Sunteți pe pagina 1din 8

Matei Visniec opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera Angajare VISNIEC MATEI. Poet si dramaturg. De asemenea, pu li!ist. S"a nas!ut la #$ ianuarie %$&' in (adauti )Su!ea*a+. Dupa studiile li!eale, a a sol*it in %$,- .a!ultatea de Istorie " .iloso/ie a 0ni*ersitatii din 1u!uresti. A /ost mem ru al 2Cena!lului de 3uni2 !ondus de !riti!ul si pro/esorul Ni!olae Manoles!u. Dupa a sol*irea /a!ultatii este pro/esor. In %$,4 se e5ilea6a in .ranta, sta ilindu"se la Paris. 3u!rea6a la Se!tia (omana de la (adio .ran!e Internationale si, pentru o perioada, la Se!tia (omana a 11C. (e*ine in Paris si de*ine do!torand, urmarindu"si in a!elasi timp !ariera literara, mai ales !a dramaturg. De utea6a pu li!isti! in %$4# !u poeme in re*ista 23u!ea/arul2. De utul editorial are lo! in %$,- !u *olumul de poe6ie 3a noapte *a ninge, pu li!at la Editura Al atros din 1u!uresti. Pina in %$,4 si dupa %$$- !ola orea6a !u poeme, dramaturgie si arti!ole di*erse la re*istele7 23u!ea/arul2, 2(omania literara2, 2E!8ino52, 2Con*or iri literare2 s.a. Dupa de ut pu li!a *olumele7 9rasul !u un singur lo!uitor )*ersuri, Ed. Al atros, %$,#+: inteleptul la ora de !eai )*ersuri, Ed. Cartea (omaneas!a, %$,;+: Tara lui <ulii )teatru, Ed. Ion Creanga, %$$%+: Ca/eneaua Pas"Parol )roman, Ed. .undatiei Culturale (omane, %$$#+: Teatru des!ompus sau 9mul"lada"de"gunoi: .emeia !a un !imp de lupta sau despre se5ul /emeii " !imp de lupta in ra6 oiul din 1osnia )teatru, Ed. Cartea (omaneas!a, %$$,+: Poeme ulterioare )%$,4"l$$$+ )*ersuri, Ed. Cartea (omaneas!a, #---+. In!epind !u %$$-, Tele*i6iunea (omana si di/erite teatre din tara montea6a spe!ta!ole !u peste =- de piese de teatru ale autorului, printre !are Ce /a!em !u *iolon!elul>, 1ine, mama, dar astia po*estes! in a!tu? doi !e se"ntimpla"n a!tu?"ntii@, AngaAare de !lo*n, <aura din ta*an s.a. In a/ara s!enelor romanesti, piesele autorului au /ost montate in .ranta, <ermania, S0A, Austria, Polonia, .inlanda, Italia, Tur!ia, (usia, Moldo*a, Canada, 1elgia, 9landa, Maro!, El*etia et!. Este pre6ent !u poeme in Antologia poetilor tineri al!atuita de <eorge Al oiu )Ed. Cartea (omaneas!a, %$,#+, in Antologia poe6iei generatiei ?,- al!atuita de Ale5andru Musina )Ed. Vlasie, %$$=+ si in Antologia poe6iei romane de la origini pina a6i, al!atuita de Dumitru C8ioaru si Ioan (adu Va!ares!u )Ed. Paralela ;&, %$$,+. Este detinator, printre altele, al premiului pentru poe6ie al 0niunii S!riitorilor din (omania )%$,;+, premiul pentru dramaturgie al 0niunii S!riitorilor din (omania )%$$4, %$$,+, Marele Premiu al So!ietatii Autorilor si Compo6itorilor Dramati!i din .ranta )%$$;+. 3u!rea6a !a si reda!tor la Se!tia (omana a postului (adio .ran!e International din Paris. Este mem ru al 0niunii S!riitorilor din (omania si al Aso!iatiei S!riitorilor Pro/esionisti din (omania " ASP(9. Au /ormulat opinii !riti!e asupra s!rierilor autorului7 Ion 1ogdan 3e/ter "Sansa ino!entei Au!ate )23u!ea/arul2, nr. &-B%$,-+, Ar8ai!, sim oli!, !on!ret )2(omania literara2, nr. #-B%$,&+, intamplari in oras )2Contrapun!t2, nr. %,B%$$-+ si Poetul se intoar!e )29 ser*ator !ultural2, nr. &'B#--%+: Ni!olae Manoles!u )2(omania literara2, nr. &-B%$,- si ==B%$,#+: Marin Min!u )in *olum Eseu despre te5tul poeti!, II, Ed. Cartea (omaneas!a, %$,'+: Ale5. Ste/anes!u " Matei Visnie!, !ontemporanul nostru )2(omania literara2, nr. %-B%$$$+: Ion Negoites!u )in *olum S!riitori !ontemporani, Ed. Paralela ;&, #---+ s.a. Referinte critice:

