau p&n$ 6$tdeparte" vocea #&!&it$ a lui :orta s%redelea noaptea. ) Hai s$ c&nt$m 2'am n$scut ,ntr'un tractir) propuse el" sc$rpin&ndu-se &ntre picioare. ) :orcule= morm$i locotenentul O6lsen. ) Avei per%ect$ dreptate" con%irm$ :orta. HaideiH un" doi" trei" (i= O4scenitatea c&ntecului declan(a eu%oria #eneral$. Bidonul d$dea roate" roate" :orta r&#&ia de pl$cere. ) 56ei"" dac-ar sosi (i un tren cu putori... vis$ Micuul. ) Nici un %el de putori" toate-s cu centura de castitate pe ele= Aici unde ne a%l$m" avem dreptul doar la ceva plum4 &n t&rti$ din partea curvelor lui Ivan. ) Ce-i aia o centur$ de castitate< se interes$ Micuul care-(i administra du(c$ dup$ du(c$. ) @n soi de c6iloi cu l$c$el1 erau %olosii pe vremuri &mpotriva unor porci de-alde tine" &l l$muri :orta. &nc$l'indu-ne" vodca ne &n%ier4&nta (i creierele. ) &mpu(c tot ce-mi iese &n cale= a%irma" su#6i&nd" 9ulius Heide. Ca pe ni(te c&ini= &i ur$sc pe ru(i=
? Horst Zessel ) %anatic na'ist" &mpu(cat de autorit$i &n timpul primului puci 6itleristH c&ntecul compus &n memoria sa a devenit imnul :artidului na'ist 2n.t.3. S/

) Heil= Na'istule" lupi pentru Hitler (i spaiul lui vital= Ji :orta scuip$ &n direcia lui Heide. ) Iap sc&r4os= mu#i Heide (i arunc$ cu coada de lemn a unei #renade &n :orta. :e cine %aci tu na'ist" vierme socialist< ) :ace" pace= ceru locotenentul O6lsen cu #las &ncleiat. :redic$ &n de(ert" &n urm$toarea secund$ urm$ o cumplit$ &nv$lm$(eal$ de 4rae (i picioare. Micuul pro%it$ de %aptul c$ :orta e ocupat &n &nc$ierare ca s$ (terpeleasc$ 4idonul cu vodc$. O &n#6iitur$ 'drav$n$" apoi" cule#&nd De pe !os o lopat$ individual$ de 96%anterie" &l pocni pe Heide cu latul ei drept peste cea %$. Acesta se pr$4u(i %$r$ cuno(tin$. :orta &i mai d$du un (ut. ) 9avr$ r&ioas$= %$cu el" #&%&ind. Au'i dumneata" s$ te repe'i a(a" nitam-nisam" asupra unei %iine pa(nice" &ntr-o p$durice lini(tit$" p$i asta-i curat$ tic$lo(ie= ) 5u unul" interveni Steiner" &i dau dreptate lui HeiGde. &i ur$sc (i eu pe ru(&. 5 #roa'nic ce pot n$scoci ca s$-i torture'e pe pri'onieri. . ) Nu poi ur& un popor &ntre# pentru 4estialit$ile c&torva" spuse locotenentul. 5u unul" de pild$" nu-i ur$sc pe en#le'ii care m-au 6$ituit ca pe un iepure &n C&" &n munii Macedoniei. ) >a ei nu-i asasinau pe pri'onieri cu un #lonte &n cea%$= stri#$ enervat" Steiner. ) Ji ce-i cu asta< s$ri Barcelona. >ac$ ai %i %ost (i tu cu Rommel &n A%rica" ai %i v$'ut c$ nici cu ei nu mi-e ru(ine= ) Cert e c$ nou$ ne este re'ervat$ o moarte #lorioas$" cu sau %$r$ ur$" re'um$ B$tr&nul pro4lema. ) Bravo= e;clam$ Heide care-(i venise &n %ire. :rincipalul e s$ cr$p$m con%orm re#ulamentului. Ridic&ndu-se" arunc$ o privire %uri4und$ Micuului" care %uma st&nd turce(teH @ci#a(ule= S$ dai cu lopata &ntr-un camarad= :uteai s$ m$ omori=

) Nici m$car nu-i vor4a de ur$" se pronun$ Barcelona. 5senial e s$ %ii primul care tra#e. Numai a(a r$m&i &n via$. .) &nelepte vor4e" Su#e-:ortocale= apro4$ :orta. Asta-i (i teoria mea. M:ro%esorulN desc6ise (i el #uraH ) Alalt$ieri" am omor&t nou$ sovietici" 'ise el" ro(indu-se ca o %at$ Nmare su4 privirile noastre conver#ente. N-a %ost vina mea... >e emoie" &(i scoase oc6elarii (i-(i mi!i oc6ii de miop de parc$ s-ar %i %erit s$ se uite la noi. Aler#au drept spre pu(ca mea mitralier$" drept &n snopul de #loane. Credei-m$" nu uram pe nici unul dintre ei. Se poticni" apoi continu$" aproape ip&ndH Am tras de %ric$... numai de %ric$=... ) Te credem" te credem voluntar SS= certi%icar$" &ntr-un #las" :orta (i Heide" i'4ucnind totodat$ &n r&s. Credem c6iar c$ nu e(ti nici m$car &n$rcat= Cine dracu te-a pus s$ te an#a!e'i<
S+

) Ce su4iect de ra6at= protest$ Micuul. :arc-am %i la (edina Academiei. Ce-ar %i s$ vor4im (i despre altceva< ) >e pild$" despre curve< r&n!i :orta. >espre pipiele cu dantele la p$s$ric$. A%l$" 4$iatule" c$ din c&nd &n c&nd" un pic de conversaie intelectual$ n-a %$cut r$u nim$nui. ) M$... pe conversaia ta= Hai" mai 4ine" s$ 4em= Ia #&nde(te-te c$ ne-am putea tre'i cu o 4om4i$ d-a lui Ivan &nainte s$ %i #olit 4idonul= Ba4acu meu s-a &m4$tat prima oara c&nd avea (ai(pe ani (i de-atunci nici c$ s-a mai tre'it vreodat$. >-aia am ap$rut (i eu pe lume. ) Ce le#$tur$ are una cu alta< interveni Barcelona. Ce le#$tur$ are %aptul c$ tac-tu era ve(nic 4eat cu pre'ena ta la Re#imentul P+ :an'er< ) Cretinule= >a ce-i &nc6ipui c$" dac$ n-ar %i %ost 4eat cui" se mai suia 4a4acu &n patu Iu madam 7reut'%eld< Trea'" ar %i %u#it rup&nd p$m&ntul= ) Cum era t$t&ne-tu< ) Al mai tic$los 4andit din tot Reeper4a6n. L-au desc$p$&nat &n ,+" la &nc6isoarea de la Fu6ls4uttel pentru dou$ omucideri. Se pare c-a %os%nevoie de cinci #ealai ca s$-0 t&r&ie p&n$ la 4utuc (i c$ Iu nenea c$l$u i-a s$rit !o4enul din cap. ) Care va s$ 'ic$" 4a4acului t$u i-au %$cut %ri'ura cu 4riciul $l mare< se mir$ Heide. 5 c6iar adev$rat< Se pare c-au p$it-o (i alii... (i simula cu m&na c$derea unei securi. Clinc6et de arme" '#omot de ci'me. @n pluton de in%anterie trece t$cut pe l&n#D noi. Apare un altul. :iel$ria ec6ipamentului scir&ie su4irel. Joapte &n%undate... siluete con%u'e printre copaci. Se ive(te o companie" &nc$ una" coloane intermina4ile se scur# una dup$ alta. Baterii de o4u'iere" 4aterii de tunuri de c&mp se &n(ir$ de-a lun#ul (leaului nisipos. Ordine &n$4u(ite" s%or$ituri de cai" cle%$it de roi. ) Mam$" mDiculi$" #eme Barcelona. @ite-i c$ nu se ast&mp$r$= Ji uite c$ s-a pornit (i ploaia... @n ordin str$pun#e noapteaH ) La tancuri= &nc$l'ii motoarele= :rimele au (i &nceput s$ duduie. Fl$c$ri lun#i &(nesc din evile de e(apament. ) Mi(c$-te odat$= &i stri#$ B$tr&nul lui :orta care continu$ s$ su%le" indi%erent" &n tri(ca lui. ) Las-o mai moale" B$tr&ne. Ii s-a %$cut de moarte eroic$ < :e-ndelete" &(i desprinde de copac %$ptura sa de(irat$" scutur$ %run'ele moarte prinse de pantalonii ne#ri de tanc6ist" soio(i cit cuprinde" se ca$r$ la locul s$u" porne(te motorul. ) >ai-i 4$taie= se aude &n c$(ti ordinul locotenentului O6lsen. N-apuc$m s$ pornim" c$ iat$-0 pe Mercedes" 'is C6iorul" 5
SS

lac de nDdu(eal$. Ne salut$ cu dou$ de#ete duse la casca de tanc6ist" din piele #roas$" se ca$r$ pe o 4uturu#$ (i-n aceea(i clip$ d$ cu oc6ii de !o4enul #al4en al lui :orta" ie(ind aidoma unui 4urlan prin o4lonul %rontal. ) S$ %iu al dracului dac$ nu mi se %ace rDu numai c&nd v$d potcapul $la #al4en= 5c6ipa!e= Scoatei-v$ de(tele din #$oa'e= Comandantul divi'iei are m&nc$rimi undeva (i vrea s$ ispr$vim" odat$ (i odat$" cu tot 4&lciul $sta= La trea4$= S<re de pe 4uturu#$ (i dispare" a(a cum a ap$rut. Ha4ar n-avem8ce c$uta de %apt" dar $sta-i C6iorul. O teroare pentru cei care n-au apucat s$-0 cunoasc$. ) :ornii= comand$ locotenentul nostru. :$durea %or%otea. Ee6iculele se &n#r$m$desc" unul &ntr-altul" pe &n#usta (osea %orestier$1 s&nt de tot %elul" de la Eu"elOa3en0 am%i4ii" p&n$ la #i#anticele camioane Horsc6. Coloanele se scur# c$tre r$s$rit" ploaia se &ntee(te" dar nu se produce nici o #&tuitur$ &n pu6oiul continuu de tancuri" artilerie" in%anterie (i pionieri de asalt.

) Ce mena!erie= e;clam$ Heide. A!un#em cur&nd la destinaie" adic$ &n %runtea %ormaiei. :orta &(i scoate capul prin o4lon. ) Nu v$ sup$rai" prieteni" stri#$ el unui #rup de in%anteri(ti" %ii 4uni" spunei-mi dac$ aici e r$'4oiul< Ne-au trimis s$ lu$m (i noi parte. ) Ai s-o a%li c&t de cur&nd= &i r$spunde o voce ar$#oas$. ) Mulam pentru in%ormaie= (i :orta salut$ cu !o4enul s$u #al4en. Nu de alta" dar dac$ ne-am r$t$cit (i am nimerit la Con%erina de pace< >in dep$rtare se rosto#ole(te p&n$ la noi tunetul e;plo'iilor1 pionierii au minat (i acum arunc$ &n aer poduri" depo'ite (i alte o4iective. :e deasupra crestelor copacilor t$l$'uie(te o #ean$ violet$ de lumin$. :e 4olta nea#r$ a cerului" #loanele-trasoare (i e;plo'iile 9laC'ului00 trasea'$ capricioase ara4escuri multicolore. A(tept$m. O lun#$ coloan$ de 7i3er'uri& :orta (i Micuul s-au %uri(at printre copaci" urmai instantaneu de Le#ionar (i Heide1 au &ncins acolo" pe !os" o partid$ de 'aruri %olosind pa6arul 4idonului drept recipient pentru amestecarea 4a4aroaselor.
) Cameron000N !u4ilea'$ :orta" de i se aude #lasul de la o :o(t$. FD-te-ncoace cu cuiele ale de co(ciu#" neamule= . ? Ma(ini pentru orice teren" ne4lindate" %olosite ca ve6icule de comandament < Y uneori" de recunoa(tere. Fa4ricate de %irma EolAsLa#en 2n.t.3. aa" F uS'en#a4ruc6Aanone ) artilerie antiaerian$ 2n.t.3. .. Formaie ma;im$ Ia un anumit !oc de 'aruri1 de e;empluH cinci de (ase a ntr-o aruncare 2n.t.3.

S*

Bom4$nind" Micuul scoate trei 3rifas& Olasul strident al lui :orta se %ace iar au'itH . ) Am 4a%t$= >in nou cameronl A(a-i c&nd te-ai cDcat &n sc$ld$toare= Eiper$ a nisipurilor" ad$ i#$rile= Rapid ca o maimu$" Le#ionarul a pus mina pe 'aruri" e;amin&ndu-le minuios. :orta &l prive(te" r&n!ind 4at!ocoritor. ) >omnul &(i &nc6ipuie cumva c$ tri(e'< ) C6iar a(a= %ace" &ntDr&tat" Micuul. ) Asemenea a%irmaii calomnioase tre4uie dovedite" replic$" suav :orta. ) @%" n-am &ncotro" suspin$ Le#ionarul (i scoase trei i#$ri cu opiu. ) M$ la(i s$ !oc pe datorie< implor$ Heide. ) >a" cu do4&nd$ de SBg. ) :$i $sta-i !a% curat= #eme Heide" dar apuc$" totu(i" pa6arul metalic. ) Nimeni nu te sile(te" 6alitor de !idani= ) >a (tii 4ine c$ nu m$ pot stDp&ni" suspin$ 9ulius. @n timp" au !ucat? &n t$cere1 nu se au'ea dec&t 'orn$itul 'arurilor" scuturate &n cana de metal" apoi &ns$ r$sun$ ip $tul Micuului care %usese pocnit peste de#ete cu teaca 4aionetei" %iind prins &n &ncercarea de a ciupi ceva din-mald$rul de 4ani (i i#$ri care se adunase &n %aa lui :orta. ) 5 o ru(ine s$ te pori a(a cu un camarad= se porni s$ proteste'e mata6ala" mas&ndu-(i &nc6eieturile &ndurerate. ) B$iete" e(ti prea t&mpit ca s$ ias$ un 6o ca lumea din tine. Nu-i de mirare c-ai stat at&t la p&rnaie. ) Ce" tu nu %uri< ) Ba da" dar nu m$ las prins" aici e toat$ di%erena. O 4u4uitur$ de tun" seac$" coloas$" r$sun$ &n imediata apropiere. Am tres$rit cu toii. " ) T-,C". preci'a B$tr&nul. Cole#ii din %a$ 4at la u($. Cu o mi(care sprinten$ s$ri &n tanc. ) T&r($losule= &i trimise din urm$ :orta" adun&ndu-(i tacticos c&(ti#ul. ) :ornii motoarele= se au'i comanda. &n '$p$ceala #eneral$" :orta se c$'nea (i nu i'4utea s$ &ndese &n 4u'unare 'aruri" 4ani" i#$ri" din care pricin$ &n!ur$turile sale acopereau duduitul motoarelor diesel. ) 7i3er) &nainte= @ndeva &n ad&ncul p$durii r$p$iau pu(ti-mitralier$ (i plesneau #renade de m&n$. ) Se-ncin#e t$r&a= ne stri#$ Barcelona din turela tancului s$u (i disp$ru &n interior" tr$#&nd o4lonul. Rac6ete de semnali'are al4e (i ver'i urcau spre &naltul cerului. Atacul. Instinctiv" m&inile noastre lunecar$ peste *B

l
uni%orme. Avem tot ce ne tre4uie< :istolul cu cordelua lui de piele prins$ la um$r" #ata s$ %ie smuls din toc" 4aioneta" #renadele de m&n$ &n 4u'unare" #renadele cu coad$ r&nduite lin#$ scaunul %iec$ruia" pu(camitralier$ cu cele 'ece &nc$rc$toare" apoi &nc$ un pistol mai mic (i pumnalul v&r&te &n car&m4ul ci'mei< @%" toate-s la locul lor. Nu-i deloc re#lementar" dar s&nt acolo unde tre4uie. C&nd e(ti pe %ront" &n interiorul unui tanc" #ata s$ intri &n lupt$" re#ulamentul i'vor&t din creierii cine (tie c$rui co9lopist nu %ace nici dou$ parale. 5;periena" practica s&nt cele care contea'$ aici" unde &n %iece 'i a%li &nc$ ceva nou" ceva oe n-ai &nv$at la ca'arm$. C&nd e vor4a de ucis" cuno(tinele noastre &n materie de anatomie a corpului uman ar l$sa cu #ura c$scat$ orice c6irur#. Nu s-a &nt&mplat niciodat$ ca lama pumnalelor noastre s$ p$trund$ aiurea= \&nceti(or" ne %acem loc spre li'iera p$durii. Bra'ii (i mestecenii &nt&lnii &n cale se %r&n# ca ni(te sco4itori. Tunurile noastre de SS (i 0B. mm 4u%nesc scurt. @n T-,C sare &n aer (i 4uc$i de metal &ncins '4oar$ peste coroana copacilor. Juier$ proiectile anticar" p$trund &n p$durea muiat$ de ploaie (i e;plodea'$ i'4indu-se de trunc6iuri. >e c&te ori le au'im" v&r&m ma(inal capul &ntre umeri. Jtim ce le poate pielea= R$spundem cu o ploaie de o4u'e e;plo'ive" tr$#&nd oarecum la nimereal$. >in c&nd &n c&nd &ns$" di4uim amplasamentul tunului (i atunci servanii '4oar$ &n toate p$rile ca ni(te p$pu(i de'articulate. Brusc" tirul artileriei se opre(te" r$m&ne doar r$p$itul armelor automate (i un lun# Mura-a-a=N se revars$ peste c&mpuri. In%anteria sovietic$ a pornit la atac. ) 7i3er) &nainte= Ne n$pustim impetuos" copacii s&nt smul(i din r$d$cini" s&ntem ca o turm$ de ele%ani de'l$nuii1 oprim pentru c&teva momente ca s$-i l$s$m pe #renadieri s-o ia &nainte" motoarele s&nt am4alate" duduitul lor atin#e note acute" v$'du6ul vi4rea'$" (enilele scurm$ pDm&ntul" &mpro(c&nd cu noroi" cr$ci moarte (i pietri(. &naint$m &n triun#6i cu v&r%ul &napoi (i-n noi dospe(te" cre(te" spore(te" se revars$ 4inecunoscuta %e4r$" vec6ea %e4r$ a v&n$torului pornit dup$ prad$. >ar cine-i acum v&n$torul< Noi sau ei< R$spunsul este &nc$ necunoscut. Cu scurte opriri (i porniri" ne apropiem de un t&r#u(or" nod de cale %erat$" pe care in%anteria noastr$ e pe punctul de a-0 ocupa. Tirul e dens. Arunc$toarele de %l$c$ri &(i scuip$ lim4ile hor &nv$p$iate care se termin$ &n v$l$tuci ne#ri de %um uleios (i &nec$cios. Orenadele de m&n$ e;plodea'$ cu 'ecile. R$cnete (i c6em$ri &n #erman$" &n rus$" &n toate lim4ile uria(ei I$ri a sovietelor. :urtat de v&nt" %umul nenum$ratelor incendii se :relin#e peste stepa r$scolit$. *0 >epo'ite de muniii sar &n aer %$c&nd p$m&ntul s$ se '#&l&ie" casele incendiate ne luminea'$ drumul1 de-a curme'i(ul lui a %ost construit un 4ara! de s&rm$ #6impat$" prote!at de dou$ tunuri anticar. :iesele s&nt %$cute ar(ice (i-ntr-o secund$ n-a mai r$mas nimic din 4ara!. O 4etonier$" su%lat$ de cine (tie ce monstruoas$ e;plo'ie" s-a r$sturnat peste o 4aterie de arunc$toare de mine (i un c$pitan rus" cu am4ele picioare prinse su4 ma(in$" url$" neau'it" cu #ura lar#-c$scat$. :este tot" ec6ipament aruncat" arme p$r$site" oameni (i cai mori" camioane ciuruite sau calcinate" un 6aos8 de c$rnuri s&n#er&nde" t$ciuni" %ra#mente in%orme. Strivim tot ce ne iese &n cale" %$r$ s$ #&ndim" %$r$ s$ ne pese. R$niii" cei care pot" se t&r$sc" %erindu-se de (enilele noastre. Cei care nu pot... S&ntem inundai de o adev$rat$ ploaie de %unin#ine1 p$trunde pretutindeni" %ier4inte" lipicioas$ de parc$ str$4atem cuptorul unui #i#antic crematoriu. O&%&im" ne %rec$m la oc6i" dar vai de 4ieii in%anteri(tiH url$ de durerea arsurilor" leap$d$ armele" alear#$ 4e'metici de colo p&n$ colo" acoperindu-(i %eele cu palmele. Am sc$pat (i de ciclonul de %oc. Acum s&ntem c6iar &n centrul or$(elului" prin(i &ntr-o sara4and$ a morii. @n colonel de #renadieri ne stri#$ ceva" se pare c$ ne (i amenin$" dar nimeni nu st$ s$-0 asculte" %l$c$ri prelun#i &(nesc din evile noastre de e(apament" motoarele mu#esc &nt$r&tate. &nainte 4lindate" &nainte= Su4 impactul a /P tone de oel &n delir" o c$su$ trosne(te (i se des%ace ca un %ruct r$scopt. :e pat" &ntre dou$ %emei moarte" o %eti$ de c&iva ani(ori ip$ terori'at$. :oart$ o c$m$(uD de noapte cu dun#i ro(ii" iar &n c&rlionii ei 4$lai o %und$ care s-a des%$cut. :rivirea noastr$" &n#ro'it$ (i ea" &nre#istrea'$ &ntrea#a scen$ &ntr-o %raciune de secund$" dar :orta nu mai poate %r&na (i totul dispare su4 p&ntecul de oel al tancului. Nu scoate nimeni o vor4$... &ncerc$m s$ ne am$#im cu t$cerea... Nu &ndr$'nim s$ spunem c$ am v$'ut ceea ce am v$'ut... A(a ceva nu mai e r$'4oi" e asasinat pur (i simplu" e odios" e ori4il. Localnicii au pierdut (i 4ruma de lucruri pe care au avut-o. >in toat$ a#oniseala lor n-a mai r$mas nimic" nimic &n a%ar$

cA cio4uri" $nd$ri" 4uc$ele arse" scoro!ite" strivite" &n mi!locul unei #r$me'i de a(c6ii" c&ndva" poate" un pat" o mas$" un dulap" st$ o . 4$tr&nic$" adus$ de spate" cu p$rul despletit (i cu arsuri pe 4ra (i pe picioare. Nu mai are dec&t un sin#ur panto% (i" &mpietrit$ %i;ea'$ uria(ul tanc (i intermina4ila eava a tunului" &n drunH trei civili mori. @nuia dintre ei" un 4$tr&n" careva milos i-" &ncruci(at m&inile pe piept. :roiectate de su%lul unei e;plo'ii &ntre cren#ile unui copac" sp&n'ur$ dou$ cadavre" al unui cop (i-al unui in%anterist #erman. >in am4ele picur$ s&n#e" ro(i1 *P %ier4inte" proasp$t. F$r$ s$ (tim 4ine de ce" oprim &n cap$tul str$'ii" acolo unde e o mic$ piaeta8" cu o vec6e %int&n$ &n mi!loc. @n in%anterist #erman urinea'$ &n ea. Curelu(a c$(tii &i at&rn$ su4 4$r4ie" pu(ca &l st&n!ene(te1 pesemne" s-a inut vreme &ndelun#at$ pentru c$ nu mai termin$. II privim &n t$cere de parc$ ar s$v&r(i cine (tie ce ciud$enie" &n %ond" de ce s$ spurci o ap$ 4un$ de 4$ut< &ntre4at" cu si#uran$ n-ar (ti ce s$ r$spund$. @ite" a(a... C&nd termin$" scoate un o%tat de u(urare. 5 un 4$r4at trecut de patru'eci de ani" un simplu soldat %$r$ decoraii1 are prins$ de manta doar medalia MCampania din estN" cea pe care o au mii (i mii de alii ca el. >e partea cealalt$ a %&nt&nii" un copil se !oac$ &n nisip. Soldatul se apleac$" &l a!ut$ pe copil s$-(i umple cu lop$ica #$letu(a" apoi se &ndreapt$ de (ale" &(i potrive(te mai 4ine pu(ca pe um$r" aprinde o i#are" ne %ace un semn eu m&na (i traversea'$" %$r$ #ra4$" piaeta. Se &ntoarce &ns$ din drum (i-i arunc$ &ncului ceva pe care acesta &l v&r$" lacom" &n #ur$. Tr$#&nd cu nesa din i#are" soldatul d$ s$ plece" dar &n acela(i moment &l vedem ca se %r&n#e de mi!loc (i cade" 'v&rlind spasmodic din picioare. >in #ur$ &(ne(te un val de s&n#e. La doi pa(i de el 'ace copilul. Nimeni dintre noi n-a au'it venind mina de mortier. 5;plod&nd" n-a %$cut mai deloc pra%1 cel mult" at&t cit se adun$ pe o arip$ de &n#er... C&teva #$ini" ivite ca prin minune" s-au str&ns pe locul e;plo'iei (i se ciond$nesc acum pentru o r&m$ scoas$ la iveal$ din p$m&nt. In%anteria se re#rupea'$" atacul continu$. :ornesc &n salturi scurte su4 %ocul &ncruci(at al tancurilor. Siluete &n uni%orme AaAi se a#it$ printre case (i #r$dini" i'#onite de prin ad$posturile lor de #renadierii no(tri. ) Ivane-e-e= r$cne(te :orta" sco&ndu-(i capul prin o4lon. Speli putina" ai< Las c$ ne revedem la Moscova= C&teva #loane se turtesc de 4linda!" c6iar l&n#D capul lui. Mitocanilor= '4iar$ el" tr$#&ndu-se precipitat &nd$r$t. Artileria rus$ intr$ &n aciune. In%anteria noastr$ &ncearc$ s$ se ad$posteasc$" dar %$r$ prea mare succes. Sc6i!e incandescente scurm$ &n c$rnuri1 de pretutindeni r$sun$ stri#$te (i vaiete. . Nu-mi de'lipesc oc6iul de luneta de oc6ire. Ceea ce v$d e un verita4il %ilm. @n %ilm de #roa'$. Eentilatorul 6&r&ie &n#ro'itor" m$cin&ndu-ne nervii. Heide d$ cu pumnul &n carcasa lui" dar 6&r&itul devine (i mai strident. Tur4at de-a 4inelea" Heide 4a#$ coada de lemn a unei #renade &ntre pale" care" %ire(te" se rup. Bravo ie" Heide= ) :A7 inamic la ora *= &n$l$tor... comand$ B$tr&nul. Turela se rote(te" servomotoarele 4&'&ie" eava tunului se *,
""#$%'

&ndreapt$ amenin$toare spre o %erm$" acolo unde ni(te !eep-uri" ce par mai cur&nd !uc$rii" tra# scundele tunuri anticar. >u(manii no(tri cei mai %eroce. Trei sau patru 7i3er'un &(i concentrea'$ %ocul asupra lor. >in tu%ele dup$ care se amplasaser$ &(nesc %l$c$ri. >uelul nu durea'$ dec&t c&teva minute" dup$ care 4lindatele se n$pustesc" strivind totul su4 (enile. Servanii" cei care au sc$pat" o iau la #oan$" dar s&nt secerai de mitraliere. Tancul locotenentului O6lsen prime(te patru proiectile &n plin1 &nc$rc$torul" ser#entul 7eiler" moare &n %l$c$ri" a#$at de o4lonul turelei. Alte patru 7i3er'ur=N e;plodea'$. Nu scap$ nimeni. Focul artileri(tilor ru(i e nimicitor. >in compania &nt&i scap$ doar (ase ma(ini" compania a patra e distrus$ &n totalitate. Terori'ai" o lu$m din loc. ) La(ilor= ne stri#$ un locotenent in%anterist &nainte de a muri" ciuruit de #loanele inamicului. Ne oprim la c&iva Ailometri. Comandantul divi'iei" #eneralH locotenent 7eiler" %ace o rapid$ trecere &n revist$" &n picioare &ntr-o ma(in$ decapotat$. C&teva ordine (i" dintr-o trup$ &n de4andad$" redevenim o unitate com4atant$. >in spate sosesc alte %ormaiuni 4lindate. Motoarele uruie" tancurile se pun &n mi(care. :$m&ntul se '#uduie su4 canonad$" &n interior #a'ele ne su%oc$1 Heide" tocmai el care stricase ventilatorul" e primul care nu re'ist$. O clip$ se re'em$ de culata tunului" apoi c$'u" le(inat. ) :ipi$" nu soldat= m&r&ie Micuul (i-0 &m4rince(te" lu&ndu-i locul. Acum" 'ice el adres&ndu-mi-se" punct

oc6it" punct lovit"

panimaieiD

&n st&n#a" de dup$ plopii care m$r#inesc (oseaua" apare o lun#$ coloana de mon(tri cenu(ii. Stri# &n larin#o%onH MT-,C=N (i simt cum pe (ira spin$rii se prelin#e o sudoare rece. ) Ce sear$ delicioas$" comentea'$" sarcastic" :orta. Ce-ar %i dac$ ne-am &ntoarce ac$sic$< ) O mie dou$ sute de metri" anun$ B$tr&nul. L-ai prins &n lunet$< >ac$ rate'i ne-am ars= A4ia dac$ respir... :e scala de distan$ ci%rele se succed. S$#eata central$ &nt&lne(te %irul vertical. In centru" 4lindatul inamic" per%ect clar. Ap$s pe declan(ator aproape ma(inal. >in eava &(ne(te o %lac$r$ lun#$" tunul lunec$ (i revine pe lea#$nul lui" culata &n#6ite un nou proiectil. ) &n plin= url$ :orta" plesnindu-se peste coapse. Formida4il= N-a sc$pat unul= Altul la r&nd= Coloana s-a oprit. Surprin(i" tanc6i(tii sovietici nu (i-au dat seama de unde a venit lovitura. Tunurile lor se rotesc &n direcie opus$ nou$" c$ut&nd s$ di4$ceasc$ 4ateria
*C

anticar ascuns$" pro4a4il" pe undeva. &n ocularul lunetei de oc6ire" din nou dansul ci%relor (i al s$#eilor. Aceia(i l PBB de metri. ) Foc< comand$ B$tr&nul" mu(c&ndu-(i 4u'ele. :er%orantul pleac$ vuind. Tancul inamic se ridic$ din %a$ ca un cal care ca4rea'$" &(nesc %l$c$ri" 4uc$i de oel se &nv&rte!esc pe deasupra plopilor" o uria($ ciuperc$ nea#r$ plute(te pentru o clip$ &n v$'du6" apoi totul recade precum apa unei %int&ni arte'iene c$reia i-a %ost" 4rusc" &nc6is$ vana. Tancurile inamice sar &n aer" unul dup$ altul. :e locul lor" un (ir de cratere %ume#&nde. Aproape nimeni n-a i'4utit s$ scape. 5c6ipa!ele au pierit &n %l$c$ri. ) Nu mai s&nt arti%icii= anun$ Micuul. Eaput8 ) Erei s$ spui c$ nu mai avem muniii< %ace" mirat" B$tr&nul. ) Nici o 4o4it$. Ji Micuul se instalea'$ pe !os" l&n#$ Heide" care-(i revine &n simiri. B&lciul s-a ispr$vit" 4$ieic$= Acum ne-ar tre4ui o c&rciumioar$ (i un pa6ar eap$n de tr$sc$u= B$tr&nul cere prin radio muniie1 sosesc dou$ tancuri de aprovi'ionare (i" la ad$postul unui pilc de copaci" trans4ord$m &n #ra4$ lun#ile proiectile de tun. Apoi" 'orim din nou spre locurile unde se moare. Trecem printre ruine" printre copaci mutilai (i d$m" &n s%&r(it" de c&mpie. >oamne" ce spectacol= :e o %i(ie destul de &n#ust$ de terenr PBB de 7i3er'un se deplasea'$ &n %ormaie str&ns$. Impresia de %or$ e colosal$= :esemne" toate tancurile #rele ale divi'iei au %ost concentrate pentru a %i str&nse &n acest #i#antic pumn de oel. >in turela unui tanc aparin&nd >ivi'iei SS M>as Reic6N" unitate considerat$ ca %iind cea mai aro#ant$ din toat$ armata #erman$" un lun#an de SS-ist scuip$ dispreuitor v$'&ndu-ne trec&nd. :orta &(i scoate capul prin o4lon" &i d$ cu ti%la (i #$li#anul e c&t pe-aici s$ cad$ din turel$ vD'&nd !o4enul cel #al4en. ) la-n te uit$ ce societate aleas$= Mare recepie" mare= S-au adunat toate cotarlele lui Heinric6=? Bidonul cu vodc$ trece din m&na lui &n la4a Micuului. Tra#e o du(c$" m$i 4ese-n ci'm$ (i %$ ceva pe nasul lor= C&nd 6alimaua asta se va ispr$vi" &i #$sesc una #ras$ (i &oas$ de-ai s$ te pier'i &n ea... Micuul &ns$ nu mai apuc$ s$ 'ic$ ceva pentru c$ dintr-o v$ioa#$ &(ne(te un tanc inamic" pesemne r$t$cit. Aidoma unei #$ini 4e'metice care a nimerit pe autostrad$ &ntr-o 'i de duminic$" tancul &ncearc$ s-o (tear#$" %$c&nd un slalom disperat. Turela lui Barcelona se rote(te rapid" o scurt$ detun$tur$ (i din 4lindatul inamic i'4ucnesc %l$c$ri. Su%erina neroadei #$ini a
? 5 vor4a de Heinric6 Himmler" Reic6s%ii6rer" (e%ul suprem al SS-u6ii 2n.t.3.

*. ?

%ost de scurt$ durat$= 5scaladam malul a4rupt al unei r&pe. Cei (ase metri de eava ai tunului &mpun# cerul ca un de#et acu'ator. A!uns pe creasta" ve6iculul oscilea'$" se sta4ili'ea'$ (i iat$-ne domin&nd ori'ontul Ordinul e s$ &naint$m spre sud-est" &n direcia localit$ii Sine#orsA unde o Eampf3ruppe0 a %ost &ncercuit$. Cle(tele inamic tre4uie s%&r&mat pentru ca ai no(tri s$ poat$ sc$pa din ceaunul &n care %ier4. :rindem &n c$(ti apelurile lor radio" situaia pare &ntr-adev$r disperat$.

>ivi'ia mi;t$ de tancuri porne(te impetuos. Orice o4stacol c spul4erat" &n spatele nostru (i pe %lancuri alear#$ #renadierii. Moralul e e;celent. :ri'onieri nu se iau. Oricine" %ie c$ ridic$ m&inile" %ie c$ nu" e cur$at pe loc. ) Ce lucru ciudat" %ilo'o%ea'$ :orta. Cu c&t un soldat e mai cura!os" cu at&t e mai porc. ) Ba p-a m$-tii= sare Micuul. 5u s&nt %oarte cura!os" nu m$ tem de nimic" da nu-s porc= :orta r&n!e(te" dar nu su%l$ o vor4$. :e nea(teptate" ra%ale dM mitralier$ 4at dara4ana pe %lancurile noastre 4lindate" #renadierii se re%u#ia'$ pun&nd &ntre ei (i #loane masa noastr$ de oel" iar noi e;pediem c&teva proiectile e;plo'ive &n tu%i(urile de unde pornise %ocul. Mitraliera amue(te. &ncercuirea inamic$ e str$puns$ (i-ntr-o p$durice de pini d$m peste primele elemente din 7amp%#ruppe. Ce primire= Ce delir= S&nt 4ei de %ericire= :orta &ns$" scuip$ sc&r4it. ) >e ast$-dat$ c6iar c$-mi vine s$ 4or$sc. Ai v$'ut pe cint am salvat< ) SS-i(ti= #eme Micuul. @n @ntersc6ar%u6rer?? lun# de doi metri se apropie de noi (i-i &ntinse" r&'&nd" m&na lui :orta" care-(i scosese !um$tate din de(irata-i %$ptur$ prin o4lonul %rontal. ) Mulumesc" camarade" c$ ne-ai scos din 4elea. :orta &ntoarse capul ca (i cum n-a"r %i v$'ut" n-ar %i au'it nimic. ) Am spus mulumesc" camarade" c$ ai venit" repet$ SS-istul" pun&nd m&na pe 4raul lui :orta. Acesta e;pedie un scuipat peste capul McamaraduluiN (i-(i scutur$ m&neca. ) >ac$ (tiam cu cine avem de-a %ace" nu mai veneam" panimaieil Ji acum &ntinde-o c$ n-am c6e% s$i v$d mutra= Ji
? Orupare de lupta 2de i'4ire" de asalt3" %ormata din elemente mi;teH 4lindate" artilerie de c&mp (i anticar" in%anterie" pionieri 2n.t.3. ?? &n Za%%en SS 2trupele SS3 denumirea #radelor di%erea de cea practicata &n cadrul Ze6rmac6t-uiui 2armata de uscat31 @ntersc6ar%u6rer corespunde #radului de ser#ent 2n.t.3.

*/

porta &l &mpinse cu eava pistolului-mitralier$" dup$ care (terse #ri!uliu cu ? c&rp$ eava armei. ) Miroase a c$cat pe aici= coment$ cu #las tare Micuul. @ntersc6ar%ii6rer-ul se %$cu precum s%ecla (i se r$suci pe c$lc&ie. ) O s$ ias$ cu t$m4$l$u" pre'ise BDtr&nul v$'&nd un O4ersturm%ii6rer? venind spre noi cu pa(i repe'i (i ener#ici (i oprindu-se drept &n %aa lui :orta. ) ) Bon!our= &l salut$ acesta" sco&ndu-(i !o4enul. ) 5(ti cu%nva idiot< r$cni O4ersturm%u6rer-ul. ) Nu dom locotenent. >a dumneavoastr$< ) Cum &ndr$'ne(ti= R$spunde la &ntre4are= ) >om locotenent m-a &ntre4at dac$ s&nt idiot (i am r$spuns re#lementarH MNu" dom locotenentN" %$cu :orta" 4l&nd ca un mielu(el. ) N-o %$ pe t&mpitul" caporal= Ai avut o4r$'nicia s$ m$ &ntre4i dac$ nu-s idiot= Ji nici locotenent nu s&nt" cretinule" ci O4erstrurm%u6rer" 4a#$ la cap= ) Am &neles" dom locotenent" %iindc$" (tii" la noi &n unitate c&nd ai a(a ceva la petlie ) (i :orta ar$t$ cu eava pistolului-mitralier$ #ulerul o%ierului ) se c6eam$ c$ e(ti locotenent. ) A!un#e= Te trimit direct la Tri4unalul militar (i-o s$ v$d c&nd a!un#i &n %aa plutonului de e;ecuie dac$i mai arde s-o %aci pe de(teptul" c&ine de scroa%$ ce e(ti= ) Ce-i aia c&ine de scroa%$< &l &ntre4$ :orta pe Micuul care-(i scosese capul prin cel$lalt o4lon. ) Adic$ e ceva #i#ea la SS-i(ti" r$spunse #orila. ) La (trean# cu voi= r$cni o%ierul" complet scos din mini. >ro!dia armatei &ndr$'ne(te s$ insulte SSul= ) Audiena s-a terminat" r&n!i :orta (i disp$ru &n interiorul tancului" ca un muunac6e pe arc" tr$#&nd o4lonul dup$ el. &n acela(i moment" radioul transmise un ordinH ) Re#ruparea pe (osea. Retra#ere= N-am apucat s$ a!un#em prea departe" c&nd &ntrea#a (osea se pre%$cu &ntr-un vulcan &n plin$ erupie1 o escadril$ de IL-P ataca sectorul cu 4om4e (i tunurile de 4ord. Ne-am n$pustit la ad$postul copacilor" &n timp ce 4om4ardierele sovietice pustiau totul. Au disp$rut spre est" l$s&nd &n urma lor un adev$rat . de'astru. :retutindeni" mori (i r$nii. Mai #rav era &ns$ %aptul c$ ru(ii se pre#$teau de atac1 prin 4inoclu puteau %i v$'ute coloane nes%ir(ite de in%anterie &naint&nd de-a curme'i(ul c&mpiei. C6iorul" care comanda #ruparea 4lindat$" a cercetat rapid 6arta" apoi a aintit asupra locotenentului Oaun" a#6iotantul s$u" privirea

unicului oc6i.
? Locotenent 2n.t.3

*+

) O (ter#em" Zilli. Repede" repede= Orenadierii s$ urce pe tancuri" c&t mai muli. R&n!i (i scuip$ &n direcia ru(ilor. Ivan vrea s$ ne prind$ &n cle(te" asta se vede cu oc6iul li4er" dar nici noi nu s&ntem venii cu pluta= Trase &nc$ un scuipat. A(adar" Zilli" s$-(i scoat$ toat$ lumea de(tele din #aura curului (i %iecare companie s$ se descurce cum poate. ) >ar r$niii< C6iorul mai arunc$ o privire &nspre c&mpia de unde veneau ru(ii" se r$suci pe c$lc&ie (i se &ndrept$ spre S:Z-ul? care-i slu!ea drept post de comand$. Se ca$r$ &n$untru (i 'iseH ) Cine nu poate s$ mear#$ s$ %ie a4andonat. ) >omnule comandant" protest$ tinerelul a#6iotant" dar nu putem p$r$si r$niii. Eor %i lic6idai cu toii cu un #lon &n cea%$= ) Kv&nt$-i lacrimile" Zilli. Facem numai ce putem %ace. Apoi se aplec$ -spre conductor (i ordon$ scurtH >$-i drumul" Bernard" -direcia Lu#ansA. Ji apas$ 4ine pe acceleraie" c$ aici se-mpute trea4a= A#6iotantul urm$ri o clip$ cu privirea 4lindatul care se &ndep$rta" dup$ care se uit$ &n !urul s$u. :retutindeni" r$nii" i'olai sau &n #rup" cei mai- muli a4ia pansai. S$rmanii de ei" &nc$ mai credeau c$ vor %i &m4arcai (i transportai la spital. @nul c6iar &i spunea camaradului s$uH ) :entru mine s-a terminat cu r$'4oiul. @n picior mi s-a dus" dar '$u c$ %ace= Tr$iasc$ spitalul= ) >a" #emu un altul. In%irmiere" paturi" 'aci (i nu mai tremuri de %ric$" m$n&nci 'ilnic... A#6iotantul #r$4i pasul. E$'du6ul vi4ra de duduitul motoarelor. Ee6iculele demarau" cu ciorc6ini de in%anteri(ti pe ele" peste tot pe unde oamenii #$siser$ ceva de care s$ se a#ate. Atunci" r$niii pricepur$ c$ s&nt l$sai de i'4eli(te (i un imens stri#$t de #roa'$ (i durere porni din p$dure. -----Camara'i" nu ne p$r$sii= Camara'i" luai-ne cu voi= Spri!inindu-se unii de alii" %olosind pu(tile drept c&r!e" muli d$dur$ n$val$ spre tancurile care se pre#$teau s$ demare'e" unii &ncercar$ s$ se prind$ Nde c&rli#ele de remorcare" dar" t&r&i pe p$m&nt" renunar$ cur&nd. Trei SS-i(ti s$rir$ &naintea ve6iculelor" &ncerc&nd s$ le opreasc$. Au %ost strivii. Nu mai e;ista loc pentru mil$. A(a este r$'4oiul= ) Luai-ne= Camara'i" a!utor= Ce a!utor s$ le d$m< Fiecare tanc e un mu(uroi de oameni. Cei care &ncearc$ s$ se mai suie s&nt respin(i cu patul pu(tii. :ra%ul st&rnit de (enile plute(te peste scene de co(mar. @ltimul
? Sc6iit'enpan'erLa#en ) transportor 4lindat" pe roi sau (enile" %$r$ turela 2n.t.3.

*S

adio sutelor de r$nii. Recuno(tina patriei. Heil Hitler" care ne-a %$cui ceea ce s&ntem= &ncepe o curs$ contra cronometru. Jtim precis c$ paralel cu noi" tancuri sovietice #onesc ca s$ ne taie retra#erea. Relativa noastr$ securitate &ncetea'$ 4rutal1 comete cu lun#i co'i de %l$c$ri se a4at asupra coloanei. Eatiuele8 >easupra noastr$ e un soi de 4olt$ de %oc. S$ %ie acesta s%&r(itul< :entru muli" si#ur c$ da. Tre4uie s$ %i trecut m$car o dat$ prin acest iad ca s$ (tii ce &nseamn$ un atac al teri4ilelor lansatoare de rac6ete sovietice. >ar" odat$ dep$(it primul (oc" o lu$m din loc cu toat$ vite'a. Anii de %ront ne-au c$lit" neau ascuit re%le;ele" ne-au ro4oti'at mi(c$rile. Coloana se re%ace" dar nu trece mult timp (i alarma e dat$. >a"os8 stri#$ careva (i toi cei de pe tancuri sar (i-o iau la %u#$" c$ut&ndu-(i ad$post. >a"os8 I&(nind din nori" se n$pustesc vi!elios asupra noastr$. :e aripi (i ampena! str$lucesc mari stele ro(ii. B$tr&nul tra#e dup$ sine o4lonul turelei (i &l 4loc6ea'$. Aproape &n aceea(i secund$" cele /P de tone ale 7i3er'ulu=i nostru s&nt ridicate de la p$m&nt ca de m&na unui titan. O 4om4$ a e;plodat c6iar l&n#$ noi. Cio4uri de sticl$ provenit$ de la aparatele de oc6ire (i periscoape ne &mpro(c$ o4ra!ii. Smul(i de pe locurile noastre" ne pomenim cu tot soiul de o4iecte &n cap" ca4lurile electrice se &ncol$cesc aidoma unor (erpi" tunul a %ost smuls (i B$tr&nul a r$mas cu picioarele &ntre#i numai datorit$ uluitoarei sale a#ilit$i. Oloanele armamentului de 4ord" e drept" ino%ensive" r$p$ie pe 4linda!" p$m&nt" 4uc$i de metal" trupuri omene(ti '4oar$ &n toate p$rile (i se &nv&rte!esc prin v$'du6. Cu motoarele url&nd" >a"os'unle revin" de aceast$ dat$ din spate. Orenadierii" pe care-i aveam ca pasa#eri" s-au volatili'at care &ncotro" &n interiorul tancului" vaporii de acid provenii din acumulatoare" pro4a4il sparte" amestecate cu #a'ele de e(apament" ne ard oc6ii (i #&tle!urile. Ne vine s$ url$m" s$ url$m" s$ ne i'4im cu capetele de oelul pereilor" s$ desc6idem toate o4loanele acestui co(ciu#" s$ plon!$m &n oceanul de sc6i!e (i e;plo'ii" orice numai s$ nu murim as%i;iai. Totul se termin$ la %el de 4rusc cum &ncepuse. Avioanele dispar. Nici unul dintre noi n-ar %i %ost capa4il s$

spun$ dac$ &n#ro'itoarea %ric$ pe care o tr$iser$m durase secunde" minute" ceasuri... M&inile tremur$" nervii stau s$ plesneasc$" #urile-s ca de iasc$. 5 oare cu putin$ s$ mai %im &n via$< Mult$ vreme nimeni nu scoate o vor4$. :este in%ernul de a%ar$ (i peste cel din$untru se las$ o incredi4il$ t$cere. Inimile pompea'$" %e4rile" s&n#e &n artere" s&n#ele cur#e dintr-o ran$ ** lar#-c$scat$ pe care o are :orta pe %a$" din m&na s%irtecat$ a Micuului... Nici unul nu sc6iea'$ m$car #estul de a-0 (ter#e" &mpietrii" stau (i privesc &n #ol cu oc6i care nu v$d. Cu m&inile" cu umerii" cu capul" &mpin#em o4loanele (i ne rosto#olim a%ar$. Cu &n#6iituri 6ulpave" tra#em &n pl$m&ni un aer ce ni se pare nemaipomenit de proasp$t (i" sleii" ne re'em$m de 4linda!. ClDtin&ndu-se ca un om 4eat" vine spre noi Barcelona Blom" urmat de ec6ipa!ul s$u. Locotenentul O6lsen" sin#urul supravieuitor al tancului s$u" e r$nit la #&t. B$tr&nul &l pansea'$ &ndem&natic1 unul dup$ altul" apar cei care au avut norocul s$ scape. 7i3er'ul nostru e o epav$H patinele (enilelor au s$rit &n c&teva locuri" #aleii au %ost smul(i" 4linda!ul e scri!elit" din re'ervorul #$urit se scur#e car4urantul" tunul arat$ ca un tir4u(on. :orta scutur$" neputincios" din cap. ) Niciodat$ nu mai iese tanc din $sta... R$m$iele re3imentului de tancuri au fost trimise la refacere ,n ?ermania& A!eam ne!oie de odi(n$& A!eam ne!oie de ,nt$riri& Compania noastr$ a primit misiunea s$ asi3ure 3arda ,nc(isorii militare de la 7or3au& ,nc(isoarea asta n'a!ea dec,t dou$ ui6 una ducea la st,lpul de e ecuie) plantat ,n curtea num$rul J) cealalt$ spre "atalionul de mar& Re-emai de -idul popotei) pri!eam la un pluton SS care !enea de la la3$rul EB su" comanda unui 5une Untersturmfu(rer0& Deinuii pe care'i escortau au fost minai pe oseaua de centur$ ,ntr'o !ite-$ care'i f$cea s$ 3,f,ie i pe cei mai !i3uroi& De fiecare dat$ c,nd !reunul din ei c$dea) SS'itii i-"ucneau ,n (o(ote !esele de r,s i asmueau dinii asupra nefericitului& Apoi) deinuilor li s'a ordonat s$ se alinie-e pe dou$ r,nduri) fa$ ,n fa$) i s$ an3a5e-e un meci de "o & Nici unul dintre ei nu i'a lo!it camaradul@ au a!ut ,ns$ 3ri5$ SS'itii s'o fac$& ) Nee ecutare de ordin8 a r$cnit Untersturmfu(rer'ui& C,i!a s'au pr$"uit su" lo!ituri& C,inii i'au pus) rapid) pe picioare& Din nou pas aler3$tor pe drumul de centur$& 4e mar3inea lui) ae-ate din !reme) "ite i lanuri& ) R,ndul unu ia ",tal R,ndul doi) treci la poceal$8 R,ndul unu a cules de pe 5os ciome3ele i lanurile& Nu le' a folosit ,ns$& Atunci au inter!enit) din nou) "$ieii din SS& S'au ,nre3istrat doi mori& Erau) de altfel) aproape mori c(iar ,n -iua sosirii la faimoasa ,nc(isoare 7or3au&
5c6ivalentul #radului de su4locotenent in Ze6rmac6t 2n.t.3.

030

NCHISOAREA TOR-AU

Totul era cenu(iu. Kidurile ce se &n$lau spre cerul &nnourat" poarta p$'it$ de doi #ardieni &n uni%orme p$m&ntii" '$4relele din (ase 4are de %ier verticale (i (ase ori'ontale" 'e#6ea deinutului cu m&inile strinse &n c$tu(e. :a'nicul" un ser#ent" salut$ cu dou$ de#ete duse la vi'ier$ su4o%ierul venit s$ ia deinutul. Omul cu c$tu(e arunc$ peste um$r o privire speriat$" au'ind poarta cea #rea &nc6i'&ndu-se &n urma lui. ) S-a terminat... murmur$ el. N-o s$ mai ies niciodat$ de aici" s&nt doar un cadavru viu. ) Oura= se strop(i la el FeldLe4el-ul care-0 escorta. Aici nu desc6i'i #ura dec&t atunci c&nd e(ti &ntre4at. Iar ultima &ntre4are care o s$ i se pun$ va %i dac$ vrei sau nu s$ %ii le#at la oc6i. Ji FeldLe4el-ul i'4ucni &ntr-un 6o6ot de ris. A(a ridea mereu FeldLe4el-ul Sc6midt" #ardianul-(e%. @neori se mira (i el de ce o %i r&'&nd" (i &nc$ at&t de tare. Camara'ii s$i din compania ,+S !andarmerie" Ham4ur# &l

porecliser$ MJu#u4$ulN. La %el &i spuneau (i deinuii din &nc6isoarea Tri4unalului e;cepional din Ham4ur#" unde era de serviciu la %iecare opt s$pt$m&ni" (i tot MJu#u4$ulN &i 'iceau cei care" &ntr-un %el sau altul" a!un#eau s$-0 cunoasc$. FeldLe4el-ul Sc6midt nu ridea niciodat$ de ceea ce ar putea &nveseli ni(te oameni normali" dar Sc6midt nu era normal" cum" de alt%el" nu era normal nici un #ardian #erman. ) Ni(te dul$i tur4ai" spunea despre ei B$trinul" (i B$trinul nu arunca niciodat$ o vor4$ &n v&nt. FeldLe4el-ul Sc6midt ap$s$ 4utonul soneriei (i &riitul ei strident r$sun$ &n &ndep$rtata Msal$ de recepieN a Haupt%eldLe4el-ului? >orn. @n sc&r&it prelun# (i &n#usta u($" cenu(ie (i ea" se desc6ise automat. 5scorta (i pri'onierul se strecurar$ &n$untru. Cu acela(i sc&r&it" u(a se &nc6ise &n urma lor. ) Heil Hitler= r$cni FeldLe4el-ul Sc6midt &n %aa Haupt%eldLe4el-ului >orn" care (edea &n spatele unui 4irou acoperit de mald$re de 6&rtii (i dosare. 5ra o4li#atoriu ca el s$ arate a(a pentru c$ era o4li#atoriu ca Haupt%eldLe4el-ul >orn s$ par$ cople(it de munc$1 dosarele
? FeldLe4el ) plutonier1 O4er%eldLc4el ) plutonier-ma!or1 Haupt%cldLe4el ) plutonier-ad!utant 2n.t.3.

se &n#r$m$deau unele peste altele" pe rol %iind cel puin cinci ca'uri ce se cereau re'olvate" dovad$ c$ numitul Haupt%eldLe4el nu se omora deloc cu lucrul" dar" totodat$" dovad$ de net$#$duit c$" dimpotriv$" munce(te pe rupte &n ca'ul &n care s-ar %i #$sit vreun netre4nic care s$ pretind$ c$ el" Haupt%eldLe4el >orn" nu %ace altceva dec&t s$ taie %run'$ la c&ini. &n ultimul sertar al 4iroului" ascuns$ su4 un teanc de e;emplare din MEolAisc6er Beo4ac6terN?" pe care nimeni n-ar %i %ost ispitit s$ le r$s%oiasc$" se a%la o sticl$ de culoare verde-&nc6is" cu o etic6et$ pe care scria MLipiciN. >e coninut" coninea coniac" e;celent &nt$ritor &n rarele momente &n care" cu totul accidental" >orn mai (i muncea. Haupt%eldLe4el-ul nu catadicsi s$ r$spund$ la salutul su4ordonatului s$u. :re de vreo 'ece minute r$mase a(e'at" cu%undat &n 9ectura unui dosar pe care scria" cu ma!uscule" O57A>OS??. &n realitate" era vor4a de o poveste porno" 4$tut$ m$runt la ma(in$. FeldLe4el-ul Sc6midt 6&r(&i u(urel talpa ci'mei de du(umea ca s$-(i semnale'e pre'ena. ) Lini(te= '4ier$ >orn. Nu ve'i c$ s&nt ocupat< @nicul '#omot din &nc$pere era doar %o(netul 6&rtiei" atunci c&nd >orri &ntorcea pa#inile acestui interesant dosar ?eCados& &ntr-un t&r'iu" ridic$ privirea (i-0 %i;$ pe cel cu c$tu(ele. F$r$ s$ scoat$ .un cuv&nt" &ntinse m&na spre Sc6midt care-i remise documentele pri'onierului. >orn le arunc$" nep$s$tor1 pe mas$" &mpinse scaunul" se ridic$" ocoli 4iroul (i se pro$pi &n %aa pri'onierului. " ) 5i 4ine< M-ar interesa s$ a%lu motivul pre'enei domniei-tale la Tor#au. >einutul lu$ po'iie de drepi" cu de#etul mi!lociu lipit de vipu(c$. ) Locotenentul Hein' Berner" din Re#imentul +/ Artilerie" s-a pre'entat la &nc6isoarea militar$ Tor#au pentru e;ecutarea pedepsei. Haupt%eldLe4el-ul >orn %$cu m&na p&lnie la urec6e" de parc$ ar %i %ost surd" (i r$mase ast%el c&teva minute1 apoi c$sc$ #ura (i '4ier$ de 'orn$ir$ #eamurileH ) Ji pentru care motiv" pot s$ (tiu< K4ieretul deveni (oapt$. :oate c$-i 3eCados motivul isp$(irii" ai" porcule< ) Locotenentul Hein' Berner din Re#imentul +/ Artilerie raportea'$H am %ost condamnat la moarte pentru omucidere. G ) Ia te uit$-$-$" o %$cu pe miratul >orn. @n o%ier" uci#a(
? MO4servatorul poporuluiN ) or#anul central al :artidului naional-socialist #erman 2n.t.3. ?? Ordin secret de misiune1 prin e;tensie" termenul se %olosea pentru tot ce era strict-secret 2n.t.3.

