Asistena judiciar n materie penal n cadrul Uniunii Europene Introducere Asistena judiciar n materie penal poate fi neleas att

n sens larg, ct i ntr-un sens restrns: asistena judiciar n sens larg cuprinde extrdarea, iar asistena judiciar n sens restrns se refer la transferul procedurilor, transferul persoanelor condamnate, precum i la recunoaterea i executarea hotrrilor. Asistena judiciar n sens restrns se refer la sprijinul furnizat de autoritile judiciare ale unui stat celor ale unui alt stat pentru realizarea anchetelor, comunicarea de citaii sau de alte acte de procedur, sau pentru furnizarea de informaii. Asistena judiciar n materie penal este un principiu al cooperrii judiciare internaionale. Asistena judiciar se utilizeaz atunci cnd un stat este incapa il s demareze o anchet sau o procedur singur i are ne!oie de ajutorul unui alt stat n acest sens, de exemplu, pentru audierea martorilor sau pentru supra!egherea persoanelor aflate n deplasare n afara teritoriului statului solicitant. ". Prezentarea succint a Conveniei din 29 mai 2 privind asistena reciproc n materie penal dintre statele mem!re ale UE i a Protocolului din "# octom!rie 2 " la aceast Convenie$ #on!enia din $% mai $&&& pri!ind asistena reciproc n materie penal dintre statele mem re ale '.(. )*.+. # ,%- din ,$.-.$&&., n cele ce urmeaz #on!enia din $&&&/, care a intrat n !igoare n data de $0 august $&&., precum i Protocolul din "# octom!rie 2 " la aceast Convenie )*.+. # 0$1 din $,.,,.$&&,, n cele ce urmeaz: 2rotocolul din $&&,/, care a intrat n !igoare n data de . octom rie $&&., marcheaz etape importante n dez!oltarea asistenei judciare n cadrul '.(. Aceste instrumente au scopul de a completa instrumentele existente ale #onsiliului (uropei i pe cele multilaterale, i n special: 3 #on!enia (uropean din $& aprilie ,%.% pri!ind asistena reciproc n materie penal )n cele ce urmeaz: #on!enia din ,%.% pri!ind Asistena 4eciproc/,
A.

3 2rotocolul su adiional din ,- martie ,%-5 )n cele ce urmeaz: 2rotocolul din ,%-5/, 3 6ratatul din $- iunie ,%1$ pri!ind extrdarea i asistena reciproc n materie penal dintre 4egatul "elgiei, 7arele 8ucat al 9uxem urgului i 4egatul +landei, modificat prin 2rotocolul din ,, mai ,%-: )n cele ce urmeaz 6ratatul "enelux/.6ratatul "enelux se aplic n contextul relaiilor dintre statele me re ale 'niunii (conomice "enelux; nu a fost niciodat aplica il 4omniei. 'lterior a fost adoptat cel de-al 8oilea 2rotocol Adiional din 5 noiem rie $&&, la #on!enia din ,%.% pri!ind Asistena 4eciproc. 6itlul < al #on!eniei din $&&& )=2re!ederi generale>/ analizeaz maniera n care noile elemente introduse prin aceasta relaioneaz cu o serie de aspecte de asisten judiciar =tradiional>, apoi se refer la pre!ederile generale ale #on!eniei din $&&& care descriu legtura cu celelalte instrumente ale asistenei judiciare, domeniul su de aplicare, executarea i transmiterea solicitrilor de asisten judiciar i autoritile competente. ?unt discutate formele concrete de asisten reciproc pre!zute n #on!enia din $&&&, cum ar fi li!rrile supra!egheate, echipele comune de anchet, anchetele su acoperire i alte forme de asisten. 8in cauza diferenelor existente ntre procedurile naionale, informaiile culese ntr-o ar nu pot uneori s fie exploatate ntr-o alt ar. Acest lucru se ntmpl atunci cnd metoda utilizat pentru culegerea informaiilor nu este pre!zut de procedurile naionale. (ste moti!ul pentru care #on!enia $&&& pre!ede c statul solicitant poate s solicite statului destinatar s se conformeze la anumite formaliti sau exigene n materie de procedur, care sunt eseniale n cadrul legislaiei naionale. A sena a ordrii irocratice !a facilita cooperarea. #ererile de ntrajutorare i comunicrile tre uie deci s fie adresate direct autoritilor judiciare care au competen teritorial. 6otui, n anumite cazuri, documentele !or putea fi transmise sau returnate prin intermediul unei autoriti centrale. #ererile urgente se pot face prin <nterpol sau prin orice alt organism competent. ?chim ul li er )adic fr cerere preala il/ de informaii i mecanisme care utilizeaz mijloacele de comunicare moderne, cum ar fi !ideoconferina i teleconferina, !or facilita cooperarea ntre autoritile judiciare cu pri!ire la infraciunile penale i administrati!e. Asistena judiciar poate fi solicitat n urmtoarele cazuri:

 n !ederea predrii autoritilor competente dintr-un stat care le solicit a o!iectelor care au fost furate sau o inute prin mijloace criminale i care au fost gsite ntr-un alt stat mem ru; pentru transferarea temporar pe teritoriul unui stat mem ru n care este condus ancheta a unei persoane deinute pe teritoriul unui alt stat mem ru; pentru audierile prin !ideoconferin; pentru audierile prin teleconferin; pentru a permite predri supraveg%eate pe teritoriul unui stat mem ru n cadrul unor anchete penale cu pri!ire la infraciuni suscepti ile s genereze o extrdare. Aceste predri tre uie s fie conduse i urmrite de autoritile competente ale statului mem ru solicitat; dou state mem re sau mai multe ale 'niunii (uropene pot forma o ec%ip comun de anchet cu un scop specific i pentru o perioad limitat de timp; anchete discrete pot, de asemenea, fi conduse de ageni ai unui stat mem ru )sau de ageni naionali/ care acioneaz n secret sau su acoperire, cu condiia ca legile i procedurile naionale din statele mem re n care are loc ancheta s fie respectate; pentru a permite autoritilor competente ale unui stat mem ru s solicite unui alt stat mem ru interceptarea telecomunicaiilor. #omunicaiile pot fi fie interceptate i transmise direct autoritilor competente ale statului solicitant, fie nregistrate n !ederea transmiterii lor ulterioare. Aceste cereri tre uie s fie n conformitate cu legile i procedurile naionale ale statelor mem re implicate. #on!enia din $&&& are drept scop facilitarea asistenei reciproce dintre autoritile statelor mem re, prin intermediul creterii !itezei de reacie i a eficacitii, de exemplu datorit pre!ederii audierilor prin !ideoconferin i prin dez!oltarea instrumentelor existente, cum ar fi extinderea asistenei judiciare ctre anumite tipuri de proceduri administrati!e. 9a data de ,1 octom rie $&&,, a fost adoptat un 2rotocol pri!ind cooperarea reciproc n materie de informaii referitoare la tranzaciile ancare, n !ederea luptei mpotri!a splrii capitalurilor i a criminalitii financiare. Acest 2rotocol este parte integrant a #on!eniei $&&&. #omplexitatea juridic a asistenei judiciare este o consecin a acumulrii de reglementri internaionale i naionale care tre uie aplicate n acelai timp: autoritile solicitante tre uie s sta ileasc n fiecare situaie care este instrumentul aplica il, s !erifice dac exist pre!ederi mai
0

fa!ora ile i, n ceea ce pri!ete con!eniile multilaterale, s identifice prile, precum i posi ilele declaraii sau comunicri cu pri!ire la modalitile de transmitere i lim ile acceptate. 9a ni!elul dreptului internaional, exist mai mult de $& de instrumente multilaterale care se refer la asistena judiciar din cadrul #onsiliului (uropei i al @aiunilor 'nite. #ele mai importante sunt enumerate mai jos: Instrumente multilaterale 3 Convenia din "9&9 privind asistena reciproc ratificat de peste 0& de state. Acoper toate formele de asisten judiciar i furnizeaz posi ilitatea refuzului asistenei n situaia infraciunilor politice sau fiscale )ultimul moti! de refuz a fost ndeprtat prin 2rotocolul din ,%-5/, a nclcrii su!eranitii sau din raiuni de ordine pu lic. #omisiile rogatorii sunt transmise prin intermediul 7inisterului *ustiiei, n timp ce alte cereri pot fi comunicate direct. #on!enia din ,%.% are ntietate fa de tratatele ilaterale pri!ind asistena reciproc n materia penal dintre pri, cu excepia situaiei n care alte con!enii ilaterale sau multilaterale reglementeaz aspecte specifice ale asistenei reciproce ntr-un anumit domeniu. @oile acorduri ilaterale sau multilaterale pri!ind asistena reciproc n materie penal pot fi ncheiate de pri doar n scopul completrii #on!eniei din ,%.% sau al facilitrii aplicrii acesteia )Articolul $1/. 3 Protocolul din "9'( la #on!enia din ,%.% cu pri!ire la asistena reciproc, care nc nu a fost ratificat de toate ststele mem re ale #onsiliului (uropei. 9rgete sfera cooperrii internaionale la trimiterea documentelor referitoare la executarea unei pedepse i la msuri similare )suspendarea executrii unei pedepse, li erarea condiionat, amnarea executrii unei pedepse sau ntreruperea executrii acesteia/. 3 Cel de)al doilea Protocol adiional din 5 noiem rie $&&, la #on!enia din ,%.% pri!ind asistena reciproc a nceput s fie ratificat n fe ruarie $&&-:Al ania, "ulgaria, 4epu lica #eh, 8anemarca, (stonia, 9etonia, 9ituania, 2olonia,2ortugalia, 4omnia, (l!eia, ?lo!acia, <srael. 2rotocolul pre!ede comunicarea direct dintre autoriti i este aza mai multor forme de cooperare, cum ar fi audierile !ideo sau conferinele prin telefon, o ser!aiile transfrontaliere, echipele comune de anchet, li!rrile supra!egheate i anchetele su acoperire. 3 #on!enia #onsiliului (uropei din 5 noiem rie ,%%& pri!ind splarea, percheziia,indisponi ilizarea i confiscarea produselor infraciunii.

3 #on!enia (uropean din $- ianuarie ,%%- pri!ind suprimarea terorismului. 3 #on!enia #onsiliului (uropei din ,1 mai $&&. pri!ind pre!enirea terorismului. 3 #on!enia de 8rept penal din $- ianuarie ,%%% pri!ind corupia. 6extele #on!eniilor precum i lista actual a ratificrilor i declaraiile pot fi !izualizate la urmtoarea adres de internet: http:AAcon!entions.coe.intA. 3 #on!enia +@' din ,% decem rie ,%55 mpotri!a traficului ilegal de su stane narcotice i psihotrope. 3 #on!enia +@' din ,. noiem rie $&&& mpotri!a crimei organizate transfrontaliere i 2rotocoalele acesteia. 3 #on!enia +@' din 0, octom rie $&&0 mpotri!a corupiei. 6extele multor #on!enii +@' n ceea ce pri!ete materia penal, precum i o list a ratificrilor actuale pot fi citite la urmtoarea adres de internet: BBB.unodc.orgAunodcAenAdrugCandCcrimeCcon!entions.html. Dn afara instrumentelor multilaterale, 4omnia a ncheiat circa $& de tratate ilaterale pri!ind furnizarea de asisten judiciar reciproc n materie penal. Tratate bilaterale 3 Al ania, Algeria, "elgia, "osnia i Eerego!ina, "ulgaria, #anada, 4epu lica #eh, #hina, #oreea de @ord, #roaia, #u a, (gipt, Frana, Grecia, <talia, 7aroc, 4epu lica 7oldo!a, 2olonia, 4usia, 4epu lica ?ocialist Federal <ugosla!ia )aplica il statelor succesoare/, ?iria, ?lo!acia, ?'A, 6unisia, 'ngaria. + list actualizat a tratatelor ilaterale este disponi il la urmtoarea adres sde internet:BBB.just.roArtr!Cmc.phpH paramIcjiCpenalCasistentapenalaC ilaterale. #adrul juridic naional n ceea ce pri!ete asistena judiciar este reprezentat de 9egea nr. 0&$A$&&: modificat prin Legea nr. 224/2006, Ordonana de urgen a Guvernului nr. 10 /2006 !i Legea nr. 222/200" , precum i de #odul de 2rocedur 2enal )n conformitate cu articolul - al 9egii nr. 0&$A$&&: modificate, solicitrile trimise autoritilor romne sunt ndeplinite conform regulilor de drept penal procedural, n condiiile n care 9egea nr. 0&$A$&&: modificat nu pre!ede altfel/. 2re!ederile naionale sunt su!sidiare acordurilor internaionale )articolele : aliniat , i . din 9egea nr. 0&$A$&&: modificat/. #. #omunicarea i transmiterea cererilor de asisten judiciar. ,. Obie#tul asistenei $udi#iare

2otri!it disp. art. ,.5 din 9egea nr. 0&$A$&&: asistena judiciar internaional cuprinde ndeose i urmtoarele acti!iti: a/ comisiile rogatorii internaionale; / audierile prin !ideoconferin; c/ nfiarea n statul solicitant a martorilor, experilor i a persoanelor urmrite; d/ notificarea actelor de procedur care se ntocmesc ori se depun ntr-un proces penal; e/ cazierul judiciar; f/ alte forme de asisten judiciar. $. %oninutul general al #ererii de asisten $udi#iar !i a#tele ane&ate a#esteia. #ererea de asisten judiciar tre uie s indice: a/ denumirea autoritii judiciare solicitante i denumirea autoritii judiciare solicitate; / o iectul i moti!ele cererii; c/ calificarea juridic a faptelor; d/ datele de identificare a n!inuitului, inculpatului sau condamnatului ori a martorului sau expertului, dup caz; e/ ncadrarea juridic i prezentarea sumar a faptelor. 9a cerere se anexeaz acte n sprijinul acesteia, dup caz, n funcie de natura i o iectul cererii. Actele anexate cererii de asisten judiciar tre uie certificate de autoritatea judiciar solicitant, fiind scutite de orice alte formaliti de supralegalizare. 0. 'e(iniia #omisiei rogatorii internaionale )art.160 din Legea nr. 02/2004* . #omisia rogatorie internaional n materie penal este acea form de asisten judiciar care const n mputernicirea pe care o autoritate judiciar dintr-un stat o acord unei autoriti din alt stat, mandatat s ndeplineasc, n locul i n numele su, unele acti!iti judiciare pri!itoare la un anumit proces penal. :.Obie#tul #omisiei rogatorii )art.161 din Legea nr. 02/2004*. + iectul cererii de comisie rogatorie l constituie cu precdere: a/ localizarea i identificarea persoanelor i o iectelor; audierea inculpatului, audierea prii !tmate, a celorlalte pri, a martorilor i experilor, precum i confruntarea; percheziia, ridicarea de o iecte i nscrisuri, sechestrul i confiscarea special; cercetarea la faa locului i reconstituirea; expertizele, constatarea tehnico-tiinific i constatarea
1