de clovn [Teatru]

2Matei Visnie! de utea6a !u o !arte )3a noapte *a ninge+ s!risa !u talent si inteligenta, promitind un poet *aloros. )+ Sint !uprinse ai!i poe6ii !u in/atisare de /a ule /ara morala )sau !u o morala impli!ita+ sau de s!urte eseuri liri!e despre tot /elul de lu!ruri )al !aror til! poetul il sugerea6a+. )+ 0neori umorul negru )!a!i e5ista si la Matei Visnie! un !onta!t !u sursele suprarealismului+ du!e la /arse liri!e de tip urmu6ian2 )Ni!olae Manoles!u, 2(omania literara2, nr. &-B%$,-+ 2poemele sint mi!i istorii grotesti ori a surde, pro6ai!e la supra/ata insa gratioase in /ond, /in de!upate. Visnie! are /a!ultatea de a anima rapid poe6ia pornind de la doar !ite*a elemente ori !ite*a personaAe, /ara atentie la de!or, !a si !ind ele s"ar

a/la pe o s!ena de teatru aproape goala. A!olo de unde altii a ia in!ep sa de6*olte datele initiale, Visnie! se opreste, pune putinele elemente din !adru in anumite relatii si poemul se in!8eie. A reusit insa, intre timp, sa atinga /ara e/ort un grad de generalitate surprin6ator de inalt, transmitindu"ne un sens moral sau !8iar /ilo6o/i!.2 )Ion 1ogdan 3e/ter, 2(omania literara2, nr. #-B%$,&+ 2ViCnie! posedD o totalD !onCtiinED te5tualislD )Ci te5tuali6antD@+ Ci de ai!i de!urge, poate, poli*alenEa sa s!ripturalD. )...+ Pro6ele lui Matei ViCnie! au a!eeaCi !oerenED te5tualislD !a Ci teatrul sDu: ele sFnt e5empli/i!Drile simptomati!e despre modul !um me!anismul te5tual )!a Ci *i!leana maCinD Ga/GianD+ stD la pFndD Fn ori!e !lipD Ci din ori!e lo! pentru a ani8ila te5tul *ieEii Ci a instaura *iaEa te5tului. Fn a!eastD pro6D Hmeta/i6i!DI, !a Ci Fn pi!tura lui De C8iri!o, perspe!ti*a narati*D este total rDsturnatD, a!Eiunea po*estirii redu!Fndu"se la po*estirea a!tului po*estirii. Pro6ele narea6D modul Fn !are ele se s!riu iar personaAele lor se de*orea6D sau se autode*orea6D pe mDsurD !e se lasD in*entate de te5t.2 )Marin Min!u, Fn *oi. Eseu despre te5tul poeti!, II, Ed. Cartea (omJneas!D, %$,'+ 2HTeatrul des!ompusI este )...+ un teatru !are poate /i Fn nenumDrate /eluri re!ompus. HModulele te5tualeI, monologuri, Fn marea lor maAoritate, seamDnD !u !DrEile de Ao!, Fn sensul !D au *aloare Ci luate separat, Ci in!luse Fntr"o !om inaEie. .ie!are dintre ele este, Fn mod in!on/unda il, un te5t de Matei ViCnie!. Autorul plea!D de o i!ei de la o premisD stupe/iantD pentru noi, dar pe !are el o de6*oltD logi!, !u un !alm impertur a il Ci !u un /el de graEie CtiinEi/i!D, pFnD la epui6area tuturor semni/i!aEiilor posi ile. )...