Ziua Sanatatii

aprilie2012 O sanatate buna adauga viata anilor!

Dementa din boala Alzheimer

Dementa este un sindrom cauzat de o boala a creierului, de obicei de natura cronica sau progresiva, in care exista o perturbare multipla a functionarii corticale superioare, incluzand memoria, gandirea, orientarea, intelegerea, calculul, capacitatea de invatare, limbajul si judecata. Constienta nu este afectata. Dementa afecteaza in special persoanele varstnice: doar 2% din cazuri debuteaza inaintea varstei de 65 de ani. Dupa aceasta varsta prevalenta se dubleaza la fiecare cinci ani. Boala ALZHEIMER este o afectiune cerebrala progresiva ireversibila, fara un tratament cunoscut. Simptomele principale sunt: pierderea progresiva amemoriei, confuzia, alterarea judecatii, modificari de personalitate, dezorientare, alterari ale fluentei verbale. Dementa de tip Alzheimer reprezinta actualmente a treia cauza de boala in randul populatiei varstnice, in lumea intreaga.

Dementa este una din cauzele majore de dizabilitate la varstele inaintate.

Dementa Alzheimer si alte demente au fost identificate in toate tarile, culturile si rasele, fiind efectuate studii sistematice, totusi nivelul de constientizare variaza enorm.(ex. India, unde sindromul este recunoscut si numit si totusi nu este vazut ca o conditie medicala)- adesea este privit ca o parte a imbatranirii normale. In timp ce clinicianul este focalizat pe deficientele la nivelul memoriei si altor functii cognitive, pe pierderea abilitatilor de trai independent,-persoana ce ingrijeste ruda cu dementa este mult mai preocupata de simptomele comportamentale si psihologice ale dementei.

Dementa- Dizabilitate
Intreaga intindere a bolii Alzheimer, de la stadiul asimptomatic, predementa, stadiul usor spre moderat trebuie avute in vedere in managementul bolii. Etiologia si factorii de risc:-varsta inaintata Factori genetici-mutatie genica la unul dintre cele trei locusuri (proteina precursoare a beta-amiloidului, presenilin 1 si presenilin 2) Un polimorfism genetic comun, allelele genei e4 a apolipoproteinei E( apo-E) cresc riscul de dementa. Mai mult de 25% din populatie prezinta una sau doua copii. Influenta mediului ambiant.

Epidemiologie si impovarare
Per global aproximativ24,3 milioane de oameni au dementa la momentul actual 4.6 milioane cazuri noi anual Numarul persoanelor afectate va creste si se va dubla la fiecare20 de ani la81.1 milioane in 2040. Majoritatea persoanelor cu dementa traiesc in tarile in curs de dezvoltare: 60% in 2001, estimandu-se o crestere la71% in 2040. Ratele de crestere nu sunt uniforme, numarul in tarile in curs de dezvoltare se preconizeaza ca va creste cu 100% intre2001-2040, in timp ce in China, India si tarile invecinate din Asia de Sud-Est si PACIFIC cu 300%.

Studiile pe termen lung in Suedia si SUA au sugerat ca prevalenta specifica de varsta a dementei nu s-a schimbat in ultimii 30-40de ani
Explicatia pentru discrepanta actuala intre prevalenta in tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare este probabil aceeasi ca si in cazul paternului morbiditatii si mortalitatii, nivelul prevalentei dementei conducand la o crestere a impovararii in tarile sarace. Dizabilitate, impovarare si cost Raportul 2003 al World Health: dementa contribuie cu 11,2% din toti anii traiti cu dizabilitati printre persoanele cu varste peste 60 de ani, mai mult decat stroke(9,5%), tulburarile musculoscheletale(8,9%), bolile cardiovasculare(5,0%) si toate formele de cancer2,4%. In orice caz, studiile pana in 2002 referitoare la bolile cronice releva o ordine diferita a prioritatilor: cancer 23,5%, boli cardiovasculare 17,6%, boli musculoscheletale 6,9%,stroke 3,1% si dementa 1,4%.