0BP
103

de rind< Scuip$ '#omotos. Ce #ro'$vie= :oate c$ domnul locotenent va avea 4un$tatea s$-mi de'v$luie (i cine a %ost victima< ) Lo#odnica mea" r$spunse arestatul. >orn scoase un nec6e'at de mulumireH ) Asta-i cea mai 4un$ poant$ din c&te am au'it &n ultima vreme= Au'i dumneata" s$-i 4a#i &n morm&nt propria-i saltelu$= 5i las c-ai s$-i urme'i la iueal$. Am eu #ri!$ ca actele tale s$ %ie re'olvate c&t mai rapid. N-avem nevoie de 4andii ca tine= Asta-i o &nc6isoare militar$ respecta4il$" 4a#$-i 4ine &n cap" asasinule= Oc6ii lui >orn se &mp&clir$" pupila se strinse ca la pisici. Se instala pe colul mesei" 4$l$4$nind un piciorH Y ) Ia spune-mi" 4$ieic$" rosti el a#ale" ap$s&nd pe cuvinte" nu-mi cuno(ti #radul< N-ai v$'ut niciodat$ un Haupt%eldLe4el" coloana verte4ral$ a armatei" pe timp de pace" ca (i pe timp de r$'4oi< :ri'onierul tres$ri" [dar" &nainte de a %i putut &n#$ima ceva" >orn r$cniH ) Culcat= >repi= >e dou$'eci de ori 4roasca &n !urul camerei= S$ri= >einutul se -.porni s$ sar$ pe vine. >e %iecare dat$ c&nd c$dea ) c$tu(ele &l st&n!eneau (i-0 %$ceau s$-(i piard$ ec6ili4rul )" >orn r$cnea c$ asta-i nee;ecutare de ordin. Apoi &l puse s$ se ca$re pe un %i(et (i-0 inu acolo" #6emuit su4 tavan" pre de vreo dou$'eci de minute" timp &n care tai%$sui cu Sc6midt. &ntr-un t&r'iu" un soldat primi ordinul s$-0 escorte'e pe pri'onier.

La eta!ul trei" locotenentul Berner a %ost &nc6is &ntr-o celul$ av&nd trei metri lun#ime (i un metru (i !um$tate l$ime. Avea sen'aia c$-i prins &ntr-o men#6in$. L$s&ndu-se s$ cad$ pe ta4uretul de lemn" &l podidir$ lacrimile (i pl&nse &ndelun#" cu su#6iuri. Totul se s%ir(ise" era" de-acum" mort. Cei mai muli dintre prieteni se lep$daser$ de el. &n %iece clip$" u(a se putea desc6ide" va vedea luciul amenin$tor al c$(tilor de oel" &l vor conduce undeva" &n a%ara cl$dirilor" va au'i '#omotul &nc6i'$toarelor v&rind cartu(ul pe eava... Oare c&i vor %i< @nii 'iceau c$-s (ase" alii c$-s doispre'ece... Locotenentul se cutremur$ (i lacrimile-i &(nir$ din nou. Sosise acas$" &n permisie" venind de la Jcoala militar$ num$rul , din :otsdam. 5ra permisia acordat$ cu prile!ul avans$rii &n #rad. Terminase cursurile. Ce m&ndr$ era maic$-sa" ce mulumit tat$l= Feciorul lor era locotenent" locotenent de artilerie= La #ar$ &l &nt&mpinase &ntrea#a %amilie" venise (i 5lse" m&ndr$ nevoie-mare. :lecaser$" apoi" s$ se plim4e pe MoncA#e4er#strasse1 ce super4 se re%lectau &n vitrine e#6ileii s$i ro(ii= :arc$ erau ni(te '&m4ete= :e str$'i au &nt&lnit un num$r 0BC ? Y imens de soldai (i su4o%ieri. F$cuse aproape cramp$ la m&n$ r$spun'&nd la saluturi" dar ce &m4$t$toare sen'aie. Nu dup$ mult timp" &(i &n#$duia c6iar un salut non(alant" de adev$rat o%ier" ca acela al c$pitanului Hasse" cu dou$ de#ete" u(or cur4ate" duse alene ta co'orocul casc6etei. Ji ce pl$cut e s$ simi cum apas$" pe (oldul st&n#" tocul pistolului= ) Acest pistol" &i spusese instructorul &n ultima 'i de (coal$" e pistolul unui o%ier #erman. >ac$ se #$se(te careva s$ &ntine'e onoarea ta de o%ier" nu sta la discuii" %olose(te-0= Atunci c6icotise" st&n!enit" dar acum tare ar %i vrut s$ se iveasc$ prile!ul. Ce-ar mai s$ri &n sus toi civilii $(tia dac$ el" locotenentul artilerist Hein' Berner" (i-ar smul#e pistolul din toc (i 0-ar #$uri pe individul care" s$ 'icem" 0-ar pone#ri pe Fii6rer= Se (i vedea cum" cu un aer indi%erent" 4a#$ pistolul la loc" &n tocul s$u de piele. :oate c-ar %i ca'ul s$-0 (i scuipe pe tic$losul &ntins pe .caldar&m< >up$ aceea" &i va o%eri 5lsei 4raul (i se va &ndep$rta ca (i cum" din acel moment" povestea nu-0 mai privea. Nimeni &ns$ din cei &nt&lnii nu mani%esta dorina s$-0 insulte pe Fii6rer" la 4utoniere nu vedeai dec&t insi#ne cu 'vastic$. Taic$-su &i d$ruise o casc6et$ cu 4and$ ro(ie" &n#ust$" (i cea mai super4$ cordelu$ de prins su4 4$r4ie din toat$ armata. :antalonii de c$l$rie #ri-desc6is ) c6iar prea desc6is pentru a %i re#lementar ) erau cadoul mamei. :intenii cu rotie veneau de la 5lse. Crava(a din piele #al4en$" lun#$ de peste un metru" (i-o cump$rase sin#ur. >e %apt" re#imentul c$ruia &i aparinea" Re#imentul +/-:ader6orn" %$cea parte din artileria motori'at$ (i" ca atare" nu i se cuveneau nici pintenii" nici crava(a. >ar aici" la Ham4ur#" erau puine (anse s$ dea tocmai peste cineva %$c&nd parte din acela(i re#iment. Ba poate c$ (i ali camara'i de-ai s$i se plim4au" &mpintenai (i cu crava(a su4 4ra" atunci c&nd veneau &n permisie< Ce pl$cut 'orn$iau pintenii (i ce ele#ante erau toate aceste accesorii destinate" &n realitate" artileriei 6ipotractate. Ce #6inion c$ n-a %ost reparti'at unui asemenea re#iment= Ji-ar %i putut 4a'ona pantalonii cu piele de c$prioar$ (i s$-(i trinteasc$ un veston cr$pat la spate (i cu 84u'unare o4lice... 5rau #ro'ave uni%ormele astea ale c$l$reilor= &n %ine" s$ ne mulumim doar cu pintenii (i crava(a.... Seara a %ost a#asant$. Casa era plin$ de musa%iri (i unc6iul 5rnst stri#ase dup$ prostul lui o4iceiH ) Ia 'i" Hein'" de c&nd te-au v$rsat la artileria c$l$rea$< 5lse intervenise" cu voce tare" &nainte ca el s$ poat$ r$spunde cevaH ) Hein' a %ost numit la Re#imentul de artilerie de c&mp MOross >eutsc6landN. ) K$u< replicase unc6iul 5rnst8 ri'&nd (i ar$t&nd cu de#etul ci%ra +/ de pe epoleii proasp$tului o%ier. Ee'i" 4$iatule" c$ ai
105

un num$r #re(it pe um$r= 5lse &l privise mirat$H ) 5(ti la MOross >eutsc6land.N" nu-i a(a< &ncuviinase cu capul. ) :er%ect" %$cuse 5lse. Atunci" m&ine-diminea%$" la prima or$" tre4uie s$ aran!$m (i c6estia asta. A doua 'i au mers &ntr-adev$r la ma#a'iul Fa6nen%lecA de unde au cump$rat dou$ litere aurite" MO>N" care au %ost imediat cusute pe epolei" pentru a atesta c$ aparine Re#imentului de #ard$ MOross >eutsc6landN. Cele reale" ascunse 4ine &n 4u'unar" urmau s$ %ie puse la loc imediat dup$ terminarea permisiei. Ce-i drept" de %iecare dat$ c&nd '$rea" c6iar (i de departe" vreun o%ier de artilerie" &ntorcea #r$4it capul de team$ s$ nu %ie recunoscut" iar &nt&lnirile cu patrulele Feld#endarmeriei &i d$deau r$corile morii. Isprava asta putea s$-0 coste (ase s$pt$m&ni de arest sever (i o plim4$ric$ &ntr-un re#iment disciplinar. >in m$runtaiele &nc6isorii !iorni un ip$t. @n ip$t lun#" ascuit" &nc6eiat cu un 6orc$it. II percepur$ urec6ile sale" dar nu (i creierul. K$cea 4uimac" cu capul pe 4raele spri!inite de t$4lia '#runuroas$ a mesei. Se #&ndea la literele acelea" dou$ litere mari" aurite" iscusit &mpreunate. >in pricina acestor litere putea a!un#e &ntr-un re#iment disciplinar. Au'ise c$ e;ist$ unul" poate ,+" poate 0+" &n orice ca' ceva cu +. Ce-o %i re#imentul acela din >ortmund c$ruia i se spunea c$-i de MneoameniN< O adun$tur$ de indivi'i numai 4uni de scuipat. >ispreuise &ntotdeauna elementele acestea criminale" nedemne s$ respire acela(i aer cu adev$raii osta(i1 dar" demne ori nedemne" acum nu cerea nimic

de la via$ dec&t s$ a!un#$ la re#imentul disciplinar de la >ortmund. Acolo" &ncale &i mai r$m&nea o (ans$. Ea %i cura!os (i" drept r$splat$" va %i" &n scurt timp" eli4erat. Rapid" o scrisoare c$tre Inspectorul #eneral al Artileriei (i" de asemenea" mare(alului 7eitel" (e%ul Comandamentului armatei" (i el tot artilerist. 5l n-o s$ &n#$duie ca un o%ier aparin&nd aceleia(i arme s$ moar$ asasinat de ni(te declasai" de ni(te nedemni. Au'ise spun&ndu-se c$ cei &ns$rcinai cu e;ecuiile la Tor#au (i prin alte pu(c$rii proveneau tocmai din aceste re#imente disciplinare. TOROA@= Numele &l i'4i ca un pumn n$prasnic. >oamne" s$ %ie oare adev$rat< S$ %ie c6iar la Tor#au< >enumirea asta &nsemna iadul" tortura" moartea= Rei'4ucni &n pl&ns (i" involuntar" &(i pip$i epoleii. >a" era &n continuare locotenent (i va %i &mpu(cat ca atare" &ns$ nu vcria s$ moar$" dorea s$ lupte" s$ se 4at$ pentru Fii6rer (i :atrie= Se &ndrept$ de spate (i privi cerul ce se '$rea prin #emuleul m$tuit al %erestrei. >e ce s$-0 omoare< N-avea dec&t PB de ani. Mai 4ine s$0 lase s$ lupte" s$-i permit$ s$ ucid$ c&t mai muli 4ar4ari" 0B/ 4estiile acelea care siliser$ pa(nica Oermanie s$ intre &n r$'4oi. 5ra o%ier" primise o %ormaie e;celent$. Ar %i a4erant s$-0 &mpu(te. >a" va scrie de &ndat$ Oeneralo4erst-ului Halder" (e%ul Marelui stat-m8!or. &l va a!uta cu si#uran$. 5ra de datoria lui s$-i scrie. Locotenentul intui o clip$ #eamul murdar (i opac prin care" sleindu-se" lumina 'ilei se pre#$tea s$-(i ia r$mas-4un de la sinistra &nc6isoare (i" dintr-o dat$" &l cuprinse panica. ) Ereau s$ scriu" s$ scriu" s$ scriu= se porni el s$ urle. :e coridor" cineva i'4i u(a cu o le#$tur$ #rea de c6ei (i se r$stiH Lini(te= @n oc6i se lipe(te de vi'et$" un oc6i viu" un oc6i li4er. @n - oc6i care nu se va uita &n #$urile ne#re a dou$spre'ece evi de pu(c$. Acum (tia cui tre4uie s$ scrieH lui Baldur von Sc6irac6" Reic6s%ii6rer al or#ani'aiei Hitler 9u#end?" pe care-0 cuno(tea personal" &l va a!uta %$r$ doar (i poate" pentru c$ &n adolescen$ locotenentul %usese cel mai 4un din tot deta(amentul 0.1 n-avea dec&t cincispre'ece ani c&nd %usese %$cut mai mare peste S* de H9" cu cele mai 4une note" a(a cum %usese (i &n Jcoala militar$. Jtia toat$ lumea c$ pentru el naional-socialismul repre'enta o reli#ie. Nu luase el &ntotdeauna partea Fu6rerulni" a Reic6minister-ului dr. Ooe44els (i a tuturor activi(tilor importani de partid< Nu el %usese cel care-(i &ndemnase camara'ii s$ semne'e un raport &mpotriva maiorului Eoen" raport &n urma c$ruia individul acela de%etist %usese &ndep$rtat< &(i aminte(te per%ect de noaptea &n care a %ost ridicat maiorul (i c&nd o%ierul NF?? 0-a 4$tut prietene(te pe um$r. 5rau trei polii(ti &n civil (i unul &n uni%orm$" toi de la Oestapo. 5l (i camara'ii s$i 0-au scuipat pa maior c&nd a %ost s$ urce &n ma(in$ (i unul dintre ei i-a stri#atH MO s$ te scurte'e de-un cap=N Trecuser$ de atunci cam trei luni. @nde ar putea %i acum maiorul Eoen< Cine (tie" poate c6iar &n celula vecin$< Nu" prea ar %i de tot... &l va &ntre4a pe careva dintre pa'nici. Ma!oritatea s&nt simpli soldai. Ba" dup$ c&t i s-a p$rut" a v$'ut (i c&iva aparin&nd re#imentelor disciplinare" &n %ond" e locotenent" ce nai4a" &(i poate permite s$ pun$ &ntre4$ri. Amintirea %aptului c$ e o%ier &l %$cu s$-(i &ndrepte spinarea. 5;clus s$ nu %ie #raiat1 da" trimis poate &ntr-un re#iment disciplinar" dar nu pentru mult timp. 5ra rta'ist convins" mai avea (i ceva relaii (i" oricum" omuciderea nu %usese premeditat$. >impotriv$. Ce deplora4il$ eroare. Se str$duise" &ns$ &n van" s$ le e;plice celor de la Tri4unalul militar cum au stat lucrurile"
? Tineretul 6itlerist" or#ani'aie care avea (i un %oarte pronunat caracter :aramilitar 2n.t.3. ?? NaRional so'ialistisc6er Fiirsor#eo%%i'ier ) lociitorul politic al comandantului" ec6ivalentul politrucului sovietic 2n.t.3.
107

dar ce s$ priceap$ im4ecilii $ia 4$tr&ni< Ni(te do4itoci= >ar va veni ea1 victoria" (i toi ace(ti ramolii vor %i m$turai ca ni(te #unoaie ce s&nt. Atunci vor #uverna H9 (i SS-ul. Fii6rer-ul aproape o promisese. Se ridic$" cura!ul &i reveni" se simi c6iar mai li4er. Se puse pe m$r($luit" cinci pa(i &ntr-un sens" cinci &n cel$lalt. 5 clar c$ nu-0 vor &mpu(ca. Cui i-ar trece prin minte a(a ceva< 5l" locotenentul Hein' Berner" va o4ine dreptul de a lupta pentru " Marele Reic6= &nveselit" c6icoti. >ac$ d$ >umne'eu (i r$'4oiul mai durea'$ vreo cinci ani" de pild$" va a!un#e la #radul de c$pitan" cu dou$ stelue aurii pe epolei (i cu vi'iera casc6etei tivit$ cu %run'e" tot aurii" de ste!ar. Ideea &l &nsenin$. &ntr-una din 'ile" el (i cu 5lse" luaser$ o ca%ea la 4raseria Ziene" unde c&nta (i o orc6estr$ de i#ani. :e culoarul care ducea la toaletele pentru %emei" o s$rutase pe 5lse. O s$rutase strecurindu-i lim4a printre 4u'e" a(a cum citise &n cartea aceea inter'is$ celor din H9 (i SS. O carte e;traordinar$" &nc6iriat$ de toi

cole#ii cu pre 4un de la proprietarul ei. >a '$u c$ %$cea= A%lai din ea totul &n le#$tur$ cu %elul &n care tre4uie s$ procede'i cu o %at$. Cum &l c6ema pe autor< @n nume american parc$< Miller< 5;act Henr` Miller= >ar ce scandal a %ost c&nd Bann%ii6rer-ul? Ha;er a dat peste ea= Mai-mai s$ a!un#$ cu toii &ntr-un la#$r pentru :@?? O scriitur$ !idoveasc$" de#radant$" ipase atunci Ha;ter (i-i ameninase cu toate c6inurile iadului. Timp de trei luni" &ntre#ul deta(ament 0* a %ost tratat de parc$ ar %i %ost ciumai. Au %ost i'olai (i cartea a %ost ars$ pe ru# &ntr-o noapte" &n timp ce" &ncremenii &n po'iie de drepi" c&ntauH 7,ni'!a s,n3e de e!reu8 Modul &n care %usese s$rutat$ o &n%uriase cumplit pe 5lse" care-0 considerase un porc. >ou$ 'ile nu-(i vor4iser$" a!ioi tre4ui s$-i promit$ c$ n-o va mai s$ruta niciodat$. In cadrul Or#ani'aiei B>M??? din care %$cea ea parte i se spusese c$ e o in%amie" c$ un o%ier nu %ace niciodat$ a(a ceva" c$ un o%ier (i lo#odnica lui" dac$ e mem4r$ a B>M" tre4uie s$ r$m&n$ puri p&n$ &n momentul c$s$toriei. Ce" Fii6rer-ul um4la pe str$'i pup&nd %emeile< &ntr-adev$r" o asemenea situaie era #reu de admis. A urmat apoi t&mpenia aia de 'iH aniversarea lui 7Dt6e. S-a &m4$tat cri$" ca toi ceilali de alt%el" uit&nd c$ e o%ier (i c$ tre4uie s$ r$m&n$ cast (i pur. S-au apucat s$ !oace o partid$ de pocAer pe de'4r$catelea (i" p&n$ la urm$" totul s-ar %i terminat
? Je%ul de deta(ament 2n.t.3. ?? :olitisc6 @nsic6er ) politic nesi#uri 2du4io(i politic3 2n.t.3. ??? Bund >eutsc6er Maclei ) Li#a %etelor #ermane 2n.t.3. 0BS

printr-o t$v$leal$ #eneral$ la pielea #oal$ dac$ 5lse n-ar %i %$cut o cri'$ de isterie. ) 5 o porc$rie ce %acei aici= ipase ea. O in%amie !idoveasc$" de'onorant$= Nu mai avea pe ea dec&t slipul" sutienul (i un sin#ur ciorap" &n aceast$ inut$" ridicase 4raul" stri#&ndH MHeil Hitler=N Scena era at&t de comic$ &nc&t i'4ucniser$ cu toii &n ris" iar Bern6ardt Muller" locotenent de in%anterie" o pov$uise pe 5lse s$ nu mai %ac$ at&tea %asoane" asi#urindu-o c$ (i marele Adol% se ded$ la destule c6estii M!idove(tiN. 5lse 0-a scuipat &n o4ra' (i a disp$rut %$r$ ca cineva s$ %i prins de veste. A doua 'i" Bern6ardt a %ost arestat de OestapoH doi ipi m$runei" &n 6aine de piele nea#r$" &nsoii de 5lse &n uni%orma B>M. Cu un de#et acu'ator" 5lse 0-a ar$tat pe Bern6ardtH ) Iat$ slu#a iudeo-masonilor care a cute'at s$ ter%eleasc$ numele Fii6rer-ului prin acu'aii erotice= Indivi'ii &n piele nea#r$ au pus c&te un 4ra pe umerii lui Bern6ardt (i 0-au invitat pe -un ton suavH ) Hai %r$ioare" vino s$ %acem o plim4are" avem de vor4it &mpreun$. Bern6ardt a devenit al4 ca varul. ) 5" cu si#uran$" o #re(eal$" a spus el. @nul din cei doi a Nc6icotitH ) Intotdeauna-i o #re(eal$" %r$ioare. Totu-i o imens$ #re(eal$. L-au &mpins pe Bern6ardt &n Mercedes-ul cenu(iu" ale c$rui portiere se &nc6iser$ cu o pocnitur$ seac$. 5lse" care a vrut s$ vin$ cu ei" a %ost 4rutal &m4r&ncit$H ) Hai" car$-te= Revoltat$" a %$cut tipilor de la Oestapo un raport pentru insult$ adus$ unei B>M. @rmarea a %ost c$ a primit o invitaie la o anumit$ adres$ (i c$ la &ntoarcere s-a tr&ntit pe o canapea (i a pl&ns &n ne(tire. Tot ceea ce el" Hein'" a putut scoate de la ea a %ost c$ n-o s$ mai calce niciodat$ pe la Oestapo (i c$-0 s%$tuie(te s$ procede'e la %el. ) Wia nu s&nt %iine omene(ti" su#6ia ea. Cu si#uran$ c$ Fii6rer-ul nu (tie ce s&nt capa4ili s$ %ac$= >up$ aceea a scos o sticl$ de coniac" apoi o alta. Taic$-su avea o %rumoas$ colecie" adunat$ de pe vremea c&nd %usese la 7ommandatura din :arisul ocupat. >aruri ale populaiei -%rance'e pentru 4unele (i lealele servicii aduse acesteia" comentase el" ri'&nd cu po%t$. >arnici" %rance'ii $(tiaH cele patru covoare persane" mo4ila rococo din salon" pianul cu intarsii de %ilde(" toate erau daruri. Tocmai c$lcau &n picioare unul din covoarele-dar" 4&nd 0B*
&'

se descurce &n atare situaii. ) Bun" ce %ace un o%ier< K a9< s%n%cSSir8cDns.dera nevasta mea din momentul &n care ne Eom aparine. &l &m4r$i(ase - cu %ocH 8a@HeSruta% %%ln#8a(a cum desena Henr` Milta &n %aimoasa si carte" dar deodat$ ea 0-a &mpins" cu o plivire >o n%mD ie" de nevasta numai pentru c$ tN T ?T < Am oroare de c6estia asta sc&r4oas$= :e una din %etele din B>M am 4$#at-o @? pu(c$rie pentru ca &ntreinea nu-0 mteresa . e&tu(i de H puin pro4ena asta si-n seara aceea nici nu se mtimp a nimic : L-a &ntre4at dac$ va rDmi ne &n cadrele

armatei .0 X : victorie iar el i-a promis solem8 c$ nu va para(i armata (i ca va i ca #eneal. Oeneral de artilerie. 5a &ns$ ar %" pre%erat SS-u% im ne%ericire" nu m$sura de"c&t 0"+S lucru in la#$rele de concentra^" SS ca s$ depun$ cererea de transEer% iar seara a venit laa 5lse. . Cum s-au putut petrece cesie ce s-au petrecut< 5ra un8 lucru c$-0 vor scoate la plim4are cu ma(ina" dar nu &nelesese ue
'7Mp de MortN1 unitatea %urnii'a Sondercommando'M 2^jndouri cu

-r87 8r-0 d88a rS.M SS-S@vor s$ spun$ cu asta. :ro4a4il" vreo (mec6erie de-a lor" c$ prea rii`eau spun&nd-o. ) 5(ti o 4estie pervers$" un a-p lu4ric= &i stri#ase un inspector. ) C&ine" pe c&i al mai omor&t< '4ierase un altul" pocnindu-0 cu o .ri#l$. ) Hai" vor4e(te-ne despre ei" ca s$-i putem %ace (i noi o - %avoare (i s$ propunem !udecarea ca'ului t$u aici" la Ham4ur#" (i nu la Berlin. Aici s&ntem 4$iei de trea4$" nu ca cei de la Berlin care pentru orice %leac te &ncadrea'$ la Msa4ota!ul intereselor Reic6-uluiN. Au m$turat podeaua cu el" 0-au rosto#olit prin toate colurile &nc$perii1 0-au pocnit cu picioarele &n 4urt$ p&n$ a vomitat s&n#e" dup$ care 0-au pus s$-(i lin#$ s&n#ele" i-au %$cut (i multe altele" de a uitat complet c$ e o%ier. Apoi" 0-au trans%erat la Oestapo. Acolo" a avut parte de vi'ita lui :aul Bielert" supranumit (i MFrumosul :aulN" (e%ul local al sinistrei instituii. Acesta a intrat &n camera &n care i se lua un nou intero#atoriu" 0-a privit %$r$ s$ desc6id$ #ura" apoi a plecat. >in clipa aceea" cei care-0 intero#au au devenit (i mai 'elo(i. Ca (i cum le-ar %i %ost %ric$ de ceva1 atunci a descoperit el c$" &n po%ida aerelor pe care (i le d$deau" nu erau" de %apt" dec&t ni(te amani de uc$lari. A urmat detenia preventiv$1 aici" #ardienii i-au s%$rimat dou$ de#ete" c&te unul de la %iecare m&n$" mi!lociul" cel care te durea p&n$ &n r$runc6i (i care putea %i spart &n trei locuri di%erite. Se serviser$ nu de un ciocan" ci de eava pistolului-mitralier$" %redon&nd tot timpulH ,n -ori) c,nd c,nt$ cocoul&&& Medicul care-0 e;aminase risese din toat$ inimaH ) >umne'eule= &nc$ unul care a c$'ut= Coridoarele astea s&nt mult prea alunecoase" '$u a(a= (i-0 pov$uise s$ 4a#e de seam$ pe unde calc$. Ie(ind din ca4in$t" &l au'ise &ns$ spun&ndH ) S$ ve'i ce-o s$ mai c6i$i c&nd $la cu !o4en o s$-i %ac$ %ri'ura pe 4utuc= In%irmierii se amu'au copios (i" &n primul moment" nu %$cuse le#$tura cu c$l$ul (i securea acestuia. Se scutur$ ca de %ri#uri. O s$-0 decapite'e oare< Imposi4il. O%ierii s&nt e;ecutai prin &mpu(care" &ns$ #ardianul care-0 escortase de la Ham4ur# la Tor#au &l asi#urase c$ nimic nu-i mai pl$cut dec&t securea. Rapid ca lumina. Nu tu lovitur$ de #raie" nu tu rateu" cum se &nt&mpl$ adesea &n ca'ul sp&n'urailor" de-i mai at&rn$ o dat$. Si#ur (i curat" #aranta cu m&na pe inim$ e;perimentatul pa'nic de pu(c$rie. Amintindu-(i de toate acestea" locotenentul %u pe punctul de 000 00B

a &ncepe s$ urle (i tre4ui s$-(i 4a#e pumnul &n #ur$. Ti era %ric$" &nsp$im&nt$tor de %ric$. Oare c&nd vor veni sD-0 ia< :e coridor se au'eau pa(i (i '$n#$nit de c6ei lovite de #ratii. Sunetul st$ruia &ndelun#" &i macin$ nervii" dar ce-i p$sa soldatului care-(i %$cea rondul1 un soldat venit de pe %ront" un soldat dintr-un re#iment disciplinar" un soldat care v$'use altele (i mai (i dec&t ce se petrecea aici" la Tor#au= 5l (i camara'ii s$i vor r$m&ne &n #arni'oan$ o lun$" dou$" trei pentru un soi de convalescen$. :l$cut$ convalescen$H nou$ ore de #ard$" noaptea li4er$. Cum s$-nelea#$ el c$ '#omotul unor c6ei te poate scoate din mini< T&n$rul locotenent artilerist &(i iu4ea lo#odnica. N-ar %i vrut pentru nimic &n lume s-o ucid$. Atunci" cum de se &nt&mplase< Cei de la 7ripo 0-au considerat sadic (i o4sedat se;ual1 cei de la Tri4unalul militar s-au c$inat c$ nu-0 pot e;ecuta de 'ece ori la rind. A smuls 6ainele de pe ea" da" de acest lucru &(i aduce aminte= 5ra 4eat" .4eat cri$" dar &ntr-un mod ciudat" o 4eie lucid$ (i" totodat$" incontrola4il$.

) Las$-m$= Las$-m$" porcule= ipa ea. Ji de asta &(i aduce aminte. @rla" dar n-o au'ea nimeni. Se ipa at&ta de !ur-&mpre!ur" &nc&t li se astupaser$ tuturora urec6ile. Eina era a r$'4oiului. &l pocnise de c&teva ori &n %luierul piciorului" dar" &n ciuda durerii" el risese (i-i &ncle(tase (i mai tare &nc6eieturile m&inilor. ) Las$-m$= >ar uite c$ n-o l$sase. Se lupta cu o %urie" ca o %iar$ s$l4atic$" &l %$cea porc" s$l4atic" !idan. 5rau insultele cele mai ustur$toare din repertoriul ei. &l lovea cu pumnii &n %a$" scuipa ca o pisic$. B$taia lor se &ncin#ea tot mai tare. @n mare vas de Sevres" alt cadou al %rance'ilor" era de-acum numai cio4uri1 &i urm$ un altul" din porelan al4astru de >resda" o o#lind$ (i o pu'derie de pa6are. >in acel moment" pro4a4il &nne4unise (i nu-(i mai amintea nimic. Nici c$ pisase sticl$ria su4 picioare" nici c$-i smulsese p$rul" c$-i mu(case s&nii" c$ o tr&ntise pe !os (i c$ tr$sese cu revolverul &n portretul &nr$mat al 7aiser-ului dou$ #loane drept &n %runte. Nu-(i amintea nici c$ stri#ase de durere c&nd un#6iile ei &i '#&riaser$ %aa (i nici c$-(i &n%ipsese dinii &n #&tul ei" sor4ind ca un di6or %l$m&nd" deopotriv$ propriul s&n#e (i pe cel care &(nea din 4ere#ata ei. Acum" din #ura ei ie(ea un #&l#&it" un #&l#&it straniu" ireal. Nu se mai '4$tea" devenise toat$ moale (i inert$. Continua s-o s$rute 4rutal" s$l4atic" simind pe lim4$ #ustul dulcea# al s&n#elui. Cuprins de o 4i'ar$ 4eie" se ridic$ &n .picioare (i-(i roti" uluit" privirea prin odaie. Apoi" se apuc$ din nou so s$rute" dar ea r$m&nea nemi(cat$" culcat$ &ntr-o po'iie u(or #rotesc$. 00P kI podidi pl&nsul" lacrimile &l or4eau" nu mai pricepea nimic. 0 O lu$ pe 5lse &n 4rae1 capul %etei c$'u pe Spate" ne%iresc" ca acela al unei p$pu(i din care s-au scurs t$riele. :este tot numai cio4uri" sticl$ pisat$ (i s&n#e" s&n#e pe cuvertura divanului" s&n#e n$cl$indu-i p$rul. L$s$ trupul %etei s$-i scape din 4rae (i se pr$4u(i al$turi de ea" ascun'&ndu-(i %aa &n m&ni" pl&n#&nd (i suspin&nd. ) 5lse" nu-i cu putin$= 5lse" spune m$car ceva= 5lse" !ur c$ n-am s$ mai %ac= O luase din nou &n 4rae" strin#&nd-o la piept. ) 5lse" pentru numele lui >umne'eu" spune ceva= Brusc" &l n$p$di spaima. ) 5lse" doar n-ai murit< 5lse" tu nu e(ti moart$= &l '#&l&i un 6o6ot de ris dementH ) 5lse" tr$ie(ti= Te pre%aci= Ai uitat de ser4area B>M-ului< O s$ vals$m &mpreun$" 5lse... Stri#$tul se pre%$cu &n #eam$t. Treptat" &(i d$du seama c$ e moart$. N-o s$ mai valse'e niciodat$. Ar %i vrut s-o m&n#&ie pe o4ra'" dar #roa'a &l %erecase1 st$tea &n #enunc6i" parali'at" cu #ura &ntredesc6is$. S-a smuls de acolo (i a luat-o la #oan$" %$r$ centiron" %$r$ casc6et$" %u#ind a(a cum era" m&n!it de s&n#e" prin 5ppendor% Baum" &n direcia >ammtor. :atru !andarmi &ntr-o micu$ >7Z cenu(ie stopar$ (i-i cerur$ actele la control. 5rau calmi (i politico(i. R$spunsul lui era unul sin#urH ) 5lse e moart$. 5 moart$. Nu-i vina mea... Ji %i;a" 6ipnoti'at" semiluna de metal care lucea pe pieptul !andarmilor. Comandantul patrulei" un O4er%eldLe4el" &(i cioc$ni8 %runtea cu de#etul. ) &nc$ un $c$nit= le spuse el celorlali. L-au suit &n ma(in$ (i 0-au dus la Comenduire. &ntrea#a noapte (i-a petrecut-o a(tept&nd pe o 4anc$. @nicul lucru pe care 0-au putut scoate de la el a %ost adresa 5lsei. Sleit de puteri" privea 4uimac la !andarmii care veneau (i plecau" p$rind s$ %i uitat de el. 5rau adu(i tot soiul de oameni1 unii se '4$teau" ipau ca apucaii" alii r$m&neau 4le#i" indi%ereni. A4ia &n cursul dup$-amie'ii venir$ s$-0 cauteH doi tineri &n 6aine de piele" lun#i" cenu(ii. Oestapo< S><? C6ipuri dure" ine;presive" cioplite parc$ &n cremene. ) 5i 4ine" locotenente" vino %rumu(el cu noi s$ st$m puin de vor4$ despre ciud$eniile e;istenei. I-au pus c$tu(e" dintr-acelea care se pot strin#e ca s$-i p$trund$ 4ine &n carne (i le strinser$ la limit$" &n ma(in$" unul din ei &l &ntre4$ pe locotenent dac$-0 interesea'$ %iloso%ia (i" %$r$ s$ mai a(tepte r$spunsul" continu$H
? Sic6er6eitsdienst ) Si#uranla statului 2n.t.3.
113

) Filoso%ia e un lucru %oarte important" &n !urul ei se &nv&rt toate. Ai studii superioare" locotenente< R&se #lacialH Nu-i pot su%eri pe cei cu studii" &mi plac indivi'ii rudimentari. W(tia cu carte nu (tiu dec&t s$ dea din #ur$" s$-(i 4&&ie t&rtia (i" &n ma!oritatea ca'urilor" s&nt ni(te %leoare" cu toat$ (tiina lor. >e re#ul$" nu-mi tre4uie nici trei ore ca s$ scot totul dintr-un sc&ra-sc&ra pe 6&rtie. Cu cei de !os" cu $ia rudimentari" alt%el stau lucrurile. Am avut de-a %ace cu unul pe care 0-am %recat (aptespre'ece 'ile &n (ir" i-am s%$rimat toate oscioarele" da n-a scos o vor4$ (i" p&n$ la urm$" a cr$pat. Oustav" se adres$ el celui de la volan" nu e(ti de

p$rerea mea< Tro#lodiii s&nt mai cura!o(i. Oustav nu r$spunse" se mulumi doar s$ dea din cap. ) Acu vreo cin (pe 'ile a trecut pe la noi un maior. >octor &n aia" &n aialalt$" dar &n dou$'eci de minute s-a muiat ca pi%tia. Ji c&nd te #&nde(ti c$ nu m-am servit dec&t de un tra4uc. Nu tre4uia dec&t s$ apropii niel !$ratecul de nasul lui c$ spunea (iN laptele pe care 0-a supt de lai m$-sa. A(a s&ntei voi" $(tia cu studii" (i tu" locotenente" o s$ ne poveste(ti ce-ai %$cut (i ce n-ai %$cut. Am (i eu %iloso%ia mea" alta dec&t aia pe care o &nv$ai &n universit$ile voastre muce#$ite. 5u nu-s dec&t un tro#lodit ) spun&nd asta" se l$s$ pe sp$tarul 4anc6etei" cu o lucire %anatic$ &n privire )" dar pe noi" $(tia de !os" $(tia primitivii" se cl$de(te noul stat naional-socialist" nQi s&ntem cei care smul#em ne#6ina omeneasc$. >up$ ce vom sta de vor4$ acolo" la RSHA?" o s$ #$se(ti c$ e per%ect normal s$ %ii lic6idat1 o s$ descoperi sin#ur c&t de lipsii de importan$ s&nt intelectualii. &ntre timp" a!unseser$ su4 portalul impun$toarei cl$diri de pe 7arl Munc6 :lat'. Intero#atoriul a %ost lun# (i c6inuitor. A m$rturisit tot ce i-au cerut. @n '#omot in%ernal venit dinspre culoar 0-a smuls din #&nduri. Trop$iau ci'me intuite pe t$4l$ria pasarelei (i careva &n!ura de mama-%ocului" ceea ce &n armat$ devenise" de la o vreme" moned$ curent$. :oate c$ vin s$-0 caute pentru ultimul s$u drum" &i trecu locotententului prin minte. Atinse u(or cu de#etul 4utonul soneriei. Oare s-ar &n%uria dac$ ar suna ca s$ &ntre4e ce se petrece< Imediat &ns$ &(i spuse c$-i mai &nelept s$ nu sune (i-(i relu$ pendularea prin celul$. :e coridor" '#omotele se stinser$H #&ndurile i se &nv$lm$(eau &n cap ca un pumn de con%etii multicolore a'v&rlite de la o %ereastr$. Se pomeni din nou &n %aa

? Reic6ssic6er6eits6auptamt ale ReiLki-ului 2n.t3. ) >irecia #eneral$ a Serviciilor de si#uran$

u(ii. S$ sune" s$ nu sune< Cine va veni< :ro4a4il" un r$can oarecare. Or" el e" totu(i" o%ier. Au'i cum pe coridor e t&r&t ceva #reu. :oate c$ le(inase cel dup$ care veniser$ ca s$-0 duc$ &n ultima sa c$l$torie< I Se va &nt&mpla (i lui c&nd o s$-i sune ceasul< Eor luci c$(ti de oel" vor '$n#$ni arme... Nu" pro4a4il" nu va i'4uti s$-(i p$stre'e cura!ul. Eor tre4ui s$-0 t&rasc$" la %el ca (i pe $sta de acum. :oate c$" &ncord&nd 4ine au'ul" ar putea au'i (i salva< R$mase nemi(cat" ciulind urec6ea. Se repe'i la %erestruic$" se s$lt$ c&t putu" dar #eamul l$ptos nu l$sa privirea s$ r$'4at$. Reveni pe podeaua de ciment (i-n aceea(i clip$ inima &i &ncet$ aproape s$ 4at$H cineva 4$#ase c6eia &n 4roasc$. Eeniser$ dup$ el... ) Mam$" #emu el" mi-e %ric$. :rin u($ &(i %$cu loc un #i#antic O4er#e%reiter? &n uni%orm$ nea#r$ de tanc6ist" cu un cap de mort cusut pe m&nec$. >oi oc6i mici" s%redelitori" se aintir$ asupra lui" apoi O4er#e%reiter-ul d$du din cap" #$sind pesemne c$ totu-i &n ordine. ) Ai '4&rcit-o" locotenente. Nu-i nici o sco%al$ s$ %ii o%ier. @ite" eu nu-s dec&t un p&rlit de O4er#er%reiter" dar o duc mult mai 4ine ca tine. Am c6iar c&iva sclavi c$rora le-am acordat dreptul s$ m$ cinsteasc$" re#ulat" cu 4ere (i ai avea (i tu dac$ ai %i li4er (i nu locotenent. T&n$rul o%ier privi cu #ura c$scat$ la temnicerul s$u care se l$s$" #reoi" pe lavi$ (i-0 &ndemn$ s$-i urme'e e;emplul. @n o%ier s$ stea la tai%as cu un simplu r$can< >e neima#inat= @nde mai e respectul pentru #rad< :rivirea &i lunec$ peste propria-i uni%orm$" de parc$ ar %i vrut s$ se asi#ure c$ e" &n continuare" o%ier de artilerie. Ji-atunci" cum de-(i permite 4u6aiul $sta de O4er#e%reiter... :entru prima oar$ &n scurta sa via$ &l &ncerc$ &ndoiala &n le#$tur$ cu toate adev$rurile ce-i %useser$ inculcate de-a lun#ul anilor. Y) @ite" 4$iete" &ncepu O4er#e%reiter-ul" e;pediind un stuc6 t pe cimentul podelei... MB$ieteN= 5l" un locotenent= Fu pe punctul de a protesta" dar amintindu-(i de situaia &n care se a%la" renun$ (i" sleit de puteri" se a(e'$ l&n#$ muntele acela de carne. >eodat$ &ns$ o4serv$ c$ clapa tocului de piele al pistolului e &ntredesc6is$1 patul ne#ru (i lucios al 4ara"ellum'ului00 ca'on iucca &m4ietor" %$c&ndu-i" parc$" cu oc6iul. O mi(care rapid$ (i arma va %i a lui. Se 'ice c$ malacii s&nt #reoi (i &ncei... Mai e (i inelul cu c6ei... Ispita &l electri'a. Ce perspectiv$ i se o%erea= Li4ertatea era la
? Caporal 2n.t.3 ?? Marc$ de pistol automat 2denumirea complet$ e Lu#er : - ,S3 cali4rul * mm" a%lat &n dotarea armatei #ermane 2n.t3. 00C
115

v m
8 m. MMm0'&
&ndem&n$= La ora asta" &n &nc6isoare nu-s dec&t soldai (i #radai" ni(te idioi cu %rica #aloanelor" c$rora le-ar veni lesne de 6ac... Ealul speranei &i %$cu inima s$ 4at$ repede. >umne'eule...= O trea4$ de numai c&teva secunde1 c&t s$-0 pocneasc$ o dat$ 'drav$n cu patul pistolului pe 4u6aiul $sta nerod (i s$-0 lase lat. C6iar dac$ ar cr$pa" omenirea n-ar pierde" oricum" mare lucru... Respiraia locotenentului devenise precipitat$" emoia &l su%oca. ) Ee'i tu" locotenente" continua &n vremea asta O4er#e%reiter-ul" de cura! ai nevoie &n permanen$. S-ar putea nici s$ nu 4a#i de seam$ c&nd o s$-i %ac$ v&nt pe lumea ailalt$. Ba poate i'4ute(ti s$ te aran!e'i cu doctorul s$-i dea ceva &nainte ca s$-i plece mintea cu sorcova si s$ nu (tii nimic. A(a s-a &nt&mplat ieri" c&nd 0-am avut ca client pe un #eneral de 4ri#ad$. I-au %$cut o simpl$ in!ecie (i dom #eneral a luat po'iia de drepi &naintea noastr$ (i n-a 'is nici Mp&sN c&nd 9ulius" 6alitorul de !idani" 0-a le#at de st&lp (i nici m$car atunci c&nd locotenentul O6lsen a comandat Mla oc6i arm N= >e re#ul$" Dsta-i momentul c&nd &i apuc$ 4&ul (i '4iar$ tot soiul de c6estii de parc$ am$r&ii de noi am putea %ace ceva. Noi nu s&ntem dec&t ni(te musa%iri" a(a 'ice MMer#i-ori-crap$N?" care are totdeauna N #a#iu ne-am dreptate. Nu-0 cuno(ti pe MMer#i-ori-crap$N< @n %ormida4il" poi s$ m$ cre'i. Mam$" mam$ cum c6itro%onit la prima noastr$ &nt&lnire= A stat doi(pe ani &n le#iunea aia a %ranu!ilor de-i c$s$pea pe tuciurii. :oveste(te c$ se ca%teau ca c6iorii printre nisipurile alea &ncinse de soare" da (i c&nd ispr$veau trea4a" u(ti direct la- circium$ (i la 4ordel= Acu " de 4ordel nu-i mai arde %iindc$ ai no(tri" c&nd s-a &ntors" 0-au p$#u4it de 4oa(e drept pedeaps$ c$ a luptat pentru 4roscari. Asta s-a &nt&mplat la &nc6isoarea din Fa#en" (i i-au %$cut-o cei din >ivi'ia MCap-de-MortN. Am stat (i eu la p&rnaie ) 6uiduma &(i ainti privirea &n tavan"- concentrindu-se" (i se apuc$ s$ numere pe de#eteH va s$ 'ic$" o dat$ la Fu6ls4utten" o dat$ la Fa#en" ca s$ nu mai pun la socoteal$ casele de corecie" asta c&nd eram pu(ti. La Fa#en erau numai 4rute" toi SS-i(ti. M-au 4$tut de m-au de'nodat (i un tic$los de @ntersc6ar%u6rer mi-a smuls cu cle(tele un de#et de la picior. :e $sta" c&nd s-o termina r$'4oiul lui Adol%" nu m$ las p&n$ nu-0 #$sesc= A %ost apoi aia de la Moa4it. Oa4orii erau #i#ea" polii(ti de meserie" nu !avre din SS. Mai departe... a" mai departe a %ost Sor#en-ul. La#$rul disciplinar de la Sor#en. Maic$ :recist$" parc$ eram la m$n$stire" lipsea doar ru#$ciunea de sear$. I'4ucni &n ris amintindu-(i (ederea la Sor#en. >up$ aia &ns$ a venit Lune-4ur#-ul. Acolo" m-au cam trecut n$du(elile. Nenorociii" ne
? :orecl$ dat$ celor din Le#iunea Str$in$" pu(i mereu &n %aa acestei alternative 2n. t3. 00/

ineau numa n (uturi de-mi luase curul %oc. Fo(ti din SA? care-(i sp$lau p$catele 6in#6erindu-ne pe noi. A venit" la r&nd" ca'arma-la#$r de la :ader4orn. 5ra acolo un O4er%eldLe4el din cavalerie" complet c6el" care sem$na cu $ia de-s ca oamenii" cum nai4a le 'ice< Jtii" locotenente" $ia care te p&ndesc din copaci &n $rile calde... >e#etele sale 4utuc$noase 4$teau dara4ana pe #enunc6iul deinutului. Brusc" mutra lui de 4rut$ pocit$ se lumin$H A6a" mi-am adus aminte= @r$... ur$nitani se numesc= ) Erei s$ spui" uran#utani" &l corect$ locotenentul" %urat de povestire. F$r$ s$ ia &n seam$ intervenia" Micuul continu$H ) &l poreclisem M:opa-tunsuN. Mam$" ce %iar$= Mai r$u ca o #renad$ care-i e;plodea'$ drept su4 t&rti$= >up$ :ader4orn" am %ost la &nc6isoarea re#imentar$. Acolo sp$lam podelele. C&t-&i 'iulica de mare" %recam podele (i perei. La un moment dat &ns$ s-au s$turat de sp$l$ tura mea (i mi-au %$cut v&nt a%ar$. A6" am uitat de Ora%en6aus" Braun4ur# (i LoAe" asta-i pe l&n#$ Biele%eld. Mai e (i la#$rul de la Heide4lume. Acolo" &n loc de 4un$-'iua" c$p$tai una peste east$. M-am nimerit (i la Sonnen6eim. Au'i" dumneata" cic$-i MCasa soareluiN= Soare n-am prea v$'ut" da numai eu (tiu ce mi-au p$timit oscioarele= :ai(pe 'ile m-au inut le#at c$lare pe o capr$ de lemn. 2Olasul Micuului sc$'u" devenind (oapt$.3 Las c-o s$ m$ &ntorc eu la Sonnerr6eim cu o stelu$ ro(ie la casc6et$ (i un pistol-mitralier$ su4ioar$ (i-o s$ le ar$t eu soare= Acu " revenind la tine" (tiu cum devine ca'ul (i cam ce-i &n inima ta. >ar" mai ales" nu le ar$ta 4estiilor astea c$ i-e %ric$. MCocost&rculN vine adesea (i se #ine(te prin vi'et$. 5 dracul #ol. >e c&nd MCocost&rculN a a!uns comandant" viaa de aici" de la Tor#au" a devenit de 'ece on mai par(iv$. >ac$ &i dore(ti ceva" 'i-mi mie" dar dac$ te prinde MCocost&rculN" mucles" nu su%li o vor4$. >ac$ intru (i eu &n ra6at" tot ie o s$-i %ie mai nasol. &n aceea(i clip$" o%ierul smulse pistolul din tocul lui (i s$ri spre u($.

) M&inile sus= Micuul se ridic$ &ncet de pe lavi$" 6ol4&ndu-se la pumnul locotenentului. :ip$i co4urul #ol" nevenindu-i s$ cread$ c$ e propriul pistol cel care acum era aintit asupra lui. ) Ie-te-te..." se minun$ el. ) C6eile= Mi(c$= ordon$ locotenentul. ) Oc6ii Micuului devenir$ dou$ v&r%uri de ac (i" &ntin'&nd c6eile" &(i strim4$ 4u'ele &ntr-un soi de '&m4et. Lovitura %u scurt$ (i %ul#er$toare. Locotenentul c$'u #r$mad$" revolverul
? Stiirma4teilun# ) #rup de asalt" %ormaie paramilitar$ &n%iinat$ de Hitler &n 0*P, 2oarecum &n paralel cu SS3 (i des%iinat$ &n 0*,C" c&nd (e%ul ei" Ro6m" (i o serie de ali comandani au %ost acu'ai de complot (i e;ecutai. Concomitent" o serie de #rade mai mari sau mai mici din SA au %ost supuse presiunii 2n.t.3. 00+

'$n#$ni pe ciment (i disp$ru la loc &n tocul s$u. Cu v&r%ul ci'mei" Micuul &mpinse trupul inert al o%ierului. ) Eai de capul t$u" am$ritule= Credeai c$-i poi %ace %i#ura Micuului< :$i" dac-ar %i dup$ mine" (i tu" (i $ilali candidai la Mpac-pacN ai '4urda demult &n li4ertate. Numa c$ n-am nici un c6e% s$-i iau locul. Are dreptate. MMer#i-ori crap$N" principalul e s$ nu %ii &n6$at. Or" dac$ tu ai roi-o" a( lua-o eu pe coa!$" (i a(a ceva nu-mi convine. :e 4ar4a lui Moise" o s$ te pun$ la 'id %ain-%rumos" e(ti prea 4le# ca s$ scapi= &nc6eindu-(i discursul" Micuul trinti '#omotos u(a (i o porni %luierind pe coridor" cioc$nind cu le#$tura de c6ei &n '$4rele. Re'emai de 4alustrad$" el (i cu :orta" c$scarD o vreme oc6ii la un #rup de deinui &n uni%orme cenu(ii (i murdare de corvoad$ la sp$latul #amelelor1 &nainte de a %i puse su4 ro4inet" %ierare din ele era con(tiincios lins$" raiile din &nc6isoare %iind mai mult dec&t mi'era4ile. ) Cel de la ,S* a &ncercat s$ m$ %raiereasc$" da nu i-a mers" anun$ Micuul" dup$ care propuse o partid$ de 0C-P0. Locul era closetul din %und care" datorit$ unei o#lin'i de col" te punea la ad$post de surpri'e" &n#$duind suprave#6erea coridorului. :orta scoase din 4u'unarul uni%ormei un pac6et de c$ri de !oc slinoase (i-(i aprinser$ %iecare c&te un c6i(toc1 %umau dinadins c6i(toace ca" &n ca'ul apariiei vreunui superior" s$ le poat$ ascunde instantaneu &n #ur$. Fumatul era Mstrict-inter'isN" cum &i pl$cea MCocost&rculuiN s$ spun$. MCocost&rculN ) O4erstleutnant Eo#el? ) su4&nele#ea prin Minter'isN &ntotdeauna Mstrict-inter'isN (i cineva prins &n o%said &ncasa invaria4il pedeapsa ma;im$" MCocost&rculN %$c&nd riie pe mae c&nd n-avea pe cine sanciona. ) >ou$( unu= e;clam$ :orta" &n(%Dc&nd c&(ti#ul. ) Au'i" tu" morm$i Micuul" &mp$rind c$rile (i aproape neremarc&nd c$ pierduse potul" au'i" s$ m$ pocneasc$ &n di4l$ cu propriu-mi pistol= ) :ai(pe= trim4i$ :orta. Te rad" 4$iete= Ai %$cut rost de 4asamac< ) :upa-mi-ai... Am trei litri. Mi i-a dat 4a4acu $luia de-a r$posat miercuri ca s$-i dau lui %i-su o scrisoare (i-o carte de ru#$ciuni. ) Trei litri pentru un asemenea %leac= :$i" &n preul $sta" &i %$ceam rost (i de-un dric cu cai mascai= @ite c$ iar i-am um%lat potul= Ji :orta &ntinse c$rile pe sc&ndurica ce le slu!ea drept mas$. ) S$ %ii cumva &ntr-at&t de !avr$ &nc&t s$ tri(e'i< m&rii Micuul.
&n #erman$. Eo#el &nseamn$ pas$re 2n. t.3.

'iduri"
00S

) 5u< Nu i-e ru(ine s$ #&nde(ti &n %elul $sta despre cel mai 4un prieten< ) H&mmm" %$cu Micuul" m$#ulit totu(i de e;presia Mcel mai 4un prietenN. :orta amestec$" de'involt" c$rile" cu acea de'involtur$ a !uc$torului de pro%esie" Micuul le t$ie (i :orta le rnai amestec$ o dat$. ) L-am trosnit cu le#$tura de c6ei (i a c$'ut ca o 4ale#$. :un pariu c$ nu s-a sculat nici acuma. Eisea'$" pesemne" c$-i o p$s$ric$ (i '4oar$ vesel peste " morm$i :orta" &mp$rind c$rile. Y) Ce c$ri de c$cat= se o$r& Micuul. ) Ba "nu-s deloc= replic$ :orta. @ite dou$( unu= ) S%inte :$rinte" #emu Micuul" m-ai l$sat %$r$ o lecaie=

) :opa cu spovedania a trecut a'i pe la marinarul $la torpilor1 se pare c$-i pentru m&ine. ) Care marinar< Cel &nalt< ) >a" $la care i-a %$cut de - petrecanie unui @ntersc6ar%ii6rer. ) I-au dat 4ice. A4ia dac$ s&nt opt 'ile de c&nd 0-au adus. Nu i-am v$'ut niciodat$ a?t&t de #r$4ii. Nu i-au l$sat nici m$car timp pentru cererea de #raiere. ) 5 pra% &n oc6i #raierea asta= Mai 4ine i-ar cur$a imediat dup$ sentin$. ) Nu vor4i a(a" ripost$ Micuul-. C6iar (i atunci c&nd e(ti la 'dup vrei s$ mai tra#i de timp. ) Iar$(i dou$(- unu" !u4il$ :orta" etal&nd c$rile. Acu " pui la 4$taie o sticl$ de 4asamac" iar eu trei 3rifas (i ci'mele pe care mi le-a dat nevasta #eneralului c&nd i-am adus 4oar%ele r$mase dela 4$r4at-su. " ) >a-mi vin ci'mele alea< se &n#ri!or$ Micuul" cercet&ndu-(i picioarele. - - &nc$ nu-s ale tale= r&n!i :orta (i e;pedie un scuipat precis pe A4om4eul 6uidumei. In acela(i moment" un stri#$t prelun# s%&(ie t$cerea &nc6isorii" %$c&ndu-i pe cei doi s$ sar$ ca ar(i &n picioare. ) Ce nai4a ar putea %i< e;clam$ Micuul" arunc&nd o privire &n lun#ul coridorului pustiu. ) Cel de la ,/S. ) >oamne" ce m-a speriat do4itocul $la= Tre4uie c$ a %$cut pe el de %ric$= ) :opa cu iertarea p$catelor a trecut la pr&n' pe la el. S-ar putea s$ %ie pentru la noapte. ) &n ca'ul $sta" n-o s$ %im noi plutonul de e;ecuie" ci cei din al ,-lea. @n timp" !ocul continu$ &n t$cere. Brusc" pa(i #rei r$sunar$ 00*

L?

