Boli cu defecte ale proteinelor membranare

Proteinele membranare

Cuprins:
1MICROSFEROCITOZA EREDITAR MINKOVSKICHAUFFARD 2 Boala Alzheime ! BO"I #RODUSE #RIN ANOMA"II A"E #ROTEINE"OR DE TRANS#ORT $Si%& om'l Ba ((e ) Di*( o+ia m'*,'la a D',he%%e -DMD. /Si%& om'l &e &i*( e*a e*0i a(o ie a %o'-%a*,'('l'i -Boala mem1 a%elo hiali%e. 2 Si%& om a%(i+o*+oli0i&i, 3 Fi1 oza Chi*(i,a

Rolul proteinelor membranare

Rolul proteinelor membranare Asigur funciile metabolice ale membranelor, dar au i rol structural. Funcii ale proteinelor membranare: ransportori prin membran !canale, pompe, cone"oni#$ ransportori cu membran !clatrin, ca%eolin#$ Receptori !&ormoni, factori de cretere, cito'ine c&emo'ine#$ (olecule de ade)iune !integrine, aderine#$ *n)ime !metaloproteina)e de matrice e"tracelular, fosfolipa)e#$ Proteine de semnali)are$ Proteine structurale.

(+CR,-F*R,C+ ,.A *R*/+ AR0 (+12,3-2+4C5A6FFAR/

Microsferocitoza ereditar Minkovski-Chauffard este cea mai frecventa anemie hemolitic ereditar fr anomalii ale Hb. Se caracterizeaz prin deformarea sferic a hematiilor, ce are ca rezultat: rezisten osmotic sczut i autohemoliz crescut. Se transmite autozomal dominant cu forme clinice attenuate !heterozi"oi# sau recesiv cu forme clinice severe !homozi"oi#.Di% 0'%,( &e 4e&e e e(io0a(o5e%i, *e ,a a,(e izeaz6 0 i% a%omalii ale 0 o(ei%elo *,hele('l'i mem1 a%ei e i( o,i(a e -*0e,( i%67 a%8i i%6. ,eea ,e a e & e0( ,o%*e,i%96 &e*oli&a iza ea 0 o(ei%elo ,hi(o*,hele(ale &e *( a('l li0i&i,: E*(e 0e (' 1a( a*(+el *,him1'l ,a(io%i, mem1 a%a ,' 0a( '%&e ea ma*i46 &e Na ;% ,el'l6 <i al(e a ea 0om0ei Na-AT#: Ela*(i,i(a(ea <i &e+o ma1ili(a(ea mem1 a%a 6 *,a&e7 hema(iile &e4i% *+e i,e7 +ii%& e,'%o*,'(e <i &i*( '*e ;% ,o &oa%ele *0le%i,e:

$oala poate evolua asimptomatic sau prin crize hemolitice acute !de"lobulizare# declan ate de infecii, cu icter, febr, splenome"alie sau crize aplastice cu aplazie medular tranzitorie !pancitopenie# ce apare dup o criz hemolitic sever% se remite spontan &n '() zile.*n ceea ce prive te dia"nosticul de laborator, hemo"rama arat o anemie microcitar normocrom, numrul hematiilor moderat sczut, +,M sczut - ').) f/, CH,M crescut, reticulocitoz, inde0 reticulocitar 1-2 3 marker de hemoliz.Microsferocite pe frotiul de san"e periferic 4ezistena osmotic este sczut,bilirubina indirect este crescut, sideremia este crescut,Scinti"rama splenic arat c splina este locul de elecie al distru"erii hematiilor.Medulo"rama arat o hiperplazie eritroid tipic.

