P. 1
AFECTIVITATEA 2

AFECTIVITATEA 2

|Views: 6|Likes:
Published by Marina Barbu
2
2

More info:

Published by: Marina Barbu on Jan 09, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial
List Price: $0.99 Buy Now

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

03/28/2015

$0.99

USD

pdf

text

original

AFECTIVITATEA 2

Prof.univ.dr. Mihai ANITEI

1.AFECTIVITATE SI COMPORTAMENT
 Anumite emotii afecteaza atat viata personala, cat si viata profesionala a oamenilor
 Acestia incearca sa controleze/sa evite aceste emotii, dar atunci cand mecanismele de aparare sunt ineficiente, apare ‘anxietatea’ sau ‘angoasa’.

frica.  au in comun trairea de natura psihofiziologica  Se deosebesc prin intensitatea diferita si prin imprejurarile in care se manifesta acestea  Angoasa reprezinta o forma de anxietate majora . teroare. alaturi de angoasa. face parte din categoria starilor timerice. teama.ANXIETATEA  Anxietatea. panica. spaima.

ANXIETATEA  Din punct de vedere temporal. -senzatie de sufocare.  Manifestarile acute ~ la tulburari care apar chiar si cand nu sunt facute eforturi fizice majore ~anxietatea nu este declansata de expunerea la un stimul aversiv ~cel putin patru din simptomele: -dificultati respiratorii. prezinta manifestari acute. -frica de a muri -palpitatii. -dureri toracice. -parestezii. -senzatie de lesin. -transpiratie. -ameteli. -senzatia de ireal. . -senzatii de caldura/frig. dar su unele permanente.

incapacitate de relaxare. dureri musculare. nod in gat etc. sprancene mereu incruntate etc.tremuraturi. tensiune musculara.ANXIETATEA PERMANENTA  Denumita si „Anxietate generalizata‟  Presupune prezenta a cel putin trei din urmatoarele: ~ tensiune motorie: tresariri musculare. senzatii de caldura/frig. gura uscata. maini reci si umede. oboseala. tahicardie. ~ tulburari neurovegetative: transpiratie. ~ asteptare tematoare ~ explorarea foarte vigilenta a mediului inconjurator .

 Angoasa poate fi sursa de placere daca este controlata. . literatura.Anxietatea  Manifestari pozitive ale anxietatii si angoasei: ~ arta. filosofie. iar experienta respectiva se termina cu bine. ritualuri religioase ~ organizatiile umanitare. campaniile medicale vizeaza angoasa oamenilor in legatura cu diferite boli.

prin mecanismele de adaptare.STRESUL  Desemneaza orice situatie in care organismul trebuie sa faca fata la un eveniment fizic/psihologic.  Holmes & Rahe.  Este determinat de orice situatie noua care necesita o reactie adaptativa.  Eustresul (stresul pozitiv) este stresul aferent activitatilor zilnice placute pe care le desfasuram . casatoria-50. concediul-13.“scara de vulnerabilitate” exemple: divortul-73.

 Patternul comportamental de tip A este specific acestui mediator.competitiv.STRESUL-poate fi diferit in functie de anumiti factori de personalitate sau in functie de imprejurari .(mediatori)  Personalitatea subiectului: vulnerabilitatea depinde de situatii trecute sau prezente.  Caractersitici ale patternului de tip A: caracter agresiv. . ~factori majori ce determina vulnerabilitatea: moartea unui parinte inainte de varsta adolescentei. imposibilitatea de a avea o relatie intima cu cineva. sentimente de lupta permanenta impotriva persoanelor etc. dar si de resursele subiectului. educativi si sociali. nerabdare permanenta. Acest mediator depinde mult de factorii genetici.

~suportul social: profunzimea lui (gradul de apropiere si gradul de intimitate) largimea unei retele autocentrate .Stresul. asistenta si informatia pe care persoana le primeste prin intermediul contactelor formale/ informale din partea celorlalti.confortul.mediatori  Suportul social.

mediatori  Evenimente ce provoaca o schimbare sociala ~ se leaga de nivelul stresului la care este supusa o persoana  Se refera la “traumatisme”  Kobasa & colaboratorii: descrierea personalitatii rezistente la stres -persoana sa considere ca are controlul asupra evenimentelor -sa fie implicata in activitatile sale vitale -sa trateze schimbarile ca pe niste provocari ce trebuie inlaturate .Stresul .

STRESUL COTIDIAN  Activitatile zilnice. cu un grad mic de stres. dar care se repeta monoton in fiecare zi. pot fi la fel de periculoase ca si marile evenimente stresante Mici necazuri -preocupari legate de greutate -cresterea preturilor -plata taxelor -criminalitatea -aspectul fizic Satisfactii -relatii bune cu partenerul -stare buna de sanatate -somn bun -timpul petrecut acasa -stare de confort acasa .

intime .PROCEDEE DE GESTIUNE A STRESULUI  Relaxarea: tensiunea acumulata in timpul zilei poate fi inlaturata prin destindere corporala  Meditatia si exercitiile de imagerie mintala  Activitatea corporala: dans/terapie prin miscare/ sport ~procedeele autocalmante: gesturi de autocontact si ritualurile personale  Relatiile sociale amicale.