medico-legal; transmiterea de informaii necesare ntr-un anumit proces, interceptrile i nregistrrile audio i !ideo, examinarea documentelor de arhi! i a fiierelor specializate i alte asemenea acte de procedur; / transmiterea mijloacelor materiale de pro ; c/ comunicarea de documente sau dosare. 8ac statul solicitant dorete ca martorii sau experii s depun jurmnt, !a cere aceasta n mod expres, iar statul romn !a da curs acestei cereri n situaiile n care legea intern romn nu se opune. ?tatul romn !a transmite numai copii sau fotocopii certificate de pe documentele sau dosarele cerute. 8ac statul solicitant cere n mod expres transmiterea documentelor originale, se !a da curs, n msura posi ilului, acestei cereri. Ghidul de legislaie i proceduri pri!ind cooperarea judiciar internaional n materie penal aflat pe site-ul 7inisterului *ustiiei )BBB.just.ro/ detaliaz i alte cerine suplimentare: 8escrierea asistenei solicitate )lista explicit a aciunilor procedurale solicitate/; @umele i adresa persoanei creia urmeaz s i se trimit documente J adresa tre uie s includ, n cazul oraelor: localitatea, judeul )sectorul/, strada, numrul i locul unde domiciliaz persoana creia urmeaz s i se trimit documente, iar n cazul comunelor: judeul, comuna i satul; dac este necesar, se !or indica i orice alte informaii necesare n scopul sta ilirii adresei persoanei creia urmeaz s i se trimit documente; J o solicitare pentru trimiterea de citaii tre uie fcut de autoritatea romn cu cel puin :& de zile nainte de data la care este necesar nfiarea persoanei; 7oti!ele i detalierea oricrei proceduri speciale sau formaliti pe care o dorete respectat statul solicitant; <ndicarea oricrui termen limit n cadrul cruia tre uie ndeplinit solicitarea i raiunile de existen ale acestui termen limit; precum i alte informaii necesare pentru executarea adec!at a solicitrii. #ererea, documentele nsoitoare i comunicrile ulterioare tre uie s fie nsoite de o traducere fie n romn, fie n englez, fie n francez )articolul ,- din 9egea nr. 0&$A$&&: modificat; rezer!are conform articolului ,1 din #on!enia din ,%.% pri!ind asistena reciproc/. .. 'ata !i lo#ul #omisiei rogatorii. Articolul ,1$ alin. , din 9egea nr. 0&$A$&&: modificat pre!ede c, la cererea expres a statului solicitant, 4omnia tre uie s specifice data i locul executrii comisiei rogatorii. Autoritile i persoanele interesate menionate de statul solicitant pot asista i cola ora la efectuarea comisiilor rogatorii, n cadrul limitelor permise prin legislaia 4omniei. 9a fel se
-

aplic i !ice!ersa, atunci cnd autoritile romne solicit asisten )articolul ,1$ alin. $ din 9egea nr. 0&$A$&&: modificat/. 2re!ederea corespondent din #on!enia din ,%.% pri!ind asistena reciproc este reprezentat de articolul :, care se refer doar la =prezena> funcionarilor strini i a persoanelor interesate. E*erciiu practic$ 8iscutai i completai o cerere de asisten reciproc )Anex Formularul ,/ pri!ind audierea unui martor n 4omnia ntr-un dosar imaginar pe trafic de droguri ntre 4omnia i Germania. #$ Competena #ompetena pri!ind cererile de asisten judiciar pentru comunicarea actelor de procedur adresate autoritile judiciare romne aparine , dup caz: ) judectoriei n circumscripia creia domiciliaz sau se afl locul de detenie al persoanei creia urmeaz s i se comunice actele Jn faza de judecat; - parc%etul de pe lng aceasta--n faza de urmrire penal. '$+ovada comunicrii +o!ada comunicarii se face: - printr-un do#ument datat si semnat de destinatar sau - printr-o de#laratie a autoritatii $udi#iare romane soli#itate, constatand faptul comunicarii, forma si data efectuarii comunicarii. Actul sau declaratia se transmite de indata statului solicitant. 9a cererea acestuia din urma, statul romn !a preciza dac notificarea a fost facut in conformitate cu legea romn. <n cazul in care comunicarea nu s-a putut face, statul roman instiinteaza de indata statul solicitant despre moti!ul necomunicarii. ($,E-U.I PE/0,U 0,A/12I0E,EA 3I C42U/ICA,EA AC0E.4, +E P,4CE+U,5 ,egula de comunicare n relaia cu statele mem!re ale UE care sunt parte la Convenia din 2 6 comunicarea actelor de procedur se face prin po7t8 direct ctre destinatar atunci cnd destinatarul se afl pe teritoriul unui alt stat mem ru. Dn aceste situaii /U 1E 9A :4,2U.A cerere de asisten reciproc n materie penal. 2rocedura de comunicare prin pot const n emiterea citaiei sau a oricrui act procedural potri!it #odului de procedur penal. (ste foarte important ca adresa celui cruia i se comunic actul procedural s fie exact. 9a actele procedurale care se comunic destinatarului se !a anexa un raport n care se !or face meniuni n sensul c destinatarul poate o ine de la
5

instan informatii despre drepturile si o ligaiile care decurg ori sunt legate de documentele care i se comunic. 1pre e*emplu, n funcie de actul procedural care se comunic destinatarului, raportul poate sa confime: care sunt consecinele legale n caz de neprezentare n fata instanei; ca partea citata are dreptul la un aparator cu care s se prezinte la termenul fixat; ca apararea este o ligatorie, iar n cazul n care nu se !a prezenta cu un apartor cu care sa se prezinte la termenul fixat, i se !a desemna un aparator din oficiu; c partea citat poate sa consulte dosarul aflat la arhi!a instanei; ca poate sa exercite calea de atac n termenul legal de K zile de la data comunicarii; aspecte legate de declararea apelului sau recursului, instana unde se !a depune apelul sau recursul )coordonatele instantei, adresa, telefon, fax sau e-mail/, etc. Dn raport nu se !or reda elemente care se regsesc n continutul citaiei )art. ,-1 din #odul de procedura penala/. E*ceptii de la regula )art. . alin. )$/ din #on!entia din $&&&/: #omunicarea se face prin autoritatea competent a statului mem ru n urmtoarele situaii : a$ adresa persoanei careia se intentioneaza sa i se transmit actele procedurale nu este cunoscuta ori nu este sigura; !.legea roman pre!ede o do!ada de remitere a actelor procedurale catre destinatar, alta dect cea care se poate o ine prin pota; c. nu este posi il comunicarea actelor de procedur prin pot )ceea ce nseamna c spre exemplu, n preala il actul procedural s-a transmis prin pota direct catre destinatar, nsa a fost returnat cu meniunea ,,destinatarul nu locuieste la adresa indicataL sau ,,adresa inexactaL sau nu s-a mai primit nici o do!ada de remitere sau !reun alt document postal ori recipisa este nesemnat/; d.instana are moti!e serioase sa creada ca transmiterea prin pota !a fi ineficienta ori este neadec!at. Dn aceast situaie se va ;ormula o cerere de asisten reciproc n materie penal. :ormularul de cerere de asisten se regsete pe site-ul 7inisterului *ustiiei si 9i ertatilor #etaenesti la pagina #ooperare internaional linM-ul Ghid de cooperare judiciara internaional n materie penala sau pe portalul intranet accesi il la http.-A,&.,.&.-: sau http:AAmj-s-apps5. Cererea se te%noredacteaza )formularul nu se completeaza manual/, se semneaza de catre judecatorul cauzei si se tampileaz cu tampila instanei.(ste esenial ca instana s depun diligenele necesare pentru a sta ili adresa destinatarului inainte de a formula cererea. Dn orice caz , cererea !a cuprinde informatiile rele!ante de natur sa ajute autoritatea solicitat la identificarea persoanei respecti!e si, pe cale de consecinta, la sta ilirea adresei de domiciliu sau de resedin.
%

(ste recomanda il sa se !erifice i tratatul ilateral ntre 4omania i statul mem ru pe teritoriul caruia se afla destinatarul i n msura n care acesta conine dispozitii mai fa!ora ile dect #on!enia din ,%.% si #on!entia din $&&&, n cerere s fie indicat i tratatul ilateral )se !a indica si articolul din tratat/. Dn cazul n care instana apreciaz c n;i7area personal a unui martor sau e*pert este n mod deose!it necesar, se !a face meniune n cerere. Dn cerere !a tre ui s se menioneze cuantumul aproximati! al indemnizatiilor plati ile, precum si al cheltuielilor de cltorie si sedere ram ursa ile. (ste recomanda il ca n cerere s se menioneze o persoan de contact din partea instanei. Aceasta persoan nu tre uie sa fie n mod o ligatoriu judectorul cauzei sau presedintele instanei, ci o alta persoan )grefier sau judector/, chiar una desemnat, formal sau informal, n acest scop de ctre conducerea instantei )responsa il de asistena judiciar in materie penala n general/. (ste de preferat, ca acea persoan sa cunoasca o lim a de circulaie international. #ererea i actele anexate se transmit de instan direct autoritii competente din ?tatul 7em ru solicitat. 6ransmiterea se realizeaz prin po7t8 ;a* sau e)mail$ (ste recomanda il ca, pentru celeritate, cererea si actele anexate s fie transmise simultan prin po7t 7i ;a* si<sau e)mail$ =n cazul n care se transmite prin fax siAsau e-mail, instanta !a tre ui s se asigure ca autoritaile strine au primit cererea si actele anexate. #ontactul direct cu autoritatea straina solicitat este important. #ererea si actele anexate pot fi transmise, n copie, prin fax, si magistratului de legatur n statul solicitat, punctelor naionale de contact la ,eteaua >udiciar European n materie penal si<sau mem!rului national la Eurojust$ 9ista persoanelor care ndeplinesc functiile enumerate mai sus este accesi il pe portalul intranet )http:AA,&.,.&.-: sau http:AAmi-sapps5/. ) Asistenta punctelor nationale de contact la ,eteaua >udiciar European n materie penal !a putea fi solicitat indiferent de infraciunea care face o iectul cauzei si indiferent de ?tatul 7em ru cruia i se solicit asistena.
,&

-Asistena mem!rului national la Eurojust !a putea fi solicitat doar n cauzele care sunt de competena material a (urojust )infractiuni de crirninalitate organizata si terorism/ si indiferent de ?tatul 7em ru caruia i se solicit asistena. - Asistena magistratului de legatur !a putea fi solicitat numai n relaia cu statul n care 4omania are un magistrat de legatura. Dn prezent un asemenea magistrat de legatur si desfoar acti!itatea doar n relaia cu <talia. 2entru identi;icarea autoritii competente se !a utiliza Atlasul judiciar disponi il pe site-ul 4eelei *udiciare (uropene )n materie penal/ care poate fi accesat la http:AABBB.ejn-crimjust.europa.euAatlas ad!anced.aspx, Dn cauzele penale se !or folosi informaiile furnizate de Atlasul judiciar sus menionat si nu cel care se afla pe site-ul 4etelei *udiciare (uropene n materie ci!il si comercial. Dn relaia cu anumite state autoritatea competenta poate fi o autoritate local )judiciar sau administrati!/ ori pot exista dou autoriti, una local si una central )cum este cazul 4epu licii 'ngaria/. <n cazul n care sunt ntmpinate di(i#ulti n identificarea autoritaii competente, se poate recurge la asistena punctelor naionale de contact la ,eeaua >udiciar European ori la asistena personalului 1erviciului Cooperare judiciara international n materie penal din cadrul +ireciei +rept International 7i 0ratate a 7inisterului *ustiiei si 9i ertailor #eteneti. 9$0,A+UCE,EA Dn ce pri!ete traducerea8 se disting dou situaii : - atunci cnd exist moti!e s se cread c destinatarul nu nelege limba romn, toate documentele sau pasajele cele mai importante !or fi traduse n una din limbile oficiale ale ?tatului 7em ru pe teritoriului caruia se afla destinatarul. - dac instanta are cunostin c destinatarul cunoaste o alta limb dect una din lim ile oficiale ale ?tatului 7em ru pe teritoriului caruia se afl, traducerea documentelor sau a celor mai importante pasaje se va realiza n acea limb.
,,

2otri!it #on!eniei din $&&& traducerea cererii i a documentelor anexate este o ligatorie. 6raducerea se realizeaz de ctre instan potri!it art. ,- din 9egea nr. 0&$A$&&: pri!ind cooperarea judiciar international in materie penal. #ererea de asisten se !a traduce ntotdeauna n una din lim ile oficiale ale ?tatului 7em ru caruia i se adreseaz. " $0E,2E/U. /ECE1A, C42U/IC5,II 9a sta ilirea termenului de nfiare instana !a tre ui sa ai a n !edere: perioada de timp alocat pentru traducerea documentelor; perioada de timp necesar pentru transmiterea citaiei si pentru remiterea do!ezii de remitere )tur-retur/; termenul indicat prin declaraiile la #on!entia din ,%.% ori, dac nu este cazul, de termenul de :& de zile pre!zut de art. ,-- , din #odul de procedura penal ,respecti! art.,51 din 9egea nr.0&$A$&&: modificat) cel mai trziu cu :& de zile nainte de data fixat pentru nfiare/. 6ermenele indicate n declaraiile formulate la #on!enia din ,%.% sunt pre!zute n Anexa $ din #on!enie. #. E?0,5+A,EA "$1CU,0 I104,IC (xtrdarea este una din cele mai !echi forme de cooperare .<nstituia extrdrii n dreptul romn apare de la sfritul secolului K<K cnd au fost ncheiate din ce n ce mai multe acorduri. 'nul dintre acestea este i =%onvenia de e&trdate dintre +om,nia !i -area .ritanie, ncheiat n anul ,5%0. #ele dou rz oaie mondiale au artat c este a solut necesar ca ?tatele su!erane s coopereze ntre ele, astfel nct au fost create organizaiile internaionale = Organi/aia 0aiunilor 1nite, %onsiliul 2uro3ei, %omunitatea 2#onomi# 2uro3ean,et#.4 Astfel scopul e*trdrii este de a aduce persoana suspectat de a fi comis o infraciune ct mai curnd n ar unde a comis infraciunea i, acolo,de a o aduce n faa instanei n a crei circumscripie s-a comis infraciunea Aceast cooperare transnaional necesit un fundament legal i tre uie s decurg conform regulilor interstatale pre!zute i garantate pentru o astfel de situaie. 8in acest punct de !edere, extrdarea este, un
,$

angajament con!enit ntre gu!ernele statelor su!erane de a ncredina o persoan n puterea statului solicitant n scopul urmririi penale pentru anumite infraciuni sau pentru executarea pedepsei pri!ati!e de li ertate sau pentru aplicarea de msuri pre!enti!e. <nstituia juridic a extrdrii aparine mai multor domenii de drept, aflndu-se la intersecia dintre dreptul internaional, dreptul naional i dreptul internaional penal.Dn dreptul penal, extrdarea se nscrie n domeniul dreptului internaional penal n sens larg. #aracteristic pentru dreptul internaional penal este c =o in(ra#iune3oate #dea sub in#idena $ustiiei a dou sau mai multe state 5i de aceea sentina nu cade n sarcina unui =judector legal>,iar n aceast situaie se poate ajunge la conflicte de competen poziti!e sau negati!e care sunt de e!itat pe ct posi il. 2$ ,E-U.UI 0,A+I@I4/A.E +E E?0,5+A,E 9unga istorie a dreptului referitor la extrdare n (uropa este cuprins n %onvenia euro3ean #u 3rivire la e&trdare din ,0.,$.,%.- ela orat de #onsiliu, ratificat de toate ?tatele 7em re '( i n cele dou Protocoale Adiionale din ,%-. i ,%-5, care au fost de asemenea ratificate de multe dintre ?tatele 7em re '(. 0umeroase state au folosit ocazia pentru a formula rezer!e la di!ersele pre!ederi indi!iduale. 8e asemenea, au fost ncheiate multe tratate ilaterale !enind n completarea con!eniilor multilaterale i care cuprind reguli diferite. Dn ultimii ,. ani #onsiliul (uropei a 3redat 12 rolul principal n dez!oltarea dre3tului 3rivind e&trdarea. ?uccesi!, s-au ncheiat Acordul pri!ind simplificarea i modernizarea procedurilor de transmitere a cererilor de extrdare )aa numita Acordul de la ?an ?e astian/ din $1...,%5%, #on!enia pri!ind procedurile de extrdare simplificate din ,&.0.,%%. i #on!enia pri!ind extrdarea din $-.%.,%%1. Ni n #on!enia de aplicare a Acordului ?chengen )#A?/ sunt a ordate chestiuni specifice dreptului de extrdare, n Art. .%J11. + mare importan practic are i semnalarea n ?istemul de <nformaii ?chengen )?<?/ J Art. %. #A?. Ni %onveniile 3rivind in(ra#iuni s3e#i(i#e cuprind propriile pre!ederi legale de extrdare. A$:U/+A2E/0E.E E?0,5+5,II 2rincipiul director al dreptului tradiional pri!itor la extrdare este: @u exist o ligaie de extrdare fr existena unui tratat. Acesta este un principiu de az n dreptul internaional i rezult din su!eranitatea unui stat, n sensul c acesta deine = dreptul de suveranitate> asupra tuturor persoanelor care se afl pe teritoriul su. @ici dreptul internaional comun nu
,0

