flrept financiar

Cursul 5, 6

Stabilitate si echiiibru monetar

Puterea de cumparare a banilor

ISanii Pot

fi deiiniti

ca fiind nn ansarnblu cle miiloace, sub {trryna monedelor

si a semnelor de valore, care circula ca purtatoare aie unei anumite

cumprre. Eanii Jrot fi imgrartifi in trei categorii
:

i:lteri

cie

1) Bani cu Yaiilre de;rlina sau hani marfa. reprezenfafi

cle monerja metalica

con'eefionata cel rnai adesea din aur si/sau:rrglnt (sisternu! monornetalisf si sistemui bimetaiisi) ;

2) Bani simlrolici care cuprind moneda bilon, Lrancnotcle si rnuneela de cont ; 3) Bani proximi care cuprinc! : ciepozitele la ermen din bareile comerciale.
depzitctre de econornii

din banciie de ccclronrii, ilcriuni si oblig*tiuni emise intre

de

stat etc.

In iiferatura rie specialifate

se face disfinctie

puferea de climpal'are a monedei nationale fsta cle moncclele straine. Puere$ c{e tumpurare inlernr a unei unitati r}}onctare cxprima yolurnul

putere* de curnpar"are inter.na a unei unif:rti nlnetare. puterea de cum;tarare populatiei,

cle

marfrrri si servicii care pot fi achizitionate cu aceasfzl r-:nitafe, infr-o perioada si pe o arie geogralca rleternrinata, comparatir,'cu o itlt* perio*da iut e baza cle comparatie. lndicele puterii de cum;iarre unci surl'!c c:{l}r-imata ip ugitaii monetare evolueaza in sensul invers e'olutiei indicelui ilreturilor.

pltulaiei exltrirna cai:acit*e:l reala de cumirarane a veniturilor b*nesti aie populatiei intr-o anurnifa peric*da, fata de o alta perioada,
G

Purereq de cwnrstnrsre

luafa ca ref'erinta. Acest indice reflecta evr.rlutia prefurilrrr, cxf si evolutia ve*iturilor h:lnesti rlc popli la tiei.

Pulere de cuntpurffre & monedei ntiona{e fatu t{t cco tt tctonedelor stt'aine (puterea de curn;:rirare externa). ref'lecta rallortul ;tuferilor cle cumparare ale monedelor com;rarilte. Raportul dintre puterile interne si cele externe esfe exprirnat
de cursul

valutar (cursul de scliirnb),

cumpal'ilre banilor.

zrdica de

raportul r"aloric ciintre doua monede.

Din analiza anterio:tra rezulta ca, evcluti* preturilor constituie barometrul

;iuterii
Sta cle

bilitatea

rn

onef* ra

Stabilit*fea rnonetarn exprima posibilitatca mentinerii puTerii cle cumparare

la intervale de tirnit iliferite.

Evolutia unei monede este dcterminata ntt num:ti

cJe

{'cnomene ecrlnomice' ci

si de cele poliiice. lnilitare, sociale etc. Spre exemplu. criza Jroiitica din lumea araLra

QAl1; a cleterminat cresterea pretului pctrolulur. a crcat ilr*l;lcme tarilan importatoare, fu consecinte asullr:l ecollomiiior si valuteltir. Fieerare unifate
monetara platlta in ;llus conduce la cresterea preturilor s! cu cat cresc yrrc'turile. cu ataf se depreclaza moneda.

In priinta statrilitatii
Onrnle
:

monetilre s-au co*tlrrat {rei curente principale

de

1) Stahiiitatea;ruterii de cumpanare a lranilor este iegirta rie c valoltt'c reala (aurul) ceea ce presupune confectionarea acestor ciint-o cantitate
coresputlzrltoare de rnetsl trlretis sau collu'ircrt emisiunii prin lbntluri rJe rerzel,a de meta] ltrc.tios. fln*l ciinfre srustinaTorii *eestei teorii este
ecr-rnomistul roman Anghcl Rugin.

Z\

Coni'or-m teriei ncminaliste baza nrateriula a hanilor este puferea legii; deoarece banii sunt o creatie a legii, tot legea, deci staful, este fbrta care conf'era o anumita valoare monedei nation:lle.