Costurile economice ale dementei sunt enorme

Ingrijirea formala-ingrijiri de sanatate,ingrijiri sociale si comunitare, ingrijiri de suport, ingrijiri rezidentiale pe termen lung, centre de ingrijire, ingrijirea informala- ingrijirea de catre membrii familiei neplatita, incluzand si pierderea oportunitatii de a obtine venituri. In Marea Britanie 8 miliarde dolari In SUA 100 miliarde dolari pe an formal si 18 miliarde informal

Tratament si ingrijire

Diagnosticul timpuriu este de ajutor ingrijitorului, care este mai pregatit sa faca fata bolii si sa cunoasca ce urmeaza. Diagnosticul este primul pas in planificarea viitorului. Nu exista nici un medicament care sa vindece dementa dar exista medicamente care reduc temporar declinul cognitiv progresiv. Exista terapii bazate pe evidenta clinica utile pentru diferitele simptomele psihologicedepresie, anxietate,agitatie,idei delirante si halucinatii. Interventiile nonmedicamentoase sunt adesea eficiente- interventii psihosociale, in special furnizarea de informatii si suport apartinatorilor. Apartinatorii sunt de asemenea ajutati de o retea de sanatate a comunitatii si servicii sociale,; organizatii de auto-ajutorare, in special Asociatia Alzheimer ii poate ajuta sa gaseasca ajutorul potrivit. Ei pot fi educati despre dementa, contacarand lipsa intelegerii si constientizarii naturii problemelor. De asemenea ei pot fi antrenati sa managerieze mai bine simptomele comportamentale. Mai mult ca orice, persoanele cu dementa si ingrijitorii din familia sa necesita sprijin pe termen lung. Pacientii cu dementa au nevoie sa fie tratati tot timpul cu rabdare si respect pentru demnitatea si personalitatea lor ; persoanele de sprijin din familie au nevoie de suport neconditionat si intelegere- nevoile lor trebuie de asemenea determinate si sprijinite.

Resurse si preventie
Serviciile de sanatate in tarile in curs de dezvoltare sunt in general slab pregatite pentru a intampina nevoile persoanelor varstnice. Ingrijirea sanatatii, chiar la nivelul de ingrijire primara se bazeaza pe clinica ; persoanele varstnice trebuie sa fie ingrijite in clinica, adesea implicand o calatorie lunga si timp de asteptare in clinica pentru a beneficia de ingrijiri. Chiar atunci cand pot ajunge in clinica, evaluarea si tratamentul pe care il primesc sunt orientate asupra conditiilor acute decat cele cronice. Perceptia sociala este aceea ca primele sunt tratabile, ultimele intratabile si nu se incadreaza in responsabilitatea serviciilor de sanatate.

Obiectivele principale in medicina preventiva

Ernest Winder defineste drept obiectiv principal al medicinii preventive: sa faci populatia sa decedeze cat mai tarziu posibil, dar valida.

R.Doll defineste doua obiective:

prelungirea vietii prin cresterea longevitatii (a duratei medii a vietii); scaderea incapacitatii.

strategia europeana privind Sanatatea pentru toti pana in anul 2000

A da viata anilor (prin masuri de control al morbiditatii si incapacitatii); A da sanatate vietii (prin promovarea sanatatii); A da ani vietii (prin reducerea numarului deceselor premature si prin cresterea duratei medii a vietii).

.
Modificarile sociale inregistrate in ultimul secol in tarile dezvoltate (schimbari in domeniul nutritiei, in dimensiunea familiei, cresterea nivelului de educatie, asimilarea de catre populatie a unor cunostinte stiintifice in domeniul medicinii) si aplicarea unor masuri preventive in practica au condus la inregistrarea unor succese importante in promovarea sanatatii, succese marcate prin scaderea mortalitatii la tineri (sub 45 ani), ca de exemplu in Anglia, unde ponderea deceselor inregistrate la varste mai mici de 45 ani a scazut de la 48% la 4-6% sau prin excesul mortalitatii la varste mai mari de 75 ani.

Reducerea incapacitatii,
al doilea obiectiv principal al strategiilor preventive. este importanta pentru ca ea va face sa scada povara sarcinilor pe care le are societatea in conditiile cresterii longevitatii, deoarece cresterea longevitatii duce si la cresterea diferitelor grade de incapacitate. Rezulta necesitatea dezvoltarii unor servicii noi.