pre!ede o o ligaie de extrdare. Acestea pre!ede numai modul n care statul cruia i se solicit extrdarea tre uie s reacioneze la aceast solicitare. 8up exerciiul interstatal, statul cruia i se adreseaz solicitarea ncearc s explice refuzul sau respingerea solicitrii chiar i n lipsa unui tratat, din moti!e diplomatice. Acest lucru se ntmpl mai ales cnd se sta ilete un raport de reciprocitate pe care statele implicate neleg s-l respecte. B$ 0IPU,I +E 0,A0A0E +E E?0,5+A,E Dn principiu, exist dou tipuri diferite de tratate de extrdare: a$C 6ratate n care identificarea faptelor ce atrag extrdarea se face prin =metoda enumerrii>, adic prin sta ilirea unei liste de infraciuni; !$C 6ratate n care identificarea faptelor ce atrag extrdarea se face prin =metoda eliminrii>; c$C 2etoda mi*t reprezint o faz intermediar unde pe lng o list a faptelor ce intr su incidena extrdrii se mai sta ilete i condiia unui grad minim de sanciune penal. #nd se utilizeaz metoda eliminrii nu se poate exclude posi ilitatea de a schim a unilateral coninutul tratatului printr-o schim are de lege naional precum modificarea sistemului penal, scderea sau ridicarea ni!elului pedepselor pri!ati!e de li ertate, dezincriminarea, etc. @u este necesar acordul celeilalte pri deoarece aceasta a acceptat deja posi ilitatea unor !iitoare schim ri odat cu acceptarea fr rezer!e a metodei eliminrii. .. P,I/CIPII C.A1ICE A.E E?0,5+5,II - principiul reciprocitii; - principiul specialitii; - principiul du lei incriminri; - principiul ne-extrdrii pentru o infraciune politic; - principiul ne-extrdrii pentru o infraciune de ordin fiscal i militar; ) pedepse nepermise: pedeapsa cu moartea; - pericolul de persecuie politic )Art 0 paragraful $ #on!. (x/; #$ P,4CE+U,A 0,A+I@I4/A.5 +E E?0,5+A,E Dn majoritatea statelor, procedura tradiional de extrdare este caracterizat prin dou componente: - 6otr,rea $ude#toreas# D de#i/ia administrativ (politic).@u este i cazul 4omniei,unde potri!it art. ,% alin. . din constituie 5e&trdarea se 6otr!te de $ustiie,ast(el 7n#,t de#i/ia (inal a3arine 7ntotdeauna $ude#torului. 2rocedura judiciar ncepe de regul cu arestarea persoanei a crei extrdare a fost solicitat i continu cu audierea acesteia de ctre judector.
,:

9a prima audiere se poate lua imediat decizia punerii n li ertate dac se constat c exist aceast posi ilitate, dup care se decide n ceea ce pri!ete legitimitatea extrdrii pe aza cererii de extrdare; hotrrea instanei poate fi atacat. 8ac extrdarea este considerat legitim i din partea unei instane de ni!el superior, documentele sunt puse la dispoziia 7inisterului *ustiiei care urmeaz s decid definiti! asupra apro rii sau respingerii extrdrii. 8ecizia administrati! a 7inisterului *ustiiei poate fi luat inndu-se cont de considerente de politic de stat )ordinea pu lic/. '$:U/+A2E/0E.E >U,I+ICE A.E E?0,5+5,II =/ EU,4PA (xtrdarea se azeaz n (uropa pe tratatele #onsiliului (uropei. Dn ultimii ,. ani, n cadrul 'niunii (uropene au fost adoptate o serie de con!enii, ntre care #on!enia din ,%%. pri!ind procedurile simplificate de extrdare ntre statele mem re ale '( i #on!enia din ,%%1 pri!ind extrdarea ntre statele mem re. Dns,din cauza numeroaselor posi iliti de rezer! i diferitelor declaraii, aplicarea acestora a de!enit din ce n ce mai dificil pe fondul cererilor din ce n ce mai numeroase. <niiati!ele '( a!eau ca o iecti! principal simplificarea i accelerarea procedurilor i au contri uit ntruct!a la o aplicare unitar. 8in cauza numeroaselor reglementri speciale de pn atunci ntre dou sau mai multe state, era greu chiar i pentru specialitii n domeniu s ncadreze exact un caz de extrdare i s cerceteze fundamentele legale. Dn acest context sunt de neles eforturile #omisiei (uropene de a ela ora un instrument de extrdare unitar i mai puin complicat, pentru un spaiu comun al li ertii, siguranei i dreptului. E*trdarea este una din formele cooperrii judiciare internaionale n materie penal,putnd fi definit ca fiind procedura prin care un stat su!eran) statul solicitat/ accept s predea unui alt stat ) statul solicitant /o persoan care se afl pe teritoriul su i care este urmrit penal sau trimis n judecat pentru o infraciune ori este cutat n !ederea executrii unei pedepse n statul solicitant. 2ornind de la definiia extrdrii ca = a#t de suveranitate al statului soli#itat4, autoritile centrale, de regul ministerele de justiie , au un rol foarte important n aceast materie. Dn marea majoritate a statelor, extrdarea se hotrte de o autoritate executiv ) exemplu : 8epartamentul de ?tat al ?'A, #onsiliul de 7initri n Frana i ?pania, Gu!ernul n ?uedia, ministrul justiiei n #anada,<talia .a./ pe baza unei hotrri judectoreti cu rol de aviz.

,.

Dn 4omnia extrdarea este reglementat n #onstituie, #odul penal, 9egea 0&$A$&&: pri!ind cooperarea judiciar internaional , astfel cum a fost modificat prin 9egea $$:A$&&1 i 9egea $$$A$&&5. 2otri!it dispoziiilor imperati!e din constituie, 7n sistemul rom,nes# e&trdarea se 6otr!te de $ustiie. 4olul 7inisterului *ustiiei este circumstaniat cadrului constituional i const, n esen, n : a$C examenul de regularitate internaional ) !erificarea conformitii cererii cu tratatul aplica il/ efectuat anterior sesizrii autoritilor judiciare n cazul e&trdrii 3asive, i, respecti! ulterior ncheierii instanei prin care se sta ilete c sunt ntrunite condiiile legale pentru a se solicita extrdarea,n cazul e&trdrii a#tive ; !$C ntocmirea i transmiterea cererii de extrdare; c$C punerea n executare,mpreun cu 7inisterul Adrimistraiei i <nternelor, a hotrrii definiti!e de extrdare, apro area tranzitului. Dn toate cazurile ns, mecanismul pre!zut de 9egea nr. 0&$A$&&:,pentru a respecta dispoziiile #onstituiei, este de aa natur construit nct hotrrea final o are instana judectoreasc, nu numai n cazul extrdrii pasi!e )din 4omnia/, dar i n cazul cererilor de extrdare formulate de 4omnia. 5. E*tradarea pasiva Conditii pentru e*tradare6 8ersoane su3use e&tradarii 8ot (i e&tradate din +omania, in conditiile prezentei legi, la cererea unui stat strain, persoanele aflate pe teritoriul sau care sunt urmarite penal sau sunt trimise in judecata pentru sa!arsirea unei infractiuni ori sunt cautate in !ederea executarii unei pedepse sau a unei masuri de siguranta in statul solicitant. 8ersoane e&#e3tate de la e&tradare u pot fi extradati din !omania" aC cetatenii romani, daca nu sunt intrunite conditiile pre!azute la art. $:; !C persoanele carora li s-a acordat dreptul de azil in 4omania; cC persoanele straine care se ucura in 4omania de imunitate de jurisdictie, in conditiile si in limitele sta ilite prin con!entii sau prin alte intelegeri internationale;

,1

dC persoanele straine citate din strainatate in !ederea audierii ca parti, martori sau experti in fata unei autoritati judiciare romane solicitante, in limitele imunitatilor conferite prin con!entie internationala. #alitatea de cetatean roman sau de refugiat politic in 4omania se apreciaza la data ramanerii definiti!e a hotararii asupra extradarii. 8aca aceasta calitate este recunoscuta intre data ramanerii definiti!e a hotararii de extradare si data con!enita pentru predare, se !a pronunta o noua hotarare in cauza. 2&tradarea #etatenilor romani %etatenii romani 3ot (i e&tradati din +omania in aza con!entiilor internationale multilaterale la care aceasta este parte si pe aza de reciprocitate, daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii: a/ persoana extrada ila domiciliaza pe teritoriul statului solicitant la data formularii cererii de extradare; !C persoana extrada ila are si cetatenia statului solicitant; cC persoana extrada ila a comis fapta pe teritoriul sau impotri!a unui cetatean al unui stat mem ru al 'niunii (uropene, daca statul solicitant este mem ru al 'niunii (uropene. <n cazul pre!azut la alin. ),/ lit. a/ si c/, atunci cand extradarea se solicita in !ederea efectuarii urmaririi penale sau a judecatii, o conditie suplimentara este ca statul solicitant sa dea asigurari considerate ca suficiente ca, in cazul condamnarii la o pedeapsa pri!ati!a de li ertate printr-o hotarare judecatoreasca definiti!a, persoana extradata !a fi transferata in !ederea executarii pedepsei in 4omania. #etatenii romani pot fi extradati in aza dispozitiilor tratatelor ilaterale si pe aza de reciprocitate. <n scopul constatarii indeplinirii conditiilor pre!azute la alin. ),/-)0/, 7inisterul *ustitiei poate solicita prezentarea unui act emis de autoritatea competenta a statului solicitant. 2otive o!ligatorii de re;uz al e*tradarii 2&tradarea va (i re(u/ata da#a9 aC nu a fost respectat dreptul la un proces echita il in sensul #on!entiei europene pentru apararea drepturilor omului si a li ertatilor fundamentale, incheiata la 4oma la : noiem rie ,%.&, sau al oricarui alt instrument international pertinent in domeniu, ratificat de 4omania; !C exista moti!e serioase sa se creada ca extradarea este solicitata in scopul urmaririi sau pedepsirii unei persoane pe moti!e de rasa,

,-

religie, sex, nationalitate, lim a, opinii politice sau ideologice ori de apartenenta la un anumit grup social; cC situatia persoanei risca sa se agra!eze din unul dintre moti!ele enuntate la lit. /; dC cererea este formulata intr-o cauza aflata pe rolul unor tri unale extraordinare, altele decat cele constituite prin instrumentele internationale pertinente, sau in !ederea executarii unei pedepse aplicate de un asemenea tri unal; eC se refera la o infractiune de natura politica sau la o infractiune conexa unei infractiuni politice; ;C se refera la o infractiune militara care nu constituie infractiune de drept comun. tratatele, con!entiile sau acordurile internationale la care 4omania este parte. -otive o3tionale de re(u/ al e&tradarii (xtradarea poate fi refuzata atunci cand fapta care moti!eaza cererea face o iectul unui proces penal in curs sau atunci cand aceasta fapta poate face o iectul unui proces penal in 4omania. (xtradarea unei persoane poate fi refuzata sau amanata, daca predarea acesteia este suscepti ila sa ai a consecinte de o gra!itate deose ita pentru ea, in special din cauza !arstei sau a starii sale de sanatate. <n caz de refuz al extradarii, pre!ederile art. $. alin. ),/ se aplica in mod corespunzator. Trans(erul 3ro#edurii 3enale in #a/urile de re(u/ al e&tradarii 4efuzul extradarii propriului cetatean ori a refugiatului politic o liga statul roman ca la cererea statului solicitant sa supuna cauza autoritatilor sale judiciare competente, astfel incat sa se poata exercita urmarirea penala si judecata, daca este cazul. <n acest scop statul solicitant ar urma sa transmita gratuit 7inisterului *ustitiei din 4omania dosarele, informatiile si o iectele pri!ind infractiunea. ?tatul solicitant !a fi informat despre rezultatul cererii sale. Dn cazul in care 4omania opteaza pentru solutia refuzului extradarii unui cetatean strain, in!inuit sau condamnat in alt stat pentru una din infractiunile pre!azute la art. 5. alin. ),/ sau pentru orice alta infractiune pentru care legea statului solicitant pre!ede pedeapsa inchisorii al carei minim special este de cel putin . ani, examinarea propriei competente si exercitarea, daca este cazul, a actiunii penale se fac din oficiu, fara exceptie si fara intarziere. Autoritatile romane solicitate hotarasc in aceleasi conditii ca si pentru orice infractiune cu caracter gra! pre!azuta si pedepsita de legea romana. 'ubla in#riminare
,5

(xtradarea poate fi admisa numai daca fapta pentru care este in!inuita sau a fost condamnata persoana a carei extradare se solicita este pre!azuta ca infractiune atat de legea statului solicitant, cat si de legea romana. 2rin derogare de la dispozitiile alin. ),/, extradarea poate fi acordata si daca fapta respecti!a nu este pre!azuta de legea romana, daca pentru aceasta fapta este exclusa cerinta du lei incriminari printr-o con!entie internationala la care 4omania este parte. 8iferentele existente intre calificarea juridica si denumirea data aceleiasi infractiuni de legile celor doua state nu prezinta rele!anta, daca prin con!entie internationala sau, in lipsa acesteia, prin declaratie de reciprocitate nu se pre!ede altfel. In(ra#tiuni (is#ale <n materie de taxe si impozite, de !ama si de schim !alutar, extradarea !a fi acordata potri!it dispozitiilor intelegerii internationale aplica ile, pentru fapte carora le corespund, conform legii statului roman, infractiuni de aceeasi natura. (xtradarea nu poate fi refuzata pentru moti!ul ca legea romana nu impune acelasi tip de taxe sau de impozite ori nu cuprinde acelasi tip de reglementare in materie de taxe si impozite, de !ama sau de schim !alutar ca legislatia statului solicitant. Gravitatea 3ede3sei (xtradarea este acordata de 4omania, in !ederea urmaririi penale sau a judecatii, pentru fapte a caror sa!arsire atrage potri!it legislatiei statului solicitant si legii romane o pedeapsa pri!ati!a de li ertate de cel putin un an, iar in !ederea executarii unei pedepse, numai daca aceasta este de cel putin : luni. 8edea3sa #a3itala 8aca fapta pentru care se cere extradarea este pedepsita cu moartea de catre legea statului solicitant, extradarea nu !a putea fi acordata decat cu conditia ca statul respecti! sa dea asigurari considerate ca indestulatoare de catre statul roman ca pedeapsa capitala nu se !a executa, urmand sa fie comutata. 8edea3sa #u sus3endarea e&e#utarii 2ersoana condamnata la o pedeapsa pri!ati!a de li ertate cu suspendarea conditionata a executarii poate fi extradata in caz de suspendare partiala, daca fractiunea de pedeapsa ramasa de executat raspunde exigentelor de gra!itate pre!azute la art. $5 si nu exista alte impedimente legale la extradare. In(ra#tiunile #omise intr:un stat tert
,%