S0le%e,(omia poate fi realizat prin trei ci de abord: Splenectomia deschis 5 metod abandonat !complicaii numeroase#. Splenectomia laparoscopic 5 cea mai folosit metod de abord chirur"ical &n practica pediatric. Splenectomia robotic 5 standardul de aur &n tratamentul microsferocitozei ereditare simptomatice. T a(ame%( 6ratamentul crizei se face cu transfuzie de mas eritrocitar izo"rup, izo4h !Scop 3 Hb 7 . "8d/#. 9ac Hb 7 () "8d/, 4t - ():, splin moderat mrit, se instituie tratament conservator cu acid folic ( m"8zi. 9ac anemia este sever, e0ist criz aplastic, splenome"alie, crize hemolitice frecvente, modificri scheletale !nanism anemic#, litiaz biliar, v;rst 7 <-= ani, &n acest caz tratamentul de elecie este splenectomia.

Boala Al)&eimer
$oala >lzheimer !Morbus >lzheimer# este o afeciune de"enerativ pro"resiv a creierului care apare mai ales la persoane de v;rst &naintat, produc;nd o deteriorare din ce &n ce mai accentuat a funciilor de cunoatere ale creierului, cu pierderea capacitilor intelectuale ale individului i a valorii sociale a personalitii sale, asociat cu tulburri de comportament, ceea ce realizeaz starea cunoscut sub numele de dementa,

Exist trei ipoteze majore pentru a explica mecanismul de apariie a bolii Alzheimer. Ipoteza colinergic. Din punct de vedere biochimic s-a constatat o tulburare a sistemului cerebral de neurotransmitere colinergic, i anume o diminuare a sintezei neurotransmitorului acetilcolina, datorit reducerii enzimei colin-acetilaz, indispensabil acestui proces de sintez. Acest deficit este constatat tocmai n formaiile cerebrale interesate n funciunile cognitive, cum ar fi nucleul bazal al lui Meynert. Pe baza acestei ipoteze s-a introdus terapia cu inhibitori ai colinesterazei (enzim care scindeaz acetilcolina) pentru a se menine astfel o activitate crescut a neurotransmiterii colinergice inter-neuronale n regiunile deficitare. Ipoteza alterrii i acumulrii de protein "tau". Ghemurile neurofibrilare patologice din interiorul neuronilor sunt constituite din agregate de protein "tau", datorit unui proces de hiperfosforilare. Nu este ns clar dac acest proces are un rol cauzal n apariia bolii sau este de natur secundar. Ipoteza acumulrii de beta-amiloid. Beta-amiloidul este o peptida ce rezult dintr-o protein precursoare, Amyloid-Precursor-Protein (APP), inserat pe membrana celular. Beta-amiloidul, n form oligomeric insolubil, este citotoxic i altereaz homeostazia ionilor de calciu, inducnd astfel procesul de apoptoza (moarte celular programat). Este de notat c ApoE4, factorul genetic de risc major pentru apariia bolii Alzheimer familiale, favorizeaz producia n exces de beta-amiloid, nainte de apariia primelor simptome de boal. Blocarea produciei de beta-amiloid constituie un obiectiv al cercetrilor privind o terapie patogenic a bolii.

Obiecia principal adus ipotezei depozitrii fibrilelor proteice de -amiloid (A) rezult din faptul c nu s-a putut constata o corelaie ntre amploarea ncrcrii cu "plci" de amiloid i gravitatea demenei. Observaii recente au artat o alterare progresiv a unor sinapse n regiunile afectate primordial de boal. Rezultatele unor cercetri actuale sugereaz c mecanismul apoptotic ar avea la baz pierderea legturii dintre depozitarea de A i fenomenul de proteoliz a substanei "tau", proces pus n eviden nc din stadiile precoce ale bolii

Tratament -Tratamente simptomatice -Medicamente inhibitoare ale acetilcholinesterazei -Preparate antagoniste ale NMDA -Vaccin terapeutic -Tratamente alternative

