Sunteți pe pagina 1din 4

SISTEMUL ARTICULATIEI UNICE curs1 Aparatul kinetic = aparatul locomotor = sistemul musculo-scheletal = sistemul neuro-musculoarticular, reprezinta denumiri ce reflecta

acelasi lucru: totalitatea structurilor care iau parte intr-o forma sau alta la miscare, miscare a unui segment sau miscarea intregului tot. Putem considera totusi ca aparatul kinetic are 3 mari componente: -sistemul nervos care asigura comanda pe baza informatiilor aferente; -sistemul muscular care primeste comanda si realizeaza forta motrica a miscarii; -sistemul articular care segmenteaza corpul permitand miscarea in anumite limite si in anumite directii. Aceste 3 sisteme nervos, muscular si articular! se afla sub influenta, mai mare sau mai mica, a altor sisteme si structuri e": functionarea normala a aparatului cardio-vascular si respirator reprezinta o conditie de baza pentru o kinetica fiziologica, influentand direct functia sistemului nervos si a sistemului muscular. #esutul moale piele, fascii, aponevroze, tesut grasos! poate bloca in anumite conditii patologice mobilitatea articulatiei. $intr-un anumit punct de vedere se poate considera ca sistemul articulatiei singurare, poate fi privit ca unitate morfo-functionala a aparatului kinetic. %tructurile componentele! sistemului articulatiei singulare sunt: -osul; -cartila&ul; - ligamentul; - tendonul toate aceste elemente compunand componenta rigida articulara -articulatia; -membrana sinoviala; -muschiul; -receptorul senzitiv; neuronul OSUL 'a element component al aparatului kinetic, osul reprezinta suportul mecanic si parghia oricarui segment care se misca. (n afara acestui rol, osul reprezinta un rezervor de ioni activi, de 'a si P, si reprezinta un organ hematopoetic formator de celule ale sangelui! prin maduva sa.)sul este format dintr-o matrice de fibre osteo-colagenice = )%#*)(# ce reprezinta 3+, din masa osoasa si este impregnata cu saruri de 'a ce reprezinta cca. -+, sin structura osului, determinand soliditatea, forta si elasticitatea osului, restul de ./, fiind apa. 0nitatea de baza a osului este )%#*)102, sau %(%#*302 4A5*6%(A1, care este reprezentat ce un canal central care contine vase si nervi si este incon&urat de straturi concentrice de matrice mineralizate. )%#*)102 are un diametru de .// m, iar sistemulele haversiene se orienteaza pe baza traiectoriei presiunilor principale e"ercitate asupra osului. 'u tot aspectul sau, osul, este un organ intr-o continua remodelare, posibila prin . procese biologice: -procesul de distrugere prin )%#*)'2A%#*; -procesul de refacere prin )%#*)72A%#*. Procesele biologice pe care le parcurge osul, sunt: -procesul de crestere; -procesul de intarire; -procesul de resorbtie; -procesul de reformare. Aceste procese sunt puternic influentate de activitatea fizica, de varsta si, uneori, de unele boli. 3iscarea, presiunile in a" sau laterale, reprezinta factori stimulatori ai formarii osului prin generarea unui potential electric denumit *8*'# P(*9)*2*'#6(', datorat frecarii prin alunecare intre fibrele de colagen osos. Prin materialele pe care le contine, osul suporta diverse tipuri de forte: -8orte de compresie; -8orte de incovoiere; -8orte de tractiune; -8orte de torsiune; -8orte de forfecare. Aceste forte pot determina ruperea fracturarea! osului deoarece osul are un coeficient de deformare mic, cca.3,, inainte de a se produce ruperea. #otusi, raportandu-ne la fortele obisnuite, cotidiene, la care este supus osul in fiecare zi, e"ista un factor de siguranta cuprins intre . si +. Adica, osul rezista la forte de . la + ori mai mari decat fortele obisnuite, cotidiene. $epasirea acestui factor de siguranta determina fractura. Acest factor de siguranta este direct proportional cu densitatea de masa osoasa. 3asa osoasa, privita ca material, determina relatia incarcare : deformare. RAPORTUL INTRE PATOLOGIA OSULUI SI KINETOTERAPIE (mplicarea kinetoterapiei in afectarea osului este limitata, osul nefiind o componenta dinamica articulara. (n general se descriu - directii de implicare a kinetoterapiei in patologia osului si anume: ;: prima directie are caracter profilactico-terapeutic %e refera la influenta prin e"ercitii fizice asupra dezvoltarii masei osoase. *ste dovedit faptul ca e"ercitiile de tonifiere musculara in musculatura paravertebrala!, mai ales la persoanele cu osteoporoza vertebrala, determina in 3-< luni cresterea semnificativa a densitatii osoase vertebrale. . : a doua directie o reprezinta momentul inceperii e"ercitiului fizic e": incarcarea : mersul : dupa o fractura de membru inferior!. 3 : a treia directie se refera la influentele negative pe care kinetoterapia le poate e"ercita asupra osului. *ste vorba de pericolul pe care kinetoterapia intempestiva le poate e"ercita la pacientii varstnici, osteoporotici, la care e"ista pericolul de fractura. 0n alt aspect este contraindicatia miscarii in cazul infectiilor osoase, sau atentia privind incarcarea precoce sau mobilizarea precoce a unui segment osos cu o fractura incomplet calusata. - : a patra directie se refera la fractura de oboseala care apare ca rezultat al unui efort disproportionat. REPARATIA OSULUI Pentru os, leziunea clasica este reprezentata de fractura. #rebuie precizat ca osul este capabil de o regenerare reparatie! completa. $upa fractura, se parcurg + stadii, care conduc la refacerea osului: -stadiul de hematom; -stadiul de proliferare celulara; -stadiul de calus; -stadiul de consolidare; -stadiul de remodelare. (ntr-un focar de fractura, pot si contemporane .-3 stadii. 1. STADIUL DE HEMATOM defineste o notiune mai veche, pentru ca astazi se stie ca hematomul nu este necesar si nici semnificativ pentru procesul ulterior de refacere. 1ecesar este edemul, care asigura materialul biologic de refacere a osului, asigurand continuitatea tesuturilor si contactului intre marginile osului rupt. 3ultiplicare celulara nu este posibila in spatii goale. *demul hematomul! provine din focarul de fractura, ca si din leziunile tesutului moale din &ur. (n acest stadiu, se produce moartea tisulara a capetelor fracturate printr-un proces de (%'4*3(* locala, astfel ca osteocitele celulele osoase! mor pe o distanta de cativa mm. $e asemenea, se produce un fenomen de )%#*)2(9A. 2. STADIUL DE PROLIFERARE CELULARA 3oartea celulara din stadiul anterior declanseaza proliferarea celulara care va produce la cele . nivele formatoare de os, respectiv %07P*6()%#A2 si %07*1$)%#A2. Aceasta proliferare reprezinta semnalul atat pentru formarea celulara cat si pentru proliferarea )%#*)'2A%#*2)6, celule care vor distruge osul de la capetele fracturate. 3. STADIUL DE CALUS $e fapt acest stadiu nu este obligatoriu, daca ar e"ista o impactare perfecta a focarului de fractura care ar permite o vindecare perfecta fara calusare. $in pacate, in mod curent vindecarea fracturii trece prin stadiul de calus pentru ca aceasta impactare este mai putin perfecta. #esutul proliferat din fiecare fragment atinge un prag de maturare atunci cand celulele precursoare dau nastere a )%#*)72A%#(2)6, care incep sa sintetizeze matricea osoasa, care va incepe captarea sarurilor de 'a. Aceasta faza reprezinta 8A9A 'A20%020( 3)A2*. Acest calus umple canalul medular al osului. 4. STADIUL DE CONSOLIDARE reprezinta transformarea continua a calusului moale prin apozitia minerala depunere de 'a!, proces care determina o rezistenta tot mai buna. 5. STADIUL DE MODELARE/REMODELARE : respectiv stadiul anteriior de consolidare se termina cu formarea unui manson care incon&ura osul, canalul medular continuind sa fie obliderat plin!. 0n calus este mai hipertrofic mai mare! cu cat periostul a fost mai mult decolat desprins! de pe suprafata osului, a e"istat un hematom mare, imobilizarea a fost instabila permitand mici fracturi ale calusului de apozitie in formare. 'alusul este mic daca imobilizarea este ferma si focarul de fractura a fost impactat cu presiune. *": - in cazul unei osteosinteze metalice; - in cazul unei fi"ari e"terne, %tadiul de modelare reprezinta o suita de procese de resorbtie a calusului cu formarea osului pe directiile de forta normale, care, in final refac arhitectura normala a osului. $e fapt nu putem vorbi de o remodelare unica, ci de secvente succesive de modelari=remodelari pana la repararea finala. 6ealizarea acestui proces se face prin activitate piezoelectrica, care este stimulata de incarcare, de e"ercitii fizice de recuperare, de mers, de stimulare electrica=magnetica. Activitatea piezoelectrica negativa indeparteaza materialul in e"ces, remodeland osul. 0rmeaza in cursul .: Particularitatile reparatiei osului! SISTEMUL ARTICULATIEI UNICE (c !"#!u$r%& curs2 P$r"#cu'$r#"$"#'% r%($r$"#%# su'u# 6eparatia osului este o problema importanta in kinetoterapie si ne referim in acest sens in primul rand la programele de recuperare in cazul sechelelor dupa fracturi.*"ista riscul de a fi prea conservatori, in care caz putem intarzia sau chiar compromite, procesul de remodelare osoasa, sau invers; in cazul unei actiuni prea impetuoase putem bloca consolidarea fracturii. $in pacate nu e"ista inducatori precisi ai stadiului de consolidare precum si de precizarea momentului optim de incepere a activitatii fizice. )rientarea se face tinand cont de un cumul de factori si, bineinteles, de e"perienta. Principalii factori de care tinem cont in consolidarea unei fracturi sunt: 1.)$rs"$ - durata consolidarii creste odata cu varsta; 2.s%*#u' +r$c"ur## - respectiv oasele spongioase se refac de . ori mai repede dacat osul compact. 9onele osoase bine acoperite de muschi consolideaza mai repede decat cele subcutanate sau intraarticulare; 3.$s(%c"u' +r$c"ur##, -fracturile oblice spiralate! se refac mai repede decat cele transversale; -fracturile fara deplasare, avand periostul intreg, consolideaza de . ori mai repede decat cele cu deplasare si periost decolat desprins! 4.s"$r%$ *% s$!$"$"% $' +r$-.%!"u'u# +r$c"ur## : respectiv e"istenta tulburarilor de circulatie locala, osteoporoza locala, infectia locala, leziunile tesutului moale %0P6A(A'*1# de deasupra fracturii!, toate acestea intarzie calusarea 5.$s(%c"%'% #$"r -%!% care tin de medic! : -distantarea prea mare a capetelor de fractura e": in cazul e"tensiilor prelungite!; -imobilizarea imperfecta sau pe durata prea scurta; -materialul de osteosinteza metalica, care inhiba activitatea osteoblastelor prin interpunerea de tesut moale intre capetele de fractura /.s"$r%$ *% s$!$"$"% -%!%r$'$ $ ($c#%!"u'u# e": e"istenta unor boli cronice, metabolicediabetul zaharat, sau cardio-circulatorii! ca mi&loc relativ-obiectiv de apreciere a consolidarii osului utilizam radiografia, computerul tomograf sau rezonanta magnetica. Pe baza e"perientei clinice, e"ista anumite termene variate pentru diverse fracturi in functie de nivelul focarului de fractura. Aceste termene sunt doar orientative, important este ca