<n cazul infractiunilor comise pe teritoriul unui alt stat decat statul solicitant, extradarea poate fi acordata atunci cand legea romana confera competenta de urmarire si judecata autoritatilor judiciare romane pentru infractiuni de acelasi fel, sa!arsite in afara teritoriului statului roman, sau atunci cand statul solicitant face do!ada ca statul tert pe teritoriul caruia s-a sa!arsit infractiunea nu !a cere extradarea pentru fapta respecti!a. Li3sa 3langerii 3realabile (xtradarea nu se acorda in cazul in care, potri!it atat legislatiei romane, cat si legislatiei statului solicitant, actiunea penala poate fi angajata numai la plangerea preala ila a persoanei !atamate, iar aceasta persoana se opune extradarii. 're3tul la a3arare 4omania nu !a acorda extradarea in cazurile in care persoana extrada ila ar fi judecata in statul solicitant de un tri unal care nu asigura garantiile fundamentale de procedura si de protectie a drepturilor la aparare sau de un tri unal national instituit anume pentru cazul respecti!, ori daca extradarea este ceruta in !ederea executarii unei pedepse pronuntate de acel tri unal. ;ude#area in li3sa <n cazul in care se solicita extradarea unei persoane in !ederea executarii unei pedepse pronuntate printr-o hotarare data in lipsa impotri!a sa, statul roman poate refuza extradarea in acest scop, daca apreciaza ca procedura de judecata a nesocotit dreptul la aparare recunoscut oricarei persoane in!inuite de sa!arsirea unei infractiuni. 6otusi, extradarea se !a acorda daca statul solicitant da asigurari apreciate ca suficiente pentru a garanta persoanei a carei extradare este ceruta dreptul la o noua procedura de judecata care sa ii sal!gardeze drepturile la aparare. Eotararea de extradare indreptateste statul solicitant fie sa treaca la o noua judecata in cauza, in prezenta condamnatului, daca acesta nu se impotri!este, fie sa il urmareasca pe extradat, in caz contrar. #and statul roman comunica persoanei a carei extradare este ceruta hotararea data in lipsa impotri!a sa, statul solicitant nu !a considera aceasta comunicare ca o notificare care atrage efecte fata de procedura penala in acest stat. 8res#ri3tia (xtradarea nu se acorda in cazul in care prescriptia raspunderii penale sau prescriptia executarii pedepsei este implinita fie potri!it legislatiei romane, fie potri!it legislatiei statului solicitant. 8epunerea cererii de extradare intrerupe prescriptia neimplinita anterior.
$&

<mnistia (xtradarea nu se admite pentru o infractiune pentru care a inter!enit amnistia in 4omania, daca statul roman a!ea competenta sa urmareasca aceasta infractiune, potri!it propriei sale legi penale. Gratierea Actul de gratiere adoptat de statul solicitant face inoperanta cererea de extradare, chiar daca celelalte conditii ale extradarii sunt indeplinite. %. P,4CE+U,A E?0,5+5,II +I/ ,42E/IA Cererea de e*tradare si actele ane*e #ererea de extradare, formulata in scris de autoritatea competenta a statului solicitant, se adreseaza 7inisterului *ustitiei. 8aca cererea se adreseaza pe cale diplomatica, ea se transmite neintarziat 7inisterului *ustitiei. + alta cale !a putea fi con!enita prin intelegere directa intre statul solicitant si statul roman solicitat. =n s3ri$inul #ererii se vor 3re/enta9 aC in functie de faza procesului penal, originalele sau copiile autentice ale hotararii de condamnare definiti!e, cu mentiunea ramanerii definiti!e, deciziilor pronuntate ca urmare a exercitarii cailor legale de atac, mandatului de executare a pedepsei inchisorii, respecti! originalele sau copiile autentice ale mandatului de arestare pre!enti!a, rechizitorului sau ale altor acte a!and putere egala. Autentificarea copiilor acestor acte se face gratuit de instanta sau parchetul competent, dupa caz; !C o expunere a faptelor pentru care se cere extradarea. 8ata si locul sa!arsirii lor, calificarea lor juridica si referirile la dispozitiile legale care le sunt aplica ile se !or indica in modul cel mai exact posi il; cC o copie a dispozitiilor legale aplica ile sau, daca aceasta nu este cu putinta, o declaratie asupra dreptului aplica il, precum si semnalmentele cele mai precise ale persoanei extrada ile si orice alte informatii de natura sa determine identitatea si nationalitatea acesteia; dC date pri!ind durata pedepsei neexecutate, in cazul cererii de extradare a unei persoane condamnate care a executat numai o parte din pedeapsa. Procedura e*tradarii passive E&tradarea din +omania se 6otaraste de $ustitie. 2rocedura de extradare pasi!a are un caracter urgent si se desfasoara si in timpul !acantei judecatoresti. 4olul 7inisterului *ustitiei consta in indeplinirea atri utiilor care ii sunt conferite, in calitate de autoritate centrala, prin lege si tratatele internationale la care 4omania este parte.

$,

<n exercitarea atri utiilor de autoritate centrala, 7inisterul *ustitiei, prin directia de specialitate, indeplineste, cu precadere, urmatoarele acti!itati: aC primirea cererii de extradare; !C examinarea cererii de extradare si a actelor anexate acesteia din punctul de !edere al regularitatii internationale, in conditiile pre!azute la art. :&; cC transmiterea cererii de extradare si a actelor anexate acesteia procurorului general competent, in conditiile pre!azute la art. :$; dC restituirea moti!ata a cererii de extradare si a actelor anexate acesteia, in cazurile pre!azute la art. :& alin. ):/; eC punerea in executare, in cola orare cu 7inisterul Administratiei si <nternelor, a hotararii definiti!e prin care s-a dispus extradarea; ;C comunicarea catre autoritatea centrala a statului solicitant a solutiei date cererii de extradare sau a cererii de arestare pro!izorie in !ederea extradarii, pronuntata de autoritatea judiciara competenta. 2&amenul de regularitate internationala #onform art. :& din 9egea nr. 0&$A$&&:, examenul de regularitate internationala are ca scop !erificarea conformitatii cererii de extradare si a actelor anexate acesteia cu dispozitiile tratatelor internationale aplica ile, inclusi! cu declaratiile formulate de 4omania in aza dispozitiilor unor con!entii multilaterale. 7inisterul *ustitiei, prin directia de specialitate, efectueaza, in termen de 0 zile lucratoare de la data primirii cererii, examenul de regularitate internationala, spre a constata daca: aC ntre 4omania si statul solicitant exista norme con!entionale ori reciprocitate pentru extradare; !C la cererea de extradare sunt anexate actele pre!azute de tratatul international aplica il; c/ cererea si actele anexate acesteia sunt insotite de traduceri, conform pre!ederilor art. ,- din 9egea nr. 0&$A$&&:; dC exista una dintre limitele acordarii cooperarii judiciare pre!azute la art. 0 din 9egea nr. 0&$A$&&:. 8e asemenea, in cadrul examenului de regularitate internationala, 7inisterul *ustitiei !erifica existenta reciprocitatii in pri!inta extradarii propriilor cetateni, in cazul in care se solicita extradarea unui cetatean roman.

$$

<n cazul in care constata neindeplinirea conditiilor de regularitate internationala mentionate la lit. a/, / si d/ precum i dac nu exist reciprocitate in pri!inta extradarii propriilor cetateni, 7inisterul *ustitiei restituie cererea si actele anexe, explicand moti!ele. <n situatia in care cererea de extradare si documentele anexe nu sunt insotite de traduceri in lim a romana, urmeaza ca parchetul competent sa ia masuri pentru efectuarea unei traduceri cat mai urgente. Dn cazul cererilor de arestare pro!izorie in !ederea extradarii, examenul de regularitate internationala se efectueaza in termen de $: de ore de la primirea cererii. %on#ursul de #ereri" 8aca extradarea este ceruta de mai multe state fie pentru aceeasi fapta, fie pentru fapte diferite, statul roman hotaraste, tinand seama de toate imprejurarile si, in mod deose it, de gra!itatea si de locul sa!arsirii infractiunilor, de data depunerii cererilor respecti!e, de cetatenia persoanei extrada ile, de existenta reciprocitatii de extradare in raport cu statul roman si de posi ilitatea unei extradari ulterioare catre alt stat solicitant. Dn situaia pre!zut la alin. ),/, 7inisterul *ustiiei sta ilete, dac este cazul, crui stat solicitant i !a fi predat persoana extrdat, potri!it o ligaiilor internaionale asumate de 4omnia prin tratatele internaionale n materie la care este parte sau care decurg din statutul de mem ru al 'niunii (uropene, innd seama de hotrrile judectoreti definiti!e cu pri!ire la fiecare dintre cererile de extrdare, precum i de criteriile pre!zute la alin. ),/. 8espre existenta concursului de cereri 7inisterul *ustitiei !a instiinta de urgenta autoritatile competente ale statelor solicitante. >esi/area 3ro#urorului #om3etent #u excepia cazurilor de restituire pre!zute la art. :& alin. ):/, cererea de extrdare i actele anexe se transmit de 7inisterul *ustiiei, n cel mult :5 de ore, procurorului general al parchetului de pe lng curtea de apel n a crui circumscripie a fost localizat persoana extrda il sau, n cazul n care nu se cunoate locul unde se afl persoana, procurorului general al 2archetului de pe lng #urtea de Apel "ucureti. +e3re/entarea statului soli#itant <n procedura de extradare pasi!a, statul solicitant este reprezentat de autoritatea centrala si de 7inisterul 2u lic din 4omania. 9a cererea expresa a statului solicitant, reprezentanti ai acestuia pot participa, cu apro area instantei competente, la solutionarea cererii de extradare. 8ispozitiile alin. ),/ se aplica in mod corespunzator si in cazul procedurii de extradare acti!a.
$0

8ro#edura $udi#iar de e&trdare este de #om3etena #urii de a3el 7n a #rei #ir#ums#ri3ie a (ost lo#ali/at 3ersoana e&trdabil !i a 3ar#6etului de 3e l,ng a#easta. #ererea de arestare pro!izorie n !ederea extrdrii i cererea de extrdare se soluioneaz de un complet format dintr-un judector al seciei penale a curii de apel competente. Eotararea pronuntata asupra cererii de extradare este supusa recursului, in conditiile pre!azute la art. .: alin. )5/ si art. ... @ormele de procedura penala pri!ind urmarirea, judecata si punerea in executare sunt aplica ile si in procedura de extradare, in masura in care prin prezenta lege nu se dispune altfel. <restarea 3rovi/orie si sesi/area instantei 2rocurorul general competent sau procurorul desemnat de acesta procedeaz, n :5 de ore de la primirea cererii de extrdare i a actelor anexate, la identificarea persoanei extrda ile, creia i aduce la cunotin coninutul actelor transmise de autoritile statului solicitant. 8upa identificare, procurorul general competent sesizeaza de indata curtea de apel competenta, pentru a aprecia asupra luarii masurii arestarii pro!izorii in !ederea extradarii a persoanei extrada ile si continuarea procedurii judiciare de solutionare a cererii de extradare. Arestarea pro!izorie n !ederea extrdrii se dispune i este prelungit de acelai complet n!estit cu soluionarea cererii de extrdare, prin ncheiere, fr ca durata total a arestrii pro!izorii s poat depi ,5& de zile. 8up ntocmirea hotrrii prin care s-a dispus arestarea, judectorul emite de ndat mandat de arestare pro!izorie n !ederea extrdrii. 2re!ederile #odului de procedur penal cu pri!ire la coninutul i executarea mandatului de arestare se aplic n mod corespunztor. 2ersoana extrada ila cu pri!ire la care s-a luat masura arestarii pro!izorii !a fi depusa in arestul politiei. Dn cursul soluionrii cererii de extrdare, instana !erific periodic, dar nu mai trziu de 0& de zile, necesitatea meninerii arestrii pro!izorii, putnd dispune, dup caz, meninerea arestrii pro!izorii sau nlocuirea acesteia cu msura o ligrii de a nu prsi ara sau localitatea. 7sura arestrii pro!izorii se nlocuiete cu msura o ligrii de a nu prsi ara sau localitatea numai n cazuri ine justificate i numai dac instana apreciaz c persoana extrda il nu !a ncerca s se sustrag de la judecarea cererii de extrdare. +dat cu admiterea cererii de extrdare, prin sentin, instana dispune i arestarea persoanei extrdate n !ederea predrii.

$:

7sura arestrii n !ederea predrii nceteaz de drept dac persoana extrdat nu este preluat de autoritile competente ale statului solicitat, n termen de 0& de zile de la data con!enit pentru predare, cu excepia cazului pre!zut la art. .% alin. )1/. Dn acest caz, instana dispune punerea de ndat n li ertate a persoanei extrdate i informeaz despre aceasta 7inisterul *ustiiei i #entrul de #ooperare 2oliieneasc <nternaional din cadrul 7inisterului <nternelor i 4eformei Administrati!e. Dn cazul in care impotri!a persoanei extrada ile autoritatile judiciare romane competente au emis un mandat de arestare pre!enti!a sau un mandat de executare a pedepsei inchisorii, pentru fapte sa!arsite pe teritoriul 4omaniei, mandatul de arestare pro!izorie in !ederea extradarii de!ine efecti! de la data la care persoana in cauza nu se mai afla su puterea mandatului de arestare pre!enti!a sau de executare a pedepsei inchisorii. Dncheierea prin care s-a dispus luarea, meninerea, nlocuirea sau ncetarea msurii arestrii pro!izorii n !ederea extrdrii poate fi atacat separat cu recurs, n termen de 2B de ore de la pronunare . 8osarul !a fi naintat instanei de recurs n termen de 2B de ore, iar recursul se judec n termen de A zile de la nregistrarea cauzei. 4ecursul declarat mpotri!a ncheierii prin care s-a dispus luarea sau meninerea msurii arestrii pro!izorii nu este suspensi! de executare. <restarea 3rovi/orie in #a/ de urgenta Dn caz de urgenta, autoritatile competente ale statului solicitant pot cere arestarea pro!izorie a persoanei urmarite, chiar inainte de formularea si transmiterea cererii formale de extradare. #ererea de arestare pro!izorie in !ederea extradarii tre uie sa indice existenta unui mandat de arestare pre!enti!a sau a unui mandat de executare a unei pedepse aplicate printr-o hotarare judecatoreasca definiti!a impotri!a persoanei urmarite, o expunere sumara a faptelor, care tre uie sa precizeze data si locul unde au fost comise si sa mentioneze dispozitiile legale aplica ile, precum si datele disponi ile asupra identitatii, cetateniei si localizarii acestei persoane. #ererea de arestare pro!izorie n !ederea extrdrii se transmite, prin intermediul #entrului de #ooperare 2oliieneasc <nternaional din cadrul 7inisterului <nternelor i 4eformei Administrati!e, parchetului competent, cu informarea 7inisterului *ustiiei. Dn cazul n care arestarea pro!izorie n !ederea extrdrii se solicit pe az de reciprocitate, precum i atunci cnd cererea de arestare pri!ete una dintre persoanele pre!zute la art. $0, aceasta se transmite o ligatoriu 7inisterului *ustiiei, n !ederea efecturii examenului de regularitate internaional pre!zut la art. :&, care se aplic n mod corespunztor.
$.

