Sunteți pe pagina 1din 2

DREPT FINANCIAR CURS 1 Banii publici sunt acele bunuri care apartin statului.

Banii publici apartin statului sau unitatilor administrati !teritoriale. Statul roman recunoaste principiul autonomiei locale. "a ni elul deci#iei e$ista o delimitare clara intre deci#ia care se ia pe tot teritoriul tarii% de or&anele centrale si cea care se ia la ni elul 'iecarei unitati administrati !teritoriale. "a 'iecare dintre aceste ni ele locale% comunitatea isi ale&e or&anele deliberati e si e$ecuti e. Unitatile administrati !teritoriale nu sunt subordonate statului. Banii publici ii recunoastem dupa patrimoniul in care se a'la sau dupa re&ulile care insotesc utili#area lor. Un prim criteriu pentru recunoasterea banilor publici% cel principal ( patrimoniul in care se a'la) banii publici sunt cei care apartin unei persoane de drept public% adica unei persoane *uridice de drept public sau a unei subdi i#iuni administrati !teritoriale care nu au personalitate *uridica% dar sunt titulare ale unui patrimoniu +sectoarele muncipiului Bucuresti,. Persoanele *uridice de drept public sunt cele determinate ca atare prin le&e. 1. Statul 2. Unitatile administrati !teritoriale 3. Institutiile publice ( acele institutii in'iintate printr!un act normati % 'ie de stat% 'ie la ni el local% pentru a indeplini o 'unctie 'ie a statului% 'ie a autoritatilor locale. Ele au un patrimoniu in care se re&asesc bani. Acesti bani sunt banii publici. Cel de!al doilea criteriu e$tra&e punctele comune din anumite situatii in care banii sunt publici% desi sunt 'olositi de o persoana pri ata% de drept pri at. Este orba de situatia in care banii pro in dintr!un patrimoniu public% au 'ost bani publici si au 'ost incredintati cu un anumit scop% iar le&ea impune un mecanism de eri'icare a scopului respecti . De e$emplu% 'ondurile europene. Statul roman primeste de la UE niste bani pentru a!i 'olosi in anumite sectoare cu anumite destinatii. Statul nu ii c-eltuieste in mod direct% ci ii da mai departe unor persoane pri ate. Daca nu se respecta destinatia% persoana respecti a a trebui sa restituie acei bani. Sau a em situatia sub entiilor in care statul aloca sume de bani dar cu o destinatie precisa. Banii intra in patrimoniul pri at% dar pri atul nu ii c-eltuie nestin&-erit. E$ista o a treia ipote#a% cea in care statul din moti e de e'icienta% in anumite ca#uri% statul incredintea#a sume de bani unei persoane pri ate pentru a!i administra intr!un anumit scop% scop care ar 'i atins mai bine de acea persoana pri ata decat de stat. Este orba de &arantiile publice administrate de persoane pri ate. Cu alte cu inte% statul decide si are un pro&ram de &arantii publice. Statul &arantea#a obli&atiile unui pri at. Una dintre metodele prin care se spri*ina unele cate&orii de persoane sunt &arantiile publice. Persoana pri ata se imprumuta de la o banca% de obicei% iar banca ii cere &arantii. Daca statul considera ca spri*inirea acestei persoane ar 'i pro'itabila pentru stat% &arantea#a. Un e$emplu in acest sens este .Prima casa/. E$ista niste societati comerciale care pot purta denumiri di erse% re&ii autonome% societati nationale +atunci cand nu e$ista o piata de monopol,% companii nationale +pe o piata de monopol,. Statul modern a ales dupa al doilea ra#boi mondial sa se implice in economie% sa isi cree#e mari intreprinderi. Statele au companii aeriene% de pilda. Statul in'iintea#a o societate comerciala% care seamana ca si 'orma cu un actor pri at% dar deci#ia apartine actionarului ma*oritar% adica statul. Acestea sunt persoane de drept pri at0 "i se aplica le&ea societatilor comerciale. Cu toate acestea% ultima deci#ie apartine statului ca persoana *uridica de drept public. Trebuie preci#at ca si unitatile administrati !teritoriale pot in'iinta con'orm "e&ii 11231441 societati comerciale si se aplica aceleasi re&uli de mai sus. 5rice datorii neplatite ale acestor societati comerciale or 'i incluse in calculul de'icitului public. De'icitul este suma cu care statul este pe minus la s'arsitul unui an bu&etar. Cu alte cu ine a c-eltuit mai mult decat a a ut la dispo#itie. S'era banilor publici tinde sa se e$tinda. Deocamdata ea este limitata la cele 6 cate&orii de persoane preci#ate mai sus% dar cel putin din perspecti UE% s'era banilor publici trebuie e$tinsa. Cum 'ace statul rost de bani7 E$ista 1 mari cate&orii de surse ale banilor publici. 8orbim pe de!o parte de eniturile ordinare ale statului% eniturile obisnuite% cele pe care statul le a accesa in primul rand si numai atunci