+ PersonaAul !are Fl o sedea6D pe dramaturg este omul se!olului douD6e!i, in!apa il, !u toatD mDreEia lui de !u!eritor al planetei Ci, Fn ultima *reme Ci al !osmosului, sD"Ci gDseas!D liniCtea su/leteas!D...2 )Ale5. Kte/Dnes!u, 2(omJnia literarD2, nr. %-B%$$$+ 2Toate trei !ulegerile de *ersuri ale lui Matei ViCnie! resping realitatea !are"% Fn!onAoarD. (e/u6ul sDu de a!!eptare, !e se desprinde Ci din opera sa dramati!D, este /DrD drept de apel Ci impli!D temeiurile gra*e, Fntre !are Ci meditaEia asupra utopiei. Fn prima !ulegere. 3a noapte *a ninge )%$,-+, *ersurile lui Matei ViCnie! se lasD purtate de miraAul alegoriei, Fn!8egate Fn /a ule, para ole, ane!dote liri!e, istorioare !u /ond dida!ti!, analul Ci mira!ulosul !ola orFnd la denunEarea a surdului, mai ales so!ial )...+. Da!D a!este rDs/rFngeri alegori!e ar lipsi. Matei ViCnie! ar /i un poet suprarealist !e se !ompla!e Fn Ao!ul sDu oniri! mai mult sau mai puEin programat: el FnsD puri/i!D *isul printr"o meditaEie insidioasD, uneori de e5tindere /iloso/i!D...2 )Ion NegoiEes!u, Fn *oi. S!riitori !ontemporani, Ed. Paralela ;&,#---+ 2Fn !DrEile din prima parte a anilor ?,-, ViCnie! a HpatentatI o reEetD personalD, trans/erFnd Fn spaEiul dis!ursului poeti! me!anismele teatrului a surdului7 narati*itate austerD, de!or simpli/i!at, redus la !Fte*a linii, personaAe par!D pierdute Fn spaEiu, !on!eptuali6Dri sentenEioase, atmos/erD " Fn genere "para oli!D. Se puteau re!unoaCte Fn te5t detaliile realitDEii !otidiene, dar a sor ite Fn mi!i istorii Hpost"suprarealisteI, a surde sau aproape a surde, dar H!u mie6I. Fnseria ilD Fn teatru dupD lones!u, 1e!Gett Ci !eilalEi, /ormula FCi pDstrea6D prospeEimea Ci originalitatea Fn poe6ie, /D!Fnd din ViCnie! unul dintre *Fr/urile generaEiei anilor?,-"?$-.2 )Ion 1ogdan 3e/ter, 29 ser*ator !ultural2, nr. &'B#--%+

Matei Visniec
Arta si Cultura > Literatura % # = ; &

Matei Visniec, poet si dramaturg roman, este re!unos!ut mai ales pentru opera sa in lim a /ran!e6a. Dramaturgul s"a nas!ut la #$ ianuarie %$&' in (adauti, unde si"a

petre!ut !opilaria. Asta6i lo!uieste la Paris, unde !ola orea6a !u re*iste /rantu6esti si lu!rea6a la (adio .ran!e Internationale. Sunt omul care traieste intre doua culturi, intre doua sensibilitati, care are radacinile inRomania si aripile in Franta. Matei Visnie! A!esta si"a dat seama in!a de mi! !a ideologia pe !are tre uia sa o adopte la s!oala si in so!ietate, nu era delo! per/e!ta. Di/erenta dintre modul in !are era in/atisata realitatea si realitatea propriu"6isa a de*enit sursa de inspiratie pentru o parte din piesele sale.