@u se poate da curs unei cereri de arestare pro!izorie in !ederea extradarii decat atunci cand nu exista nici o indoiala asupra competentei autoritatii solicitante si cererea contine elementele pre!azute la alin. )$/. 8ispozitiile art. :. se aplica in mod corespunzator. <nstanta, din oficiu ori la sesizarea procurorului competent sau la cererea persoanei extrada ile, poate dispune incetarea masurii arestarii pro!izorii in !ederea extradarii daca, in termen de ,5 zile de la luarea masurii, statul roman nu a fost sesizat prin cererea de extradare, insotita de documentele pre!azute la art. 05. Arestarea pro!izorie inceteaza de drept dupa trecerea unui termen de :& de zile, daca in acest inter!al de timp nu se primesc cererea de extradare si inscrisurile necesare, cu exceptia cazului in care printr-un tratat ilateral este pre!azut un alt termen pri!ind durata maxima a perioadei de arestare pro!izorie 2unerea in li ertate pro!izorie nu exclude o noua arestare pro!izorie in !ederea extradarii si nici extradarea, daca cererea de extradare este primita ulterior. +einerea 7n vederea e&trdrii +rganul judiciar n a crui circumscripie a fost localizat persoana a crei arestare pro!izorie n !ederea extrdrii este cerut de autoritile competente ale unui stat solicitant poate dispune reinerea pentru cel mult $: de ore. Dn situaia n care msura reinerii a fost luat de organul de cercetare penal al poliiei judiciare, acesta este o ligat, n primele ,& ore de la reinere, s prezinte procurorului competent persoana urmrit internaional. 8ro#edura la #urtea de a3el 9a primul termen, instanta procedeaza la luarea unei declaratii persoanei extrada ile, care !a fi asistata gratuit de un interpret si de un aparator din oficiu, daca nu exista un a!ocat ales. 2rezenta procurorului este o ligatorie. 2rocedura este pu lica, daca persoana extrada ila sau procurorul nu se opune, orala si contradictorie. 2ersoana extrada ila sau procurorul de sedinta poate cere instantei un termen suplimentar de inca 5 zile, pentru moti!e suficient justificate. 2archetul este o ligat sa contri uie la procurarea datelor si actelor necesare pentru a se sta ili daca sunt indeplinite conditiile extradarii si sa dispuna ridicarea si depunerea la instanta a o iectelor la care se refera art. $,. 8upa interogatoriu, persoana extrada ila poate sa opteze fie pentru extradarea !oluntara, fie pentru continuarea procedurii, in caz de opunere la extradare. E*tradarea voluntara 2ersoana extrada ila are dreptul sa declare in fata instantei ca renunta la eneficiile pe care i le poate conferi legea de a se apara impotri!a cererii
$1

de extradare si ca isi da consimtamantul sa fie extradata si predata autoritatilor competente ale statului solicitant. 8eclaratia sa este consemnata intr-un proces-!er al, semnat de presedintele completului de judecata, grefier, persoana extrada ila, a!ocatul ei si de interpret. 8upa ce instanta constata ca persoana extrada ila este pe deplin constienta de consecintele optiunii sale, instanta, luand si concluziile procurorului, examineaza daca nu exista !reun impediment care exclude extradarea. 8aca se constata ca extradarea !oluntara este admisi ila, instanta ia act despre aceasta prin sentinta si dispune totodata asupra masurii pre!enti!e necesare sa fie luata pana la predarea persoanei extrada ile. ?entinta este definiti!a, se redacteaza in $: de ore si se transmite de indata, in copie legalizata, 7inisterului *ustitiei, pentru a proceda conform legii. Dn condiiile pre!zute la alin. ),/, persoana extrda il poate declara c renun la aplicarea regulii specialitii pre!zute la art. -0O,. 2&tradarea sim3li(i#ata Dn cazul pre!azut la art. :%, prezentarea unei cereri formale de extradare si a actelor pre!azute la art. 05 alin. )$/ nu mai este necesara daca se pre!ede astfel prin con!entia internationala aplica ila in relatia cu statul solicitant sau in cazul in care legislatia acelui stat permite o asemenea procedura simplificata de extradare si aceasta a fost aplicata unor cereri de extradare. O3o/itia la e&tradare a 3ersoanei e&tradabile 8aca persoana extrada ila se opune la cererea de extradare, ea isi !a putea formula apararile oral si in scris; totodata !a putea propune pro e. Dn urma audierii persoanei extrada ile, dosarul cauzei este pus la dispozitia aparatorului acesteia pentru a putea prezenta, in scris si in termen de 5 zile, opozitia moti!ata la cererea de extradare si a indica mijloacele de pro a admise de legea romana, numarul de martori fiind limitat la doi. +pozitia nu poate fi intemeiata decat pe faptul ca persoana arestata nu este persoana urmarita sau ca nu sunt indeplinite conditiile pentru extradare. + data prezentata opozitia sau expirat termenul de prezentare a acesteia, procurorul poate solicita un termen de 5 zile pentru a raspunde opozitiei sau a administra pro e, in conditiile pre!azute la alin. )$/. <dministrarea 3robelor 7ijloacele de pro a incu!iintate de instanta !or fi administrate in termen de maximum ,. zile, in prezenta persoanei extrada ile, asistata de aparator si, daca este ne!oie, de interpret, precum si a procurorului. In(ormatii su3limentare

$-

8aca informatiile comunicate de statul solicitant se do!edesc insuficiente pentru a permite statului roman sa pronunte o hotarare in aplicarea prezentei legi, instanta competenta !a solicita complinirea informatiilor necesare. <n acest scop, !a fixa un termen de $ luni. 6ransmiterea solicitarii pri!ind informatiile suplimentare, precum si a raspunsului se realizeaza pe una din caile pre!azute la art. 05. >olutionarea #au/ei 8upa examinarea cererii de extradare, a materialului pro ator si a concluziilor prezentate de partea extrada ila si de procuror, curtea de apel poate: aC s dispun, n cazul concursului de cereri pre!zut la art. :,, conexarea dosarelor, chiar dac se refer la fapte diferite sau sunt nregistrate la curi de apel diferite, competena teritorial aparinnd curii de apel celei dinti sesizate; !C s dispuna, in cazul necesitatii de a primi informatii suplimentare de la statul solicitant potri!it art. .0, amanarea solutionarii cererii de extradare pentru un termen de $ luni, cu posi ilitatea reiterarii cererii, si acordarea unui ultim termen de inca $ luni; cC sa constate, prin sentinta, daca sunt sau nu sunt intrunite conditiile extradarii. #urtea de apel nu este competenta sa se pronunte asupra temeiniciei urmaririi sau condamnarii pentru care autoritatea straina cere extradarea, nici asupra oportunitatii extradarii. Dn cazul in care curtea de apel constata ca sunt indeplinite conditiile de extradare, hotaraste admiterea cererii de extradare, dispunand totodata mentinerea starii de arest pro!izoriu in !ederea extradarii, pana la predarea persoanei extradate, conform art. .%. Eotararea prin care s-a dispus extradarea se moti!eaza in termen de . zile de la data pronuntarii. Dn cazul extradarilor temporare sau su conditie, instanta !a mentiona in dispoziti!ul sentintei conditiile pre!azute in acele articole. Dn cazul admiterii cererii de extradare, daca se remit si o iecte conform art. $,, se !a face mentiune despre acestea in cuprinsul sentintei, anexandu-se e!entual un in!entar. 8aca instanta constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru extradare, respinge cererea si dispune punerea in li ertate a persoanei extrada ile. Eotararea se moti!eaza in $: de ore si este transmisa procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel, care o remite, de indata, compartimentului de specialitate al 7inisterului *ustitiei.

$5

Eotararea asupra extradarii poate fi atacata cu recurs de procurorul general competent si de persoana extrada ila, in termen de . zile de la pronuntare, la ?ectia penala a <naltei #urti de #asatie si *ustitie. 2rocurorul general competent poate declara recurs din oficiu sau la cererea ministrului justitiei. 4ecursul declarat impotri!a hotararii prin care s-a respins cererea de extradare este suspensi! de executare. 4ecursul declarat impotri!a hotararii prin care s-a dispus extradarea este suspensi! de executare, cu exceptia dispozitiilor referitoare la starea de arest pro!izoriu in !ederea extradarii. ;ude#area re#ursului si #omuni#area 6otararii 8upa moti!area sentintei curtii de apel, dosarul cauzei se inainteaza, de indata, ?ectiei penale a <naltei #urti de #asatie si *ustitie. 2resedintele ?ectiei penale a <naltei #urti de #asatie si *ustitie, primind dosarul, fixeaza termen de judecata independent de inscrierea pe rol a altor cauze, cu prioritate. *udecarea recursului se face intr-un termen de cel mult ,& zile, de un complet format din 0 judecatori. <n scopul solutionarii recursului, presedintele completului poate desemna pe unul din judecatori sau pe un magistrat asistent sa faca un raport scris. 8osarul cauzei se restituie curtii de apel in cel mult trei zile de la solutionarea recursului. Eotararea definiti!a asupra extradarii se comunica procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel care a judecat cauza in prima instanta si directiei de specialitate din 7inisterul *ustitiei. E;ectele e*tradarii din ,omania 8redarea e&tradatului (ste considerat aza legala necesara si suficienta pentru predarea extradatului un extras al hotararii judecatoresti ramase definiti!e, prin care se dispune extradarea. Dn !ederea sta ilirii datei i a locului de predare, 7inisterul *ustiiei comunic de ndat #entrului de #ooperare 2oliieneasc <nternaional din cadrul 7inisterului <nternelor i 4eformei Administrati!e un extras al hotrrii judectoreti rmase definiti!e. 8ata predrii !a fi comunicat 7inisterului *ustiiei i curii de apel competente n termen de ,. zile de la data transmiterii hotrrii judectoreti pre!zute la alin. ),/. Dn cazul n care data predrii nu a fost fixat n inter!alul de ,. zile, #entrul de #ooperare 2oliieneasc <nternaional din cadrul 7inisterului <nternelor i 4eformei Administrati!e informeaz asupra
$%

demersurilor luate i moti!elor pentru care data predrii nu a putut fi sta ilit n acest inter!al. Termene 3entru 3redarea e&tradatului 7inisterul *ustitiei !a face cunoscuta de urgenta autoritatii competente a statului solicitant solutia adoptata asupra extradarii, comunicandu-i totodata un extras de pe hotararea definiti!a. +rice solutie de respingere totala sau partiala !a fi moti!ata. Dn caz de acordare a extradarii, statul solicitant !a fi informat despre locul si data predarii, precum si asupra duratei arestului in !ederea extradarii, executat de persoana extrada ila. 9ocul predrii !a fi un punct de frontier al 4omniei. #entrul de #ooperare 2oliieneasc <nternaional din cadrul 7inisterului <nternelor i 4eformei Administrati!e asigur, prin "iroul @aional <nterpol, predarea i informeaz despre aceasta 7inisterul *ustiiei i curtea de apel competent. 2ersoana extrdat este predat i preluat su escort. ?u rezer!a cazului pre!zut la alin. )1/, dac persoana extrdat nu !a fi preluat la data sta ilit, ea !a putea fi pus n li ertate la expirarea unui termen de "& zile, socotit de la aceast dat; acest termen nu !a putea fi prelungit dect cel mult cu nc "& zile$ Dn caz de for major, care mpiedic predarea sau primirea persoanei extrdate, autoritile romne i cele ale statului solicitant se !or pune de acord asupra unei noi date de predare, dispoziiile art. .5 alin. )0/ fiind aplica ile. 8redarea am,nat (xistenta unui proces penal in fata autoritatilor judiciare romane impotri!a persoanei extrada ile sau faptul ca persoana extrada ila se afla in executarea unei pedepse pri!ati!e de li ertate nu impiedica extradarea. <n cazurile pre!azute la alin. ),/, predarea extradatului poate fi amanata. <n caz de amanare, extradarea poate de!eni efecti!a numai dupa ce procesul penal a luat sfarsit, iar in caz de condamnare la o pedeapsa pri!ati!a de li ertate, numai dupa ce aceasta a fost executata sau considerata ca executata. 2redarea extradatului poate fi amanata si atunci cand se constata, pe aza unei expertize medicale, ca acesta sufera de o oala care i-ar putea pune !iata in pericol. Dn cazul amanarii predarii persoanei a carei extradare a fost apro ata, instanta emite un mandat de arestare pro!izorie in !ederea extradarii. <n cazul in care persoana extradata se afla, la momentul admiterii cererii de extradare, su puterea unui mandat de arestare pre!enti!a sau de executare a pedepsei inchisorii emis de autoritatile judiciare romane, mandatul de
0&

arestare pro!izorie in !ederea extradarii intra in !igoare de la data incetarii moti!elor care au justificat amanarea. Tran/itul 6ranzitul pe teritoriul 4omaniei al unui extradat care nu este cetatean roman poate fi acordat cu conditia ca moti!e de ordine pu lica sa nu se opuna si sa fie !or a despre o infractiune care permite extradarea, conform legii romane. 8aca persoana extradata are cetatenia romana, tranzitul nu este acordat decat in situatiile in care se poate apro a extradarea cetatenilor romani. 6ranzitul este acordat la cererea statului interesat, formulata si transmisa pe calea pre!azuta la art. 05 alin. ),/, la care se anexeaza cel putin mandatul de arestare pre!enti!a sau mandatul de executare a pedepsei inchisorii care a justificat acordarea extradarii. Eotararea asupra tranzitului este luata de 7inisterul *ustitiei. 7inisterul *ustitiei comunica de indata hotararea luata autoritatii competente a statului solicitant si 7inisterului Administratiei si <nternelor. <n cazul tranzitului aerian, atunci cand nu este pre!azuta o aterizare pe teritoriul statului roman, este suficienta o notificare transmisa de autoritatea competenta a statului solicitant 7inisterului *ustitiei al 4omaniei. <n caz de aterizare fortata, aceasta notificare !a produce efectele cererii de arestare pro!izorie in !ederea extradarii, iar statul solicitant !a adresa de indata o cerere formala de tranzit. 8ispozitiile alin. )0/ se aplica in mod corespunzator. (xtradatul in tranzit ramane in stare de arestare pro!izorie pe perioada sederii sale pe teritoriul roman. +ee&tradarea #atre un stat tert Dn afara cazului pre!zut la art. -0O, alin. ),/ lit. /, consimmntul statului romn este necesar pentru a ngdui statului solicitant s predea unui alt stat persoana care i-a fost predat i care ar fi cutat de ctre statul ter pentru infraciuni anterioare predrii. ?tatul romn !a putea cere prezentarea actelor pre!zute la art. 05 alin. )$/. ,&.E*tradarea activ Conditii pentru solicitarea e*tradarii6 Obligatia de a soli#ita e&tradarea9 (xtradarea unei persoane impotri!a careia autoritatile judiciare romane competente au emis un mandat de arestare pre!enti!a sau un mandat de executare a pedepsei inchisorii ori careia i s-a aplicat o masura de siguranta !a fi solicitata statului strain pe teritoriul careia aceasta a fost