J)

Puterea de cumparare a banilor cleriva clin functionnlitatea lor. astl'el

incaf stabilitntea banjlor ticpicle de modut in care se

*clapta;:ea volurnului si stl'ucturii irroductici Ia ne'.'cilc s<;ciatre.

qlesflsa!-a

actir,,itatjle econornice, de respectarea legilor ol;iecfive ale productiei, de

r,

In

Romzrnia

rolul ;;rincipal rer,ine BNIl., oare

pof

rivit legii concluce politica

monetara si de crerlit, in caclrul potriticii econornice s! J'inanciar"e a statului, cu scopul de a mentine sfalrilitatea monedei nationaie (statutul El\Il).
Devaloriza ren

rn

oneta ra

Ilevalorizarea monetara, f'enomen opus sfabilitatii monetare, se ;roate defini ca fiincl reducerea val<lrii paritare a monedei nationale. Paritate* monetara este

raportul clintre doua monede.

Realizarea ecltilibrulr.ri rnonetar

Cererea mohelra reflecta necesitatile agenfilor economici

etc.).

de

instrurnente

susceptilrile sa incleplineasca conditiile si f'unctiile mrinec!ei {numerar. hani de cont

Ansanrlrlul ml.ii*acelol' mnerre existente in circulatie reprezinta oferta fttoneley{t

(nrasa nronefara).

Daca cerene este egala cu ol'erta monetar atunci exista echilibru nqofteor. l>*ca

oferta este mai mare decit cerere atunci este in.f'!*tie, i,r daca cererea este rnai mare decat o'erta atunci este deJ'ctie. Un dezechiltirru rnnetar constancl intr-<r
cntitate pre $tre de bani {intlafie} poate t eliniinat prin
:

reducerea n'lasei banesti. cresterea eererii rJe bani.

pe arnbele cai.

Daca politica tnanetara foloseste ca pargliie *ferta monetara asigurarii echilibrului rnonetar, nu o poate face clecaf in dnua sensuri:

in

veclerea

a) b)

marirea

of

ertei monetare {politica monetara expansionista sau relaxata),

reducenea ofertei rnonefare (politica rnonetrra restrictiva).

Rezultatele obfinute sunt doar irarfial cele dorifc. Asti'el, in vcclerea reclucerii

somajului c'ste practicata o;roiitica rnonetara relaxata, cee ce conduce la inflatie.

Fentru a reduce infl*fla. se practica o politica m+netara restrlctii'a, iieierininand

cresferea rtei dohanzilor,

cu efectele negative de rigoare.

cle o

Rezr"llta, deci, ca

responsabilii cu politica monetara trebuie sa decida L!srlilr unuia dintre obiective,

in ordinea importanfei si urgenfei, fafa

situntie economica d*ta si sa fixaze un

calendar de acfiune {blocaje fnanciare, redueerea ini,cstitiilor, somrij etc.). Reforma moneara

Itefornra monetara reprezinta o modificare

elementele sistemriui banesc

ii

norrnelor juridice privind

dintr-o tara.
moneclelor din zrur su argint. relbrma ruonetara
a

In conditiile circulatiei
consta

fie in reducere greutatii monecleior, tre in sririmi;area aliajuiui (puritatii)

din care erau conf'ecfi*n*lte acestea.

{n conriitiile circ*iatiei semnelor banesfi, re!orma rnonetara consta in

schimbarea definiiiei date unitatii monetare prin micsorarea cont!nufnlui in aur al

unitatii (devalorizni-e) slul majorarea acesfui conl!nut {revaiorizare'}. adica modificarea villorii naritare eNprimate in aur. In iiferafura de spercialitate se
vorbeste tlesltre stabilizare ca relbrm rare re

cil scop asigurrca st*bilitatii

monetare. La sfabiiisare se recu!-ge atunci cand se dcreste lichidarea in{latiei, ca

indiciu al norm*lizarii situafiei economice si monetare.

Stabilizarea monetara pcate
T

renlizata in urm:ltorlrele mocluri

- prinfr-o
piercierii

operatie de cler.alorizare - consfanetr in recunoasterea

cie

of

iciala

valare suf'erita cie moneda in timlnrl inllatiei, prin reclucerea

corespunztoare a definitiei legale a valonii paritare,

- printr-o o*erafie de cleflatie

- constand in i"educerea, tre;rtata sau brusca,

a cantitatii de l-rani aflnta in circulatie {prin denon-linane sau retnagere

unor seffrne ffrclnetare din circulatie).

t,

lnfiatia monetara
Nofiunea de inflatie

Cuvantul inf|atie isi are originea in latinescui ,.infIare" care inseamna

urnflit, a exager. Ea poate

fi definita ca o rupere de echilibru. la un mornenf

ciaf. ctintre masa

monetara si masa de bunuriu prin inmultirera semnel<;r rnonetare intr-o as masura incat sa fe urrn*ta cle f'cnomenul genenal cle urcare a glreturilor, dan sa fie urmata si
de deprecierer! monetrtra (C. C. Kinifescu).