BOLI PRODUSE PRIN ANOMALII ALE PROTEINELOR DE TRANSPORT

Circa o treime din totalul proteinelor care intra in structura diverselor membrane sunt implicate in procese de transport. La aceste procese participa insa si unele proteine citoplasmatice sau proteine din spatiul extracelular.Proteinele de transport transmembranare pot fi clasificate in patru clase, primele doua fiind implicate in difuziunea facilitata, iar ultimele doua in transportul activ.Cele mai importante pentru patologia umana sunt proteinele din familia S C !solute carrie"#$ %n genomul uman e&ista '() gene care codifica proteine ce apartin acestei familii$ Mutatiile implicate in producerea unor boli ale proteinelor de transport pot determina fie pierdere de functie, fie cati" de functie.
1.M'(a(iile ,' 0ie&e ea +'%,(iei determina boli recesive, asa cum sunt fibroza chistica sau sindromul $artter. ?n cazul proteinelor care formeaza comple0e multimerice, acest tip de mutatii pot avea insa efecte dominant ne"ative. ,ste interesant de observat ca in functie de prezenta sau absenta efectelor dominant ne"ative, mutatii diferite la nivelul aceleiasi "ene pot determina fie boli recesive, fie boli dominante. >sa este de e0emplu cazul mutatiilor "enei C/C@( !care codifica canalul de clor de la nivelul muschilor scheletic?#: unele mutatii determina forma recesiva !tip $ecke4# de miotonie con"enitala, alte mutatii produc forma dominanta !tip 6homse@#. .

?n plus, formele recesive de boala pot prezenta simptome calitativ noi fata de formele dominante% de e0emplu, pacientii heterozi"oti pentru mutatii dominant ne"ative ale "enei AC@B( !canalul de potasiu voltaC dependent tip (# prezinta sindrom B6-lun" cu aritmii cardiace severe !sindromul 4omano-Dar9#, in timp ce mutatiile recesive, care determina pierderea completa a functiei, vor conduce la homozi"oti la asocierea aritmiilor cusurditatea con"enitala !sindromul Eervell/an"e-@ielse@#. 2.M'(a(iile ,' ,a*(i5 &e +'%,(ie care vor produce de obicei boli transmise dominant. Fn e0emplu il constituie mutatiile subunitatilor beta sau "amma ale canalului renal epitelial de sodiu !SC@@($ sau SC@@(G# implicate in producerea sindromului /iddle !pseudoaldosteronisM#.

Exemple de boli genetice produse prin mut tii le unor proteine de tr nsport
-Hroteina Gena /ocalizare cromosomica $oala IM?M -$oli prin mutatii ale unor proteine canal ->Juaporina 1 >BH1 (1J(2 9iabetul insipid nefro"en ()'''' -Boli prin mutatii ale proteinelor din familia SLC -Transportorul de glucoza tip 2 SLC2 2 !"2#.$-"2#.! Sindromul %anconi--Biec&el 22'($) Transportorul pentru cistina, aminoacizi dibazici si neutri SLC! $ 2p$#.! Cistinuria 22)$)) -Boli prin mutatii ale proteinelor din familia TPaze-lor -Transportor *a+-,+, subunitatea alfa 2 TP$ 2 $"2$-"2! -igrena familiala .emiplegica #)2/($ -Transportor rapid de Ca2+ TP2 $ $#p$2 -iopatia Brod0 #)$))! -Transportor lent de Ca2+ TP2 2 $2"2!-"2/.$ Boala 1arier $2/2))