0,

localizata in toate cazurile in care sunt intrunite conditiile pre!azute de prezenta lege. %adrul $uridi# 8ispozitiile sectiunii , a cap. < din 9egea nr. 0&$A$&&: se aplica in mod corespunzator in cazul in care 4omania are calitatea de stat solicitant. <n afara conditiei pri!ind gra!itatea pedepsei pre!azute la art. $5, o conditie suplimentara pentru ca 4omania sa poata solicita extradarea unei persoane, in !ederea efectuarii urmaririi penale, este ca impotri!a acelei persoane sa fie pusa in miscare actiunea penala, in conditiile pre!azute in #odul de procedura penala. 8ro#edura de soli#itare a e&tradarii %om3etenta #ompetenta de a intocmi si transmite cererile de extradare in numele statului roman re!ine 7inisterului *ustitiei. 1rmarirea internationala in vederea e&tradarii <n cazul in care un mandat de arestare pre!enti!a sau de executare a pedepsei nu poate fi dus la indeplinire, intrucat inculpatul ori condamnatul nu se mai afla pe teritoriul 4omaniei, instanta care a emis mandatul de arestare pre!enti!a sau instanta de executare, dupa caz, la propunerea procurorului sesizat in acest scop de catre organele de politie, emite un mandat de urmarire internationala in !ederea extradarii, care se transmite #entrului de #ooperare 2olitieneasca <nternationala din cadrul 7inisterului Administratiei si <nternelor, in !ederea difuzarii prin canalele specifice. 7andatul de urmrire internaional n !ederea extrdrii conine toate elementele necesare identificrii persoanei urmrite, o expunere sumar a situaiei de fapt i date pri!ind ncadrarea juridic a faptelor, precum i solicitarea de arestare pro!izorie n !ederea extrdrii. ?emnalarea introdusa in ?istemul <nformatic ?chengen echi!aleaza cu un mandat de urmarire internationala in !ederea extradarii. 8ispoziiile legale indicate nu aduc atingere pre!ederilor art. 5,, care se aplic n relaia cu statele mem re ale 'niunii (uropene. Dn situaia n care nu se cunoate statul pe teritoriul cruia se afl persoana n cauz, dispoziiile prezentului articol i pre!ederile art. 5, se aplic deopotri!. 8ro#edura e&tradarii a#tive 8e indata ce este informata, prin orice mijloc care lasa o urma scrisa si a carui autenticitate poate fi !erificata, de catre #entrul de #ooperare 2olitieneasca <nternationala din cadrul 7inisterului Administratiei si <nternelor, prin structura specializata, sau de 7inisterul *ustitiei, despre localizarea pe teritoriul unui stat strain a unei persoane date in urmarire internationala sau cautate de autoritatile judiciare romane pentru ducerea la
0$

indeplinire a unui mandat de executare a pedepsei inchisorii sau a unui mandat de arestare pre!enti!a, instanta de executare sau instanta care a emis mandatul de arestare pre!enti!a sta ileste, printr-o incheiere moti!ata, daca sunt indeplinite conditiile pre!azute in prezenta lege pentru a se solicita extradarea. #entrul de #ooperare 2olitieneasca <nternationala, prin structura specializata, are o ligatia de a informa instanta de executare sau instanta emitenta a mandatului de arestare pre!enti!a de indata ce "iroul #entral @ational <nterpol corespondent ii notifica faptul ca persoana care face o iectul mandatului a fost localizata. <nformarea !a fi transmisa direct, cu o copie la 7inisterul *ustitiei. *udecata se face de urgen i cu precdere, n camera de consiliu, de un complet format dintr-un singur judector, cu participarea procurorului i fr citarea prilor. *udectorul se pronun prin ncheiere moti!at, dat n camera de consiliu. <ncheierea pre!azuta la alin. )0/ poate fi atacata cu recurs de procuror, in termen de $: de ore de la pronuntare. 8osarul cauzei este inaintat instantei de recurs in termen de $: de ore. 4ecursul se judeca in termen de cel mult 0 zile, de catre instanta superioara in grad. <nstanta de recurs !a restitui dosarul primei instante in termen de $: de ore de la solutionarea recursului. <ncheierea definiti!a prin care s-a constatat ca sunt intrunite conditiile pentru solicitarea extradarii, insotita de actele pre!azute la art. 05 alin. )$/, se comunica de indata 7inisterului *ustitiei. <ncheierea definiti!a prin care s-a constatat ca nu sunt intrunite conditiile pentru a se solicita extradarea se comunica 7inisterului *ustitiei in cel mult 0 zile de la pronuntare. Dn termen de cel mult A zile de la data primirii ncheierii definiti!e prin care s-a constatat c sunt ndeplinite condiiile pentru solicitarea extrdrii, 7inisterul *ustiiei, prin direcia de specialitate, e;ectueaz un e*amen de regularitate internaional. 8ispoziiile art. :& se aplic n mod corespunztor. <n functie de concluziile examenului de regularitate internationala, directia de specialitate a 7inisterului *ustitiei fie intocmeste cererea de extradare si o transmite, insotita de actele anexe, autoritatii competente a statului solicitat, fie intocmeste un act prin care propune ministrului justitiei, moti!at, sa sesiseze procurorul general al 2archetului de pe langa <nalta #urte de #asatie si *ustitie, in !ederea initierii procedurii de re!izuire a incheierii definiti!e prin care s-a dispus solicitarea extradarii, informand in am ele situatii #entrul de #ooperare 2olitieneasca <nternationala din cadrul 7inisterului Administratiei si <nternelor. <n cazul in care constata ca actele
00

sunt incomplete, inainte de a intocmi si de a transmite cererea de extradare, directia de specialitate a 7inisterului *ustitiei poate solicita instantei competente sa i transmita, in cel mult -$ de ore, actele suplimentare necesare potri!it tratatului international aplica il. Dn cazul n care nu sunt ntrunite condiiile de regularitate internaional pentru solicitarea extrdrii, ministrul justiiei, prin procurorul general al 2archetului de pe lng Dnalta #urte de #asaie i *ustiie, cere re!izuirea hotrrii judectoreti definiti!e prin care s-a constatat c sunt ndeplinite condiiile pentru solicitarea extrdrii. 4e!izuirea nu poate fi cerut pentru alt moti! dect cel legat de concluziile examenului de regularitate internaional. #ererea de re!izuire se face n termen de cel mult 0 zile, dac persoana pre!zut la alin. ),/ este arestat n !ederea extrdrii ctre 4omnia. Dn toate celelalte cazuri cererea se face n termen de cel mult ,. zile. 6ermenul curge de la data la care procurorul general primete cererea prin care ministrul justiiei i solicit s promo!eze re!izuirea hotrrii judectoreti definiti!e prin care s-a constatat c sunt ndeplinite condiiile pentru solicitarea extrdrii. #ompetent s judece cererea de re!izuire este instana pre!zut la alin. ),/. Dn cazul n care persoana pre!zut la alin. ),/ este arestat n !ederea extrdrii ctre 4omnia, cererea de re!izuire se soluioneaz de urgen i cu precdere. Dn toate celelalte cazuri, cererea de re!izuire se soluioneaz n termen de cel mult o lun de la data nregistrrii cauzei. <nstanta, daca constata ca cererea de re!izuire este intemeiata, anuleaza incheierea atacata. 8aca instanta constata ca cererea de re!izuire este neintemeiata, o respinge, mentinand incheierea atacata. Eotararea instantei de re!izuire este definiti!a si se comunica in termen de $: de ore de la pronuntare ministrului justitiei si procurorului general al 2archetului de pe langa <nalta #urte de #asatie si *ustitie. #ererea de extradare si actele anexate acesteia insotita de actele pre!azute la art. 05 alin. )$/ si de traduceri certificate in lim a statului solicitat sau in lim a engleza ori franceza, se transmit autoritatii competente a statului solicitat, pe una dintre caile pre!azute la art. 05 alin. ),/. Dn cazul n care se solicit extrdarea unei persoane condamnate n lips, n situaia n care statul solicitat aduce la cunotina persoanei urmrite hotrrea pronunat n lips, o astfel de notificare nu !a produce efecte fa de procedura penal din 4omnia. <n cazul in care persoana urmarita nu este arestata pro!izoriu in !ederea extradarii, procedura pre!azuta in acest articol are caracter

0:

confidential, pana in momentul in care statul solicitat este in!estit cu cererea de extradare. +etragerea #ererii de e&tradare <n cazul in care persoana extrada ila nu se mai afla su puterea mandatului de arestare pre!enti!a sau a mandatului de executare, instanta competenta, din oficiu sau la cererea procurorului, sta ileste, prin incheiere moti!ata, ca nu mai su zista conditiile pre!azute de lege pentru a se solicita extradarea si dispune de indata retragerea cererii de extradare . ?otararea se transmite -inisterului ;ustitiei in termen de 24 de ore de la 3ronuntare . 7inisterul *ustitiei retrage neintarziat cererea de extradare, informand despre aceasta #entrul de #ooperare 2olitieneasca <nternationala din cadrul 7inisterului Administratiei si <nternelor. Transmiterea in(ormatiilor su3limentare la #ererea statului soli#itat <n cazul in care, in !ederea solutionarii cererii de extradare, autoritatile statului strain solicita transmiterea unor informatii suplimentare, acestea !or fi comunicate, in termenul sta ilit de autoritatile statului solicitat, prin 7inisterul *ustitiei sau direct, de catre instanta competenta. 6raducerea documentelor se efectueaza de catre 7inisterul *ustitiei sau instanta competenta, dupa caz.L +e$ude#area 3ersoanei e&trdate Asigurarea rejudecrii n cazul extrdrii persoanei condamnate n lips este dat de 7inisterul *ustiiei, la cererea statului solicitat. >oli#itarea ree&tradarii #atre +omania 8ispozitiile art. 10 sunt aplica ile in mod corespunzator in cazul in care 4omania solicita unui stat strain reextradarea unei persoane a carei extradare fusese anterior acordata acestuia de catre un stat tert. 2(e#tele e&tradarii in +omania #reluarea extradatului 8ispozitiile referitoare la predarea-preluarea persoanei extradate pre!azute la art. .5 si .% se aplica in mod corespunzator in cazul persoanelor extradate din strainatate in 4omania. #rimirea extradatului 2ersoana extradata, adusa in 4omania, !a fi, de urgenta, predata administratiei penitenciare sau autoritatii judiciare competente, dupa caz. 8aca extradatul a fost condamnat in lipsa, el !a fi rejudecat, la cerere, cu respectarea drepturilor pre!azute la art. 0: alin. ),/. %omuni#area solutiei 7inisterul *ustitiei informeaza autoritatea judiciara romana competenta despre modul de solutionare a cererii de extradare de catre statul

0.

solicitat si, dupa caz, despre durata arestarii pro!izorii in !ederea extradarii, pentru a fi computata potri!it dispozitiilor art. ,5. +egula s3e#ialitatii 2ersoana predat ca efect al extrdrii nu !a fi nici urmrit, nici judecat, nici deinut n !ederea executrii unei pedepse, nici supus oricrei alte restricii a li ertii sale indi!iduale, pentru orice fapt anterior predrii, altul dect cel care a moti!at extrdarea, n afar de cazurile cnd: aC statul care a predat-o consimte; n acest scop, autoritile romne competente !or transmite statului solicitat o cerere nsoit de actele pre!zute la art. 05 alin. )$/ i de un proces-!er al n care se consemneaz declaraiile persoanei extrdate; !C a!nd posi ilitatea s o fac, persoana extrdat nu a prsit, n termen de :. de zile de la li erarea sa definiti!, teritoriul 4omniei, ori dac a re!enit n 4omnia dup ce a prsit teritoriul statului romn. Autoritile romne !or lua msurile necesare n !ederea, pe de o parte, unei e!entuale trimiteri a persoanei de pe teritoriul 4omniei, iar pe de alt parte, ntreruperii prescripiei potri!it legislaiei romne, inclusi! recurgerea la o procedur n lips. #and calificarea data faptei incriminate !a fi modificata in cursul procedurii, persoana extradata nu !a fi urmarita sau judecata decat in masura in care elementele constituti!e ale infractiunii recalificate ar ingadui extradarea. <n cazul pre!azut la alin. ),/ lit. a/ cererea adresata statului strain se formuleaza de catre 7inisterul *ustitiei, in aza incheierii instantei competente sa solutioneze cauza in prima instanta, la propunerea moti!ata a 7inisterului 2u lic sau in aza incheierii instantei pe rolul careia se afla cauza, daca extradarea a fost acordata dupa trimiterea in judecata a persoanei extradate, dupa caz. 2(e#tele e&tradarii sub #onditie <n cazul in care extradarea a fost acordata su conditie, instanta care a solicitat extradarea ia masurile necesare pentru respectarea conditiei impuse de statul solicitat si da garantii in acest sens. <n cazul in care conditia impusa este retrimiterea persoanei extradate pe teritoriul statului solicitant, instanta dispune insotirea acesteia la frontiera, in !ederea preluarii de catre autoritatile competente ale statului solicitant. %6eltuieli #heltuielile pri!ind procedura de extradare efectuate pe teritoriul 4omaniei se suporta de statul roman, prin ugetele autoritatilor si institutiilor implicate, in functie de atri utiile conferite fiecareia dintre
01

acestea prin prezenta lege. 8ispozitiile art. $& alin. ):/ se aplica in mod corespunzator. #heltuielile de tranzit se suporta de statul solicitant. 8. 7A@8A6'9 ('4+2(A@ 8( A4(?6A4( #ele mai utilizate instrumente juridice ale '( in domeniul cooperarii judiciare penale azate pe principiul recunoasterii reciproce sunt +eciziile) Cadru. 9a data de ,0 iunie $&&$ au fost adoptate 0 8ecizii-#adru capitale: 8ecizia-#adru $&&$A.5:A*A< pri!ind 7andatul (urpean de Arestare si procedurile de predare intre statele mem re: 8ecizia-#adru $&&$A:1.A*A< pri!ind echipele comune de ancheta 8ecizia-#adru $&&$A:-.A*A< pri!ind com aterea terorismului <n ultimii ani au fost adoptate noi decizii cadru: 8ecizia-#adru $&&0A.--A*A< din $$ iulie $&&0 pri!ind executarea in '( a ordinelor de indisponi ilizare a unurilor si pro elor; 8ecizia-#adru $&&.A$,:A*A< din $: fe ruarie $&&. pri!ind aplicarea principiului recunoasterii reciproce a sanctiunilor pecuniare; 8ecizia-#adru $&&1A-50A*A< din 1 octom rie $&&1 pri!ind aplicarea principiului recunoasterii reciproce a ordinelor de confiscare. <n scopul cresterii increderii reciproce s-au formulat mai multe propuneri de decizii-cadru aflate in di!erse stadii de adoptare: 8ecizia-#adru pri!ind mandatul european de o tinere a pro elor; 8ecizia-#adru pentru aplicarea principiului recunoasterii reciproce a hotararilor penale care impugn pedepse sau masuri pri!ati!e de li ertate; 8ecizia-#adru pri!ind aplicarea principiului recunoasterii reciproce a decaderilor si interdictiilor care decurg din condamnari pentru infractiuni de natura sexuala sa!arsite impotri!a minorilor. 6ot su forma de propuneri in curs de negociere sunt urmatoarele decizii-cadru: 8ecizia-#adru pri!ind +rdinul european de supra!eghere 8ecizia-#adru pri!ind aplicarea principiului recunoasterii reciproce a pedepselor cu suspendare. #at pri!este contactul direct cadrul institutional este asigurat prin : Eurojust - BBB.eurojust.europa.eu - nfiinat in !ederea intaririi luptei impotri!a formelor gra!e ale criminalitatii - are ca scop im unatatirea cooperarii si sprijinul intre autoritatile competente ale statelor mem re, in cauzele transnationale, mai ales prin facilitarea executarii cererilor de asistenta judiciara, a 7andatului (uropean de Arestare si a cererilor de extradare
0-