Mecanisrn ul inl'lariei

Infktia s-a alirrnat ca i.enomen rnajor in c:ea de a Z-il lur*atate zl secntuiui al XIX_lea si mai ales, dtti:a cel de al 2-lea razboi monclisl. fiincl e*nsicierafa cle numerosi
economisfi cll'e;;t f'enornenui economic cel rnai de tenluf, ,"dezorclinea clezardinel{_}r",

lovesfc'in moneda, iar rnoneda nu este alteeva decat exirrirnarea valorii tuturor Iucrurilor.
der-rarece

Una din cele rn*i irnportante fnnctii ale mo*eclei este aceea
consumatori, p.rin pl-ocesul de vanzare-cusnpar:lre.

cTe

a asigura

tealizarea sehimtrutrui de rnarturi. respectiv transferu! acestora r.le la produeatori la

Pentru efectuarea operatiunilor economice, afaf persoanele fizice cat si cele juridice trebuie sa dispr:na de trani, desfasurarea norir:ala a vietii econornice fiind posibila nurnai atunci cand intre masa banilor allaf! in circulatie {bani de cont si numerar) si volunrul de bunuri si servieii aduse pe piata exisfa nn echillbru valoric.
Complexitatea r,letii econon:ice face insa ca, in anumife situafii, guvernele sa puna in

circulatie rnai rnulti hani decat valoarea reala

a banllor si serviciilor

oferite,

raportul dinfre cele rioua crnponente fiind clezechilil:rat.

Factorii cei mai importanti ai caror aciune conduce la cresterea

banesti in circuiatie sunt:

masei

t.

ile

Ticiiul bugetar - pentru a aco;:eri r!if'e renfa ciitre veniturile

si

cheltuieiile bugetare, statele aflate in asemenea situatie, irnprumuta de la

banca centrala cle emisiune, msur care rire ca ef'ect cresterea eantitatii

de bani afrata in circulatie in raport cil nevoile pietei.

Acesfe

imprurnuturi srent contractafe pentru c{xisl!m si nu pentru investitii

productive, rertucandu-se si n:ai mult voiurnul marfurilor si serviciilor
of'erite.

2. Creditul bancar- determina si ei crestere:l voiurnului hanilor. 3. Excedentul halantei de plafi curente - atunci cand in fara intra
volurn nrare de valuta,

un

4.

Intrarea in cincuit a unr sume pastnate anterior, atunci cand posesorii

de bani eievin constienti de reducerea puterii de cumi:arare a acestoro
aj

ungandu-se

deprecierea
rnari-uri.

la o ms de bani excesiva, cee ce conduce la unitatii monetare in raJ.xr!-t cu aurul sau cu celelalfe

ln{lati*, ca f'enonren monetar patclogic, reprtzinta un dezechilibru infre bunuri si moneda, clatorifa caruia putere de cumi;*l'are a rnonedei se afla in confinua descrestere ;ra:'alel cu cresterea preturilor. Fiu intotdeauna cresterea
preturilor este infTationistn. Astf'el, cresterea .iustilicata a prefurilor cieterminata cie costuri rnai rnanio in conditiile introducerii unor tehrrologii mai scumpe, a lipsei de
resurse,

a cresterii catritafii produselor, a cresterii salariilor, nu

este asimilata

inflatiei.

Ilr*cticir economica a arattt ca sllorirea in *nilmifc limite a prcturikir stimuleaza cresterca economica, in tirn;r ce pretu ri in scadere pot deterrnina
cumparatcrul sa-si ama$e optiunile de achizitionare a unor bunuri si sen,icii,
ce
ceea

pentru irroducatcri inseamna rnarfuri nevanciute, seilderea pnoductiei si cresterea somajului. O crestere a preturilor devine inflationists nurnai afunci cand preturile

m*i nrult decat cele internatio*irle, ca ncl acest proces se generalizeaza si ciureaza o perioad rnre de tim1l, av*nd loc o reducere
nationale cresc
considerabila a puterii de cumpayare a populatiei.