introducerea activitatii fizice sa fie progresiva sub observatie medicala permanenta, putandu-se asigura precocitatea inceperii kinetoterapiei, cu limitarea ma"ima a eventualelor neplaceri. CARTILA0UL : a doua structura a sistemului articulatiei unice 'artila&ul are o structura hialina, neteda, lucioasa si el acopera capetele osoase la nivel articular. *ste format dintr-o masa de fibre colagenice, orientate reticular, prinse intr-o solutie concentrata de P6)#*)>2('A1( si au ca elemente celulare ')1$6)'(#*2*, care sunt asezate in 3 straturi, cartila&ul fiind organizat, in mod deosebit, pentru rolul de amortizor de presiune. 'artila&ul este un material vascoelastic isi modifica grosimea atunci cand este supus presiunii prin schimbari ale repartitiei apei continute!.'artila&ul este lipsit de circulatie si inervatie proprie, ceea ce inseamna ca nu are capacitate de regenerare, iar lezarea lui nu este dureroasa. 'artila&ul este A1*06A2, A2(38A#(' si A5A%'02A6, fiind o structura 76A$(#6)8A, dar rezistand la factorii agresivi mai bine chiar decat osul. $esi contine intre </ si ?/, apa, ramane cu o mare afinitate de imbibatie cu apa. Acest proces de imbibatie sta la baza hranirii cartila&ului. %ursa de hranire o constituie lichidul sinovial prin miscarea continua a apei din interiorul sau, determinata de presiunile si mobilizarea permanenta la care este supus. %-a formulat chiar o lege conform careia mobilizarea articulara este necesara vietii cartila&ului. 4ranirea cartila&ului se face si din zona osului subcondral, e"istand practic o circulaie hidrica permanenta intre osul subcondral si cartila&. 'artila&ul are o lubrifiere e"ceptionala, care realizeaza un coeficient de frecare e"trem de mic. Pentru o comparatie, frecarea pe o suprafata metalica, lucioasa, data cu ulei, are un coeficient de cca. /,/+. ) patina neincarcata, care aluneca pe gheata, are un coeficient de cca /,/3. 8recarea cartila&ului are un coeficient variind de la /,//+ pana la /,//;. Aceasta lubrificare se realizeaza in . miduri: 1.'u1r#+#c$r%$ *% #!"%r+$"$ data de absorbtia >2(')P6)#*(1*( prin prin suprafata cartila&ului articular. Acest proces este pus in valoare mai ales atunci cand contactul suprafetelor este sustinut printr-o incarcare mare pe o perioada lunga. 2.'u1r#+#c$r%$ (r#! +#'.u' +'u#*2 'u1r#+#$!" format din amestecul ')1$6)30')P6)#*(1*( secretata de condrocite si A'($02 4(A206)1(' din lichidul sinovial. Acest al doilea mod de lubrificare, actioneaza atunci cand incarcarea este mica si capetele articulare se misca repede. 'ompresibilitatea si elasticitatea cartila&ului sunt cele . proprieteti care asigura rolul de amortizor pentru osul subiacent. ) copmpresie prelungita aduce mari pre&udicii hranirii cartila&ului, grabind procesul degenerativ. >rosimea cartila&ului variaza intre ; si @ mm, in functie de gradul de congruenta potrivire! a suprafetelor articulare. >rosimea si rezistenta cartila&ului variaza cu gradul de incarcare, fiind evident mai mare in zonele cu incarcare mai importanta. 6olul de amortizor ste dat si de celulele cartilaginoase. %e pare ca importanta biologica a condrocitelor este mai ales de a regla tensiunile in masa cartilaginoasa, e"act pe principiul unor pneuri celulare. 'artila&ul dureaza toata viata, el nu se regenereaza. 2ezarea lui este ireversibila, determinand aparitia unor cicatrici con&unctive de tesut nediferentiat, care chiar daca ia forma cartila&ului, nu are proprietatile de amortizare si alunecare ale cartila&ului. 'ondrocitele distruse nu se mai refac niciodata. RAPORTUL INTRE PATOLOGIA CARTILA0ULUI SI KINETOTERAPIE Acest raport se reduce la 3 aspecte: ;.mena&area incarcarii articulare : ne referim in mod deosebit la articulatiile portante care sustin greutatea organismului!: sold, genunchi, picior. (n acest caz apare un conflict intre incarcare si rezistenta cartila&ului. $aca acest conflict e"ista, rezolvarea presupune purtarea unui spri&in baston, car&a cu spri&in antebrahial-car&a canadiana!, sau reductia greutatii slabit!, sau evitarea ortostatismului prelungit, ale pozitiilor fi"e prelungite, inainte si dupa interventiile operatorii corectoare ale deposturarilor; ..profila"ia degradarii cartila&ului care se face prin mobilizari articulare si prin scaderea incarcarii; 3.consolidarea stabilitatii congruentei! articulatiei prin antrenarea stabilitatii musculare pentru a evita uzura cartila&ului la nuvelul articulatiilor instabile. ARTICULATIA ((r (r#u3#s$& 4 $ "r%#$ s"ruc"ur$ $ s#s"%.u'u# $r"#cu'$"#%# u!#c% Articulatia este definita ca un ansamblu de elemente moi, prin care se unesc . sau mai multe oase vecine. Aceste elemente moi sunt: capsula; -ligamntele; -tendoanele; -muschii ; -insertiile pe capetele osoase (n adevaratul sens al cuvantului articulatia reprezinta spatiul virtulal dintre capetele osoase, spatiu invelit de capsula si sinovie. (n corpul uman e"ista ./A oase si .// de articulatii. Articulatia are . functii: ;.permite miscarea scheletului, a unui segment fata de altul; ..!transmite forte de la un segment la altul CLASIFICARILE ARTICULATIILOR 1.clasificarea care are la baza modalitatea de unire a capetelor osoase; ..clasificarea in functie de forma capetelor osoase Pe baza modului de unire e"ista 3 categorii de articulatii: ;.articulatiile fibroase = SINARTRO5ELE : unirea se face prin tesut con&unctiv fibros strans, capetele osoase avand o congruenta completa, ceea ce face sa dispara practic, aproape complet, orice miscare; ..articulatiile cartilaginoase :sunt: 6AMFIARTRO5ELE : unirea se face prin fibrocartila&, care permite o oarecare miscare. (n aceasta categorie intra simfizele pubiana! sau articulatia sacro-iliaca; 6SINCONDRO5ELE : in care capetele osoase sunt unite printr-un cartila& hialin ca in cazul articulatiilor care compun osul co"al. 3.articulatiile sinoviale = DIARTRO5ELE : sunt articulatii cu cavitatea articulara sinovie si capsula, prezentand cartila& articular la nivelul capetelor articulare si avand posibilitati ample de miscare si mai multe directii. (n aceasta a 3-a categorie, care intereseaza cel mai mult in kinetologie, se diferentiaza in functie de forma capetelor osoase ami multe tipuri de diartroze: 1.$r"#cu'$"##'% ('$!% = ARTRODII e": articulatiile capului, tarsului! articulatii care realizeaza miscarea mai ales prin alunecare; 2.$r"#cu'$"##'% s+%r #*% = ENARTRO5E : au un capat osos modelat concav si celalalt capat osos conve"; e": artic. soldului si artic.umarului! 3.$r"#cu'$"## c#'#!*r #*% in balama!: 6"r 7'%$r$ e": artic.cotului! 6"r 7 #*$ e": artic atlanto-a"oidiana si artic. radio-cubitala superioara! 4.$r"#cu'$"## %'#(s #*% : care au condili e": genunchiul! 5.$r" s%'$r% : capatul osos are forma concava pe o directie si conve"a in alta directie e": artic trapezo-metacarpiana la niv policelui!; 3iscarea articulara se realizeaza in planuri variate, aceste plane numindu-se GRADE DE LI8ERTATE. 1umarul gradelor de libertate depinde de tipul diartrozeei. $in acest punct de vedere, articulatiile se clasifica in: 6$r"#cu'$"## cu 1 -r$* *% '#1%r"$"% : miscarea se realizeaza intr-un singur plan, ca in cazul articulatiilor cilindroide, elipsoide; 6$r"#cu'$"## cu 2 -r$*% *% '#1%r"$"% : articulatiile selare; 6$r"#cu'$"##'% cu 3 -r$*% *% '#1%r"$"% : articulatiile sferoide. Primele . categorii, articulatiile fibroase si cartilaginoase, sunt implicate mai putin in programele kinetice. $iartrozele fac obiectul programelor kinetice. %ubgrupele articulatiei diartrozice prezinta din punct de vedere anatomo-patologic, functional si geometric, urmatoarele caracteristici: -nu e"ista nici o suprafata osoasa articulara care sa fie real plata. -suprafetele articularesunt sau ovoide sau selare. $atorita acestor realitati geometrice articulare, s-a constatat ca miscarile voluntare fiziologice pe care le realizam la nivelul articulatiilor, sunt miscari oscilatorii sau pendulare care se realizeaza in &urul unor a"e mecanice miscari de fle"ie, e"tensie, abductie, adductie...! (n afara acestor miscari pe care le vedem, e"ista intracapsular o serie de miscari ale capetelor osoase in raport unul fata de altul, care formeaza B&ocul articularC si care se produc in momentul miscarilor oscilatorii. Aceste miscari sunt: rularea, alunecarea, rasucirea, compresia si tractiunea. 0rmeaza in cursul 3: 'apsula articulara! SISTEMUL ARTICULATIEI UNICE (c !"#!u$r%& curs3 C$(su'$ $r"#cu'$r$ CAPSULA ARTICULARA - este un tesut con&unctiv fibros aflat in continuarea periostului care se poate intinde si cativa cm. prinzandu-se de metafiza. (n anumite zone capsula este intarita de structuri fibroase fasciculare, numite 2(>A3*1#* 'AP%02A6* care maresc mult rezistenta. 'apsula nu este continua, lasand unele goluri prin care sinoviala stratul intern al capsulei! se invagineaza sub musculatura, formand funduri de sac, pungi sinoviale, respectiv formatiuni care faciliteaza alunecarea tendo-musculara in timpul miscarilor articulare. 'apsula delimiteaza cavitatea articulara virtual cavitatea sinoviala! si toate structurile care se afla in aceasta cavitate si care reprezinta structuri intraarticulare. ; : capetele osoase;; . : cartila&ul osos;; 3 : capsula articulara;; - : membrana sinoviala cu vilozitati sinoviale SINO9IALA : este o membrana subtire, c !:u!c"#) 7#s"# c#"$r$2 care tapeteaza intern capsula, continuandu-se si in zonele fara capsula, respectiv in fundurile de sac. %inoviala acopera toate structurile spatiului articularcu e"ceptia discurilor si a meniscurilor, oprindu-se la marginea cartila&ului. (ntraarticular, sinoviala face niste pliuri bine vascularizate care poarta numele de )#' 3#"$"# s#! )#$'% . %inoviala, ca si capsula, au vascularizatie si inervatie bogata, circulatia din sinoviala asigurand formarea lichidului sinovial. RECEPTORII CAPSULEI SI SINO9IALEI : sunt proprioceptori importanti, fiind implicati in mecanismul de control motor. $e asemenea, e"ista o bogatie de receptori algogeni ca si de mecanoreceptori. #esutul con&unctivohistiocitar al sinovialei, reactioneaza prin proliferare in momentul in care articulatia 10 se mobilizeaza. Acest tesut tanar, con&unctivo-grasos, care umple articulatia in perioada de imobilizare, se poate organiza determinand blocarea in cazul in care imobilizarea se prelungeste. 6einceperea precoce a mobilizarii articulare determina resorbtia cu disparitia acestui tesut intraarticular. 3embrana sinoviala are functii importante: -)rgan receptor al informatiilor; -6ol de curatare a articulatiilor prin functia macrofagica; -8abrica lichidul sinovial; -6eprezinta un filtru plasmatic. #otusi, in anumite conditii, poate fi e"tirpata, interventia se numeste %(1)5*'#)3(* si uneori se poate reface daca au mai ramas resturi de sinoviala, in cateva luni pana la . ani. LICHIDUL SINO9IAL : este un adevarat Btesut lichidianC, ca si sangele. *l este format printr-un proces de ultrafiltrare plasmatica, avand o celularitate variata. *ste un lubrifiant ideal