Sindrom Bartter
Sindromul Sindromul$artter $arttereste esteun undefect defectmostenit mostenitrar raral alramului ramuluiascendent ascendent"ros "rosal al ansei lui Henle din "lomerul. ,ste caracterizat de nivele scazute de potasiu, ansei lui Henle din "lomerul. ,ste caracterizat de nivele scazute de potasiu, aciditate aciditatescazuta scazutaaasin"elui-alcaloza sin"elui-alcalozasi sipresiune presiunesan"uina san"uinanormala. normala.,0ista ,0istasi si doua tipuri de sindrom $artter: neonatal si clasic, doua tipuri de sindrom $artter: neonatal si clasic, ?n ?n=): =):dintre dintrecazuri cazurisindromul sindromulneonatal neonatal$artter $arttereste esteobservat observatla la2/-!) 2/-!)saptamini saptamini de degestatie gestatiecu cuexces excesamniotic-poli.idraminos. amniotic-poli.idraminos.1upa 1upanastere nasterecopilul copilulbea beasi siurineaza urineaza excesiv 2poliurie si polidipsie3 . 1es.idratarea amenintatoare de viata poate excesiv 2poliurie si polidipsie3 . 1es.idratarea amenintatoare de viata poateapare apare daca dacacopilul copilulnu nupromeste promestecantitati cantitatisuficiente suficientede delichid. lichid.>pro0imativ >pro0imativ.<: .<:dintre dintre copii dispun de calciu in exces in urina 2.ipercalciurie3 si rinic.i 2nefrocalcinoza3 copii dispun de calciu in exces in urina 2.ipercalciurie3 si rinic.i 2nefrocalcinoza3 care . .?n carepoate poateconduce conducela lalitiaza litiazarenala renala ?ncazuri cazurirare rarecopilul copilulpoate poatepro"resa pro"resa la $$ lainsuficienta insuficientarenala renala Patogenie Patogeniesi sicauze4 cauze4 Sindroamul Bartter este o tulburare prin Sindroamul Bartter este o tulburare prin pierdere pierdererenala renalade desare sarein incare carerinic.ii rinic.iinu nupot pot reabsorbi reabsorbiclorul. clorul.Clorul Cloruleste esteabsorbit absorbitpasiv pasivpe petoata toatalungimea lungimeatubului tubuluidar dareste este transportat activ in ramul ascendent al ansei 5enle si ramul descendent. bsenta transportat activ in ramul ascendent al ansei 5enle si ramul descendent. bsenta reabsorbtiei reabsorbtieidetermina determinaesecul eseculde deaaabsorbi absorbisodiul sodiulsi siconduce conducela laacumulare acumulareexcesiva excesivade de sare in tubii distali, cu pierdere excesiva de sare si apa din corp. sare in tubii distali, cu pierdere excesiva de sare si apa din corp. lte lteanomalii anomaliipatofiziologice patofiziologicerezulta rezultaprin prinpierderea pierdereaexcesiva excesivade desare saresi siapa. apa.Sistemul Sistemul renina-angiotensina-aldosteron este unul de feedbac& activat prin depletia de renina-angiotensina-aldosteron este unul de feedbac& activat prin depletia devolum. volum.

Semne Semnesi sisimptome: simptome: Sindromul Sindromul$artter $arttereste estemostenit mostenitautosomal autosomalrecesiv recesivsi sinu nuare areoopredilectie predilectie pentru un anume se0. pentru un anume se0. 9eoarece 9eoarecesindroamele sindroamele$artter $arttersi siGitelman Gitelmanrezulta rezultaprintr-o printr-omutatie mutatiela launa una dintre cele < subunitati transportoare de ioni, debutul, virsta si severitatea dintre cele < subunitati transportoare de ioni, debutul, virsta si severitatea simptomelor simptomelorvariaza variazain infucntie fucntiede deseveritatea severitateamutatiei. mutatiei. Hacientii Hacientiicu cusindrom sindrom$artter $artterantenatal antenatalprezinta prezintaadesea adeseapolihidraminos polihidraminossi si retard retardde dedezvoltare dezvoltarecu cunastere nastereprematura. prematura.?mposibilitatea ?mposibilitateatubilor tubilorrenali renali de a retine sarea si apa determina pierdere de fluid, deci poliuria este de a retine sarea si apa determina pierdere de fluid, deci poliuria este comuna. comuna.4ezulta 4ezultadepletie depletiede devolum volumcucresterea cucrestereasetei seteisi siaport aportde defluide fluide e0cesiv. 9aca pacientul nu poate primi sare si apa suficiente e0cesiv. 9aca pacientul nu poate primi sare si apa suficiente deshdratarea deshdratareasi sistatusul statusulmental mentalalterat alteratpot potinterveni. interveni.?n ?ncazurile cazurilesevere severede de sindrom sindrom$artter $arttervarsaturile varsaturilesunt suntfrecvente, frecvente,producind producinddepletie depletiede devolum. volum. ?mposibilitatea rinichilor de a retine potasiu, calciu sau ma"neziu ?mposibilitatea rinichilor de a retine potasiu, calciu sau ma"neziu conduce conducela laslabiciune slabiciunemusculara, musculara,spasme, spasme,tetanie tetaniesau saupalpitatii. palpitatii.Fnii Fnii pacienti pot prezenta retard mental. pacienti pot prezenta retard mental.