!nUati:l ilo:lte sa apara in orice sistern rn{,,ndrtrtl". !nstr sislenrul cel nlai lirvorabil este cel ;rl iral"fiei-moneda, clatorita usurintci u ciire se aduc in cadrul
acestui sistem, rnodifcari cantitative. Pusa

in

circulretie cle institutii solvabiie, in

conditiile necesat-e pentru a asigura convertibi!it*tea ei. nronecla de hartie sub forrna biietului de bcurr:ct-firtwciru' a casfigat increclerea prlblieului, *,jungancl sa se substituie complet mcneclei nietalice si asigurandei-si un loc cle frunte in sistemele monetare
nioderne.

Cand irisa bancnota a ajuns sa se bucure de rnarc incredere, statul ispitit de usurintzl cu crlre o poate trlune in circulafie, recu!'$ l:l erfiisiunea cle Llilete pentru
t-

si procura. in perioaclre cle deficit hugetar si de crizil, iollclilriie'$ecesre pentru plata

creditorilor sili. Aceste I:ilcte inss" nu repl'ezetu o;ter"atirini cie rnrirf'uri, nefiind conl'ertillile. t]Iilt&fol"ul Ior near'nd cireptrrl
bitret a first cie

* cer* lliaf:r in nletal

pretios. Acest

lrrinrit

suLr

de*urllirea

cle hcu'fie-monedo.

Fencrnenul iclflfiei se;roate produce nr: numi*i l:r!n enri:it!ne ffire de bilete

ci si pri* descliiciei-i c;lre

<le

areciit nec*ntrolate. rrs:)*nuilri'ta inl'lrttie

der

creiiit. Un individ

re

nevili{: de

llancile ereiiT.il

* sunta cie bani se poate aelresa unei i-;anci s tex't} tln credit. asttr:i in mainile de[ritorilor putere de cump:ar*re. Esfe ptositrri!a
o

cresterea;lreiurilor ca uri;tEre a createrii cer"erii clc-'pr*l3tese. ciaca r:u se re:l!iv.e&'za

*tenta I'und*ment:rre:l politicii de creditare

ini'estitiile n u :iumili consun-iul).

{ cr*dileIe frebuie sa sustina si

Forrnele de rnanilb:;laye *. inflatiei

INFI-ATiii TA.iLATSAE{ti,. },ATEFiTA - crestere* l}"etrriior nu clep:tseste 3-4"/t pe an. cee ce ri*ce la o de;treciere nroneara ienta si ;:nogresiva, fara zguduiri
economice.

IIIFLAT'lE IIEF C!il SA - cresterea p;'eturilor evolueaza iwtre 5-78"/o pe an. INFLATIE GAI SIIAhI'A - preturile cresc anrruitl cu 1-reste i S'i/o lte an, faPt
cy

ce

t&2: m * ri ti ezec

lr

iIi

irre *eon om i co-soci

a I e.

HtF'ERlh*Fi-z\l'I.-, MtrGlNFLATlli

esfe

forrna parcxistica a onicarei inftatii.

Cauzele inflretiei Cauzele inflatiei sil nt urnltoarele:

A.

Crestere:r en:isiunij rle hartie-rnonecla intr-o FI'{Jt)r-,iriie nlult rnai m:rne decat

produsul nafir:nirl Trrut.

In

scolrul finantririi nnor cheltuieli mari, inclusiv

rnilitare, aI rcclucerii datoriei publice. inclusiv ex{crne, al echilibrarii ba}antei

de plati exte-ne, st:rtuI ernite o cantitate de hartic-rnuneda infr-o proportie mai rnare decat cl'esterei! llrodusului national lrrut.

Inf'latra cletcrnrinlrtti ;:rin emisiunea excesiva de irani este denumrt* bttni si este uG rez*|tzrt lrl acte[or r]e;:oiitica cconurnic:r a stafelor.

irz.t'Tarie

prin

B,

Xntreiinerca excesulrri cie ce;-ere solvabil* Iren.tjj:unul'i

cler

conqlm, inr.eqtifii,

chelfuieli puhiice c*nrr:arativ cu oferta. clenumita si itt.{a{ic prin cerere. Se iau

rnasuri de s*stinq:re a excesului de cerer solvai:ila iie in scopuri

propagandistice. ile sub 1ll'esiunca rniscarii gincl!c::ie. Se manifesta o incalcare
a

so!'elatiei intre prnrluctivitatera rnuncii

solvabiia a ;rcp*latiri.

si sttiilriui mediri, sporind

a

cerereA

{.