Scopul studiului
-evaluarea calitatii vietii persoanelor ce ingrijesc rude suferind de dementa, studierea ponderii factorilor ce influenteaza starea de sanatate a acestora, Studierea factorilor ce previn sau ajuta la imbunatatirea starii lor de sanatate.

obiective
Cresterea supravietuirii bolnavilor cu afectiuni cronice, cresterea cheltuielilor datorate imbatranirii populatiei a dus la necesitatea cautarii unor masuri de profilaxie centrate pe individ, familie, societate si stat. Rolul familiei de sustinator al varstnicului suferind de dementa Gradul de impovarare, de modificare a calitatii vietii apartinatorilor cu repercursiuni negative asupra calitatii vietii varstnicului suferind de dementa, Cautarea unor strategii de interventie

Material si metoda
Lotul de studiu este format din apartinatori ai pacientilor diagnosticati cu dementa, care au fost de acord sa fie intervievati despre situatia vietii lor si despre experienta convietuirii lor cu pacientul, care au completat testele solicitate. Studiul s-a desfasurat in perioada februarie-iulie 2008, in Clinica de psihiatrie din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Constanta, din randul pacientilor diagnosticati cu dementa. Apartinatorii au acelasi domiciliu cu pacientii. Apartinatorii au fost identificati de pacienti ca membri de familie, sot sau copil-adult, implicat direct in ingrijirea acestuia.

Masuratori efectuate
Caracteristici ale pacientului:- diagnosticul pe baza criteriilor DSM-TR pentru dementa, Simptomele psihice evaluate prin testele: MMSE, ADLglobal, NPI scor global, scala Reisberg. Caracteristicile apartinatorului: testul de depresie HAMD17, testul ZARIT-evaluarea sarcinii ajutorului principal, chestionarul de evaluare a calitatii vietii ingrijitorului. Strategia de interventie a inclus ca metode preventive acordarea informatiilor asupra diagnosticului, instruirea, introducerea jocului de rol, rezolvarea de probleme, antrenarea abilitatilor, tehnici de management al stresului si posibilitatea de suport prin telefon.

rezultate
Participantii la studiu, 38 de persoane cesi ingrijeau rude suferind de dementa, dintre care 28 femei si 10 barbati. Doua grupuri reprezentate de: -12 erau soti,/ Varsta cuprinsa intre 65-76 ani pentru ingrijitorii soti, -26 erau copii-adulti,varsta cuprinsa intre 32-59 ani.

Simptomele pacientului
Rezultatele nu au aratat diferente semnificative intre grupul cu dementa moderata/ severa, nici intre ingrijitorul sot/ ingrijitorul copil-adult. Impovararea ingrijitorului este asociata severitatii tulburarilor de comportament, si frecventei problemelor de comportament ale pacientilor.

Chestionarul de evaluare a calitatii vietii ingrijitorului(Int.J.Geriatr.Psychiatry 2006 ; 21 :50-56.

John wiley and sons,ltd.)
Chestionar : da nu nu cunoaste TI-a spus vreun medic diagnosticul pacientului ? (A) A fost nevoie sa te muti in cursul acestui an pentru a ajuta la imbunatatirea starii pacientului ?(B) in ultimele sase luni ai fost nevoit sa-ti amani o ingrijire medicala, o programare sau o internare datorita bolii rudei ?(C) faptul ca ai grija de ruda ta bolnava ti-a adus vreo dificultate sau a avut vreo consecinta asupra felului, modului de viata al familiei tale ?(B) faptul ca ai grija de ruda ta bolnava ti-a adus vreo dificultate in relatia ta cu prietenii ?(B) Te simti intr-o forma buna de sanatate ?(D) Ai primit suficiente explicatii asupra ingrijorarilor legate de organizarea programului de ingrijire la domiciliu al pacientului ?(A) Sanatatea dvs. fizica sau mentala a avut de suferit prin faptul ca aveti de ingrijit pacientul ?(D) Simti ca faci fata situatiei pacientului ?(D) Faptul ca faci fata , stapanesti situatia pacientului iti aduce dificultati in activitatile tale de timp liber ?(C) Iti permiti o jumatate de dupamiaza de leneveala pe luna cel putin, fara pacientul tau ?(B) Te ingrijorezi pentru viitor ?(D) Te simti impovarat ? Pe o scala de la 1(usor) la 10(greu) unde te-ai situa ?.>5 Ti-e teama ca vei dezvolta dementa ?(d) Te simti trist ?(D) Situatia ta financiara a devenit mai dificil de controlat de cand ai inceput sa ai grija de ruda ta ?(B) Pacientul beneficiaza de ajutor la domiciliu ?(A) A fost nevoie sa-ti readaptezi sau sa-ti reduci activitatea profesionala sau asociata ?(B) Te simti epuizat ?(C) Urmarind boala rudei dvs., ai utilizat antidepresive, tranchilizante sau pastile de somn ?(D)