Matei Visniec

S!oala primara si li!eul le"a /a!ut in satul natal, in perioada %$'&"%$4&, perioada in !are *a isi *a pu li!a primele poeme in re*ista 23umina2, apoi in 2Cute6atorii2, pre6entat /iind atun!i de !atre poetul Virgil Teodores!u. De utul sau literar la ni*el national a a*ut lo! in %$4# si a !onstat in pu li!area unor poeme in re*ista 23u!ea/arul2. Desi (adautiul se poate numara printre orasele 2in !are nu se intampla nimi!2, Matei Visnie! a ramas !u o amintire /rumoasa, spe!ta!olul !ir!ului !are se a/la in turneu in orasul sau natal, !eea !e l"a inspirat mai apoi sa s!rie LAngaAare de !loMn2. Piesa !olorata de teatru, repre6entatiile in dire!t i"ar /i des!8is apetitul a!estuia pentru teatru. 3a 1u!uresti, Matei Visniec a !itit /oarte mult, a*and a!!es la toate i liote!ile. Creatia sa a /ost limitata in a!ea perioada de !en6ura, iar te5tele i"au /ost inter6ise. Pentru sapte ani a /ost pro/esor de istorie si geogra/ie intr"o !omunia din Audetul Calarasi, Doro antu"Plataresti. In a/ara de poeme, !are i"au /ost pu li!ate, tot !e a s!ris in perioada %$44"%$,4 i"a /ost !en6urat, iar te5tele au !ir!ulat in se!ret. A!esta a /ost inter*alul in !are a s!ris /oarte mult7 *olume de poe6ie, piese de teatru, s!enarii de /ilm si un roman. Pentru a"si /a!e !unos!ute piesele, a!esta a /ost ne*oit sa si le /oto!opie6e si sa le distri uie in spatiul teatral si literar. Matei Visnie! a /ost mem ru al !ena!lului !ondus de Ni!olae Manoles!u, Cena!lul de 3uni. In %$,- a de utat la Editura Al atros !u !ulegerea de poeme 23a noapte *a ninge2. Carti aparute inainte de %$,$7 23a noapte *a ninge2 N %$, 29rasul !u un singur lo!uitor2 N %$,# 2Inteleptul de la ora !eai2 " %$,;

(e*iste literare in !are a pu li!at7 (omania literara 3u!ea/arul Am/iteatru Croni!a Viata (omaneas!a Vatra E!8ino5 In anul %$,4, Visnie! a ple!at din (omania !erand a6i politi! in .ranta. Ai!i a o tinut !etatenie in %$$=. Dupa re*olutie, Matei Visnie! a de*enit !el mai Au!at a!tor din tara noastra, atat in !apitala, !at si in restul tarii. Teatrul National din Timisoara a organi6at in o!tom eiM %$$' un /esti*al, 2Matei Visnie!2, in !adrul !aruia au /ost repre6entate %- piese de"ale dramaturgului de !atre %# trupe de teatru. 3a doar =% de ani, Visnie! lasa deAa o opera importanta pentru !ultura romana. In !ea /ran!e6a si"a /a!ut de utul aAungand la Paris, prin poe6ie 23e sage a l?8eure du t8e2, *olum !are a primit distin!tia 2Cea mai una !arte de poe6ie din %$,;2. Matei Visnie! a primit de"a lungul timpului numeroase premii, dintre !are multe in (omania, pre!um premiul re*istei (omania 3iterara la .esti*alul National de Poe6ie 2Ni!olae 3a is2 din %$44, premiul dat de 0niuniea S!riitorilor din (omania in %$,& pentru 2Cea mai una !arte de poe6ie2 " 2Inteleptul de la ora !eai2. Tot din partea 0niunii S!riitorilor a primit in %$$% premiul pentru dramaturgie, pentru !are a /ost distins si de A!ademia (omana in %$$,, de 0niunea S!riitorilor in #--# si #--4 si de Ministerul Culturii in #--#.A!estea nu sunt singurele premii, iar pe langa a!elea, palmaresul sau numara multe distin!tii de mar!a si din partea so!ietatilor si /esti*alurilor de teatru din .ranta.
Cine este, deci, acest Matei Viniec m vei ntre a, poate! " e#tensie vie a posteriori a lui $ugen %onescu, un poet, dramaturg, e#ilat, contra andist de cultur& Aa ar arta n c'teva cuvinte ntreaga sa iografie& 0nul dintre amanii )dintre !ei mai de seamD+ ai 1u!uretiului, Ltipul DstaO este Fn pre6ent !el mai Au!at romJn de peste 8otare. Cu piese traduse Fn #& de lim i, o a!ti*itate literarD !el puin /as!inantD, a!est om a reuit sD Fi atragD pe Aapone6i, ast/el Fn!Jt, Fn /ie!are an, o piesD nouD de"a lui este Au!atD Fn teatrul Pa6e din ToGQo. A!eastD persoanD reuete Fntr"o singurD piesD de teatru )Trei nopi !u Maddo5+ sD topeas!D !el puin !in!i opere /undamentale ale literaturii uni*ersale. El /a!e alu6ie la 1e!Gett, teatrul lui Iones!u, RmpDratul Mutelor )Silliam <olding+, Caragiale, drama !omuni!Drii spe!i/i!e e5istenialismului. Ki a!estea sunt doar !ele pe !are le poi identi/i!a la prima !itire. Matei Vinie! este un postmodernist opt6e!ist !e a /ost !en6urat de !Dtre regimul !omunist, un /ugar Fn !Dutarea re!unoaterii. 9 ligat, de !Dtre Lperioada roieO a (omJniei, sD Fi sugrume propria !reaie Fn /aa luminii re/le!toarelor, el a de*enit un ade*Drat sami6dat literar. Pentru a" i demonstra *aloarea, Matei Vinie! Fi /oto!opia piese !e le FmpDrea ilegal teatrelor i intele!tualilorT FnsD o asemenea operD nu putea rDmJne *eni! su auspi!iul e6oterismului. Ast/el, el /uge Fn .rana unde !ere a6il politi!, iar din %$$# piesele Fi sunt pu li!ate Fn lim a /ran!e6D.