Po}itiea rie c;'rriifii;'c. eschic}erea ircsibrliftitiii<;r de acorciare

credite}or,
an:treneaza

trebuie realizata :'elrtat infrucaf et*tuarea mssiya cle cl-eclite

cresterre* pretn

cres'ferea cererii rie i.=a:ruri de consum si miiloace cie productie, ciefer:rninancl

rilcr.

i).

Soecr:lrrt[ie cu

care circuia ciintr-o tar'* in illta neccnfroiat, inciusir,

cornertul el'ecfuat cle dii'erite llersozlne prin aclucerea clc Alrccluse dintr-un stat in

altul (piata neagra). u i*c transf'eruri de valcri de Ia cetatenii unei tari spre cei ai
altor tari, ca si plriifer"irl'r.r1 f'enomenelor inflationiste clinfr*o ara in
atrta.

Asaclar, inflctio esle rei,nltatul unei multifudini de fitclrst'i economici, nrone{ari,

sociali-polilici pr!viti

i*

interccnciitionarera

si simuitallei'l,nfea lor. lia *,ye cuze

:

inlerne {inflntiu etrdog,tnti}, dar si ex.errle (in.t'lutiu (:-':{}geft{{). importul de infiafle (infiatie exogena) se re*iizeaz ile uirntoarele cai

1.

Preturile. Frcrurlle externe infl*enfeaza ;rreturiie din fara irr'lportatoare.

7,. lJalant:l plaiilrrn. balanta activa:rrata c'a fara a exlx]rt o cantitate spor-ita rlr lrunuri si ser],icii,;:cnulilti* rarn*nanci ctt mai l.rutine

2.

posil:ilitati cle aprovizionare, avand ioc cresterea inflationista

preturilor.

lmportul de capital. Atunci cand intra capital in tara, primele care

;rro{ta sunt hancile. Capacitatea lor de a aeorda crectrite creste, astfel inca importul de capital este suscepti!:il sa prclv{}ce inflatie.

Teorii cupr"ivire la inflatie Au fbsr emise mai multe teorii in legatura eu i-cnortrEnul infaiiei

r $ prinra teorie ar l

aceea

a in.flutiei prin huni. Easnornistui Milton

Frierimann ltrecizeaza ca lrentru ii reduce inf'latia este necesar s se limiteze expansiunea monetara la o rata co*stanta si moderata de 4a/o pe
an,

Potrivit teoriei in.fliliei prin cerere, aceast ar consta in

exces de cercre conrpar:rtiv cu oi'crta, firt;r cle citre econoinia nu proate rasnuncie prompt, necesifan<J un.,tirnp cle raspuns". Se creaza un decalaj

i*flr:tioliist intre cerere si oi'erta. Cresc ilreturile, slroreste cererea de

pr*ciuse si servicii.

o l eori* itr.flatiei prin coslunl explica I'enomenui inf'latirinist printr-o cresfere dispropartionata a salariilor fata de proc!ncfivitatea muncii. Aceasta
concluce

!a cresterea preturilor

procluseiol" of'crite intreprinderilor si

gospodar"iil<lr populatiei. care \'or rlvea fendintn la randul Ior sa-si ridice

preturile si sa-si revenciice rn*jorari satrariale. Salariile mari pot fi

mentinute pe termen lung numai de o grrr,rdircfivitilfe corespunzatoare. Toate aceste teorii prezinta inconvenientul de a nu situa inllatia in centrul evolutiei

sistemului econornic

in care apar. infiafia este un

nT

f'enomen structural, legat

cle

structurile capit*lisrnului

ondial si *le comirnenTelcr sale naTi*n*le.

Consecintele econornicc-sociale ale inf'!atiei Persliectiveie iinlri sistem economic afiiis iie co*secirricie iniiatiei surri ilrmatoarele
:

1.

Statul, ple*tru a putea fce i:rta sarcinilor salc, r':l trebui

s21

cer maj<;rarea

norninilla :l taxelor si irupozitelc;r', ciesi l,lrlreii lor rezltra va fi rnai mica decat inainte.

2. 3. 4. 5.

Salariile rnunaitorilor si filnctionarilor vor trerhui lnaril'e, ceea ce duce la

alterarea r;rdinii economice si sociale.

Froductia I a scadea in mod spectacul<;s, cu {}Tiseci*te imprevizibile pentru

economia nafionala.