5ascozitatea sa este data de $c#*u' 7#$'ur !#c si, in cazul scaderii acestuia, apare o proasta lubrifiere, rezistenata intraarticulara la miscare creste si cartila&ul se uzeaza. 5arsta si imobilizarea sunt cauzele BfiziologiceC ale scaderii lubrifierii. 6olul lichidului sinovial: 2ubrifiant; -1utritiv pentru cartila&!; -'araus al materiilor rezultate prin uzura in articulatie 6olul este mentinut de compozitia sa, care se poate degrada in unele boli ale sinovialei. RAPORTUL DINTRE PATOLOGIA ARTICULARA SI KINETOTERAPIE 'avitatea articulara reprezinta sediul unor stari patologice care determina deficit functional mai mult sau mai putin sever, respectiv redoare, adica limitarea mobilitatii articulare, sau anchiloze impiedicarea=disparitia miscarii!, la care se adauga durerea, elementul cauzal important in toate disfunctionalitatile. *lementele intraarticulare care pot determina deficit motor sunt: 1.+r$c"ur$ #!"r$$r"#cu'$r$ , calusul e"uberant, prezenta unui corp strain intraarticular. Acest aspect 10 are tratament conservator, ci numai tratament ortopedico-chirurgical; 2.'u;$"#$ c$(%"%' r s $s% : rezolvarea este de asemenea ortopedica; 3.r%"r$c"#$ s$u c !"r$c"ur$ c$(su'%# : fenomen care compromite &ocul articular al capetelor osoase si astfel blocheaza miscarile oscilatorii ale segmentelor; 4.#!+'$.$"#$ (SINO9ITA& : in stadiul acut este disfunctionala prin durere. (nflamatia cronica este distructiva pentru toate structurile intraarticulare, inclusiv cartila&ul osos. 7locarea mobilitatii este consecinta durerii, la inceput si mai ales tardiv a imposibilitatii alunecarii capetelor osoase articulare datorita: -lipsei lubrifierii; -pierderii congruentei; -deza"arilor; -retractiei capsulare; -panusului invaziv. 5.(r '#+%r$r%$ "%su"u'u# +#1r 6-r$s s , invadant intr-o articulatie imobilizata timp indelungat /.(r c%su' *%-%!%r$"#) . )biectivele kinetoterapiei vor fi: -mentinerea mobilitatii articulare inca de la inceputul procesului patologic, prin mobilizari pasive de catre kinetoterapeut sau aparate automate!, mobilizari autopasive si active; -posturarea de mentinere sau redresare a alinierii segmentelor; -mobilizarii pasive de refacere a &ocului articular; -scaderea incarcarii. TENDONUL SI LIGAMENTUL #*1$)102 leaga muschiul de os. 2(>A3*1#02 leaga os de os. Aran&amentul fibrelor colagenice e"plica de ce tendonul rezista fara deformare la fortele de tractiune in a", forte declansate de muschi, dar se deformeaza repede in cazul fortelor laterolaterale de forfecare sau de compresie. 2igamentul care trebuie sa stabilizeze articulatia in diversele ei directii de mobilizare, nu este deformat de nici o forta forfecare, tractiune sau compresie!. #endonul are o distributie longitudinala a fibrelor colagenice, in timp ce ligamentul are fibrele aliniate paralel, oblic si spiralate. 2igamentul si tendonul sunt structuri con&unctive foarte dense si rezistente, formate din: -fibre colagenice si elastina;- proteoglicani; -apa; -celule 8(76)72A%#(! Predomina elastinul de tip (, cu mare stabilitate si rezistenta @/ : ?/,! 8ibra de colagen a acestor structuri are cea mai mare rezistenta, fiind comparabila cu fibra de otel de acelasi diametru. 8ibra tendonului este cea mai lunga fibra din corpul uman, caci ea se naste din P*6(3(%(0302 muschiului si a&unge la structurile osoase profunde.3olecula de colagen are 3 lanturi polipeptidice, formand o tripla spirala. 8iecare lant contine cca. ;/// de aminoacizi si poarta numele de 2A1# A28A. 3oleculele colagenice se organizeaza astfel: -3 molecule asezate spiralat formeaza un mic snop; -3 astfel de snopuri se aseaza seriat, cap la cap; -+ astfel de serii se aran&eaza in paralel si, ceea ce rezulta, este 3('6)8(76(2A tendonului sau ligamentului; -un grup de microfibrile aran&ate ca un snop si care sunt mentinute strans unite prin punti transversale, formeaza 8(76(2A. 6ezistenta tendonului si ligamentului depinde de numarul si starea acestor punti, respectiv legaturi transversale, dintre moleculele colagenice. 5arsta, se"ul, nivelul de activitate fizica antrenamentul!, determina numarul si starea puntilor transversale rezistenta acestor structuri!. (n afara fibrelor con&unctive, colagen si elastina, tendonul si ligamentul contin proteoglicani si apa, formand matricea e"tracelulara. 'ombinatia proteoglicanilor cu apa, da un gel cu o vascozitate variabila, variabilitate determinata de activitatea fizica miscarea face sa scada vascozitatea!. Aceasta proprietate a unui tesut de a-si modifica vascozitatea in raport cu miscarea, se numeste #(D)#6)P(*. #i"otropia e"plica rezistenta unui tesut la intinderea lui cu o viteza data, vascozitatea mare insemnand o rezistenta mare la intindere, fortand intinderea. 2a viteza mare riscam ruperea, daca tesutului nu i s-a scazut suficient vascozitatea prin e"ercitii de incalzire prealabila. %-au evidentiat in corpul tendonului, filamente de actina si miozina, constantandu-se astfel ca tendonul nu este numai un simplu transmitator al contractiei, ci si un element activ in lantul kinetic: muschi-tendon-os. #endonul este prote&at de o teaca fibroasa in portiunea unde el aluneca in santul osos. Aceasta teaca este de fapt un tesut fibrocartilaginos care tapeteaza santul respectiv, numitC '02(%A )%)A%AC. 0nele tendoane sunt incon&urate de o teaca sinoviala, formata dintr-o foita parietala pe peretele osos al canalului traversat de tendon si o foita viscerala pe tendon. (ntre cele doua foite e"ista lichid sinovial. Aceste elemente sunt similare celor de la nivelul articulatiei. (n zonele de mare frecare sau presiune asupra tendonului, e"ista 706%*2* %(1)5(A2*, asemanatoare unor pernite amortizoare umplute cu lichid sinovial. (nflamarea acestor structuri sinoviale determina asanumitelor #*1)%(1)5(#* 706%(#*! care fac parte din asanumitul Breumatism al tesutului moaleC. 9ona de insertie a tendonului la os are o alcatuire particulara, datorita modificarilor de structura de la tendon catre os. Pornind de la structura clasica de tendon, se trece progresiv catre un fibrocartila&. #endonul este bogat inervat, prezentand toate tipurile de inervare si beneficiind de un aparat senzitiv specializat care regleaza contractia musculara aparat >)2>(!. 3ulta vreme s-a crezut ca tendonul este un organ foarte prost vascularizat. (n realitate el primeste o vascularizatie relativ buna de la vasele muschiului, periostului si mai ales de la tecile peritendinoase. #endonul indeplineste, functional, un triplu rol: -organ de transmitere al fortei de contractie; -organ de modulare a contractiei brutale, deci rol de amortizor; -organ de amplificare a contractiei musculare abia perceptibile. 'a transmitator al fortei de contractie musculara, tendonul trebuie sa aiba o rezistenta buna, pentru a face fata acestor tensiuni. (n activitatea obisnuita, tendonul este solicitat pana la a --a parte din rezistenta lui la rupere. *"ista, teoretic, un raport intre grosimea tendonului si rezistenta lui, desi aceste . proprietati pot evolua si independent. $e e"emplu: in perioada de crestere, antrenamentul fizic determina hipertrofia tendonului. 2a varsta adulta, acelasi antrenament determina cresterea rezistentei, nu si hipertrofia lui. (mobilizarea scade rezistenta tendonului favorizand ruperea acestuia la reluarea activitatii. 0rmeaza cursul -: 6epararea tendonului si ligamentului! SISTEMUL ARTICULATIEI UNICE (c !"#!u$r%& curs4 R%($r$r%$ "%!* !u'u# s# $ '#-$.%!"u'u# 2ezarea tendonului nu se vindeca prin regenerare, asa cum se intampla de e"emplu cu osul, ci printr-o cicatrice fibroasa, denumita Bcalus tendinosC, la care participa si tesuturile vecine. Astfel, iau nastere aderente peritendinoase, cere ulterior vor bloca alunecarea tendonului. $in fericire, aceste aderente dispar mai tarziu, dupa reluarea miscarilor si a contractiei musculare. 5indecarea prin cicatrice con&unctiva locala si invadarea con&unctiva din vecinatate, sunt proprii si e"clusive pentru tendoanele cu masa mai redusa. #endoanele mari si cu circulatie bogata tendonul Achilian! pot regenera prin inmugurire, repararea leziunii facandu-se astfel cu material tendinos. ) sutura de tendon sau o grefa de tendon pot reface continuitatea tendonului daca fibrele au fost puse cap la cap. 6ezultatul anatomic poate fi foarte bun dar nu si cel functional, care este variabil in functie de blocarea alunecarii normale. 0n comportament destul de asemanator prezinta si ligamentul in cazul lezarii sale, vindecarea spontana a unei rupturi ligamentare realizandu-se prin cicatrice con&unctiva, nu prin regenerare, cicatrice mai bogata in tesut elastic. 3arimea cicatricei tine de gradul de imobilizare. Aceasta cicatrice va ramane definitiv, locul de slaba rezistenta pentru noi rupturi. 5indecarea dupa ruptura ligamentara reparata chirurgical, adica capetele ligamentare puse in contact si bine imobilizate, repararea pe cale chirurgicala este mult mai buna, facandu-se cu o cicatrice mica si cu un grad important de regenerare. 6ezistenta locala este recastigata, asa ca viitoarele rupturi, daca vor apare, se pot produce oriunde ca la un ligament sanatos.3are atentieEE 5iteza de vindecare a ligamentului prin cicatrice spontana sau post-chirurgicala este aceeasi, dar calitatea acestei cicatrici difera. RAPORTUL DINTRE PATOLOGIA TENDO6MUSCULARA SI LIGAMENTARA (ADICA A TENDONULUI SI A LIGAMENTULUI& SI KINETOTERAPIE. Patologia obisnuita a acestor structuri este cea inflamatorie si posttraumatica, respectiv rupturi partiale sau totale. Pentru ligamente, mai intra in discutie si hiperla"itatile. $in punct de vedere al mecanismelor prin care aceste patologii determina o disfunctie corectabila prin kinetoterapie, apar cateva situatii: (n primul rand : corectarea lor : care determina limitarea mobilitatii articulare si necesita tehnici kinetice de intindere, adica stretching. Al ((-lea aspect : cresterea rezistentei tendonului si ligamentului prin e"ercitii fizice, sport in adolescenta si ulterior. 6ecuperator, acest obiectiv are efecte limitate. Al (((-lea aspect : pentru reducerea vascozitatii con&unctive inainte de inceperea unui program kinetic special sau inaintea unui program sportiv, asanumita BincalzireC vezi caracteristicile #(D)#6)P(*(!. Al (5-lea aspect : suplinirea instabilitatii pasive articulare, respectiv din hiperla"itate sau rupturi ligamentare, prin cresterea stabilitatii active, data de forta si coordonarea musculara. ) problema deosebita in suferintele si programul kinetic teno-ligamentar, o reprezinta interventiile ortopedico-chirurgicale ale acestor structuri. (n aceste cazuri, trebuie sa se recastige rezistenta ligamentelor sau tendoanelor, stabilitatea si mobilitatea articulatiei vecine, forta si rezistenta musculara invecinata. ) alta componenta a sistemului articulatiei unice este: MUSCHIUL 3uschiul este o structura organica care converteste energia dinamica in energie fizica - respectiv forta, , desemnand astfel elementul motor al miscarii, deoarece trece peste articulatii, realizand miscarea segmentelor, e"ceptie facand muschii faciali.