Dar a!est arti!ol nu este despre iogra/ia sa, o !Dutare rapidD pe LgoagDlO *D *a permite lu5ul de a a/la in/ormaii destule re/eritoare la *iaa sa i !8iar inter*iuri. Eu sunt ai!i sD *D transmit, prin graiul s!ris !D un romJn !e este Au!at Fn atJtea teatre din (omJnia i .rana meritD mD!ar osteneala de a /i oprit pe stradD de noi, muritorii de rJnd, pentru a"i spune !u un 6Jm et pe /aD7 Li"am !itit !Jte*a !reaii. Ri mulumes! Fn numele romJnilor pentru !D, Fn atJtea Dri din Europa i nu numai, numele unuia dintre noi poartD mJndru aplau6ele pu li!uluiO. Citind di/erite inter*iuri !e"l a*eau !a protagonist pe Matei Vinie!, un paragra/ din inter*iul o/erit re*istei L9 ser*ator !ulturalO mi"a atras atenia i anume7 LEu am s!ris LIstoria !omunismului po*estitD pentru olna*ii mintaliO !on*ins /iind !D este ne!esarD. 3umea o!!identalD n"a prea Fneles !um este !u utopia !omunistD. Dar piesa este ne!esarD i pentru tinerii din (omJnia, ei nu tiu astD6i !um a /ost !u spDlarea !reierelor, presiunea asupra indi*idului, *idul din interiorul marilor !u*inte i al marilor slogane.O Cum se putea e5prima oare o persoanD !e gDsete Fn Ce8o*, Cioran sau MeQer8old ade*Drai FndrumDtori !ulturali> De !e mi"a atras atenia a!est paragra/> Deoare!e a!eastD pro lemD este Fn!D *ie, pompea6D sJnge negru Fn trupul mai!ii noastre dragi: iar !omunismul este un pete! smuls din pieptul Fn!D tJnDr al mai!ii noastre, pe !are noi Fl pri*im dar nu Fl putem Fnelege. 0nii Fl plJng, alii Fl a!u6D, iar alii Fl ignorD. RnsD noi, !ei !are !Dl!Dm pe !alea DtDtoritD a Fnaintailor notri suntem datori sD ne in/ormDm i sD pri*im o ie!ti* a!eastD perioadD. Cum Fn adJn!ul nostru sunt *o!i/erDri pre!um Luite !e a /D!ut Ceaues!u @O, re!omand !Dlduros le!turarea a!estei piese de teatru )da!D se poate i *i6ionarea ei !u atJt mai ine @ eu nu am a*ut a!eastD oportunitate+. Matei Vinie!T eu l"am des!operit !a pe un om sensi il, !e gDsete Fn realitate mu6a sa, reuete sD se /a!D au6it Fn peste ;- de Dri de pe toate !ontinentele. 0n polemolog in/luenat de situaia Iugosla*iei Fn !ele douD piese ale sale L Despre se5ul /emeii N !Jmp de luptD Fn rD6 oiul din 1osniaO i LUotel Europa !ompletO. 0n poet permis de !omunism. 0n s!riitor premiat de douD ori la rJnd Fn !adrul .esti*alului de la A*ignon 9//. Nu numai /ran!e6ii l"au premiat pentru Fntreaga a!ti*itate N (remiul $uropean acordat de )ocietatea Autorilor *i Compozitorilor +ramatici din ,ran-a .)AC+/& A!ademia (omJnD l"a premiat !u LPremiul pentru DramaturgieO. Cine este, deci acest Matei Viniec ! 0reu de zis 1 este un om, asta este sigur& 2ndeplinete toate condiiile mele de a se putea numi 3om4& 2ns voi ncerca s rspund la aceast ntre are prin: Matei Viniec este o scen de teatru am ulant, a crei g'ndire tre uie vzut mcar o dat n via5 P.S. VD mulumes!, domnule Vinie!, pentru a!ti*itatea dumnea*oastrD@