Progresul economico-social devine imilosil deoarece nimeni flu va investi

intr-o inf raprindere i:reditului.

ce

nu-i aduee nimic'

Creqlitul riri 1rfl mai putea firncfiona, cie*arec'r ar disitarea ca1:italill ce face
olriectu I

In ugriculf r,*a, producatorii mici si miilocii nu r/r \'ea pre mult cle suf'erit
de pe urrna infT:ltiei" intrucat ei retin cea rnai rnare parte cii* cee* ce produc ilentnt

consurnul ;lropriu, I'{arile firn.ie agricole

Jlutea conrluee

v*r li

insa,;-rtrtel'nic alectate' ceea ce i}r

inei

Il

:brarnitarca lor in l'ernle nrici,

ivicjilille.

ln

inrJusfrir'llrocesul

in{lationist actio;r.:aza pe doua planuri

costill'ile nlaieri:lle si f'ort* de munca'

Asti'el. preturile la materia prirna, materiale. conrbustibil, energie, fiind meneu in

crestere, intreprindci'ile sunt amenintate de

a nu-si llut i'ecuper in

pretul

protluselol" costur'!e rnateriaie, ceea ce Ie va prqx,nea tt pierclere permnenta' In ceea

ce priveste fortc t{e n,wtnc. saiariatii irriniincl l'etl'ib*tia in moneda depreciata nu .r,or putea ctrtine niciodata in schimbul niuncii lor *cle necesa!'e tr:riuirri. Crestet'ea

preturilor urrnata de cresterea salariilor. va clc{erntina ctttrsa disperata intre preturi si salarii. cur'!;n care s-ar putea ;rrelungi sine die.ln tinrpul inflatiei, salariile rnunciforilor si i':illcfionarilor, precurn si irens;iile nu pot tine pasrtl cu ritrnul
scumpirii. ajung;:ncl sa nu mai reprezinfc ninlie iirta rle preturitre czire se ridica cu fiecare zi, crescilnd exploatarca populatiei. Infl*tia [*r'estc si in cei care au bani
plasati in *sigurct'i rfe viutu, distrugand spiritui de eecneinricr.,,tstf'el dispare functia
rle economisire si Tezwrizre a monc'dei in{l*tionisle. Fiu tr-ebuie sca!l:!t din vedere

nici f'enomenul de e.r'aziune Ce capitaluni, aciica ele saracire a tarii. ]n rnornentul

cand cetafeanui .,'ed ea avere sa se rlsipeste, in*:ei:* sa se i;roduca i'enontenul
e.,,:lclgre de ca;:it:l
cle

; tafa l*mea cere del,ize str*ine. 1;elrtru *a ele nu su*t s*iluse

deprecierii. Prchlernele cu care se vr confrunta inireprincer!le 'ror rieferrninn

conceclieri, clancJ n;istere somaiul wi,

In comerl. prccesul inflationist va cietermina

coeficientul de de;rreciere, pune pe cornerciant

cr;nsecinte catasfrofale. Astfel,

orice capital investit in marfa si revandut cu aclausul lcgal, daca nu se tinc seama de

in situatia de a nu-si mai

putea
se

reconstitui si pune Ia loc marfa vanduta. !]e aceea in periozlctra inflatiei conrerful
nerciuce

suhsfantial. Bunuriie si serviciile nu se inai v;]nd, deci nu se rnai climpr cu

moneda. clis;laraiid una din principalele functii

mij locire a schimburiior.

*lc

moneciei si itnume aceea de

InfTatia are ef*.;te dezechilibrante nu numai a$npr' factorilor rnateriali, dar

si asupra facfonrlui r;sihologic. Intr-o situ:rtie inflati*nist, crestei"ea veniturilor si

acumulare:l de irogntii pare deseori ir-lrii puiin sacrilciului,

e* I'iind I'r-uctul mnncii si ci niai n"lult al dexteritatii sil* al eve ri:ifr rii l.rufe rii. ilrecunr si al
se

influentelor pe plan economic si politie. Un anumit resentinrent impotriva inflatiei

dezvolta afunci i:r int;"eega societate. Acest nesentirnenf tinde sa intareasca ceilalti

{actori de nemulturi::ire eontra guvernului si particle}or;lolitice existente, de fapt

inl potrivrr siste;:r *
I

i c:; pitalist.

h{asuri

cie

sttill*re a pr*cesuiui inflationisf

trnf'l*tia c |ll:szenta contiua, iar deflatia,

strrecifce econonriei de:riatau ele

c*

f'cnornen

rilr, sunt f'enomene

de

iiind rezulafui legii cererii si o{'er{ei.