Pag ; din -

'ei apro"imativ -3/ de muschi striati ai organismului uman, prezinta cca.-/--+, din greutatea corpului unui adult tanar normoponderal, la sugari reprezinta in medie cam ./, din greutatea corpului iar la batrani intre .+-3/,. 2a sportivi, muschii striati reprezinta cca.+/, din greutatea corpului.8orma si dimensiunea muschilor sunt foarte variate in functie de regiune si functiune. Astfel e"ista muschi lungi la membre! si muschi scurti muschii profunzi ai spatelu!, muschi lati la nivelul trunchiului sau abdomenului!, muschi subtiri si grosi si muschi inelari sfincterele!. CLASIFICAREA MUSCHILOR *"ista o serie de clasificari ale muschilor, in functie de criteriul luat in considerare: ;.dupa numarul de articulatii peste care trec: -uniarticulari : toti muschii scurti; -biarticulari e": m. croitor, dreptul femural!; -poliarticulari e": fle"orii si e"tensorii degetelor! ..dupa numarul capetelor de origine:mono; -biceps; -triceps; -cvadriceps 3.dupa asezare: superficiali cutanati sau pielosi!; -profunzi subfasciali! -.dupa modul de grupare a fasciculelor musculare fata de tendoane: -fasciculele musculare se continua cu tendonul, avand aceeasi directie -fasciculele musculare se insera oblic pe tendon muschi penati, uni sau bipenati! -corpul muschiului este intrerupt de un tendon intermediar musciul digastric! +.dupa structura si functie: -muschii tonici:- muschii pro"imali; -antigravitationali; -sar o articulatie; -au tendoane late - au un travaliu putin intens -se contracta lent; obosesc greu -muschii fazici - muschii superficiali; -sar . articulatii; -au tendoane lungi; -se contracta rapid; -obosesc usor 3uschii au o anumita organizare structurala, macro si microscopica, este vorba de asanumita arhitectura a mmuschiului de care depind proprietatile functionale ale intregului muschi si prin care se intelege aran&amentul fibrelor musculare in raport cu a"ul fortei generate de ele, sau altfel spus, unghiul dintre fascicule si aponevroza muschiului. *"ista 3 tipuri arhitecturale la om: ;.muschi cu fibrele aran&ate paralel sau longitudinal e": bicepsul brahial!. (n acest caz, a"a fortei generate este paralela cu aran&amentul muscular. ..muschii unipenati : e": vastul lateral, intermediar si medial. 3uschii unipenati sunt muschii la care fibrele musculare sunt orientate sub un unghi fata de a"ul fortei generate. Acest unghi variaza in functie de muschi, intre /-3// 3.muschii multipenati : e": fesierul mi&lociu si dreptul femural in care fibrele sunt orientate sub diferite unghiuri fata de a"ul fortei generate. *fectele arhitecturii musculare asupra functiei muschiului pot fi rezumate astfel: forta musculara este proportionala cu suprafata de sectiune fiziologica si cu rapiditatea de raspuns, iar rapiditatea de raspuns a muschiului este proportionala cu lungimea fibrei musculare. %uprafata de sectiune fiziologica este suma suprafetelor de sectiune a fiecarei fibre din muschi. Astfel, suma variaza de la un muschi la altul in functie de numarul de fibre, dar si de arhitectonica lor, deoarece sectiunea poate trece la diverse nivele ale muschiului neinterferand toate fibrele. 3uschiul este un organ foarte bine vascularizat. ; mm. de suprafata musculara are cca ./// capilare, lumgimea capilarelor in toata masa musculara fiind de ;//./// km. Aceasta retea enorma realizeaza o suprafata de schimb de cca. <.3// m.. in repaus, ma&oritatea capilarelor sunt inchise, deschizandu-se alternativ pe zone, in timpul contractiei. (n contractia izometrica, circulatia scade proportional cu tensiunea de contractie.(n contractia izotonica, circulatia creste de la un debit de - ml=min=fiecare ;//gr muschi in repaus, creste pana la ;+/ ml=min=fiecare ;// gr muschi. INER9ATIA MUSCHIULUI (nervatia muschiului se realizeaza prin asanumitul Bnerv muscularC, acre este un ram nervos care se ramifica determinand un ple" intramuscular. (n general, sub denumirea de muschi se intelege corpul muschiului propriuzis si tendonul aferent. STRUCTURA CORPULUI MUSCULAR 3asa musculara se aran&eaza in grupe musculare pe cate o fata a unui segment de corp sau membru. 8iecare grup muscular are apro"imativ aceeasi actiune principala in realizarea unei miscari. Acest grup de corpuri musculare este invelit, prote&at, de o fascie comuna. 6uperea acestei fascii , in urma unui traumatism, determina hernierea muschiului, lucru care se evidentiaza si clinic. 8iecare corpmuscular este invelit de un manson con&unctiv numit *P(3(%(03, sau P*6(3(%(03 *D#*61, care are rol dublu: -protector, nepermitand o intindere prea mare a muschiului si mentinand forma acestuia; -rol mecanic, realizand impreuna cu fascia comuna, ca si cu epimisiumul vecin, planuri de alunecare in timpul contractiei, sau a mobilizarii segmentelor. Aceste planuri se pot bloca repede datorita edemului interstitiar care formeaza aderente. $in epimisium pornesc %*P#06( ')1F01'#(5* in interiorul corpunui muscular, care formeaza P*6(3(%(03 (1#*61 si acre invelesc fesciculele musculare. 8ibrele con&unctive ale acestui P*6(3(%(03 (1#*61 se dispun in spirala si oblic, organizare foarte importanta care asigura adaptarea acestui invelis con&unctiv la variatia de lungime a fasciculelor musculare. $in perimisium pornesc alte septuri in interiorul fasciculului muscular, aceste septuri formeaza *1$)3(%(03 si ele invelesc fiecare fibra musculara. *P(3(%(03, P*6(3(%(03 %( *1$)3(%(03 formeaza matricea sau scheletul con&unctiv! al muschiului care reprezinta cca.;+, din masa sa. Acest schelet are un important rol de sustinere si mecanic, dar reprezinta si caile prin care se distribuie prin muschi vasele sangiune si fibrele nervoase. 8asciculul muscular este cea mai mica unitate structurala care cuprinde toate elementele muschiului ca organ. 'a unitate struturala de baza se numeste 3()1. $iametrul unui 3()1 difera de la muschi la muschi, finnd format din ;/ pana la 3/ de fibre musculare. 8ibra musculara este celula musculara formata dintr-o membrana numita %A6')2*3A, din protoplasma %A6')P2A%3A!, din nuclei 10'2*( %A6')2*3A#(! si din structuri proprii citoplasmatice diferentiate specifice, numite 3()8(76(2*. 3()8(76(2*2* reprezinta singurul element contractil al muschiului. 8ibra musculara are o lungime cuprinsa intre ; : -// mm si un diametru intre ;/-;+/ m. 8iecare celula musculara este bine fi"ata la 2A3(1A 7A9A2A, care este o structura colagenica care tine de endomisium. (ntre celula musculara si aceasta 2A3(1A 7A9A2A e"ista celule satelit cu rol important in cresterea si repararea fibrelor musculare. 2A3(1A ')2A>*1('A se prelungeste spre capetele muschiului intrand in structura tendonului. ) fibra musculara poate dezvolta prin contractie o forta variind intre ;// : 3// mg forta, ceea ce inseamna ca cele .+/ milioane de fibre musculare cat are toata masa musculara, ar dezvolta printr-o contractie teoretic simultana o forta de +/ tone forta. ) fibra musculara intinsa, se poate scurta prin contractie cu 3/ : +/, din lungimea sa. 0n muschi in ansamblu, se poate scurta cu -+ : +@, din lungimea sa de repaus. 0rmeaza cursul + : %tructura sarcolemei! SISTEMUL ARTICULATIEI UNICE (c !"#!u$r%& curs5 S"ruc"ur$ s$rc '%.%# SARCOLEMA, care reprezinta membrana celulei musculare, are o grosime intre ./ : ;// G si este bordata pe fata interna de nuclei sarcolemali, care sunt alungiti paralel cu a"ul lung al fibrei. Pe fata e"terna a sarcolemei se afla un strat de tesut con&unctiv cu nuclei 8(76)72A%#('( care separa intre ele fibrele musculare facand parte din Bmatricea muschiuluiC. %A6')2*3A gazduieste . structuri anatomo-functionale e"trem de importante: -prima structura: partea postsinaptica a placii motorii - structura care este unica la fibrele albe si multipla la fibrele rosii; - a doua structura: poarta spre invaginarile tubulare ale sistemului tubular # prin care sunt diri&ate impulsurile nervoase catre elementele contractile. SARCOPLASMA : contine: 6surs% *% %!%r-#%: picaturi de lipide, granule de glicogen; 6 r-$!#"% : nuclei, mitocondrii, lizozomi - care in cazul celulelor musculare se numesc %A6')9)3(; 6%!3#.%, miozina, A#P-aza, fosforilaza; 6$($r$" c !"r$c"#' : format din 1%!3# *% .# +#'$.%!"% aran&ate in 3()8(76(2*; 6s#s"%.u' .%.1r$! s CANALICULAR: care cuprinde reticulul endoplasmatic si derivatiile sale. 'antitatea de sarcoplasma variaza in functie de muschi si de activitatea lui, astfel: -muschii rosii e": muschii oculari, respiratori etc!, sunt bogati in sarcoplasma deoarece trebuie sa aiba o activitate aproape continua; -muschii albi, care se contracta rapid dar obosesc repede, sunt saraci in sarcoplasma MIOFI8RILELE : sunt singurele elemente contractile ale muschiului, ocupa cca. .=3 din spatiul intracelular, fiind de ordinul sutelor de mii. %e dispun in fascicule paralele intre ele, totalitatea lor creand o structura tigrata prin alterante de zone intunecate si zone clare. 3()8(76(2A are lungimea fibrei musculare, intanzandu-se de la un cap la altul al acestuia. 3iofibrila este formata prin asezare cap la cap a catorva mii de unitati contractile reprezentate de %A6')3*6(. SARCOMERII care se mai numesc si 'A%0#* H6A0%*, au o lungime de cca .,+ m in repaus si se intind intre . '#!## 5 LINIA 5 : care se mai numeste si s"r#$ A.#c#2 este o banda transversala care se insera pe fata interna a sarcolemei, trecand la acelasi nivel prin toate miofibrilele si legandu-le.. linia 9 are o structura proteica si face parte din '(#)%'4*2*# scheletul celulei!. %A6')3*602 : este alcatuit din . tipuri de filamente proteice contractile, denumite MIOFILAMENTE: -unul gros: 3()9(1A; -unul subtire: A'#(1A Aceste miofilamente sunt aran&ate longitudinal. $iferentele de refractie a luminii care trece prin aceste filamente determina imaginea striata, tigrata, a sarcomerului, ea fiind realizata prin succesiunea unor discuri intunecate si clare. $iscul intunecat : 8ANDA A2 anizotropica, are refractie dubla si este format din filamente gorase de miozina, dar avand si filamente subtiri, spre capete, ceea ce face ca mi&locul discului intunecat sa fie mult mai clar : asanumita 8ANDA H, aceasta banda 4 fiind formata e"clusiv din miozina. (ntre . benzi A se afla 8ANDA I izotropica!, slab refractara, care apare ca o banda foarte clara, formata e"clusiv din filamente subtiri de actina. 8ilamentele se prind doar cu un capat celalalt ramanand liber! la niste benzi transversale care se afla in centrul discurilor clare si intunecate. Astfel, filamentele subtiri se prind pe 8ANDA 5 care delimiteaza o unitate contractila %A6')3*602! de cel de alaturi. 8(2A3*1#*2* >6)A%* de miozina se prind de un capat de 8ANDA M din mi&locul 7*19(( A. Pe o sectiune transversala se poate observa ca fiecare filament gros este incon&urat de < filamente subtiri. 6espectiv filamentul de miozina are < prelungiri sau punti transversale!, in timp ce un singur filament subtire de actina poate intra in contact numai cu 3 filamente de miozina. CITOSCHELETUL : reprezinta un grup de structuri care determina organizarea sarcomerilor atat inauntrul cat si in afara lui. Aceste structuri realizeaza cadrul fizic pentru interactiunea proteinelor contractile.