Chestionarul de evaluare a calitatii vietii ingrijitorului

Scorul GRAY : egal pierderea QOL. QOL al ingrijitorului a fost impartit in patru domenii de observatie : -competenta comportamentala de a face fata dificultatilor create de boala(A) -relatia cu mediul(B) -perceptia psihologica a situatiei(C) -posibila perceptie a disconfortului(D) Sursa: John Wiley &Sons, Ltd. ,intJGeriatr

Fig. 1 - Distributia pe sexe a ingrijitorilor

Barbati 26% Femei Barbati Femei 74%

Fig. 2 - Structura familiala: ingrijitori sotiingrijitori copii adulti

Soti 32% Copii adulti 68% Soti Copii adulti

Fig. 3 - Distributia pe grupe de varsta

100 90 80 70

varsta

60 50 40 30 20 10 0 1 2 3

1 = pacienti cu varsta cuprinsa intre 57-88 ani 2 = ingrijitori soti cu varsta cuprinsa intre 65-76 ani 3 = ingrijitori copii adulti cu varsta cuprinsa intre 32

Fig. 4 - Scor MMSE

35 30 25

Scor MMSE

20 15 10 5 0 1 2

1 = Scor MMSE pacienti 2 = Scor MMSE ingrijitori

Fig. 5 A - Competenta comportamentala de a face fata dificultatilor create de boala

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 1 2 3 0 0 Copil adult 66 58 53 Sot 77

Fig. 6 B - Relatia cu mediul

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 1 2 3 4 5 6 0 11 16 16 73 61 76 66 53 100 91 88

Sot Copil adult

Fig. 7 C - Perceptia psihologica a situatiei / QOL

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 1 2 3 25 Copil adult Sot 75 100

Fig. 8 D - Posibila perceptie a disconfortului

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 1 2 3 4 5 6 7 38 30 25 33 38 57 50 58 57 50 Sot Copil adult 88 83 83 73

NPI
Apatie-31% Iritabilitate-31% Idei delirante-25% Agitatie-25% Dezinhibitie-25% Comportament motor aberant25% Depresie/disforie-12%

HAM-D apartinatori
8-17 18-25 >26 6 4 2 10 12 4

Factori ce influenteaza impovararea

Cresterea impovararii, a disfunctiei si intelegerii bolii creste dorinta apartinatorului de a-si institutionaliza ruda suferind de dementa. Satisfactia obtinuta prin relationare este un factor important de care depinde impovararea ingrijitorului.

.
What is observed: Caregivers QOL is related to patients QOL; caregivers depression or other physical or psychic disturbance is related to patients depression or other mood swings, behavioral disturbances BSPD, and viceversa.-The synchronicity between the couple caregiver- patient, like a dance The group of men caregiver with a better QOL than women, is characterized by a better adaptation to their role, with high score on the Persistence Temperament Dimension, perfectionist, industrious, determined, enthusiastic.

Strategia de interventie
Strategia de interventie a inclus ca metode preventive implementarea de strategii de constientizare, acordarea informatiilor asupra diagnosticului, instruirea, introducerea jocului de rol, rezolvarea de probleme, managementul disfunctiilor de executie ale pacientului, antrenarea abilitatilor, tehnici de management al stresului si posibilitatea de suport prin telefon. Toate acestea contribuind la alinarea, imbunatatirea dispozitiei ingrijitorului si scaderea impovararii.

Conclusions
Informal caregivers are most frequent old women taking care of their spouse or young women taking care of their parents, but is another group of men taking care of their relative, with high QOL compared with the other group. From a public health point of view, the increase in expences for care is a source of stress for physical and mental health of the dementia caregivers, especially emotional burden.. Important is the nature of relation between the caregiver and the patient, the satisfaction obtained affects caregivers burden; the need for a schedule, a synchronicity and strategy to change family caregivers rhythm to increase QOL.