Proprietafile de n"lanifesare a acestui f'enomen de criza monefara, difera

la o fara ia alta. in T'snrtie de nivelul de dezvoltare ecnoniic:r. ]n tarile avansate

in{T:rtia se manif'esta i:r iimite suportabile, in timp ce in f:lrile in curs de dezvoltare

inflatia capata;iroJrcrii! catastrof:rle. Cauzele inflatici sa cunt arn rnai aratat, sunt
multiple.

ln

perioacla ecsr;romiei centalizafe s- lansat icleea ca sistemul planificat ar fi

incompatibil cu infl*:::r. jtafa inflatiei nu se rnai pufea caleula intrucat inclicatorii

necesari nu ref'lccf:ru rl*iifatea. ]"otrivit unor caicule i';tcute 1:e pian internatietntl in

1985, rata inliatii:i

in !amania

era cle i3'X,. Iluyra i989:qisfemul rnonetar a

{'ost

sf'ectat cie 1;rof'uruiele ii*zechi!il;re din meeanisntu! eer:n*miei. Prefurile si salariile

il

u lbst liberalizate' !lroces urma cle cresferea acestoi'rr si a m*sei nronetare. Aeeste schirnirari u i'ut loc in conclitiile scacJerii lrroducfivif*tii rnuncii. incalcanrlu-se corelatia clinfre ritrnul cresterii economice si ritmul crrserrii milsei rn{lnet}re, clintre crestcrea salariiitir si ct'esterea producti'",itaii muncii. ln aceste conditii
s-a a.iuns la

llaradoxale: mas monefara * cre.scuf consicierabil, dar oamenii 4uc lipsa de btni,;lenuria cle produse coexista cu rnari cantitati nevandufe toate acestea
vadind o lipsa cle coeziune a politicii mone[are.

situafii

absntru

Atituclinea pe care trebuie sa o *ibir r"ice guverl'rr in filfa clezorclinii prov0cte de inTlatie este oPrirea ei necondition*ta. Oprirea inilatiei l)l-e$iuilune, in prirnul rand, punereil in randuiala a finantelor statulni. si Errima niisutr pe cre trebuie sa

o ia statul este sa inceteze sa faca apel pentru nevciic !ui, la emisiunea de bilete, randuiala in treburile statului, echiliirru bugetar, renrlui:lla in clatoria statrilui si
I'l'ilna in c{r*tnlct;irea de noi datr:rii.

lle iangit masurile care trebuie sa *sigurc

cr'r-:.si{.:r'cii

voiumuiui
:

eje

trunuri

si

servicii aduse pe piata. combaterea inl'latiei se poafe oi;tine !]rrn - major*rea sarcinilor fiscale.

restrangere cheltuielilor publice.

Acesfe tnasuri nu sunt insa. usor tie rertlizuT iiin r:*u;:.ll inrpliicatiilor sociii!e, de 2ceerl se recurgf !ii elc nunrai daca inilatia atinge r:otc f'c;;rrfc ixaltc.

O alta cale de reducere a inf!atiei o constituie cresierea dohanzilor la credifele bancare, reducerea fonrlurilor de creditarc" tr:]gerea economiilor
populafiei in depozit, prin ;rracficarea unor dobanzi srinrulative ridicate. 'l'otusi, trehuie aYut in'c'edetre {nptul ca dep*zite!e cons{ltirie un polcnfi:rl !nfTatiolist,
intruca cel miri mic semn de destabilizare a preturilrir atragc crcsterea retragerilor banesti. Diminuarea semnelor banesti ric'tinufe cle populatia ile la snte s-ar putea

prin vanzarea. ciltre proclucator'!i particul*ri, a *gregirTe!rlr s! rnasinilor agricole, a alfttr maferiale necesre iucrariior tgrieo!e, a ruaferiatrelor speciiice
realiza

lucrarilor cle etlnstructii, fransporturi, ccea ce ar :?r'ea ei'ecTe ;rozitive si asupra productiei si *il"culatiei hunurilor in sensul crestei'ii aces{{}i, preeum si asupra eresterii niveiului de trai al populatiei. {lr"esferc:r interesiui pnoducarorilor

\>

particulari llre$uPune instituirea unui sisfem cle !m;r*ritriile crrre sa incur*ieze

inlesneasca asernene :rctiuni.

si

Iata ca eliminarea cauzelor structurale alc inJ'l*tiei

infaptuirea unei profunde reforme econornice.

rectrarna

in primul

rancl

Tara noasfra re nevOie, inainfc cie toate, cle un program concret cle resfructurare a intregii economii, in mod deoseirif a in<lustriei. Acest program trebuie sa tina sem de cererea pietei interme si a celei extetrne, trebuie sa
sfabileasca
sf ru cu

rile industriale adecvate.