cand eniturile ordinare nu sunt su'iciente% statul a recur&e la eniturile e$traordinare. 8eniturile ordinare sunt de 1 mari 'eluri9 enituri 'iscale si ne'iscale. Di'erenta dintre ele este 'oarte mare. 8eniturile 'iscale sunt acele obli&atii de plata pe care statul le impune in mod unilateral% prin le&e. Statul si numai el are puterea ca prin le&e +:5;, sa obli&e oamenii sa ii dea bani. Acestea sunt impo#itele% ta$ele si contributiile. 8eniturile ne'iscale sunt cele pe care statul le obtine asemanator cu persoanele pri ate9 din e$ploatarea bunurilor pe care le are in proprietate% din sanctiuni% amen#i. 8eniturile e$traordinare pro in din imprumuturi% an#ari de bunuri din re#er a statului +aur% titluri de aloare, si tipareste bani +relansare cantitati a,. De ce nu poate tipari bani7 Cu cat sunt mai multi bani% cu atat le scade aloarea +in'latie,. Al doilea moti este ca in cadrul UE statutul Bancii Centrale Europene si Tratatul pri ind 'unctionarea inter#ice emisiunea monetara ca sursa de acoperire a de'icitului bu&etar. Seminar Importanta banilor publici ( pro enienta si scopul. Banii publici pro in din9 1. Ta$e% impo#ite% contributii. Dreptul statul de a impune ( obli&atii9 Re&im *uridic special +le&ea 'inantelor publice, 8eri'icare :publicitate Sanctionarea celor care nu au respectat re&imul *uridic 2. Contracte ( e$ploatarea bunurilor statului : ser icii ( au acelasi re&im *uridic ca cel mai sus preci#at pentru ca banii pro in la ori&ine tot de la cetateni +e$9 casa pe care statul o concesionea#a a 'ost initial a unui cetatean,. Nu pot 'i 'olositi banii publici pentru un interes pri at. Ast'el se pun 6 intrebari9 a) Cum se aprecia#a e$istenta interesului public7 b) Cine ia deci#ia7 c) Aceasta deci#ie poate 'i cen#urata7 Daca ne a'lam la ni el local% orbim de interes public local. Curtea de Conturi e ultima care a eri'ica% insa nu poate cen#ura. Daca de pilda Consiliu "ocal considera interesul ca 'iind unul public% iar Curtea de Conturi nu este de acord% Consiliu "ocal se poate intoarce impotri a deci#iei CC la instanta de contencios administrati . In aceasta situatie% instanta a trebui sa e alue#e 'ara sa se substituie insa CC sau Consiliului "ocal. Insa ea a aprecia daca interesul a 'ost sau nu le&itim. 5 persoana 'i#ica atamata a putea contesta D5AR le&alitatea actului or&anului deliberati +in ca#ul nostru C",% nu si oportunitatea.