Concluzii
Majoritatea apartinatorilor sunt femei in varsta care au grija de sotii lor sau femei tinere ce-si ingijesc parintii Persoanele ce ingrijesc rude dementa prezinta un risc crescut de a dezvolta o tulburare psihologica substantiala, existand rate inalte de morbiditate psihiatrica si suprasolicitare. Locuind impreuna cu pacientul exista un potential crescut de conflict.

concluzii
Cresterea cheltuielilor pentru ingrijire este o sursa de stress pentru sanatatea fizica si mentala a apartinatorilor, ca urmare impactul cheltuielilor poate fi considerat un indicator de grad de stress si suprasarcina, in mod particular impovararea emotionala ce acompaniaza responsabilitatile ingrijitorului.

concluzii
Interventia pentru membrii familiei s-a focalizat asupra modificarii raspunsului afectiv si a comportamentului la adresa pacientului. Constientizarea dementei nu este asociata de reducerea dorintei de a institutionaliza pacientul, sugerand ca programele educationale de unele singure nu sunt utile, ci in asociere cu interventii psihoterapice ce tin cont de personalitatea ingrijitorului si natura relatiei dintre acesta si pacient.

.
Intervention for the family members was focalised upon the change of affective response and their behavior according to the pacient. This Study show that using this strategy it was a significant decrease in major depression in dementia caregivers. The perception of the caregiver was that if the trust in his ability to take care increases ,they feel more prepared to take care of persons with dementia and improve their quality of life. In this way is a delay in the institutionalisation of the patient.

Va multumesc!

REFERENCES :
1.Minca Dana Galieta, Marcu M.G.-Sanatate Publica si Management Sanitar, Note de curs pentru invatamantul postuniversitar, editia a II-a revizuita, editura Universitara CAROL DAVILA Bucuresti,2005, pag.77-89, 157-165. 2.A.Takeda, E.Loveman, A.Clegg, J.Kirby, J.Picot, E.Payne, C.Green, A systematic review of the clinical effectiveness of donepezil, rivastigmine and galantamine on cognition, quality of life and adverse events in Alzheimers disease, International Journal of GERIATRIC PSYCHIATRY, volume 21, number 1, january 2006, http://www.interscience.wiley.com/journal/gps.,pag.17-28. 3. Philippe Thomas, Fabrice Lalloue, Pierre-Marie Preux, Cyril Hazif-Thomas, Sylvie Pariel, Robcis Inscale, Joel Belmin and Jean-Pierre Clement, Dementia patients caregivers quality of life : the PIXELstudy, International Journal of GERIATRIC PSYCHIATRY, volume 21, number 1,january 2006,pag.50-56. 4.WHO,2006, Neurological disorders, public health challenge,pag,42-55. 5. Renee L.Beard, Trust and Memory :Organizational Strategies, Institutional Conditions and Trust Negotiations inSpecialty Clinics for Alzheimers Disease, Culture, Medicine,and Psychiatry.An International Journal of CrossCultural Health Research, volume32,number 1, march 2008,Springer, editor-in-Chief Atwood D. Gaines, pag.1130. 6.Renato P. Veras, Celia P CALDAS, Sergio B.DANTAS, Leyla G SANCHO, Barnardo SICSU and Luciana B. Motta, Demented elderly people living at home in Rio de Janeiro, Brasil :Evaluation of expenditure on care, PSYCHOGERIATRICS,The Official Journal of the Japanese Psychogeriatric Society, volume8,number 2, june2008, Wiley-Blackwell, pag.88-95. 7.Joni Paton, Kate Johnston, Cornelius Katona, GILL Livingston, What causes problems in Alsheimers disease :attrbutions by caregivers.A qualitative study International Journal of GERIATRIC PSYCHIATRY, volume19, number 6,june 2004,pag527-532. 8.Luiza Spiru, Bruno Vellas, Pierre Jean Ousset, Teste CLINICE PENTRU DIAGNOSTICUL DEMENTEI DE TIP ALZHEIMER, editura Universitara CAROL DAVILA Bucuresti,2001, pag 5-10,37-54. 9. Carol J .Kershaw, Ed. D.,THE COUPLES HYPNOTIC DANCE. CREATING ERICKSONIAN STRATEGIES IN MARITAL THERAPY, Brunner/Mazel, publishers.New York,pag 40,128-136.

Mentalization Map: Dimensional Features and Conceptual Overlaps

Venn diagram
Self Other

Affect Consciousness
Emphasis on Affective Aspect

Mindfulness

Mentalization

Empathy

Equal emphasis on cognitive and affective aspects

Implicit & Explicit

Psychological Mindedness
Sursa: Am J Psychiatry 165:9, September 2008 Explicit