(ostmodernismul
Autor: prof. Ligia Ghinea

Postmodernismul este un curent n curs de cristalizare i teoretizare, putnd fi definit drept micare cultural din a doua jumtate a secolului al XX-lea, pn n prezent, ce aparine de modernism, deosebindu-se prin aceea c nglobeaz experiena estetic anterioar, o recupereaz original, ironic i ludic, parodic i absurd. ermenul postmodernism a fost utilizat ncepnd cu deceniul al patrulea al secolului al XX-lea i reprezentanii acestui curent se raporteaz la !enaclul de luni, nfiinat la "ucureti, acolo unde se reunesc scriitorii generaiei #$%, care au complexul c &totul a fost deja scris'. !a i specific al acestui curent, remarcm c se propune o nou relaie a artistului cu lumea, ancorat n cotidian, n existena banal, desc(is spre real, dar i spre imaginar. )clectismul, obiecti*itatea, intertextualitatea, amestecul de genuri i specii literare, de coduri, biografismul +autorul apare n opera literar,, sunt tot attea trsturi ale postmodernismului. -n plus, limbajul poeziei este curent, cotidian, prozaic, registrul este neologic +s.m.s., mass-media, P.!.,, eludndu-se semnele de punctuaie i de ortografie, de fapt, normele gramaticale. !itadinismul, proza scurt, tendina ctre ../., ctre groaz, ctre po*estirea n *ersuri sunt alte caracteristici ale literaturii postmoderne. 0eprezentani de seam n literatura romn sunt1 2lexandru 3uina +primul scriitor care a utilizat termenul de postmodernism,, .imona Popescu, 3atei 4iniec, 5oan 6roan i 3ircea !rtrescu +foto,, iar n literatura uni*ersal mai cunoscui sunt1 6abriel 6arcia 3ar7uez, 8o(n /o9les, 3ario 4argas :losa. 4olumul otul, scris de 3ircea !rtrescu, *olum din care face parte poezia Poema c(iu*etei, i propune recuperarea prin parodie a liricii de dragoste ce aparine literaturii romantice, cu deosebirea c iubirea se manifest nu ntre fiine, ci ntre obiecte crora li se atribuie nsuiri i idealuri omeneti.