Distrofia musculara Duchenne (DMD

9istrofia 9istrofiamusculara musculara9uchenne 9uchenne!9M9# !9M9#este esteforma formacea ceamai mairaspandita raspanditade dedistrofie distrofie musculara, afectand cca 2 baieti din ())). ,ste o boala ereditara, cu transmitere musculara, afectand cca 2 baieti din ())). ,ste o boala ereditara, cu transmitere autosomal autosomalrecesiva recesivale"ata le"atade decromozomul cromozomulK. K.Hrin Hrinurmare, urmare,miopatia miopatia9uchenne 9uchenne afecteaza numai nou-nascutii de se0 masculin. $oala este cauzata de oo "ena afecteaza numai nou-nascutii de se0 masculin. $oala este cauzata de "ena defectuoasa, care determina deficienta unei proteine numita distrofina. >bsenta defectuoasa, care determina deficienta unei proteine numita distrofina. >bsenta distrofinei duce distrofinei ducela laaparitia aparitiade deleziuni leziuniale alemembranelor membranelorce ceacopera acoperacelulele celulele musculare !miocite#, antrenand de"enerarea fibrelor musculare si necroza musculare !miocite#, antrenand de"enerarea fibrelor musculare si necroza miocitara. miocitara. ?n unele manifesta ?n unelecazuri, cazuri,boala boala9uchenne 9uchennese se manifestainca incadin dinstadiul stadiulembrionar, embrionar,in inaltele altele insa, ea se manifesta dupa varsta de 2 sau L ani. Copiii afectati necesita mai insa, ea se manifesta dupa varsta de 2 sau L ani. Copiii afectati necesita maimult mult timp pentru a invata sa mear"a decat in mod normal. ,i au un mers le"anat, sau timp pentru a invata sa mear"a decat in mod normal. ,i au un mers le"anat, sau pe scarilor, pevarfuri varfurisi siintampina intampinadificultati dificultatiin inurcarea urcarea scarilor,aler"are aler"aresau sauridicarea ridicareade dela la sol. 6endinta de cadere este accentuata. 9upa aparitia primelor simptome, boala sol. 6endinta de cadere este accentuata. 9upa aparitia primelor simptome, boala evolueaza evolueazarapid. rapid.Se Seobserva observacontracturile contracturile!contractiile !contractiileinvoluntare# involuntare#si siscoliza. scoliza.?n ?n ciuda slabiciunii, muschii par hipertrofiati datorita inlocuirii fibrelor musculare ciuda slabiciunii, muschii par hipertrofiati datorita inlocuirii fibrelor musculare pierdute ani, pierdutecu cutesut tesutconCunctiv conCunctivsau sauadipos. adipos./a /avarsta varstade de(1 (1 ani,copiii copiiiisi isipierd pierd capacitatea de mers si sunt imobilizati in scaune cu rotile. /a o treime din capacitatea de mers si sunt imobilizati in scaune cu rotile. /a o treime dincazuri cazuri se constata si afectarea functiilor intelectuale !in special a aptitudinilor verbale#. se constata si afectarea functiilor intelectuale !in special a aptitudinilor verbale#.?n ?n "eneral, decesul survine la 1) ani, ca urmare a complicatiilor respiratorii sau a "eneral, decesul survine la 1) ani, ca urmare a complicatiilor respiratorii sau a insuficientei insuficienteicardiace. cardiace.