Portiunea citoscheletului din afara sarcomerului mentine alinierea miofibrilelor vecine in portiunea din interiorul sarcomerului, mentine orientarea si aran&amentul fibrelor groase si subtiri. C#" sc7%'%"u' %;"%r# r s$rc .%ru'u# : este format din B8(2A3*1#* (1#*63*$(A6*C asezate unele longitudinal, altele transversal, dand un aspect de grila. C#" sc7%'%"u' #!"%r# r s$rc .%ru'u# : actioneaza ca un al (((-lea sistem filamentar, alaturi de miozina si actina, avand tot structura proteica. Anatomofunctional : muschii au fost catalogati in: -musci tonici de tip (!, in general fiind muschi e"tensori; -muschi fazici de tip ((!, muschi fle"ori Musc7## " !#c# : in general sunt muschi pro"imali aproape de radacina membrului!, antigravitationali, sar o articulatie, au tendoane late, travaliul lor este putin intens, se contracta lent si obosesc greu. Musc7## +$3#c# : in general sunt muschi superficiali, sar . articulatii, au tendoane lungi, realizeaza contractii rapide si obosesc usor. Aceasta impartire a muschilor este relativa, pentru ca nu e"ista muschi e"clusiv fazici sau tonici. 3ai corect ar fi sa vorbim despre raspunsuri sau contractii fazice sau tonice in componenta muschilor e"istand predominant fibre musculare fazice fibre albe! sau fibre musculare tonice fibre rosii!. Astfel, in muschii fle"ori vast intern, gemeni, semimembranos, muschii posturii! predomina fibrele rosii, in timp ce in e""tensori vastul intern, solear, temitendinos! predomina fibrele albe. FI8RELE AL8E, -sunt sarace in mioglobina, mitocandrii si enzime o"idative; -rezervele de A#P energetice sunt reduse; -vascularizatia este mai saraca -sistemul nervos, care va comanda contractia fibrei albe, provine de la motoneuronul A28A, motoneuron mare, determinand contractii rapide, fazice, deoarece aceste fibre au o singura sinapsa neuromusculara. ) astfel de contractie implica o mare cheltuiala energetica, motiv pentru care fibra oboseste repeda. FI8RELE ROSII, -sunt bogate in mioglobina, mitocondrii si A#P; -au o retea ampla de capilare sanguine; -activitatea lor se datoreaza motoneuronului A28A mic, din coarnele anterioare ale maduvei spinarii; -aceste fibre au mai multe sinapse neuromusculare; -raspunsul tonic este de intensitate redusa dar de lunga durata; -cere un consum energetic mic, din care cauza fibrele rosii obosesc greu. $upa 7urke si colaboratorii, e"ista - tipuri de fibre ale unitatilor motorii. Aceasta clasificare a luat in calcul mai multi parametri functionali ai fibrelor musculare: -forta ma"ima; -rapiditatea contractiei; -rezistenta la oboseala; -capacitatile enzimatice; -activitatea A#P-azei. 'ele - tipuri sunt: #ipul ( :+#1r% '%!"% : au timp de contractie lung; -forta ma"ima redusa; -rezistenta mare la oboseala; -sunt bogate in enzime; -activitate A#P-azica redusa #ipul (( - +#1r% r$(#*% s# r%3#s"%!"% '$ 1 s%$'$ : -au timp de contractie rapid; -isi conserva forta chiar dupa multe contractii; -sunt bogate in enzime; -activitate A#P-azica bogata #ipul ((( : +#1r% c% 1 s%sc r$(#*: -ritm de contractie rapid; -forta foarte mare dr nu pot mentine aceste caracteristici dacat pentru cateva contractii, trebuind apoi sa se odihneasca -resurse enzimatice mici; -activitate A#P-azica mare #ipul (5 : +#1r% #!"%r.%*#$r%: -mentin un timp oarecare, dar in contractile repetitive nu genereaza forta mare; %tudiile au demonstrat ca aceste propietati ale fibrelor musculare sunt in dependenta directa, in primul rand cu structura miozinei. REPARATIA MUSCHIULUI 8orta muschiului este data de calitatea si cantitatea materialului contractil. 6ezistenta muschiului la rupere este data de scheletul fibros. 'lasic, se spunea ca muschiul nu este capabil sa se regenereze. Astazi s-a constatat ca #! '%3#u!#'% *#+u3% , dar care nu intrerup fibra musculara, regenerarea este regula. 2eziunile usoare ale fibrelor musculare care determina doar intreruperi mici, se vindeca prin cicatrici con&unctive, total nesemnificative pentru funtia muschiului. 2eziunile severe, cu intreruperi mari, se repara prin invadare de cicatrice interstitiala, cicatrice care ia aspect de B tendon intermediarC. (n aceste conditii functia musculara este afectata si ramane pericolul unor noi ruperi. *"ista situatii in care pot apare o adevarata regenerare a fibrei musculare. ) astfel de regenerare numita Bregenerare mioblasticaC nu se poate realiza decat prin conservarea membranei bazale a muschiului. Acest lucru se intampla foarte rar. *ste insa cert faptul ca omul traieste si moare cu acelasi numar de fibre musculare. RAPORTUL DINTRA PATOLOGIA MUSCHIULUI SI KINETOTERAPIE 3uschiul, mai mult chia decat articulatia, repreziinta obiectivul central al kinetoterapiei, in absolut toate starile patologice care afecteaza aparatul locomotor. -Patologie post-traumatica; -Patologie reumatologica; -Patologie neurologica. 0n domeniu vast de interes il reprezinta antrenamentul la efort, care se face prin intermediul activitatilor musculare, antrenament, care reprezinta un element primordial in programele kinetice, inclusiv in boli cardiovasculare si bronhopulmonare, ca si in programe de profila"ie ale sedentarismului, stresului, starilor nevrotice si altele. 3uschiul ramane de asemeni principalul obiectiv al antrenamentului sportivilor. Parado"al este faptul ca, in patologia muschiului e"ista situatii in care kinetoterapia are limite serioase pana la contraindicatie e": in unele miopatii!.*"ista obiective foarte precise ale kinetoterapiei care se adreseaza muschiului, si e"ista metodologii diverse pentru atingerea acestor obiective. *"ista e"ercitii perfect codificate pentru fiecare grup muscular. 0rmeaza cursul < : 1ervul! SISTEMUL ARTICULATIEI UNICE (c !"#!u$r%& curs/ N%r)u' 'elula nervoasa, care reprezinta elementul fundamental al sistemului nervos in general, este de . tipuri, adica e"ista . categorii de celule nervoase: -neuronii; -nevroglia - este formata dintr-un un numar de A ori mai mare de celule decat neuronul 1evroglia, cu toate ca este atat de bine reprezentata, a fost mai putin studiata fata de neuron. 8unctiile nevrogliei sunt doar in parte descrise, in mare parte sunt inca banuite. 8unctiile nevrogliei sunt urmatoarele: -&oaca un rol esential in repararea si structurarea neuronilor dupa lezarea lor; -reprezinta un suport protectiv pentru neuroni; -asista procesul de mielinizare : acest lucru se realizeaza prin )2(>)$*1$6)'(#*2* din sistemul nervos central %1'! si prin celulele %'4IA11 pentru nervul periferic; -asigura fagocitarea neuronilor, in general al neuronilor afectati, lezati. Aceast proces este asigurat de 3('6)>2(* parte din nevroglie!, care prolifereaza in &urul acestor neuroni lezati, se transforma in 3A'6)8A>* si BcurataC zona lezata; -intervine in metabolismul sistemului nervos prin modularea concentratiei ionice a concentratiei neurotransmitatorilor si a metabolitilor, toti acestia fiind necesari pentru o functionare neuronala normala. 1euronul reprezinta celula functionala fundamentala a sistemului nervos, el poate avea morfologii diferite, dar fundamental prezinta 3 functii comune: -de receptie a informatiei; -de evaluare a informatiei cu analiza oportunitatii transmiterii informatiei mai departe sau nu; -de transmitere a unui semnal de iesire a unei comenzi! catre organul efector. $in punct de vedere structural, neuronul are - componente regionale foarte bine particularizate, si anume: 6SOMA (c r(u' c%'u'$r&< 6*%!*r#"%'%< 6$; !u'< 6"%r.#!$'u' (r%s#!$("#c SOMA este format din: 6.%.1r$!$ c%'u'$r$ a"olema!; 6!uc'%# 6 r-$!#"% c%'u'$r% structuri specializate din citoplasma celularJ, care Kndeplinesc funcLii specifice Mi posedJ membranJ proprie. )rganitele celulare sunt de douJ tipuri: -c .u!% : se gJsesc Kn ma&oritatea celulelor. *"emple: 6eticul endoplasmatic 6.*!; 6ibozomi, Aparatul >olgi, 3itocondrii, 2izozomi -s(%c#+#c%: intrJ Kn alcatuirea numai anumitor tipuri de celule. *"emple:3iofibrile KntNlnitJ Kn fibra muscularJ!; 1eurofibrile Mi 'orpusculii 1issl KntNlniLi Kn celula nervoasJ! DENDRITELE sunt prelungiri ale somei prin intermediul carora neuronii intra in contact si actiune unii cu altii. A=ONUL fibra nervoasa! este o structura tubulara care porneste, practic, din celula, dintr-o zona care se numeste 4(202 AD)1('. A"onul este conductorul prin care se propaga influ"ul bervos, acest influ" nervos fiind un semnal electric si reprezinta e"presia potentialului de actiune. Propagarea se face de la celula nervoasa spre periferie. A"onul da pe parcursul sau ramuri care se numesc ')2A#*6A2*, iar terminalul acestui a"on se ramifica intr-un numar variabil de terminatii. $upa prezenta sau absenta invelisului de mielina tecii de mielina!, e"ista: -fibre nervoase mielinizate; -fibre nervoase nemielinizate 3ielina este produsa de celulele %'4IA11. U$ $; ! .#%'#!#3$" este format din continuarea membranei celulare a a"olemei! si din '(2(1$6AD . 'ilindra"ul este format din: -A"oplasma cu neurofilamente; -1eurotubuli; -)rganite #eaca de mielina acopera cilindra"ul, fiind intrerupta din loc in loc de niste strangulatii denumite 1)$06(2* 6A15(*6. 2a nivelul strangulatiilor 6anvier, a"olema dispare. A; !u' !%.#%'#!#3$" fibre 6*3A'H! este acoperit de o teaca %'4IA11 redusa ca dimensiune. TERMINATIA PRESINAPTICA reprezinta zona terminala a ramurilor a"onale care se implica in formarea sinapsei. %inapsa se formeaza la orice nivel al neuronului: -A"odendritic; -A"oa"onic; -$endrodendritic; -$endrosomatic $ar circa ?/, din sinapsele prin care celula neuronala primeste informatia se afla la nivelul dendritelor. 2a nivelul muschiului, nervul se divide in ramuri primare si fiecare din aceste ramuri primare se divide in ramuri mici din care doar cate ; ram mic va contacta o fibra musculara. 'ontactul intre ramul mic si fibra musculara se numeste F)1'#(01* 1*06)30%'02A6A sau P2A'A 8(1A2A 3)#)6(* si reprezinta o sinapsa nu neuronala ca toate celelalte, ci o s#!$(s$ !%ur .uscu'$r$ . 2a suprafata fibrei musculare, a"onul formeaza o arborizatie terminala, terminatile nervului fiind prinse printre niste digitatii pe care le face sarcolema fibrei musculare membrana! la suprafata. %arcolema este plicaturata brazdata de santuri! si in aceste plicaturi patrund terminatiile ce formeaza arborizatia terminala.