Deflatia moneta;-il

Definitie: Fenomenul de modificare a msei lnoneiare ;lrin redncerea semnelor

monetare se numeste deflatie rnonetara.

Arc lor o !"upere a echililtrului tllntre milsri nr{}nefarii si mi:ga Ce bunuri,

urrnata ele f'encmenul general de scadel"e a 1;returlion. jleTlati:l ncate fi f'closita ca o msura de pclitica mnefara pentru cresterea puierii de *umpa yae unitatii

monetare sau inflatiei.

ct-ll'sului de sehimb al monedei n*tion:rle. Deflatia

este opusul

i\'terorfef e de.t'luiunisre :

a) b)

retragerea semnelor ntonetare,

prin disparitia clin circulafie a anurnitor

prinfr-o grolifica cftre r {avariza

categorii cle semne monetre, de cafre institutia autorizata sa ernita rnoneda.

reducer"ea sernnelor monetare clin eirculafie

tczaurizi:rca rnonedei (constituirea dc

clcpc;z!lc.).

C o ns

int

!e

rlefl at i ei

nco

neta re

Perspectivele unui meciiu ecottomic atins de a iroliiica rnonetara reflaionista vor

fi:

1) !nactivif*tea capitalurilor din caur.t\ rezervei riel;!t*rifor cle feama de a nu ie

;:utea pi:rfi sau din cauza crediforilor cre, cie tearna insolvabilifatii. nu le mai acorda im;rrumuturi.

2) organismele de credit nu 1'or 3) Statul si-ar realiza

mailinctiona clin

uul:d

riscului de plasament.

4)

veniturile numai in parte, ceei] ce ar irnqrune econgmii, in special reducenea salariilor. Productia va fi panclifa de o sfane de inactivitate care va determina
irninenta

pra busi ri i economiei respective.

Deflatia poate

fi un act voit sttu nu cle poiiica monetrlr-.

l\4ulti consiclera

inilatia si dcfiatia o terapeutica monetaril ce I)ate {'i folos!ta in morl constienf pentru a vindeca anrrmite situatii economice. efiatia, ca;rolitica rnonefra,
este

considerata ca fiind calea cea mai rea intrucat se bazeaza pe Iipsa

S ol ut

ele

*ctivitate.

ii

cl efl

* t i rs n i ste

l)

in cisfrugerea ilzica a banilor retrasi din circulatie sau in schinrbarea lcr eu alte monede cu o valoare
nominal dil'crita. Procedeul deflatiei prin creclit poate constn iu neciucerea crerji{eior bancare, ridic:rrea ciobanzilor si cresterea ratei sconfului.

Prcedeul deflatiei monetare pate consfa

't\

3) h'{asuri de

ciirijism cconomicn concretizate in:

intrucat prin
eia

lnghetarea sau reducerea preturilor,

diminuarea sarariiror si a arfor venituri are pop*ratlei, restrangerea unor avantaje sociaie.
se sustine ca rlef]atia

[n mod simplist

ar

nufea

ij un corectiv al intTatiei,

s-ar rest*bili o situatie rJata, existenfa inaintea infiatiei. Se f'ace o mare eroare, penfru rnotivul ea,tot ceea ce ni se pare ca o restabilire a situatiei este o continuare a raului inflatiei. Milton Friedman a fbrrnulat incepand cu anul 1g56 teoria canfitativa a banilor. El a subliniaf ca mnevrilrea rnasei mnefare este un instrument cle politica economica cieoseirit cle;lerfent, insa, in rnod prent

recomaildat falosirea politicii rnonetare in scopul stabiiizarii economice' Dintre argumentele invocate in sprijinul acesfei concluzii, cel mai important este fenornenul decalajului m()netr cre cilsfa in tptul c* politica monetara isi f-ace simtite efectele asupr:r procluctiei rje bunuri si seryicii
eiupa o

paradoxal, nu

perioada de timp indelungata (72

15 luni) si vilriabltra {meeiia de trZ

l-s luni

t4

scunde mri f)teri pentru anumite c*znr"i inc!il'irJuaie) asff'el !ncaf este pufin probabil sa deteilninam cu exactitate canci isi face simtit et'ectul :rsullra economiei reale o anumia modificare a *:asei mone,rre.

If