2.starile afective sunt clasificate in functie de criteriul cantitativ-calitativ.Wundt. CLASIFICAREA EMOTIILOR  W. -trairi de intensitate mare (groaza)& emotii ce cresc lent (tristetea) -placerea & neplacerea  In functie de gradul de evolutie: -emotii inferioare si emotii superioare  Kant: emotiile stenice si emotiile astenice  Se ajunge la un consens privind clasificarea starilor afective: primare/ complexe/ superioare .

CLASIFICAREA EMOTIILOR  Starile afective primare: sunt de regula innascute. nu sunt controlate voluntar. sunt conditionate biologic -tonul emotional -trairile de esenta organica -starile de afect  Procesele si starile afective complexe: sunt dobandite si sunt supuse intr-o anumita masura controlului voluntar -emotiile situational curente -emotiile integrate principalelor forme de activitate -dispozitiile .

tristetea. . -sentimentele -pasiunile  R.Plutchik (1980): emotiile de baza sunt teama. furia. sunt integrate in sistemul personalitatii fiecarui individ. bucuria si acceptul. surpriza. dezgustul. anticiparea. organizate in functie de criterii valorice.CLASIFICAREA EMOTIILOR  Starile afective superioare: conditionate sociocultural.

CLASIFICAREA EMOTIILOR  Plutchik: Teama+surpriza=respect Surpriza+tristete=dezamagire Tristete+dezgust=remuscare Dezgust+furie=dispret Furie+anticipare=agresiune Anticipare+bucurie=optimism Bucurie+acceptare=iubire Acceptare+teama=supunere din combinatiile celor opt emotii de baza iau nastere celelalte emotii  Woodworth si Schlosberg(1964): emotiile de baza sunt bucuria. . dispretul. surpriza. tristetea. frica. disperarea.

3. 2.  Eckman(1992):caracteristici ale emotiilor ce permit specificarea diferentelor intre emotiile de baza (furie/frica/tristete/bucurie/ dezgust/surpriza) 1. Universalitatea semnelor emotionale Prezenta unor expresii comparabile la om si la celelalte primate Fiecare emotie se bazeaza pe un context fiziologic specific Universalitatea evenimentelor declansatoare . 4..

experimentarea emotiei nu este o alegere deiberata) . 8. 7.. nefiind voluntare sau logice) Aparitia spontana (din cauza derularii rapide si a reactiilor expresive involuntare. 6. Corelatia reactiilor emotionale (legatura puternica intre experienta emotionala si expresia ei. 5. 9. caracteristica ce le deosebeste de dispozitii) Mecanismul de perceptie automata (emotiile apar brusc. si invers) Declansarea rapida (valoarea adaptativa a emotiilor) Durata limitata (emotiile dureaza cateva secunde.

dar si a comportamentului acestuia in raport cu sine sau cu cei din jur.3. ROLUL AFECTIVITATII IN ACTIVITATEA UMANA  Afectivitatea reprezinta fondul si latura energetica a vietii psihice a individului. Pavelcu: emotiile dezorganizeaza comportamentul. in timp ce sentimentele il organizeaza .  Viata afectiva are un rol important in viata umana prin motivatia intretinuta pentru diverse activitati  V.

droguri. inchizitia)  Poligraful:monitorizeaza indicatori ai initierii sistemului simpatic. in afara de minciuna. raspunsul electrodermal)  Criticii sustin ca poligraful este mai putin sigur si poate fi influentat de alte emotii/trairi. (ex. in timp ce persoana este examinata (bataile inimii.APLICATII ALE STUDIULUI AFECTIVITATII IN MEDIUL CONTEMPORAN  Oamenii de stiinta au conceput sisteme/ programe care “citesc” emotiile umane (ex. presiunea sangvina. tensiuni musculare.detectorul de minciuni) -folosirea detectorului de minciuni este o practica veche (beduinii din Arabia. medicamente etc) . intensitatea respiratiei. chinezii.

ROBOTII SI EMOTIILE  Existenta preocuparilor cercetatorilor de a “induce unui robot emotii si sentimente. . de a construi un robot cu viata afectiva asemanatoare cu cea umana”.

pozitia capului si pleoapele). botul. satisfactia.incercarea de simulare a emotiilor: furia. speranta. frica si bucuria .  Scop: .relatia mai naturala dintre om si robot .Ce poate oferi tehnologie si om? relatia dintre  iCAT (Universitatea din Utrecht)– platforma robotica ce adopta diferite expresii faciale (foloseste sprancenele.

Robot  John Seabrock .Existenta dificultatilor in procesarea limbajului natural (recunoasterea si interpretarea sunetelor receptionate). .nu exista nicio masina în stare să înveţe şi să aplice regulile gramaticale pentru susţinerea unei conversaţii.Interactiunea Om. .

 Robot educator. Marea Britanie) este capabil sa imite miscarile si expresiile fetei umane. robot cosmonaut.  Kerstin Dautenhahn: oamenii pot insa avea reactii negative in privinta robotilor cu fete umane.Interactiunea Om.Robot  Robotul JULES (Universitatea Bristol. babysitter. .

SFARSIT .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->