Aceste neregularitati ale sarcolemei au fost denumite Baparat subneuronalC si reprezinta partea postsinaptica a &onctiunii neuromusculare. Astfel, &onctiunea neuromusculara are 3 parti: 6Pr%s#!$("#c$ : care reprezinta terminatia a"onului demielinizat, terminatie care are la capat un buton terminal a"onal in care se gasesc in fiecare buton! intre ;+-./ milioane de vezicule de acetilcolina. Acetilcolina este neurotransmitatorul specific care asigura transmiterea informatiei. 6F$!"$ s#!$("#c$ : reprezinta spatiul dintre a"oplasma si sarcoplasma, altfel spus, spatiul dintre membrana presinaptica si membrana postsinaptica; 6A($r$"u' su1!%ur !$' partea postsinaptica a &onctiunii neuromusculare! 8ibrele musculare albe : au o singura &onctiune neuromusculara in timp ce fibrele musculare rosii au mai multe. $in punct de vedere functional, %;#s"$ 3 "#(ur# .$: r% *% !%ur !# : -1euroni aferenti; -1euroni intermediari; -1euroni eferenti NEURONII AFERENTI : sunt BprimitoriC de informatie, practic primitori de potential de actiune. (nformatia este de regula senzitiva-senzoriala si vine din periferie si din mediu. Aceste informatii intra in sistemul nervos la nivel central, actioneaza local e": refle"ele!, adica are loc si o transmitere locala de comanda si=sau distribuie informatia prin sistemul nervos central %1'! catre centrii nervosi. NEURONII INTERCALARI interneuronii! : reprezinta marea masa a neuronilor, cca AA, din totalul lor, si reprezinta BstatiileC intermediare care moduleaza interactiunea intre neuronul aferent si neuronul eferent. Aceasta modulare se poate produce in sens e"citator stimulul efector creste ca intensitate!, sau inhibitor impulsul, comanda efectoare, diminua in intensitate!. Aceasta modulare a interneuronilor poate fi: -directa - cand interneuronii intra in circuitul aferent=eferent; -indirecta : cand interneuronii pot modifica e"citabilitatea circuitului aferent=eferent; -intermediara : cand interneuronii influenteaza informatia primita de neuronii efectori la nivelul structurilor %1' NEURONII EFERENTI : transmitatori de informatii de la %1' la organele efectoare, daca, comanda respectiva este transmisa catre muschi, neuronul respectiv se numeste 1*06)1 3)#)6 motoneuron!. 'elulele motoneuronilor se gasesc in sbstanta cenusie medulara, iar a"onii acestor motoneuroni ies din maduva prin radacinile anterioare formand 1*65(( P*6(8*6('(. *"ista -3 de perechi de nervi periferici:;. perechi de nervi cranieni; 3; perechi nervi spinali 1ervul spinal are o particularitate: cuprinde amandoua componentele si fibre aferente si fibre eferente! M " !%ur !u' .%*u'$r : localizat in cornul anterior al substantei cenusii din maduva. *ste denumit si NEURON >. *"ista un neuron >1, care se mai numeste > +$3#c2 neuron cu soma mare, cu a"on gros, cu conducere rapida, intre </-;// m=s, a"on care isi are terminatiile pe fasciculele musculare fazice albe!, si e"ista si motoneuronul >2 , sau motoneuronul > " !#c , cu celula mai mica, a"on subtire, conducere lenta si care isi are terminatiile pe fasciculele musculare tonice rosii! > !%ur !u' este considerat de %herrington, c$'%$ +#!$'$ c .u!$ , deoarece la acest motoneuron a&ung fibrele terminale ale cailor descendente, venite din corte" scoarta cerebrala!, din diencefal, din trunchiul cerebral si din cerebel, aceste fibre conducand informatiile de comanda integrativa spre organul efector care este muschiul. (n cornul anterior medular mai e"ista un tip de motoneuron denumit . " !%ur ! ?. A"onul motoneuronului O merge la fusul muscular si nu la fibra musculara. *"ista si un motoneuron ? *#!$.#c si un motoneuron ? s"$"#c. A"onii motoneuronilor medulari formeaza radacina anterioara care poate avea urmatoarele tipuri de fibre nervoase: 1.+#1r% .#%'#!#c% -r $s% : diametrul intre ?-;- Pm a"onii motoneuronilor >&< 2.+#1r% .#%'#!#c% .#:' c## : diametrul intre 3-? Pm a"onii motoneuronilor ?!; 3.+#1r%'% .#%'#!#c% su1"#r# : diametrul sub 3 Pm fibre vegetative preganglionare! 6adacina posterioara contine fibre nervoase aferente senzitive, fibre ale carui neuron senzitiv se afla in ganglionul spinal. *"ista o varietate mare de fibre aferente mielinice si amielinice in radacina posterioara. Aceste fibre sunt: -fibrele mielinice groase : tip ( : cu diametrul intre ;.-./ Pm : reprezinta fibrele cu conducere rapida. Aceste fibre conduc sensibilitatea proprioceptiva; -fibrele mielinice mi&locii : tip (( : cu diametrul intre +-;. Pm : au o conducere mai putin rapida, conduc sensibilitatea proprioceptiva si tactila; -fibrele mielinice subtiri : tip ((( : cu diametrul intre .-+ Pm : au o conducere lenta si transmit sensibilitatea somatica, dureroasa si termica; -fibrele amielinice : tip (5 : cu diametrul intre /,3-;,3 Pm : care transmit sensibilitatea viscerala dureroasa. Aceasta clasificare apartine lui *rlanger si >asser. ) clasificare a tuturor fibrelor nervoase senzitive sau motorii, pe baza vitezei de propagare a impulsului nervos este urmatoarea: 1.+#1r%'% A : au a"on mielinizat, avand diametrul cel mai mare. (n aceasta grupa intra subgrupe de fibre: 6A> : viteza intre </-;./ m=s : sunt fibre motorii si proprioceptive 6A@ : viteza intre 3/-@/ m=s : sunt fibre ale sensibilitatii tactile si ale musculaturii lente; 6A? : viteza intre ;+--/ m=s : fibre ale fusurilor musculare; 6AA : viteza intre +-./ m=s : fibre rapide ale sensibilitatii dureroase ..+#1r%'% 8 : au viteze de la 3-;+ m=s, au a"onii mielinizati ci un diametru sub 3 Pm, fibre vegetative in general!, preganglionare si aferenLe vegetative; 3.+#1r%'% C : cu viteze de la /,+ : . m=s, fibre cu conducere lenta, fibre amielinice cu diametrul intre /,+-; Pm, fibre cu conducere lenta a durerii si pot fi fibre vegetative postganglionare. 1ervii care asigura inervatia musculaturii striate contin in cea mai mare parte, fibre mielinizate cu diametre diferite, intre .-./ Pm. Apro"imativ -/, din fibre sunt aferenLe senzitive si apartin grupului cu diametru mare, intre A./ Pm. 6estul de </, sunt eferenLe aferenLe motorii!, ;=3 fiind din grupul si .=3 din grupul . 1ervul periferic contine atat a"onul senzitiv cat si a"onul motor si de asemenea si a"onul vegetativ. %istemul nervos vegetativ %15! are . neuroni intre %1' si organul efector. -primul neuron se gaseste in %1' -al ((-lea neuron se gaseste in afara %1', respectiv in ganglionul vegetativ Anatomic si functional, %15 se imparte in: ;.sistemul nervos simpatic .. sistemul nervos parasimpatic : 0rmeaza cursul @ : 6eparatia nervului! SISTEMUL ARTICULATIEI UNICE (c !"#!u$r%& cursB R%($r$"#$ !%r)u'u# 1ervul se regenereaza, este practic singura structura a sistemului nervos care se regenereaza. 8ibra nervoasa, cilindra"ul, daca este lezat, respectiv intrerupt, isi incepe imediat degenerarea portiunii periferice degenerarea IA22*6(A1A!. $aca dintr-un motiv oarecare, regenerarea intarzie sa se instaleze, apare si degenerarea retrograda spre corpul celular. $aca in cca. ;? luni nu s-a produs regenerarea, dispare si placa motorie si practic, fara placa motorie, regenerarea ulterioara devine inutila.6egenerarea incepe de la caputul pro"imal al sectiunii nervului si se deruleaza concomotent cu degenerarea. 5iteza de avansare a regenerarii este foarte variabila, in medie de ; - - mm=zi. (n cazul unei refaceri chirurgicale a nervului, a"onul se regenereaza in zona respectiva in ;/-;zile. 6ecuperarea nervului se realizeaza prin inmugurirea a"onului, adica prin proliferarea unor ramuri colaterale, subtiri, care neredirectionate, cresc dezordonat in toate directiile, inclusiv retrograd inapoi!. $aca teaca %chQann este integra, mugurii a"onali de regenerare vor fi redirectionati perfect catre muschii ramasi denervati. Procesul de regenerare a nervului se face dupa legi mai mult sau mai putin fi"e. (ata cele mai importante legi: ;.cu cat leziunea este mai distala mai departata! de corpul celular, cu atat este mai putin probabil sa apara degenerarea retrograda, iar regenerarea este mai eficienta si invers. ..mugurele pro"imal se indreapta prin kimiotactism spre teaca %chQann. 3.celulele %chQann cresc si ele, putand reface teaca. -.regenerarea e"uberanta cu foarte multi muguri este un proces defavorabil. +.a"onul si mugurii care sunt in crestere si care nu intalnesc o teaca %chQann se incolacesc si formeaza 1*56)302 $* A3P0#A#(*.; <.viteza regenerarii scade cu varsta. 6egenerarea nervului nu inseamna si recuperea functiei. (n recuperarea functiei sunt implicati mai multi factori cum ar fi: -tipul nervului : e": nervul radial se reface mai greu decat nervul medial. -intarzierea repararii - permite distrugerea sinapselor receptorilor, functia ramanand compromisa *"ista o clasificare facuta prima data de %eddon. *ste vorba de o clasificare clinico-anatomopatologica a leziunilor nervilor periferici, aceasta clasificare fiind utila in ceea ce priveste tipul de tratament, atitudinea terapeutica si pronosticul leziunii respective. *"ista o corectie si anume aceea ca leziunile nu trebuie sa fie neaparat pure, de regula ele sunt mi"te, cu predominanta unei anumite forme de leziune. *"ista 3 tipuri lezionare fundamentale: 1.NEUROTMESIS : reprezinta leziunea cea mai grava : reprezinta practic o leziune totala a nervului, fara sansa de vindecare spontana, singura atitudine terapeutica fiind sutura chirurgicala cap la cap a nervului sau prin intercalarea unui >6*8)1 de nerv. -$egenerarea Ialleriana si cea retrograda reactie a"onala!, ambele tipuri de degenerari reprezinta regula. 3ugurii regenerari se formeaza in .-3 zile, sunt dezordonati, incurbati, cu traiecte aberante si astfel ia nastere 1*56)302 si >2()302 prin proliferarea anarhica a celulelor %chQann!. -(ntre cele . capete ale sectiunii nervului ia nastere un tesut cicatricial care compromite orice sansa de reluare a flu"ului nervos.ln in acest caz, din punct de vedere chimic, paralizia este totala, dispare si tonusul muscular si dispare practic orice urma de sensibilitate. -6efle"ul osteotendinos corespunzator dispare. ---Apar in plus tulburari vasculatrofice. 2.A=ONOTMESIS : reprezinta leziunea medie ca si gravitate. A"onul este distrus dar tesutul con&unctiv si tecile nervului au ramas intacte. -$egenerarea Ialleriana apare, dar regenerarea concomitenta este eficienta deoarece tecile sunt indemne nu sunt lezate! si ele directioneaza corect mugurii catre organul efector. $e aceea AD)1)#3*%(A este considerata un tip lezionar Bin continuitateC. *ste foarte posibil ca in cadrul a"onotmesisului sa e"iste si fibre nervoase a"oni! care si-au pastrat integritatea morfofunctionala. -2a nivelul traumatismului, nervul apare tumefiat, apare ceea ce numim Bnevromul fusiformC, care se mai numeste si Bpseudonevromul de strivireC. -'linic, a"onotmesis este asemanator cu neurotmesis, dar atrofia musculara este tardiva si moderata, iar tulburarile trofice sunt minime sau nu apar deloc. (nitial, e"ista riscul sa se confunde cele . leziuni. $e aceea este obligatorie e"plorarea cirurgicala a nervului pentru a constata continuitatea nervului. (n timp, evolutia clinica buna evoca faptul ca a fost vorba de un a"onotmesis pentru ca in a"onotmesis regenerarea este regula. 3.NEUROPRA=IA : leziunea caracteristica compresiunilor de nerv. 'onducerea influ"ului nervos este impiedicata prin lezarea tecii de mielina. 5indecarea se produce intotdeauna.