Sindromul de distresa respiratorie a nou-nascutului (Boala membranelor hialine)

Sindromul Sindromulde dedistresa8detresa distresa8detresarespiratorie respiratorieaanou-nascutului, nou-nascutului,numit numitsi siboala boala membranelor hialine !din cauza membranelor din plaminii copiilor afectati#, membranelor hialine !din cauza membranelor din plaminii copiilor afectati#,apare aparela la apro0imativ (< : dintre copiii nascuti prematur !inainte de 2M de saptamini de apro0imativ (< : dintre copiii nascuti prematur !inainte de 2M de saptamini de sarcina, sarcina,cu cu"reutate "reutatesub sub1<)) 1<))"rame#. "rame#. Nactori Nactorifavorizanti favorizantiai aisindromul sindromulde dedistresa8detresa distresa8detresarespiratorie respiratorieaanou-nascutului nou-nascutului: : prematuritatea prematuritatea!deficit !deficitde desurfactant surfactantalveolar, alveolar,acesta acestafiind fiindprodus produsin inspecial specialin in saptaminile 2L 2M de sarcina#, mama suferind de diabet zaharat, nastere prin saptaminile 2L - 2M de sarcina#, mama suferind de diabet zaharat, nastere prin cezariana cezarianaefectuata efectuatainainte inaintede dedeclansarea declansareatravaliului travaliuluisi siasfi0ia asfi0iaprenatala. prenatala. 9istresa 9istresarespiratorie respiratoriela lanou-nascut nou-nascut!in !inafara afaraSindromului Sindromuluide dedistresa distresarespiratorie respiratorieaa nou-nascutului# nou-nascutului#mai maipoate poatefificauzata cauzatasi side de: :sedarea sedareae0cesiva e0cesivaaamamei mameila lanastere nastere !ceea ce inhiba centrii respiratori ai nou-nascutului#, aspirarea de lichid amniotic !ceea ce inhiba centrii respiratori ai nou-nascutului#, aspirarea de lichid amnioticin in caile respiratorii ale nou-nascutului sau de circulara de cordon. caile respiratorii ale nou-nascutului sau de circulara de cordon. Simptomatolo"ia Simptomatolo"iasindromul sindromulde dedistresa8detresa distresa8detresarespiratorie respiratorieaanou-nascutului nou-nascutului !respiratie dificila# se instaleaza dupa 2) de minute pana la citeva nastere !respiratie dificila# se instaleaza dupa 2) de minute pana la citevaore orede dela la nastere si se a"raveaza pro"resiv. ?n absenta tratamentului, evolutia este catre deces. si se a"raveaza pro"resiv. ?n absenta tratamentului, evolutia este catre deces.

$oala $oalamembranelor membranelorhialine hialinese secaracterizeaza caracterizeazaprin prinzone zonede deatelectazie atelectazie !alveole !alveoleinsuficient insuficiente0pansionate, e0pansionate,colabate, colabate,reduse redusela laoofanta, fanta, continind continindin inlumen lumenun unlichid lichidde deedem edembo"at bo"atin inproteine proteinesi simembrane membrane hialine#, hialine#,alternand alternandcu cuzone zonecu cualveole alveolehiperaerate. hiperaerate.Hrezenta Hrezentalichidului lichidului in inalveole alveoleeste estefavorizata favorizatade decresterea crestereapermeabilitatii permeabilitatiiepiteliului epiteliului alveolar. alveolar.Capilarele Capilareleparieto-alveolare parieto-alveolaresunt suntcon"estionate. con"estionate. OMembranele OMembranelehialineO hialineOsunt suntun unmaterial materialproteic proteiceozinofil, eozinofil,omo"en, omo"en, rezultat rezultatdin dinfibrina, fibrina,detritus detritusnecrotic necroticcelular celularsi sieritrocite, eritrocite,si sitapeteaza tapeteaza ductele ductelesi sicanalele canalelealveolare alveolare!rar, !rar,alveolele#, alveolele#,blocind blocindschimburile schimburile "azoase "azoasesi sia"ravind a"ravindastfel astfelhipo0ia. hipo0ia.!Hemato0ilina-eozina, !Hemato0ilina-eozina,ob. ob.0()# 0()#