,eteaua >udiciara Europeana - BBB.ejn-crimjust.europa.eu - a fost infiintata tot pentru facilitarea cooperarii judiciare, fiind o structura mai flexi ila decat (urojust, formata din puncte de contact desemnate de fiecare stat mem ru - aceasta retea a creat instrumentele informatice in !edrea facilitarii cooperarii judiciare, ex: Atlasul judiciar, fiind astfel posi ile de accesat toate informatiile necesare pentru asigurarea contactului direct intre autoritatile judiciare din statele mem re, atat in cazul 7andatului (uropean de Arestare, cat si in cazul asistentei judiciare in materie penala. 2agistratii de legatura - $ctiunea %omuna din && aprilie '(() (()*&++*,$-) a creat cadrul pentru schim ul magistratilor de legatura in scopul im unatatirii cooperarii intre statele mem re ale '( - Au rolul de a indeplini orice acti!itati care urmaresc fa!orizarea si accelerarea tuturor formelor de cooperare judiciara in materie penala siAsau ci!ila dupa caz, )mai ales prin contacte directe cu ser!iciile competente si cu autoritatile judiciare ale statului gazda/ si de asemenea, de a indeplini orice acti!itati pentru a asigura schim ul de informatii si de date statistice )pentru cunosterea reciproca a sistemelor respecti!e si a ancilor de date juridice ale statelor interesate/. ,E-.E2E/0A,EA 2A/+A0U.UI EU,4PEA/ +E A,E10A,E #adrul juridic national in ceea ce pri!este asistenta judiciara este oferit de: 9egea 0&$A$&&: pri!ind cooperarea judiciara internationala in materie penala, modificata si completata prin 9egea $$:A$&&1 i ulterior prin 9egea nr. $$$A$&&5. #odul de 2rocedura 2enala J care la art. .,0 se refera la conditiile si modalitatile de realizare a asistentei judiciare intarenationale in materie penala, acestea fiind cele sta ilite prin dispozitiile cuprinse in legea speciala daca prin con!entiile internationale nu se pre!ede altfel. 2rin urmare, pre!ederile nationale sunt su sidiare acordurilor internationale. <n concret, mandatul european de arestare este reglementat in 6itlul <<< al 9egii 0&$A$&&:, modificata, intitulat ./ispozitii privind cooperarea cu statele membre ale 0niunii 1uropene in aplicarea /eciziei2cadru nr. &33&*456*,$- a %onsiliului 0niunii 1uropene din '7 iunie &33& privind mandatul european de arestare si procedurile de predare intre statele membre8 . 6itlul <<< al legii mentionate a intrat in !igoare odata cu aderarea la 'niunea (uropeana.
05

+E:I/I0IA 2A/+A0U.UI EU,4PEA/ +E A,E10A,E 8efinitia mandatului european de arestare este data de art -- al. , din 9egea 0&$A$&&:, respecti! acesta este o decizie judiciara prin care o autoritate judiciara competenta a unui stat mem ru al 'niunii (uropene solicit arestarea i predarea de ctre un alt stat mem ru a unei persoane, n scopul: e;ectuarii urmaririi penaleD judecatii6 e*ecutarii unei pedepse privative de li!ertate6 e*ecutrii unei masuri de siguran privativ de li!ertate$ Anterior 9egii nr.$$$A$&&5 n locul msurii de siguran pri!ati! de li ertate era pre!zut o Pmsur privativ de libertate>. AU04,I0A0I C42PE0E/0E Autoritatea centrala din 4omania este 7inisterul *ustitiei. Autoritatile judiciare romane se impart in : - autoriti emitente J instantele judecatoresti - autoriti de executare J #urtile de Apel 2entru identificarea autoritatilor judiciare de executare din alte state mem re ale 'niunii (uropene informatii se pot o tine din Atlasul *udiciar (uopean, aflat pe pagina de internet a 4etelei *udiciare (uropene, disponi il la adresa http:AABBB.ejn-crimjust.europa.euAeaBCatlas.aspx 8e menionat c prin 9egea nr.$$$A$&&5 au fost desemnate ca autoriti judiciare competente s primeasc mandatele europene de arestareparchetele de pe lng curile de apel, n a cror circumscripie a fost localizat persoana solicitat. 8ac nu se cunoate acest loc, este desemnat 2archetul de pe lng #urtea de Apel "ucureti. C4/0I/U0U. 2A/+A0U.UI EU,4PEA/ +E A,E10A,E 7andatul (uropean de arestare tre uie sa contina urmatoarele date: identitatea i cetenia persoanei solicitate; denumirea, adresa, numerele de telefon i fax, precum i adresa de email ale autoritii judiciare emitente; indicarea existenei unei hotrri judectoreti definiti!e, a unui mandat de arestare pre!enti! sau a oricrei alte hotrri judectoreti executorii a!nd acelai efect, care se ncadreaz n dispoziiile art. 5, i art. 5. din prezenta lege; natura i ncadrarea juridic a infraciunii, inndu-se seama mai ales de pre!ederile art. 5.; o descriere a circumstanelor n care a fost comis infraciunea, inclusi! momentul, locul, gradul de implicare a persoanei solicitate;
0%

pedeapsa pronunat, dac hotrrea a rmas definiti!, sau pedeapsa pre!zut de legea statului emitent pentru infraciunea s!rit; dac este posi il, alte consecine ale infraciunii. 7odelul mandatului european de arestare este prezentat in formularul din anexa nr. , la 9egea 0&$A$&&:. 7andatul european de arestare tre uie tradus in lim a oficiala a statului de executare sau intr-una din lim ile oficiale ale <nstitutiilor #omunitatilor (uropene pe care statul respecti! le accepta. 2entru cazul in care 4omania este stat de executare, mandatul european tre uie tradus in lim a romana sau una din cele doua lim i acceptate, engleza si franceza. 6raducerea efecti!a a mandatului european de arestare se face de catre autoritatea judiciara care emite mandatul si numai in cazuri exceptionale aceasta se poate face de catre 7inisterul *ustitiei )atunci cand in circumscriptia instantei nu exista traducatori autorizati pentru lim a sau lim ile acceptate/. E2I0E,EA 2A/+A0U.UI EU,4PEA/ +E A,E10A,E 6.1. %onditii 3entru emitere 7andatul european de arestare se emite din oficiu sau la cererea procurorului, de catre instanta care a emis mandatul de arestare pre!enti!a in cursul urmaririi penale ori al judecatii sau de catre instanta de executare, in urmatoarele conditii: n !ederea efecturii urmririi penale sau a judecii, dac fapta este pedepsit de legea penal romn cu o pedeaps pri!ati! de li ertate de cel putin un , an; in !ederea executarii pedepsei sau a masurii de siguran pri!ati! de li ertate daca pedeapsa aplicata este mai mare de : luni. 2rin cele mai recente modificri aduse 6itlului <<< din 9egea nr. 0&$A$&&: prin 9egea nr. $$$A$&&5 s-a urmrit soluionarea unor aspecte care au generat practic neunitar a instanelor sau au ridicat pro leme de ordin practic. Astfel, n ceea ce pri!ete procedura de emitere a mandatelor europene de arestare, pe lng modificrile aduse art. 5, alin. ),/, prin noul alineat )$/ al aceluiai articol, se elimin o pro lem care a determinat o practic neunitar legat de judectorul competent s emit mandatul european de arestare. 2otri!it noii redactri a art. 5, alin. )$/: =7andatul european de arestare este emis n faza de urmrire penal, de ctre judectorul delegat de preedintele instanei creia i-ar re!eni competena s judece cauza n fond, iar n faza de judecat i de executare de ctre judectorul delegat de
:&

preedintele primei instante ori de cel al instanei de executare, n urmtoarele situaii: a/ la sesizarea procurorului care efectueaz sau supra!egheaz urmrirea penal a persoanei solicitate, dac arestarea i predarea se solicit n !ederea efecturii urmririi penale; / la sesizarea instanei care a dispus asupra lurii msurii arestrii pre!enti!e a inculpatului ori care a hotrt cu pri!ire la msurile de siguran, dup caz ori a organului la care se afl spre executare mandatul, dac arestarea i predarea se solicita in !ederea judecii ori executrii pedepsei nchisorii sau a unei msuri de siguran pri!ati!e deli erate.L 8e asemenea, prin urmtoarele alineate nou introduse ale aceluiai articol 5, se traneaz definiti! o pro lem ce apruse n practica judiciar: este necesar sau nu o ncheiere pentru a dispune emiterea unui mandat european de arestareH Acum, alin. )0/ i ):/ ale art. 5, pre!d: =)0/ *udectorul competent !erific ndeplinirea condiiilor pre!zute la alin. ),/ i procedeaz, dup caz, astfel: a/ emite mandatul european de arestare i supra!egheaz luarea msurilor pentru transmiterea acestuia, potri!it dispoziiilor art. 5$ i 50; n cazul n care persoana este localizat pe teritoriul unui stat mem ru al 'niunii (uropene, dispune traducerea mandatului european de arestare, n termen de $: de ore, potri!it alin. )1/; / constat, prin ncheiere moti!at, c nu sunt ndeplinite condiiile pre!zute la alin ),/ pentru a emite un mandat european de arestare. Dncheierea poate fi atacat cu recurs de procuror, n termen de 0 zile de la comunicare. 4ecursul se judec de instana superioar, n termen de 0 zile de la nregistrarea cauzei, iar n caz de admitere a acestuia, prima instan este o ligat s emit un mandat european de arestare. ):/ n cazul pre!zut la alin. )0/ lit. a/, judectorul competent informeaz procurorul care efectueaz sau supra!egheaz urmrirea penal sau instana pe rolul creia se afl cauza penal despre emiterea mandatului european de arestare, iar n cazul pre!zut la aln. )0/ lit. / comunic ncheierea procurorului care efectueaz sau supra!egheaz urmrirea penal sau procurorului de pe lng instana de executare.L Articolul este n acord cu 8ecizia nr. 0% din $% octom rie $&&5 a Dnaltei #uri de #asaie i *ustiie prin care curtea a admis recursul n interesul legii i a sta ilit ca emiterea mandatului european de arestare nu presupune ntocmirea unei ncheieri, nefiind o procedur jurisdicional Transmiterea mandatului
:,

6ransmiterea mandatului european de arestare se face dire#t catre autoritatea judiciara de executare in situatia in #are se #unoaste lo#ul unde se afla persoana solicitata. Autoritatile judiciare romane pot transmite mandatul european de arestare prin orice mijlic de transmitere sigur care lasa o urma scrisa, astfel incat autoritatea judiciara de executare sa poata !erifica autenticitatea acestuia. Fiind !or a despre o procedura urgenta, transmiterea mandatului se face mai intai prin mijloace elecronice de comunicatie )fax, e-mail/, dupa care se !a proceda la transmiterea acestuia in original )atat mandatul in original cat si traducerea acestuia/. <n conformitate cu dispozitiile art. 50 al. 1 din actul normati! sus mentionat, autoritatile judiciare romane transmit copii ale mandatelor europene de arestare 7inisterului *ustitiei, spre informare. Aceasta transmitere are loc in ultima zi lucratoare a fiecarui trimestru, inclusi! cuprinzand informatii despre stadiul lor de executare. <n cazul in care lo#ul unde se a(la 3ersoana soli#itata nu este #unos#ut, transmiterea mandatului european de arestare se realizeaza prin intermediul #entrului de #ooperare 2olitieneasca <nternationala din cadrul 7inisterului <nternelor si 4eformei Administrati!e, care procedeaza la difuzarea in ?istemul <nformatic ?chengen sau pe canalele +rganizatiei <nternationale a 2olitiei #riminale )<nterpol/, dupa caz. <n acest caz, transmiterea se poate efectua si prin sistemul securizat al 4etelei *udiciare (uropene, cand acesta !a fi operational. 2entru e!idena acti!itii instanei, se ntocmete i se pstreaz 4egistrul de e!iden a mandatelor europene de arestare. Dn acest registru se fac urmtoarele meniuni: - numr curent, numele, prenumele i cetenia persoanei solicitate, numrul i data adresei parchetuluiAinstanei pe rolul creia se afl cauza penal; numrul dosarului instanei de executare; data emiterii mandatului european de arestare; data transmiterii mandatului european de arestare, informaii asupra executrii mandatului european de arestare; moti!ele neexecutrii mandatului european de arestare; data predrii persoanei solicitate; data retragerii mandatului european de arestare. Acest registru nu este destinat pu licitii. +rice dificultate ar inter!eni n legtur cu trasmiterea sau !erificarea autenticitii unui mandat european de arestare se !a solutiona prin contact direct intre autoritatea judiciara emitenta si autoritatea judiciara de executare sau cu sprijinul 7inistrului *ustitiei. Trans(erul tem3orar si audierea 3ersoanei soli#itate in tim3ul e&e#utarii mandatului euro3ean de arestare
:$

Atunci cnd s-a emis un mandat european n situaia pre!zut la art. 5, alin. ),/ lit. a/, autoritatea judiciar emitent romn !a putea solicita autoritii judiciare de executare, nainte ca aceasta s se fi pronunat asupra predrii definiti!e, predarea temporar n 4omnia a persoanei urmrite, n !ederea ascultrii sale, sau !a putea solicita s fie autorizat luarea declaraiei acestei persoane pe teritoriul statului de executare a mandatului. 8ac autoritatea judiciar de executare, dup ce a apro at predarea persoanei urmrite, dispune suspendarea predrii pn la terminarea unui proces n curs sau pn la executarea pedepsei aplicate n statul de executare a mandatului pentru o fapt diferit de cea care face o iectul mandatului european, autoritatea judiciar romn emitent !a putea solicita predarea temporar a persoanei n !ederea ascultrii sale sau a judecii. +etragarea mandatului euro3ean de arestare ?ituaiile n care mandatul european de arestare se retrage sunt urmtoarele: au disprut temeiurile care au justificat emiterea acestuia; persoana solicitat a decedat; persoana urmrit internaional)n temeiul art.11A, al../ a fost extrdat sau predat n 4omnia. 4etragarea se solicit de instana emitent, care informeaz despre aceasta autoritatea judiciar de executare, 7inisterul *ustiiei i dup caz, parchetul care efectueaz ori supra!egheaz urmrorea penal sau instana care a dispus asupra msurii arestrii pre!enti!e a inculpatului ori a hotrt cu pri!ire la msurile de siguran. E?ECU0A,EA 2A/+A0U.UI EU,4PEA/ +E A,E10A,E +E CA0,E AU04,I0A0I.E ,42E/E @.1. Aa3te #are dau lo# la 3redare 2redarea persoanei solicitate se acorda chiar daca nu este indeplinita conditia du lei incriminari, in cazul in care mandatul european de arestare a fost emis pentru una dintre faptele enumerate mai jos, indiferent de denumirea infractiunii in statul mem ru emitent si care este sanctionata in acest stat cu inchisoarea sau cu o masura de siguranta pri!ati!a de li ertate a carei durata maxima este de cel putin 0 ani: - participare la un grup infracional organizat; terorismul; trafic de persoane exploatarea sexual a copiilor i pornografia infantil; trafic ilicit de droguri si su stante psihotrope; trafic ilicit de arme si su stante explozi!e; corupie
:0

frauda, incluzand cea mpotri!a intereselor financiare ale #omunitilor (uropene, in intelesul #on!entiei din $1 iulie ,%%. pri!ind protectia intereselor financiare ale #omunitatilor (uropene; splare a produselor infractiunii; falsificarea de moned, inclusi! a monedei euro; fapte legate de criminalitate informatica; fapte pri!ind mediul nconjurtor, inclusi! traficul cu specii de animale si !egetale pe cale de disparitie; facilitarea intrarii i ederii ilegale; omor si !tmare corporal gra!; traficul ilicit de organe si esuturi umane; lipsirea de li ertate n mod ilegal, rapire si luare de ostatici; rasism i xenofo ia; furt organizat sau armat; traficul ilicit de unuri culturale, inclusi! antichitile i operele de art; nelciune; deturnare de fonduri; contrafacere si piraterie de unuri; falsificare de acte oficiale si uzul de fals; falsificare de mijloace de plata; trafic ilicit de su stane hormonale i ali factori de cretere; trafic ilicit de materiale nucleare sau radioacti!e; trafic de !ehicule furate; !iol; incendiere cu intentie; crime aflate in jurisdictia #urii 2enale <nternaionale; sechestrare ilegala de aerona!e i !apoare; sa otaj. 2entru alte fapte dect cele pre!zute la alin. ),/, predarea poate fi su ordonat condiiei ca faptele care moti!eaz emiterea mandatului european s constituie infraciune potri!it legii romne, independent de elementele constituti!e sau de ncadrarea juridic a acesteia. %onditii s3e#iale de e&e#utare (xecutarea unui mandat european de arestare de catre autoritatile de executare romane poate fi supusa urmatoarelor conditii: cand mandatul a fost emis in !ederea executarii unei pedepse sau a unei masuri de siguranta pri!ati!a de li ertate aplicat printr-o hotarare pronuntata in lips, daca persoana in cauza nu a fost citat personal i nici informat asupra datei i locului
::

edinei de judecat, autoritatea emitenta tre uie s garanteze c persoana solicitat are posi ilitatea sa o tina rejudecarea cauzei in statul emitent, in prezenta sa; in cazul in care mandatul are la aza o infractiune ce este sanctionata cu pedeapsa detentiunii pe !iata sau cu masura de siguranta pri!ati!a de li ertate pe !iata, dispozitiile legale ale statului emitent tre uie sa pre!ada fie re!izuirea pedepsei sau a masurii, fie li erarea conditionata dupa executarea a $& ani, fie aplicarea unor masuri de clementa. -otive de re(u/ al e&e#utarii 9egea 0&$A$&&:, modificata, reglemeteaza la art. 55 doua tipuri de moti!e de refuz: o ligatorii si facultati!e. 7oti!ele obligatorii de refuz sunt urmatoarele: cand persoana urmarita a fost judecata definiti! pentru aceleasi fapte de catre un stat mem ru, altul decat cel emitent, cu conditia ca sanctiunea sa fi fost executata ori in curs de executare sau executarea a fost prescrisa, sau pedeapsa gratiata ori infractiunea amnistiata ori a inter!enit o cauza care impiedica executarea potri!it legii statului de condamnare; cand infractiunea la care se refera mandatul european de arestare este acoperita de amnistie in 4omania; cand persoana solicitata nu raspunde penal datorita !arstei, in conformitate cu legea romana. 7oti!ele (a#ultative de refuz sunt cele pre!azute la art. 55 al.$, respecti!: in cazul infractiunilor pentru care este necesara du la incriminare; persoana solicitata este supusa unei proceduri penale in 4omania pentru aceeasi fapta ca cea din mandat; mandatul a fost emis in scopul executarii unei pedepse cu inchisoarea sau a unei masuri de siguranta pri!ati!a de li ertate, daca persoana solicitata este cetatean roman si aceasta declara ca refuza sa execute pedeapsa sau masura de siguranta in statul mem ru emitent; persoana a fost judecata definiti! pentru aceleasi fapte in alt stat nemem ru, iar in caz de condamnare sanctiunea a fost executata sau in curs de executare, ori executarea prescrisa sau infractiunea amnistiata sau pedeapsa gratiata potri!it legii statului de condamnare;
:.