J9*~~ I(
pe trepte. C6i(toacele (i c$rile se volatili'ar$. Iinuta" recti%icat$ %ul#er$tor" &i trans%orm$ pe cei doi carto%ori &n verita4ile modele ale osta(ului prusac" disciplinat (i corect. >e ap$rut" ap$ru" 6li'indu-se" su4o%ierul 9ulius Heide. ) Ei s-a dus inima-n i'mene" c$c$narilor= i'4ucni el" 6o6otind de ris (i instal&ndu-se pe unul din closete. S&ntei at&t de re#lementari c$-i vine s$ 4or$(ti= @n '#omot %$r$ ec6ivoc r$sun$ de su4 el. ) M$#arule= &l apostro%$ :orta. ) :$i nu s&ntem la 4ud$< Ce-o %aci pe ne4unul< 5ra limpede c$ Heide era pus pe ara#. ) >e ce-i plim4i 4otul pe-aici< Nu-mi aduc aminte s$ %i sunat dup$ tine= ) Scoate c$rile. :un la 4$taie o manta de piele tip SS. ) O manta adev$rat$< se mir$ Micuul. ) >a" tolomacule" una adev$rat$" cu du4lur$ din 4lan$ de oaie (i epolei deta(a4ili. @na din alea pe care le salui numai c&nd le ve'i at&rnate de cuier. ) >e unde ai 'ulit-o< ) Am relaiile mele. ) Sin#ura ta relaie cu SS-ul a %ost c&nd te-au #$4!it (i i-au muiat oasele" &n 4eciurile lor. Kii" de unde o ai< ) Ce-i pas$" r$s%iertule< O am (i #ata= Cu o mi(care uluitor de rapid$" :orta &l &n(%ac$ pe Heide de #&t) 9ulius" 6alitor de !idani" de unde ai mantaua asta SS< Ai %urat-o" nu-i a(a< ) Ji ce dac$< 5 important< ) >eloc. >ar m$ interesea'$ de la cine (i cum. ) Idiotule= se strop(i Heide. >e#etele Iui :orta se strinser$ ca o men#6in$. ) 9ulius" 6alitor de !idani" de unde ai mantaua< Heide #emu (i deveni v&n$t la %a$. &ncerca" disperat" s$ tra#$ puin aer &n piept. Oc6ii i se 4ul4ucar$" %rica morii i se citea &n privire. :orta sl$4i strinsoarea. ) Ce v$ interesea'$" p$duc6io(ilor< Am primit-o de la vr$!itoarea aia 4$trin$ care a venit s$-0

vad$ pe SS-istul de %ecioru-su" O4er!unAerul?" $la de i s-a %$cut v&nt pe lumea ailalt$ s&m4$ta trecut$. ) Ai primit-o< Nemaipomenit= c6icoti :orta. Au'i" Micuule" 'ice c-a MprimitN de la m$icua &ndurerat$ p manta nou-nou$ (i &m4l$nit$ pe deasupra= 5i 6ai" 6ai 4$ieic$" nu te mai s%ii at&t (i spune-i lui nenea adev$rul. Ce i-a venit
? 5c6ivalentul apro;imativ al elevului-plutonier 2n.t.3. din (colile noastre de o%ieri

n$sc$toarei de SS-ist s$-i d$ruiasc$ mantaua= Simt c$-i ceva putred aici" uci#a( de duminic$= &ncercarea de a-0 &n6a$ din nou pe Heide de #&t e(ua (i cei doi se &nc$ierar$ pe-n%undate1 nu se au'ea dec&t 4u%nitura pumnilor (i c&te un icnet c&nd inta era atins$. >in %ericire" dinspre coridor se au'i '#omot de pa(i. Ca%teala &ncet$ instantaneu" uni%ormele %ur$ aduse rapid &n ordine" doar privirile r$maser$ uci#a(e. Micuul %u primul care ie(i pe coridor1 aici" d$du nas &n nas cu M&n#erul moriiN" du6ovnicul &nc6isorii" preotul militar von Oerdes6eim. ) >omnul %ie cu voi" spuse acesta" d&nd s$ treac$ mai departe. Micuul plec$ cucernic capul (i murmtir$H ) Ji cu dumneavoastr$" p$rinte. >u6ovnicul se opri" surprins de acest salut neo4i(nuit" (i ainti o privire de'orientat$ asupra malacului ce-(& inea pleoapele &n !os (i palmele &mpreunate ca pentru ru#$. ) Cre'i &n >umne'eu" %iule< &ntre4$ preotul. 5ra un 4$trin &nalt" ro(covan" c&ndva misionar &n nu se mai (tie ce col al lumii" unde-(i %$cuse cu rivn$ datoria (i unde %usese socotit drept lociitorul >omnului pe p$m&nt. ) Cre'i &n >umne'eu" osta(ule< relu$ el" privindu-0 onctuos pe Micuul. 5 o mare 4ucurie s$ &nt&lnesc oameni ca tine &ntr-un 4atalion disciplinar" dar nu-mi aduc aminte" %iule" s$ te %i v$'ut la slu!4$. Micuul %i;a o4erli6tuldin perete ca (i cum ar %i a(teptat ca &ntrea#a S%int$ Treime s$-(i %ac$ apariia prin el. ) Nu te-am v$'ut nici la spovedanie" continu$ preotul" apropiindu-se de mata6al$" pre#$tit s$-i dea 4inecuv&ntarea. Micuul '&m4i timid (i-(i plec$ easta pe-o parte. ) >omnule p$rinte" O4er#e%reiter-ul 7reut'%eld raportea'$ c$ mer#e re#ulat la 4iseric$ &n %iecare 0. au#ust. :reotul c$sc$ oc6ii" dar se st$p&ni (i &ntre4$ de ce mer#e osta(ul8 la 4iseric$ numai pe 0. au#ust. ) &n cinstea :rea S%intei Fecioare" n$sc$toarea lui >umne'eu" r$spunse mastodontul" &n$l&nd oc6ii spre cer. :reotul r$mase cu #ura c$scat$" mai ales c$ Micuul sem$na mai curind a soldat roman" #ata s$ 'v&rle &n #roapa cu lei niscaiva cre(tini" dec&t cu un cucernic adorator al Fecioarei. ) >omnule p$rinte" O4er#e%reiter-ul 7reut'%eld cere permisiunea s$-0 &ntre4e pe domnul p$rinte dac$ domnul p$rinte crede &n adormirea Maicii >omnului< ) Ce-e-e< i'4ucni preotul" %$c&ndu-se ca s%ecla &n o4ra'" &i 4ai !oc" 6ulitor de cele s%inte<= ) Irod a %ost un porc" proclam$ Micuul. Iar S%lnt Bernard 4ea r$c6ie dintr-un 4utoia( pe care-0 #$sise &n '$pad$" c$ d-a4 (1 0PB clinii 4ote'ai de el poart$ la #&t o ploscu$ cu rom (i... Toat$ aceast$ erudiie teolo#ic$ avea" &n capul Micuului" menirea s$-0 epate'e pe preot (i s$-i atra#$ 4un$voina. ) Te-ai icnit de-a 4inelea" r$cni acesta" dar" %$c&nd un vi'i4il e%ort" continu$ cu 4l&ndeeH Hai" osta(ule" spune-mi de ce &mi m$rturise(ti toate acestea< Micuul era tot un '&m4etH ) C&nd eram mic ) (i ar$t$ cu palma c&t era de mic ) doream %oarte tare s$ pot intra &n m$n$stirea @rsulinelor din 5#er pentru c$ se .'vonea c-ar p$stra c&iva litri din laptele S%intei Fecioare (i" &ntruc&t Fiul S$u r$posase cam de multi(or" voiam (i eu s$ v$d cum se pre'int$ acest lapte (i s$... ) >estul" nenorocitule= '4ier$ du6ovnicul" s$lt&ndu-(i sutana. Cum te nume(ti" O4er#e%reiter< ) S$ tr$ii" domnule p$rinte" s&nt Zol%#an# 7reut'%eld" din Re#imentul P+ tancuri" 4atalionul &nt&i" compania a .-a" momentan de #ard$ la &nc6isoarea militar$ Tor#au" secia C. Camara'ii &mi 'ic &ns$" %iindc$-i mai simplu" Micuul. Curios" colosul se aplec$ s$ vad$ ce scrie pastorul &n c$rticica pe care o inea &n m&n$1 cu stupoare" descoperir$m c$ nu era altceva dec&t litur#6ierul pe care du6ovnicul &l %olosea (i ca 4locnotes. :rivirea pe care ne-o arunc$ ar %i tre4uit s$ ne e;pedie'e direct &n ca'anul cu pucioas$ al O6eenei. Cu pa(i " repe'i se &ndrept$ spre u(a unei celule" urmat de un ultim r$va( smerit al MicuuluiH

) Ji s$ (tii" domnu p$rinte" c$ &nainte de a porni la c$s$pealD m$ m$rturisesc &ntru totul S%&ntului >u6= :reotul tres$ri at&t de tare &nc&t %u c&t pe-aici s$ cada1 uit$ cu des$v&r(ire pentru ce anume venise" ast%el &nc&t deinutul 7raus" e;-Sc6ut'poli'ei" muri &mpu(cat %$r$ spri!in du6ovnicesc. La drept vor4ind" 7raus nici nu ceruse a(a ceva (i ultimele sale cuvinte au %ostH ) Moarte lui Hitler= Toat$ aiureala asta 0-a costat pe Micuul opt 'ile de p&rnai e1 odat$ eli4erat" s-a &m4$tat #roa'nic" &mpreun$ cu :orta (i" 4ei cri$" s-au dus acas$ la pastor (i 0-au 4$tut de 0-au 'v&ntat. Slu!itorul >omnului a '$cut c&t a '$cut" dup$ care" 4$iat iste" a o4inut mutarea sa la &nc6isoarea militar$ de la Olat'. Acolo au pus ru(ii m&na pe el" &n mai 0*C.1 mai t&r'iu" a %ost #$sit sp&n'urat &ntr-o celul$ din aripa B a cl$dirii. >ern ?usta ! ) -is i . ?usta!'de'9ier/ ) aparinea) de trei-eci 'i unu de ani) corpului su"ofierilor) iar de dou$-eci i opt de ani ,ndeplinea funcia de 3ardian'ef al ,nc(isorii militare& ) Eti un e emplu pentru toi su"ofierii in!inci"ilei noastre armate) declarase %auptfeldOe"el'ul Dorn cu prile5ul ultimei ani!ers$ri a sus'pomenitului& >ern ?usta! s'a l$sat ,ns$ ucis) un eta5 mai 5os) i) culmea de-onoarei) de c$tre un deinut8 Dorn a ordonat ca numele s$u s$ dispar$ imediat de pe ta"loul de onoare al su"ofierilor i a aruncat etic(eta ,n primul co de 3unoi ,nt,lnit& Dup$ aceea) s'a sp$lat pe m,ini) ,n5ur,ndu'l copios pe cretin& 7ot ce'i aparinuse defunctului a fost ars& Nimic nu tre"uia s$ mai aminteasc$ de acest nenorocit care s'a l$sat su3rumat de un pr$p$dit de deinut) de acest netre"nic furiat ,n 3lorioasele r,nduri ale su"ofierilor) care) dup$ cum tie o lume ,ntrea3$) constituie coloana !erte"ral$ a armatei 3ermane& Sin3urele o"iecte pe care Dorn le'a p$strat au fost dou$ sticle de !odc$ i patru de coniac& Ele au fost confiscate ca fiind proprietatea statului i ,ncuiate ,n fiet ,n pre-ena furierului'ef) Sta"s3efreiter'ul Erone& ) Aceste sticle s,nt do!ada de net$3$duit a descompunerii morale a r$posatului >ern ?usta!) a declarat Dorn& Niciodat$ nu Re-ar RR putut do",ndi pe cale le3al$& ,n aceeai sear$)=Dorn desc(ise fie tul i rase una din sticlele de coniac& 4ierdut ,n propriile'i 3,nduri) fuma una dup$ alta patru tra"uce "ra-iliene din re-er!a .Cocost,rcului/) ne3re) lun3i) cu inel rou& 0P,

i
SS4s41i

RUINOASA MOARTE A LUI 5ERN -USTAV

5ra o diminea$ &n#6eat$" &nv$luit$ &n p&cle umede" &n curtea &nc6isorii" pri'onierii aler#au &n cerc" &ncerc&nd s$ se &nc$l'easc$. Re'emat de u(cior" B$trinul se uita la ei. &i l$sa &ntotdeauna s$ %ume'e &n timpul Mplim4$riiN" c6iar dac$ re#ulamentul inter'icea a(a ceva1 privirea sa" istovit$ de c&te v$'use" urm$rea 6ora celor (ai'eci (i (apte de candidai la moarte. &ntr-un col" l&n#$ intrarea &n vec6ea sal$ a du(urilor" acum de'a%ectat$ din cau'a r$'4oiului (i a lipsurilor de tot %elul" st$tea" &nstr$inat de toi (i de toate" FeldLe4el-ul Linden4er#. CDta la cer" de unde" printre norii cenu(ii" sc$pa din c&nd &n c&nd c&te o ra'$ timid$ de soare. Iinea" ascuns$ &n c$u(ul palmei" i#area pe care io d$ruise :orta1 un dar care-0 putea costa (ai'eci de 'ile de carcer$. Ceilali pri'onieri tr$#eau cu coada oc6iului la el. Eestea se r$sp&ndise de acumH va %i m&ine. M&n#erul moriiN apucase s$-0 vi'ite'e" iar la a%i(ier" o m&n$ trecuseH M:lutonul l" #rupa P" pre'entare pentru distri4uirea muniiei la orele C (i 0. minuteN" &nsemna c&te 'ece #loane de c$ciul$" #loane cu v&r%ul rotun!it1 nimeni dintre noi nu i'4utise-s$ a%le de ce" la e;ecuii" s&nt %olosite #loanele astea demult ie(ite din u'. Locotenentul artilerist" cel care-(i su#rumase lo#odnica" se scutur$ de %ri#1 era" de-acum" de patru s$pt$m&ni la Tor#au (i %iecare 'i putea s$-i aduc$ vi'ita du6ovnicului. >up$ aceea" &i mai r&m&neau de tr$it cam trei'eci (i (ase de ore8. Nici o putere pe lumea asta nu mai putea sc6im4a nimic" M&n#erul moriiN repre'enta punctul %inal" &n acea clip$" 6&rtiile venite de la instan$ se #$seau &ntr-un dosar ro'" pe 4iroul Haupt%eldLe4el-ului >orn" semnate (i contrasemnate" a(a cum se cuvine &ntr-o 4ine or#ani'at$ administraie ca'on$. T&nDrul locotenent artilerist cuno(tea acum o #roa'$ de lucruri de care 6a4ar n-avusese la sosirea lui la

Tor#au. Jtia" de pild$" unde s&nt &mpu(cai condamnaii (i c$ e;ecuiile intr$ &n atri4uiile unei companii de disciplinari1 putea povesti o sumedenie de lucruri &n le#$tur$ cu moartea c&nd e(ti pus la 'id. de %apt" la st&lp" lucruri pe care nu le &nvei &n nici o (coal$ militar$. Se a(e'$ l&n#$ !unele teritorial" &ntemniat de mai 4ine de 0PC (ase luni" cu dou$ cereri de #raiere respinse (i o a treia &n curs. Ai %i 'is c$ cei de sus se distrea'$ cu cererile de #raiere ale acestui $ran n$t&n# din MecAlem4ur# care-(i petrecuse toi cei optspre'ece ani ai vieii sale numai cu vacile. Fusese din cale-a%ar$ de mirat c&nd" &ntr-o 'i" se pomenise c6emat la un re#iment oarecare (i c$ nu se poate &ntoarce de la ca'arm$ acas$" la %erm$" unde ar %i %ost at&t de necesar la muncile de prim$var$. Ca atare" &ntr-o vineri" a (ters-o de la ca'arm$ lu&nd cu el pu(ca (i rania. Le-a ascuns &n podul casei" &n dosul unor #r$me'i de carto%i. 9andarmii care au venit dup$ el le-au #$sit &n doi timpi (i trei mi(c$ri.. 5l" 4$iatul" i-a &nt&mpinat cu mare Y 4ucurie &n crama &n care tre4$luia dre#&nd o 4utie. ) Oriiss Oott?" le-a urat el. ) Heil Hitler= a r$spuns FeldLe4el-ul care comanda patrula" &l c$ut$m pe 7urt Sc6Lart'. 5(ti" cumva" dumneata< ) >a eu s&nt" dar s$ (tii c$ am mult$ trea4$ c$ acu(i d$ ploaia. 9andarmii sc6im4ar$ priviri nedumerite &ntre ei. @n asemenea specimen nu &nt&lne(ti &n %iecare 'i. ) Tre4uie s$ vii cu noi. Curtea Marial$ t&n!e(te dup$ tine. ) Curtea Marial$< >a ce trea4a are ea cu mine< FeldLe4el-ul &i puse m&na pe um$rH ) F$r$ prostii" 7urt. >ac$ &ncerci s$ %u#i" tra#em. @nde ai ascuns pu(ca< :e 7urt &l trecur$ %iorii1 nu-i prea inspirau &ncredere ace(ti patru militari cu c$(tile lor de oel (i semilunele din metal str$lucitor at&rnate pe piept. :oate c$ n-ar %i tre4uit s$ plece %$r$ s$-(i ia r$mas-4un. C$pitanul care-i era comandant" de pild$" p$rea un om de trea4$ (i" pesemne" s-o %i sup$rat c$ a &ntins-o a(a" %$r$ m$car un 4un$-'iua. Cel mai 4ine era" deci" s$ vin$ cu !andarmii (i s$ e;plice cui tre4uie c$ muncile de prim$var$ nu stau s$ a(tepte" &ns$ unde a ascuns pu(ca" asta n-o s$ le spun$H poate c$ de-aia se 4ur'uluiau la elH de c&nd cu r$'4oiul" era nevoie de arme pentru lupta &mpotriva Ro(iilor. Se &ndrept$" %$r$ &mpotrivire" spre ma(in$. ) M$" t$nt$l$ule" i se adres$ !andarmul. >e ce ai roit-o de Ia ca'arm$< Ki m$car unde-ai pitit pu(ca< O s$ %ie mai 4ine pentru tine. 7urt &ns$ nu-i cre'use. Nu pricepea deloc care-i deose4irea &ntre o a4sen$ %$r$ permisiune (i de'ertare" 4a &nc$ &narmat1 de unde s$ (tie el c$ prima se las$ cu &nc6isoare (i" poate" un re#iment disciplinar" dar c$ cea de-a doua &nseamn$" invaria4il" moartea<
? Binecuv&ntat %ie >omnul. Salut curent &n multe din provinciile #ermane 2n.t.3.

0P.

Ji uite c$ acum se a%la la Tor#au (i-(i a(tepta s%&r(itul" laolalt$ cu ali (ai'eci (i (ase de condamnai. Avea" totu(i" un avanta! asupra celorlaliH nu-(i d$dea deloc seama c$ urmea'$ s$ %ie e;ecutat (i" de %iecare dat$ c&nd Micuul desc6idea u(a celulei ca s$-0 scoat$ la plim4are" &ntre4aH ) S-a 6ot$r&t< Iar Micuul r$spundeaH ) Nu-i pentru a'i. 7urt se #&ndea la eli4erare1 Micuul" la st&lpul condamnailor. :e l&n#$ 'id aler#a un O4erleutnant" 4lond" cu pieptul plin de 4aretele decoraiilor primite. Se a%la &nc6is de dou$ luni. Cu oca'ia unui atac. aerian asupra Berlinului &(i pierduse &ntrea#a %amilieH soia (i cei trei copii" ar(i de vii &ntr-o pivni$ &n care nimerise o 4om4$ incendiar$. :ermisia &i %usese re%u'at$. Atunci &(i %a4ricase sin#ur documentele necesare" venise acas$" dar la Berlin &l (i a(teptau !andarmii. Curii Mariale nu i-au tre4uit dec&t nou$ minute ca soarta omului s$ %ie pecetluit$H de'ertare" %als &n acte militare ) pedeaps$ capital$. :e treptele sc$rii" un 4$trin Ipcotenent-colonel aspira cu toi porii %iravele ra'e de soare" &ncDlcind ordinul" &(i retr$sese re#imentul de pe po'iiile de4ordate de o%ensiva sovietic$. Curtea Marial$H -la(itate &n %aa inamicului" sa4otarea ordinelor ) pedeaps$ capital$. B$trinul &l atinse" cu m&na pe um$rH ) Avei o vi'it$" domnule colonel. ) 5u< murmur$" uluit" o%ierul. ) >a" con%irm$" '&m4ind B$trinul. Soia dumneavoastr$. ) Soia<

) &ntocmai" domnule colonel" urmai-0 pe planton" o s$ v$ conduc$ la vor4itor. Al4 ca varul la %a$" tremur&nd din toate m$dularele" 4$tr&nul colonel se lu$ dup$ planton. Se oprir$ &n dreptul cancelariei &nc6isorii. Haupt%eldLe4el-ul >orn &(i %$cu apariia (i-i arunc$ deinutului o privire sc&r4it-miloas$H ) 5 o pl$cere" ai" tataie" s$ mai ve'i (i-o %ust$< K#&ie(te-te 4ine la ea c$-i ultima oar$ c&nd o mai ve'i" crede-n vor4a mea= &i %$cu semn osta(ului c$ poate duce deinutul p&n$ la vor4itor. T$cui" cei doi pornir$ pe lun#ul coridor" urm$rii de privirea scrut$toare a temnicerului-(e%. Nu e;ista motiv pentru condamnarea la moarte care s$ nu %i#ure'e aici" la Tor#au. @nul !e%uise &n timpul alarmei aeriene doi erau asasini" sl$4$no#ul $la de #enist &l 4$tuse de-= de'nodase pe comandantul s$u de companie1 re4eliune" la 'id ci el= ) Nu v$ e nu (tiu cum s$ ne &mpu(cai acum c$ m
126

cunoa(tei< &l &ntre4$ pe 9ulius Heide un o%ier de cavalerie. ) La ce &ntre4area asta t&mpit$< ) :entru c$ m$ interesea'$. :e %ront" c&nd &i &mpro(cam pe %&rtaii din %a$ cu arunc$torul de %l$c$ri" m$ durea &n cot %iindc$ nu-i cuno(team. Aici" la pu(c$rie" lucrurile stau cu totul alt%el. Omul &(i &mpinse u(urel 4oneta pe cea%$. S&ntem" &ntr-un %el" camara'iH ne aducei 6aleala" stai de vor4$ cu noi" s&ntei (i voi" ca (i noi" &mpotriva tic$lo(ilor de-alde 9ern Oustav (i #a(ca. Ji" totu(i" (tii c$ tot voi o s$ ne cur$ai. M-am &ntre4at" deci" ce ? simii< ) >a multe-i mai um4l$ prin cap= e;clam$ Heide" vi'i4il descump$nit. Ce-i pas$ ce simim noi< Ce" eu te &ntre4 ce simi< ) :oi s-o %aci" r$spunse &nceti(or cavaleristul. Mi-e %ric$" p %ric$ atroce. S&nt 'ile c&nd &mi vine s$-mi crap capul de 'id. &n %iecare diminea$" la de(teptare" Satana &rni (opte(teH M5 pentru ast$'iN. Nici m$car pe %ront nu mi-a %ost at&t de %rica. ) Tac$-i #ura= r$cni Heide" scos din &&ni. Nu vreau s$ (tiu nimic despre %rica ta= Nu te cunosc (i nici nu vreau s$ te cunosc= ) Ba da" m$ cuno(ti" camarade" (i n-ai s$ m$ uii niciodat$" cum n-ai s$ uii pe nici unul din ro4ii de la Tor#au. ) Maic$ :recist$" '4ier$ Heide" e(ti mai r$u ca o plac$ de pate%on= Eino mai 4ine s$ !uc$m ni(te 'aruri ca s$ mai uii de %ric$= ) Cre'i c$-i &n curind< insist$ omul. Bu'ele &i temurau m$runt. ) >e unde s$ (tiu< :ornir$" &mpreun$" spre du(urile de'a%ectate unde nu-i vedea nimeni1 la scurt$ vreme" sosi (i :orta &nsoit de ali doi deinui. :artida se &ncinse" punctat$" din c&nd &n c&nd" de c&te un stri#$t de 4ucurie al celui care i'4utise un McameronN. 9ucau pe i#$ri" pe tutun de mestecat" pe 6&rtie de 'iar pentru r$sucit" pe cioturi de creion" adev$rate comori &ntr-o &nc6isoare. Fluierul B$trinului puse cap$t !ocului. Nepreuita or$ se scursese. Candidaii la moarte se &ncolonar$ &n (ir c&te doi. &n aceea(i clip$ &(i %$cu apariia (i 9ern Oustav. :ro$pit &n cadrul u(ii care ducea spre celule" ascult$ &n t$cere raportul B$trinului" &n vreme ce oc6ii s$i" mici" s%redelitori" cercetau coloana. :e tunica sa cenu(iu-desc6is str$lucea Crucea pentru Y merit" clasa I" r$splata statului pentru lun#ii ani de vrednice servicii &n &nc6isorile militare. Sta4s%eldLe4el-ul Oustav >iirer" 'is 9ern" era personi%icarea r$ut$ii (i tic$lo(iei omene(ti. Nu pierdea niciodat$ prile!ul s$ loveasc$ un deinut (i c6iar un soldat din #ard$. Se 'vonea c-ar avea pile mari la Oestapo (i comandantul &nsu(i p$rea s$ se team$ de el. Scund" &ndesat" &i putea #ura (i de la distan$ (i ar$ta ca (i cum nu s-ar %i sp$lat niciodat$ ca lumea.
127

v/
F$r$ #ra4$" trecu de-a lun#ul coloanei (i se opri &n dreptul FeldLe4e&-ului Linden4er#" pe care-0 ar$t$ cu de#etul. ) Tu" cel de colo" vino cu mine. Linden4er# p$li &n#ro'itor (i se cl$tin$ at&t de tare &nc&t camara'ii de-al$turi tre4uir$ s$-0 spri!ine. Cu toii" c6iar (i cei din pa'$" cre'ur$ c$ Linden4er# va %i dus la st&lpul de e;ecuie" &n po%ida re#ulamentului" acum" pe loc" &n plin$ diminea$. Ar %i %ost pe deplin &n nota practicilor lui Oustav" care adora s$-i &nne4uneasc$ pe pri'onieri"

&mpin#&ndu-le spaima p&n$ la paro;ism. Cu privirea %i;$ (i pa(i t&r(ii" Linden4er# &l urm$ pe Oustav p&n$ la vor4itor" unde &l a(tepta o %emeie &n uni%orm$ 4run$. 5ra prototipul activistei de partid" plin$ de propria-i importan$. ) FeldLe4el Linden4er#< &ntre4$ ea" r$s%oind ni(te 6&rtii. Mut" Linden4er# con%irm$ cu capul. Oroa'a pe care o &ncercase nu pierise &nc$. Activista" o 4lond$ sp$l$cit$" cu p$rul ! str&ns &n coc la cea%$" repet$ &ntre4area" pe un ton ceva mai r$stit. ! ) >a" s&nt Hermann Linden4er#. ! ) Bine c$ i-ai re#$sit #lasul. S&nt de la Asistena pu4lic$. Iat$ c&teva documente pe care urmea'$ s$ le semne'i ast%el &nc&t statul s$ se poat$ &ns$rcina cu educaia %iului dumitale. Nevasta dumitale nu e apt$ de a(a ceva. O %emeie #erman$ care ascunde un de'ertor (i un sa4otor e o %iin$ nedemn$. Semnea'$" (i nu te mai i'meni= R&n!t " de'velind un (ir de dini ca de cal (i &mpinse. autoritar$" 6&rtiile. Linden4er# se (terse pe %a$. :lesnea de dorina s-o c&rpeasc$" dar se &n%rin$. &ntre4$ &ns$H ) Si dac$ n-o %ac< ) 5 un ordin= cronc$ni activista de partid. Cuv&ntul MordinN %u" aproape" stri#at. 5(ti un om de'onorat (i %iul dumitale tre4uie s$ te uite" la %el ca (i pe mama sa" doi indivi'i e;clu(i din comunitatea naional-socialist$= B$iatul va %i crescut &n instituia pe cave o conduc &n a(a %el &nc&t s$ poat$ deveni un 4un cet$ean al Rdc6-ului. Hai" semnea'$ odat$" tre4uie s$ plec" s&nt #r$4it$= Li.&den4er# s$ri de pe scaun. -- M$ cac (i pe tine" (i pe instituia ta= Ji-i e;pedie un scuipat drept &n o4ra'. Muierea scoase un ip$t de %urie (i se trase &nd$r$t. ) O s$ te coste capul" tic$losule= Am un unc6i la Oestapo. s$ ve'i ce p$e(ti= FeldLe4el-ul Linden4er# rise 4at!ocoritor. ) Nu-mi mai poi %ace nimic" c6iar de-ai %i i4ovnica paiaei $leia de Hitler=

0PS Bastonul de cauciuc al lui Oustav v&!&i prin aer" a4$t&ndu-se pe spinarea deinutului care scoase un #eam$t. ) Semne'i< ) Nu= (uier$ Linden4er#. Nu m$ putei sili. ) K$u< c6icoti Oustav. Avem ni(te metode de nici cu #&ndul nu #&nde(ti. E lra'3eCados& Odat$ ie(ii din vor4itor" Oustav scri(niH ) Ii-au mai r$mas c&teva ceasuri &naintea ve(niciei" dar te asi#ur c$ vor %i cele mai nepl$cute din viaa ta. >esc6ise %$r$ '#omot u(a care d$dea spre coridorul celulelor. Nimeni nu se pricepea s$ desc6id$ o u($ mai pe %uri(1 specialitatea lui era s$ p&ndeasc$ la u(a unei celule p&n$ c&nd cel &ntemniat" simind c$ se &nt&mpl$ ceva" dar !ie(tiind ce anume" &ndr$'nea s$ arunce o privire prin vi'et$" &ntr-o %raciune de secund$" Oustav 4$#a c6eia &n 4roasc$ (i descuia1 vinovat de &nc$lcarea re#ulamentului" deinutul era dus &n celula de pedeaps$ (i 4iciuit p&n$ la s&n#e c6iar de #ardianul-(e%. ) O s$-i %$rim os cu os= (uier$ Oustav. O s$ ro#i moartea s$ vin$= &n acel moment" Linden4er# &(i pierdu capul. Se n$pusti asupra odiosului ma!ur (i-0 apuc$ de 4ere#at$. Acesta %u at&t de surprins &nc&t c$'u pe spate cu un '#omot surd. Le#$tura cu c6ei &i sc$p$ din m&n$ (i 'orn$i pe ciment. >e#etele lui Linden4er# str&n#eau precum o men#6in$. H&riituri ciudate r$sunar$ din #&tle!ul #ardianului-(e%" oc6ii" in!ectai cu s&n#e" devenir$ sticlo(i. Se '4$tea" disperat" dar Linden4er# era ca o st&nc$. Cu %iecare icnet" viaa p$r$sea trupul pu6av al odiosului temnicer. ) Ba o s$ crapi &naintea mea= m&riia Linden4er#" strin#&nd (i mai tare. A%lat la eta!ul trei" Micuul au'i '$n#$nitul c6eilor (i 4u%nitura celor dou$ corpuri c$'&nd. Arunc$ o privire &n !os" peste 4alustrad$" (i pricepu imediat despre ce-i vor4a. :e t$cute" aler#$ p&n$ la closetele unde Heide (i :orta disputau o partid$ de 'aruri. ) Facei c&t mai mult scandal= le stri#$ el" surescitat la culme. Linden4er# &l #&tuie pe 9ern Oustav= Cei doi r$maser$ o clip$ cu #urile c$scate" uit&ndu-se n$uci la Micuul" apoi se porni o 6$rm$laie de nedescrisH :orta trinti de ciment dou$ #$lei din ta4l$" Micuul i'4ea &n perei cu ce-i c$dea su4 m&n$" Heide tr$#ea apa" declan(&nd adev$rate cataracte. ) Cred c$ a apucat s$ striveasc$ plo(nia" %$cu" dup$ c&teva minute" :orta (i arunc$ o privire precaut$ &n !os. :e coridorul eta!ului de dedesu4t" Linden4er# (edea pe pieptul lui 9ern Oustav" ai c$rui oc6i &(niser$ aproape

a%ar$ din or4ite. Faa &i era v&n$t$" lim4a scoas$. Temnicerul >iirer 0P*

ispr$vise cel de-al dou$'eci (i optulea an de slu!4$ penitenciar$ (i" de aici &ncolo" niciodat$ nu va mai avea prile!ul s$ sc6ilodeasc$ &n 4$taie un deinut" nici s$-0 inunde cu ap$ rece &n toiul iernii. F$r$ #ra4$" Linden4er# se ridic$. Cu o mi(care ma(inal$ &(i recti%ic$ inuta (i" arunc&nd o privire &n sus" &i v$'u pe cei trei care" t$cui" se uitau la el peste 4alustrad$. Cu v&r%ul ci'mei &mpinse trupul c6ircit pe ciment" aproape incapa4il s$ %ac$ o le#$tur$ &ntre masa asta inert$ (i 4ruta .detestat$ ce %usese p&n$ nu demult #ardianul-(e% 9ern Oustav. Iat$-0 acum mort" su#rumat de un deinut c$ruia &i mai r$m$seser$ doar c&teva ceasuri de tr$it. FeldLe4el-ul Linden4er# culese de pe !os le#$tura cu c6ei (i" cu umerii u(or adu(i" urc$ domol scara. ) L-am #&tuit" &i spuse el lui :orta" &ntin'&ndu-i c6eile. ) &i mulumim" camarade" %$cu Micuul" d&ndu-i o palm$ prieteneasc$ peste spinare. O s-o p$e(ti &ns$. ) Ea tre4ui s$ raport$m" &l preveni Heide. &nele#i" nu< N-avem &ncotro" s&ntem o4li#ai s$ te denun$m lui >orn. ) Si#ur" asta-i situaia. Nu v$ %acei pro4leme cu mine. ) N-o s$ te uit$m niciodat$" camarade. Ar tre4ui s$ %ii #raiat c-ai sc$pat lumea de o a(a !i#odie. Linden4er# rise istovit (i se &ndrept$ spre celula sa1 din u($" se r$suci (i-0 privi pe Heide. ) Or$4ii-v$ cu raportul" s$ nu avei &ncurc$turi dup$ aia. ) Cred c$ asta-i soluia" 'ise :orta. Are dreptate" 9ulius" (i" cum e(ti su4o%ier" ie-i revine s$ raporte'i. ) Ba ai s$ te duci tu" replic$ Heide. Jtii 4ine c$ nu-mi pot p$r$si postul. ) Atunci" trimite-0 pe Micuul. ) Nu" '$u< s$ri imediat acesta. N-am v$'ut nimic" nu (tiu nimic" n-am nici un Linden4er# &n sectorul meu= ) Nu ine= rin!i :orta. Tu ai %ost primul care 0-a v$'ut s$rindu-i la 4ere#at$. ) Ba p-a m$-tii= S$ spun numa ce t$r$4oi ai %$cut ca s$ nu se aud$ cum o mierle(te Oustav (i ai s$ ve'i cum te mai le#eni &n (trean#= 5u" o (tie toat$ lumea" s&nt cretin din n$scare" da nu (i voi. Eoi s&ntei normali" voi o s-o &ncasai. ) >estul= r$cni Heide8" um%l&ndu-se ca un adev$rat @ntero%%i'ier prusac ce era. &i ordon s$ te duci imediat (i s$ raporte'i Haupt%eldLe4el-ului >orn c$ 9ern Oustav (i-a dat du6ul= ) :oi s$ te 4e(i (i pe #ur$" c$ tot nu-mi pas$= replic$ Micuul" %$r$ pic de respect pentru ierar6ie. M$ %aci s$ rid= Jtiina sa militar$ era concis$ (i clar$H MFere(te-te c&t poi de superiori" nu te pre'enta niciodat$ &nainte de a %i c6emat de ce= 0,B puin trei oriN. Se strim4$ elocvent la Heide" care-0 privea %uri4und" ne(tiind cum s$ procede'e &n %aa acestui evident act aM de nesupunere1 tare ar %i vrut s$-0 c&rpeasc$" dar &(i aminti la timp c$ a(a ceva ar %i %ost ec6ivalentul unei sinucideri. ! Micuul %orn$i '#omotos (i e;pul'a peste 4alustrad$ tot ?. coninutul nasului s$u" nimerind cu preci'ie e;tinctorul a#$at Y pe peretele opus. ) 5i" po%tim= stri#$ Heide" tr$#&nd de poalele vestonului" H dar nimeni n-avea s$ a%le dac$ aceast$ e;clamaie se re%erea la re%u'ul Micuului de a e;ecuta ordinul primit sau la #estul lui 6uli#anic vi'avi de un 4un al statului. .! ) Termin$ odat$ cu urletele" &l pov$ui" calm" Micuul. Ee'i 4ine c$ tre4uie s$ te descurci cu 6oitul $sta= ) Cur pictat= r$cni Heide scos din pepeni. Ce-ai vrea" s$ las ra6atul $sta de cadavru s$ 'ac$ acolo p&n$ la 9udecata de Apoi< ) >e ce nu< &ntre4$ 6uiduma cu aerul cel mai indi%erent din lume. Nu-i cadavrul nostru. ) S%inte Sisoe= Jtiu (i eu c$ nu-i al nostru= >a uci#a(ul e al nostru" uite-0 acolo= 2Ji-0 ar$t$ cu de#etul pe Linden4er# care se '$rea" prin u(a r$mas$ desc6is$ a celulei" cum sade pe ta4uret cu capul &ntre palme.3 O%" >oamne >umne'eule" ce tre4uie %$cut< #emu" disperat" Heide.

) Erei s$ spui Mce tre4uie s$ %ac< &l corect$" maliios" :orta. Tu e(ti su4o%ier" nu noi. Noi s&ntem ni(te amani de su4alterni" %$r$ atri4uii. 2Tacticos" &(i aprinse o i#are" uit&ndu-se cu mult interes la a%i(ul ro(u pe care scria MFumatul inter'isN.3 5(ti &n 4ud$" 9ulius. &n noaptea asta" 9ern Oustav o s$-i cam deran!e'e n$nica. ) Nu admit s$ %ume'i= r$cni" ne#$sind altceva de 'is" Heide (i se plesni peste tocul pistolului care-i at&rna de centiron. ) le-te" %leo(c= Ia nu te mai um%la at&ta &n pene. N-ai s$ apuci s$ 'ici Mp&sN c-o s$ te tre'e(ti la p&rnaie (i Micuul o s$ te duc$" su4 escort$" la c$c$stoare. ) Ii-ai #$sit timpul s$ %aci 4ancuri t&mpite" m&r&i Heide (i se r$suci spre Micuul care p$l$vr$#ea cu Linden4er# &n celula acestuia. Tu" $la de-acolo" &i ordon ) ap$s$ pe cuv&ntul MordonN )" &i ordon" 'ic" s$ te pre'ini la cancelaria &nc6isorii (i s$-i raporte'i lui >orn c$ Linden4er# i-a %$cut de petrecanie lui Oustav. Hai" Micuule" du-te &nainte de a m$ &n%uria de-a 4inelea. >u-te (i-am s$ uit c$ de dou$ ori ai re%u'at s$ e;ecui ordinul. Calm" Micuul e;trase din 4u'unarul pantalonilor un cap$t de c&rnat" &l cur$$ con(tiincios de scame" &l rupse &n dou$" &i &ntinse una din !um$t$i lui Linden4er#" dup$ care se &ntoarse spre Heide. ) >a mult &i mai place s$ %... oamenii la cap=
131

) Oalop" vit$-nc$lat$= mu#i Heide" scos din %ire. Ji &ncetea'$ s$ te &ndopi= 5(ti &n serviciu comandat" idiotule= C$cat cu oc6i= R&m$ &mpuit$= Ji" cum nu mai #$sea nici o &n!ur$tur$ potrivit$" 4&i#uiH ) O4er#e%reiter 7reut'%eld" nu m$ enerva p&nD-ntr-acolo &nc&t s$ uit c$ ne cunoa(tem= ) Hai" plim4$ ursu " replic$" impertur4a4il" Micuul 4$#&nd &n #ur$ ultima &m4uc$tur$ de c&rnat. Heide desc6ise (i &nc6ise de c&teva ori #ura" dar nu-i sc$p$ nici un sunet1 pur (i simplu" nu mai (tia la ce s$ recur#$" ce-ar mai putea urla. ) N-o mai l$l$i (i %$-i raportul" &l s%$tui" per%id" :orta &ndrept&ndu-se &n 4uiestru c$tre closete" urmat aproape imediat de Micuul. Ai s$ ve'i" dac$ n-o %aci o s$ ias$ nasol. Cei doi cumetri se instalar$ con%orta4il pe c&te o #$leat$ r$sturnat$ cu #ura &n !os (i &ncepur$ o partid$ de 0C-P0. ) &n momentul $sta" 9ulius ar %i %ericit s$ le dea dracului de #aloane. Ce 4ine de mine c$ toi m$ consider$ prea t&mpit ca s$ devin #radat= Nu tu r$spundere" nu tu rapoarte... Idiot din na(tere. Nu pricepe nimic" tre4uie sa i se e;plice mereu de trei ori. Te-am ras" :orta" viaa-i %rumoas$= ) B$i" ai tri(at= 4om4$ni :orta" e;amin&nd atent c$rile Micuului. Mata6ala o %$cu pe indi#natulH ) Mai tre4uie (i dovedit" camarade. Las-o mai moale cu insultele... Bun" %ie" te iert de ast$-dat$. @n moment !ucar$ &n t$cere" dar %$r$ c6e%. O&ndurile lui :orta se roteau &n !urul crimei. 5ra clar c$ povestea asta putea lua o &ntors$tur$ nasoal$. Ar %i %ost" deci" pre%era4il ca reaciile (ta4ilor s$ vi'e'e un sin#ur persona!" &i arunc$ Micuului o privire pie'i($" dar constat$ cu nepl$cere c$ oc6i(orii acestuia &i #6iciser$ inteniile. ) 9osep6 :orta" te previn dinainteH nu-i %$ planuri cu mine. Y Jtii c$ s&nt s%ios (i nu-mi place s$ m$ ar$t &n lume. :orta d$du din cap. :ricepea (i elH cu Micuul n-o s$ ias$ nimic. O clip$ se #&ndi la el &nsu(i" dar imediat &i 'ise c$ e cu neputin$. Ar r$m&ne Steiner" dar Steiner era un tolomac care n-ar %i (tiut s$ scape printre oc6iurile n$vodului. 9ulius Heide< Nici o moarte nu i se p$rea &ndea!uns de 4linda pentru animalu $la" dar era totu(i un camarad" din cale-a%ar$ de cura!os" &n plus %oarte prost v$'ut &n acel moment de !i#odia de >orn. :orta lep$d$ c$rile (i-(i pocni de#etele. ) Am #$sit= Micuule" destup$-i urec6ile" sc$p$m 4asm curat$. O &ntin'i &n #alop p&nD la B$tr&nul" &i poveste(ti totul aM) cum s-a &ntDmplat (i-i spui" din partea mea" sD-0 trimit$ p Barcelona Blom s$-i raporte'e lui >orn t$r$(enia. M-ai &neleH &l '#&l&i de poalele vestonului s$u verde-cenu(iu. Oc6ii Micuului se &nv&rteau ca do u$ 4ile &n or4ite1 aproape se au'ea cum sc&r&ie roile ru#inite ale

creierului s$u. ) Nu-mi place c6estia asta a ta. 5u" unul" nu vreau s$ am nici un amestec" nu vreau s$ am de-a %ace nici cu r$posatul" nici cu $la de 0-a #&tuit.. :orta &l lu$ de dup$ umeri patern (i se porni s$-i e;plice c$ nu e;ist$ nici o prime!die pentru el" c$ totul va %i 4ine" c$ lucrurile se vor aran!a de minune. Malacul se scul$ (i &ncepu s$-(i roteasc$ ti#va precum taurul care nu (tie dac$ tre4uie s$ se repead$ (i s$ &mpun#$ sau s$ lin#$ m&na toreadorului. ) S%inte lisuse din Na'aret" ia-m$ su4 o4l$duirea Ta. M$ voi duce la B$tr&nul (i-i voi istorisi despre cadavru. A#it$ pumnul s$u uria( pe su4 nasul lui :ortaH Cu asta &ns$" mi-am ispr$vit misiunea. Mai 4ine 6alesc sc&rn$ dec&t s$ m$ mai amestec &n &nmorm&nt$rile voastre= Ci'moaiele sale intuite 4oc$nir$ pe coridor. Heide se uit$ dup$ el cu #ura c$scat$H ) le-te-te c$ se duce= ) >up$ cum ve'i" c6icoti :orta. O e;presie de in%init$ u(urare se a(ternu pe %aa lui Heide. ) Totu(i" Micuul $sta e un 4$iat de isprav$. Cre'i c-o s$ se lase cu 4u4uial$< ) >e asta poi %i convins. Micuul disp$ru prin &n#usta u(i$ de %ier -care ducea spre coridorul central" unde se a%la camera de #ard$. Reap$ru dup$ puin timp" urmat de B$tr&nul (i de Barcelona Blom. B$tr&nul se aplec$ peste cadavrul c6ircit pe !os" e;amin&ndu-0 atent. ) Nasoal$ trea4$" %$cu el &n#&ndurat. Hai s$ vedem cum vom proceda... Linden4er# e &n celula lui< 2Heide con%irm$" d&nd din cap.3 Eoi" $(tia de aici" n-ai v$'ut nimic &nainte ca Linden4er# s$ urce (i s$ v$ povesteasc$ ce (i cum. S-ar putea s$ se prind$" de(i cu >orn m$ cam &ndoiescH cel de #ard$ pe coridor ar %i tre4uit s$ vad$ ce se petrece (i avea datoria s$ &mpiedice crima. B$tr&nul &i arunc$ o privire st$ruitoare Micuului" care rodea un coltuc de p&ine. ) N-am nici o vin$" s$ri imediat 6uiduma. S&nt cu%urit r$u de tot. M-am dus de dou$'eci (i (ase de ori la um4l$toare pe 'iua de a'i. Acolo eram (i c&nd Oustav a dat ortu popii. ) >a la in%irmerie ai %ost< ) Nu" am ne#li!at c6estia asta" 'iceam c$ m$ dre# sin#ur... ) Ar %i %ost 4ine" suspin$ B$tr&nul" cl$tin&ndu-(i capul. Acum ascult$ (i 4a#$ la 4il$H a'i-diminea$" la opt" te-ai dus la ln%irmierul Hol'ermann care i-a dat un 6ap pe care 0-ai &n#6iit :e loc.
P -Y Y--." H 0,,

0,P

Mutra 4occie a Micuului se lumin$H ) &ntocmai= Ji nu un 6ap" ci toate cinci pe care mi le-a dat mai marele peste clistire. ) >ar" %iindcD-i vor4a de tine" toat$ lumea o s$ te cread$. Tu" :orta" te a%lai &n celula lui Linden4er# pe care o perc6e'iionai &n timpul a4senei acestuia. >e aia nici n-ai au'it nimic.

) >ar eu< &ntre4$" aproape (optit" Heide.

) Tu inspectai closetele" a(a cum i-am ordonat. ) :$i tocmai m$ u(uram eu acolo" protest$ Micuul. ) Bine. Atunci tu" Heide" numDrai tac&murile. F$ rapid o list$ cu ele" ai 'ece minute la dispo'iie. ) O recopie' pe cea de ieri (i ascund dou$ lin#uri ca s$ e;iste o di%eren$" spuse Heide (i o (terse pe dat$. ) &n ceea ce-0 prive(te pe Sven" din cupola unde-i instalat$ mitraliera" nu poate vedea nimic su4 acest un#6i. Se pare c$ nu-i rea com4inaia. Micuule" sD-0 previi pe Linden4er# cum e c6estia cu perc6e'iia celulei (i %acei ceva de'ordine acolo. Trop$ind ca un munte care se n$ruie" mata6ala se n$pusti spre celul$ (i" &n c&teva clipe" aceasta ar$ta ca un c&mp de 4$t$lieH p&nD (i salteaua %usese s%&(iat$" dovedind 'elul cu care se procedase la perc6e'iie. Barcelona Blom porni &n trap s$ltat spre cancelaria unde trona >orn. :orta &n(%ac$ o pompi$ de ulei (i o trus$ de scule (i se lu$ dup$ el ca s$ poat$ asista" %ie (i de departe" la des%$(urarea evenimentelor. Con%orta4il instalat pe scaunul s$u" cu picioarele pe mas$" Haupt%eldLe4el-ul >orn %uma unul din tra4ucele comandantului &nc6isorii. :entru el" tra4ucul repre'enta nu numai o i#are" ci (i un ran# social. Amu(ina tra4ucul (i %$cea rotocoale de %um" a(a cum v$'use el c$ %ac autorii de %ilm" (i r$s%oia ni(te %oto#ra%ii porno" recent primite. Ca de o4icei" pe mas$ se &n#r$m$deau teancuri uria(e de dosare (i 6&rtii. Cineva cioc$ni la u($. >orn se pre%$cu a nu %i au'it. >up$ cioc$nit" era limpede c$-i vor4a de un pr$p$dit de su4altern. O-" nou$ 4$taie" dar >orn tot nu stri#$ Mintr$=N. Ca s$ %ie admis" g intrusul tre4uia s$ 4at$" re#lementar" de trei ori. >eci" dup$ ce 4$tu (i a treia oar$" Barcelona desc6ise u(a" pocni din cDlc&ie" salut$ cu con(tiincio'itatea unui recrut (i d$du s$-(i &nceap$ raportul" &n aceea(i clip$" &n u($ r$sunar$ trei ciocDnituri precipitate (i :orta intr$" senin ca un nou-n$scut. ) Herr Haupt%eldLe4el" caporalul :orta 9osep6 din compania a .-a 4lindate" de #ard$ la

&nc6isoare" raportea'$ c$" din ordinul domnului comandant Eo#el" s&nt &ns$rcinat s$ revi'uiesc ma(inile de scris (i alte materiale de 4irou. Ji" drept dovad$" :orta &ntinse trusa de scule (i pompi$ de ulei.
0,C-Y YNY

) >in al cui ordin< &l &ntre4$" surprins" >orn. ) Al domnului comandant Eo#el" mini cu &ndr$'neal$ :orta" pe deplin convins c$ nici o %iin$ vie din aceast$ pu(c$rie i& nu se va apuca s$ controle'e a%irmaia lui. >e(i cam ciudat$" se putea s$ %ie (i adev$rat$" (i atunci vai de co!ocul cretinului care ar %i pus la &ndoial$ ordinul comandantului Eo#el. Nimeni nu &ndr$'nise s$-0 deran!e'e vreodat$ cu asemenea %leacuri. ) Ji-atunci" ce mai a(tepi< '4ier$ >orn" %urios. 5;ecut$ ordinul (i n-o mai %reca at&t= :orta" &narmat cu p c&rpD (i cu pompi$ lui" se apuc$" a%erat" de trea4$" (ter#&nd pe unde se nimerea" su%l&nd cu n$de!de (i manipul&nd de 'or (uru4elnia. ) O s$ mai dure'e mult< ) Asta nu se (tie niciodat$" r$spunse" cam &n dodii" ro(covanul. >orn vru s$ mai spun$ ceva" dar tot ce ie(i din el %u un Ms$ te ia dracu=N dup$ care se &ntoarse spre Barcelona BlomH ) Ji tu" plutoniere" ce mai vrei< ) Herr Haupt%eldLe4el" FeldLe4el-ul Blom" din Re#imentul P+ :an'er" compania a .-a" raportea'$" con%orm ordinului primit de la comandantul s$u de pluton" FeldLe4el-ul Beier c$... ) Eor4e(te ca lumea= &l &ntrerupse >orn. ) S$ tr$ii" Herr Haupt%eldLe4el... &ncepu" milit$re(te" Barcelona. ) Eor4e(te ca oamenii" vit$ ca'on$= '4ier$ >orn" tr&ntind un pumn &n t$4lia mesei. Cu un sur&s impercepti4il &n colul 4u'elor" Barcelona capitul$ (i anun$ &n clarH ) Sta4s%eldLe4el-ul >tirer Oustav a dat OFtul popii. Acum se a%l$ pe coridorul 4locului /" cam &n dreptul vor4itorului. Lui >orn &i sc$p$ tra4ucul dintre de#ete. ) Am 'is c$ Sta4s%eldLe4el-ul a cr$pat prin #&tuire. >orn &(i culese de !os tra4ucul (i-0 cercet$ cu o e;presie de total$ aiureal$ pe %i#ur$. ) >ar nu-i posi4il s$ se %i &necat< Cu ce s-a &necat< Ce-a m&ncat< " ) Nu (tiu Herr Haupt%eldLe4el" dar (tiu c$ cel care 0-a trimis pe lumea aialalt$ a %ost deintul Linden4er#" (i Barcelona mim$ #estul su#rum$rii. ) Nu-mi sta aici ca un idiot= r$cni >orn" care &ncepuse s$ se monte'e. Ji n-o mai %$ pe m$sc$riciul= Ji nu-rni vor4i pDs$re(te= Raportea'$ e;act ce s-a &nt&mplat= :e m$sur$ ce se derula povestirea" r$cnetele Haupt%eldLe4el-ului sporeau &n intensitate" &ntret$iate de amenin$ri (i 4lesteme" unele mai cumplite ca altele. &n acest r$stimp" :orta" care lustruia cu r&vn$ tot ce-i c$dea 0,.

su4 min$" constat&nd de la %ereastra unde-(i %$cea de lucru c$ ar %i ca'ul s$ intervin$" intr$ &n aciuneH ) Herr Haupt%eldLe4el" caporalul :orta &ntrea4$ respectuos dac$ tre4uie s$ controle'e (i masa de scris< Jtii" se &nt&mpl$ uneori ca senarele s$ se &nepeneasc$. >orn se r$suci ca un taur (i-i arunc$ lui :orta o privire %uri4und$H 8 ) Ce pasca mD-sii &nv&rtii pe-aici< ) S$ tr$ii" raporte' c$ revi'uiesc ma(inile de scris din ordinul lui dom comandant. ) Atunci" revi'uie(te-le= Revi'uie(te tot c$catul $sta" dar s$ nu-i v$d mutra= M$ calci pe nervi= ) >ar domnu comandant a 'is... &ncepu :orta. >orn %$cu un pas &nspre el" cu dorina vi'i4il$ de a-0 strin#e" (i pe el" de #&t. ) @n sin#ur cuv&nt (i-or s$ %ie doi mori= Au'i cu ce-mi 4ate el capul c&nd Oustav a %ost asasinat= >orn parii s$ #uste e;presia MasasinatN (i o repet$" accentu&nd-o. MA-sa-si-natN. Cine era de #ard$< Barcelona o %$cu pe ni'naiul. ) Si#ur" url$ ma!urul" o 4and$ de porci &n c&rd$(ie cu deinuii= Cu lepre ca voi s-a dus dracului victoria= >a las c-o s$ m$ cunoa(tei" 4andiilor= :&n$ acu am %ost cumsecade" dar de-aici &ncolo a &n$rcat 4$laia= O s$-0 pomenii cu toii pe 9oac6im >orn= Au'i" s$-0 asasine'e pe Oustav= Cola4oratorul meu cel mai 4un= Asta-i... asta-i... Se c$'ni s$-(i aprind$ tra4ucul care se stinsese &n %ocul discuiei" dar truda &i %u &n 'adar1 tur4at" strivi su4

c$lc&i tra4ucul (i se duse s$-(i caute un altul &n sertarul de la 4iroul comandantului. O impercepti4il$ liniu$ %$cut$ cu creionul &i permitea s$ controle'e dac$ (i altcineva &(i &n#$duia neo4r$'area s$ um4le la el. Se pro$pi" cu picioarele cr$c$nate" &n %aa lui Barcelona" t$ie cu preci'ia unui mare cunosc$tor cap$tul tra4ucului (i-0 aprinse tacticos. :entru el" o i#are 4un$ (i #roas$ era un adev$rat spri!in moral. ) Cine te-a %$cut plutonier< &l &ntre4$ pe Barcelona" uit&ndu-se la el ca la o perec6e de o4iele murdare. >e %apt" r$spunsul nici c$-0 interesa" mai ales pentru c$ acolo era vor4a de un oarecare locotenent-colonel" comandantul Re#imentului ,/ :an'er din Bam4er#" un re#iment c&t se poate de select" %ormat numai din 4avare'i (i austrieci" unde nimeni nu urla cum url$ prusacii" .lucru cu care el" Blom" nu se putuse niciodat$ o4i(nui" (i de aceea re#reta deseori Re#imentul ,/ Tancuri.
0,/