!ibro" c#istic
Nibroza in Nibrozachistica chisticaeste esteooboala boala incare caresecretiile secretiilemucoase mucoaseale aleor"anismului or"anismuluiau au consistenta crescuta, sunt uscate si aderente. >cest mucus asemanator lipiciului consistenta crescuta, sunt uscate si aderente. >cest mucus asemanator lipiciului se seintareste intarestesi sidetermina determinasimptomatolo"ie, simptomatolo"ie,afectand afectandmulte multeor"ane, or"ane,in inspecial special plamanii si pancreasul. Hersoanele care au fibroza chistica pot avea probleme plamanii si pancreasul. Hersoanele care au fibroza chistica pot avea probleme respiratorii respiratoriisi siafectarea afectareaplamanilor. plamanilor.Hot Hotavea aveaprobleme problemecu cunutritia nutritiasau saudi"estia, di"estia, cresterea si dezvoltarea. @u e0ista tratament curativ pentru fibroza chistica cresterea si dezvoltarea. @u e0ista tratament curativ pentru fibroza chisticasi si boala se a"raveaza in timp. boala se a"raveaza in timp. 9urata viata aacrescut 9uratamedie mediede de viatapentru pentruoamenii oameniicu cufibroza fibrozachistica chistica crescutconstant constantin in ultimii L) de ani. ?n medie, persoanele cu fibroza chistica traiesc pana la 2) de ultimii L) de ani. ?n medie, persoanele cu fibroza chistica traiesc pana la 2) deani ani desi tratamente noi fac posibila prelun"irea vietii pana in Cur de L) de ani. desi tratamente noi fac posibila prelun"irea vietii pana in Cur de L) de ani. Cauze Cauze Nibroza chistica apare cand un de Nibroza chistica apare cand uncopil copilmosteneste mostenestecate cateoo"ena "ena dela laambii ambiiparinti. parinti. >ceasta se numeste "ena transmembranara a fibrozei chistice si codifica o >ceasta se numeste "ena transmembranara a fibrozei chistice si codifica o proteina proteinare"latoare re"latoaretransmembranara transmembranaraaafibrozei fibrozeichistice chistice!CN64#. !CN64#.CN64 CN64este este cauza dezechilibrului re"larii trecerii transmembranare a apei si a sarurilor cauza dezechilibrului re"larii trecerii transmembranare a apei si a sarurilorcare care duce la secretia unui mucus mai uscat si cu o consistenta mai "roasa. >ceste duce la secretia unui mucus mai uscat si cu o consistenta mai "roasa. >ceste secretii curatirea secretiiimpiedica impiedica curatireaor"anelor or"anelorsi simentinerea mentinerealor lorintr-o intr-ostare starebuna, buna,in inspecial special aaplamanilor. plamanilor.

6ratament - "eneralitati MaCoritatea oamenilor sunt dia"nosticati cu fibroza chistica inainte de a implini un an. 9upa dia"nosticarea bolii la un copil, o echipa de medici vor recomanda un plan de tratament bazat pe problemele specifice copilului. 6ratamentul este diferit pentru fiecare dar de obicei include o anumita asociere de medicamente si un anumit tratament la domiciliu. 6ratamentul la domiciliu presupune eliminarea mucusului, o alimentatie sanatoasa si e0ercitiu fizic pentru a aCuta la prevenirea infectiilor si complicatiilor. Hoate fi solicitanta urmarea unui tratament dupa plan dar daca se respecta va aCuta la prelun"irea vietii copilului si o va imbunatati. Cel mai bun tratament al fibrozei chistice se face in centrele specializate. >ceste centre se adreseaza nevoilor medicale, nutritionale si emotionale ale persoanelor cu fibroza chistica.-ulte persoane cu fibroza c.istica si familiile lor au nevoie de suport emotional pentru a trai cu aceasta boala genetica incurabila ce scurteaza viata bolnavului. 6rupuri de sustinere, pentru consiliere si autoeducatia in privinta bolii poate fi folositoare.