Pag . din -

-aceasta forma lezionara, 1*06)P6AD(A, sta la baza asanumitelor Bparazilii medicaleC, caracterizate de pareze care nu conduc la atrofii musculare. %e produc asanumitele hipotrofii de neutilizare nefunctionare! care sunt reversibile. -#ulburarile de sensibilitate apar doar sub forma de parestezii sau hipoestezii!, nu e"ista tulburari trofice, nu e"ista tulburari vasculare, nu apare degenerarea Ialleriana -(n cateva luni vindecarea este completa. RAPORTUL DINTRE PATOLOGIA NER9ULUI SI KINETOTERAPIE $iscutam despre patologia neuronului periferic si a a"onului sau. *vident programele kinetice nu vizeaza structurile neurolgice respectiv neuron motor, neuron senzitiv, nervi aferenti, nervi deferenti, placi motorii. Programele kinetice vizeaza consecintele activitatii acestei structuri, in primul rand in plan motor dar si in plan senzitiv, si aspectle de patologie ale acestor structuri. Primul aspect si cel mai important este scaderea fortei musculare pana la periferie, cu toate elementele care decurg din aceasta stare: dezechilibre intre grupele musculare, deposturari, limitare de miscare articulara cu redori articulare consecutive, atrofii musculare, tulburari vasculatrofice. Al doilea aspect ar fi tulburarile de sensibilitate a caror recuperare beneficiaza intr-o anumita etapa de un program special inclus tot in programele kinetice. 1u trebuie uitat faptul ca motoneuronul medular reprezinta ceea ce noi numim Bcalea comuna finalaC al intregului sistem nervos central %1'!, deci va participa si in patologia neurologica centrala, adica in sindroamele hipo, hiper sau diskinetice. (n cazul tulburarilor de coordonare ale miscarilor voluntare, ca si in cazul deficientelor posturale si de tonus muscular. RECEPTORUL SEN5ITI9 0ltimul element care trebuie luat in considerare in cadrul sistemului articulatiei unice. *ste ultimul element ce face parte din structura si organizarea acestui sistem. 1u putem discuta despre un sistem creat pentru miscare si in miscare avand o mare manevrabilitate decat in prezenta unui mecanism de 8**$-7A'H, care controleaza permanent sistemul. $e aceea numarul neuronilor aferenti care realizeaza acest mecanism de feed-back este mult mai mare decat cel al neuronilor efectoricare comanda miscarea. 3ecanismul feed-aback pleaca de la nivelul receptorilor senzitivo-senzoriali, care au capacitatea de a transforma diverse forme de energie lumina, caldura, presiune, sunet etc! in energie electrochimica, sub forma de potentiale de actiune, care, atunci cand a&ung in %1' sunt utilizate pentru monitorizarea starii sistemului locomotor. Acest proces de conversie a unor forme de energie in altele se numeste #6A1%$0'#(*. 6eceptorii se clasifica dupa diverse criterii: ;.$upa localizare: *"teroreceptori; -interoreceptori; -proprioreceptori ..dupa functie: -mecanoreceptori; -termoreceptori; -fotoreceptori; -presoreceptori; --chemoreceptori; -nociceptori pentru durere! 3.dupa morfologie: terminatii nervoase libere; -terminati nervoase incapsulate 2a nivelul sistemului articulatiei unice singulare!, pentru a putea controla miscarea, este nevoie de cel putin . elemente permanente, adica de . tipuri de informatii: 01$* si 'A1$ este perturbat sistemul de un eveniment din mediul e"terior. 6aspunsul la aceste intrebari il dau in primul rand proprioreceptorii care depisteaza stimulii produsi chiar in cadrul sistemului locomotor si e"eroreceptorii, care detecteaza stimulii e"terni. Proprioreceptorii includ: - fusul muscular; - organul de tendon; - receptorii articulari *"teroreceptorii includ: - receptorii senzoriali la nivel ochi, urechi etc!; -receptori cutanati tactili, de temperatura, durere! FUSUL MUSCULAR 8usul muscular este un organ receptor specializat care functioneaza independent de constienta noastra nu poate fi controlat constient. *l reprezinta o formatiune fusiforma cu lungime de /,@ : - mm si diametru de /,;-/,. mm. Aceasta formatiune este invelita de o capsula formata din lamele celulare fibrocite alungite! intre care e"ista fibre de colagen orientate in a"ul lung al fusului. (n interiorul acestei capsule se afla de la 3-;/ fibre musculare denumite Bfibre intrafusaleC pentru a fi diferentiate de cele Be"trafusaleC. Anatomic, fusul muscular este plasat printre fibrele musculare. 0n muschi care traverseaza o articulatie are intre <-;3// de astfel de fusuri musculare. 8ibrele musculare intrafusale au mult mai putine miofibrile decat cele e"trafusale, motiv pentru care au o forta musculara foarte slaba, de cca. 3< ori mai slaba decat fibrele e"trafusale. *"ista . tipuri de fibre musculare intrafusale, clasificate in functie de modul de organizare a nucleilor: ;.fibra musculara cu lant nuclear : cu fibre mai subtiri, cu nucleii organizati in lant; ..fibra musculara cu sac nuclear : fibre mai groase si cu nucleii organizati in ciorchine, aran&ati in zona ecuatoriala a fibrei. Ambele tipuri de fibre au miofibilele plasate polar, spre capete, in zona centrala ecuatoriala nee"istand miofibrile. INER9ATIA SEN5ITI9A 2a nivelul fibrelor musculare intrafusale e"ista . tipuri . categroii! de receptori senzitivi: ;.receptorul primar, o terminatie senzitiva anulo-spirala alcatuita din fibre mielinizate ce se infasoara ca pe mosor, pe ambele tipuri de fibre intrafusale, in zona centrala. $e la acesti receptori pleaca fibrele nervoase de tip A( sau (a ..receptori secundari eflorescenta 6uffini! : este ca un buchet mai mic, putin mielinizat, cu sediul spre periferia fibrei musculare, predominant pe fibra musculara cu lant nuclear. $e la acesti receptori pleaca fibrele nervoase de tip A(( sau ((a. 1ervii senzitivi sau aferenti sunt grupati in - categori, de la (-(5, in ordinea diametrului si, respectiv a vitezei de conducere. Astfel, A( are diametrul cel mai mare si deci viteza de conducerecea mai mare, in timp ce A(5 are cel mai mic diametru si deci viteza de conducerecea mai mica. 8iecare fibra musculara intrafusala are intre ?-.+ de aferenLe de tip A( si A((. 1u au toate fibrele musculare au aferenLe A((, dar toate fibrele musculare au aferenLe A(. 'elula soma! acestor aferenLe se afla in ganglionul radacinii dorsal, langa maduva. 0rmeaza cursul ? : 6eparatia nervului! SISTEMUL ARTICULATIEI UNICE (c !"#!u$r%& cursC I!%r)$"#$ . " r#% $ +usu'u# .uscu'$r (nervatia motorie a fusului muscular este asigurata de motoneuronii O medulari care trimit fibre eferente spre placile terminale neuronale. $e la neuronii O statici, eferentele a&ung la placile terminale din zona ecuatoriala afibrelor intrafuzabile, iar eferentele de la neuronii O dinamici a&ung la placile terminale din zonele polare. Asadar neuronii O inerveaza e"clusiv fibrele musculare intrafuzabile, iar neuronii R inerveaza e"clusiv fibrele e"trafuzabile. 3ai e"ista si un grup de motoneuroni denumit S ai caror a"oni inerveaza ambele tipuri de fibre musculare, intr si e"trafuzabile, pentru cele intrafuzabile avand placile motorii tot in zona polara a fibrelor musculare. (nflu"ul nervos de la motoneuronii O dinamici si S, determina contractia fibrelor intrafuzale a miofibrilelor acestora, se produce scurtarea lor in zonele polare, determinand intinderea zonei ecuatoriale. (ntinderea zonei ecuatoriale determina e"citarea receptorilor senzitivi, generand potential de actiune catre %1'. 8usul muscular poate fi e"citat si pe o alta cale. *l este asezat paralel cu fibra musculara e"trafuzabila, astfel incat intinderea pasiva a muschiului determina e"citarea receptorilor senzitivi intrafuzali din zona ecuatoriala. ORGANUL DE TENDON GOLGI *ste un receptor senzitiv simplu, el nu are decat cale aferenLa fara cone"iuni eferente. 'aile aferente care pornesc de la organul >olgi, sunt fibre nervoase mielinice groase de tip (b. )rganul >olgi se prezinta ca un corpuscul de /,+ mm, incon&urat de o capsula con&unctiva formata din fibroblasti, plasat langa &onctiunea tendon-muschi, lucru deosebit de important pentru functionarea lui. $e fapt in tendon sunt localizate decat cateva astfel de organe >olgi, ma&oritatea fiind plasate in &urul catorva fibre e"trafuzabile musculare si in cone"iune cu teaca tendonului care ulterior care ulterior acopera i patrunde in corpul muscular. $atorita acestor relatii, se considera ca, corpusculul >olgi se afla Bin serieC cu fibrele musculare. Apro"imativ ;/ fibre musculare e"trafuzabile sunt incluse in capsula organul ui de tendon, si fiecare din aceste fibre primeste o inervatie eferenta de la motoneuroni R diferiti. Or-$!u' *% "%!* ! G '-# %s"% c !s#*%r$" MONITORUL FORTEI MUSCULARE $aca un muschi este intins, pasiv sau activ, respectiv prin activarea fibrelor musculare, benzile colagenice ale capsulei organului >olgi irita terminatiile senzitive si declanseaza un potential de actiune aferent. Pentru a se obtine aceasta e"citatie trebuie sa se atinga un anumit grad de forta, care este in relatie directa cu modul in care s-a facut activarea fibrelor musculare. R%c%(" r## $r"#cu'$r# %pre deosebire de primele . categorii fusul muscular si organul de tendon! receptorii articulari nu reprezinta o entitate, ei sunt raspanditi in capsula articulara, in ligamente, in tesutul con&unctiv moale. 'a tip de receptori discutam despre: -terminatiile 6uffini; -terminatiile >olgi; -corpusculii Pacini; -terminatiile libere nervoase $e la acestia pleaca fibrele nervoase aferente apartinand tuturor celor - tipuri de fibre de la ( la (5! ;.T%r.#!$"##'% Ru++#!# : sunt reprezentate de .-< corpusculi globulosi incapsulati cu un singur a"on aferent mielinizat, avand diametrul intre +-A Pm. #erminatiile 6ufini sunt mecano-receptori statici sau dinamici, care semnaleaza continuu pozitia articulatiei, deplasarea segmentelor componente, viteza acestei deplasari, presiunea intraarticulara. 2.C r(uscu'## P$c#!# : sunt incapsulari mai groase, avand un a"on aferent cu diametrul intre ?;. Pm. 'orpusculii Pacinii au praguri &oase de e"citatie mecanica si culeg informatii privind acceleratia articulara. 3.T%r.#!$"##'% G '-# sunt incapsulari subtiri ale unor corpusculi fuziformi, anonul aferent avand diametrul intre ;3-;@ Pm. Acesti receptori au un prag de e"citatie inalt si monitorizeaza tensiunea din ligamente, mai ales la momentul amplitudinii ma"ime a miscarii art. 4.T%r.#!$"##'% !%r) $s% '#1%r% : sunt raspandite in aproape toate structurile, reprezinta sistemul nociceptiv articular receptori de durere!. A"onii acestora au diametrul cuprins intre /,+ si + Pm, fiind cei mai subtiri. %unt e"citati cand articulatia sufera un stres mecanic puternic sau un stres chimic e": in cursul procesului inflamator!. 6olul receptorilor articulari este evident in controlul functiilor musculare si devine evident in conditii patologice e": in cazul unei hidartroze : lichid la nivelul articulatiei genunchiului!. Apare rapid o scadere a controlului cvadricepsului chiar in absenta durerii. Aceasta tulburare a controlului depinde de cantitatea de lichid intraarticular acumulata si poate determina o scadere a activitatii ma"ime a cvadricepsului cu 3/-A/,.