) Semeni cu o ciosv&rt$ de carne prost %ript$" 4un$ de dat la c&ini= decret$" sc&r4it" >orn. ) >a" domnule Haupt%eldLe4el" conveni Barcelona" d&ndu-(i seama c$ orice discuie ar %i %ost ne4unie curat$. ) Herr Haupt%eldLe4el= r$cni :orta" str$lucind de 4ucurie. Sertarele au %ost %recate cu talc (i acum lunec$ la per%ecie. S$ le dau (i pe cele ale Iu dom comandant< ) Ce-e-e< Mai e(ti aici< mu#i >orn. M-ai scos din s$-ri-te= Am altceva pe cap dec&t sertarele tale. Ceva ultra'3eCados& &n6a$ centironul de care at&rna tocul pistolului" &ndes$ pe cap o casc6et$ de cavalerist la care n-avea nici un drept (i se n$pusti ca un motan s$l4atic spre corpul de #ard$ &n care p$trunse vi!elios. ) Eoi 0-ai descoperit pe 9ern Oustav< 2&(i roti" %uri4und" privirea prin &nc$pere.3 @nde-i acum sacul $la de ra6at< B$tr&nul &l po%ti pe coridor (i-0 conduse p&n$ la locul unde '$cea de%unctul #ardian-(e%. ) Fain lucrat" constat$ >orn" ca unul care se pricepea" e;amin&nd urmele ne#re l$sate de de#ete pe pielea #&tului. Oluma asta &ns$ o s$-0 coste capul. :roced$ apoi la constatarea decesului (i intero#atoriul martorilor" &n %undul su%letului s$u &i mulumea lui 9ern Oustav c$-i o%er$ prile!ul s$-(i mani%este competena. Eeri%ic$ scrupulos spusele %iec$ruia din cei implicai" ar4or&nd mor#a unui pre(edinte de tri4unal" mor#$ pe care (i-o cam pierdu c&nd a%l$ de la Micuul" &n termenii cei mai ca'oni cu putin$" care-i erau &ndeletnicirile &n momentul crimei. ) O4er#e%reiter 7reut'%eld" e de a!uns s$ te v$d ca s$ mi se &ntoarc$ maele pe dos= Locul t$u e &ntr-un ospiciu de ne4uni" nu &ntr-o armat$ demn$ de aceste nume. >ispari imediat= Ji" &ntorc&ndu-se c$tre B$tr&nul" ordon$H FeldLe4el Beier" pune-0 pe individul $sta s$ %ac$ orice" s$ spele closetele p&nD plesne(te" numai s$ piar$ din oc6ii mei= Apoi" >orn se &ndrept$ spre celula lui Linden4er#" &l amenin$ cu moartea pe condamnatul la moarte" &i e;plic$ ce &nseamn$ s$ te ia Oestapo-ul &n %a4ric$" c$ acest ca' va a!un#e %$r$ doar (i poate la Oestapo (i c$ el" >orn" se va ocupa" personal" ca lucrurile s$ se petreac$ &ntocmai. >ar %u c&t pe-aici s$ dam4la#easc$ au'indu-0 pe Linden4er# declar&nd c$ i se rupe-n pai(pe (i c$ e c&t se poate de &nc&ntat c$ i-a %$cut de petrecanie 4rutei de 9ern Oustav. Mut de stupoare" >orn desc6idea (i &nc6idea #ura precum un pe(te scos din ap$H era clar c$ Linden4er# $sta era ne4un de le#at. Care om normal declar$" a(a" cu senin$tate c$ (i-a str&ns de #&t superiorul" 4a" mai mult" c$-i &nc&ntat de isprav$< . . ) 5(ti c6iar Linden4er#< &ntre4$ el precaut. Nu te-ai lovit
137

cumva la cap< ) Nu m-am lovit nic$ieri (i las$-m$ dracului &n pace= >orn nici m$car de &n!urat nu mai i'4utea s$ &n!ure. Se r$suci pe c$lc&ie (i plec$" am$r&t. M$rturisirea asta strica totul. @nde s-a mai pomenit ca anc6etarea unui asasinat s$ se termine at&t de repede< Acum" nu mai r$m&nea dec&t s$ complete'e c&teva %ormulare stupide (i cu asta 9ern Oustav va %i de%initiv (ters din controalele armatei. Tur4&nd de %urie (i pu%$ind ca o locomotiv$" Haupt%eldLe4el-ul >orn se &ndrept$ spre cancelarie. ) Scroa%ele dracului= scr&(ni el desc6i'&nd u(a. ) :ardon< se au'i o voce mirat$. >orn %u pe punctul de a slo4o'i unul din rD#netele sale o4i(nuite" dar (i-0 &n#6ii la timp constat&nd cine se a%la &n" &nc$pere. :ocnindu-(i c$lc&iele" r$cniH

) Heil Hitler= (i" &ndulcind #lasul" se interes$H >omnul maior a dormit 4ine a'i-noapte< Maiorul" ad!unct al comandantului" o relicv$ a armatei imperiale" a#ent de asi#ur$ri &n civilie" se credea mai departe la a#enia sa de la Inns4rucA (i-0 considera pe >orn ca pe un soi de cole# de 4irou cu care se a%la" %ire(te" pe picior de e#alitate1 niciodat$ nu i-ar %i trecut prin minte c$ Haupt%eldLe4el-ul prusac nutrea pentru ama4ilul (i politicosul maior cel mai pro%und dispre. ) Mulumesc" dra#ul meu >orn" am dormit cum nu se poate mai 4ine" #&n#uri maiorul" m&n#&indu-(i must$cioara 4lond$" poreclit$ de Haupt%eldLe4el M%locii %ecioareiN. Ce ai s$-mi &mp$rt$(e(ti pentru 'iua de a'i" scumpe >orn< Haupt%eldLe4el-ul &(i um%l$ pieptul" 'ic&ndu-(i &n acela(i timpH MCu ce i-oi spune" senilule" o s$-i pui creierii pe moaeN. Raport$ tun$torH ) >omnule maior" Sta4s%eldLe4el-ul Oustav >iirer a %ost . su#rumat de c$tre un deinut" plutonierul Linden4er#. Moartea a survenit de puin timp. Cadavrul se #$se(te pe coridorul 4locului /. 2Ji continu$" %$r$ s$ se &ntrerup$.3 Ma(inile de scris au %ost cur$ate (i revi'uite din ordinul domnului comandant. Sertarele 4irourilor au %ost date cu talc. :e 4iroul dumneavoastr$ se a%l$ dosarele a doi deinui. Nu s-a procedat la nici o eli4erare. O sentin$ de e;ecuie a(teapt$ semn$tura dumneavoastr$. >e asemenea" lista cu inventarul tac&murilor (i alte inventare" &n rest" nimic de semnalat. :a'a &nc6isorii e asi#urat$ de compania a .-a din Re#imentul P+ :an'er1 e%ectivH 0/B trup$" 0. su4o%ieri. @n O4er#e%reiter s-a pre'entat la in%irmerie" dar continu$ serviciul. >ia#nosticH diaree. >orn pocni &nc$ o dat$ din c$lc&ie (i se uit$ la maior. Maiorul se uita la >orn. &(i tampona %runtea cu o 4atist$ de al4eaa '$pe'ii1 ci'mele" impeca4il lustruite" sc&r&iau &nceti(or de
13)

parc$ ar %i vestit (i ele norii cei ne#ri care se 4uluceau la ori'ont. ) >ra#$ >orn" po%te(te" te ro#" &n 4iroul meu" cele spuse de dumneata se cer anali'ate (i apro%undate. @n Sta4s%eldLe4el asasinat" &nsp$im&ntDtor= Asemenea %apte repro4a4ile &ntr-o &nc6isoare civili'at$... >e ne&nc6ipuit= :oate c$ te-ai &n(elat" dra#$ >orn< ) Nu" domnule maior" r$cni >orn. Scroa... %usese pe punctul s$ 'ic$ Mscroa%a aia v$r#at$N" dar se reinu la timp. Banditul acela de Linden4er# a m$rturisit de 4un$-voie c$ s-a n$pustit asupra Sta4s%elLe4el-ului (i 0-a su#rumat. Maiorul cl$tin$" nedumerit" din capH ) >e ce" dra#ul meu >orn< >oar era un om at&t de simpatic" acest Oustav" at&t de politicos (i de ama4il< MCretinule=N se ta;$ >orn &n sinea sa" amintindu-(i c$ uitase s$-0 &ntre4e pe %$pta( care %usese mo4ilul crimei. Clipi de vreo dou$ ori" apoi &i veni o idee" pe care o #$si #enial$ (i o comunic$" r$cnind ca de o4icei" maiorului" n$uc (i at&t de &nsin#urat &n tot acest mi(ma(H ) Raporte' domnului maior c$ deinutul nu-0 putea su%eri pe Sta4s%eldLe4el= ) &nspaim&nt$tor= repet$ maiorul" (ter#&ndu-(i din nou %runtea cu 4atista pe care o inea" muiere(te" &n m&neca vestonului. Kelos" >orn pre#$ti 6&rtiile pentru semnat. Maiorul le semna %$r$ s$ le mai citeasc$. Nutrea o deplin$ &ncredere &n su4alternul s$u (i" oricum" n-avea alt$ cale1 %$r$ acest persona! competent (i descurc$re ar %i %ost pierdut &n !un#la 4irocraiei .prusace. :&nD (i soneria tele%onului &l %$cea s$ sar$ &n sus de spaim$" la simpla idee c$ 0-ar putea au'i pe comandantul &nc6isorii" acest Eo#el care &mpro(ca vor4ele precum ni(te proiectile" %olosind termeni de-a dreptul de ne&neles" dar care aduceau &ntodeauna numai 4$t$i de cap (i nepl$ceri. K&m4ind &ntr-o parte" >orn &ntinse maiorului un dosar ro' (i-0 desc6ise &ndatoritor. Recunosc$tor" maiorul se aplec$ (i semn$" %$r$ s$ mai stea s$ citeasc$. :rivirea-i %u#i" nevD'Dtoare" peste literele #otice" ne#re" &nscrise pe coperta ro'H M>osarul FeldLe4el-ului Linden4er# Hermann Re#imentul C, In%anterieN Lipseau doar dou$ dateH MMort la data de... :redat la crematoriu la data de...N >e %apt" semn&nd ordinul de e;ecuie" maiorul nu se #&ndea dec&t la toate 4elelele pe care acest asasinat avea s$ i le aduc$. Ce #6inion ca a(a ceva s$ se &nt&mple tocmai &n sectorul s$u= >ac$ n-ar %i %ost at&t de 4inecrescut" pro4a4il m-ar %i r$corit cu o &n!ur$tur$. @(urat" >orn str&nse 6&rtiile semnate. Si#ur nu se temea de vreo anc6et$" dar un document e un document (i te %ere(te &ntotdeauna de 4$t$i de cap.

) S$ &nc6ei (i procesul-ver4al &n le#$tur$ cu decesul Sta4s%eldLe4el-ului< ) 5;celent$ idee" dra#$ >orn" e;celent$" suspin$" mulumit" maiorul lu&nd un tra4uc din sertarul 4iroului. >orn lun#i #&tul (i constat$ la iueal$ c$ nimeni nu se atinsese de sertar. Manierat" maiorul &i o%eri (i lui un tra4uc (i am&ndoi se tratar$ cu un p$6$rel de coniac luat din %i(et. Nici unul din ei nu se mir$ c$ de asear$ (i p&n$ acum" coninutul sticlei se redusese pe !um$tate1 maiorul &(i spuse c$ >orn simise nevoia s$ se &nt$reasc$ niel" dup$ toate aceste &nt&mpl$ri '#uduitoare" iar >orn &(i spuseH MToi &s la %el. Ji $sta 4ea pe ascuns" &n pu4lic" nu tu %emei" nu tu alcool" dar cum r$m&n sin#uri" cum se porcesc=N Fire(te" nici unuia nu-i trecu prin minte c$ O4er#e%reiter-ul :orta" coloana verte4ral$ a armatei" descoperise ascun'$toarea cu prile!ul operaiunii MtalcN. >orn reveni &n odaia lui" se pr$v$li &n scaun (i o%t$ mulumit. Ser#entul-ma!or Sc6midt &i pre'ent$ corespondena din 'iua respectiv$1 >orn o %run'$ri indi%erent" p&n$ ce d$du de un anume plic" sin#urul care0 interesa. Restul %u dat de o parte" ca un 4alast netre4uincios. :licul coninea o nou$ serie de po'e porno. >up$ ce le studie cu atenie" #ro6$ind de pl$cere (i plesc$ind din lim4$" temnicerul-(e% se apuc$ de raportul re%eritor la moartea Sta4s%eldLe4el-ului. La ru4rica MCau'a decesuluiN &nscrise" cu ma!uscule" cuv&ntul MAsasinatN. :e %oaia al4$ de 6&rtie" termenul s$rea imediat &n oc6i. >edesu4t" &n(ir$" iar$(i cu ma!usculeH MAnc6et$ e%ectuat$ su4 conducerea Haupt%eldLe4elului >ornN. Supse capacul stiloului (i continu$ redactarea raportului" deose4it de satis%$cut de sine &nsu(i. Cine (tie" poate documentul a!un#ea c6iar pe masa de lucru a Reic6s%ii6rer-ului SS Heinric6 Himmler (i se (i vedea v$rsat la Oestapo. Ce oc6i va c$sca In#e M$ria &n 'iua &n care va ap$rea &n civil" cu pl$cua aurie &n 4u'unar= Numai acest simplu #&nd &l %$cu s$ sur&d$. :l$cutele #&nduri %ur$ &ntrerupte de doi #ardieni care aduceau un nou deinut. >orn &l &nt&mpin$ dup$ tipicH ) 9avr$= Om de nimic= Las c$ nu %aci purici aici= Tr$d$tori de teapa ta n-au ce c$uta printre #ermanii autentici= &n(%ac$ dosarul ro' al lui Linden4er# (i-0 %lutur$ pe su4 nasul deinutului care &ncremenise &n po'iie de drepi" 6ol4&ndu-(i oc6ii. ) @ite" $sta-i dosarul unui nemernic pe care-0 vom &mpu(ca
0CB

m&ine" un 4andit care (i-a asasinat superiorul. A'i e mari. N-apuci s%inta duminic$= S&m4$t$ te-am (i pus la 'id. Ii &ntocmesc actele e;pres= &l &ntrerupse soneria imperioas$ a tele%onului. >orn se uit$ c6ior&( la aparatH ) Iar$(i un do4itoc care m$ deran!ea'$= S$ ve'i ce-i %ac= Apuc$ receptorul (i se pre#$ti s$ dea drumul uneia din o4i(nuitele sale sud$lmi" c&nd #lasul comandantului &nc6isorii r$sun$" prevestitor de releH ) Ce se &nt&mpl$ &n sectorul dumitale< Ce-am au'it< Eocea lui >orn se muie pe dat$ (i-(i %$cu raportul &n termeni oarecum &nv$luii" ad$u#ind &n %inal c$ trecuse anc6eta &n competena (e%ului s$u" maiorul >ivalord`. ) Te-ai &nv&rtit (i de data asta" (uier$ #lasul comandantului (i se au'i pocnetul receptorului pus &n %urc$. Odat$ prima emoie trecut$" Haupt%eldLe4el-ul &n6a$ tele%onul (i se puse s$ %rece ridic6ea &ntre#ului personal al &nc6isorii" amenin&nd &n dreapta (i &n stin#$ cu e;pedierea pe %rontul de est de a!unseser$ p&n$ (i 'idurile s$ d&rd&ie de %ric$. ) :uturo(ilor= Ei s-au &n#reuiat 4ucile de at&ta stat= 5i" las c$ v-ar$t eu vou$= Form$ num$rul corpului de #ard$ (i r$cni la nimereal$H la-i picioarele de pe mas$ c&nd vor4e(ti- cu mine" Haupt%eldLe4el-ul t$u= Comandantul corpului de #ard$" ser#entul-ma!or Heide4ric6t" care" &ntr-adevDr" se instalase con%orta4il cu picioarele pe mas$" s$ri ca arsH ) Am &neles" s$ tr$ii= ) Ai v$'ut= r$cni >orn" &nc&ntat de 4a%ta avut$. @n Haupt%eldLe4el (tie tot" vede tot" aude tot= &i &nc6ipuiai" poate" c$ e(ti la tractir< Receptorul pocni (i amui" l$s&ndu-0 pe ser#entul-ma!or prad$ celor mai sum4re #&nduri. Tur4at" se repe'i &n &nc$perea &n care dormitau cei care nu erau de serviciu. ) Care m-a turnat< Cine nai4a a putut s$ m$ toarne< >oar n-o vedea prin 'id= S&nt opt perei &ntre noi= Imposi4il. >ar" pentru mai mult$ si#uran$" ascunse su4 un pat sticla cu rac6iu care trona pe mas$. Eeri%ic$ am$nunit activitatea %iec$ruia din oamenii plutonului de #ard$" dar niciunul nu avusese posi4ilitatea material$ s$ a!un#$ la >orn. &n ca'ul $sta" conc6ise el" nelini(tit la culme"

Haupt%eldLe4el-ul e dracul &n persoan$ (i tre4uie s$ am mult$ #ri!$= >up$ ce-(i &n!urase (i 4lestemase copios toi su4alternii" %$r$ e;cepie" >orn &ndes$ &ntr-o serviet$ diverse 6&rtii %$r$ importan$ (i lu$ drumul nes%&r(itelor coridoare ale pu(c$riei. Servieta &i slu!ea drept ali4i &n ca'ul &nt&lnirii cu vreun superior" cel mai prime!dios din toi %iind" %ire(te" comandantul. Avea o Y . . 0C0 dispo'iie de dul$u c$ruia i s-a smuls osul din #ur$1 &n aceast$ stare de spirit" d$du peste c&iva deinui ocupai" cam &n dorul lelii" cu sp$latul podelei. ) Tr&ntorilor= '4ier$ el. Mi-ai scos peri al4i= E$ credei &ntr-un sanatoriu pentru 6odoro#i< @n (ut &n #$leata cu ap$ declan(a o adev$rat$ inundaie. >orn &(i v$'u de drum" dar" a!uns &n cap$tul coridorului" url$H ) Ciurucuri ale omenirii= >e asasinat (tii s$ asasinai" dar c&nd e vor4a s$ sp$lai ca lumea o podea" la asta nu v$ mai pricepei= Las c$ v$ dre#e el" 4atalionul de mar(= Co4or&nd sc$rile" se &ncruci(a cu maiorul >ivalord` a c$rui paloare era vi'i4il$ c6iar (i &n semio4scuritatea ce domnea &n acel loc. >orn salut$ eap$n" ca la ca'arm$ (i raport$ ceva va#. Maiorul se uita" pierit" la ad!unctul s$u. ) >ra#ul meu >orn" tr$im ni(te timpuri cumplite... MTriplu cretin=N %$cu" &n sinea sa" ma!urul" d&ndu-i totodat$ dreptate. ) Am %ost convocat la comandant pentru orele 00"B+" murmur$ maiorul cu #las de muri4und. ) >a" domnule maior" am a%lat de asta prin ad!utant. ) A(a-i" dra#ul meu >orn" a(a-i... M&ntr-o asemenea 'i" #&ndi >orn" e pre%era4il s$ %ii vidan!or dec&t o%ier. >a mie mi se rupe=N :ocni de dou$ ori din cDlc&ie" salut$ (i o lu$ #r$4it spre ma#a'ia de e%ecte (i armament peste" care trona O4er%eldLe4el-ul T6omas" dein$tor al unei puteri nelimitate asupra u(ilor stra(nic '$vorite. T6omas &l avea ca m&n$ dreapt$ pe m$runelul le#ionar" care" la r&ndul s$u" (i-0 luase ca a!utor" pentru trei 'ile" pe Micuul. Trio-ul &(i omora &n c6ip pl$cut timpLl" !uc&nd -c$ri. ) A( avea c6e% de o muiere " m$rturisi T6omas ciracilor s$i" adunind mi'a. &n acela(i moment" un pumn autoritar 4$tu &n u($. ) >esc6idei" cretinilor" s&nt eu= T6omas arunc$ o privire Le#ionarului" apoi Micuului (i-(i spuseH M@ite cum ni se pr$p$de(te 'iuaN. Tacticos" scoase din rastel o pu(c$-mitralier$ (i-i des%$cu &nc6i'$torul. C$rile disp$ruser$. Le#ionarul r$sturn$ pe !os o cutie cu #loane" Micuul &(i %$cea de lucru cu dou$ pistoale1 totul indica o activitate de4ordant$. T6omas des%erec$ u(a (i-0 salut$" prietene(te" pe >orn. Acesta p$trunse" cu 4urta &nainte" maiestuos ca un transatlantic care intr$ &n rad$1 (tia c$ &n acest sector puterile sale s&nt nule" dar &(i 'ise c$ nu cost$ nimic s$ &ncerce. Arunc$ deci o privire circular$ (i tun$H ) :o%tim" 6alal ma#a'ie= O cutie #oal$ de la cartu(e" violent (utat$" '4ur$ &n cel$lalt cap$t al &nc$perii. 7arl Au#ust
0CP . ---. G..

T6omas" ce cre'i c$ s-ar &nt&mpla dac$" ne%iind eu un 4$iat de comitet" a( %ace un raport pe care domnul comandant 0-ar #$si m&ine pe 4iroul s$u< Ce 'ici< A(tept$ un moment" dar T6omas r$mase t$cut. Atunci" o lumini$ de 4ucurie i se aprinse &n oc6i. Ie(ise &nvin#$tor (i T6omas se dovedise a %i o curc$ plouat$. ) A(a va s$ 'ic$" 7arl Au#ust< Ai c6e% s$ a%li cum miros o4ielele lui Ivan< Norocul t$u e c$-s 4$iat 4un (i nu-mi place s$-mi denun prietenii. 2Reinu pentru o clip$ privirea Le#ionarului" v$dit 4at!ocoritoare" dar tot el &(i spuse c$" ne&ndoios" se &n(elase.3 Hai s$ %acem o partid$ de 0C-P0" propuse el" #eneros" ad!udec&ndu-(i cel mai 4un ta4uret din ma#a'ie. T6omas nu protest$ (i 4una dispo'iie a lui >orn atinse 'enitul1 a(a cum se (i cuvenea unui Haupt%eldLe4el de (coal$ vec6e" avea situaia &n min$. Cu un #est condescendent le &n#$dui (i celorlali s$ se a(e'e. Micuul se instala pe un teanc de i'mene" scos" %$r$ ru(ine" dintr-un ra%t. Le#ionarul d$du c$rile (i remarc$ imediat c$ >orn a pitit dou$" dar e;periena &l &nv$ase demult pe m$runelul soldat al de(ertului c$ nu-i niciodat$ recomanda4il s$ o4servi c$ superiorul t$u tri(ea'$. A(a ceva inea de 4unele maniere. @n timp" !ucar$ &n t$cere. >orn c&(ti#a &ntruna1 de" era cel mai mare &n #rad= T6omas se satur$ primul. Se opri din !oc (i spuseH ) Ce porc$rie e (i a%acerea asta cu 9ern Oustav= >orn e;plod$ la r&ndu-i (i a'v&rli c$rile c&t colo. ) O tic$lo(ie %$r$ seam$n= Ar'$-0-ar %ocul de 4andit= ) FeldLe4el-ul Linden4er#< &ntre4$" candid" T6omas. ) Bine-neles c$ nu= :e 9ern Oustav= S$-0 ocroteasc$ ->umne'eu .pe pop$ dac$ &ndr$'ne(te

s$-i %ac$ slu!4$ nemernicului $stuia= Au'i" vec6i su4o%ier prusac (i s$ te la(i #&tuit ca un pisoi &n propria-i pu(c$rie= T6omas d$du apro4ator din cap. >orn continu$H ) A(a ceva nu s-ar %i v$'ut niciodat$ pe vremuri= 5 drept" Oustav era un 4eivan" avea un caracter in%ect (i nu provoca dec&t 4elele= ) O scroa%$ v$r#at$= &nt$ri T6omas. Iritat la culme" >orn se &ntoarse c$tre Le#ionar. ) Ia spune" 7al4" &n le#iunea aia de nenorocii &n care te-ai &nrolat" c6estii din astea tre4uie c$ se &nt&mplau cu #r$mada< ) C&tu(i de puin" replic$ Le#ionarul. Asemenea %apte nu. se petrec dec&t &n &nc6isorile prusace. :e >orn" mai" mai s$-0 loveasc$ dam4laua. >e'meticindu-se" r$cniH ) M$ 4at!ocore(ti" caporal< ) >eloc" dom le Haupt%eldLe4el" r$spunse calm Le#ionarul. >ar uite" de &nt&mplat" s-a &nt&mplat tocmai aici" la Tor#au" (i
0C,

tocmai &n &nc6isoarea dumneavoastr$. O6inion= ) >oamne" ce adun$tur$ de sec$turi mi-a c$'ut pe cap= mu#i >orn (i scuip$ de'#ustat. Mi-e sil$" '$u c$ mi-e sil$= " ) @n &nceput tot tre4uie s$ e;iste" cu#et$ cu #las tare Micuul. >orn se r$suci ca %ript (i deveni apoplecticH ) Iar$(i dau de tine" cretinule< Ii-am spus o dat$ c$ nu suport s$ te v$d= :iei din oc6ii mei= ) Raporte' Iu dom Haupt%eldLe4el c$ am %ost numit de serviciu aici" (i Micuul trosni re#ulamentar din c$lc&ie. >a pot ) s$ (i plec" ad$u#$ el" %$c&nd-o pe dr$#$la(ul. >orn &n#6ii de c&teva ori &n sec" apoi s$ri (i-(i %lutur$ pumnul pe su4 nasul 6uidumeiH ) Ai s$ pleci" i-o !ur= Spre r$s$rit" &n cel mai scurt timp= T6omas pune-0 pe 4u6aiul $sta s$ %ac$ lun$ toate mitralierele= ) :rea 4ine" r&n!i T6omas. Au'i" treci la cur$at mitraliere= ) :oate d$ >umne'eu (i crap$= url$ >orn" dup$ care e%ectua o retra#ere maiestuoas$ (i tr&nti u(a. Micuul puse '$vorul (i se &ndrept$ spre T6omas (i Le#ionar" care-(i reluaser$ locurile" &nainte de a se a(e'a" %$cu de trei ori ocolul mesei ca s$ c6eme norocul (i a4ia dup$ aceea &mp$ri c$rile. @n deinut care era de corvoad$ la 4uc$t$rie le aduse pr&n'ul ) pentru Micuul dou$ #amele ) (i rDmaser$ &n ma#a'ie p&nD la orele 0*" moment &n care >orn p$r$sea &nc6isoarea" &(i puser$ la iueal$ uni%ormele de ora( (i a!unser$ la MOodacul veselN tocmai &n momentul &n care i'4ucnise un ca%t #eneral. Micuul se alese cu %alca scr&ntit$" dar mardeala a %ost pe cinste (i" de c&te ori pocnea pe vreunul" se #&ndea" cu pl$cere" c$-0 are pe >orn &n %a$. 4e unul ,l c(ema Eat-) pe cel$lalt Sc(roder i f$ceau parte din ?estapo& Am"ii erau ,m"ui"ai de propria importan$ i ,nc,ntai c$ oamenii se t,rau ,naintea lor& Dorn ,ncepuse prin a ridica 3lasul) deoarece am"ii erau ,n ci!il) dar) c,nd pricepu cu cine are de'a face) sc(im"$ imediat tonul& Cei doi tene"roi cre-ur$ c$ au ,n!ins@ cel puin) la ,nceput& C,nd ,ns$ p$r$sir$ ,nc(isoarea) lu,nd drumul *erlinului) lucrurile se pre-entau cu totul altfel i Eat- mirii6 )- Un porc) colonelul $sta8 <i c,nd te 3,ndeti c$ nu'i dec,t artilerist&&& ) Ciun3) ,n plus) ad$u3$ Sc(roder& ) <i nu mai ,nalt dec,t o "ale3$t ) ,ncale s$ fi fost din SS) dar aa) e doar din Ge(rmac(t8 ) Ur,t$ trea"$& 2ai "ine o ter3eam de la= "un',nceput& ) Dac$ am ,nainta un raport Reic(sfu(rer'luiD ) Nu) -ise Sc(roder) f$c,ndu'i "u-ele pun3$& Ce!a ,mi spune c$ n'am P a!ea dec,t de pierdut& Noi) Eat-) n'am !$-ut nimic& ) Ai dreptate) Sc(roder) n'am !$-ut nimic&

-ESTAPO
>imineaa de tot" FeldLe4el-ul Linden4er# a %ost dus la locul e;ecuiei. :$(ea &ntre Micuul (i :orta" (i toi

trei aveau aerul c$ au ie(it la plim4are. Linden4er# era &n uni%orma %eld#rau" dar cu capul descoperit" con%orm re#ulamentului. Ji" tot con%orm re#ulamentului" %$r$ centiron. 5scorta purta c$(ti de oel" cu
145

luciri mate" sinistre (i pu(tile la um$r. In cartu(ier$" c&te un &nc$rc$tor. Iar$(i" con%orm re#ulamentului" tot ce era piel$rie %usese uns (i lustruit. Burnia" &n#usta (i micua piaet$ era numai 4$ltoace" pustie (i trist$" %ri#ul te p$trundea. :lutonul l" su4 comanda locotenentului O6lsen (i a B$tr&nului" se aliniase. L&n#$ 'idul curii interioare st$teau un c$pitan de la Comenduire" preotul (i medicul-ad!unct. Mai &ncolo" l&n#$ porti$" doi 4rancardieri a(teptau" a(e'ai pe tar#a. Linden4er# arunc$ o privire nervoas$ &n !ur. Oare cura!ul o s$-0 p$r$seasc$ &n ultimul moment< ) Sus capul" camarade" &i (opti Micuul. Scuip$-i &n 4ot" G arat$-le c$ nu te la(i &n#enunc6eat= Linden4er# avu un '&m4et trist (i d$du" impercepti4il" din cap. :a(ii care-0 m&nau spre st&lp se %$cur$ mai %ermi. Se potrivi sin#ur" ast%el ca Micuul s$-0 poat$ &nc$t$rDma mai lesne. C$pitanul se apropie" in&nd &n min$ o 4asma cu care urma s$-0 le#e pe condamnat la oc6i. ) :$strea'$-i c&rpa" n-am nevoie de ea= scr&(ni Linden4er# (i scuip$ &n direcia o%ierului spilcuit (i ano(. Locotenentul O6lsen ridic$ 4raul. Linden4er# v$'u evile pu(tilor aintindu-se spre c&rpa al4$ care-i %usese prins$ de piept" marc&nd locul inimii. O inim$ care 4$tea ne4une(te. Oura i se sc6imonosi. Avea sen'aia c$ arterele &i vor e;ploda dintr-o clip$ &ntr-alta. O %ric$ visceral$ puse st$p&nire- pe el. O clip$ cre'u c$-(i va pierde cuno(tina (i se va pr$4u(i ca un sac de carto%i" dar &(i d$du seama c$ e le#at (i c$ cin#$toarea de su4 4rae nu-0 va l$sa s$ cad$. Tre4uia" neap$rat" s$-(i revin$... Nici o sl$4iciune... S$ stea drept" de dra#ul camara'ilor din %a$... privirea &i lunec$ peste r&ndul aliniat la c&iva pa(i de el. Camara'i uci#&nd un camarad... Ce ciudatH uni%ormele ne#re ale tanc6i(tilor (i cele 4leumarin ale mateloilor vor tra#e acum &ntr-o uni%orm$ ver'ui-cenu(ie" aparin&nd &ns$ aceleia(i armate" aceluia(i popor. ) Camarade" (opti el" uit&ndu-se la Micuul" siluet$ #i#antic$ &n %lancul drept al plutonului" cu picioarele u(or des%$cute (i patul armei 4ine &n%ipt &n sco4itura um$rului. :rivirile li se &nt&lnir$. :u(ca se clinti" eava se ridic$ impercepti4il. Micuul nu va tra#e &ntr-un camarad. :u(ca lui :orta avu aceea(i mi(care. @n imens val de recuno(tin$ se rev$rs$ peste cel care avea" s$ moar$H ) Mulumesc" camara'i" murmur$ el (i-(i d$du seama c$ lacrimile &i (iroiesc pe o4ra'. @nul din soldaii plutonului le(in$. @n oc6elarist1 dac$ s$ %i avut optspre'ece ani. C$'u #r$mad$ (i pu(ca '$n#$ni pe ciment" sc$p&ndu-i din m&ini. M5 prea mult pentru un pu(ti" #&ndi comandantul. S$rmane
0C/ Y .

copil" o s$ uii multe" dar a(a ceva nu. >espre asemenea lucruri nu se vor4e(te" nu se scrie" dar nici nu se uit$...N @ltimul lucru pe care-0 mai v$'u a %ost '&m4etul cald al lui :orta" apoi ceva &l i'4i" aidoma unei lovituri n$prasnice de cioma#. R$sun$ un ip$t atroce. Locotenentul O6lsen se repe'i spre st&lp" cu pistolul &n m&n$. ) Lovitura de #raie nu-i necesar$= :rivirea se opri" &ndelun#" asupra mortului. La un semn al medicului" cei doi 4rancardieri se apropiar$ cu tar#a. SDltar$ corpul pe ea (i disp$rur$ prin portia din 'id. :lutonul se &ncolona (i porni spre ca'arma &nc6isorii" &n urm$" cineva vomita. ) :orta" (opti Micuul" ce-o s$ ne mai trosc$im c&nd o s$ le %acem $lorlali %i#ura asta= ) Atunci" n-o s$ mai tra# &n v&nt. Orolo#iul din turnul &nc6isorii 4$tu de cinci ori. Cu e;act dou$'eci de minute &n urm$" Linden4er# %usese tre'it &n celula sa. Acum" totul se ispr$vise. La ora 00" Haupt%eldLe4el-ul >oru &nc6eiase de%initiv ca'ul Linden4er#. Toate documentele 3eCados se stivuiser$ pe 4irouH raportul privitor la e;ecuia propriu-'is$" certi%icatul de &n6umare" c6eltuielile oca'ionale" costul p&n'ei de la 4rancard$ care a tre4uit sc6im4at$" costul muniiei etc. Totul se ridica la suma de l P*B m$rci (i . p%enin#i. >orn aplic$ (tampila &nc6isorii pe toate documentele (i para%a maiorului" le 4$#$ &ntr-un plic (i puse plicul &n caseta 6&rtiilor de ar6iv$. Ca'ul Linden4er# era clasat pentru totdeauna. Haupt%eldLe4el-ul se &ntinse alene" &(i puse picioarele pe masa de scris (i lu$ cu voluptate servieta 3eCados conin&nd colecia de po'e porno. Orele astea ale dimineii erau cele mai pl$cute pentru el" nimeni nu cute'a s$-0 deran!e'e (i tocmai se pre#$tea s$ plon!e'e &n studiul unei partu'e de toat$ %rumuseea c&nd tele%onul &ntrerupse acest mod a#rea4il de a-(i petrec.-timpul. 5ra ma#a'ionerul care se interesa unde tre4uie e;pediate lucrurile lui Linden4er#. ) 5 ceva care ne-ar putea interesa<

) Scrisori de la o %emeie (i alte porc$rii dintr-astea. ) Atunci" e;pedia'$-le celor de la Tri4unalul militar s$ se (tear#$ la cur cu ele" ordon$" 4rutal" >orn. Sc6im4$ intonaia" devenind amenin$torH Ji dac$ tot te am la cap$tul %irului" 4a#$-i &n cap" odat$ pentru totdeauna" Adams" c$ dimineaa am o #roa'$ de tre4uri (i c$ nu vreau s$ %iu deran!at su4 nici un prete;t. >ac$ mai uii o sin#ur$ dat$" ai s$ te tre'e(ti &ntr-un 4atalion-de mar(" direcia est. CDc$narule= >orn scuip$ pe !os" aprinse unul din tra4ucele maiorului (i
0C+

reveni la pl$cutele-i &ndeletniciri. N-a trecut mult (i a urmat al doilea deran! din acea diminea$. @(a dinspre coridor se desc6ise" %$r$ o preala4il$ ciocDnitur$" (i &n &nc$pere p$trunser$ doi indivi'i. La &m4r$c$minte (i oc6i p$reau #emeni" &n rest" mutrele erau deose4ite" &ns$ oc6ii... Cenu(ii" ine;presivi" s%redelitori... :e cap" p$l$rii moi" cu 4orurile l$sate &n !os" pe care cei doi nu se #r$4ir$ deloc s$ le scoat$. Haine lun#i" de piele" cenu(ii" pe corp" &nc6eiate p&n$ sus. &n picioare" panto%i 4utuc$no(i" maro &nc6is" sc&r&itori. ) Ce po%tesc domnii< latr$ >orn nemodi%ic&ndu-(i po'iia. ) Mai #reu de 'is" r$spunse cel care se numea. 7at'. &ntorc&ndu-se spre coec6ipierul s$u" &l ar$t$ pe >orn. >e %apt" ce po%tim" Sc6roder< ) :oate s$ st$m nielu( la taclale cu mnealui" r&n!i numitul Sc6roder. ) Ai ceva de 4$ut" Haupt%eldLe4el< N$uc" >orn se uita" la cei doi. Simea c$ va urma ceva tare nepl$cut" dar nu voia s$ capitule'e. Ce-i puteau repro(a" %ie ei (i de la :oliia secret$< C$-s de-acolo o #6icise din primul moment" dar se simea cu cu#etul per%ect curat. Se ridic$ %$r$ #ra4$" se re'em$ de perete (i &nc6ise pe !um$tate oc6ii. ) Aici nu avem dec&t ap$" dar la popot$ putei #$si 4ere. ) Amiral de ap$ dulce" spuse" cam anapoda" Sc6roder. &n orice ca'" nu-i mai ine copitele pe mas$= 5 un 4un care aparine statului= ) >a-n de%initiv" voi ce vrei< ip$ >orn" scos din s$rite. Ce caut$ aici ni(te civili< Cei doi sc6im4ar$ &ntre ei un '&m4et plin de su4&nelesuri. ) 5 un 4$ncos" ce 'ici 7at'< @n 4$ncos #ras (i t&mpit c&t cuprinde. 5ra mai mult dec&t >orn putea suporta. Se um%l$ mai" mai . s$ plesneasc$" deveni staco!iu" &(i &n#6ii saliva (i se porni pe &n!urat. R$cni c&t &l ineau 4o!ocii" 4$tu din picior" amenin$ cu st&lpul de e;ecuie" cu &nc6isoarea" cu %rontul de est" cu 4atalionul disciplinar" cu toate ca'nele iadului. C&nd" &n s%ir(it" se opri ca s$-(i tra#$ su%letul" constat$ cu stupoare c$ nu-i impresionase c&tu(i de puin pe cei doi civili (i c$ ace(tia se distrau .de minune urm$rindu-i accesul de tur4are. ) Je%u " %ume'i ni(te tra4uce pe cinste" %$cu Sc6roder" ar$t&nd spre i#area maiorului pe care >orn continua s-o in$ &ntre de#ete. F$-te rapid cu una-ncoace= Rapid" (e%u = ) C&nd mi-oi vedea cea%a= '4ier$" e;asperat" >orn. A!un#e= Ji ap$s$ pe soneria de alarm$ ca s$ c6eme #arda. ) Eita asta &nc$lat$ &i c6eam$ acum pe arca(ii re#elui= i'4ucni &n r&s numitul 7at'. :entru ce< :entru c$ am po%tit la un
0CS

tra4uc< Ascult$" m$i" troac$ plin$ cu cior4$" avem nevoie de o mas$" de o ma(in$ de scris" de trei scaune (i de doua l$mpi cu 4ecuri de .BB de Lai. Ne mai tre4uie trei ca%tan#ii" dar din $ia idioi" care 4at (i nu pricep nimic. O$se(te-i la repe'eal$. Ji ne mai tre4uie unul" dar unul dur de tot" din $ia care se pricep s$ m&nuiasc$ (trean#ul prin pu(c$riile voastre. >orn 6ol4ase oc6ii" nevenindu-i s$ cread$ ce-i au'eau urec6ile. ) Ce anume v$ tre4uie< &n#$im$ el. ) Complet idiot" suspin$ Sc6roder. N-am spus" de la 4un &nceput" c$-i idiot din na(tere< Amicala discuie %u &ntrerupt$ de apariia #$r'ii comandate de un ser#ent-ma!or. ) @ite c$ i-a venit (i #arda" spuse 7at'" ne&ntorc&nd nici m$car capul. Hai" s$ te vedem ce %aci< ) >a" da" (e%u " c6icoti Sc6roder" acu-i acu= >orn &n#6ii de c&tva ori &n sec" apoi se porni pe r$cnitH ) C$rai-v$ de-aici" neispr$viilor= Mar( din oc6ii mei= Ser#entul-ma!or morm$i ceva despre alarm$ (i consemn. ) Cretinilor= '4ier$ >orn" pomenind" dup$ 4unu-i o4icei" (i de 4atalionul de mar( (i de %rontul de est.

Ser#entul-ma!or (i soldaii s$i disp$rur$" %erm convin(i c$ mD!urul >orn &nne4unise su4it. ) :er%ect" spuse- 7at'" acum" 6ai s$ ne !uc$m niel. ) >a unde te cre'i" mu#i >orn" sem$n&nd" mai mult ca 4ric&nd" cu un 4u6ai %urios. 7at' nu se #r$4i cu r$spunsul. Scoase din 4u'unar un teanc de 6&rtii (i le &n(ir$ pe mas$. ) A%l$ c$ (tim %oarte 4ine unde ne a%l$m" nu-i a(a" Sc6roder< catadicsi el" &n s%ir(it" s$ vor4easc$. Ce %acem cu el< ) Cu mine n-avei ce %ace= se r$oi >orn" dar %$r$ s$ %ie prea si#ur c$ lucrurile st$teau &ntr-adev$r a(a. O und$ de %ric$ i se strecurase &n su%let" 4a &ncepuse c6iar s$ se team$ de-a 4inelea. :rea vor4eau &n dodii tipii $(tia. S-ar putea s$ te invit$m p&n$ la noi (i sD-i lustruim nielu( 4ucile alea #rase p&n$ o s$ poi %ier4e ou$ la ele. >e unde cre'i c$ s&ntem< ) 5 mult prea tolomac ca s$ #6iceasc$. M$rturise(te" 4$i" c$ e(ti un cretin. ) >ac$ nu v$ c$rai" i'4ucni >orn la cap$tul r$4d$rii" &l c6em pe comandant (i-atunci s$ v$d ce mutre o s$ %acei= Cei doi se pornir$ pe r&s. ) Facem ceva pe comandantul t$u. N-are nici cel mai mic c6e% s$ ne cunoasc$" ce-i ne4un sD-(i pun$ a(a" din senin" curul la 4$taie< 7at' ocoli masa (i se instala pe !ilul lui >orn.
.-YYY . 0C*

) O s$ avem nevoie de scaunul $sta" clar< @ite ce scaun de o%ier (i-a ad!udecat Tar'anul $sta numa os&n'$= ) >acD-i cretin" %$cu Sc6roder" (i trimise un scuipat pe du(umeaua cu al c$rei lustru Haupt%eldLe4el-ul se m&ndrea at&t de tare. Apuc$turile lor #rosolane &l %$ceau pe >orn s$ tur4e'e" dar se a4inu de la orice %el de protestH remarcase ni(te um%l$turi suspecte &n dreptul su4ioarei stin#i" su4 pielea cenu(ie a mantalei. Co4uri de um$r" #6ici el. Cali4ru mare. In%eci ipi. Identitatea vi'itatorilor s$i &i devenea din ce &n ce mai limpede. ) S&ntei de la Oestapo< &ntre4$ el cu #las dintr-o dat$ &ndulcit. Cei doi pu%nir$ &n r&s" de parc$ ar %i au'it ceva neasemuit de comic. 7at' c6icotiH ) 5(ti iute la minte. M$ !ur pe >ac6au c$ e(ti iute= O s$ ai o via$ %rumoas$ (i &ndelun#at$" %ire(te dac$ apuci s$ tr$ie(ti= Acum &ns$" avem c&teva mici c6estiuni de re'olvat &mpreun$. ) S&ntei de la Oestapo< repet$ el &ntre4area. ) 5;act" con%irm$ Sc6roder. 7at' (i cu mine s&ntem de la RSHAC-P A (i murim de po%t$ s$ st$m puin de vor4$ cu tine. 5(ti un tip mare" ai pus &n mi(care cea mai %ormida4il$ pro4lem$ !udiciar$ la ora actual$" valul de asasinate de la &nc6isoarea militar$ Tor#au. @n nou scuipat ateri'a pe sc&ndurile lucioase ale du(umelei. >orn &l privi repro4ator (i-(i spuseH MCe 4$d$ran= S$ scuipe pe du(umeaua mea= C&t$ nesimire=N 7at' ridic$ un de#etH ) Ia c6eam$-0 &ncoace pe sturlu4aticul $la al t$u s$ ne povesteasc$ (i nou$" &n lini(te" cam cum se su#rum$ oamenii pe aici" pe la voi. ) E$ re%erii cumva la asasin< Ei'i4il nervos" >orn %reca &ntre de#ete un creion. ) 5;act. C6iar dac$ ne distr$m de minune &n societatea ta" nu pentru asta am %$cut $t&ta drum. Haupt%eldLe4el-ul (terse cu m&neca vestonului sudoarea care-i &m4ro4onise %runtea" simind cum (i maele lui mani%est$ nelini(te. MO s$ se lase cu 4u4uial$N &(i spuse el. ) 5 imposi4il" articula el cu #reutate. ) Ce anume e imposi4il< ) Nu-0 putei vedea pe criminal. A %ost e;ecutat a'i-diminea$. >orn sc6i$ un #est cu m&na. &mpu(cat (i incinerat. Totul e acum &nc6eiat. Sc6roder se ridic$ alene de pe scaunul pe care se instalase. ) Ascult$" 4DieicD" &n c6estii dintr-astea nu suport #lumele. Nici alea 4une" nici alea proaste. Ne anuni" deci" c$ 0-ai e;ecutat pe uci#a(1 prin urmare" ai sa4otat anc6eta noastr$
0.B

privind o crim$ &mpotriva Si#uranei statului" &ncDlcind &n acela(i timp para#ra%ul I B0* din Codul penal. Jtii ce &nseamn$ asta< C$ o s$ %im nevoii s$ te at&rn$m &ntr-unul din c&rli#ele m$cel$riei din :lotensee= >orn era lac de n$du(eal$. ) 5u n-am dat nici un ordin" pe mine nu m$ prive(te" eu nu %ac dec&t s$ &ntocmesc 6&rtiile necesare... ) &ntocmai. Tu &ntocme(ti 6&rtiile. 2&l apuc$ pe >orn de un nasture al vestonului pe care &ncepu s$-0 r$suceasc$ &n st&n#a (i-n dreapta.3 >ac$ nu ne poi procura criminalul" o s$ stai a#$at &n c&rli#. >escurc$-te= ) Oi %i semnat &n cel puin dou$'eci de locuri" ce 'ici" S6erlocA Holmes< Ai anc6etat" ai elucidat" ai descoperit" ai o4inut m$rturisiri" ai %ost #enial" dar acum" #eamandur$ cu ra6at" ai s$ ne pre'ini la iueal$ pe

tic$losul care a #&tuit un #ardian= Ne tre4uie un asasin" ce %el de asasin n-are importan$" dar cu m&na #oal$ nu plec$m= Ba#$-i asta &n t$rt$cu$= >orn desc6idea (i &nc6idea #ura ca pe(tele pe uscat. Creierul nu-i mai %unciona. MS&nt pierdut" #&ndea. :ierdut= @rmea'$ 4atalionul de mar( direcia %rontul de est. M&nca-0-ar viermii pe !an#6inosul $la de 9ern Oustav" un nenorocit" un terc6ea-4erc6ea" care (i-n via$" (i dup$ moarte n-a (tiut dec&t s$ aduc$ 4elele pe capul oamenilor=N Se mai domoli &ns$" amintindu-(i c$ el &l adusese aici pe 9ern Oustav. Halal inspiraie= :e %ront" contra ru(ilor" acolo era locul lui 9ern Oustav= >e acum &nainte &ns$ s-a terminat cu sl$4iciunile= Eor vedea ei cum se poart$ un adev$rat Haupt%eldLe4el. Oata cu %amiliarismele (i &nele#erea %a$ de su4alterni= Ba" c6iar (i %a$ de superiori. N-o s$ se mai lase dus de sentimente= Ea %i dur" dur precum oelurile 7rupp= F$r$ s$-(i dea seama" >orn se autoapro4a" d&nd ener#ic din cap. >eci'ia %usese luat$. Sc6roder se apropie de el ca o %iar$ si#ur$ de prada ei (i-0 &mpunse &n piept cu un de#et nu tocmai curatH ) Acum" mi(c$-i curul= N-avem timp de a(teptat= Am venit s$ %acem cur$enie &n cocina asta a voastr$. In ce te prive(te" totul e clar. Avem celule pre#$tite" una pentru n$p&rca aia de comandant (i alta pentru (e%ul t$u de sector" cara#6iosul $la de maior. 7at' i'4ucni &ntr-un 6o6ot de r&s" Sc6roder &l imit$" numai lui >orn &i cam at&rna %alca. Brusc" #estapovi(tii se oprir$ din r&s" devenind ca de #6ea$. ) A(a'$-te acolo= ordon$ 7at'" ar$t&ndu-i ta4uretul din mi!locul &nc$perii. @n ta4uret ordinar pentru trupeii de r&nd" pe care el" >orn" nu se mai a(e'ase de optspre'ece ani. ) >in clipa asta" e(ti arestat= >orn simi cum inima-i &ncetea'$ s$ 4at$. Se (i vedea deinut
151

la Olat'" spDl&nd du(umelele (i e;ecut&nd tot soiul de alte munci umilitoare destinate doar unor ciurucuri. @n alt #&nd" (i mai atroce" &i trecu imediat prin minte" %$c&ndu-0 s$ se cutremure. >ar dac$ va %i &nc6is c6iar aici" la Tor#au" printre pu(c$ria(ii care-0 cuno(teau ca Haupt%eldLe4el< Se scutur$ ca de %ri#uri. ) Numele" prenumele" v&rsta" reli#ia< ordon$ 7at' care se apuc$ s$ redacte'e un raport" munca sa pre%erat$. Raportul se dovediG lun#" cu cinci masive capete de acu'areH sa4ota!" conducere ilicit$ a unei anc6ete" aciune !udiciar$ ile#al$" ne#li!en$ &n serviciu" %alsi%icare de acte o%iciale. >orn semn$ totul %$r$ s$ cr&cneasc$" ad$u#ind din o4i(nuin$ (i #radulH Haupt%eldLe4el. ) Nu mai e(ti nici un %el de Haupt%eldLe4el= se strop(i la el 7at'. 5(ti un simplu arestat= @n nime-n lume" pricepi< &n acel moment dramatic" u(a se desc6ise l$s&nd s$ treac$ prin ea un o%ier m$runel" aproape pitic" &ns$" din acest c6i(toc de om se de#a!a o teri4il$ impresie de %or$. Avea #radul de colonel (i purta uni%orma #ridesc6is a artileriei de asalt" cu dou$ capete ar#intii de mort pe petliele ne#re. La centiron sp&n'ura" &ntr-un toc de piele maro" nou-nou" uria(ul 4ara"ellum F-,S" care" %a$ de micimea posesorului" sem$na mai cur&nd a o4u'ier dec&t a pistol. M&neca stin#$ %lutura #oal$. La #&t at&rna de pan#licua ei Crucea de %ier cu %run'e (i spade" una din decoraiile cele mai presti#ioase (i mai r&vnite. Nasul persona!ului era uria(" aidoma %i#urilor de prov$ ale %re#atelor de alt$dat$" dep$(ind sensi4il um4ra pe care o arunca vi'iera" tras$ ad&nc pe oc6i" a casc6etei" #ri-desc6is (i ea. M$runelul se opri &n mi!locul camerei (i a(tept$. >orn s$ri &n sus ca &mpins de un arc n$pra$nic. ) Ateniune= r$cni el. >omnule colonel" Haupt... Se &neca" dar se corect$ imediatH Arestatul >orn 9aoc6im e pre'ent &mpreun$ cu doi polii(ti= Nici un mu(c6i nu tres$ri pe c6ipul colonelului. Sem$na cu o statuie de #6ea$ 4$tut$ de criv$ul iernii. Cei doi #estapovi(ti se ridicar$ (i ei. O t$cere de moarte se l$s$ &n 4irou. :rin simpla sa pre'en$" colonelul cel pitic domina situaia. :e >orn &l apuc$ tremuratul. >e c&te ori &l &nt&lnea pe comandantul &nc6isorii simea cum i se &nnoad$ maele de %ric$" &ntr-un t&r'iu" acesta rupse t$cerea. ) >omnii aparin :oliiei secrete" constat$ el cu o #lacial$ indi%eren$ &n #las. ) 5;act" domnule colonel= cl$n$ni 7at'. 5;presia Mpoliie secret$N nu-0 &nc&ntase deloc. SS O4ersc6ar%ii6rer 7at'" &nsoit de @ntersc6ar%u6rer Sc6roder ca asistent. >eta(ai &n vederea &ntocmirii unui raport privind asasinatul s$v&r(it &n 4locul / al &nc6isorii militare Tor#au de c$tre un deinut asupra persoanei
152

unui Sta4s%eldLe4el. ) Sper c$ v-ai putut e%ectua anc6eta" domnilor< se interes$ colonelul pe un ton insidios-dulcea#. :resupun c$ da" de vreme ce v$ #$sesc &n cancelaria sectorului P" c$ruia &i aparine 4locul /. >orn e cumva complice la asasinat< ) Nu" domnule colonel" r$spunse 7at'. Colonelul ridic$ o sprincean$. N$rile &i palpitar$ ca ale unui o#ar care a dat de urm$. ) &n ca'ul acesta" nu mai &nele# nimic. A( putea a%la ce caut$ ace(ti domni &n cancelaria sectorului P<

F$r$ #ra4$" scoase din 4u'unarul tunicii un ceas cu capace de aur (i veri%ic$ ora dup$ pendula din perete. >omnii au trecut prin corpul central de #ard$ la ora * (i ,+ de minute. Acum s&nt orele 0+ (i 0C minute. >eci" (apte ore (i trei'eci (i (apte de minute de c&nd domnii se a%l$ &n incinta &nc6isorii" iar eu a4ia acum am pl$cerea s$-i &nt&lnesc. Or" eu" (i nu sectorul P" am cerut s$ venii. Am dorit ca anc6eta s$ %ie e%ectuat$ de persoane str$ine instituiei. S$ v$ %i pre'entat la comandamentul meu (i s$ %i uitat eu lucrul acesta< >e necre'ut= :entru a treia oar$ &n acea 'i" u(a se desc6ise %$r$ ca cineva s$ %i cioc$nit" &n preala4il" &n ea. 5ra maiorul >ivalord`. ) Bon!our= %$cu el !ovial" dar &nepeni de parc$ 0-ar %i i'4it tr$snetul. Ticuri nervoase &i sc6imonosir$ %aa" #ura i se desc6ise (i se &nc6ise de c&teva ori (i" p&n$ la urm$" se 6ot$r& s$ se pre'inte re#lementar" ad$u#ind c$ Mnimic de semnalatN (i &ndr$'nind c6iar s$ se interese'e de s$n$tatea colonelului" a(a cum Mse poart$ la EienaN" ad$u#$ el cu un soi de c6icoteal$ complice &n #las. Colonelul replic$ sarcasticH ) Nu prea stai 4ine cu ima#inaia la Eiena" maiorule. >ac$ pentru dumneata nu s-a &nt&mplat nimic" in s$ te anun c$ s-au petrecut anumite %apte catastro%ale" cu consecine... cu consecine nepl$cute" &nc6eie el" i'4ind u(urel cu crava(a &n 4iroul lui >orn. ) &ntr-adev$r" &ntr-adev$r nepl$cute" domnule colonel" cre'u maiorul c$ e ca'ul s$ &nt$reasc$ spusele superiorului. ) Nu (i pentru mine" preci'a comandantul. :entru dumneata. Maiorul &(i &n#6ii saliva. Brusc" simi c$ nu mai poate de cald" Colonelul prinse &n arcad$ monoclul" lu$ din m&inile lui 7at'" &ncremenit &n po'iia de drepi" raportul proasp$t &ntocmit (i-0 citi &ntr-o t$cere de morm&nt. ) T&mpenii= spuse el" arunc&nd %oile dactilo#ra%iate pe mas$. Arunc$ o privire spre 7at'" apoi una (i mai lun#$ spre Sc6roder. >umneavoastr$" domnilor" ai nesocotit &n totalitate ordinul meu de a v$ pre'enta la comandamentul &nc6isorii"
153

adic$ la mine. >impotriv$" ai #$sit c$-i mult mai amu'ant s$ 4&ntuii prin cancelaria sectorului P (i s$ v$ !ucai de-a Curtea cu !uri cu unul din su4ordonaii mei. O clip$ %$cu pau'$. Cei doi #estapovi(ti &ncremeniser$" %i;&nd portretul lui Adol% Hitler" o4li#atoriu &n orice 4irou" su#&nd de la el %or$ (i cura!. ) T$cerea dumneavoastr$ o iau drept o m$rturisire" &n urm$toarele cinci minute v$ pre'entai la a#6iotantul meu" care Y a l$murit tot ce era de l$murit" (i c$ruia &i vei semna anumite acte. >isear$ s&ntei a(teptai la Berlin. M&ine-dimineaD vei pleca pe %rontul de est" &n cadrul unui pluton de poliie militar$" dintr-un 4atalion de mar(. Cu un #est sec al m&inii" &i m$tur$ pe cei doi spadasini ai lui Himmler. C$l$torie spr&ncenat$" domnilor. Boc$nind cu t$lpile lor intuite" cei doi o (terser$. Su%lar$ a4ia c&nd a!unser$ pe coridor. 7at' &i m$rturisi lui Sc6roderH ) S-o (ter#em= 9avra dracului" are pile peste tot= >oamne" ce 4oal$ am pe coloneii $(tia= Kece minute mai t&r'iu" '4urau ca su%lai de v&nt prin poarta &nc6isorii" 4lestem&ndu-0 amarnic pe 9ern Oustav. >up$ plecarea lor" micuul colonel se &ntoarse spre >orn. ) Ai %ost mult prea mult timp temnicer-(e%. @ltimele evenimente mi-au demonstrat c$ serviciul acesta nu-i mai place" 4a c6iar te o4ose(te" &ns$ dumneata" >orn" e(ti un osta( cura!os (i v$d c$ ar'i de dorina s$ te masori (i s$-i &n%runi" corp-la-corp" pe inamicii Reic6ul-ui (i ai Fii6rer-ului. A(a-i< ) >a" domnule colonel" 4&i#ui >orn" trec&nd prin toate culorile curcu4eului. ) 5ram si#ur de asta" susur$ colonelul. >ocumentele dumitale s&nt #ata &ntocmite la a#6iotantul meu. Ba" cred c6iar c$-s de!a la comandantul 4atalionului de mar(. Te pre'ini &ntr-o or$. La revedere (i drum 4un. >orn disp$ru din scen$. :ocni" la ie(ire" de dou$ ori din c$lc&ie (i se mistui ca alun#at de v&rcolaci. @n univers &ntre# se nDruise= Totul se terminase" totul se ispr$vise= MAsta-i recuno(tina pentru tot ce-am %$cut< Aruncat la #r$mada de 4$le#ar= 5u s$ m$ 4at pentru Fii6rer (i Reic6< S$-i ia dracul pe toi= S$ %iu alun#at din &nc6isoare" din &nc6isoarea amea^= Ar'$-0-ar .%ocul s$-0 ar'$ pe colonelul $sta=N N-apuc$ >orn s$ tra#$ u(a dup$ el" c$ piticul colonel se r$suci c$tre maior. ) Ce mocirl$ mai e (i &nc6isoarea asta" maiorule= Cui i-a venit ideea n$stru(nic$ s$ te trimit$ aici< Maiorul tu(i" &n#6ii &n sec" dar se %eri s$ r$spund$. ) Te-ai l$sat dus de nas" continu$" necru$tor" colonelul" dumneata (i &ntre#ul sector" de un oarecare ma!ur. S&nt lucruri

154

pe care nu le tolere'H ori e(ti o%ier" ori e(ti o c&rpD= >umneata ce e(ti< ) O%ier" domnule colonel= Maiorul &ncercase s$-(i %ac$ un #las de stentor" dar nu prea reu(i. ) O$se(ti< Eom vedea" &ntruc&t &ns$ c6estiunea m$ interesea'$ direct" i-am #$sit un alt post. Re#imentul de pionieri are nevoie de un comandant de 4atalion" or" dumneata" cel puin a(a o indic$ uni%orma" e(ti #enist. @nitatea lor pleac$ iilele astea pe %ront (i comandantul re#imentului mi-a spus c$ ar %i %ericit s$ te numeasc$ &n aceast$ %uncie. :ornind de la ideea c$ te consideri o%ier (i nu o4iectul acela de care tocmai vor4isem" mi-am 'is c$ vei %i %ericit s$ lupi pentru patrie (i" eventual" s$-i sacri%ici viaa pe altarul ei. Sur&'&nd" ciun#ul colonel scoase din 4u'unarul vestonului o %oaie de 6&rtie 4$tut$ la ma(in$ (i o &ntinse maiorului" devenit al4 ca varul. ) Ca s$ evit pierderea de timp" a#6iotantul meu a &ntocmit o cerere de trans%er la 4atalionul de mar( al re#imentului de pionieri. Nu r$m&ne dec&t s-o semne'i" &i ure' (i dumitale acela(i Mdrum 4unN. >use crava(a" &n c6ip de salut" la vi'iera casc6etei" se r$suci pe cDlc&ie (i disp$ru. Fluturarea m&necii #oale sem$na cu un MadioN 4at!ocoritor. MOroa'nic &(i spuse maiorul. @ite unde am a!uns. Ji dac$ voi %i r$nit< Ce-or s$ 'ic$ doamnele din lumea 4un$ viene'$ de un 4$r4at estropiat<N Se pr$4u(i" #reoi" pe ta4uretul #rosolan din mi!locul camerei. Oroa'nic. O clip$ se #&ndi s$ se sinucid$" dar tot el &(i 'ise c$ sinuciderea nu re'olv$ nimic. :oate va i'4uti s$ o4in$ o slu!4$ mai ac$t$rii &n spatele %rontului (i" cine (tie" c6iar (i 4 decoraie< I-ar prinde 4ine c&nd se va &ntoarce la Eiena. Y&m4$r4$tat de aceast$ perspectiv$" maiorul &(i %$cu vali'ele (i nu omise s$ pun$ &ntr-una din ele dou$'eci (i opt de c$m$(i al4e. Tran(eele au constituit pentru el o surpri'$ din cele mai nepl$cute. A murit de di'enterie &n la#$rul de pri'onieri de la To4olsA" &n 0*CS. L-au #$sit" 'Dc&nd" &n %aa 4ar$cii cu num$rul *.