 mandatul se refera la infractiuni comise pe teritoriul 4omaniei; mandatul se refera la infractiuni comise in afara statului emitent si legea romana nu permite urmarirea acestor fapte cand s-au comis in afara teritoriului romanesc; raspunderea penala sau executarea pedepsei s-au prescris, daca faptele ar fi fost de competenta autoritatilor romane; cand autoritatea romana competenta a decis fie sa nu inceapa, fie incetarea urmaririi penale, scoaterea de su urmarire penala sau clasarea pentru infractiunea pe care se azeaza mandatul european de arestare sau a pronuntat fata de persoana solicitata o hotarare definiti!a cu pri!ire la aceleasi fapte care impiedica !iitoare proceduri. + completare enefic pentru clarificarea modalitii juridice i practice prin care se realizeaz executarea pedepsei n 4omnia n situaia neexecutrii unui mandat european de arestare n ipoteza pre!zut la art. 55 alin. )$/ lit. c, a fost adus prin 9egea nr. $$$A$&&5, respecti! noile alineate )0/ i ):/ ale art. 55: Astfel, n situaia n care, n cauz, este incident exclusi! cazul pre!zut la alin )$/ lit c,/ )mandatul emis n scopul executrii unei pedepseA msurii de siguran pri!ati! de li ertate, persoana este cetean romn i declar c refuz s execute pedeapsaAmsura n statul mem ru emitent/ anterior pronunrii hotrrii pri!ind executarea mandatului european de arestare, autoritatea judiciar romn de executare solicit autoritii judiciare de emitere transmiterea unei copii certificate a hotrrii de condamnare, precum i orice alte informaii necesare, informnd autoritatea judiciar emitent cu pri!ire la scopul pentru care astfel de documente sunt solicitate. 4ecunoaterea hotrrii penale strine de condamnare se face, pe cale incidental, de catre instana de judecat n faa creia procedura executrii mandatului european de arestare este pendinte. <n cazul n care autoritatea judiciar romn de executare a recunoscut hotrrea penal strin de condamnare, mandatul de executare a pedepsei se emite la data pronunrii hotrrii pre!zute la art. %: )hotrrea pri!ind executarea mandatului european de arestare/. Dn cazul de mai sus dac persoana solicitat se afl n stare de arest i autoritatea judiciar de emitere ntrzie n transmiterea documentelor solicitate, dispoziiile art. %& alin. ):/ se aplic n mod corespunztor n sensul c persoana este ntre at dac este de acord s execute pedeapsa sau msura n statul emitent. Dn situaia n care autoritatea judiciara de emitere
:1

nu transmite documentele, n termen de cel mult $& de zile de la data primei solicitri, dac autoritatea judiciar romn de executare refuz executarea mandatului european de arestare, aceasta informeaz autoritatea judiciar emitent asupra posi ilitii de a solicita recunoaterea i executarea hotrrii penale de condamnare n aza instrumentelor aplica ile n relaia dintre 4omnia i statul mem ru de emitere ori, n lipsa acestora, n aza reciprocitii. 8ro#eduri 3realabile Dn ceea ce prive7te procedura de e*ecutare a mandatului european de arestare8 pentru a elimina incon!enientul reprezentat de situaiile n care curile de apel, ca autoriti judiciare de executare, fiind sesizate direct de autoritile judiciare emitente strine cu un mandat european de arestare constituia dosar fixau termen de judecat, ca n cele din urm s se constate c persoana solicitat nu se mai afl pe teritoriul 4omniei, precum i, n general, pentru a facilita procedura de executare a mandatului european de arestare au fost introduse noi articole J 55A,-55A0 care reglementeaz o serie de proceduri preala ile, care mresc rolul procurorului n procedura de executare a mandatelor europene de arestare, innd n acelai timp seama de imperati!ul respectrii drepturilor fundamentale ale omului, noua procedur astfel introdus fiind in spiritul altor legislaii naionale de transpunere a deciziei-cadru. Dn acelai sens este i desemnarea parchetelor de pe lng curile de apel ca autoriti primitoare ale mandatelor europene de arestare )art. -5 alin. $A,/. >esi/area %urtii de <3el in vederea arestarii si 3redarii 3ersoanei soli#itate 2rocurorul sesizeaza curtea de apel competenta cu propunerea de luare a masurii arestarii persoanei solicitate. 8e indata ce instanta este sesizata, cauza se repartizeaza, in conditiile legii, unui complet format dintr-un judecator, pentru a aprecia asupra luarii masurii arestarii si asupra predarii persoanei solicitate. 2entru e!identa acti!itatii instantei)#urtea de Apel/, se intocmeste si se pastreaza 4egistrul pri!ind arestarea si predarea in aza mandatelor europene de arestare. 7eniunile ce tre uie nscrise n acest registru sunt pre!zute n art.5% al.0 din legea 0&$A$&&: modificat. 8ro#edura de e&e#utare a -andatului 2uro3ean de arestare Aceasta procedura este pre!azuta de art %& din 9egea 0&$A$&&: modificata. 7odificrile recente pun, n acord dispoziiile pri!ind compunerea completului investit cu e*ecutarea unui mandat european de arestare8

:-

cu cel pri!ind extrdarea, pre!znd, n fapt c aceast competen re!ine unui singur judector. 9egea romana garanteaz persoanei solicitate, aa cum a statuat constant i #urtea #onstituional, toate drepturile procesuale, aceasta n condiiile n care inem sa precizam c persoana solicitat, ca i persoana solicitat au o calitate procesuala diferita de cea a n!inuitului sau inculpatului din procedura penal interna, esenial fiind ca n procedura penal din statul emitent s se respecte dreptul la un proces echita il, pentru c acolo, n statul emitent, persoana solicitata are calitatea de suspect sau acuzat. 6oate garaniile procesuale asigurate anterior sunt meninute i chiar ntrite prin 9egea nr. $$$A$&&5 un exemplu n acest sens fiind noul articol 9 $ 're3turile 3ersoanei arestate 8repturile persoanei arestate, pre!azute la art.%, sunt urmatoarele: sa fie informat cu pri!ire la continutul mandatului european de arestare; dreptul de a fi asistat de un aparator ales sau din oficiu; dreptul la interpret )gratuit/. 8redarea tem3orara sau luarea de#laratiei 3ersoanei soli#itate 8ac autoritatea judiciar emitent o solicit, se poate apro a de catre judecator predarea temporar a persoanei solicitate n statul mem ru emitent sau se procedeaz la audierea acestei persoane. Dn cazul n care s-a acordat predarea temporar, aceasta se efectueaz n condiiile i pe durata sta ilite de comun acord ntre autoritatea judiciar emitent i cea de executare. Dn toate cazurile persoana urmrit !a tre ui s se ntoarc n 4omnia pentru a participa la desfurarea procedurii de predare n aza mandatului european de arestare. Dn cazul n care nu se acord predarea temporar sau aceasta nu este solicitat, autoritatea judiciar de executare romn procedeaz la luarea unei declaraii persoanei solicitate, cu participarea persoanei desemnate de autoritatea judiciar emitent, dac este cazul, n conformitate cu legea statului mem ru emitent. Audierea persoanei solicitate se face potri!it pre!ederilor #odului de 2rocedur 2enal romn i n condiiile sta ilite potri!it nelegerii dintre autoritile judiciare implicate. Dn toate cazurile se !or respecta drepturile procesuale ale persoanei urmrite. In#idente 3ro#edurale A!nd n !edere imperati!ul respectrii termenelor foarte scurte de executare a unui mandat european de arestare, innd seama c uneori aceste termene nu puteau fi respectate ca urmare a ridicrii unor excepii de neconstituionalitate !dit netemeinice doar n scopul tergi!ersrii procedurii
:5

s-a introdus un nou articol %0, care pre!ede c judecarea excepiei se face n termen de cel mult :. de zile de la sesizarea #urii #onstituionale. ?otararea <n toate cazurile instanta se pronunta asupra executarii mandatului european de arestare prin sentinta, cu respectarea termenelor pre!azute la art. %.. <n scopul luarii unei hotarari, instanta tine seama de toate imprejurarile cauzei si de necesitatea executarii mandatului european de arestare. <n termen de cel mult $: de ore dupa ramanerea definiti!a a hotararii de predare, instanta comunica hotararea luata autoritatii judiciare emitente, 7inisterului *ustitiei si #entrului de #ooperare 2olitieneasca <nternationala din cadrul 7inisterului Administratiei si <nternelor. <n cazul in care predarea persoanei solicitate a fost amanata, indiferent daca, la momentul pronuntarii hotararii, aceasta se afla ori nu se afla su puterea unui mandat de arestare pre!enti!a sau de executare a pedepsei inchisorii emis de autoritatile judiciare romane, mandatul de arestare pre!azut la art. %& alin. ),0/ este pus in executare la data incetarii moti!elor care au justificat amanarea. %ai de ata# si solutionarea re#ursului <ncheierile pri!ind arestarea persoanei solicitate cat si cele cu pri!ire la mentinerea sau punerea in li ertate a acesteia sunt supuse recursului in $: ore de la pronuntare. Eotararea pri!ind executarea mandatului european poate fi atacata cu recurs in . zile de pronuntare, cu exceptia situatiei cand persoana solicitata consimte la predare, caz in care hotararea este definiti!a. 4ecursul declarat impotri!a hotararii prin care s-a dispus predarea persoanei solicitate este suspensi! de executare, cu exceptia dispozitiilor pri!ind masura arestarii. 8osarul !a fi inaintat instantei de recurs in termen de $: de ore. Termene Eotararea asupra executarii mandatului de executare tre uie pronuntata in ,& zile de la termenul de judecata la care persoana urmarita sia exprimat consimtamantul la predare. <n celelalte cazuri hotararea se pronunta in 1& de zile de la arestare. 2entru moti!e justificate pronuntarea se poate amana pentru 0& de zile situatie in care se comunica acest lucru autoritatii emitente. 8aca din moti!e exceptionale nu pot fi respectate termenele de mai sus autoritatea romana de executare !a informa (urojust, precizand moti!ele intarzierii.
:%

8redarea 3ersoanei soli#itate 2redarea se realizeaza de catre #entrul de #ooperare 2olitieneasca <nternationala din cadrul 7inisterului <nternelor i 4eformei Administrati!e si <nternelor in ,& zile de la ramanerea definiti!a a hotararii de predare. 8aca din moti!e independente de !ointa nu se poate respecta acest termen autoritatile implicate pot con!eni o noua data si predarea are loc in ,& zile de la aceasta noua data de predare. <n mod exceptional predarea poate fi amanata temporar cand exista temeiuri ca predarea !a periclita !iata sau sanatatea persoanei solicitate. ?i in acest caz autoritatile implicate pot con!eni o noua data si predarea are loc in ,& zile de la aceasta noua data de predare. <n caz de intarziere in predare se !a proceda la punerea in li ertate a persoanei urmarite. 8redarea amanata sau #onditionata Autoritatea roamana de executare !a putea amana predarea cand persoana este urmarita penal sau judecata de autoritatile judiciare romane pentru alte fapte decat cele din mandat. <n situatia de mai sus exista posi ilitatea predarii temporare in conditiile unui acord scris incheiat cu autoritatea judiciara emitenta. +emiterea de obie#te Autoritatea romana de executare !a dispune remiterea o iectelor care constituie mijloace materiale de pro a sau care au fost do andite ca urmare a sa!arsirii infractiunii, la cererea autoritatii judiciare emitente sau din oficiu. Autoritatea judiciara de executare poate refuza remiterea unurilor cand acestea sunt supuse confiscarii in 4omania. %on#urs de #ereri <n cazul in care exista doua sau mai multe mandate europene de arestare emise de statele mem re si care pri!esc aceiasi persoana, autoritatea judiciara romana decide asupra prioritatii de executare in functie de anumite circumstante: locul sa!arsirii, gra!itatea infractiunii, data emiterii mandatelor, in functie de scopul emiterii mandatelor )in !ederea urmaririi penale, judecatii sau executarii unei pedepse/. ?e poate solicita, daca este cazul si a!izul (urojust. <n cazul concurentei intre un mandat european de arestare si o cerere de extradare autoritatea judiciara de executare romana !a analiza atat circumstantele prezentate mai sus cat si pe cele pre!azute in con!entia de extradare. 8aca se alege cererea de extradare de!in aplica ile dispozitiile 6itlului << din 9egea 0&$A$&&: modificata, si acest lucru se aduce la cunostinta autoritatii emitente a mandatului.

.&

<n cazul in care cu pri!ire la aceeasi persoana, inainte de predarea acesteia, autoritatile romane primesc din partea autoritatilor competente ale aceluiasi stat mem ru emitent doua sau mai multe mandate, cauzele pri!ind executarea acestor mandate europene de arestare se conexeaza la instanta cea dintai sesizata, pronuntandu-se o singura hotarare cu pri!ire la executarea fiecaruia dintre mandatele europene de arestare. <n cazul in care predarea este admisa doar pentru una sau unele dintre fapte, in hotararea de predare se mentioneaza expres acest lucru, dispozitiile art. ,&& aplicandu-se in mod corespunzator. + modificare important pentru eliminarea definiti! a unor pro leme care au aprut, e drept mai ales n prima parte a anului $&&-, pri!ind executarea mandatelor europene de arestare emise anterior datei de , ianuarie $&&-, este cea a alin. ),/ al art., ,&5, care acum are urmtorul cuprins: =8ispoziiile prezentului titlu se aplic mandatelor europene de arestare primite de autoritile romne ulterior intrrii sale n !igoare, chiar dac se refer la fapte anterioare acestei dateL.

.,