Sindrom nti$os$olipidic
Sindromul antifosfolipidic este o afectiune care se manifesta clinic prin tromboze venoase sau arteriale recurente si avort. >nomaliile de laborator caracteristice cuprind nivele persistent ridicate de anticorpi impotriva fosfolipidelor anionice membranare !anticardiolipina, antifosfatidilserina# si a proteinelor plasmatice asociate, predominant beta-1 "licoproteina ? !apolipoproteina H# sau evidentierea anticoa"ulantului circulant Nreventa actuala a sindromului in populatia "enerala este necunoscuta. <: dintre persoanele sanatoase prezinta anticorpi anticardiolipina, antifosfolipidici. >nticorpii anticardiolipina tind sa fie mai frecventi la virstnici. >cestia anticorpi sunt detectati la L): dintre perosanele cu lupus eritematos sistemic. >pro0imativ Cumatate dintre cazurile de sindrom antifosfolipidic nu sunt asociate cu o alta boala reumatica. Sindromul antifosfolipidic contribuie la cresterea frecventei pentru avorturi spontane sau accident cerebrovascular la persoanele tinere . Accidentul cerebrovascular se poate dezvolta secundar unei tromboze in situ sau embolizari care ori"ineaza de laleziunile valvulare ibman, observate la pacientii cu acest sindrom. $oala cardiaca valvulara poate fi indeaCuns de severa pentru a necesita reinlocuire de valva. *mbolismul pulmonar recurent sau tromboza poate conduce la hipertensiune pulmonara amenintatoare de viata. Sindromul antifosfolipidic catastrofic, sever este rar si fatal, cu mortalitate de <): prin infarcte multior"anice intro perioada de zile-luni. Avortul spontan tardiv in trimestrul doi sau trei este comun+ totusi poate apare in orice perioada in sarcina.
.

Cauze si factori de risc Sindromul antifosfolipidic este o boala autoimuna de cauza necunoscuta. Cercetarea pentru declansatori posibili a descoperit o vasta zona de boli autoimune si reumatice, infectii si medicamente asociate sindromului. Fn procent semnificativ dintre persoanele cu boli reumatice si autoimune prezinta si anticorpi anticardiolipina. $olile autoimune si reumatice asociate cu sindrom antifosfolipidic cuprind: - lupus eritematos sistemic -<): - sindrom SCo"ren -L1: - artrita reumatoida -22: - purpura trombocitopenica autoimuna -2): - anemia hemolitica autoimuna - artrita psoriazica -1.: - scleroza sistemica -1<: - bolile mi0te ale tesutului conCunctiv -11: - polimial"ia reumatica sau arterita cu celule "i"ant -1): - sindrom $ehcet -1):. $olile infectioase asociate cu sindromul antifosfolipidic cuprind: - sifilis, hepatita C, H?+ - malaria, septicemia bacteriana. Medicamentele asociate cu sindromul antifosfolipidic cuprind: - procainamida, Juinidina, propranololul, hidralazina - fenitoina, clorpromazina - interferon alfa, Juinina, amo0icilina.

Tratament 7n general tratamentul este individualizat in functie de statusul clinic curent al pacientului si istoricul de evenimente trombotice. Persoanele asimptomatice la care testele de singe sunt pozitive nu necesita tratament. Terapia profilactica4 -eliminarea factorilor de risc4 contraceptivele orale, fumatul, .ipertensiune, .iperlipidemia -aspirina in doza mica este folosita pe scara larga, clopidrogelul a8uta in cazul persoanelor alergice la aspirina -.idroxicloro"uina are proprietati antitrombotice -folosirea de statine la pacientii cu .iperlipidemie. Terapia trombozei4 Se efectueaza anticoagularea cu .eparina intravenoasa sau suncutanata, urmata de terapia cu 9arfarina. Tratamentul este pentru toata viata. Pacientele cu avorturi primesc profilactic .eparina subcutanata si aspirina in doze mici. Terapia este incetata la momentul delivrentei si reinceputa postpartum. Corticosteroizii nu s-au dovedit eficeinti pentru persoanele cu sidnrom primar si cresc morbiditatea materna siprematuritatea fetala. %emeile care alapteaza pot folosi .eparina si 9arfarina. Pacientele care primesc .eparina in timpul sarcinii necesita suplimentarea vitaminei 1 si a calciului pentru a evita osteoporoza indusa de 9arfarin