7oate sentinele curilor mar+iale treceau) pentru semn$tur$) pe la eful Controlului 5udiciar al armatei& <eful acestui ser!iciu) 3eneralul de infanterie !on ?ra"ac() citea doar rareori ceea ce semna@ c$ era !or"a de un lot de c,rnai sau de o condamnare la moarte) pentru el era aproape totuna& ,i pl$ceau ci-mele cu sar@) la fel ca si Mamicului s$u) 3eneralul de intendeni$ !on Sc(roll& 4uterea acestuia era) de asemenea) deose"it de mare@ deseori) un camion cu alimente f$cea mai mult dec,t un tren cu muniii i c,te!a l$di5e cu coniac franu-esc puteau desc(ide cele &mai ferecate por f i ale unei ,nc(isori& . O"erleutnantul *rucCer sur,dea) ,n sinea sa) contempl,ndu'l cu interes pe 3eneralul de intenden$& ) Relaiile) enuna acesta) fdcind s$'i -orn$ie pintenii) s,nt un lucru foarte important& O"erleutnantul se pref$cea c$ nu ,nele3e& ?eneralul se !$-u ne!oit s$'i demate c$rile& 7ot ,n sinea sa) *rucCer rin5ea satisf$cut& .Ai intrat la ap$) cretinule8/ ,i spuse el) infepenit ,n po-iie de drepi& 4lec,nd) pocni de trei ori din c$lc,ie& ?eneralul se simea ,ntru totul linitit& *rucCer era un ofier leal) un autentic prusac crescut la coala !irtuilor tradiionale& 9irete) nici nu'i trecea prin minte c$'i ae-ase fundul pe un !ulcan ce sta s$ erup$&

-ENERALUL DE IN.ANTERIE VON -RA1ACH

Oeneralul de in%anterie von Ora4ac6" setul Contri ! M !udiciar a patru corpuri de armat$" se plim4a de colo pin i -8 X prin somptuosul s$u 4irou ale c$rui %erestre ore
156

priveli(te asupra lui LandLe6r 7anal. 5ra &ntr-o admir Dispo-iie) deoarece amanta sa &i promisese s$ ias$ cu e;c GH Monpraliil se 6ncnra de ne acum de ceea t ra (
a
S

se 4ucura de pe acum de ceea ce avea s$ el Se[t eN / Ti vedea pe doamna von Kirlit' &ntr-un minuscul slip urnie #eneralul se d$dea &n v&nt dup$ culoarea ro'" avea (i el r_K< ne &n aceast$ nuan$. K&m4i (i arunc$ o privire en-l >atoare asupra cadranului ceasului s$u de m&n$" un ceas H8Dur" cadou al Consiliului municipal din Bucure(ti" ora( &n petrecuse patru luni de vis. Ce %emei= Ce petreceri= Ce nartu'e= Aici" la Berlin" lucrurile st$teau complet alt%el. Tre4uia s$ aler#i dup$ o %emeie p&n$-i ie(ea lim4a din #ur$" dar (i mai rea" era 6oarda aceea de turn$tori ai partidului" de SS-i(ti de#6i'ai" ve(nic la p&nd$. 9i#odii ca $(tia naveau ce c$uta &ntr-o armat$ de #entlmeni= Oeneralul se sc6imonosi de de'#ust. Se apropie de %ereastr$ (i l$s$ privirea s$-i r$t$ceasc$ peste apele lene(e ale canalului1 un remorc6er astmatic t&ra dup$ el c&teva (lepuri p&ntecoase. Neap$rat" s$ nu uite s$-i strecoare un cuvinel amicului s$u" #eneralul de divi'ie" &n le#$tur$ cu soul

544ei. Ce t$m4$l$u ar ie(i dac$ acest c$pitan von Kirlit' s-ar ivi a(a" pe nepus$ mas$= Na'ist &n%ocat" i-ar st&rni imediat pe toi prietenii s$i de pe :rint' Al4rec6t Strasse?. Oeneralul se (i vedea de#radat (i e;pediat &ntr-un 4atalion disciplinar" &n#$duina (i &nele#erea erau virtui necunoscute &n cel de-al IH-lea Reic6. Ca (i cum era o crim$ s$ te culci cu o %emeie m$ritat$" al c$rei so e pe %ront= A#6iotantul s$u intr$ (i depuse pe 4iroul sculptat c&teva 6&rtii. 5rau dosare ro' venite de la Curtea Marial$. >ou$ dintre ele erau 4arate de c&te o dun#$ lat$ de culoare ro(ieH ca'uri de condamnare la moarte. ) >omnule #eneral" spuse o%ierul cu un #las ciudat" venit parc$ din cap" s&nt (i dou$ cereri de #raiere sosite de la Tor#au. @n locotenent artilerist ) omucidere1 un plutonier de in%anterie ) de'ertare. cN H\ MultumescU Zalt6er" las$-le pe 4irou" o s$ le e;amine' Nm o s$ am timp. Ee(nic ne 4at la cap cu cererile astea ta a C a re uta ca cei mai duri Nici un de di n/ _a J cum am Vrat a vreodat$. Mai cu seam$ noi" cei sent N : t %e de oriclmental Sme muiereJti= Sentina cea mai aspr$ &n instan$ (i dup$ recurs res:9ns= >isciplina tre4uie s$ %ie de %ier= K&m4ind t #ar aceasta tirad$" #eneralul &ntinse a#6iotantului port-veritai`i sau placat cu aur. Serve(te-te" Zalt6er" i#$ri americane de la Z/ %_s te :rm Crucea Ro(ie. :u%ni &n r&s. :ro4a4il c$ cei :ri'on as6lnSton Jtiu c$ le %um$m noi" (i nu piloii lor c$'ui

) iu0 iJ0 crapa de ciuda=

Mulumesc" domnule #eneral" susur$ a#6iotantul.
' *157

Se instalar$ Ia %ereastr$" uit&ndu-se la o companie de recrui care m$r($luiau" c&nt&nd" pe alee. ) Frumo(i 4$iei" murmur$ #eneralul" adev$ratul tineret #erman. Cu asemenea material uman vom mer#e departe. ) &ntocmai" domnule #eneral. Am asistat ieri la c&teva e;erciii de lupt$. C&t entu'iasm= :ot s$ v$ &ncredine' c$ s&nt cu toii #ata s$ moar$ pentru Fii6rer. Oenial$ idee acest Hitler!u#end ca %ormaie de pre#$tire paramilitar$= Oeneralul '&m4i" apro4$ din cap (i %$cu rotocoale de %um. ) Ai %ost cumva" &n ultima vreme" pe" la localul acela cu i#ani" Zalt6er< ) Nu mai departe dec&t asear$" domnule #eneral. Eon Ora4ac6 c6icotiH ) Ceva interesant< >umneata" care e(ti cunosc$tor" (i-i %$cu cu oc6iul. ) >iverse cucoane" unele %oarte... receptive" (i sc6i$ un #est su#estiv. Oeneralul c6icoti din nouH ) M$ritate< ) &n marea lor ma!oritate" da" cu 4$r4aii pe %ront sau &n teritoriile ocupate. O %rumusee de iepe" 4ine dresate= Ji a#6iotantul pu%ni &n r&s de propria-i comparaie. ) Se vede 4ine c$ provii din cavalerie" apro4$" &nc&ntat (i el" #eneralul. Ji &nc$ dintr-o aleas$ (coal$. Nu cuno(ti cumva" din &nt&mplare" im pur-s&n#e numit 544a von Kirlit'< se interes$ el pe un ton ce se voia indi%erent. T&n$rul a#6iotant se pre%$cu ad&ncit &n #&nduri. O anumit$ in%le;iune din #lasul (e%ului s$u %$cuse s$ sune clopoelul de alarm$. ) 544a von Kirlit'< repet$ el. N-am au'it niciodat$ numele $sta. Eine (i ea pe la i#ani< ) Nu cred" %$cu #eneralul" mai sec. Eoiam s$ (tiu doar dac$ o cuno(ti. R&se con%idenial. :ricepi" unul dintre prietenii mei se d$ &n v&nt dup$ ea. A#6iotantul r&se (i el" cu discreia cuvenit$" arunc&nd (i o privire pie'i($ superiorului s$u. :o%tim &ntre4are= Acum nici dou$ luni" el (i doamn$ respectiv$ participaser$ la o petrecere &n stil roman" (i numita 544a trecuse prin 4raele a cel puin 'ece 4$r4ai= Cu un semn u(or al m&inii" #eneralul &(i concedie a#6iotantul. O&ndurile &i erau numai la noaptea ce avea s$ vin$ (i la cum o va de'4r$ca pe %rumoasa (i voluptuoasa 544a. Lu$ primul dosar de pe mas$" &l r$s%oi %$r$ s$-0 citeasc$" apoi &l arunc$ la loc (i" ridic&nd receptorul" %orm$ un num$r" &i r$spunse un #las cald de %emeie. ) 544a scump$" s&nt eu" Claudiu. Eise' la seara noastr$.
0.S

@n lun# s$rut porni pe %irul tele%onic. Se au'i un r&s sonor. ) Ji eu. Nu uita c$ mi-ai promis o 4lan$. ) N-am uitat. Eei c$p$ta mantoul. Trei 'ile la r&nd cele dou$ cereri de #raiere r$maser$ pe 4iroul #eneralului %$r$ ca cineva s$ se atin#$ de ele. 5rau muli ) (i nu numai la Tor#au ) cei care a(teptau" cu inima s%&(iatD" un r$spuns la ultima lor speran$. C&te demersuri" c&i 4ani" c&te umiline costaser$ aceste cereri de #raiere= N$de!dea se n$scuse din lacrimi" din mituiri" din pl&nsete. Sora locotenentului de artilerie devenise i4ovnica unuia din mem4rii Curii Mariale doar ca s$ o4in$ o recomandare1 un preios covor persan (i 4i!uterii de %amilie trecur$ de la un proprietar la altul. Nevasta plutonierului artilerist %$cea ore suplimentare la o %a4ric$ de muniii ca s$

ai4$ cu ce pl$ti drumul de la Ham4ur# la Miinc6en" sin#urul loc de unde-(i putea procura certi%icatele necesare cererii de #raiere. Ji acum" &n dou$ celule de la Tor#au (i &n dou$ c$mine din Ham4ur#" ni(te %iine omene(ti a(teptau cu inima str&ns$. Jtiau c$ dosarele lor se a%lau pe 4iroul unui persona! care putea ucide sau milui dup$ 4unul s$u plac. Orice pedeaps$ cu moartea putea %i comutat$" deci'ia aparinea numai (i numai #eneralului. :&n$ una-alta &ns$" #eneralul n-avea timp. :e u(a 4iroului s$u at&rna o pancart$ al4$" scris$ cu ro(uH MOcupat cu pro4leme de serviciu. A nu %i deran!atN. Zalt6er o vedea de c&te ori trecea pe acolo. ) Serviciul" Zalt6er" serviciul= spunea" r&'&nd" #eneralul (i %$cea (tren#$re(te cu oc6iul. Serviciul se c6ema 544a von Kirlit'. Je%ul intendenei" #eneralul de divi'ie Sc6roll" &i procurase #eneralului von Ora4ac6 un mantou din 'i4elin$" con%iscat cu prile!ul unei descinderi e%ectuate de SS. Blana ar %i tre4uit livrat$ armatei pentru a %i trans%ormat$ &n c$ptu(eal$" destinat$ com4atanilor dt pe %rontul de est. >ar" e;emplarele cele mai %rumoase erau imediat &n6$ate de diver(ii (ta4i pentru nevestele sau amantele lor" cele de mai mic$ valoare reveneau #ran#urilor din trupele de ocupaie" iar cei care ocupau tran(eele nu c$p$tau nimic. Oeneralul de intenden$ inea cu tot dinadinsul s$ %ie &n termenii cei mai 4uni cu (e%ul Controlului !udiciar. M5 nevoie de relaiiN spunea el &ntodeauna" c6icotind ca o 4$tr&n$ r&'#&iat$. ) Munca dumitale e pasionant$" scumpe cole#" tocmai &i 'icea el #eneralului de in%anterie ) >a" e &n permanen$ c&te ceva interesant" &i r$spunse acesta" m&nuind cu ele#an$ o sco4itoare de ar#int. Se #$sea &n 4iroul intendentului-(e%" con%orta4il instalat &n cel mai spaios %otoliu din piele. Acest 4irou era unul din cele mai
0.*

somptuoase 4irouri din tot Berlinul. Nimic %$cut din :a6arele din care-(i sor4eau coniacul erau din cristal u Boemia" scrumierele din cel mai %in porelan de Me8 , N ) Fire(te" %ire(te" #&n#uri intendentul" lu&nd o &n#6it?< 'drav$n$ de coniac. Coniacul %usese D rec6i'iionat &n Fra era" &n principiu" destinat spitalelor. La mine" ce-i &n #u(a M c$pu($. Ieri" de pild$" am de%erit Curii Mariale un pluton NB vinovat de sustra#erea unor 4unuri aparin&nd statului" i(! %r er satis%$cut" 4$r4ia ascuit$. Nici un %el de mil$= Sper ca tri4unaM s$ %ac$ din acest ca' un e;emplu pentru toi amatorii de ciun r :edeapsa capital$ ar %i 4inevenit$. Y ) &i promit" dra#$ Sc6roll" c$ voi ve#6ea personal ca individul acesta de'#ust$tor" care (i-a &nsu(it din 4unurile destinate eroilor no(tri de pe %ront" s$ %ie sp&n'urat. Acum c&teva 'ile" unul din su4ordonaii mei a revenit din permisie cu trei 'ile &nt&r'iere. Inadmisi4il. Serviciul e serviciu" mai presus de orice 5 &ns$(i viaa mea. Eoi %ace din acest ca' un e;emplu r$sun$tor L-am dat pe m&na !andarmeriei (i" con%orm articolului l 0,, para#ra%ul *" pot cere pedeapsa capital$ pentru tentativ$ de de'ertare. @ndeam a!un#e dac$ asemenea %apte s-ar permanenti'a< Re#imente &ntre#i (i-ar pune coada pe spinare= ) Ai" de o mie de ori" dreptate" scumpe cole#. >up$ p$rerea mea" Codul militar de !ustiie e mult prea indul#ent. >e c&te ori nu asist$m la comutarea unei pedepse cu moartea" per%ect !usti%icat$" &ntr-o via$ de tr&nd$vie" %ie &n &nc6isoare" %ie &ntr-un 4atalion disciplinar< ) &n serviciul meu" #raierile s&nt rarisime" a%irm$ von Ora4ac6. &n momentul de %a$" de pild$" avem un ca' de insu4ordonare (i re%u' de e;ecutare a ordinelor. 5 vor4a de un t&n$r c$pitan" dintro e;celent$ %amilie" de alt%el cu multiple relaii. 5i 4ine" de(i ca'ul va %i !udecat a4ia peste trei s$pt$m&ni" am (i dat ordin ca pe %i(etul lui s$ %ie aplicate si#iliile ro(ii. ) &nainte de a se da sentina< se mir$ #eneralul de intenden$. ) O %acem adesea. Eerdictele Curii Mariale s&nt rostite m sensul su#erat de noi (i acest 4$ieandru va %i e;ecutat cu toate relaiile lui sus-puse. Nimeni" dar a4solut nimeni ) (i asta m s-o reii" #enerale Sc6roll ) nu m$ poate in%luena. >oar Fu6rer-ul (i" poate" Heinric6 Himmler" &ns$ ace(tia doi" 7 asi#ur" nu s&nt pentru reducerea pedepselor. M$ m&ndresc aceast$ decoraie ) ar$t$ Crucea de %ier de la #&t ) pe care a primit-o pentru severitatea (i ri#oarea serviciului pe c8 conduc. Reic6s%ii6rer-ul a spusH MR$'4oiul presupune durltan iar duritatea tre4uie r$spl$tit$=N Orice idiot poate lupta pe ir 8 dar arat$mi" te ro#" unul care ar putea diri!a cu m&nD lor.ur$ serviciu ca el meu< >e la 4un-&nceput" e nevoie de mult$ cu 0/B sirn nsi6olo#ic (i o vast$ e;perien$ de via$. / de adev$rat. Munca noastr$ e o munc$ #rea.
se

ne? 4un$oar$" medicul vrea neap$rat s$ m$ trimit$ pentru MC s$pt$m&ni de odi6n$ o4li#atorie la Baden-Baden. Nu 8ase sti scumpe cole#" niscaiva 8adrese pe-acolo< c@`on Ora4ac6 surise cu su4&neles (i urm$ri cu privirea volutele %umului de i#ar$. v GG ce tra4ucuri e;celente ai" dra#$ Sc6roll. Nu mi-ar ". >!ace s$ am vreo dou$ cutii dintr-astea... QQ Eei avea cinci m&ine" promise Sc6roll. GG Minunat= O s$ i-o trimit pe servanta mea rusoaic$ (i o &ist$ de adrese utile. Oeneralul Sc6roll se aplec$ spre urec6ea oaspetelui s$u (i-i (opti con%idenialH GG Ai au'it de 'vonurile alea &n#ro'itoare care circul$ prin Berlin< Cic$ armata noastr$ din Cauca' e &n plin$ derut$. >ac$-i adev$rat" victoria nu mai e c6iar at&t de si#ur$... Oeneralul von Ora4ac6 s$ri ca ars. ) Re%u' s$ cred= Te &ndoie(ti cumva de victorie< ) :entru nimic &n lume= stri#$ imediat cel$laltH Nici &n somn nu mi-ar trece prin cap asemenea #&nd= >ar s-a #$sit &n serviciul meu un O4er%eldLe4el care (i-a permis tot soiul de aprecieri de%etiste. Fire(te" am s$-i %ac imediat v&nt. Tipul nea#$" evident" la( ca toi cei de teapa sa. 5u" c&nd aud 'vonuri" v$d ro(u= Oeneralul von Ora4ac6 su%l$ un nor #ros de %um (i contempl$ cu atenie cap$tul incandescent al tra4ucului. ) Sper" scumpe cole#" c$ omul de care-mi vor4e(ti a (i a!uns pe m&inile cui tre4uia< O4ra'ul lui Sc6roll c$p$t$ culoarea p$tl$#elei r$scoapte. B&i#ui ceva de ne&neles" apoi %$cu primul lucru care-i trecu prin minte" adic$ &n(%ac$ tele%onul. ) Ai s$ m$ ieri" scumpe cole#" dar mi-am amintit de o c6estiune %oarte important$. Ceru centralei 4iroul de %urnituri speciale (i an#a!a o scurt$ conversaie cu (e%ul depo'ituluiH @ra#$ O4ersintendent Sc6midt" %ii at&t de ama4il (i trimite-mi _:t cutii cu tra4uce lun#i (i o navet$ cu (ase" sticle de (ampanie. Acelea cu etic6ete aurii pe care tocmai le-am primit. Mersi" mersi" dra#$ prietene (i s$ (tii c$ pro4lema permisiei dumitale s-a aran!at. lse su4irel" puse receptorul &n %urc$ (i-0 4$tu amical pe uma pe cole#ul s$u de la 9ustiieH Tra4ucele s&nt pe drum. M-am #&ndit (i la ni(te (ampanie p .are am primit-o c6iar acum din Frana. 9T marca dumitale e desp$rir$" str&n#&ndu-(i cordial m&inile. A!uns la u($" von Ora4ac6 se opri. ) &naintea'D-mi un raport re%eritor la porcul acela de 'vonist. &l vom instrumenta cit se poate de rapid. Tocmai am primit de la Cartierul Oeneral instruciuni %oarte severe &n le#$tur$ cu sancionarea celor care propa#$ (tiri %alse (i de%etiste. R$mas sin#ur" #enera6il de intenden$ se porni s$ m$soare 4iroul &n lun# (i-n lat" 'orn$ind din pinteni. Simea cum &l ia cu %ier4ineli. MTic$losule= morm$ia el cu n$du%. Tic$losule" vrei s$ m$-n-%un'i=N Lu$ un tra4uc" &l %r&nse &ntre de#ete" lu$ un altul. @mplu pa6arul cu coniac" &l d$du pe #&t (i-(i mai turn$ unul. Cum s$ scape din &ncurc$tur$< :e cine ar putea sacri%ica< Ia stai" parc$ nu demult" &n timpul unui c6e%... Sc6roll se &nvior$" &i venise ideea salvatoare. :e loc" &l c6em$ pe ad!unctul s$u" un alt Sta4sintendent" conta4il de 4anc$ &nainte de r$'4oi. ) Brandt" &l &nt&mpin$ #eneralul" &i aminte(ti de O4er%eldLe4el-ul $la care &i tot d$dea cu retra#erile strate#ice Mpe po'iii dinainte sta4iliteN< Ad!unctul se #&ndi c&teva clipe" apoi %aa sa spel4$ de conopist se &nvior$. ) >a" domnule #eneral" mi-0 amintesc. ) Tre4uie arestat imediat" ordon$ #eneralul. ) Arestat< :entru ce< ) Mani%est$ri de%etiste= e;plod$ #eneralul care &ncepuse s$ se monte'e. Kvonuri= Ne&ncredere &n victorie= Asemenea indivi'i nu tre4uie l$sai &n li4ertate= Ad!unctul emise un va# protestH ) >ar" domnule #eneral" eram cu toii de acord1 retra#erile astea Mstrate#iceN prea se ineau lan= ) Se prea poate" domnule Brandt" ca dumneata s$ %i &mp$rt$(it aceste p$reri" &n nici un ca' eu= Asta sun$ a propa#and$ moscovit$ sau a m$#arilor de la BBC care urm$re(te sl$4irea &ncrederii trupelor &n in%aili4ilitatea Fu 6rer-ului (i credinei &n victoria %inal$= Sc&ra-sc&ra pe 6&rtie" care era Brandt" se arici pe loc1 avea o e;celent$ memorie" &(i aducea per%ect aminte de spusele #eneralului (i se decise s$ &mprosp$te'e inerea de minte a (e%ului s$u. ) >omnule #eneral" spuse el pe tonul unui conta4il care semnalea'$ o re#reta4il$ eroare" v-a( aminti" cu

permisiunea dumneavoastr$" c$ ai apro4at retra#erile strate#ice" 4a c6iar ne-ai povestit tot soiul de nostimade &n le#$tur$ cu aceste operaiuni. Nervos" Sc6roll &(i mi!i oc6ii (i-(i %rec$ 4$r4ia pe care o avea 0/P moale (i te(it$. ) tR o admira4il$ memorie" domnule Brandt. :oate ai putea sD-mi aminte(ti (i alte spuse de-ale mele. Nu mai in minte nimic. N$t&n#ul ad!unct nu intui prime!dia (i continu$ s$ turuieH ) O6= >omnul #eneral a %$cut o remarc$ din cele mai spirituale. Ne-am t$v$lit cu toii de r&s. >omnul #eneral a &ntre4atH MCe-i acela un parado;<N Ji cum nimeni n-a (tiut s$ r$spund$" tot domnul #eneral ne-a l$muritH M5ste de a te sta4ili" din pl$cere (i nesilit de nimeni" &n cel de-al III-lea Reic6=N ) Ia te uit$" morm$i #eneralul" %rec&ndu-(i (i mai insistent 4$r4ia. ) Am mai (i c&ntat" continu$ nevinovatul Brandt" am c&ntat (i un c&ntecel nu prea ortodo;" 4a c6iar delocH .Doamne) ia'ne 3raiul) C$ci e su"!ersi! in al III'lea Reic() Ia'ne !$-ul) ia'ne au-ul) Su"!ersi!e ,n al III'lea Reic(8/ ) 5ram" desi#ur" 4ei" dra#$ Brandt. Nici un o%ier #erman s$n$tos la minte n-ar c&nta asemenea orori= ) C6iar %oarte 4ei" con%irm$ %ostul conta4il. O4er%eldLe4el-ul 7aiser era (i el mac6it r$u de tot. ) &ntr-un cuv&nt" toat$ lumea era 4eat$ cri$" conc6ise #eneralul. >ar spune-mi" dra#$ Brandt" de la cine au pornit toate aceste t&mpenii< ) :$i... de la dumneavoastr$" domnule #eneral" &n#$im$ ad!unctul. Ba" ai a%irmat c6iar c$ poporul #erman se &mparte &n dou$ #rupuriH unul care lupt$ (i altul care pro%it$ de pe urma celor care se 4at. ) &n#ro'itor ce poate spune omul la 4eie" #emu #eneralul. S$ n-o lu$m &ns$ &n tra#ic" scumpe Brandt" oameni s&ntem" ce >umne'eu= Fostul conta4il avu un c6icotit complice1 era &ntru totul de acord cu #eneralul. ) Ji acum" continu$ #eneralul" 6ai s$ vor4im niel despre acel O4er%eldLe4el. Serve(te-te" cu un tra4uc" dra#$ prietene. O persoan$ lipsit$ complet de simul umorului se interesea'$ de el. A(a st&nd lucrurile" %$-i vint de aici (i c&t mai departe cu putin$. Aran!ea'$ ceva (i cu actele iui" totul tre4uie s$ dispar$. Ad!unctul &nepeniH ) Imposi4il" domnule #eneral= &n plus" e (i incorect. Toate documentele de serviciu s&nt &nre#istrate. Nu-i cu putin$ ca ele s$ dispar$= >ocumentele s&nt un lucru %oarte important" domnule #eneral. @nde am a!un#e dac$ n-am ine la documente< 0/,

>e data asta" #eneralul &(i ie(i completamente din &&niH ) S$ te ia dracu cu documentele (i corectitudinea dumitale= F$ ce i se ordon$ sau te e;pedie' &ntr-un 4atalion de mar(= :e Brandt &l apuc$ d&rd&itul. Nu-0 mai v$'use niciodat$ pe #eneral &n asemenea 6al. Ce" $sta era un ton pe care s$-0 %olose(ti &ntr-o discuie de oameni ale(i< >oar r$canii pot vor4i a(a= ) Nenorocitul $sta de O4er%eldLe4el s$ dispar$ imediat ca m$#arul &n cea$= M-ai &neles" Sta4sintendent< ) &neles" s$ tr$ii" domnule #eneral" &l trimit la un re#iment de in%anterie &n Orecia" am acolo pe cineva... ) Cretinule= url$ #eneralul" &l trimii pe %rontul de est" la o unitate din linia-nt&i" &l trimii &n Finlanda" dincolo de Cercul polar= Nu &nele#i c$ individul tre4uie s$ dispar$< Nu pricepi cD-i o ameninare pentru noi< C&t prive(te 6&rtiile lui... Oeneralul co4or& vocea (i se plec$ spre urec6ea ad!unctului s$u" al4 ca varul la %a$. H&rtiile" &n so4$ cu ele" s$ nu rDm&n$ dec&t cenu($ (i %um= Brandt &(i pierdu p&nD (i #lasul. Ceea ce se &nt&mpla nu &nc$pea &n creierul s$u de conta4il. S%inte

>umne'eule= :$i asta &nsemna distru#ere de documente o%iciale= Fals &n acte pu4lice= A4u' &n serviciu= Simea cum se n$ruie un &ntre# univers" universul lui. &n ce viespar nimerise< Imediat ce acesta p$r$si 4iroul" #eneralul ceru s$ vin$ la el a#6iotantul" un t&n$r locotenent de in%anterie" %oarte cura!os" ce-(i pierduse pe %ront un picior. ) F$-te comod" BriicAer" &l invit$ el" arDt&ndu-i %otoliul. O i#are< Eor4ind" #eneralul se &nv&rtea prin camer$" plesnindu-se u(or peste palm$ cu o ri#l$. ) BriicAer" continu$ el" e din cale-a%arD de #reu s$ navi#6e'i prin lumea asta tic$loas$ evit&nd reci%ele (i 4ul4oanele. Locotenentul %uma &n t$cere" re%lect&ndH MCe porc$rie mai pui la cale" !i#odie< >e mine nu te poi atin#e" %ratele meu e &n antura!ul lui Himmler (i te poate e;pedia pe %ront &nainte de a putea s$ 'ici au%=^. Hai" par(ivenie" d$-i drumul=N Ne4$nuind tandrele #&nduri ale su4alternului s$u" #eneralul se apropie de el '&m4indH ) Ad!unctul meu e un tr&ntor" deloc ceea ce ne-ar tre4ui aici. ) @n im4ecil" %$cu" sec" locotenentul. ) >a" cam a(a ceva" con%irm$" cu oarecare re'erv$" #eneralul. M-ai putea sc$pa de el< &nele#i &ns$" BriicAer" n-a( vrea pentru nimic &n lume s$ se (tie c$ eu i-am dorit mutarea" &n nici un ca'= >impotriv$" tre4uie s$ par$ c$ am %$cut tot ce mi-a stat &n putin$ ca sD-0 rein. 0/C BriicAer d$du din cap &n semn c$ a &neles. Oeneralul c6icoti" nervos. ) Se %ace c&t ai 4ate din palme" domnule #eneral. O s$ a!un#$ precum un meteorit" direct &n linia &nt&i. >e pre%erin$ &ntr-o unitate SS din @craina. Oeneralul &(i %rec$ m&inile. ) >ac$ i'4ute(ti" e(ti c$pitan &n dou$ luni. MFan%aronule= #&ndi BriicAer. :ot deveni (i %$r$ tine. M$ &ntre4 &ns$ ce (tie despre tine acest ad!unct de vrei s$ scapi de el at&t de ur#ent< :rea-i cretin &ns$ ca s$ nu merite s$ a!un#$ &n tran(ee" laolalt$ cu ali eroiN. :atru ceasuri mai t&r'iu" soarta ad!unctului era pecetluit$. :rin teleimprimator" Serviciul de cadre al armatei cerea a%ectarea %ostului conta4il la o unitate din 'ona operativ$. Animat de cele mai %rumoase sentimente" #eneralul seN str$dui s$-0 a!ute pe ne%ericitul s$u ad!unct" dar e%orturile lui r$maser$ vane. :este tot" primea acela(i r$spunsH MOrdin venit de sus.N Cu aceast$ oca'ie" #eneralul constat$" destul de &nspDim&ntat" (i ce vaste (i in%luente relaii avea a#6iotantul s$u" olo#ul locotenent. Fostul ad!unct primi tot %elul de &ncura!$ri" un pac6et cu diverse lucruri 4une de m&ncare (i" &n aceea(i sear$" plec$ spre Ri#a. >e acolo" trecu &n Finlanda. :e ordinul s$u de misiune scriaH MFrontul de nord. Suomisalmi. Re#imentul 0C v&n$tori de munteN. 5ra re#imentul din cel mai nordic sector al %rontului" pc%reclit (i MCon#elatorulN. Se 'vonea c$ oamenii mureau pe capete" de#erai. :este puin timp" von Ora4ac6 se in%orm$ ce-i cu FeldLe4el-ul de%etist. Sc6roll &i r$spunse c$" spre marele s$u re#ret" su4o%ierul %usese mutat" dar c$" dac$ #eneralul dore(te" poate ordona ca omul s$ %ie c$utat. A%l&nd &ns$ c$ aparine de acum unei alte armate" staionate &n a%ara Oermaniei" von Ora4ac6 nu insist$. @n asemenea demers ar %i putut crea complicaii. Serviciul de cadre al armatei put&nd %i" uneori" sup$r$tor de curios. Nu-i r$m&nea dec&t s$ clase'e ca'ul (i s$-(i salute Mcole#ulN care se dovedise surprin'$tor de iste. &n aceea(i 'i" primi dou$ l$die cu coniac" iar #eneralul Sc6roll plec$ s$ se odi6neasc$ la Baden-Baden. ) 5 de speriat c&t de tare te poate istovi o munc$ prestat$ cu con(tiincio'itate" declar$ el pe peronul #$rii. Coniacul Intendenei se dovedi a %i o licoare divin$" (i #eneralul von Ora4ac6 &l primi pe consilierul de stat Berner plutind &n plin$ eu%orie. Convor4irea lor dur$ destul de mult. Consilierul &l implora s$ dea dovad$ de clemen$ &n ca'ul %iului s$u" locotenentul artilerist Hein' Berner. Y La &nceput" #eneralul rDmase in%le;i4il" dar d&ndu-(i" pe parcurs" seama c$ vi'itatorul s$u are relaii multiple (i in%luente" 0/.
deveni amical (i promise c$ va %ace tot ce-i va sta &n putin$. ) &nele#ei &ns$" domnule consilier de stat" e di%icil" e;trem de di%icil. Nu s&nt eu cel care decide" ordinele &mi vin "de sus. >ac$ ar %i dup$ mine" i-a( #raia pe toi c&i s&nt" arn oroare de violen$ (i 4rutalitate" dar disciplina" domnule consilier de stat" st$ mai presus de orice" datoria unui militar e s$ se supun$ or4e(te. ) 5 un r$'4oi &n#ro'itor" murmur$ consilierul. Oeneralul &l apro4$ &n t$cere. ) Crima %iului meu e o crim$ pasional$" nu era &n toate minile c&nd a comis-o. Nervos" Berner 4$tea dara4ana cu de#etele &n re'em$toarea %otoliului. ) E$ implor" o4inei ca %iul meu s$ %ie trimis &ntr-o unitate disciplinar$. C6iar (i printre deinuii de drept comun... Berner vor4ea cu &n%ocarea disper$rii. Oeneralul d$dea din cap. Si#ur" va %ace imposi4ilul ca s$-= salve'e pe 4$iat. Luar$ &mpreun$ ca%eaua. Bine stropit$. La al patrulea pa6ar de coniac" Berner &l invit$ pe #eneral s$ petreac$ o 'i" dou$" trei la Ham4ur#" la re(edina sa din B&anAensee1 la r&ndul s$u" #eneralul %$#$dui solemn s$ &nainte'e (i s$

spri!ine" u'&nd de &ntrea#a-i autoritate" cererea de #raiere. ) Noi" oamenii de lume" tre4uie s$ ne susinem unul pe altul" conc6ise Berner. Se &ntoarse acas$ cu su%letul &n s$r4$toare (i nu se putu a4ine de a nu povesti celor din compartimentul de tren ca'ul care-0 adusese &n capital$. ) C&t de.omeno(i s&nt #eneralii no(tri= e;clam$ el &n %inal. K$u dac$ cei &mpotriva c$rora lupt$m se pot l$uda cu acela(i lucru= Nevasta sa le(in$ de 4ucurie a%l&nd vestea. Tele%onul '4&rn&ia &ntruna. MHein' a %ost #raiat=N Nu Mva %iN" ci Ma %ostN. Consilierul &ncepu pe dat$ demersuri &n vederea a%ect$rii %iului s$u la un re#iment disciplinar de artilerie. Oeneralulmaior Hartmann" care cuno(tea pe cineva la statul-ma!or al unit$ilor disciplinare" promise c$ se va ocupa de Hein' (i-i va #$si un loc &ntr-un re#iment din cadrul Armatei a 0C-a" &n pre'ent pe %ront. Consilierul e;pedie o lun#$ scrisoare %iului s$uH M... Ai %ost #raiat (i sper$m s$ %ii trimis &ntr-un re#iment disciplinar de artilerie...N Scriind pe plic adresa" '&m4i &nduio(at (i-(i spuseH M>ata viitoare voi scrie num$rul unei autentice unit$i militare" (i nu pe acela al &nc6isorii $steia ori4ile.N La Berlin" #eneralul von Ora4ac6 &(i aprinse tra4ucul" turn$ un p$6$rel de coniac (i se instala con%orta4il la vastul s$u 4irou. :etrecuse o noapte sen'aional$ cu amanta sa (i %usese anunat 0// c$ va 4ene%icia de8 o lun#$ permisie ia Berc6tes#aden. Ce minunat$ c$l$torie" &ntre dou$ &n#6iituri" lu$ primul dosar de #raiere" MLocotenent artilerist Hein' Berner. >e#radat. Condamnat la moarte. >einut la %ort$reaa Tor#au. Sa;onia. sectorul P" celula C+/N. Oeneralul %run'$ri" indi%erent" dosarul" citind c&nd ici" c&nd colo. &l l$s$ pe mas$ (i-0 lu$ pe cel$lalt" a4solut identic. >i%erea doar numele. MFeldLe4el-ul in%anterist :aul-Nicolas OrlinN Cu aceea(i indi%eren$ l$s$ privirea s$-i lunece peste pa#inile acoperite de un scris m$runt (i des. Sor4i din coniac. Ar %i vrut s$ citeasc$ mai departe" dar era at&t de plicticos... &(i aminti c$ tre4uie s$-(i pre#$teasc$ (i 4a#a!ele. :lecarea la Berc6tes#aden era pentru a doua 'i. Lu$ stiloul. Cerneala cur#ea prost "(i se v$'u nevoit s$ apese penia. F$r$ o secund$ de (ov$ire a(ternu c&teva linii drepte" re#ulate" cuvinte care puneau cap$t la dou$ viei. >in acel moment" nimic nu-i mai putea salva pe cei doi deinui de la Tor#au. C6iar dac$ ru(ii ar %i ap$rut la poarta .&nc6isorii" condamnaii tot 8r %i %ost e;ecutai" %ie (i-n celulele lor. Ordinu-i ordin. Amintirea acestei clipe nu-0 va c6inui niciodat$ pe #eneralul von Ora4ac6" nu va re&nvia nici m$car &n visele sale cele mai ur&te. >isciplina aparine r$'4oiului" a(a cum &i aparin mormanele de cadavre. Eor e;ista de-a pururi oameni care s$ trimit$ ali oameni la moarte. Oeneralul a(e'$ meticulos cele dou$ dosare unul peste altul" le potrivi colurile (i d$du s$ se scoale" c&nd un #&nd nepl$cut &i trecu prin minteH promisiunea pe care o %$cuse consilierului Berner. >e ce venise im4ecilul $la s$-0 s&c&ie< M@n r$'4oi &n#ro'itor.N :$i $sta-i de%etism sadea= Tipul ar tre4ui pus su4 urm$rire. Iritat de aceast$ amintire" #eneralul porni s$ m$soare &nc$perea &n lun# (i-n lat. >e ce-i l$sase omului o %als$ speran$< >e vin$ era numai acel savuros coniac" de vreme ce el" personal" era &mpotriva #raierilor. Curtea Marial$ !udecase" se pronunase (i cu asta 4asta= >isciplina era o necesitate a4solut$. >ac$ se renun$ la ea" &nseamn$ s$ se renune la &ns$(i ideea de r$'4oi. Or" a(a ceva era de neconceput= Oeneralul se &nvior$. Totul se ispr$vise. Sun$ (i ap$ru un su4altern. ) Trimite 6&rtiile astea la Tor#au" ordon$ el t&n$rului o%ier. Si" c&nd s$ ias$ pe u($" &i stri#$H A6" uitasem. Comunic$-le p$rinilor condamnailor c$ le este &n#$duit$ o ultim$ vi'it$. ) Am &neles" domnule #eneral= :ocni din c$lc&ie o%ierul. Eon Ora4ac6 d$du din cap (i-(i spuseH M:oate s&nt dur. dar" 0/+

&n orice ca'" omenos. Cine ar mai %i dat o asemenea &ncuviinare<N >oamna Berner des%$cu plicul o%icial. M>ac$ dorii s$ %acei o ultim$ vi'it$ deinutului Hein' Berner &nainte de e;ecuia acestuia care va avea loc pe data de PC mai" la ora . dimineaa" pre'entai-v$ la 7ommandatura &nc6isorii Tor#au pe data de P, mai" orele 0S. Autori'aia e vala4il$ pentru patru persoane (i numai Ia data (i ora sta4ilite. >urata vi'iteiH 0B 2'ece3 minute. SemnatH von Ora4ac6" #eneral de in%anterieN. >oamna Berner scose un ip$t s%&(ietor. Ca'ul doamnei Oriin a %ost mai tra#ic. >ou$spre'ece ore pe 'i" ea muncea ca %emeie de serviciu la 6otelul MOra% MoltAeN. :rimind scrisoarea" veni la lucru &ntr-o stare de cvasisomnam4ulism. &(i %$cu trea4a prost (i %u ameninat$ c$ va %i reclamat$ Ia Inspectoratul muncii" ceea ce ec6ivala cu trimiterea &ntr-o %a4ric$ de muniii. Trei luni mai t&r'iu" %emeia se sinucidea arunc&ndu-se su4 roile metroului &n staia SanAt-:auli. La Tor#au" scrisoarea consilierului %useseNcitit$ de toat$ lumea (i eram convin(i c$ 4$iatul sc$pase. ) :e S%inta Fecioar$= e;clamase Heide" uluit de-a 4inelea. 5 prima oar$ c&nd v$d a(a ceva= Hein'" e(ti 4$%tosul 4$%to(ilor= Topit de %ericire" Hein' Berner r&dea. Noi ne instalasem pe patul lui. Celula %rem$ta de 4ucurie. ) Consider$-te &nviat din mori" &i spuse :orta" &n orice ca'" acum e(ti un camarad" un prieten" (i nu o

sc&r4$ mucoas$ de o%ier. Te lu$m cu noi la MOodacul veselN= >oar B$trinul p$rea sceptic. ) 5 prea %rumos ca s$ %ie adev$rat" spuse el dup$ ce p$r$sir$m celula. Nu pricep de unde a a%lat taic$-su toate astea" c&nd noi nu (tim &nc$ nimic. Ar %i tre4uit s$ primim ordinul prin teleimprimator. ) Ba eu am &nt&lnit &n Le#iunea Str$in$ un ca' asem$n$tor" interveni 7al4. Oa#iue %usese de-acum le#at de st&lp c&nd a sosit &n #oan$ unul de la comandament cu #raierea. ) Bi'ar" 4i'ar" morm$ia B$tr&nul. 5 aici ceva care m$ dep$(e(te... Sper c$ nu-i nimeni at&t de m&r(av &nc&t s$ #lumeasc$ &ntr-o atare situaie= ) :arie'i c$ se #$sesc (i dintr-$(tia< &ntre4$ :orta.. ) Nu parie' pe asemenea lucruri= se strop(i B$tr&nul. Termin$ cu t&mpeniile= Barcelona a %ost cel care" venind de la secretariat" ne-a adus vestea. 8 Livid la %a$" a4ia reu(ea s$ vor4easc$. ) II &mpu(c$ pe Hein'... M&ine... la . dimineaa... ) Imposi4il=
16)

) Am v$'ut cu oc6ii mei ordinul" se 4&l4&ia Barcelona. 5 semnat de nu-(i care #eneral. Haupt%eldLe4el-ul &l are pe ma(ina de scris... Ne-am privit in t$cere. ) Bietul 4$iat" (opti B$tr&nul. Ea %i #roa'nic. G Credea c$ m&ine va %i eli4erat. ) Cine o s$-i spun$< - " ) 5u se o%eri Micuul. Ji c&nd te #&nde(ti ca" la &nceput" nu-l puteam su%eri pe o%iera(ul $sta= Acu mi-e dra# (i m$ &ndurerea'$. Rar lucru s$ m$ &ndurere'e ceva.-. ) MD &ntre4 cine-0 va e;ecuta< %$cu :orta. ) Noi" r$spunse cu voce !oas$ Barcelona. Imediat" se st&rni 'arv$. Barcelona scutur$ G9in capH ) Noi #rupa &nt&i. A(a ne pic$ r&ndul. In a%ara de Hein'" mai s&nt ali trei" deci va %i aliniat &ntre#ul pluton. Eedei (i voi c$ n-avem nici o (ans$ s$ %im &nlocuii. Le#ionarul &(i mu(c$ un#6iile. - &n ca'ul $sta" tre4uie s$-0 a!ut$m. Scoase din 4u'unar dou$ i#$ri cu opium (i le &ntinse Micuului. >$-He= O sa-0 mai u(ure'e 5u m$ duc dup$ sanitar ca s$-i %ac$ o in!ecie m plus peste cea re#lementar$. ". ) >up$ ce-o s$-0 m$tur$m pe Adol% (i-o sa 4$#$m la 'dup toat$ #a(ca lui" o s$-i anun pe toi c$-i #raie' (i-o sa-i spm'ur , G p&n$ atunci" o s$-i treac$" &l potoli B$tr&nul" (i n-ai s$ sp&n'uri pe nimeni. ) M$ duc la Hein'" anun$ Micuul. Ji v$ !ur ca pe comisarul de poliie MullerLit'" de ia circa de pe >avidstrasse o s$-0 #&tui cu m&inile mele &ndat$ ce ispr$vim cu r$'4oiul lui Adol% (i n-o s$ m$ poat$ &mpiedica nici un rusnac ori `anAeu de dar acum du-te la Hein' (i ve'i ce vor4e(ti" &i %$cu v&nt B$tr&nul. " " Micuul descuie u(a celulei. Hein' citea. Se re'ema de uscior (i arunc$ le#$tura cu c6ei pe mas$. Berner tresari. ) Nu-mi spune c-ai venit s$-mi dai drumul. S&nt at&t de %ericit c$ nici s$ m$n&nc nu-mi vine. G M Micuul &i &ntinse o i#are. @n timp" %umar$ m t$cere. ) Cre'i c$ m&ine" la ora asta" voi %i trans%erat la un re#iment disciplinar< ". ) Nu articula Micuul" nu cred. MHaide" &(i spunea el" it&ndu-se la %erestruica '$4relit$ ca s$ evite privirea deinutului.
"

u Cerceta ateva 6aide" tre4uie s$-i spui &naintea venirii popii clipe policioara cu c$ri prins$ deasupra mesei din scmdura #rosolan$" apoi &l %i;$ pe Berner drept &n oc6i. :lin de vesela a(teptare" t&n$rul &i &ntoarse c$ut$tura. -----N 0/* ) Mare ciud$enie (i cu tine" Micuule. 5(ti 4anditul cel mai 4rutal din c&i am &nt&lnit" 4a#i spaima &n oricare om cumsecade (i" totu(i" uite" nu (tiu cum >umne'eu" dar lumea a!un#e s$ te Y&ndr$#easc$. .. ) Nu s&nt deloc un 4$iat 4un" morm$i Micuul" (i nici nu in s$ %iu a(a ceva. ) Ce-i cu tine< &ntre4$ mirat" Berner. S-a &nt&mplat ceva.