Poema, care are ca tem iubirea dintre dou entiti, dac le putem spune aa unei stele i unei c(iu*ete, se caracterizeaz prin stilul parodic i trimite la ideea din textul eminescian sau barbian1 incompatibilitatea celor dou personaje care aparin unor lumi diferite. 2adar, intertextualitatea, ironia i tonul ludic sunt alte trsturi ale postmodernismului pe care le regsim n text. ;in punctul de *edere al formei sale, se obser* c textul seamn cu o po*este n *ersuri care se deruleaz prea repede i de*ine absurd, greu de crezut. <u exist majuscule, se eludeaz ortografia i semnele de punctuaie sunt utilizate ocazional. -n concluzie, nonconformismul e uor de obser*at n ceea ce pri*ete respectarea normelor gramaticale ;in punctul de *edere al coninutului, e*enimentele sunt plasate n cotidian, n mediul citadin i par banale, dar sunt mai degrab absurde, ireale. Personajele sunt obiecte personificate1 c(iu*eta, steaua galben, muamaua, borcanul de mutar, tacmurile, strecurtoarea de sup, gaura din perdea, dacia crem. -n pri*ina structurii, putem obser*a c textul e compus din dou sec*ene. -n prima ni se relateaz la persoana 5 cum c(iu*eta s-a ndrgostit de o stea galben i apoi s-a confesat muamalei, borcanului de mutar, tacmurilor ude i, n cele din urm, c(iar steluei. !onfesiunea ctre stea este prezentat tot la persoana 5, printr-un monolog lipsit de lirism i extrem de realist, cu o recuzit tipic postmodernist1 moara dmbo*ia, fabrica de pine, centrale electrice, paratrznete. .pre deosebire de luceafrul din poezia eminescian, steaua, aici, este mic i galben, i nu rspunde in*ocaiei1 &dar *ai steaua galben nu a rspuns acestei c(emri'. 5ncompatibilitatea este e*ident prin imposibilitatea comunicrii ntre cele dou personaje. 3oti*ul tcerii stelei este c ea iubea o strecurtoare, adic fiecare e liber s aleag, i singurul lucru care i rmne de fcut c(iu*etei este s accepte aceast alegere, aceast libertate. !(iu*eta se consoleaz, cu o muama, dup ce mediteaz asupra sensului existenei, asemeni !tlinei din :uceafrul, muama care se afla mult mai aproape de c(iu*et dect steaua galben. Prozaicul este e*ident n limbaj1 &czu n dragoste', &sifonul meu a bolborosit tot felul de cntece', &regatul de linoleum', iar ironia &dar *ai=' &nic(elul meu te dorete' de*ine constant, ca i absurdul, &fiindc iubea o strecurtoare de sup'. :ipsesc magia, expresi*itatea, textul pare c(iar brutal, apoetic. <u se tie, ns, cum s-a finalizat cea de-a doua propunere a c(iu*etei, ambiguitatea persistnd n finalul poeziei, ca i ndoiala, ezitarea cititorului n faa unei asemenea istorii. .ec*ena a doua, format din ultimele cinci *ersuri, scrise la persoana 5, reprezint

un fel de concluzie, de moral a unui personaj-narator care, ca ntr-o po*estire n ram inter*ine, aici ns pentru a puncta asemnarea dintre deziluzia pe care a trito c(iu*eta i propria sa dezamgire. Personajul-narator, care este o gaur n perdea, mrturisete c i pasiunea sa pentru o dacie crem a rmas n stadiul de fantezie, datorit incompatibilitii1 &i eu, care *-am spus po*estea, am iubit o superb dacie crem'. onul sec, scurt completeaz nota absurd i tenta ironic a textului, trimind cititorul la menestrelul din balada lui 5on "arbu, care aduce istoria pe alte coordonate temporale i spaiale. ;e data aceasta, ns, naratorul apare n finalul textului, nu n incipit, i face trecerea dintre planul naraiunii i cel real, dintre trecut i prezent, i nu in*ers, cum se ntmpl la 5on "arbu1 &cnd*a', &tot ce-a fost mi se pare un *is'. 3ai remarcm n textul lui 3ircea !rtrescu, incipitul &ex abrupto'1 &ntr-o zi c(iu*eta czu n dragoste' i impresia de uni*ers fals1 &se confeseaz muamalei din buctrie'. .fritul po*etii de iubire este la fel de artificial i de brusc, de neateptat1 &dar *ai=' i nu ne emoioneaz, ci contrariaz prin straniu i impresia de *er falsc(e. Putem concluziona c &Poema c(iu*etei' este un text postmodernist, ce surprinde prin insolit i prin originalitate, prin idei i intertextualitate, cci asemeni cercettorului unui palimpsest, cititorul a*izat poate obser*a elemente comune cu opera lui 3i(ai )minescu i a lui 5on "arbu.