) Iine-te tare" camarade. W(tia nu vor s$ te lase. ) Ce-ai spus< Berner s$ri &n picioare. N-am %ost #raiat< ) A %ost un 4anc prost. ) Te &n(eli= #emu locotenentul" apuc&ndu-0 pe Micuul de m&n$. Se %$cuse al4 ca varul la %a$" parc$ #olit de s&n#e. Cu mi(c$ri nesi#ure" c$ut$ pe pip$ite scrisoarea tat$lui s$u (i i-o &ntinse. :rive(te= @ite" scrie aiciH MAm o4inut #raierea ta. (i mutarea &ntr-un re#iment disciplinar.N Nu-i cu putin$= N-ar %i scris niciodat$ a(a ceva dac$ nu era si#ur= E o &ncurc$tur$. O con%u'ie de nume= ) La Tor#au nu e;ist$ dec&t un sin#ur locotenent Hein' Berner (i acela e(ti tu. Ii-a venit r&ndul" prietene" vor4i" poticnindu-se" Micuul. Berner se pr$4u(i ca secerat. ) Ce-i< Ce s-a-nt&mplat< morm$i Micuul" aplec&ndu-se &n#ri!orat deasupra condamnatului la moarte" care-(i revenea cu #reu din (oc. &n acela(i moment" intr$ (i preotul. :urta uni%orma cenu(ie de campanie" cu vulturul de postav in&nd &n #6eare 'vastica cusut pe m&nec$ (i cruci%i;ul sp&n'ur&nd de #&t. 5ra un tinerel" cu #radul de O4erleutnant. O clip$ se uit$ la cei doi. :rivirea i Gse &ncruci(a cu sc$p$rarea %eroce din oc6ii Micuului" adev$rat 6$u de ur$. :ricepu c$ n-are ce c$uta aici (i se retrase %$r$ un cuv&nt. ) C&nd< Y &ntre4$ Berner" strivind &ntre de#ete m&na Micuului. ) M&ine" la . dimineaa. ) Cine o va %ace< Colosul nu r$spunse imediat. Mu(c&ndu-(i 4u'ele" %i;a 4ecul care sp&n'ura de tavan. Berner se scul$ de pe !os (i &ncepu s$ se &nv&rt$ prin celul$" ascun'&ndu-(i %aa &n palme. Se opri (i-= apuc$ pe Micuul de umeri. ) Cine o s$ &mpu(te< ) Noi. ) Camarade" a!ut$-m$= Nu re'ist= 5 cumplit" acum" c&nd m-am cre'ut salvat. Micuul se %oi. ) @ite" propuse el" arde-mi una &n cap cu patul pistolului meu (i dup$ aia '4oar$-i sin#ur creierii. A(a" o s$-i %ie mai
170 % -*'%'%%--

u(or. >a %D-o la iueal$" altminteri &s eu 4un pentru dou$(pe #loane &n 6oit (i asta nu-mi mai convine= ) Nu &ndr$'nesc" #emu Berner. Mi-e %ric$. Tra#e tu mai 4ine &n mine" ca (i cum a( %i vrut s$ evade'... ) Atunci c&nd de-a4ia picase(i aici" a( %i %Dcut-o cu pl$cere" acum &ns$ nu. Nu pot tra#e &ntr-un prieten. Ji nici n-o s-o %ac. La %el (i :orta. ) >ar dac$ (i alii nu vor tra#e< ) Nu conta pe asta. 4$iatule= O s$ oc6easc$ (i o s$ oc6easc$ 4ine. Ce-am 6ot$r&t" eu (i :orta" ne prive(te numai pe noi. &n ca' de re%u'" &ntrea#a #rup$ a!un#e la Curtea Marial$ (i" dup$ aia" direct la 'id= O (tii (i tu c$ doar e(ti o%ier1 sa4otarea ordinului" pedeaps$ cu moartea. @ite" i-0 trimit pe 9uliu(" &ncearc$ s$-0 pocne(ti (i s-o (ter#i" el va tra#edia si#ur" &l cuprinse cu 4raul pe dup$ umeri. 5u"Geu nu pot. &nele#e. S&nt un porc" e adev$rat" dar nu ca 9uliu(. Wsta-i un tic$los de prima m&n$. Odat$" &n Rusia" a denunat !andarmeriei un pr$p$dit de $ran (i a l$sat or%an$ o %eti$ de-o (c6ioap$. Acu" amice" tre4uie s$ plec. >ac$-i ceva" sun$. B$tr&nul o s$ vin$ s$ stea de vor4$ cu tine. Se pricepe mai 4ine ca mine. Brusc" %aa de 4rut$ a Micuului se lumin$H Jtii ceva" poate c$ toate pove(tile astea cu Raiul nu-s c6iar scorneli" poate c$-s adev$rate< :oate c$. m&ine-diminea$" la cinci (i cinci" ai s$ te simi cu mult mai 4ine dec&t ai %i visat vreodat$= Berner pl&n#ea pe-n%undate" cu capul &n palme. ) Cu si#uran$ c$ e un strop de adev$r &n tot ce se spune despre Mlumea de apoiN. @n pop$ mi-a 'is c$" odat$ mort" i-e mai 4ine. Moartea lent$ e cea nasoal$" dar tu ai s$ ai parte de una rapid$ de tot. Heide (i sa6arianul s&nt tr$#$tori de elit$ (i nici n-ai s$ simi cum ai a!uns la cer. Acum" camarade" tre4uie s$ o roiesc. Arunc$ pe mas$ un pac6et de i#$ri (i o cutie de roiesc. Arunc$ pe mas$ un pac6et de !i#$ri (i o cutie de c6i4rituri" %apt$ care-0 putea costa sase luni de carcer$ cu %iare la picioare" pedeaps$ o%icial suprimat$" dar mai departe &n vi#oare la re#imentele disciplinare. S&nt acoloA (i dou$ i#$ri cu opium" %umea'$-le &n ultimul moment" a!ut$" &ncearc$" mai ales" s$ nu te #&nde(ti la nimic. Timpul trece" trece repede. N-apuci s$ 'ici Mu% (i s-a (i %$cut diminea$. Cel mai 4un lucru &ns$ ar %i s-o %aci sin#ur" (i >omnul n-o s$ te mustre" c6iar dac$ scrie la 5van#6elie c$ nu-i &n#$duit. 5 vor4a" totu(i" de un ca' special. >$-mi una-n cap (i ia-mi revolverul. Berner continua s$ pl&n#$. Micuul &l p$r$si. Odat$ pe coridor" &(i v$rs$ %uria pe o nevinovat$ #$leat$ cu ap$" care '4ur$ c&t colo"

&rnpro(c&nd in toate p$rile coninutul. ) Ce %aci" idiotule< '4ier$ Heide" a%lat la eta!ul in%erior" 0+0 l v$'&nd apa rev$rs&ndu-se pe scar$ &n !os. ) Oura= Cu ce pl$cere a( ap$sa pe tr$#aci dac$ te-a( avea pe tine &n v&r%ul catarii= Ji colosul co4or& sc$rile" metalice ca o locomotiv$ tur4at$. :rudent" Heide se %$cu nev$'ut1 &n asemenea momente" Micuul era &n stare s$ ucid$. ) B$tr&ne" #l$sui Micuul %$dndu-(i apariia &n corpul de #ard$" mer#i la Hein' &n celul$ (i poveste(te-= ceva despre lisus. La mine nu ine" s&nt mult prea tic$los" iar 5l mult prea 4un. ) 5 cumva credincios pu(tiul< &ntre4$ Barcelona. ) Nu cred. interveni :orta" dar i-ar %ace numai 4ine dac$ B$tr&nul 0-ar convin#e c$ lisus" %iul M$riei" &mpreun$ cu S%&ntu= :etru &l a(teapt$ la 4iroul de primire din ceruri. ) E$ spun cinstit" 4$iei" c$ dac$ a( avea ceva mai mult$ #lav$ &n t$rt$cu$ (i a( pricepe c&t de c&t din toate c6estiile astea cu reli#ia" '$u dac$ mi-ar p$sa dac$ m$ omoar$ sau nu. Se pare &ns$ c$-s prea tolomac. >a poate c$-i mai 4ine a(a. dracu (tie ce s-ar &nt&mpla dac$ m-ar um%la r&sul e;act &n momentul &n care m-ar le#a de st&lp< ) Mare pacoste pentru omenire mai e(ti (i tu" Micuule" %$cu" r&'&nd" :orta. ) Alla6 (tie ce %ace" predic$ Le#ionarul. II va ad$posti la s&nul s$u pe Hein'" a(a cum &i ad$poste(te pe toi cei care se poc$iesc (i vin spre el. >ac$ Hein' dore(te acest lucru" porile #r$dinii lui Alla6 &i vor %i desc6ise. Micuul se &ntoarse spre elH ) Mer#i (i poveste(te-i lui Hein' despre #r$dinile astea ca s$-i u(ure'i inima (i s$ se 4ucure pentru 'iua de m&ine" iar pe noi s$ ne socoat$ drept ni(te prieteni de n$de!de. M$runtul le#ionar c$'u pe #&nduri1 &(i mu(ca 4u'ele (i-(i trecea palma peste o4ra'ul mutilat. @ria(a cicatrice care-i 4r$'da %aa" de la t&mpl$ p&n$ la 4a'a #&tului" devenise purpurie. ) 5 o c6estiune at&t de delicat$... Nu-s tocmai o %ire duioas$... Nu (tiu dac$ a( putea consola pe careva sortit" m&ine" morii... B$tr&nul se ridic$ 4ruscH ) O s$ m$ duc eu. &(i puse 4oneta (i-(i aran!a centironul de care at&rna #reul para"ellum& ) Cred c-o s$ m$ descurc mai 4ine dec&t preotul. 9ulius (i :orta" s$ nu v$d picior de str$in prin prea!ma celulei. Oricine ar %i= ) Oata" (e%u . O s$ %ie MTrecerea oprit$N. B$tr&nul r$mase aproape trei ceasuri &n celul$. N-am a%lat niciodat$ ce s-a petrecut acolo" dar" &n %inal" Hein' p$rea u(urat (i &mp$cat cu soarta. B$tr&nul spusese e;act ce era de spus (i
0+P

totul a mers 4ine p&n$ la vi'ita p$rinilor. Jedeau %a$ &n %a$" ei (i %iul lor" desp$rii de o m$su$ !oas$. Niel mai la dreapta" aidoma unei coloane de piatr$" se pro$pise un !andarm care asculta cu am4ele urec6i" dar %$r$ s$ par$ c-o %ace. Mai cur&nd" ai %i 'is c$ tipul dormitea'$. 5ra e;act ce tre4uie s$ %ie slu!itorul unui stat dictatorialH stupid (i &ncremenit su%lete(te" impermea4il la tot ce nu-i liter$ (i para#ra% de re#ulament" &ndesate &n c$p$&na lui dup$ in%aili4ila metod$ prusac$. Acum" de pild$" era martorul unei vi'ite" cea din urm$" dar tr$#ea cu urec6ea" doar" doar o prinde vreun cuv&nt inter'is (i i-ar putea denuna pe vi'itatori ca elemente su4versive. Ji tare i-ar %i pl$cut s$ poat$ raporta a(a ceva. Consilierul Berner tre4uia s$ %ac$ un e%ort ca sD-(i priveasc$ %iul. >oamna Berner pl&n#ea cu suspine. ) Hein'" s$ %im cura!o(i= Ji apuc$ m&na %iului s$u. C$ut$tura !andarmului deveni %eroceH &ncerca oare s$-i strecoare ceva ile#al< >ar" spre marea-i decepie" nu %usese dec&t #estul unei mame de'n$d$!duite. 5a murmur$H ) Hein'" 4$ieelul meu iu4it... ) Stop= r$cni !andarmul. Tre4uie s$ vor4ii cu #las tare (i r$spicat= ) Tat$" &ntre4$ Hein'"-&n ai c$rui oc6i st$ruia un lic$r de speran$" e adev$rat< Nu m$ vor #raia< Tat$l cl$tin$ din capH ) Nu" 4$iatule" ai cura!. 2Rostea cuvintele rar"8 pDrind c$ urm$re(te ni(te ima#ini printr-un perete transparent3" &ntr-o 'i ne vom re#$si. Tre4uie s$ cre'i &n acest lucru. ) Mi-e at&t de %ric$..." &n#$im$ Hein'. Consilierul tremura (i el" (i lui &i era %ric$.

) B$tr&nul mi-a spus c$ nu tre4uie s$ m$ tem" B$tr&nul a 'is c$ >umne'eu iart$ totul" B$tr&nul mi-a spus (i alte lucruri care . mi-a u %$cut mult 4ine... MSe re%er$" pro4a4il la preot" &(i spuse consilierul. >e ce &ns$ &i 'ice aB$tr&nul^<N ) Ji Micuul mi-a spus c$ totu-i %oarte rapid. C$ nici nu 4a#i de seam$. Barcelona mi-a (optit c$ cel mai #reu e parcursul &ntre celul$ (i curticica inter!oar$. Odat$ a!uns acolo" se termin$ aproape imediat. Le#ionarul (i 9ulius s&nt tr$#$tori de elit$" au %ost (i decorai pentru asta... M>umne'eule" se #&ndi consilierul" 4ietul de el (i-a pierdut minileN. Se uita" disperat" la c6ipul livid al %iului s$u" la cearc$nele de su4 oc6ii in!ectai. ) Hein'" 4$iatule" despre cine vor4e(ti< ) >espre camara'ii mei. ) Camara'ii t$i< %$cu" stupe%iat" tat$l. ) >a" con%irm$ condamnatul la moarte cu un '&m4et stins. 0+, B$tr&nul" adic$ FeldLe4el-ul Beier" comandantul plutonului" Micuul" care-i #ardian pe coridorul meu" apoi Barcelona Blom" Heide" :orta" Sven (i m$runelul le#ionar" toi de la corpul de #ard$ al sectorului. ) Ji ei s&nt camara'ii t$i< &ntre4$" aproape &nsp$im&ntat" tat$l. ) Cei mai 4uni din c&i am avut vreodat$. M&ine-diminea$ urmea'$ s$ m$ e;ecute. F$r$ un '#omot" %$r$ un suspin" doamna Berner lunec$ de pe scaun (i se lun#i pe !os. O culcar$ pe o lavi$. Consilierul se pr$v$li al$turi" str&n#&ndu-(i t&mplele &ntre palme" &n !urul lui" totul se &nv&rtea" se amesteca" se destr$ma. Cum poi %i prieten cu cei care te vor ucide" cum poi %i (i camarad (i c$l$u< &n mintea lui de %uncionar neam (i na'ist" totul se &nv$lm$(ise (i pentru prima oar$ &l &ncerc$ ura pentru societatea &n care tr$ia (i pe care o slu!ea cu at&ta devotament. ) &ntr-o 4un$ 'i" se va scrie" poate" o carte despre noi" deinuii de la Tor#au... Consilierul de stat &(i (terse %runtea. ) >a" acum (tiu c$ aceast$ carte .va %i scris$. Feld!andarmul se uit$ la ceas. ) >urata vi'itei a e;pirat= r$cni el ca la ca'arm$. ) T$ticule= stri#$ Hein'" a#$&ndu-se de m&na acestuia. Oroa'a de cele ce se vor petrece &l cople(i ca o maree. A %ost nevoie s$ %ie desp$rii cu %ora. Se au'eau p&nD laGnoi ipetele %ostului locotenent de artilerieH ) >ai-mi drumul= Nu vreau" nu vreau" nu vreau= >oi temniceri &l t&r&r$ p&n$ la sectorul P (i-0 lep$dar$ pe coridor ca pe un sac cu t$r&e" dup$ care plecar$" r&'&nd. L-am dus pe Hein' &n corpul de #ard$" lucru strictinter'is" (i B$tr&nul i-a dat un pa6ar de rac6iu" alt lucru inter'is. &n noaptea aceea" Barcelona (i cu mine am r$mas de #ard$. Ceilali au &ntins-o la MOodacul veselN" &n primul r&nd ca s$ nu mai aud$ pl&nsetele (i ipetele lui Hein' Berner. S-au &ntors c$tre mie'ul nopii" 4ei pleasna. Micuul mai tare ca toi. A tre4uit s$-0 pocnim 'drav$n ca s$ nu mai urle c$ arunc$ &nc6isoarea &n aer (i scoate maele din primul SS-ist pe care-0 &nt&lne(te. La un moment dat" a ap$rut (i locotenentul O6lsen" 4$ut (i el. Cu un de#et tremur$tor &l ar$t$ pe Micuul (i ordon$H ) Tu" s$ taci din #ur$= dup$ care se aplec$ peste c6iuvet$ (i vomit$" &n ca'ul Micuului" a %ost nevoie s$-0 altoim de patru ori cu patul pu(tii ca s$-0 domolim (i s$-0 putem le#a de pat. Nu departe de &nc6isoare" &ntr-un mic 6an denumit MHusarul ro(uN" %amilia Berner &nc6inase o c$m$ru$. Au stat &n t$cere toat$ noaptea" in&ndu-se de min$ (i privind . &n #ol" &n vreme ce vec6ea pendul$ din perete m$runea" tic$ind"
0+C

timpul (i contra#reut$ile &mpin#eau &ncet lim4ile spre ceasul &n care unicul lor copil" locotenentul de nici dou$'eci de ani" urma s$ %ie e;ecutat. 5rau ca &ntr-o stare de catalepsie" incapa4ili s$ scoat$ o vor4$. &n celula sa" Hein' Berner um4la" neostoit" de colo p&nD colo. >in c&nd &n c&nd" se mai oprea" &(i proptea %runtea de 'id (i 4$tea cu pumnii &n u($" ip&nd cu disperare. @n lun# stri#$tH MA!uto-o-o-r=N ca acela al omului pierdut &n mi!locul oceanului. La patru dimineaa s-a sunat de(teptarea. Le#ionarul" a plecat la ma#a'ie dup$ muniie. C&te-trei #loane de c$ciul$" &n total trei'eci (i (ase" #loane %rumoase" lucind de vaselin$. Comandantul &nc6isorii sosi la ora C",B" urmat de ad!unctul ! s$u. Eeneau din cealalt$ arip$" acolo unde %usese &ncarcerat condamnatul la moarte Oriin. Cu #las sec" comandantul &i l comunic$ lui Berner ceea ce acesta (tia de acum" (i anume c$ cererea de #raiere a %ost respins$ (i c$ va %i e;ecutat. >in u($" se mai &ntoarse o dat$ spre cel ce urma s$ moar$ (i ad$u#$ t$iosH ) St$p&ne(te-te= Nu uita" e(ti o%ier= Fiecare dintre noi tre4uie s$ poat$ privi moartea &n %a$. 5 un lucru pentru care avem datoria s$ %im permanent pre#$tii. la-te &n m&n$ (i nu te purta ca un la(= @(a se &nc6ise cu '#omot (i pintenii comandantului r$sunar$ pe coridor. Misiunea lui se &nc6eiase.

>imineaa era r$coroas$ (i soarele poleia" &n culorile dia%ane ale aurorei" 'idurile sinistrei &nc6isori. Locotenentul O6lsen se ivi (i el1 avea. o4ra'ul tras (i pecetea unei nes%&r(ite tristei pe el. :urta" ca (i noi" casca de oel1 #reul pistol :-,S at&rna de centiron" &nc$rcat cu opt #loane destinate loviturii de #raie. BDtr&nul pre'ent$ raportulH ) S$ tr$ii" domnule locotenent" #rupa &nt&i" pluton de e;ecuie. C&te trei #loane de persoan$. Re#ulamentul e cunoscut. Orupa se compune din doispre'ece oameni" comandai de FeldLe4el-ul Beier. Locotenentul duse trei de#ete la casc$ (i spuse" a4ia au'itH ) Mulumesc" FeldLe4el. Ne trecu" cu privirea" &n revist$" apoi comand$" deloc re#lementarH ) :as de voie" dup$ mine. A!unser$m la celula lui Hein'. Locotenentul O6lsen puse m&na pe um$rul condamnatului. ) Cura!" 4$iatule" nu durea'$. S&nt &ns$ o4li#at s$ te le# la m&ini. Avea pre#$tit$ o %r&n#6iuD" al4$ (i nou$" cu un nod care permitea o le#are rapid$ (i si#ur$. Nodul acesta era" se pare" re'ultatul unor lun#i (i la4orioase c$ut$ri.
. 0+.

Brusc" Berner se pr$4u(i. Se pr$4u(i at&t de nea(teptat" &nc&t nimeni nu apuc$ s$-0 rein$. O clip$" am sperat cu toii c$ a %$cut un stop cardiac" dar nici el" nici noi n-am avut aceast$ 4a%t$. B$tr&nul (i locotenentul &l ridicar$" &i tremurau 4u'ele" apoi &(ni stri#$tul. 5ra urlet de %iar$" repercutat de 'iduri" r$scolind celulele altor condamnai la moarte ce-(i a(teptau r&ndul. ) Nu vreau= L$sai-m$ s$ tr$iesc= Nu tre4uie= Nu tre4uie= Am %ost nevoii s$-0 &n(%$c$m (i s$-0 t&r&m de-a lun#ul coridorutei. Heide sc$p$ pu(ca" lui :orta &i s$ri casca de pe cap (i se rosto#oli p&n$ la plasa de si#uran$ de la parter pe care s$lt$ ca o min#e. @n spasm &mi &ntoarse stomacul (i am vomitat" dureros" numai 4il$. >e c&nd a%lasem ce avea s$ urme'e" arn %ost incapa4il .s$ pun ceva &n #ur$. O$sind prete;tul ca s$-(i descarce nervii" :orta '4ier$ la mineH Y ) :orcule= Mi-ai murd$rit ci'mele= ) :otolii-v$= ordon$ O6lsen" care-(i st$p&nea (i el cu #reu nervii. >in celule" &(neau acum stri#$tele deinuilor" stri#$te de %urie (i de de'n$de!deH ) @ci#a(ilor= ) Fii 4lestemai= ) Fasci(ti tic$lo(i= ne invectiv$ un su4o%ier de aviaie" pro4a4il comunist. 5;presia %u preluat$ (i acum deinuii o scandau" trop$ind din picioareH ) Fas-ci(ti ti-c$-lo(i= Fas-ci(ti ti-c$-lo(i= Nervii st$teau s$ plesneasc$ (i cel mai mic incident putea declan(a un de'astru. Ap$ru #rupa a treia" escort&ndu-0 pe FeldLe4el-ul Oriin. Al4 ca varul la %a$" p$(ea calm &ncadrat &ntre doi osta(i" solemn ca la o procesiune. Hein' Berner deveni de-a dreptul ne4un1 acum %$cea spume la #ur$" oc6ii &i ie(iser$ din or4ite" privirea era dement$. ) Camara'i= Camara'i" dai-mi drumul= A!utor= Se '4$tea disperat (i nodul care-i le#a m&inile se des%$cu. :esemne" locotenentul nu-0 str&nsese ca lumea. >ar (i pe acesta &l l$saser$ nervii1 cu un soi de sc&ncet" se pr$v$li pe patul unei celule #oale. >ac$ istoria asta ar %i a!uns la urec6ile comandantului" pro4a4il ar %i ie(it cu scandal (i ne-ar %i p&ndit cine (tie ce pacoste" de(i puin ne p$sa" pa'a unei &nc6isori militare nu era cu nimic mai 4un$ dec&t linia &nt&i. ) Nu vreau s$ mor" ipa 4$ieandrul" a#D&ndu-se de m&neca B$tr&nului. BDtr&ne" nu m$ l$sa s$ mor" a!ut$m$ B$tr&ne" a!ut$-m$= Ce poi s$-i spui unui pu(ti &nne4unit de #roa'a morii< 0+/ >eodat$ se au'i un #las calm (i u(or r$#u(it" acela al FeldLe4el-ului Oriin" cel$lalt condamnat la moarteH ) Nu-i %ie team$" nu-i c6iar at&t de cumplit. Cu oc6i r$t$cii" Hein' Berner se uit$ la tovar$(ul s$u de nenorocire. Acesta '&m4ea. ) S&ntem &mpreun$ (i a(a vom rDm&ne p&nD la cap$t" continu$ in%anteristul. Camarade" nu mai e(ti sin#ur... Hein' Berner &(i &ndrept$ umeriiH ) Mulumesc" camarade. :orni pe coridor" drept ca o luminare" al$turi de B$tr&nul1 co4or&rD scara (i ie(ir$ a%ar$. &n uni%orma sa #ri de campanie" cu cruci%i;ul de #&t" preotul urma procesiunea. Se ru#a cu #las sc$'ut" (i-0 au'ir$m cum spuneH MJi ne-iart$" >oamne" #re(elile noastre...N :e 4olt$" soarele se ridicase" trec&nd de creasta" 'idului. Se &nne#urase" oare" vreodat$" nelumin&nd toate cele

c&te luminase< &n orice ca'" acum str$lucea" es&nd 4eteal$ de aur (i ar#int" ca (i c&nd &ns$(i natura ar %i dorit s$ su#ere'e condamnailor c$ &i a(teapt$ Mve(niciaN. O mierl$ %$cea triluri" c&teva pri#orii s$#etau v$'du6ul pe deasupra curii" totul era splendid (i &nc&nt$tor p&n$ &n momentul &n care dou$spre'ece #loane vor ciurui pieptul %ostului locotenent Berner. Heide (i Micuul &l le#ar$ de st&lp" un st&lp #rosolan" a(c6iat" cu pete de s&n#e uscat pe el. ) Erei s$-i pun 4andoul pe oc6i< &ntre4$ B$tr&nul. ) Nu vreau s$ mor" 4&l4&i Hein'. A!utor= B$tr&nul &l le#$ la oc6i. C&nd i se propuse acela(i lucru" in%anteristul ata(at de cel$lalt st&lp r$spunse tare (i limpedeH MNu" vreau s$ v$d.N Ce voia s$ vad$< Moartea sau lumina care se rev$rsa" #eneroas$" peste sinistrul" mo6or&tul 'id al &nc6isorii< @ltimul lucru pe care-l v$'u Hein' Berner a %ost m&na scri!elit$ de e;plo'ia unei #renade a B$tr&nului1 &n n$ri &i p$trunse mirosul reav$n" &m4$t$tor" al p$m&ntului &nc$l'it de soare. Cele dou$ plutoane de e;ecuie se aliniar$H #rupele unu (i trei. &n locul locotenentului O6lsen ap$ruse un alt locotenent" necunoscut nou$. @itase de tradiionala i#are sau" pur (i simplu" dorea ca totul s$ se ispr$veasc$ mai repede< Fumatul ultimei i#$ri lun#ea e;ecuia cu circa cinci minute. O ve(nicie &n asemenea ca'uri. >umne'eule" s$ se termine odat$= :esemne" locotenentul visa s$ se &m4ete. Ca (i noi" de altminteri= >up$ o e;ecuie" aveam li4er p&n$ a doua 'i. A(a prevedea multumanul re#ulament prusac= Locotenentul &(i potrivi casca (i str&nse !u#ulara. Aparinea in%anteriei motori'ate" &(i pierduse un 4ra la Stalin#rad" pieptul
0++

&i era acoperit de decoraii. S$ %i avut ma;imum dou$'eci (i cinci de ani. F$r$ s$ (tim nimic despre el" 0-am ur&t din primul moment. Lu&nd po'iie de drepi" comand$H ) Orupa I" alinie-e-e-rea= B$tr&nul ie(i din r&nd pentru veri%icare. ) :orta" puin mai &n %a$= Heide" !um$tate de pas &napoi. La picior" arm = ) :rivirea drept &nainte" comand$" iar$(i" locotenentul" &nc$rcai" arm = &nc6i'$toarele $c$nir$" primul #lon lunec$ &n camera de e;plo'ie. ) La oc6i" arm = Kidurile r$s%r&nser$ ordinul. Cal$rile %i;ar$ pieptul lui Hein'" &ntr-o odaie a MHusarului ro(uN" dou$ %iine nu-(i puteau desprinde oc6ii de la acele pendulei. 5ra ora cinci %$r$ un minut. Necunoscutul locotenent arunc$ o privire spre orolo#iul din turnul &nc6isorii (i nu v$'u cum eava pu(tii Micuului (i a lui :orta se ridic$ impercepti4il. Si#ur" putea %i invocat (i tremurul involuntar al m&inilor. >oi nu vor tra#e &ntr-un camarad1 dar r$m&neau ali 'ece care s$ suprime un condamnat de nici dou$'eci de ani. Cu dan#$t prelun#" orolo#iul sun$. ) Foc= >ou$spre'ece detun$turi" con%undate &ntr-una sin#ur$. @n stri#$t" stins &n &(nituri ro(ii de s&n#e. Hein' Berner se muie &n le#$turile sale. Mierla amuise. >oi in%irmieri veneau &n %u#$ cu 4rancarda. Locotenentul cel ciun# se apropie cu pa(i repe'i (i" %$r$ s$ clipeasc$" &(i descarc$ pistolul &n trupul care mai tres$rea. C&nd s-o 4a#e la loc &n tocul ei" arma p$ru c$ se &mpotrive(te. Se r$suci pe c$lc&ie (i reveni spre noi. ) Orupa I= La st&-&-&-n#a= &nainte-e-e" mar(=

4,n$ la urm$ tot n'am sc$pat de "atalionul de mar& 1ina a fost a lui 4orta) a 2icuului i a unui soldat condamnat la moarte care a reuit s$ e!ade-e& ,n timpul anc(etei s'a sta"ilit c$ fu3arul se folosise de o"iecte !enite din afar$6 o pil$) o foarfec$ de 3r$din$rit) un cuit& I-"utise s$ descuie ua) s$ se furie-e pe coridor) iar de acolo) folosind piroanele "$tute din loc ,n loc ,n perete) s$ a5un3$ pe acoperi& *urlanul de scur3ere ,i slu5ise drept scar$) apoi) cu a5utorul unei funii confecionate dintr'o p$tur$ t$iat$ f,ii i a!,nd la cap$t un soi de ancor$) se c$#rase pe -idul centurii interioare) dup$ care) o fr,n3(ie) de data asta ade!$rat$) ,i facilitase escaladarea -idului e terior) ,nalt de ase metri& 7oate acestea se petrecuser$ cu trei -ile ,nainte de e ecuie& 2icuul i 4orta) am"ii de 3ard$) au fost imediat arestai i luai la ,ntre"$ri& Dup$ paispre-ece -ile li s'a dat drumul) consider,ndu'se c$ e plicaiile lor stau ,n picioare i c$) oricum) e!adatul nu mai putea fi prins at,t de uor& Colonelul 1o3el i'a f$cut !,nt ?estapo'ului) !enit s#'i "a3e nasul) dar a e pediat i compania noastr$ ,ntr'un "atalion de mar& 4,n$ la plecare) ne'a frecat r$u de tot ridic(ea i ne'a ,n5urat cum i'a !enit la 3ur$) ceea ce) ,n ca-ul colonelului 1o3el) nu era c(iar o partid$ de pl$cere& C,nd s$ plec$m) colonelul a !enit sa ne ure-e drum'"un& I'a de"itat locotenentului O(lsen ceea ce se spune) de re3ul$) ,n asemenea ,mpre5ur$ri i nu a str,ns dec,t mina unui sin3ui om6 2icuul& ) ,ncearc$ s$ r$m,i teaf$r) triplu idiot8

La care) 2icuul -,m"i cu 3ura p,n$ la urec(i6 ) S$ tr$ii) dom= colonel8 1oi e ecuta ,ntocmai ordinul lui dom= colonel& Colonelul ,i duse mina ,nm$nuat$ la 3ur$ i se ,ndep$rt$ 3r$"it& 2ai t,r-iu) 4orta a!ea s$ afirme c$ o f$cuse ca s$ nu se !ad$ cum r,de&
0+*

1ORDELUL DE LA MAREA NEA-R

Or$(elul din apropierea %rontierei cu RomDnia" acum pe !um$tate a4andonat" %usese odat$ o a(e'are mic$" dar coc6et$" cu vile al4e (i terase pe care se'oni(tii st$teau &ntin(i &n (e'lon#uri (i se rumeneau la soare" admirind Marea Nea#r$. Or$(elul se numea Tiesanova. Repre'enta c&ndva un important nod de cale %erat$ (i rutier$" la nord de EelAovo" dar succesivele 4om4ardamente &i anulaser$ aceast$ calitate. Cea . mai mare parte a populaiet %u#ise &n muni sau se re%u#iase" dincolo de %rontier$" &n RomDnia. Intr&nd odat$ &ntr-o cas$ p$r$sit$" ne-am putut da seama c&t de precipitat$ %usese %u#a oamenilor. :e podea mai '$cea un panto% de dam$" cu toc &nalt" ce-(i cerea perec6ea" (i un urs din plu( #al4en a c$rui vedere &l tul4ur$ pe B$tr&nul. Culese de pe !os ursul (i" in&ndu-0 &n palm$" murmur$H ) Ori4il r$'4oi... Su%er$ p&n$ (i copiii... Micuul se tre'i atunci s$ m&r&ie c$ plo'ii nu ne interesea'$ (i c$" oricum" au prea multe oase. Ce tip ciudat (i Micuul $sta= @neori" at&t de 4l&nd" at&t de delicat" alteori" at&t de 4estial" de cinic. B$tr&nul" mai-mai s$ pun$ m&na pe revolver. ) Te previn c$ m-am s$turat= url$ el" de o4icei ne%iresc de calm. >ac$ te prind vreodat$ c$ te atin#i de un copil" ai de-a %ace cu mine= Ji ie(i" tr&ntind u(a. Huiduma se uit$" nedumerit$" la noi. ) Ce 0-a apucat< ) Su%erina copiilor &l &nne4une(te" 'ise :orta" ar$t&nd ursuleul. ) >a ce" e vina noastr$< replic$ Micuul. N-am salvat (i noi copii< Cre(a aia< Ji convoiul de copii cu destinaia MaidaneA< Nu eu am %ost $la care a tras &n SS-i(ti ca s$ poat$ %u#i &ncii< Nu eu i-am scos inima SS-istului $luia (i-am dat-o la c&ini< ) Tu" dar atunci ai cam s$rit peste cal" spuse :orta. C6iar (i din punctul nostru de vedere. Re v$'usem cu toii scena aceea atroce" acea noapte de #roa'$ c&nd" &n :olonia" &n tov$r$(ia a nou$ parti'ani polone'i" picaser$m peste convoiul de copii. Se pare c$ unul din parti'ani %usese colonel. Cutremurat de ceea ce Micuul se pre#$tea s$-i %ac$ o%ierului SS pe care-0 capturase" scosese" &n spri!inul 0SB protestelor sale" un teanc de acte (i o %oto#ra%ie care-0 &n%$i(a &n uni%orm$ militar$ cu cara#6ioasa aia de casc6et$ &n patru coluri ce amintea de vec6ile (epci ale ulanilor de alt$dat$. Micuul (i :orta &i r$spunser$ c$ (i ei s&nt #enerali" de#6i'ai a(a" de 6o6$" &n r$cani" ceea ce-0 &n%urie teri4il pe polac" care disp$ru &n p$dure" urmat de (ase dintre oamenii s$i (i de c&rdul de copii. Ceilali doi care r$m$seser$ 0-au a!u%at pe Micuul la maca4ra lui trea4$" dup$ care sp&n'uraser$ cadavrul de-o crac$" cu capul &n !os. B$tr&nul nu i-a vor4it o s$pt$m&n$ Micuului" p&n$ c&nd acesta n-a cerut iertare (i n-a restituit #6iulul de aur %urat de la SSist. B$tr&nul 0-a aruncat &ntr-un r&u pe l&n#$ care &naintam" %aptG considerat de Micuul drept o mare t&mpenie. &n or$(el" ocupam o vil$" o ma#ni%ic$ vil$ a(e'at$ ceva mai sus dec&t restul localit$ii (i o%erind o vedere splendid$ asupra m$rii. Eila era p$r$sit$. La primul (i la al doilea eta!" camerele se &n(irau una dup$ alta" tapetate toate &n ro' (i 4leu" cu c&te un enorm pat &n$untru (i o#lin'i prin diverse locuri. St$ruia" pre#nant" mirosul de %emeie. ) Wsta n u-i pat" ci un adev$rat %utodrorn= e;clam$ Micuul =$indu-se pe unul din ele. ) Tr$iasc$ :artidul (i clasa conduc$toare= e;clam$ :orta" tol$nit &ntr-un %otoliu ad&nc. >ac$ mai apar (i c&teva pipie &n %urouri ne#re "(i c6iloi cu dantel$" r$'4oiul $sta poate s$ dure'e (i trei'eci de ani= Bun$ (i vecin$tatea cu RomDnia= Ce ar$ de aur= E$ amintii c&nd i-am %urat um%latului de Hermann un compartiment &ntre# de 4un$t$i< Amintirea acelei ispr$vi ne %$cu pe toi s$ ridem. :orta desc6ise lar# %erestrele (i adopt$ tonul unui #6id turisticH ) Marea pe care o vedei este Marea Nea#r$" dar" c6iar (i ni(te aiurii ca voi" pot s$-(i dea seama c$ n-are nimic ne#ru &nN ea1 departe" departe" dincolo de aceast$ mare al4astr$" c$reia i se spune nea#r$" e r$'4oiul" dar p&n$ una alta" acest capitol nu ne prive(te. ) Oro'av$ o#linda asta montat$ &n tavan" interveni Micuul" lun#it &n continuare pe pat. Cui i-o

%i venit ideea< Tare mai miroase a port!artiere din dantel$ (i c6iloei c&t un tim4ru po(tal... Nec6e'$ de pl$cere (i se l$s$ %urat de dulcea evocare a unor com4ine'oane str$ve'ii" plutind prin aer (i a unui re#iment de %emei pe trei s%erturi #oale. Le#ionarul r&se &nceti(or (i-i arunc$ o privire plin$ de su4&nelesuri B$tr&nului" care %uma re'em&ndu-(i coatele de perva'ul %erestrei. Mesele le luam pe teras$" ceea ce a %ost c&t pe-aci s$-0 coste pe Micuul viaa1 do4itocul voise s$ arunce cu o #renad$ &ntr-un c&ine care urla &n curtea vecin$" se de'ec6ili4rase (i" dac$ nar %i %ost intervenia prompt$ a lui Barcelona" s-ar %i 0S0 rosto#olit &n !os" strivindu-se de pava!. &n aceea(i 'i" Micuul d$du peste o #i#antic$ muiere care se pre#$tea s$ #oleasc$ un dulap &n perete a%lat la eta!ul &nt&i. >up$ o clip$ de n$uceal$" &(i reveni" se repe'i la %emeie (i &ncerc$ s-o trinteasc$ ia podea. ) Ce-i cu scroa%a asta aici< Sosir$m &n #alop" la timp" ca s-o sc$p$m pe nea(teptata vi'itatoare" moart$ de %ric$" din la4ele Micuului. 5a se #r$4i s$-i e;plice B$tr&nului c$ vila &i aparine" dar c$ locuie(te &ntr-o alt$ cas$" ceva mai &ncolo. ) Familia mea s-a &m4oln$vit de ti%os" mai ad$u#$ ea. Imediat" ne-am tras &nd$r$t. Cuv&ntul Mti%osN ridica &ntre noi (i ea o 4arier$ de netrecut. Intrusa lu$ c&teva 4oar%e din dulap (i disp$ru. Le#ionarul &(i mi!i oc6ii" %i;&nd &ndelun# u(a prin care disp$ruse. ) Mi se pare cam suspect$ 4utia asta de os&n'$. ) Cre'i c$-i o curv$< se interes$ Micuul. ) Nu tocmai" dar cunosc &ndea!uns 4ordelurile ca s$ pot repera de la 'ece Ailometri un pe(te sau o codoa($. Or" 4alena seam$n$ al dracului cu o MtantiN de pro%esie. A(teptai-m$ aici. &(i &ndes$ pe cap 4oneta nea#r$ de tanc6ist" &(i puse centironul de care at&rna #reul para"ellum) v&r& un cuit &n m&neca vestonului (i un altul &n car&m4ul ci'mei. M$runelul caporal era un specialist al cuitului (i ne &nv$ase (i pe noi cum s$ ne servim de aceast$ teri4il$ arm$" cum s$ ucidem %$r$ ca victima s$ scoat$ un sunet. Cel a c$rui prad$ apuca s$ ipe era o4li#at" la prima oca'ie" s$ dea de 4$ut. ) M$ duc s-o scutur niel de purici pe #r$san$. >ac$ nu-i asta patroan$ de 4ordel" &nseamn$ c$ nici eu n-am c$lcat vreodat$ pe la Le#iunea Str$in$= Micuul descoperise &n localul %ostei 7ommandaturi o cantitate uria($ de provi'ii (i odaia pe care o ocupa se trans%ormase &ntr-un adev$rat depo'it1 de tavan sp&n'urau tra4uce" pe so%a (i la picioarele ei se &n(irau p&ntecoase sticle de coniac %ranu'esc" conservele alc$tuiau verita4ile piramide" iar pe un perete trona un imens ta4lou &n%$i(&nd dou$ %emei #oale &n atitudini voluptos-lascive. ) Ca s$ m$ #oneasc$ de aici" declarase el" va %i nevoie de un nou Stalin#rad= ) >ar asta ce mai e< &ntre4$ Barcelona" ar$t&nd spre o va'$ de porelan a#$at$ la c$p$t&iul patului. ) Iucalul meu personal. Oper$ de art$" 4$i $rane" cu %loricele ro' (i 4leu (i amora(i care '4urd$" &n viaa mea n-am v$'ut ceva mai %rumos" plus c$ poate %i #olit pe %ereastr$. Le#ionarul reveni cu o desa#$ &ntrea#$ de nout$i. Se a(e'$ turce(te lin#$ Micuul (i se &ntinse dup$ coniac (i i#$ri de %oi. 0SP 5;cept&ndu-0 pe el (i pe B$tr&nul" nimeni dintre noi nu putea su%eri tra4ucele" dar ne %$ceam cu toii un punct de onoare &n a le %uma. Heide 4or&se de-acum de vreo dou$ ori" dar o lua mereu de la cap$t" !ur&nduse c$ nu-i nimic mai 4un. ) Jtii &n ce cas$ ne-am instalatN &ntre4$ Le#ionarul" c6icotind pe-n%undate. ) O cas$ de (ta4i 4ol(evici. ) S-o credei voi. Casa asta" %railor" avea pe vremuri %elinar ro(u la poart$. Micuul r$mase cu #ura c$scat$. ) Erei s$ 'ici c$ ne-am &ncartiruit &ntr-un a'il pentru coarde< ) 5;act. Cu personal de &nalt$ cali%icare" m$ ro# %rumos. ) Ji unde-i" unde-i personalul<" '4ier$" e;citat" :orta" &ntr-o %raciune de secund$" Micuul era &n picioare1 ec6ipamentul '4ur$ pe un dulap" veston" pantaloni" c$ma($" i'mene. ) lat$-m$-s #ata= r$cni el. B$tr&nul" care se t$v$lea de r&s" ar$t$ cu de#etul spre ci'me. ) >a ci'mele< ) Ci'mele nu le scot. &n ci'me (i cu centiron nu-i mai pas$ de nimeni= :orta lep$dase (i el tot ce avea" &n%$i(&ndu-se &n costumul lui Adam1 p$strase doar ci'mele" centironul cu pistolul &n toc" iar pe cap trona" %alnic" !o4enul cel #al4en. Micuul se #r$4i s$ se &mpodo4easc$" la rindu-i"

cu melonul #ri. ) Oata de atac= stri#$ :orta. S$ vin$ #a#icile= Sa6ara" c6eam-o pe Madama= ) >e v$'ut" ai v$'ut-oH o scroa%$" ce mai tura-vura. Toarn$ pe ea c&te o !um$tate de litru de par%um &n %iece diminea$ ca s$ nu-i simi du6oarea" n-a re trea4$ cu con(tiina (i c&nt$re(te pe puin o sut$ dou$'eci de Ailo#rame. Am &ntre4at-o c6iar c&te tone de os&n'$ are ca deplasament (i a vrut s$ m$ trom4oneasc$" 'ic&nd c$ doar nou$'eci de Aile. St$ &ntr-un apartament" tot pe strada asta" ceva mai departe" dar ce apartament= :e l&n#$ el" vila noastr$ e o ma#6erni$= Fumea'$ tot timpul dintr-o pip$ cur4$ (i toarn$ la tr$sc$u &n ea mai a4itir ca un 6amal din port. ) Bun" da unde-i restul #arni'oanei< se stro%oc$ :orta. Nu v$d nimic= ) Aici e 4u4a" l$muri Le#ionarul. Toat$ trupa a &ntins-o dincolo" ia romDni" de %rica 4$ieilor lui nen-tu losi% Eissarionovici" (i-a r$mas numai 4ordelul" dar %$r$ %u%e. Aia-iH c&nd %u Tic$" nu %u Tac6e... Micuul scoase un suspin s%&(ietor (i se pr$4u(i pe canapea" urmat imediat de :orta.
" 0S,

) Ce via$ 6ain$" se t&n#ui el. ) 5u" clam$ Barcelona" eu nu mai pot" s&nt &n stare s$ viole' (i o so4$ &ncins$= :orta &(i reveni primul din (oc. ) >ar dac$ ne-am mulumi numai cu codoa(a< &ntre4$ el" practic. Ia 'i" Sa6ara" cum se pre'int$ dama< ) Ca o 4etonier$= >ac$ te r$t$ce(ti prin ea" nu mai #$se(ti ie(irea. ) Fleacuri= :rincipalul e s$ (tim dac$ vrea s$-(i lepede c6iloii. Restul ne prive(te. ) Nu cred s$ %ac$ mo%turi" spuse Le#ionarul. O c6eam$ Ol#a. :ronun$ numele cu o va#$ strim4$tur$ de de'#ust. ) Ai dreptate" coment$ Micuul" Ol#a nu sun$ 4ine pentru o dam$ de 4ordel care se respect$" dar e r$'4oi (i peste tot dai numai de suro#ate. Asta-i situaia. :orta tres$ri deodat$H ) Ascult$" e(ti si#ur c$ putoarea nu ne tra#e-n piept< ) Cum" adic$< ) S$ nu %i dosit cumva mena!eria ei" socotind c$ nu s&ntem prea de soi" noi" $(tilali< Le#ionarul &(i aprinse i#area (i c$'u pe #&nduri. ) >e e;clus" n-ar %i e;clus" &ns$ unde nai4a le-ar %i putut camu%la< ) Facem anc6et$= s$ri Micuul. A%lu &n 'ece minute dac$ pipiele au %ost dosite (i-o #&tui pe codoa(a dac$ descop$r c-a vrut s$ ne trom4oneasc$= ) &ncetai cu t&mpeniile" interveni B$tr&nul. @na ca asta are &ntotdeauna relaii pe la poliie" c6iar (i la Oestapo" e o caracati$ cu tentacule peste tot (i"dac$ v$ reclam$" o luai pe coa!$" mam$" mam$= ) Nu-mi pas$= stri#$ :orta. Int&i !uc$m o polc$-pe-saltea (.i pe urm$" %ie ce-o %i= Cu urlete de veselie" &ntrea#a #a(c$ se &ndrept$ spre casa Ol#$i. Micuul uitase cu des$v&r(ire c$-i #ol-pu(c$ (i %undul s$u" (i a(a imens" p$rea (i mai enorm din pricina centironului (i a ci'melor cu car&m4ii scuri. ) Aici" indic$ Le#ionarul" ar$t&nd spre o vil$ al4$ care p$rea s$ se &nale direct dintr-un uria( 4uc6et de %lori. >esc6ise u(a" nelu&nd &n seam$ cartona(ul pe care scriaH MSunai de trei oriN. Am traversat un 6ol spaios (i ne-am tre'it &ntr-un salon" cu nenum$rate divane (i so%ale tapiate cu m$tase" &n(iruindu-se de-a lun#ul pereilor. Acolo am dat (1 9 e Ol#a" a(e'at$ la o mas$ de scris sculptat$" cu s&nii rev$rsindu-se peste t$4lia ei1 era ca o %i#ur$ de prov$ spintec&nd luciul m$rii. Transpirase toat$ (i
0SC

%ardul i se dusese" &ncremenind pe %$lci (i pe su4 pun#ile de la oc6i precum o lav$ r$cit$. ) S%inte Sisoe" ce de-a c$rnuri= #emu :orta. ) C$rui %apt datore' onoarea vi'itei dumneavoastr$< &ntre4$ ea cu #las #&!&it. >omnii dores#s$-mi vor4easc$< ) >epinde de depande" m&r&i Micuul. Noi am venit s$ te &ntre4$m unde-s plesnetele" panimaeiD F Eai" ce e;presii %olose(te domnul" mieun$ ea. ) Ispr$ve(te cu 4&lciul 4udan$ cu seu= N-avem timp de a(teptat= Fr$iorii din %a$ ne cam &n#6esuie (iai s$ ve'i atunci cum o s$-i m&n#&ie 4ucile cu arunc$torul de %l$c$ri= 5u te-am &ntre4at politicos ce m$ interesa" dar asta nu &nseamn$ c$ m$ poi lua la mi(to. A(adar" sun$ adunarea= ) @(urel" u(urel" 4$iete" replic$ ea" dar %$cu un pas prudent &nd$r$t c&nd Micuul porni spre d&nsa. ) >a" Micuule" u(urel" interveni Le#ionarul. Se va aran!a totul. Madam Ol#a (i cu mine ne vom &nele#e. ) Mersi" se scli%osi #r$sana" adres&nd Le#ionarului un '&m4et recunosc$tor. ) Madam i se adres$- Le#ionarul" trec&ndu-(i m&na peste cicatrice" a(a cum v-a anunat (i camaradul

meu" &i a(tept$m pe cole#ii no(tri din r$s$rit. Trupele noastre s-au retras" l$s&nd totul de i'4eli(te" prin urmare avem m&n$ li4er$. R&se sarcastic. Odat$ moart$" Ia ce mai pot servi relaiile< Ca atare" dovedii c$ s&ntei o %emeie de(teapt$ (i asta la iueal$. @n '&m4et pie'i(" dar elocvent &i sc6imonosi #uraH pafiimaieiD ) O4er#e%reiter... &ncepu Ol#a. Nu apuc$ &ns$ s$ spun$ mai mult. >in 6ol r$4u%ni o 6$rm$laie &n#ro'itoare" u(a %u dat$ de perete (i &n salon n$v$li o droaie de soldai romDni. Soldaii o &n(%$car$ pe Ol#a (i se apucar$ s-o salte &n tavan1 la %iecare arunc$tur$" 4alena scotea c6ir$ituri de #roa'$" iar %usta i se um%la precum o para(ut$. ) Scroa%o" iat$-ne din nou= '4ier$" vesel" un caporal romDn. >e pe po'iie" direct la tine= :orta &(i scoase tri(ca" Heide mu'icua de #ur$ (i note s$lt$ree se ad$u#ar$ t$m4$l$ului #eneral. ) Ce dracu v-a adus< &ntre4$ Micuul. ) Acela(i care te-a adus (i pe tine" &i replic$ un ser#ent tanc6ist. Ivan sose(te &n #alop" a simit miros de curve (i este datoria noastr$ s$ ap$r$m acest distins sta4iliment= Scoase din toc pistolul (i-0 a#it$ prin aer. >ar mai &nt&i tre4uie s$ ne distr$m puin ca s$ vedem dac$ #ra!dul $sta merit$ s$ %ie ap$rat= Ol#a se ridic$" #em&nd" de pe !os" %rec&ndu-(i %undul &ndurerat de ultima c$'$tur$. Micuul descoperi o 4lan$ de urs. se &n%$(ur$ &n ea (i se apropie &n patru la4e de Ol#a. Cu 4otul
0S.

lai , c$scat al %iarei prinse #le'na codoa(ei" care scoase un ip$t de spaim$ (i c$'u la ioc. Cinci oameni s$rir$ pe ea" pre%$c&ndu-se c$ se lupt$ cu ursul. Madama '4iera ca din #ur$ de (arpe1 soldaii o &n(%$car$ de picioare (i pornir$ s$ se !oace de-a troiAa. t&rind-o &ncolo (i &ncoace. Micuul o %$cea pe suru#iul" instalai c6iar pe monumentalele &e ale damesei. C&nd i-au dat drumul" &n primul moment am 'is c$-i moart$. >ar nu. Smiorc$indu-se (i 4lestem&nd" a!unse tea%$r$ su4 pian. Toat$ casa nu era dec&t cio4uri (i mo4iA r$sturnate. Micuul descoperi un 4utoi de vreo cinci'eci de litri de 4ere pe care. cu a!utorul unui in%anterist romDn" &l rosto#oli p&n$ &n salon. Cu un dos de palm$" tot ce era pe o m$su$ '4ur$" polo4ocul %u urcat pe ea (i proptit cu ni(te 4i4elouri" pare-se de :ret In mai puin de un minut" totul putea a 4ere. In 4utoia( %ura v$rsate cinci sau (ase sticle de vin ro(u (i vreo (apte de vodc$1 ser#entul romDn ad$u#$ (i trei %lacoane de coniac. ) Alt$ via$= e;clam$ el su#6i&nd. Caporalul &i e;pedie #r$sunei un (utH ) Ad$ corvetele= @nde-s< Beat cui" porni s$ le caute" &n patru la4e (i" ne#$sindu-le" &(i &n%ipse 4aioneta &ntr-o pern$" umpl&nd toat$ camera de %ul#i. Heide r$sturn$ o oal$ cu 4ere peste Ol#a" ser#entul o t$v$li prin pene. K4$t&ndu-se" 4alena urlaH ) Fie-v$ mil$= Fetele au Nplecat= S&nt &n drum spre Sulina= ) K$u< r&n!i :orta. La Sulina" 'ici< ) >a" ip$ disperat$ Ol#a" de %rica voastr$= ) :$i" cam aveau dreptate= Se aplec$ (i o apuc$ de Nurec6i. Acum" &ns$" dr$#u$" ai s$ poveste(ti %rumu(el Iu nenea :orta unde ai dosit #a#icile. M-am cam s$turat de minciunile tale. ) S&nt &n drum spre Constana. ) &nt&i Sulina (i acum Constana< ) Am avut ordin" #emu um%lata. ) 5vident. Nimeni nu mi(c$ %$r$ ordin. S&nt &ncredinat c$ p&n$ (i Adol% e prote!at de ni(te ordine= Interveni o lun#$ t$cere. :rivirile tuturora erau aintite spre Ol#a. Apoi" :orta e;plod$H ) A!un#e cu t&mpeniile= Adu (eptelul= Tur4at de-a 4inelea" Micuul &nv&rti prin aer 4lana ursului (i o plesni peste mutr$ pe codoa($. ) Trom4oniste= Inspectoare de #$oa'e= Toate coardele &n linia &nt&i= Oata s$-(i dea du6ul" Ol#a ridic$ trei de#ete &n aerH ) 9ur c$ au plecat cu ma(inile. ) Si#ur" si#ur< scr&(ni Heide" smul#&nd 4aioneta din teac$ (i 4$#&nd-o su4 nasul madamei. Iine-o tu tot a(a (i-am s$ te caut
1)6

la mae cu lama asta de n-o s$ poat$ dou$'eci de c6irur#i s$ le mai8 descurce= &n clipa aceea s-a produs minuneaH de a%ar$ se au'i duduitul astmatic al unui motor. :orta arunc$ o privire pe %ereastr$ (i scoase un stri#$t &n$4u(itH ) Am c$piat sau am vedenii< Micuule" vino s$-mi spui ce ve'i= ) Corvetele= r$cni mastodontul. >ou$ camioane pline=

Ji in-te op$ial$= Spectacolul era" &ntr-adev$r" nemaipomenitH dou$ camioane antediluviene" #en Ford 0*PS" parcau &n str$du$" &n ca4ine (i pe plat%orma din spate se &n#6esuia o liot$ de %eti(cane &m4r$cate cum a dat >umne'euH unele aproape #oale" altele cu un mantou de 4lan$ pus direct peste com4ine'on" altele &n roc6ii de sear$. Scn(nind din %r&ne" camioanele oprir$ &n dreptul vilei. ) S%int$ :recist$ din 7a'an" su#6ia Micuul" #a#icile au a%lat c$ s&nt pre'ent la datorie= Caporalul romDn &i administra un (ut Ol#$iH ) Comandant peste putori" &nainte-e-e mar(= Am&ndoi se rosto#olir$ &n strad$. B$tr&nul" care-(i umplea pipa a(e'at al$turi de Le#ionar" pu%ni &n risH ) Se-ncin#e t$ria. Nu-i mai opre(te nici un T-,C. M$ &ntre4 c6iar dac$ (i vila o s$ re'iste mai mult de cinci minute. >in strad$ ne parveni un urlet de 4ucurie" urmat de c6ir$iturile ascuite ale unor %emei" &mpletindu-se imediat cu N '4ierete s$l4atice (i un potop de &n!ur$turi pe romDne(te. R$m$sesem &ncremenii" cu oc6ii int$ la u(a prin care urma s$ p$trund$ 6oarda. Sosi precum un ciclonH mai &nt&i" vreo du'in$ de %ete" mai mult sau mai puin &m4r$cate" apoi Micuul" doar cu ci'mele (i melonul #ri" dup$ care un nou lot de %rumoase urmate de :orta" (i el doar &n ci'me (i cu !o4enul #al4en pe cap. ) Eino-ncoa" #a#ico= tr&m4i$ el" prin'&nd o ro(covan$ care n-avea dec&t un %urou ne#ru pe ea. >e ce te %ere(ti" nu-i cer nirnic anormal= &ntr-o clipit$" Barcelona r$mase la %el de #ol ca (i ceilali doi. Heide scoase un urlet prelun# (i n$dra#ii s$i '4urar$ pe %ereastr$" r$m&n&nd a#$ai de catar#ul pe care %lutura drapelul cu 'vastic$" unanim detestat de toi locuitorii a(e'$rii" dar &nc$ temut. :esemne c$ pantalonului i se %$cu sil$ (i ru(ine de asemenea vecin$tate pentru c$ se desprinse de la sine (i c$'u pe spinarea unui porc ce dormea pa(nic la piciorul catar#ului. >o4itocul s$ri &n sus" #ui&nd de mama-%ocului1 c&nd &(i d$du &ns$ seama c$ nu-i dec&t o 4ucat$ de c&rp$" ino%ensiv$" se apuc$ voios s-o s%i(ie. @nul dintre romDni se #r$4i s$-0 previn$ pe HeideH
1)7

) Ee'i c$ porcul &i 6ale(te 4udi#$ii. ) >uc$-se-n... Tot n-am nevoie de ei= Barcelona (i un romDn se t$v$leau cu una din dive pe canapea. Steiner c$'use &n cada de 4aie (i n-a lipsit mult s$ moar$ &necat. C&nd 0-am scos de acolo su%la ca o %oca (i i-a tre4uit un pa6ar mare de rac6iu ca s$-(i revin$. >ar" odat$ revenit" &n(%ac$ o 4runet$" #recoaic$ parese" (i" din prea mult elan" s$ri cu ea pe %ereastr$. >in %ericire" ateri'ar$ pe prelata &ntins$ ca s$ in$ um4r$" tre'ind din somn un 4iet m$#$ru( care" speriat" se porni s$ ra#$ din r$sputeri. Le#ionarul i'4ucni &n ris (i se plec$ spre Ol#a care" ca (i cum n-ar %i p$it nimic" &(i %$cea v&nt cu un evantai din pene de stru" cadou pro4a4il de la vreun marinar. ) Scump$ doamn$" ce dr$#u din partea dumneavoastr$ c$ ai permis aceast$ mic$ petrecere &n delicioasa dumneavoastr$ locuin$. ) >omnule soldat" replic$ ea" %$c&nd-o pe distinsa" s&ntei un cavaler. France' pro4a4il< ) >a" doamn$" s&nt caporal &n Le#iunea Str$in$. Ol#a d$du din cap" pre%$c&ndu-se c$ &nele#e %rance'a. Micuul" care se uita la ei cu #ura c$scat$" &i d$du un #6iont lui :ortaH ) Ce maniere ele#ante &n 4ordelul $sta= Se ciripe(te numa &n str$ine'$= Trase un p&r .tun$tor" &(i a!usta centironul (i" &n(%$c&nd o 4lond$ precum #riul" &i %$cu v&nt spre un soldat romDn care tocmai intra cu o tav$ &nc$rcat$ cu pa6are. Sticl$ria '4ur$ &n toate p$rile" romDnul c$'u &n %und" iar %ata" (i ea pe !os" &n c6iloi ro' cu dantele ver'i (i ciorapi al4i cu !artiere ro(ii r&dea &n 6o6ote" plesnind podeaua cu palmele &ntr-un acces de veselie delirant$. ? ) O s-o apuce 4&ul pe Ol#a= su#6ia ea &ntre dou$ cascade de ris. Annie ) a%lasem c$-i nemoaic$ din Hanovra ) se molipsi (i eaH ) N-am avut niciodat$ asemenea vi'ite= >e unde nai4a ai ap$rut< Mare noroc pe noi c$ n-am i'4utit s$ a!un#em la destinaie= :orta d$dea din m&ini ca o moar$ de v&nt. ) Nimeni n-o s$ te cread$" Sven" dac$-ntr-o 'i o s$ te apuci s$ descrii r$'4oiul $sta al lui Adol%= :ricepi" Sussi" 'ise el" m&n#&ind s&nii uneia din %ete. va %i cronica acestui r$'4oi de ra6at. >oamne" c&te am mai v$'ut= Am 4$ut din Eol#a" ne-am 4$l$cit &n Mediterana printre vapoare care se scu%undau &n %l$c$ri" ne-am r$corit t&rtiele pe #6eurile Lado#$i" ne-a m&ncat de vii &n$rimea din mla(tinile :ripetului" am %$cut dra#oste &n 0SS i#lu-uri de esc6imo(i l&n#$ Cercul polar" am scuipat din v&r%ul 5l4rusului &n v$ile Cauca'ului" am c$rat tunuri &n piese deta(ate peste creasta munilor (i am ars lemn de palisandru ca s$ ne %ri#em sl$nina de-a

lun#ul drumurilor #eor#iene... B$trinul %orn$i pe nas (i trase din vec6ea sa pip$ cu capacH ) Tot ce spui tu" :orta" e per%ect adev$rat" le-am %$cut pe astea (i &nc$ multe altele. >ar la ce 4un s$ poveste(ti< :e cine interesea'$< :orta &ns$ se de'l$nuiseH ) Ne-am salvat din tancuri cuprinse de %l$c$ri" am trecut pe plute Marea de A'ov" ne-am &m4$tat p&n$ ce n-am (tiut de noi" ne-am &m4$iat &n (ampanie (i ne-am sp$lat 4oa(ele cu vinuri de Crimeea" ne-am de#6i'at &n soldai de-ai lui Ivan (i-am %$cut-o pe turi(tii &n T-,C. Am %ost de toateH pietrari" terasieri" para(uti(ti" spioni" mecanici de locomotiv$" arti%icieri" temniceri" c$l$i" 6oi" %alsi%icatori de documente" vinovai de &nalt$ tr$dare de 'ece ori pe 'i1 ne-am (ters la %und cu 2ein Eampf (i te;tele lui Al%red Rosen4er#=? >$du capul pe cea%$ (i scuip$ &ntdirecia pianului la care c&nta un %ost locotenent ma#6iar1 c&ntD cu patim$ ceva de la el de-acas$" de pe vremea c&nd" ne%iind &nc$ de#radat" %$cea parte din o%ierimea ele#ant$ (i %recventa saloanele 4udapestane %lirt&nd cu %rumoasele de acolo. Eisa. @itase unde se a%l$. @itase c$ &n !urul s$u s&nt acum numai soldai murdari" &n#$lai" cu ilu'iile pierdute" oameni care nu mai visau dec&t la 4eii (i la violuri. Sunetele se rev$rsau &n valuri armonioase" nec6e'au cai cu coamele-n v&nt" pusta r$suna de tropotul copitelor" un escadron de 6usari cu dolmane de culoarea cerului #alopa spre luciul unui lac... ) Nemernicul de Micuul s-a pi(at c6iar (i pe drapel. Cu un ceas &nainte de a %i decorat de comandantul corpului nostru de armat$. B$trinul n-a mai (tiut cum s$ in$ a%urisitul $la de stea# ca s$ nu se vad$ ud$tura. >oamne" ce-am mai putut s$ ne distr$m= >ar nu at&t ca a'i= S$rut$ pe una din %ete (i-i m&n#&ie p$rulH Eino" copil$ nepri6$nit$" vino" 9osep6 :orta e #ata= ) A dracului c$ldur$= stri#$ Barcelona" r$sturn&ndu-(i &n cap coninutul unei #lastre cu %lori. Locotenentul de#radat &ncepu alt c&ntec. 5ra un c&ntec de dra#oste" un c&ntec trist. Micuul de(ert$ #lastra lui Barcelona" &ntre timp umplut$ cu vodc$" &n pian. ) >up$ toate c&te-i %aci" i-o %i sete (i %la(netei $steia= (i-0 4$tu pe um$r pe %ostul locotenent" c$'nindu-se s$ imprime #urii
? MLupta meaN ) carte scris$ de Hitler &n &nc6isoare" dup$ e(ecul puciului din 0*P," devenit$ ulterior o verita4il$ 4i4lie a na'ismului1 A.R. ) teoretician al na'ismului" autorul lucr$rii MMitul secolului iiN" suportul teoretico-mistic al politicii rasiale dus$ de cel de-al III-lea Reic6 2n.t"3.

0S*

l
sale de 4rut$ un sur&s amical. Acum" cretinule nu mai e(ti o%ier" e(ti un prieten printre prieteni. Ce s$nele#em noi din c&ntecele tale un#ure(ti< Iar Ivan vine peste noi cu o #r$mad$ de T-,C (i vom s%ir(i su4 o cruce de lemn" cu o casc$ #$urit$ (i ru#init$ &n v&r%. C&nt$" mai 4ine" c&ntece pe care s$ le pricepem" d-alea %rumoase" despre &e (i 4uci= Le#ionarul se apropia" cl$tin&ndu-se ca o cora4ie pe %urtun$. Beat cui. ) Locotenente" 6ai s$ c&nt$m imnul morii" al dulcei mori= Se aplec$ peste claviatur$" plac$ dou$trei acorduri (i %redonaH .7unurile intonea-$ ultimul psalm) 1ino) dulce moarte) !ino) P la'm$ de min$&&&/ >$du capul pe spate" i'4ucni &ntr-un r&s r$#u(it" amui (i %i;$ marea peste care se l$sa" ca o 4aie de s&n#e" lumina as%initului. ) Ii au'ii< Ciulir$m cu toii urec6ea. Canonada ne parvenea ca o surd$ rumoare. ) Ciocane la u($" ricana Le#ionarul. Cur&nd" cur&nd &i vom avea al$turi pe devotaii no(tri cole#i= 5i (i= &n 'ori" vom %i cu toii mori= Micuul &(i cu%und$ capul &ntr-un li#6ean plin cu vodc$" coniac (i 4ere (i 4$u ca un cal din ad$p$toare" &(i umplu #ura cu %iorosul amestec (i-o &mpro(c$ pe Ol#a. Balena se porni pe '4ierete1 atunci" Micuul se repe'i spre peretele pe care. &ntr-o ram$ de lemn poleit" at&rna un portret al lui Hitler" &l smulse de-acolo (i-0 &m4rac$ pe capul codoa(eiH ) :ortretele unor asemenea !i#odii n-au ce c$uta &ntr-o cas$ cinstit$" r$cni el" %$c&nd rama s$ se &nv&rt$ &n !urul #&tului" numai cute de #r$sime" al Ol#$i. Ar'$-te-ar %ocul de scroa%$ 4oroas$= Nu (tii c$ e;punerea

po'elor porno e inter'is$ prin le#e< :orta &n6a$ o sticl$ de coniac" o decapsul$ de mar#inea pianului (i o turn$ &n capul Ol#$i" a(e'at$ cu %undul pe du(umea (i cu Hitler &n !urul #&tului. ) Hido(enie #ras$= O s$ %ier4i &n ca'anele Iadului cu Fii6rer-ul t$u cu tot= Ji s$-i ii %leanca atunci c&nd vor4e(te 9osep6 :orta= 5u s&nt coloana verte4ral$ a &n%r&n#erii= Tr$iasc$ &n%r&n#erea= ) Hai" %ii dr$#u" se mior$ia Ol#a" s$ petrecem (i noi un moment pl$cut... ) >e pl$cut" va %i pl$cut" poi %i si#ur$= @itai-v$ (i voi la c$pia asta de slan$ care-(i &nc6ipuie c$ am 4$tut at&ta drum ca s$ nu ne distr$m pe cinste= 0*B >e(uru4$ unul.din 4ecurile lustrei (i-0 a'v&rli &n curte unde Facesta se sparse cu pocnet de pistol. ) A!utor= #ui$ Micuul. Ne-au n$p$dit satirii (i tra# &n noi= Se smulse dintre cele dou$ #a#ici #oale &ntre care se tol$nise" smulse para"e+lum'ul din toc (i #oli &nc$rc$torul &n podea. A(c6ii de lemn (i cio4uri de sticl$ '4urar$ &n toate p$rile. Corvetele ipau" Ol#a &n!ura de mama-%ocului" cu portretul Fti6rer-ului de #&t" Micuul se t$v$lea de r&s" de#radatul locotenent c&ntaH .%usarii roii trec ,n 3alop& 1ino) dr$3ua) cu mine pe a&/ &n acest moment" Ol#a descoperi c$ 4lana ursului disp$ruse. Blana asta" pe care i-o d$duse un vaporean" era o4iectul ei de %al$H colii %iarei %useser$ aurii" oc6ii &nlocuii cu dou$ ru4ine sintetice. ) Cine 0-a %urat pe Martin< :orcule" tu 0-ai 'ulit= (i-0 &n(%ac$ pe Micuul de 4ra. . ) Nici pomeneal$= se !ur$ Micuul. >a 4ietul de el s-a s$turat s$-i tot vad$ moaca aia pocit$ (i-a (ters-o acas$" &n p$dure= Ji punct$ a%irmaia cu o palm$ 'drav$n$ peste %esele matroanei. 9ulius Heide se apropie de ei" &mpleticindu-se" 4eat pleasna" &ntinse un de#et acu'ator spre Ol#a" dar &(i pierdu ec6ili4rul (i de#etul i se propti direct &n #ura %emeii. ) 5 aici o c6estie care nu-i &n re#ul$" rosti el c$'nindu-se" "1u &nc$p$&narea oric$rui 4eiv" s$ articule'e c&t mai corect. :orta" 4unule (i 4$tr&nule :orta" tu care pori numele unui s%&nt" nu-i a(a c$ e(ti de aceea(i p$rere< Ceva nu mer#e. :aac6ina asta #ras$ um4l$ cu %o%&rlicaH :$'ea" Ol#a" ve'i s$ nu %acem din tine M4i%tec-tartarN. Te %r$#e'im cu centiroanele" Ol#uo" cu centiroanele" au'i tu< R&se (i ciu%uli laele !a#ardelei. :e ea o trecuser$ toate n$ du(elile1 #roa'a ei cea mare era ca nu 8cumva" &n 4eia #eneral$" %etele s$ se apuce s$ ciripeasc$" &n acest ca'" s-a terminat cu ea= La(ul de comandant al #arni'oanei o (tersese" c$c$narii $ia de polii(ti" la %el" (i cea mai apropiat$ autoritate #erman$ era la 'eci (i 'eci de Ailometri" deci nici o n$de!de de a!utor. Cum ar %i mai 4ine s$ procede'e cu 4anda asta de #olani< Nu-i tre4uise mult timp ca s$ descopere ecusonul ne#ru pe care-0 purtau la m&nec$" un ecuson cu dou$ capete de mort ar#intii (i inscripia MSondera4teilun#N adic$ M>eta(ament specialN. Jtia despre ce-i vor4aH tot soiul de 4andii" de criminali" de asociali care sc6im4aser$ 'e#6ea v$r#at$ a pu(c$ria(ului pe uni%orma %eld#rau sau nea#r$ a com4atanilor. >ar asta nu-i %$cuse mai 4uni= O%ierii care treceau pe la ea &i vor4iser$ nu o 0*0 dat$ despre aceste re#imente disciplinare" &n care durata medie de via$ nu dep$(ea o lun$" dar care erau cele mai %ormida4ile unit$i din linia &nt&i" tocmai pentru c$ (tiau c$ n-au nimic de pierdut" &(i !ucau la poc6er decoraiile" n-aveau nici un >umne'eu (i dac$ mureau (i apucau s$ %ie &n#ropai" pe crucea lor scria" su4 nume (i dat$H MMort rea4ilitatN. Sin#ura recompens$ postum$. Inamicul se temea de ei ca de dracu (i c&nd &i prindea vii nu-i crua. La rindul lor" (tiau lucrul acesta (i de aceea nu se predau niciodat$ (i nici nu de'ertau. Ji c6iar dac$ le-ar %i venit c6e%ul s-o %ac$" %amiliile lor erau imediat &ntemniate" &n c6ip deN represalii1 tic$lo(i" dar nu voiau s$-(i e;pun$ %amilia. Ol#a arunc$ o privire %uri($ c$tre Micuul. Ooriloiul $sta o %i av&nd %amilie< :&n$ acum" o ameninase de patru ori c-o su#rum$ (i" dac$ i-ar a%la taina" cu si#uran$ c$ n-ar e'ita s-o %ac$. Ce la4e avea= Cu la4ele astea putea su#ruma (i un ele%ant= Ji ce 4occiu putea %i= Cel mai &nelept lucru era s$ se dea 4ine pe l&n#$ el" poate &n %elul $sta mai &m4l&n'ea %iara... Heide &ntrerupse cursul #&ndurilor ei. ) Ol#a" 4ato'$ plin$ cu ra6at" mi-a venit o idee. >e'4r$cate" vrem s$ te vedem #oal$= O 4runeic$" pe care Micuul o cocoase pe un (i%onier" ip$ &n #ura mareH ) :unei-i (i 4lana de urs" a(a o s$ arate mai 4ine= Ol#a &i arunc$ o c$ut$tur$ rapid$H MNell` risc$ s$-(i arate colii. N-ar %i tre4uit niciodat$ s-o primesc pe 4el#ianca asta par(iv$N" &(i spuse ea" dar de vor4it" vor4i cu #lasul cel mai suavH ) Nell` dra3$) ce idei &n c$p(orul $sta %ermec$tor. Fata ridea #&l#&it (i-0 #&dila pe Micuul dup$ urec6e cu

de#etul #ros al piciorului ei #ol. ) 5 o !api$ (i-o tic$loas$= S-o luai cu voi c&nd plecai (i s-o &necai &n prima mla(tin$ ie(it$ &n cale= Micuul &ntinse spre Ol#a un de#et #ro( c&t un pari'erH ) @nde-i ursul< Ereau ursul= O s$-0 iau cu mine pe %ront ca s$ nu mai &n#6e ca iarna tiecuta. Nel&` s$ri de pe (i%onier 1i" &n$l&ndu-se pe v&r%ul picioarelor" (opti ceva la urec6ea colosulir. Acesta i'4ucni &ntr-un 6o6ot de risH ) Nell`" e(ti o comoar$= >ac$ toate 4el#iencele s&nt ca tine" m$- mut &n Bel#ia. Ol#a" vac$ premiat$" d$ !os oalele" vreau s$-i v$d 4ucile= >e-o via$ vise' s$ v$d un cur ca al t$u= :orta se pr$p$dea (i el de r&s. ) La pielea #oal$= La pielea #oal$= @rsul tre4uie purtat direct pe (oric= Ol#a se '4$tea (i protestaH 0*P ) Ai &nne4unit cu toii= :orcilor= ) Atenie= stri#$ Nell`. O s-o (tear#$= ) Nimeni n-o (ter#e nic$ieri %$r$ permisiunea mea" clam$ Micuul (i cu o piedic$ ma#istral pus$ o e;pedie pe Ol#a drept peste 4urta lui Heide" &ntins" nu se (tie de ce" pe podea. Imediat" tot el o &n6a$ de picioare (i porni s-o &nv&rt$ a(a cum &nv&rt atleii ciocanul &nainte de a-0 arunca. O sut$ (i ceva de Aile de carne %lasc$ v&!&iau prin aer" &n timp ce noi '4ieram un c&ntec porcos" acompaniai la pian de %ostul locotenent. ) >$-mi-drumul= >$-mi drumul= urla Ol#a. ) :entru un #entlman ca mine" ru#$mintea unei doamne e ordin" declar$ solemn Micuul (i" dup$ o nou$ &nv&rtitur$" &(i descle(t$ pumnii. Ol#a porni ca o rac6et$" m$tur$ ca pe ni(te popice vreo dou$ m$sue" dou$ sau trei scaune (i pe netotul de M:ro%esorN care atunci se #$sise s$ intre &n camer$ (i ateri'a pe pian" sco&nd din el un adev$rat vuiet. Impertur4a4il" locotenentul trecu la alt$ melodie. Ol#a se ridic$ a4ia mi(c&ndu-se" st&lcit$ r$u" dar tur4&nd de %urieH ) O s$ mi-o pl$tii" porcilor= @n scurt moment de acalmie. Micuul (i cu Annie se a(e'aser$ pe !os (i !ucau 'aruri cu ser#entul romDn (i &nc$ un soldat. Annie desenase pe s&nii #oi cu dermato#ra%ul conturul unui sutien" declar&nd c$ &ntotdeauna a inut s$ apar$ &n pu4lic decent &m4r$cat$. M:ro%esorulN revenit din (oc" se apropie de ea" eap$n ca o coad$ de m$tur$" &n dosul lentilelor cu nenum$rate dioptrii ale oc6elarilor" oc6ii s$i clipeau nervos" &n#6ii de vreo dou$ ori &n sec" ro(i" tu(i dre#&ndu-(i #lasul (i" &n s%&r(it" i'4uti s$ articule'eH ) Iertai-m$" domni(oar$" nu v-am %ost pre'entat" dar a1 accepta s$ %ii a mea< Au'ind a(a ceva" Micuul uit$ s$ mai dea cu 'arurile (i r$mase cu #ura c$scat$" cu o e;presie de total$ uluial$ pe mutra lui 4oit$. Annie se uit$ la M:ro%esorN de !os &n sus" trase o du(c$ de vodc$ direct din sticl$ (i pu%niH ) Te-ai v$'ut &n o#lind$" idiotule< :e mine ori m$ %..." ori te duci dracului= 9i#nit de moarte" M:ro%esorulN se &ndep$rt$ &mpleticindu-se (i ie(i &n curte unde se re%u#ie l&n#$ m$#$ru(. Bruneic$ Nell` se mut$ de unde (edea (i se instala &ntre B$tr&nul (i Le#ionarul. Eor4ea repede (i ceea ce spunea p$rea s$-0 interese'e &n cel mai &nalt #rad pe omul deserturilor. >in c&nd &n c&nd" &(i %reca vi#uros cicatricea. >in un#6erul unde se re%u#iase" Ol#a &i urm$rea cu priviri 4$nuitoare. Oc6ii Le#ionarului se &n#ustaser$ ca la %eline (i" pe m$sur$ ce Nell` 0*, povestea" privirea lor devenea tot mai t$ioas$. B$tr&nul d$duse pe cea%$ 4oneta sa nea#r$ de tanc6ist (i pu%$ia de 'or din pip$" &nv$luindu-se &n nori de %um. Tiptil" tiptil" Ol#a &ncepu s$ se deplase'e spre u($. >e mult ar %i tre4uit s-o %ac$. Cine (tie ce porc$rii mai povestea putoarea aia de Nell`<... Iar individul $la cu cicatrice" >umne'eule" ce tip sinistru= Mai periculos" cu si#uran$" dec&t un (arpe cu clopoei. @ite" nu-0 interesau nici m$car %emeile" (i 6ar >omnului" #a#icile erau tot una (i una... >e-ar putea alerta Feld#endarmeria= Mai avea doar niel p&n$ la u($ c&nd stri#$tul lui :orta o 4locaH ) Ol#a= Super4o= >oar n-ai de #&nd s-o roie(ti< >oar nu vrei s$ a4andone'i o at&t de pl$cut$ companie= &n(%$c&nd-o vi#uros de min$" o trase &n mi!locul camerei. Micuul lep$d$ 'arurile (i se apropie de ea" le#$n&ndu-se ca un urs" urrnat de Heide" 4eat cui. ) Ereau s$-i v$d t&rtia= '4ier$ Micuul. Onoratul pu4lic e ru#at- s$ ia loc. Scroa%a cea mai #ras$ de pe lume ne va pre'enta un num$r de strip-tease= Noi doi o vom %ace pe cameristele. &ntrea#a cl$dire se '#udui de 6o6otul nostru de r&s. Imediat"-ne instalar$m pe !os" &n semicerc. ) Com4ine'onul= comand$ Micuul.

O 4ucat$ de m$tase nea#r$ '4ur$ pe %ereastr$. ) I&arul= Sutienul lu$ acela(i drum. ) Burtiera= Cu o mi(care 4rutal$" Heide &i smulse centura. Ol#a scoase un ip$t (i d$du s$ se &mpotriveasc$. ) Onorat pu4lic" tr&m4i$ Micuul" ceea ce urmea'$ nu-i o p&n'$ de cora4ie um%lat$ de v&nt" ci un parcur" cel mai mare din lume" comand$ special$ e;ecutat$ la (antierele navale din Odessa pentru acest car#o4ot de os&n'$= ) Arde-o= ip$" isteric" Nell`. Arde-o pe scroa%a asta= Le#ionarul avu un '&m4et r$ut$cios &n colul #uriiH ) Calm. Calm. O s$ primeasc$ ce i se cuvine" nu-i %ie team$. Ol#a &ncremenise" #oal$ pu(c$. Micuul se trase doi pa(i &nd$r$t (i &(i &mpreun$ palmele" ca un copil &n %aa pomului de Cr$ciun. ) S%inte Moise" amiral al M$rii Ro(ii" ce de-a 6alci= ) @nde-i ursul< '4ier$ :orta. S$ i-0 punem pe Mo( Martin= Fetele se t$v$leau pe !os de r&s. :orta se l$s$ &n patru la4e (i porni s$ scotoceasc$ pe su4 mo4ile. ) @nde-i ursul< @nde-i ursul< Ce urm$ e de nedescris1 %ur$ smulse picioarele m$suelor" r$scolite dulapurile" de(ertat$ pe covor pu4ela" crDtiele din 4uc$t$rie '4urar$ pe %ereastr$" o m$tur$ %u tuns$ cu pumnalul" 0*C pernele spintecate" vesela %$cut$ cio4uri. ) @nde-i ursul< ) @nde-i ursul< nec6e'a Barcelona d&nd !os cu %ocuri de revolver ta4lourile de pe perei. Fetele se ineau de 4urt$. Ol#a pl&n#ea (i ne 4lestema c&t o inea #ura. R$cneam dintr-o odaie &ntr-altaH ) Ai #$sit ursul< ) Nu= >a tu< Bi4elourile din porelan se pulveri'au" perdelele %useser$ %$cute t$iei" careva smulsese c6iar #iur#iuveaua %erestrei (i o a'v&rlise a%ar$" &n curte. Brusc" dintr-una din camere r$sunar$ c&teva ra%ale scurte. Ne repe'ir$m cu toii s$ vedem despre ce-i vor4a. :e un #ardero4 4urdu6$nos trona 4lana ursului" capul animalului dep$(ind mar#inea de sus a mo4ilei1 :orta (i Micuul" ad$postii" dup$ toate re#ulile r$'4oiului" &n dosul unei canapele" cu trei #a#ici #oale &n c6ip de servani" desc6iseser$ %ocul asupra 4ietului Mo( Martin. Y ) &nc$ o ra%al$ (i 0-am r$pus= '4ier$ :orta. ) Ba am s$-0 &n%runt corp-la-corp= mu#i Micuul. At&ta i-a %ost" nenorocitul= Se n$pusti ca la asalt" &n%ipse 4aioneta &n cea%a ursului (i smuci din r$sputeri. Blan$ (i dulap c$'ur$ peste el" r$stur-n&ndu-0. >intr-o sin#ur$ lovitur$ de pumnal" :orta desprinse uria(a c$p$&n$. ) @%" 0-am avut= #emu Micuul" ie(ind de su4 (i%onier. ) A %ost #reu" #reu de tot" #&%ii :orta. Ol#a" tur4&nd de %urie" le smulse 4lana din m&ini. :orta i'4ucni &n r&s (i-i ar$t$ o pat$ ro(ie de pe %esa dreapt$ a lui AnnieH ) @ite" madam" ce i-a %$cut ursul. >ac$ te mu(ca (i pe tine" da din %a$< Ki mersi c-ai sc$pat de %iar$= Atunci" ap$ru Le#ionarul. Cu c6i(tocul &n colul #urii" cu 4oneta nea#r$ adus$ pe spr&ncene" mic (i nespus de periculos. ) Ji-acum" &ntre noi doi" Ol#a. S&nt c&teva mici am$nunte pe care in s$ le l$murim. K&m4etul lui &i d$dea %iori. >in urm$ venir$ B$tr&nul (i Nell`. Ol#a uit$ (i de urs" (i de toate. Cu ce i-a putut &mpuia capul curva aia de Nell`< Ji alelalte putori< Ar'$-le-ar %ocul= Ar %i tre4uit s$ accepte propunerea Hauptsturm%u6rer-ului? care se .o%erise s$ le lic6ide'e pe toate. Mare t&mpit$= >ac$ ar %i &ntinso cu el" punea la repe'eal$ pe roate un alt 4ordel. :rin la#$rele de munc$ %orat$ erau" slava >omnului" destule deportate (i tinere (i %rumoase" de toate naionalit$ile (i toate culorile. Sc&r4a asta
? Orad &n trupele SS" ec6ivalent celui de c$pitan 2n.t.3.

0*.

de %ranu' o &n#ro'ea. >e ce dracu &l primiser$ nemii printre ei< N-or %i nici ei ni(te mielu(ei" dar co4ra asta e mai rea dec&t toi= ) Ol#a" &i plac 4$ieii de la Oestapo<

Le#ionarul '&m4ea" dac$ se putea numi '&m4et #rimasa aceea sinistr$" &n #lasul lui era ceva care o &n%iora. Mi!i oc6ii" (i a(a &necai &n #r$sime" (i se uit$ la el cu un amestec de ur$ (i de teroare. ) Ce vrei s$ insinue'i< Lucre' de dou$'eci (i cinci de ani" am %ost &ntotdeauna corect$ cu %etele (i n-am s$v&r(it nimic de'onorant. Le#ionarul continua s$ '&m4eascD. ) >e'onorant< Rostindu-0" accentua cuv&ntul. Odat$" pe c&nd eram &n Le#iunea Str$in$ (i luptam &n Siria" am &nt&lnit un tip. F$cea parte din #rupa mea. Eenea de la :aris (i" dup$ spusele lui" nu %$cuse nimic de'onorant. Numai c$" &ntr-o 4un$ 'i" >ane'ul" adic$ ser#entul Hansen" a dat peste un 'iar. Mai vec6i. Ji ce s$ ve'i< &n 'iar %i#ura po'a individului. 5ra c$utat de poliie. @cisese un copil. Copilul lui" r!e care-0 inea tot &ntr-o 4$taie pentru c$ &ncul pl&n#ea cam des. &ntr-o noapte" copilul a pl&ns mai mult dec&t de o4icei (i atunci #a#iul 0-a str&ns de #&t p&n$ ce plodul a amuit de tot. L-a aruncat &ntr-o pu4el$" a %u#it la Marsilia" s-a &nrolat (i a venit la noi. Alla6 &ns$" care le (tie (i le vede pe toate" a %$cut &n a(a %el &nc&t 'iarul cu pricina s$ cad$ &n m&inile >ane'ului (i nemernicul a luat drumul Iadului cu un cuit &ntre omoplai. @ite" c6iar cu $sta ) (i Le#ionarul trase din car&m4ul ci'mei lama sclipitoare (i lun#$" t$ioas$ ca 4riciul" a pumnalului s$u maur. ) Ce vrei s$ spui cu toate aiurelile astea< ip$ Ol#a" cu priviri de ne4un$ &n oc6i. Acum nu mai inea seama c$ e complet #oal$. Le#ionarul &(i trecu palma peste %a$" ca (i c&nd ar %i vrut s$ (tear#$ '&m4etul de p&n$ atunci. Toat$ %iina lui de#a!a o r$ceal$ de cavouN" &n salon se %$cu lini(te"- (i ea ca de morm&nt. >in camera al$turat$ r$'4$teau sla4 notele pianului. ) Ereau s$ spun" Ol#a" c$ a venit ceasul socotelilor. Ai au'it vreodat$ de Re#imentul P< M&ndria Le#iunii Str$ine< Jtii cum procedam acolo cu denun$torii" cu uci#a(ii" cu la(ii< >up$ ce suna stin#erea (i era co4or&t drapelul" &i sp&n'uram de catar#. Aici" pe $rmul M$rii Ne#re" cum procedai< ) Ar tre4ui s$ %a.cem la %el= stri#$ Nell`. 5 cea mai tic$loas$ dintre tic$loase= Ne-a cump$rat pe toate ca pe ni(te vite. Aveam de alesH la#$rul de munc$ sau 4ordelul. ) A(a-i= interveni o alt$ %at$. 5 un monstru. Are 4ordeie la Bucure(ti" Ka#re4". Salonic... Cu evreicele" trea4a era simpl$H 4ordelul sau camerele de #a'are. Numai &n cursul lunii trecute a . e;pediat cinci %ete &n la#$rul morii de la Ravens4rticA1 pe >esa 0*/ YY-. -. a #&tuit-o cu propriile m&ini. Cu Oestapo-ul era 4ot &n 4ot (i &mp$rea toate 4ene%iciile cu Hauptsturm%ii6rer-ul Ne6ri. Furios" :orta o apuc$ pe Ol#a de #&t" iar Micuul o &mpunse 'drav$n cu 4aioneta &ntr-una din 4uci. Orasa scoase un urlet de durere. Locotenentul de#radat lovea" de'l$nuit" clapele pianului. Boneta &i c$'use" sudoarea (iroia pe %runtea ca de var. O clip$" mu'ica se opri" apoi i'4ucni &ntr-un crescendo s$l4atic" o adev$rat$ e;plo'ie de note... Mu'ica aceasta tur4at$ ne scotea din mini" ne 4iciuia nervii. :orta e;pedie un pa6ar de cristal &n perete" Micuul sparse cu lama 4aionetei #&tul unei sticle de vodc$ (i-(i turn$ coninutul direct pe #&t. Se cl$tina pe picioare" oc6ii i se in!ectaser$. Se 6ol4$" crunt" la Ol#a (i cu toat$ puterea &i a'v&rli sticla &n cap. Cu o %antastic$ promptitudine" madama reu(i s$ se %ereasc$ de uci#a(ul proiectil. ) 5(ti iute" putoareo= >ac$ te nimeream" te %$ceam &n#era(= Ji Micuul i'4ucni &ntr-un r&s care nu prevestea nimic 4un. R$su%larea &i putea a alcool" privirea &i era &nc$rcat$ de ur$" vor4a-i era mai mult scr&(net. :entru ea" devenise clar c$ de la ace(ti oameni nu poate a(tepta cruare. O cuprinse o %ric$ cumplit$" o %ric$ visceral$" cum nu mai cunoscuse &n viaa ei. >isperat$" &l c$ut$ din oc6i pe B$tr&nul" eventual sin#ura ei speran$. Jedea pe un scaun (i %uma. Se repe'i spre el. ) >omnule= E$ implor= :otolii-i= S&nt ne4uni" ne4uni de le#at= A!utai-m$" am 4ani" v$ dau c&t dorii" &nc6id toate casele pe care le am" n-am vrut a(a ceva" m-au %orat s$ le &n%iine'= B$tr&nul o privi &ndelun#" o privire #rea ca o lespede de morm&nt" se ridic$ (i p$r$si &nc$perea. F$r$ s$ rosteasc$ un cuv&nt" o condamnase. Ol#a se simi pierdut$H ar %i %ost sin#urul care o mai putea salva. Am %$cut cerc &n !urul ei. Spectacolul era oarecum #rotesc. ?mai toat$ lumea %iind &n pielea #oal$. Fetele" cu oc6i sc$p$rind de ur$" se adunaser$ &n spatele nostru. ) >in pricina ei" Mar#aret Rose din Bremen a %ost &mpu(cat$= stri#$ una din ele. ) :e lise (i pe nvonne le-a e;pediat &ntr-un la#$r de concenti8re. Am&ndou$ au murit &n dosul s&rmei #6impate. Ne-a spus-o c6iar ea" amenin&ndu-ne cu aceea(i soart$ dac$ nu s&ntem supuse. :e Silva a 4iciuit-o p&n$ a sc6ilodit-o din pricin$ c$ povestise unui client" un o%ier de in%anterie" cum am a!uns cu toatele aici. ) Ne !e%uia de toi 4anii" de toate cadourile" ne c$uta p&n$ (i-n... ca nu care cumva s$ dosim ceva= >ac$ s&ntei 4$r4ai" dac$ s&ntei oameni" r$'4unai-ne= Le#ionarul &(i aprinse o i#are. Calm" tacticos. ) :er%ect. Eom constitui un tri4unal. @n procuror (i !uriul. 0*+

A(a se proceda (i la Re#imentul P Le#iunea Str$in$. 5ra #$selnia unui c$pitan" un om drept pe care-0 iu4eam (i-0 respectam cu toii. Iar 6ot$rirea !uriului era s%&nt$" %$r$ drept de apel. Lu$ un scaun (i-0 a(e'$ &n mi!locul salonului. ) E$ pre'int primul mem4ru al !uriuluiH nvonne" moart$ &n detenie. @n alt scaunH aceasta este lise. &nc$ un scaunH>esa. :e acesta va sta Mar#aret Rose" iar al$turi de ea" Silva. :entru cine ar %i urm$torul< ) :entru Lone= stri#$ una din %ete. Lone pe care au sp&n'urat-o &n la#$rul de la Ovideopol. ) Bine" apro4$ Le#ionarul. Aici va sta (i !udeca Lone cea sp&n'urat$. Mai e cineva< ) Oerda= Oerda pe care un #estapovist 4eat a &mpu(cat-o la &ndemnul Ol#Di pentru c$ n-a acceptat perversiunile lui sadice. ) N-o uitai pe Monica din Eiena= Au aruncat-o intr-o Y vec6e carier$ de piatr$" &mpreun$ cu Sonia din 7iev= Se aliniar$ alte scaune #oale. ) Nou$ scaune" nou$ %ete moarte. 5 mult" dar parc$ nu-i destul. Mai avem nevoie de trei. 5;ist$ &nc$ trei moarte< '& O 4el#ianc$ s$ri &n picioare. Oc6ii &i aruncau v$p$i" &n#ro'it$" imens$ (i di%orm$ &n #oliciunea ei" Ol#a se lipise de perete. Sem$na cu o pictur$ de Ru4ens" e;ecutat$ de un m&'#Dlici. ) O mai ii minte pe Alice din FranA%urt< >ar pe Oola din Atena< :e Cecilia italianca< Ji mai s&nt (i altele= ) 2erci) medemoiselle) am &ntrunit num$rul cerut" spuse Le#ionarul. Tu" Nell`" vei %i !udec$tor. 5u s&nt acu'atorul. >e ap$rare n-avem nevoie" oricum nimeni n-ar %i dispus s$ (i-o asume. Micuul s$ri de pe locul s$uH ) Sa6ara" d$-mi voie s$ %iu (i eu !udec$tor" &nele#i" mi-arr% dorit &ntotdeauna rolul $sta" c$ piea am %ost eu cel ve(nic !udecat= Le#ionarul accept$1 o mai alese pe iu#oslava SorAa" cea care trecuse prin alte nou$ 4ordeie su4 patrona! na'ist. Fata lu$ loc pe scaunul ce-i %usese desemnat. Oalant" Micuul" &i o%eri para"ellurn'!A6 ) Ia o4u'ierul $sta" %ato. Folose(te-0 ca cioc$nel" ai v$'ut pnn %ilme cum %ac !udec$torii c&nd vreunui se apuc$ s$ '4iere prea tare. O !udecat$ tre4uie s$ se des%$(oare &n lini(te (i pace" ca (i pedeapsa s$ %ie dat$ cu &nelepciune (i cump$nire. A(a c$ nu te s%ii s$-0 %olose(ti. SorAa i'4i de trei ori cu patul pistolului &n mas$ ) Jedina e desc6is$" aducei acu'ata. Y ) Au'i" mi(c$-i curul= (i :orta &i d$du un #6iont Ol#$i. 0*S Onorata curte vrea s$ te aud$. ) Nu= se t&n#ui Ol#a. N-avei nici un drept s$ m$ !udecai. S&nt nevinovat$. Nu-s eu cea care a %$cut le#ile= S&nt le#ile celui de-al III-lea Reic6. 5u" m-am supus doar lor= ) :er%ect" spuse Le#ionarul. 9uraii vor c&ntDri atent toate capetele de acu'are. >ac$ te #$sesc vinovat$" te sn&n'ur$m. >ac$ nu" e(ti li4er$ s-o &ntin'i unde vrei. ) Ce at&ta %ara%ast&curi= s$ri Micuul. Scroa%a e vinovat$ sut$-n sut$= O sp&n'ur$m (i termin$m 4&lciul= ) Acu'area are cuv&ntul= interveni" procedural" SorAa. Le#ionarul se ridic$ (i %$cu o plec$ciuneH ) >oamnelor (i domnilor" &n numele omeniei (i al dreptului la li4ertate o acu' pe Ol#a Oeis de omucidere" tortur$" sclava#ism (i denun &n scopul unor pro%ituri personale. ) Au'it-ai< se repe'i Micuul" remarc&nd c$ #r$sana se a(e'ase pe un scaun. B$i" calta4o(" salt$-i 4ucile (i ia po'iia de drepi c&nd un !udec$tor &i %ace cinstea s$-i vor4easc$= Aud< 5(ti sau nu e(ti vinovat$< R$spunde scurt" milit$re(te= ) Nu-s vinovat$" a4ia (opti Ol#a. ) Continu$m intero#atoriul" rosti solemn SorAa. Inculpata poate s$ se a(e'e. Le#ionarul se &ntoarse spre (irul #ol al scaunelor !uriului (i-(i %$cu palma c$u( la urec6e de parc$ ar %i ascultat ni(te r$spunsuri inaudi4ile. ) Ce p$rere are distinsul !uriu< Einovat$ sau nu< >in ne%ericire" onoratul !uriu nu se poate e;prima cu #las tare (i" de aceea" m$ roa#$ s$ retransmit eu spusele lui. 9uriul o declar$ pe Ol#a Oeis vinovat$ de toate acu'aiile ce i-au %ost aduse (i las$ &n seama no4ilei Curi s$ ia deci'ia ce se impune. ) Nimic mai simplu= '4ier$" imediat" Micuul. :ropun sp&n'urarea cu o luminare aprins$ su4 %und= Ol#a se tr&nti pe podea (i se porni pe r$cnitH ) A!utor= A!utor= &n acela(i moment" un #las r$stit (i autoritar r$sun$ din cap$tul cel$lalt al salonuluiH

) Ce se &nt&mpl$ aici< M&inile sus= S$ nu ne credem oc6ilorH &n u(a de la intrare se pro$piser$ trei !andarmi" cu armele &n min$. Cel care stri#ase era" %ire(te" un O4er%eldLe4el. Mai idiot ca ceilali" unul dintre ei trase. Hanna" olande'a" scoase un ip$t" s&n#ele-i &(ni pe #ur$ (i se pr$4u(i peste Barcelona Blom. Ol#a s$ri de pe locul unde '$cea cu un stri#$t de trium%H ) Au vrut s$ m$ omoare. Sc$pai-m$ de 4estiile astea= ) F$r$ scandal= comand$ O4er%eldLe4el-ul. Aici noi s&ntem stDp&ni= N-apuc$ s$ termine %ra'a" (i cel de l&n#$ el se r$sturn$ pe 0** spate cu un #&l#&it ciudat1 &n 4ere#at$ mai vi4ra &nc$ pumnalul maur al Le#ionarului. FeldLe4el-ul c$sc$ #ura ) a(a ceva nu i se mai &nt&mplase niciodat$ )" dar Heide" om al tran(eelor (i al luptelor corp-la-corp" era de-acum cu un pistol-mitralier$ &n m&n$" ad$postit dup$ cadavrul &nc$ proasp$t al Hannei. ) Nimeni nu mi(c$= La4ele sus= Cei doi se e;ecutar$. Barcelona &i de'arma. :rudent" :orta &i perc6i'iion$. Locotenentul continua s$ m&n#&ie clapeleH .Departe) departe) e Sara mea&&&/ Le#ionarul &(i recupera pumnalul" (terse s&n#ele de pe lam$ de vestonul mortului" &l 4$#$ la loc &n teaca de su4 m&nec$" dup$ care salut$ scaunele #oale ale !uriului (i onoratul tri4unalH ) Scu'ai &ntreruperea" am uitat s$ &ncuiem u(ile tri4unalului. Cei trei !udec$tori sc6im4ar$ c&teva vor4e (optite &ntre ei. Micuul pu%ni &n r&sH ) Moarte prin sp&n'ur$toare. Acu'at$" ridic$-te= K&m4etul trium%$tor al Ol#$i disp$ruse demult1 niciodat$" nici m$car &n visele ei cele mai a4erante" nu-(i putuse ima#ina c$ cineva ar putea cute'a s$ ridice m&na asupra unui %eld#endarm. Militarii $(tia veneau direct din iad" ar %i tre4uit (ter(i de pe %aa pDm&ntului" a6" dac$ Fii6rer-ul ar a%la=... Cu o mi(care re%le;$ &i c$ut$ portretul" dar ceea ce mai r$m$sese din el ar$ta de-a dreptul !alnic. @n #eam$t prelun# &i sc$p$ printre 4u'ele c&t ni(te crenvur(ti. ) &n numele drept$ii... &ncepu SorAa" articul&nd cuvintele tare (i r$spicat. Ol#a se 6ol4$" &nne4unit$. O oroare" un adev$rat co(marH SorAa" doar &n sutien" c6iloi ro(ii (i ciorapi ne#ri" cu !artier$" iar al$turi de ea" mata6ala aia sinistr$" individul acela #roa'nic" #ol-pu(c$" numai cu centironul (i ci'mele pe el. Ce 4andit= Ce 4estie= ) Ol#a Oeis" continu$ %ata" ai %ost condamnat$ &n unanimitate la pedeapsa capital$. @nul din !udec$tori a cerut ca" &n preala4il" s$ %ii t$v$lit$ prin catran (i pene" iar cadavrul t$u s$ %ie aruncat la c&ini. ) 5u am %ost acela= tr&m4i$ Micuul. >oar cu sp&n'ur$toarea scapi prea u(or= ) &n re#ul$" spuse Le#ionarul. Acu'area nu mai are nimic de ad$u#at. ) @ite (i %unia= s$ri Heide" smul#&nd unul din cordoanele draperiei.
PBB

Cu de;teritate" %$cu un nod (i-0 petrecu pe dup$ #ruma'ul Ol#$i" parali'at$ de #roa'$" &n timp ce Micuul &i le#a m&inile la spate cu un sutien #$sit pe !os. ) Ji acum" dr$#uo" urmea'$ marele salt= Ol#a se porni pe urlat. Situaia &i ap$rea &n toat$ oroarea ei. Se smuci" &ncerc$ s$ mu(te" s$ loveasc$" &n dreapta (i-n st&n#a" cu picioareleH pentru o clip$ i'4uti c6iar s$ se eli4ere'e" dar %etele s$rir$ ciotc$ pe ea (i o t&r&r$ spre %ereastra desc6is$" o4li#&nd-o" cu &mpuns$turi de 4aionet$" s$ urce pe perva'. Cap$tul li4er al cordonului %u le#at 'drav$n de v&r%ul catar#ului. :e o 4ucat$ de carton adus$ din 4uc$t$rie" Barcelona scrisese cu litere de-o (c6ioap$H T@RNWTOAR5 JI B5STI5. Cartonul &i %u at&rnat de #&t. ) S$ri" putoare% comand$ Micuul. Ol#a continua s$ urle. Atunci Nell`" &n6$&nd o pu(c$ re'emat$ de perete" o pocni din toate puterile peste &nc6eietura #enunc6ilor. Ol#a 4ascul$ &n #ol. Catar#ul port-drapel se &ndoi" mai" mai s$ se rup$" dar re'ist$ p&n$ la urm$. Imensul le( se le#$na" rotindu-se &nceti(or. :e toi ne trecu un %ior de sc&r4$ (i #roa'$. Fereastra %u &nc6is$ la iueal$ (i %iecare dintre noi &ncerca s$ nu se uite &ntr-a-colo. Impasi4il" %ostul locotenent continua s$-(i plim4e de#etele pe clape1 acum interpreta poemul sim%onic MMa'epaN de LisPt. La vremea lui" Ma'epa %usese (i el un tr$d$tor. Le#ionarul se apropie de !andarmi. Am4ii a4ia respirau. ) Care dintre voi a tras &n %at$< &ntre4$ el" arDt&nd spre cadavrul care '$cea &ntr-o 4$ltoac$ de s&n#e. O4er%eldLe4el-ul. d&rd&ia ca scuturat de %ri#uri " &n colul 4u'elor &i ap$ruse un pic de spum$. Clipi din oc6i (i rosti cu #las su#rumatH ) 5u. Mi-a sc$pat de#etul pe tr$#aci. N-am %$cut dinadins. M$ !ur c$ nu dinadins... ) Te credem" dar asta n-o s-o &nvie. 5 ca'ul s-o &nsoe(ti acolo unde ai trimis-o. Barcelona" Heide"

scoatei-0 &n curte" dup$ #r$mada de #unoi. C&inii tur4ai tre4uie suprimai. ) Cu pl$cere" ricana Heide. Hai" eroule= Ie(ir$" &n salon se %$cu lini(te. Locotenentul plac$ un ultim acord (i l$s$ m&inile sD-i at&rne de-a lun#ul corpului. Minutele treceau. Nu se au'ea dec&t r$su%larea noastr$. T$ceau p&n$ (i :orta (i Micuul. Apoi" r$p$i o ra%al$ de pistol-mitralier$" urmat$ aproape imediat de detun$tura seac$ a unui :-,S. ) Amin" rosti :orta (i duse la #ur$ sticla cu coniac" &i urmar$m imediat e;emplul. S-a l$sat cu o 4eie" dar ce 4eie... So!ieticii st$punseser$ pe toat$ lun3imea sectorului sudic al frontului& Noi ne 3$seam pe unde!a) prin flancul Armatei a :'a rom#ne& 4rimisem c(iar si ordine6 s$ relu$m lupta si s$ p$str$m po-iia pe care ne aflam& .Dac$ si un "ordel poate fi numit po-iie&&&/ coment$) sarcastic) 4orta& Au-ind asemenea t,mpenie) am fost cit pe aici s$ ne ,nec$m de ris& Un ,ntre3 front se pr$"uise) opt di!i-ii o luaser$ la 3oan$ i dumnealor !oiau ca un pr$p$dit de pluton) compus dintr'o adun$tur$ ca !ai de lume) s$ ,ndi3uiascd pu(oiul inamic8 ) O s$ !$ "ateiD ,ntre"$ una din fete& ) Da) dar cu tine i pe ori-ontal$) ii r$spunse 4orta) tr$3,nd'o spre un di!an& *$tr,nul ,i ,n5ura pe idioii de la statul'ma5or) 2icuul se r$-"oia cu sticlele) locotenentul un3ur cinta ma-urci) *arcelona i %eide tr$3eau cu puca'mitralierd ,ntr'o pisic$) eu i cu Le3ionarul ascultam po!etile lipsite de (a- ale uneia dintre pipie despre clieni i di!ersele "om"e prin care trecuse& ) A5un3e) am au-it destul) o ,ntrerupse Le3ionarul i desf$cu micul co!ora pe care'l purta ,ntotdeauna cu Qel) ,n3enunc(e) pre3$tindu'se de ru3$ciune& Necunosc,ndu'i o"iceiul) fata c(icoti amu-at$) dar ,n secunda imediat urm$toare un dos de palm$ o e pedie cu -3ai"ele ,n susN ) S$ nu r,-i niciodat$ de cele sfinte) putoare8 ,ntors cu faa spre 2ecca) omul nisipurilor se ,nc(in$ adine atotputernicului Alla(&
202

MICUUL,

CURTEA MARIAL

CUM SE NATE O EROIN

ru(ii0 C6iol6anul nostru nu se mai ispr$vea. @itasem aproape cu des$v&r(ire ce se &nt&mpl$ la nord-est de pa(nica staiune &n care ne a%l$m. Ni se rupea &n pai(pe c$ un %ront &ntre# %usese pulveri'at" c$ drumurile erau &nesate de coloanele celor care se retr$#eau" c$ &ntr-o &nv$lm$(eal$ &n#ro'itoare" valuri-valuri de soldai a4andonau po'iii" c$ut&nd sc$pare. &ntre Bu# (i Nistru" re#imente &ntre#i c$deau &n &ncercuire" panica se &ntinsese ca o molim$" artileri(tii p$r$seau po'iiile" l$s&nd intacte #urile de %oc" in%anteri(ti" #eni(ti" %urieri" sanitari" cei de la intenden$" c6iar (i tanc6i(ti devenii pedestra(i se &m4ul'eau" 4e'metici" de'orientai. Cum se st&rnise panica< Foarte simplu" a(a cum se &nt&mplase nu o dat$ (i &n ta4$ra noastr$" (i &ntr-a lor. >e data asta. c&teva T-,C" cu `reo companie" dou$ de in%anteri(ti dup$ ele" str$punseser$ liniile noastre" &n ultima vreme e;trem de su4iri" (i careva mai sla4 de &n#er se pusese pe '4ieratH MNe-au &ncercuit Scap$ cine poate= Ivan n$v$le(te cu tancurile=N >e aici a pornit totul. Fie ce-o %i" dar s$ scapi de &ncercuire" s$ nu %ii capturat= Statele-ma!ore %ur$ inundate de (tiri" una mai catastro%al$ dec&t altaH cele c&teva T-,C se pre%$cur$ &n 4atalioane" re#imente. divi'ii. @n c$pitan se !ura pe toi s%inii c$ &ntrea#a Armat$ a E-a sovietic$ pornise o%ensiva #eneral$" ceea ce era o idioenie %iindc$ sus-pomeni&a armat$ se a%la &nc$ &n sectorul 7erci din Crimeia. unde-(i lin#ea r$nile (i a(tepta &nt$riri. Respectivul c$pitan a ordonat s$ %ie ars$ toat$ ar6iva (i aruncate &n aer roate ve6iculele" cu e;cepia unuia sin#ur" aceia &n care urma s-e (tear#$. Mai t&r'iu" acela(i 4rav c$pitan a compus un adev$rat tratat despre retra#erea strate#ic$ de la Tatar-Buriar" lucrare care circul$ (i ia ora actuai$ &n (coli .e militare de o%ieri" %iind considerat$ drept un. model al concepiei moderne &n materie de retra#ere. :entru succesul manevrei &ntreprinse" c$pitanul a %ost avansat" ultrarapid" maior" apoi colonel" a c$p$tat Crucea de cavaler (i a %ost numit la Marele stat-ma!or. >up$ r$'4oi (i dup$ ce tri4unalul 0-a declarat dena'i%icat" 0-au a(teptat (i alte onoruri.
203

Tancurile care provocaser$ toat$ acesta de4andad$ &naintau"N unul dup$ altul" pe un drumea# &n#ust" &mpin#&nd spre apus o 6oard$ de soldai c$piai. :uinii care-(i p$straser$ capul pe umeri (i s&n#ele rece (i &ncercaser$ s$ or#ani'e'e o re'isten$ ) per%ect posi4il$ de alt%el ) au %ost m$turai de avalan(a uman$. @n #eneral-maior %u &rn4r&ncit &ntr-un sm&rc. Ie(i. de acolo cu mare #reutate (i se pomeni &n mi!locul unui soi de tra#ice arier#arde %ormate din r$nii" estropiai" sc6ilo'i" c$rai sau spri!inii de alii" mai puin #rav atin(i. O%ierului &i d$dur$ lacrimile" dar cu lacrimi nu poi stopa 4lindatele ro(ii care soseau din urm$ tr$#&nd cu tot armamentul de 4ord. O clip$" #eneralul contempl$ acest in%ern" &(i smulse Crucea de %ier de la #&t" culese de pe !os c&teva #renade de m&n$" le le#$ cu centironul m$nunc6i (i se n$pusti spre primul T-,C.

Se &mpiedic$ &ns$" c$'u" #renadele &i sc$par$ din m&n$ (i se rosto#olir$ su4 4urta tancului" %$r$ s$ e;plode'e &ns$. Oeneralul d$du s$ se %ereasc$ din calea monstrului de oel" apuc$ eava de e(apament din care &(neau %l$c$ri lun#i de un metru" carnea de pe palm$ s%&r&i ca o 4ucat$ de sl$nin$ aruncat$ pe o ti#aie &ncins$" poala mantalei %u prins$ de (enil$" o %or$ ire'isti4il$ &l trase su4 patinele de oel. @rletul lui r$'4$tu p&n$ (i prin 4linda!" acoperi duduitul motorului (i" privind prin vi'or" locotenentul :imen" din .Re#imentul 0* care de lupt$" v$'u un 4ra ridic&ndu-se ca pentru salut. ) @ite un 6itlerist care ne d$ 4inee= spuse el" r&'&nd" oc6itorului de al$turi. Oeneralul-maior" 4aron von BieloL %u pre%$cut &ntr-un terci de carne (i oase. :este ma#ma s&n#er&nd$ trecur$ (i alte (enile. :uinul care a mai r$mas &l devorar$ %urnicile (i alte #&n#Dnii... Trei luni mai t&r'iu" &n Oermania" 4aroneasa" soia lui" a%l$ c$ #eneralul c$'use &n %runtea trupelor sale &n timpul unui atac &mpotriva po'iiilor %orti%icate sovietice. 5vident" nimeni nu moare niciodat$ &n de4andada unei retra#eri= ) Ji-a cDutat-o cu luminarea" %u oraia %une4r$ a unui #renadier" care" &mpreun$ cu ali patru camara'i" se camu%lase &n p$puri(ul 4$lii &nvecinate" l$s&nd s$ treac$ pe lin#$ ei atacul" tactic$ prea 4inecunoscut$ de toi cei pentru care linia &nt&i nu mai era demult o noutate. I#nor&nd cu des$v&r(ire ce se &nt&mpl$ la numai c&iva Ailometri dep$rtare" la 7ita" &n sediul prim$riei" trona o Curte Marial$. >e'ertori aveau cu duiumul (i condamn$rile la moarte plouau" &n momentul &n care primul tanc sovietic" &nsoit de un #rup de pistolari" &(i %$cea apariia &n capul satului ) un sat &n(irat de-a lun#ul unei unice ulie )" tocmai venise r&ndul unui-in%anterist" prins cD-(i lep$dase pu(ca (i masca de #a'e ca s$ poat$ %u#i mai lesne.
PBC -. N

Colonelul care pre'ida completul de !udecat$ adora articolele" para#ra%ele" literele1 suprema sa voluptate era lectura Codului de procedur$ militar$ pe timp de r$'4oi (i-n taina inimii spera c$" dup$ ce va pronuna (i cea de-a doua suta condamnare la moarte" va %i avansat #eneral (i mutat la Tri4unalul militar suprem de la Berlin. >in p$cate" nu i'4utise s$ totali'e'e dec&t o sut$ trei'eci (i (apte" cu asta de acum" o sut$ trei'eci (i opt. Nu asistase la nici o e;ecuie" nici prin &mpu(care" nici prin sp&n'urare1 era un om delicat (i avea oroare de tot ce &nseamn$ violen$. Condamnaii constituiau pentru el simple a4stracii" spee !uridice &n #i#anticul an#rena! pe care-0 presupunea r$'4oiul (i o4inerea victoriei %inale. Arunc$" a(adar" o privire per%ect indi%erent$ am$r&tului de pi%an care urma s$ moar$ peste c&teva minute ca s$ slu!easc$ e;emplu altora care ar %ace ca el. O mata6al$ de !andarm &(i a(e'$ la4a pe um$rul 'dren$rosului os&ndit (i-i spuse" aproape- prietene(teH ) Hei" 4$iatule" cu tine s-a" terminat. Condamnatul ie(i 4rusc din starea de prostraie &n care se a%lase. ) Nu= stri#$ el. Nu= (i &ncepu s$ se '4at$. 9andarmul cuno(tea (i %i#ura asta. Bl&ndeea disp$ru ca su%lat$ de v&nt. ) :orcule= scr&(ni el" pocnindu-0 cu patul armei peste spinare" dup$ o te6nic$ 4ine studiat$. 9avr$= &ndr$'ne(ti s$ dai &n mine< O pri'$ de !iu-!itsu &l tr&nti la p$m&nt (i ne%ericitul %u t&r&t a%ar$ ca un sac cu carto%i. Tocmai atunci" trei lovituri de tun 4u4uirD la mar#inea satului" urmate de ra%ale lun#i de arme automate. FDr&me de tencuial$ se desprinser$ din tavan (i c$'ur$ peste dosarele &n#ri!it r&nduite pe mas$. ) Asta ce-o mai %i< se r$sti" %urios" colonelul Sc6midt" scutur&nd pra%ul al4icios de pe impeca4ila sa uni%orm$. @nul dintre !udec$tori" c$pitanul Lau4 din Re#imentul + in%anterie motori'at$" se ridic$ (i se apropie de %ereastr$. Livid" se &ntoarse spre colonel. ) Ru(ii= ) Ce tot &ndru#i" c$pitane< Cum s$ %ie ru(ii< RDsp&nde(ti 'vonuri alarmiste< Acu'atorul" maiorul BlanA" care se repe'ise la o alt$ %ereastr$" &(i sc6imonosi #ura &ntr-un soi de r&n!etH ) >in p$cate" c$pitanul Lau4 are dreptate. S&nt c6iar ru(ii. ) Ai &nne4unit" maiorule< ip$" aproape isteric" colonelul" 6ol4&ndu-se la su4alternul s$u care continua s$ r&n!easc$. Y . PB. 9andarmul uitase de condamnat. Frica &i &nnoda maele. ) Ivan= >umne'eule" ce ne %acem< Condamnatul &ntrev$'u o (ans$ de sc$pare" s$ri &n picioare (i se repe'i pe coridorul acum pustiu. :e uli$" postate &n triun#6iuri" tancurile tr$#eau Mdin scurt$N?. >e dup$ case (i din #r$dini" asemeni unor demoni AaAi" pistolarii sovietici aler#au &n 'i#-'a#" &mpro(c&nd tot ce mi(ca din M4alalaiceleN lor. @n 'dra6on &n

scurt$ de piele (i o c$ciul$ cu clape pe cea%$ se apropia" &n salturi rapide" de com4atant deprins cu luptele de strad$. S$ri peste cele dou$ sau trei cadavre care '$ceau pe treptele prim$riei" &l &m4r&nci pe in%anteristul care r$m$sese cu #ura c$scat$ (i stri#$ &ntr-o #erman$ aproape %$r$ accentH ) Ce dracu se-nt&mpl$ aici< In%anteristul vru s$ r$spund$ ceva" %$cu un pas &nainte" dar cel cu 6aina de piele" &n(el&ndu-se" pro4a4il" asupra inteniilor proasp$tului condamnat la moarte" &i slo4o'i dou$ #loane &n east$. @n #lon #erman" un #lon rusesc" care-i" &n %ond" di%erena< Omul se rosto#oli pe sc$ri &n !os" iar doctorul Ooe44els" ministrul propa#andei" ar %i putut oric&nd proclamaH M>up$ cum vedei" c6iar (i condamnaii la moarte lupt$ pentru cel de-al III-lea Reic6N (i milioane de naivi 0-ar %i cre'ut. >ar nici doctorul Ooe44els" nici altcineva" n-a a%lat vreodat$ ce s-a &nt&mplat cu in%anteristul Adal4ert Zul%%. @nii au 'is c$ a c$'ut pri'onier" alii c$ a murit &n lupt$" &n spital" de ti%os" de di'enterie" &necat" &n#ropat de un o4u' (i c&te (i mai c&te... Realitatea a %ost mai simpl$H unul din T-,C a trecut peste cadavrul lui" %Dc&ndu-0 c6is$li$" un c&ine a &n(%$cat o 6alc$ (i a %u#it cu ea" iar porcul din curtea vecin$" sc$pat din cocin$" a 6alit restul. :istolarii care &nsoeau ca trup$ de protecie tancurile d$dur$ 4u'na &n prim$rie. Colonelul &nm$rmuri la 4iroul s$u" printre dosare. C$pitanul Lau4 d$du s$ scoat$ pistolul" dar o ra%al$ &l e;pedie la p$m&nt. C$'u" cu o e;presie de total$ stupoare pe o4ra'ul s$u cu tr$s$turi aristocratice" nepricep&nd cum poate tra#e cineva &ntr-un mem4ru al Curii Mariale. Colonelul" &ncorsetat p&n$ la stupiditate &n concepiile sale despre importana" rolul (i %uncia unui ma#istrat militar" se ridic$ demn de pe scaunH ) >omnilor" domnilor" se adres$ el n$v$litorilor" %i;&ndu-(i monoclul &n or4it$" mai mult calm. Ne pred$m" con%orm Y prevederilor Conveniei de la Oeneva (i ne remitem soarta &n m&inile dumneavoastr$. ) lo" t!oiu mai8 %u lapidarul r$spuns al unui ser#ent v&n!os" care ca s$ %ie (i mai e;plicit &n privina modului &n care privea el
? &n !ar#on militar" lovitur$ tras$ de pe loc" cu tancul oprit 2n.t.3. PB/ G Y

Convenia de la Oeneva" &i e;pedie !andarmului &ncremenit l&n#$ perete o va!nic$ lovitur$ de ci'm$ &n 4urt$. Oem&nd" acesta se re%u#ie instinctiv l&n#$ colonel care" &n ciuda situaiei deloc potrivit$ i%oselor" str&m4$ ostentativ din nasH !andarmul m&ncase usturoi (i" pri'onier sau nu" colonelul nu suporta mirosurile mitoc$ne(ti. ) Da!ai) da!ai8 r$cnir$ ru(ii" &m4r&ncind pri'onierii a%ar$ din camer$. :ro%it&nd de &m4ul'eala creat$ la u($" cel care o %$cuse pe #re%ierul" un plutonier #ras cu mutr$ de 4uldo#" &ncerc$ s-o (tear#$" vr&nd c6iar s$ arunce o #renad$" c6it c$ e;plo'ia ei i-ar %i s%irtecat" deopotriv$" (i pe ru(i" (i pe ai lui. Cu o uluitoare promptitudine" cel cu scurta de piele trase cu na#anul de pe (old" cum poi vedea numai &n Lestern-uri (i nimeri" cum tot numai &n %ilme se &nt&mpl$. :lutonierul c$'u cu %aa la p$m&nt" 'v&cni o dat$ din picioare (i &ncremeni. L$sa &n urma lui nenum$rate nere#uli &n #estiune (i o nevast$ care avea doi amaniH un ma#a'ioner-(e% &n portul MurviA (i un m$celar din Neumiinster" %a4ricant de c&rnai (i %urni'or al armatei aerului" Lu%tLa%%e. C&rnaii lui" de altminteri e;celeni" &l scutiser$ p&n$ acum de mo4ili'are (i trimitere pe %ront1 o l$di$ cu deliciosul produs e;pediat$ lunar la Centrul militar" (i am&narea era asi#urat$" &n atare condiii" r$'4oiul putea s$ mai dure'e (i trei'eci de ani de acum &ncolo= Miracolul c&rnailor nu se oprea" &ns$" numai la at&tH #raie lor" in#eniosul m$celar o4inuse ca pe carnetul lui de partid s$ %i#ure'e un num$r anterior anului 0*,," ceea ce-0 situa automat &n r&ndurile vec6ilor militani na'i(ti" de unde (i o pu'derie de avanta!e" plus trimiterea pe %rontul de est a unui creditor cam prea s&c&itor" cu meniuneaH M@nitate com4atant$ din linia &nt&i" sector e;pus" de dorit-o moarte de erouN. Cel cu 6ain$ de piele" pesemne un comisar" d$du c&teva ordine scurte" cu #las r$stit" o4i(nuit s$ comande. Cei trei pri'onieri ) colonelul" c$pitanul (i !andarmul" care continua s$ se in$ de 4urt$ ) %ur$ urcai &n spatele turelei unui T-,C care se &ntorcea la 4a'$- ca s$ se reaprovi'ione'e cu muniii" iar ei urm&nd a %i predai celor &n drept. Ascun(i printre r$c6ite (i mestec$ni(" camu%lai cum numai ei (tiau s-a %ac$" Micuul (i Barcelona Blom au'ir$ &nc$ de departe duduitul motorului (i plesnetul (enilelor pe solul mocirlos. Motorul 4$tea nere#ulat" tu(ea ) pro4a4il &n car4uratoare se adunase mi'erie ) (i conductorul &l am4ala nervos" tem&ndu-se s$ opreasc$ ma(ina &n pustiet$ile astea ml$(tinoase" acum c&nd nu mai avea nici un proiectil de tun &n rastel (i nici o 4and$ de mitralier$. Iar nemii" dracu s$-i pieptene= :uteau %i oriunde. Cel cu 6ain$ de piele" comisarul 4atalionului" &l &n!ura copios de c&te ori motorul d$dea c&te un PB+ rateu" iar conductorul spera la" r&ndul s$u" din tot su%letul" ca prima oar$ c&nd 4estia moscovit$ &(i va scoate capul din turel$ s$ se #$seasc$ prin prea!m$ vreun Frit' lunetist care s$-0 e;pedie'e cu un #lon 4ine plasat &n col6o'ul lui Satan. ) la-n te uit$" m&r&i Micuul" s$lt&ndu-se &ntr-un cot" al dracului s$ %iu dac$ nu-i o coti#$ 4lindat$ de-a lor care s-a r$t$cit (i mai su%er$ (i de ti#na%es. O au'i cum #&%&ie< Cretinii $ia 6a4ar n-au c$ cel mai 4un

soldat al invinci4ilei armate #ermane" O4er#e%reiter-ul 7reut'%eld" coloana verte4ral$ a Ze6rmac6t-ului" e la datorie (i c$ are pre#$tit$ o min$" tocmai 4un$ de lipit de 4urta unui T-,C= ) Nu mai %$ pe t&mpitu = &l apostro%$ Barcelona. Las$-0 s$ se duc$ &n aia m$-sii" trea4a noastr$ e s$-i &mpiedic$m pe in%anteri(ti s$ a!un#$ p&n$ la ca'emat$. ) Ca'emat$< 5 prima oar$ c&nd aud c$ un 4ordel poate %i numit ca'emat$= ) :entru c$ e(ti cretin= C&nd vom %i citai prin ordin de 'i pe divi'ie" cum vrei s$ scrie $ia de la statulma!or< MCredincio(i !ur$m&ntului dat Fii6rer-ului mult iu4it" un #rup de osta(i #ermani" adev$rai eroi La#nerieni" au &n%runtat 6oardele 4ol(evice ap$rind cu preul s&n#elui... un ce" m$i" 4oule" un 4ordel<N Cople(it de ar#ument" Micuul &(i &mpinse pe cea%$ melonul cenu(iu care &nlocuia" &n toate momentele cruciale" casca re#lementar$ (i se cu%und$ &ntr-o muenie 4osum%lat$" p&n$ &n clipa &n care 4lindatul &(i %$cu apariia de dup$ un cot al &n#ustului (leau. ) O6o-o6o= e;clam$ el" #&nde(ti c$ au (i pasa#eri= Ni(te eroi de-ai no(tri= ) Or %i dintr-$ia care (i-au 'is c$ drumul p&n$ la Moscova e mai scurt dec&t cel p&n$ la Berlin. Tancul mai &nainta c&iva metri" slo4o'i o serie de rateuri asur'itoare (i stopa de%initiv. Starterul #ui$ prelun#" apoi amui1 pesemne" 4ateriile se duseser$ (i ele. >in turela" al c$rei o4lon r$m$sese desc6is" &(ni comisarul &n 6ain$ de piele" conductorul se strecur$ prin o4lonul din %a$" (i am&ndoi se repe'ir$ s$ vad$ cei cu motorul. Atunci plesnir$ sec dou$ detun$turi. Fi; dou$" dar at&t de apropiate una de alta &nc&t s-ar %i putut crede c$ n-a %ost dec&t una sin#ur$. Comisarul se r$suci ca un titire' (i c$'u" cu m&inile lar# des%$cute" ca un cruci%icat. Conductorul" care-i dorise at&t de mult moartea" &i &mp$rt$(i soarta (i acum '$cea" mo#&ldea$ cenu(ie" pe verdele crud al ier4ii de prim$var$. &n spatele turelei" cei trei pri'onieri se 4$#aser$" &n%rico(ai" unul &ntr-altul. &n !ur" o lini(te deplin$ &n care or$c$itul 4roa(telor (i u(orul %o(net al %run'elor se &ncorporau or#anic. PBS Trecur$ ast%el c&teva lun#i minute" &nc6i(i &n cutia lor 4lindat$" cu vi'i4ilitatea redus$ din pricina un#6iurilor moarte" oc6itorul (i radistul-mitralior nu (tiau ce s$ %ac$. :&n$ la urm$" &n(elai de lipsa oric$rui '#omot ce-ar %i putut &nsemna pericol" deciser$ s$ ias$ (i s$ vad$ despre ce-i vor4a. Oricum" nu puteau porni 6ardu#6ia de oel &nepenit$ printre sm&rcuri. Micuul r&n!iH ) Mai %ain c6iar dec&t pe poli#on= Ji eava 4runat$ a pistolului s$u mitralier$ descrise un impercepti4il semicerc. ) C&nd cineva e at&t de t&mpit &nc&t s$ ias$ dintr-o coti#$ 4lindat$" %ie ea (i oprit$" &(i merit$ soarta= Ji o scurt$ ra%al$ ad$u#$ &nc$ dou$ cadavre celor deasupra c$rora insectele mla(tinii se (i porniser$ s$ roiasc$. ) Ee'i tu" Su#e-:ortocale" continu$ Micuul" &nlocuind &nc$rc$torul pistolului-mitralier$ (i &ncreindu-(i %runtea &ntr-un vi'i4il e%ort de #&ndire" &n &mpuitul $sta de r$'4oi s&nt tot %elul de surpri'e. 5senial e ca cele nepl$cute s$ se &nt&mple" &ntotdeauna" altora. Broa(tele amuiser$. :arc$ se domolise (i v&ntul" %run'ele nu mai %o(neau" t$cerea era ad&nc$" deplin$. Atunci" de dup$ turela cenu(ie a tancului" se ii mutra sc6imonosit$ de #roa'$ a !andarmului. ) 7amaraden= 7amaraden= url$ el" ridic&rid c&t putea mai sus m&inile. ) Ia te uit$= e;clam$ Barcelona" s$lt&ndu-se &ntr-un #enunc6i. @n !andarm" un !andarm adev$rat" cu semilun$ la #&t" care s-a predat lui Ivan (i acum ne consider$ camara'i= K$u" Micuule" dac$ nu merita mai cur&nd $sta .s$ ai4$ easta s%&rtecat$ dec&t pr$p$diii $ia de colo= :o%tii" po%tii &ncoace stima4ililor= Atenie cum s$rii de pe tanc" s$ nu v$ scr&ntii" %ereasc$ >umne'eu" vreun oscior= Orupul %ormit din 4$tr&nul colonel" maiorul care o %$cuse pe procurorul (i un !andarm se apropie" cu pa(i m$runi (i tem$tori" de cei doi soldai &n uni%orme de camu%la!" cu #renade &n%ipte &n centiroane" cu pistoalele-mitralier$ lipite de (old" #ata s$ desc6id$ &n orice moment %ocul. @nul dintre ei 4arem era de-a dreptul sinistruH uria(" cu nasul st&lcit (i" #ro'$via-#ro'$viilor" pe cap ci un soi de p$l$rie cara#6ioas$" cenu(ie" dintr-acelea care se purtau &n urm$ cu vreo cinci'eci de ani. M&r&ia" &n#ro'itor de %als" un c&ntecel din care urec6ea delicat$ a colonelului desprinse clar ori4ilele cuvinte McurN (i M4ulaneN. ) :e aici" domnilor" pe aici" &i po%ti Barcelona pe cei trei" indic&ndu-le o va#$ potec$ %$cut$ din cren#i care str$4$tea mla(tina. Avea aerul c$ se amu'$ copios. Eor4ii &ns$ &n (oapt$" iu4ii camara'i" altminteri riscai s$ v$ tre'ii cu #$oa'a #$urit$ de un #lon de-al lui Ivan. Ar %i p$cat" pentru c$ 4unul PB* >umne'eu v-a &n'estrat de!a cu una. Ca un %$cut" &n acela(i moment" o ra%al$ lun#$ de mitralier$ r$sun$ &n apropiere (i #loanele iuir$ printre

copaci. ) >i ce tra# a(a" aiurea< &ntre4$ !andarmul. ) :entru c$ nu i-au v$'ut &nc$ moaca de (o4olan (i nici #a(ca de c$c$nari pe care o c$r$m dup$ noi= &i e;plic$" placid" Micuul (i e;pedie un scuipat drept pe 4om4eul ci'mei maiorului. Acesta se %$cu ro(u ca s%ecla" dar nu &ndr$'ni s$ scoat$ un cuv&nt. A!un(i l&n#$ un m$r$cini( des (i &nalt" Barcelona se opri. ) Ce 'ici" Micuule< Ne &ncerc$m norocul sau r$m&nem aici p&n$ la noapte< Mi-e team$ ca Ivan s$ nu 4$nuiasc$ ce tolomaci ducem cu noi (i s$ nu-0 apuce m&nc$rimea la de(tiul care st$ pe tr$#aci. Ji" spun&nd acestea" &i '&m4i dr$#$la( colonelului. ) Eedem mai &ncolo" 'ise Micuul (i se tr&nti pe p$m&ntul !ilav. Barcelona se instala al$turi (i e;trase din 4u'unarul de la piept o cutiu$ de ta4l$ plin$ cu c6i(toace. Atent s$ nu risipeasc$ un %iricel de tutun" le des%$cu" rupse dintr-o %oaie de 'iar o 4ucat$ (i r$suci o i#ar$ 4arosan$ pe care i-o o%eri 6uidumei1 pentru sine" con%eciona una mai mic$" c$ci de" camaraderia &(i are le#ile ei. ) Frumoas$ 'i" o%t$ cu v$dit$ pl$cere Micuul" lun#indu-se pe mu(c6iul proasp$t (i moale (i &ncerc&nd s$ #oneasc$ roiul de &nari care 4&'&iau prin prea!m$. >ac$ n-ar %i pr$p$diii $(tia... ) Au m$car vreun #ust i#$rile asta< &ntre4$" 4at!ocoritor" maiorul-procuror" privind totodat$ cu sc&r4$ pe cei doi soldai" incredi4il de !e#osi" ec6ipai alandala" lun#ii la picioarele sale. ) Nici c&t o 4$(in$" dom (e%" r$spunse alene Micuul. Cine (tie" poate (i pentru c$ stai pro$pit ca un arac de vie aici" &n %aa mea. Maiorul simi c$ se su%oc$. A(a ceva nu i se &nt&mplase niciodat$ si nici cu #&ndul nu #&ndise c$ s-ar %i putut &nt&mpla= 5l" ditamai !uristul" insultat de acest 4u6ai cu mutr$ de asasin= >ar las$ c$ vor a!un#e &n liniile #ermane" acolo unde ordinea (i disciplina s&nt &nc$ atotputernice (i va vedea el" &mpuitul $sta de sold$ei" cum e pedepsit$ lipsa de respect pentru un o%ier" repre'entant al ma#istraturii militare= O nou$ ra%al$ de mitralier$ r$p$i" tocind %run'ele copacilor" &n mla(tin$ e;plodar$ c&teva proiectile de arunc$tor. ) >umne'eule= #emu colonelul. ) Nu %acei &n pantaloni" dom colonel" &l lini(ti" r&n!ind Barcelona. Ivan vrea doar s$ ne semnale'e c$-i pe undeva pe aproape (i c$" &nc$" n-am c&(ti#at r$'4oiul. ) >e ce" dracu" n-o lu$m din loc< &ntre4$" iritat" maiorul uit&ndu-se c&nd la Barcelona" care (edea turce(te" c&nd la P0B Micuul" lun#it &n iar4$" cu cutia m$(tii de #a'e puse" &n c6ip de pern$" su4 cea%$. Nici m$car nu clipiser$ c&nd ra%ala de mitralier$ (uierase printre copaci. Ne&nvrednicit cu nici un r$spuns" maiorul repet$ &ntre4area" pe un ton (i mai acer4. Barcelona &l privi &ndelun#" ca un entomolo# care studia'$ o insect$ rar$" iar r$spunsul pe care-0 d$du &i l$s$ pe mem4rii %ostei Curi Mariale cu #urile c$scate (i oc6ii 6ol4ai. ) Maiorule" dac$ vrei s$ le dai 4inee %&rtailor cu stelu$ ro(ie la 4onet$" ia-o &n direcia aia" da nu mai mult de cinci'eci de metri. Ai s$ dai peste c&teva #r$me'i de cadavre aparin&nd unor cretini ca tine care au vrut" &n plin$ 'i" s$ simt$ cam cum miros o4ielele lui Ivan. C&ndva" aveam acolo c&teva tancuri &n am4uscad$1 acum" din tancuri n-a mai r$mas mare lucru (i Ivan s-a instalat ca la el acas$. Ceea ce" maiorule" nici nu mi se pare din cale-a%ar$ de nedrept.... Noi" urmea'$ s$-0 ocolim" p&(-p&(" ca Us$ a!un#em" &n s%&r(it" la 4ordelul nostru. ) La ce< 4&i#ui maiorul. ) La 4ordel. Adic$" la po'iia de%ensiv$ pe care. am or#ani'at-o (i unde ne a(teapt$ ceilali camara'i" &mpreun$ cu trupa de t&r%uline" ca s$ respin#em asaltul 6oardelor 4ol(evice. Mem4rii %ostului Tri4unal militar" c&ndva at&t de darnic &n condamn$ri la moarte" sc6im4ar$ &ntre ei priviri 4uimace. ) >e ce v$ 'orii< murmur$ Micuul" su%l&nd &ntr-o p$p$die. Aici s&ntem &n si#uran$. >incolo de mla(tin$ ne a(teapt$ moartea. O moarte de erou cum scriei voi prin 'iare. Su%l$ &nc$ o dat$ &n ultimele um4relue r$mase" imit&nd '#omotul unui avion &n pica!. ) S&ntem &mpresurai" &ncercuii" prin(i &n cle(te" panitnaieiD conc6ise el" cu aerul Gc$ le d$ cea mai &m4ucur$toare veste. ) &mpresurai... &ncercuii... &n#$im$ 4$tr&nui colonel" %rec&ndu-(i nervos palmele. ) &ntocmai" con%irm$ Barcelona. Cu un morcov &n %und c&t un st&lp de tele#ra%. A(a c$ avei #ri!$ cum dai din 4uci= >up$ care" consider&nd &nc6eiat$ pre'entarea situaiei tactice" Micuul (i cu Barcelona se an#a!ar$ &ntr-o

apri#$ disput$ asupra pre%erinelor lor culinare pe 4a'$ de sl$nin$" c&rnai (i %asole-4oa4e. Micuul d$dea ener#ic din capH ) Nu (i nu= F$r$ ceap$" nu mer#e. >a ni(te cepe mari" nu c$c$re'e d-alea de ar4a#ic cum %ac %rance'ii= Ji %ereasc$ S%&ntul s$ arunci apa primei %ierturi= 5 drept c$" dac$ e(ti &n %runtea coloanei (i ai v&ntul &n %a$" vai de co'onacul (i nasul celor care Y s&nt dup$ tine= ) Ce porci" murmur$ de'#ustat colonelul" &ndep$rt&ndu-se cu c&iva pa(i. &n acela(i moment" dinspre sud-est" porni un lun# vuiet" un P00 urlet care-i s%redelea timpanele" un v&!&it care i se &mpl&nta &n creier ca 'eci de cuie &nro(ite &n %oc. :arc$ se n$ruiau muni" se pr$v$leau st&nci" deraiau trenuri" #i#antice 4aroase pisau sticl$" vaerele tuturor morilor lumii se &n$lau spre cer. Bateriile de Catiue) acele in%ernale arunc$toare de rac6ete" desc6iseser$ %ocul. Comete mortale cu lun#i co'i de %l$c$ri" proiectilele reactive treceau pe deasupra p$durii" tras&nd pe al4astrul cerului apocalipticele l"or para4ole. @ndeva" departe" %rontul &ncremenise" in%anteri(tii se lipir$ de %undul tran(eelor sau al l$ca(urilor individuale" 4lindatele ) c&te apucar$ ) disp$rur$ su4 acoper$m&ntul pilcurilor de copaci" prin l$st$ri(" pe dup$ diverse construcii" soldaii c$scau #urile" aidoma unor pe(ti mori" ca s$-(i prote!e'e timpanele" v&lv$t$ile de %oc se ridicau de pretutindeni" aerul %ier4ea" apele %ier4eau" p$m&ntul %ier4ea. O 4aterie de o4u'iere" %iecare c&nt$rind c&teva tone" %u spul4erat$ ca o 4iat$ c$pi$ de paie" dintr-un &ntre# 4atalion n-a mai r$mas" &n c&teva minute" dec&t un sin#ur supravieuitor"" un locotenent tinerel al c$rui oc6i sp&n'ura pe o4ra' meninut doar de nervul optic" tancuri surprinse &n c&mp desc6is ardeau ca ni(te Y#i#antice tore" &mpro(c&nd v$l$tuci de %um ne#ru (i &nec$cios. >ar toate astea n-aveau cum s$ le (tie cei cinc! de pe malul mla(tinii1 &n%undai &n mu(c6i (i noroi" ei au'eau doar trec&nd pe deasupra lor pr$p$dul. Colonelul" uit&nd cu des$v&r(ire de ol%actul s$u delicat" se &n#6esuia &n Micuul 2(i martor e Cel de Sus c$ 6uiduma putea c&t 'ece latrine laolalt$=3" !andarmul scurma p$m&ntul" doar" doar s-ar putea &n%unda &n el" maiorul '$cea" livid la %a$" cu 'v&cnituri spasmodice ale m&inilor (i picioarelor. C&teva rac6ete" cu traiectoria prost-calculat$" nimerir$ (i &n sm&rcul nostru &mpro(c&ndu-ne" de sus p&n$ !os" cu o mocirl$ puturoas$" plin$ de linti$ (i mormoloci. ) Ji c&nd te #&nde(ti c$ dom Ooe44els pretinde c$ Ivan e la cap$tul puterilor (i c$" m&ine" poim&inc o s$ tra#$ &n noi cu pra(tia= B$#a-0-a( de unde a ie(it pe (c6iopul $sta nenorocit= ) Ale dracului Catiue8 e;clam$" aproape admirativ" Micuul" dup$ care se porni s$8-0 &n!ure pe Stalin" pe Hitler" pe C6urc6ill (i &ntre#ul @nivers. R&'&nd" Barcelona arunc$ un 4ul#$re de noroi &n direcia mem4rilor %ostei Curi Mariale" r$ma(i mai departe cu %aa &n arin$. ) A(a" domnii mei= Tra#ei 4ine pe nas mirosul p$m&ntului rusesc. C$ doar nu v$ &nc6ipuii c$ s&ntei a4onai la viaa ve(nic$. Ce scrie la Bi4lie< M>in p$m&nt v-ai n$scut" &n p$m&nt v$ vei &ntoarce=N Y O clip$" Micuul r$mase n$ucit de at&ta cultur$" &(i reveni &ns$ la iueal$H ) Las c-am au'it (i eu ceva" c$ dac$-i scap$ vreunul o P0P '''''' cara4$ peste o4ra'ul drept s$-0 &ntin'i (i pe $l st&n#. A(a c$" eroi de mucava" 4$#ai 4ine la cap ce scrie la Scriptur$= Ji acum sus" &n picioare" r$'4oiul nu s-a terminat= Buimaci" cei trei se ridicar$. 9andarmului &i cur#eau lacrimi pe o4ra'ul m&n!it. ) Ce te-a apucat dul$u de pa'$< Tot a(a pi(ai oc6ii (i c&nd &i e;ecutai pe amanii $ia de condamnai< Hai" acu s-a ispr$vit 4&lciul. Fire(te" p&n$ la repri'a urm$toare. >a-i spun eu" toate Catiuele lui Ivan s&nt un %leac &n comparaie cu ce-o s-o &ncasai de la C6iorul= A(teptai s$ dai oc6ii cu el! >ac$ sc$pai din m&inile lui 4elii numa pe !um$tate" s$-0 pomenii cu acatiste la 4iseric$= Se a(e'$" se scarpin$ vi#uros &n claia de p$r" '4urlit$ (i murdar$" dup$ care &ndes$ pe cap melonul s$u cenu(iu. 5ra ca o #oril$ &n arena unui circ" dar nimeni nu cute'$ s$ rida. ) Eedei voi" eroi din plastilin$" eu s&nt Micuul din SanAt-:auli" cel mai tic$los cartier din Ham4ur#" locuit

doar de curve" cuitari" dilii la cap" mardeia(i de pro%esie (i" %ire(te" 4eivani. S&nt pe %ront din prima 'i a &mpuitului $stuia de r$'4oi pe care 0-ai vrut at&t de tare" am uitat de mult socoteala #a#iilor pe care i-am trimis pe lumea ailalt$ ) dac$ o %i vreuna= )" nu e;ist$ mod &n care un om s$ poat$ %i c$s$pit (i pe care s$ nu-0 cunosc sau s$ nu-0 %i aplicat. Re#imentul" 4atalionul" compania noastr$ au %ost re%ormate de nu (tiu c&te ori din pricina pierderilor" da eu am r$mas= Am 4$ut ap$ din Bu#" din Nipru" din >on" am 6alit icre ne#re cu polonicul pe $rmul M$rii Caspice" am trecut cu tancul peste o#oare" case" live'i (i port la #&t un s$cule plin cu dini de aur smul(i din #ura cadavrelor" &n materia asta nu-s mo%turosH pot %i ai ru(ilor" pot %i (i de-ai no(tri. >up$ ce-o s$ dai ortu popii" vi-i smul# (i pe ai vo(tri. La &nc6isoarea de la Fa#en m-au 4$tut de-am cre'ut c-o s$ m$ de'ose'e. La Tor#au" a(i(deri. N-a %ost misiune de lupt$ mai par(iv$" mai %$r$ sori de st$pare" la care s$ nu %iu trimis. Fire(te" &mpreun$ cu alii" cu camara'i de-ai mei1 4$iei tot unul (i unul. Mi-e %ric$ doar de >oamne->oamne. &n rest" de nimeni (i nimic. A(a-i 4$i Su#e-:ort ocale< ) A(a-i" con%irm$ Barcelona" &ndesind #lon dup$ #lon &ntr-un &nc$rc$tor de pistol-mitralier$. Olasul Micuului co4or&" deveni aproape o (oapt$" privirea c$p$t$ o stranie %i;itate" uria(ii pumni se &ncle(tar$" parc$ pentru a se ap$ra de o cumplit$ prime!die. ) 5i 4ine" a(a cum m$ vedei" am tremurat ca un iepura( &n %aa unui (arpe 4oa" MMer#i-ori-Crap$N s-a %$cut verde la %a$" iar ceilali 4$iai de-a4ia s-au inut s$ nu-(i ude n$dra#ii. @nul n-a &ndr$'nit s$ 'ic$ nici Mp&sN. Jtii cine a 4$#at &n ei o asemenea #roa'$" &n ei care s-au 4$tut la 4aionet$" au s$rit din P0,

tancuri incendiate" au pus mine direct su4 curul lui Ivan. Taica Mercedes. C6iorul= Maiorul" pe care aceast$ di'ertaie &l umpluse de sc&r4$ (i de revolt$ &n acela(i timp" avu" totu(i" curio'itatea s$ a%le cine-i %aimosul C6ior. :esemne" vreun ma!ur" vec6i ca'arma#iu" care reu(ise s$ impun$ respect p&n$ (i adun$turii $steia de der4edei. ) FeldLe4el< Cretinule= url$ Micuul. Las c-o s$-0 cuno(ti tu &n curind= >up$ cinci minute de discuie cu C6iorul o s$ te in$ cu%ureala o s$pt$m&n$ &ntrea#$= Su#e-:ortocale" spune-i tu cine-i C6iorul= Barcelona v&r& &nc$rc$torul &n l$ca(ul s$u" &(i (terse m&inile de turul pantalonilor" s$lt$ centironul &mpov$rat de #renade. ) C6iorul" &ncepu el cu adev$rat$ veneraie &n #las" este comandantul re#imentului nostru" al P+-lea :an'er. Re#iment disciplinar. C&nt$re(te 00S Ailo#rame (i nici o casc$ nu-i destul de &nc$p$toare pentru c$p$&na lui. >-aia (i um4l$ 4a cu o c$ciul$ ruseasc$" 4a cu o 4onet$ tot de-a lor" 4a cu capul descoperit. ) 5 comandantul vostru= i'4ucni maiorul uit&nd cu des$v&r(ire unde se a%l$ (i cu cine are de-a %ace. Cum &ndr$'nii" r$cani nenorocii" s$-i spunei a(a (i &nc$ &n pre'ena unui o%ier superior< O s$ raporte' imediat ce... ) Bine" 4ine" i-o rete'$ Micuul. :re'int$-te mai &nt&i C6iorului cu raportul t$u (i dup$ aia o s$-i mulume(ti Iu >umne'eu p&n la s%&r(itul r$'4oiului dac$ scapi numa cu s$patul tran(eelor (i al #ropilor comune= Con#estionat" cu oc6ii mai" mai s$-i sar$ din or4ite" maiorul desc6ise #ura" dar Barcelona i-o lu$ &nainteH 'r' Comandantul nostru" colonelul 7arl @lric6 Mercedes" c&nt$re(te" dup$ cum ai a%lat" 00S Ailo#rame" numai oase (i mu(c6i" %$r$ pic de #r$sime" ca voi" (i are un sin#ur oc6i. Cel$lalt 0-a pierdut &n lupt$ (i-0 acoper$ cu un 4andou ne#ru. 5 &ntotdeauna &n mi!locul nostru c&nd.se &ncin#e t$ria" &n tanc" cu turela desc6is$" (i c&t durea'$ ca%tul nu admite s$ i se spun$ alt%el dec&t MtuN (i MC6ioruleN. Cei care nu s-au con%ormat (i (i-au &nc6ipuit c$" 4$t&nd din c$lc&ie (i 'ic&nd Mdumneavoastr$N &n sus" Mdumneavoastr$N &n !os" o s$ se &nv&rt$ de-un loc(or ceva mai %erit nu mai s&nt demult printre noi. >ar (i c&nd se termin$ 4um4$ceala (i trecem la- re%acere (i repaus" #ata cu 4$tutul pe 4urt$= >isciplin$ ca la ca'arm$. Ji iar$(i8 cei care au uitat acest am$nunt" nu mai s&nt nici ei printre noi. In timpul luptei" pentru C6ior nu contea'$ nici #radul" nici decoraiile" nici din ce %ireturi s&nt &mpletii epoleii ) (i 'ic&nd acestea" Barc.elona arunc$ o privire ironic$ la- epoleii din %ir auriu ai interlocutorilor s$i. Contea'$ doar cura!ul (i priceperea. At&t. ) >ac$ ar %i s$ d$m cre'are spuselor acestor doi indivi'i" se P0C Y . Y adres$ colonelul maiorului" o atare situaie dep$(e(te orice %orm$ de or#ani'are a Armatei #ermane (i se impune o anc6et$ dintre cele mai ri#uroase. 5 o adev$rat$ stare de anar6ie" de 4ol(evism c6iar. ) Eai de mine= se miorl$i Micuul" %$c&nd-o pe speriatul. 5 oare at&t de #rav< Bietul C6ior" cum o s$ se descurce" el care &n a%ar$ de tancuri nu se pricepe la nimic< Colonelul e;plod$H ) &i inter'ic s$ vor4e(ti pe tonul $sta cu mine= >repi" ritane= M&inile pe vipu(c$= ) Hai" plim4$ ursu " %u r$spunsul Micuului" urmat de un p&r" mai 4u4uitor dec&t Catiuele de adineauri. Tot s&n#ele pieri din o4ra'ul colonelului" omu(orul i se mi(c$ spasmodic" din #&tle! &i ie(ir$ ni(te sunete 4i'are. Micuul se 6li'ea" sc$rpin&ndu-se indecent &ntre picioare (i a(tept&nd ce va urma. @rm$ ceva de-a

dreptul cara#6iosH maiorul-procuror %$cu un pas ener#ic &nainte (i duse m&na la centiron" acolo unde a-ar %i cuvenit s$ se #$seasc$ pistolul &n tocul lui de piele. M&na &ns$ se opri la !um$tatea drumului" maiorul amintindu-(i c$ nu mai avea demult pistol" c$-0 predase c6iar el ru(ilor (i c$" oricum" un 4iet Zalt6er-/",. mm 2c$ doar el" ma#istrat" nu era sQ se desele c$r&nd la (old enormul para"ellum8T) n-ar %i constituit niciodat$ un ar#ument &n %aa #orilelor astea &narmate p&n$-n dini. >eci" m&na rec$'u" per%ect inutil$. )O s$ v$ de%er Ciirii Mariale= spuse el" mai mult ca s$-(i salve'e onoarea. ) >a" da= A(a s$ %aci. La 'id sau la sp&n'ur$toare< &l apro4$ Micuul" slo4o'ind un nou v&nt" nu mai puin r$sun$tor. B$i" :ortocal$" mai ai ceva c6i(toace< >ou$ i#$ri de dimensiunile unui co( de pac6e4ot %ur$ r$sucite" aprinse" %umate pe-ndelete. Apoi" micul #rup se puse &n mi(care. :oteca" dac$ se putea numi potec$ &mpletitura aia de cren#i" se cl$tina ca o amant$ de copaie pe o mare t$l$'uit$. Micuul mer#ea &n %runte" cu pistolul-mitralier$ &n po'iie o4lic$" #ata s$ &mpro(te orice copac care i s-Dr %i p$rut suspect1 &n urm$" venea Barcelona" suprave#6ind cealalt$ latur$ a drumului" (i el cu de#etul pe tr$#aci. Tulpini" cren#i" l$st$ri(" nimic nu sc$pa privirii lor scrut$toare. Moartea p&ndea de pretutindeni. :rea puin o4i(nuit cu asemenea e;periene" colonelul a4ia se mi(ca. >in toat$ mor#a lui nu mai r$m$sese nimic1 super4a lui uni%orm$ 3ris'claire era acum o oal$ in%ect$" &nnoroiat$" unul din revere sp&n'ura !alnic" descusut" pantalonii de c$l$rie plesniser$ &n diverse locuri. C6ipiul (i-0 pierduse demult" p$rul al4" c&ndva curat" era plin"de linti$. Su%erea" &i era #reu" &l #&tuia %rica... :lon!ase &ntr-o lume P0. atroce" inima#ina4il$" o lume de co(mar... 5l" un colonel-ma#istrat" educat &n cele mai 4une (coli (i %recvent&nd cele mai alese societ$i" s$ se tre'easc$ a(a" netam-nesam" dependent de doi 4or%a(i" de doi soldai &mpuii" de doi criminali poteniali sau" poate" reali" era insuporta4il= A6" un pat curat cu a(ternuturi proaspete" mirosind a s$pun de 4un$ calitate" a lev$nic$... Brusc" piciorul &i sc$p$" se &mpletici pe in%ernala potecu$" &(i pierdu ec6ili4rul" lunec$. In%ectul sm&rc &l prinse din toate p$rile. Scoase un ip$t" apoi altul. K4$t&ndu-se" cu 4u'ele tremur&nde" se a#$$ de o crean#$. Crean#a se %r&nse cu un p&riit sec. Se cu%unda" aspirat de o %or$ pe care n-o putea st$p&ni. O pas$re de 4alt$ &(i lu$ '4orul cu un #&#&it sinistru. Se apuc$ de o alt$ crac$" da (i aceasta se rupse" la %el ca (i prima. Barcelona (i Micuul se oprir$. ) Te-a apucat sc$ldatu < &ntre4$ Micuul cu o a4!ect$ !ovialitate. Nici unul din ei nu %$cu &ns$ un #est ca s$-0 a!ute pe 4$tr&nul o%ier care suporta at&t de #reu mirosurile ur&te ale unor corpuri prost sau deloc sp$late. Maiorul &n#enunc6e" vr&nd s$ apuce m&na colonelului" dar %$r$ succes. 9andarmul &(i scoase" la repe'eal$" vestonul (i-0 arunc$ &nn$molitului. Acesta &l prinse (i cei doi %o(ti cole#i la condamn$rile la moarte &ncercar$ s$-0 tra#$ a%ar$. Mla(tina &ns$ prinde u(or" dar las$ %oarte #reu s$-i scape prada. ) M$i %rate" spuse calm Micuul" d&ndu-(i melonul pe cea%$ cel mai 4ine ar %i s$ stai potolit. >e supt" te va su#e" dar o s$ ai Mc&teva minute &n plus de tr$it. S$ (tii" contea'$. Trase din c6i(toc (i" &mpreun$ cu Barcelona" r$maser$ t$cui" asist&nd la lenta scu%undare a celui care" &n numele nepieritorului Reic6 milenar" trimisese at&ia oameni la 'id pentru cele mai %elurite motiveH c$ a4andonaser$ po'iii ce nu mai puteau %i" oricum" ap$rate" pentru o cri'$ de di'enterie san#vinolent$" care se produsese e;act &n momentul atacului" pentru c$" r$m&n&nd %$r$ un 4ra" nu 0-au %olsit pe al doilea ca s$ arunce o #renad$ care tot n-ar %i ucis nici un inamic" pentru o p&ine %urat$" pentru c$ tr$seser$ motorin$ din re'ervorul camionului ca s$-(i &nc$l'easc$ #amela cu #ula( &n#6eat 4ocn$" pentru c$" acum" acest om se scu%unda" lent (i ine;ora4il" &n necru$toarea mla(tin$ sovietic$. ) Mare lucru dac$ mai re'ist$ cinci minute" spuse" indi%erent" Micuul" c$'nindu-se s$-(i reaprind$ c6i(tocul. ) >ai-i o m&n$ de a!utor= r$cni maiorul. 5 un ordin= ) >$-i m$-tii ordine" de(teptule= ripost$ calm Micuul. :oate scos din mini" poate idiot de-a 4inelea" maiorul &n6a$ o 4ucat$ de lemn a%lat$ la &ndem&n$ (i se repe'i spre Micuul. P0/ &n aceea(i clip$" plesni un %oc de arm$. Sec. @nul sin#ur. Maiorul sc$p$ lemnul din m&n$" &ncerc$ s$ duc$ m&inile la cap" dar8nu-(i termin$ #estul (i se pr$v$li pe potec$. &ntr-o %raciune de secund$" Barcelona (i Micuul se %$cur$ nev$'ui printre ier4uri" mu(c6i (i l$st$ri(. ) :e primul 0-am (i #init" a4ia (opti Micuul" proptind 'drav$n &n um$r patul ra4ata4il al pistolului-mitralier$. Cu si#uran$ &ns$ c$ mai e unul.

) Cred c$ tot prin moli'ii de colo. Las$-0 s$ se dema(te. A!utorul veni din partea !andarmului1 t&mpitul s$ri &n picioare (i vru s-o ia la s$n$toasa. Luneti(tii sovietici ) erau" &ntr-adev$r" doi ) traser$ aproape simultan (i c&ndva temutul '4ir deveni un simplu (i 4anal cadavru. Atunci rDp$ir$ Sc6meisser-urile1 %oc" lun#" de secerare" aici nu mai putea %i vor4a de punct oc6it" punct lovit. >intr-unul din moli'i se rosto#olir$ o casc$ (i o pu(c$ cu lunet$1 din cel$lalt" un corp &n uni%orm$ AaAi. ) I-am ras (i pe $(tia= e;clam$ Micuul. S$ (tii" Barcelona c$" dup$ ce Adol% va pierde r$'4oiul (i o s$ ne lase dracului &n pace" dac$ o s$-i cule#i portocalele tot at&t de repede (i si#ur cum tra#i" devii milionar. O s$ te vi'ite'" mai ales c-am au'it c$ spanioloaicele s&nt date nai4ii &n pat= Mulumii" se %uri(ar$ a%ar$ din r$c6iti(" Micuul r$sturn$ pe spate cadavrul maiorului" &i c$sc$ #ura cu eava pistolului (i" sco&nd din 4u'unar %aimosul lui cle(te de dentist" proced$ la o rapid$ e;tracie. Trei dini cu coroane de aur disp$rur$ &n s$culeul de la #&t. ) B$(inosul $la de colonel m-a %urat de dou$ coroane= 'ise el cu n$du% (i e;pedie un scuipat &n direcia &n care se scu%undase odinioar$ at&t de &n%umuratul ma#istrat. ) Jedina Curii Mariale a %ost am&nat$ pe vecie= :upa-i-ar Satana &n 4ot de sc&r4e= La asta se re'um$ oraia %une4r$ a lui Barcelona. Se instalar$ &ntr-un loc mai uscat (i Micuul %$cu inventarul pun#ueiH nou$'eci de coroane. Scotocind" descoperi un molar mai mare (i &ncerc$ s$-0 potriveasc$ acolo unde-i lipsea lui unul. ) Ce 'ici" n-ar %i ca'ul s$-0 opresc pentru mine< &l c6estiona pe Barcelona. ) Nu te-a( s%$tui. Jtii c$ (i :orta colecionea'$ (i" dac$ >oamne %ere(te... 5u unul" m-a( %eri de a(a ceva" cel puin at&ta timp c&t durea'$ c$c$n$ria asta de r$'4oi. ) Cre'i c$ :orta sar lacomi (i la dintele meu< ) Ba 4ine c$ nu= &n %ond" odat$ mort" ce-i mai pas$< ) Totu(i" s$ iei dintele unui camarad cu care ai 4$ut &mpreun$ de at&tea ori (i te-ai t$v$lit cu acelea(i #a#ici... @n pic de respect" ce dracu=
P0+

) @ite cine vor4e(te de respect. Las-o 4alt$" Micuule. Cl$tin&nd consternat din uria(a-i c$p$&n$" Micuul &(i str&nse averea. GG ) Wla de colo nu cred s$ ai4$ ceva" 0-a( %i v$'ut c&nd '4iera la noi" dar o veri%icare nu stric$ (i" des%$c&nd %$lcile !andarmului ucis" Micuul &i inspecta con(tiincios #ura. ) Ce porc$rie" coment$ el. Nici o coroan$" &i lipsesc trei m$sele (i toi ceilali dini s&nt cariai (i ne#ri. O adev$rat$ ru(ineH s$ %ii FeldLe4el" (i .&nc$ de !andarmerie" (i s$ nu-i &n#ri!e(ti dantura= :e sear$" a!unser$ &n micua staiune maritim$. Stropit$ a4undent cu vodc$ (i coniac" povestea p$aniilor lor %u ascultat$ cu mare atenie" punctat$ cu 6o6ote de r&s (i &n!ur$turile de ri#oare. Sin#ur B$tr&nul t$cea" tr$#&nd #&nditor din vec6ea sa pip$ cu capac. ) 5 clar" 'ise el &n %inal" am %ost t$iai de-ai no(tri. 9ulius (i Sven au %$cut o recunoa(tere spre est (i au dat peste o companie de in%anterie (i c&teva TAB-uri. :orta" tu (i cu romDnul ai %ost pe pla!$. Ce-ai descoperit acolo< ) C$ se'onul sc$ldatului &n mare nu-i desc6is pentru noi. &nc$ nu-s muli" doar patrule" dar va sosi (i #rosul" nu v$ %ie team$. ) Ein rusnacii< e;clam$ o %at$ &ntr-un com4ine'on verde. N-am nimic &mpotriva lor" s&nt 4$iei veseli" de via$" da-s ve(nic le%teri" t$tuca nu se prea omoar$ s$ le pl$teasc$ solda" &n cel mai %ericit ca' te poi ale#e cu o conserv$ de carne american$... Nu-i r$spunse nimeni. Situaia era" &ntr-adev$r" serioas$. B$tr&nul desp$turi o 6art$ de stat-ma!or (i se apuc$ s-o e;amine'e cu ma;im$ atenie. ) >oar pe aici cred c-ar mai %i o (ans$ s$ r$'4atem" spuse Le#ionarul" lunec&ndu-(i de#etul peste o dun#$ verde" cu cruciulie ne#re pe ea. ) Asta repre'int$ circa (ai'eci de Ailometri de mla(tin$" r$c6iti( (i p$duri dese" %$cu B$tr&nul" dar cred c$ ai dreptate" e sin#ura cale de sc$pare. Micuul" care tr$#ea direct dintr-o sticl$ de vodc$" &ntre4$ deodat$H ) >a unde-i $l de cl$mp$nea la pian< La tr$sc$neal$" mer#e (i un pic de mu'ic$. ) Ji-a '4urat creierii a'i-diminea$" &l l$muri Heide. Huiduma s$ri imediat de pe scaun. ) K$-$-$u< Ji unde-i acum #a#iul< ) :otole(te-te (i nu te mai stro%oca at&ta= &i d$du :orta cu ti%la" e;tr$#&nd totodat$ din 4u'unarul de la piept un dinte de aur. B$tr&nul se ridic$ (i &ncepu s$-(i &nc6eie nasturii 4lu'ei de camu%la!. P0S - .

t l

) 5c6iparea= ordon$ el. Luai cu voi strictul necesarH armament" muniie" 6aleal$. S$ nu prind pe vreunul c$r&nd cu el un covor" o o#lind$" un samovar sau alte mara%eturi dintr-astea c$-i #$uresc easta cu m&na mea. 5;ecutarea= Re%le;ul ca'on e rapid (i si#urH &n c&teva minute eram #ata de mar(. ) O &ntindem imediat. F$r$ nici o l$l$ial$ pe drum= comand$ B$tr&nul. Ivan poate sosi aici dintr-o clip$ &ntr-alta. Heide" &mparte c&te un pistol %iec$reia dintre #a#ici. ) >ar nu (tim s$ tra#em" o4iect$ una din ele. ) Nu-i complicat. Ap$sai pe tr$#aci (i avei #ri!$ s$ nu &ndreptai eava spre voi. >ac$ nu v$ descurcai" &i pocnii cu patu= &ntre oc6i. Lun#ind pasul" o luar$ &n direcia mla(tinilor. Micuul (i :orta erau &n %runtea micii noastre coloane1 n-aveau e#al &n materie de orientare (i #$sirea celui mai 4un drum. A!un(i &ntr-o p$dure" destul de deas$" ne-am &n#$duit o scurt$ 6alt$. Atunci am au'&t" venind din urma noastr$" o r$p$ial$ de toat$ %rumuseea. ) Ivan ia cu asalt staiunea" r&n!i :orta. O s$ ai4$ 4$ieii niscaiva surpri'e= :estria noastr$ coloan$ &(i relu$ mar(ul. Cei cinci in%anteri(ti ru(i care p$'eau podul au %ost at&t de uluii &nc&t au uitat s$ mai tra#$H din l$st$ri(" ap$ru mai &nt&i un lun#an &n 4lu'$ de camu%la! (i cu un !o4en #al4en pe cap" urmat de o namil$" tot &n inut$ de camu%la!" dar c@ un melon cenu(iu pe sc$%irlie" apoi dou$ #a#ici" &n sutien (i c6iloi" dar cu Sc6meisser-urile de #&t" apoi patru militari romDni" cu 4aioneta la arm$" &nc$ ni(te nemi" &narmai p&n$-n dini" (i" &n s%&r(it" un alt #rup de muieri" &m4r$cate complet aiurea" dar %iecare cu c&te un revolver &n m&n$. :&n$ s$ se de'meticeasc$" cei cinci erau de-acum mori" uci(i cu arm$ al4$. Cele mai de'4r$cate dintre %ete se repe'ir$ s$ le ia uni%ormele. ) >ac$ Ivan pune m&na pe ele" &nolite cum s&nt" le a(teapt$ (trean#ul" (opti" printre dini" Le#ionarul. ) Iar pe noi un #lon de na#an &n cea%$" ripost$" placid" :orta. &n micua staiune de pe malul m$rii" in%anteria sovietic$ p$trunse prudent" des%$(urat$ &n tr$#$tori" #ata s$ %ac$ %a$ oric$rei am4uscade. Nu se &nt&m pl$ &ns$ nimic p&n$ &n momentul &n care %u descoperit$ vila cea al4$ (i trupul uria( al Ol#$i" at&rn&nd de catar#ul drapelului. Atunci intrar$ &n 6or$ M4alalaicileN (i #renadele de m&n$ '4urar$ prin %erestre. Tot circul dur$ vreo 'ece minute p&n$ c&nd atacatorii &(i d$dur$ seama c$ vila e p$r$sit$. Identitatea sp&n'uratei st&rni discuii aprinse" mai ales c$ P0*

inscripia MT@RNWTOAR5 JI B5STI5N nu era %oarte clar$H pe cine (i cui turnase< :&n$ la urm$" comisarul 4atalionului decise c$ nu poate %i vor4a dec&t de o va!nic$ %emeie sovietic$" o parti'an$" o eroin$" e;ecutat$ mi(ele(te de 4andele 6itleriste. ) Moarte c$l$ilor %asci(ti= r$cni el" desc$rc&ndu-(i na#anul &n aer. Sp&n'urata a %ost desprins$ din (trean#" o #roap$ %u s$pat$ &n mi!locul #r$dinii" (i trei salve au %ost trase" con%orm onorurilor militare" atunci c&nd" &n%$(urat$ &ntr-o %oaie de cort" (ase 'dra6oni au co4or&t-o" icnind (i #&%&ind" &n morm&nt. :e o sc&ndur$ smuls$ din #ard" comisarul a scris cu m&na luiH MAici 'ace Ol#a" c$'ut$ eroic &n lupta pentru li4ertatea popoarelor. Moarte cotropitorilor %asci(ti= Tr$iasc$ marele Stalin=N A e;istat (i un operator" corespondent de r$'4oi" c are a %ilmat" pentru posteritate" scena. >up$ care au %ost sparte u(ile pivnielor (i a urmat o 4eie #eneral$" a(a cum numai ru(ii (tiu s-o 8%ac$H cu pup$turi" cu lacrimi (i cu nelipsitul ca'acioc. &n timpul acesta" a(e'ai pe vine" pentru ni(te %ire(ti nevoi omene(ti" :orta (i Micuul tr$nc$neau pa(nic" unul cu o M:ravdaN &n m&n$" cel$lalt cu MEolAisc6er Beo4ac6terN. M:ravdaN reproducea pe prima pa#in$ o uria($ %oto#ra%ie a lui Stalin" &n uni%orm$ de mare(al" 'iarul #erman pe aceea a lui Hitler cu c6ipiu (i 'vastica pe m&neca vestonului. :orta se (terse la %und cu Stalin" Micuul cu Hitler. ) 5 o 6&rtie minunat$" 4un$ (i pentru a(a ceva" (i pentru i#$ri" %$cu :orta &mp$turind cu #ri!$ ce mai r$m$sese. ) Oare nu-i crim$ de &nalt$ tr$dare s$ te (ter#i la cur cu Hitler< &ntre4$ Micuul" lu&nd-o a#ale pe c$rare. ) Tot ce %acem noi e crim$ de &nalt$ tr$dare" r$spunse" placid" :orta. A(a st&nd lucrurile" la ce te mai %r$m&ni< :entru alde noi va e;ista oric&nd un 4atalion de mar(.