M%c$! r%c%(" r## cu"$!$"# : sunt e"teroceptori care culeg informatii venite din mediu si influenteaza articulatia. Acest tip de receptor &oaca un rol deosebit mai ales la nivelul mainii si piciorului. %caderea sensibilitatii acestui receptor la picior, aspect ce evolueaza cu varsta, determina tulburari posturale si de mers la batrani. 3ecanoreceptorii cutanati conduc informatia in %1' determinand comenzi eferente prin motoneuronul R. Asemeni termo si nociceprotilor de la nivelul pielii, si mecanoreceptorii cutanati actiooneaza in a"celasi sens. *"ista - tipuri de mecanoceptori cutanati: ;.$iscul 3erkel; ..corpusculii 3eissner; 3.terminatiile 6ufini; -.corpusculii Pacini $iscul 3erkel : culege informatii privind presiunile verticale pe piele deci nu culege infromatii privind intinderea laterala a pielii!. 6aspunsul initial este foarte rapid un raspuuns de aparare!, mai apoi reactiiile devin tot mai lente. 'orpusculuii 3eissner : sunt sensibili tot la presiunea tegumentelor, doar daca presiunea este sustinuta. Au o capacitate de descarcare a potenitalelor de actiune care scade treptat. 'orpusculii au mai multi a"oni fiecare. #erminatiile 6uffini : au un a"on si sunt e"citati de intinderea pielii pe suprafete mari. %ensibilitatea lor depinde de directia in care este intinsa pielea, astfel: o anumita terminatie 6uffini va fi e"citata numai cand pielea este intinsa numai intr-o directie. (ntinderea pielii perpendiculara cu prima, inhiba e"citatia in acea terminatie, dar e"cita o alta terminatie 6uffini s.a.m.d. $aca intinderea se mentine prelungit, raspunsul terminatiilor se adapteaza si scade sau dispare. 'orpusculii Pacini : sunt inervati tot de un a"on. %unt receptori voluminosi si sunt activati de schimbarile rapide ale stimulilor presionari. RAPORTUL DINTRE PATOLOGIA RECEPTORULUI SEN5ITI9 SI KINETOTERAPIE *"istenta tulburarilor de sensibilitate, alaturi de cele motorii in diverse tipuri de patologii ale sistemului nervos, %1' sau periferic, complica starea pacientului si creaza dificultati privind programele de recuperare. $isparitia feed-back-ului senzitiv, mai ales proprioceptiv, face ca miscarea sa nu mai poata fi coordonata decat vizual. ) astfel de coordonare nu va avea niciodata calitatile si finetea feedback-ului proprioceptiv. $in aceasta cauza acordam in toate programele de kinetoterapie o atentie speciala e"ercitiilor de coordonare, control si echilibru. (n ceea ce priveste receptorii cutanati, ei sunt implicati in leziunile nervilor senzitivi. 6efacerea leziunilor de nerv se face prin inmugurire, mugurii a&ungand la tegumente dupa un interval de timp variabil, consecinta fiind crearea unei harti noi a sensibilitatii diferita de cea anterioara leziunii, aceasta harta anterioara fiind inregistrata la nivel central. 'onsecinta este ca pacientul nu poate localiza e"act o e"citatie la nivelul pielii, reeducarea in vederea refacerii reprezentarii noii harti senzitive fiind de asemenea un obiectiv al programelor kinetice. O8IECTI9ELE DE 8A5A ALE KINETOTERAPIEI SI KINETOPROFILA=IEI RELA=AREA : trebuie inteleasa in dublu sens: -ca inversul activitatii musculare; -ca inversul starii de tensiune nervoasa. 6ela"area reprezinta procesul prin care un sistem scos din echilibru revine la echilibrul initial sau la o alta stare de echilibru. *ste un proces psihosomatic, terapeutic, foarte important. %e indica in toate starile de tensiune musculara crescuta, dar si in stari psihice tensionate. 6ela"area este un proces autonom, in relatie directa cu reglarea tonico-emotionala optima. (n kinetoterapie lucram cu rela"area generala si cea partiala. 6ela"area generala in care este inclus intregul organism, ce se poate obtine uneori cu anumite aparate fotoliul sau masa vibratorie!, prin metode de ordin general masa&ul prin metoda miorela"anta!, prin aplicatii de terapie fizica forme de curent electric, caldura! la care se poate adauga medicatia miorela"anta. 6ela"area partiala de segment, de grup muscular sau de muschi, in care se incearca decontracturarea segmentului, muschiului etc, prin scuturare, balansare, in general prin miscari ample, lente, de regula ritmate pe respiratie.. (n general e"ista . categorii de rela"are: -e"trinseca din e"terior - cu aparate, masa&, tehnici, terapie fizica!. %i in care subiectul este pasiv : in aceste conditii pacientul devine dependent de aceste mi&loace. -intrinseca : in care pacientul isi induce singur starea de rela"are. #ehnicile cuprise in aceasta rela"are, asigura inhibitia reciproca, psihic si somatic respectiv muschi!, relatia fiind biunivoca si de la psihic catre muschi si de la muschi catre psihic!. (n ceea ce priveste rela"area intrinseca, e"ista 3 mari curente metodologice: 'urentul oriental : in scop profilactic toga, chi gong, thai chi etc!. Aceste tehnici nu se pot invata decat cu un maestru. 0rmeaza cursul A :continuare B'urente metodologice ale rela"arii intrinseciC! CURENTE METODOLOGICE DE RELA=ARE cursD 6 c !"#!u$r% 6 Asa cum am specificat, in ceea ce priveste rela"area intrinseca, e"ista 3 mari curente metodologice: ;.curentul oriental-valoare profilactica; ..curentul fiziologic; 3.curentul psihologic Cur%!"u' r#%!"$' : in scop profilactic Toga, chi gong, thai chi etc!. Aceste tehnici nu se pot invata decat cu un maestru abilitat. Cur%!"u' +#3# ' -#c : a fost introdus pentru prima oara de I$c 1s !. 6T%7!#c$ I$c 1s ! - consta in rela"area progresiva prin identificarea kinestezica a starii de tensiune contractia musculara in antiteza cu lipsa de contractie, adica cu rela"area!. *"ista mai multe variante: ET%7!#c$ I$c 1s ! #!)%rs$"$ in care faza de contractie este izometrica : subiectul BimpingeC segmentul in planul patului timp de + sec., dupa care rela"eaza + sec., segment cu segment. -(n cazul membrelor e"ista ca varianta r%'$;$r%$ (%!*u'$r$ e": pentru membrul superior din asezat, pentru membrul inferior din dd. #oate aceste variante, fiind indicate in toate starile de PA6A#)1(* a musculaturii s"r#$"% voluntare nu functioneaza aceste tehnici in cazul musculaturii viscerale!. 'el mai important aspect negativ este faptul ca metoda este periferica, adica impactul muschi-psihic este redus. 6M%" *$ P$r F - consta in faptul ca subiectul sta in decubit dorsal complet nemiscat timp de ./ de minute, concentrandu-se pe ritmul respirator liber, nefortat, cu e"pir suierator. 6T%7!#c$ M$cc$-! - manevra incepe in decubit dorsal, subiectul se BintindeC la ma"im, mainile trebuie sa fie paralele pe langa cap, dupa care subiectul se rela"eaza. 3anevra se repeta de cateva ori. Cur%!"u' c%!"r$' ((s#7 ' -#c& : este vorba de autocontrolul mental, imaginativ, care poate induce rela"area periferica. $eci, cu ochii inchisi, izolandu-ne de tot ce este in &urul nostru, ne concentram, vazandu-ne cu ochii mintii organismul. *ste ca si cum am avea capacitatea de a intra in acea transa prin care ne detasam de corp si il vedem dinafara. 1e concentram si incercam sa localizam organul bolnav, in structura organismului nostru, si concentrandu-ne asupra lui, ii influentam functia. Aceasta metoda este cea mai valoroasa, din pacate realizarea acestei metode in fapt implica un antrenament care necesita in primul rand o concentrare suficient de buna, antrenament cotidian de cateva ore si posibilitatea de a creste in concentrare si in focusarea capacitatii psihice practic de la zi la zi , de la etapa la etapa, in cel putin cateva luni sau cativa ani. Avanta&ul este ca metoda reuseste sa influenteze si PA6A#)1(A 5(%'*6A2A . Asta inseamna ca unele conditii patologice, colici biliare, ureterale, care au la baza un spasm al musculaturii netede din peretele organului cavitar respectiv, sa poata fi intrerupt prin puterea concentrarii noastre. 8orta psihiculul uman este incomensurabila. 'el mai util si cel ma folosit tip de antrenament in cadrul acestui curent de tip central este $u" "r$#!#!-6u' SCHULT5 . Acest antrenament, ca multe altele, face parte din cadrul terapiilor comportamentale in care un rol esential il &oaca personalitatea individului. Al doilea obiectiv in programele de kinetoterapie si kinetoprofila"ie in constituie: CORECTAREA POSTURII SI ALINIAMENTULUI CORPULUI Pornim de la 3 observatii: ;.$efectele posturale ale copilariei si adolescentei, la adult, determina o degradare degenerativa a aparatului locomotor. ..Afectiunile aparatului locomotor sau a altor aparate, determina deposturari sau dezalinieri care, in timp, se fi"eaza si sunt fi"ate intai functional, dupa care urmeaza fi"area organica structura organului se modifica in sensul in care s-a alterat functia. 3.6euperarea oricarui deficit functional nu poate fi gandita decat integrat, in cadrul restabilirii raporturilor fiziologice ale corpului care sa asigure desfasurarea lanturilor kinetice corporale normale. $eposturarea dezalinierea! determina un dezechilibru muscular, producand astfel miscari viciate, incercari neadecvate, scaderea randamentului muscular si motor si oboseala precoce. 3ecanismele dezechilibrului muscular sunt -: ;.prin substitutie - inlocuire functionala; ..prin instrainare : pareza functionala; 3.prin compensare ; -.prin incoordonare Pr#! su1s"#"u"#% : %labirea unui agonist, antreneaza muschii sinergici. %e produc noi modele de miscare, stereotipii motrice defavorabile. Pr#! #!s"r$#!$r% : *": contractura puternica, prelungita, sau spasticitatea unui grup muscular, face imposibila folosirea antagonistului, cu toate ca acesta este functional. *"emplul cel mai tipic in reprezinta mana spastica a bolnavului hemiplegic. Pr#! c .(%!s$r% - spre deosebire de substitutie cand un singur muschi este slabit! un intreg grup muscular este slab, necesitand contractia altor grupe musculare. 6ezultatul il constitiue o caricatura a miscarii. Pr#! #!c r* !$r% 6 mecanismul apare datorita tulburarilor de reglare motorie in lantul kinetic normal. 'auza care determina aceasta incoordonare poate fi o dereglare de forta sau o dereglare in derularea cronologica a activitatii muschilor. $esi reprezinta o tulburare grava a modelelor de miscare, a stereotipurilor dinamice, dezechilibrul muscular prin incoordonare dispare repede. Problema deposturarilor se cere rezolvata concomitent, sau uneori inaintea altor obiective ale programelor kinetice. 'orectarea posturii si aliniamentului corpului presupune mai multe tehnici: ;.postura corectata sau hipercorectata : mentinuta prin diverse metode de fi"are; ..miscarile pasive, active asistate, sau active, contractiile izometrice si unele tehnici de facilitare O8SER9ATIE, %)#*%!" c$ #!$#!"% *% u"#'#3$r%$ r#c$r%# "%7!#c# *% c r%c"$r% $ ( s"ur## s# $'#!#$.%!"u'u# %s"% !%c%s$r$ (r%$'$1#'$ r%'$;$r%. C r%c"$r%$ ( s"ur## s% r%$'#3%$3$ (% 3 !%. A'#!#%r%$ c ' $!%# c%r)#c$'% : sunt posibile dezalinieri care presupun fie pozitia avansata a capului, fie pozitia cu capul pe spate si in &os. 'orectia se face din pozitia asezat, sau din decubit ventral, subiectul trage de cap in sus. A'#!#%r%$ c ' $!%# " r$c#c% s# $ c%!"ur## sc$(u'$r% - corectia se face din e"ercitii de DELORDO5ARE cervicala si lombara, la care se adauga adductia scapulei cu tractionare caudala este ceea ce se intampla in pozitia de drepti, in care cele . scapule de apropie de linia '5 si trase in &os! #rebuie tonifiati urmatorii muschi: -trapezul superior si mi&lociu; -romboizii; -subspinosul; -micul rotund %e vor asupliza intinde! urmatorii muschi: -marele rotund, -marele dorsal; -marele si micul pectoral; -subscapularul

O8SER9ATIE, %;%rc#"##'% s% (%r+ r.%$3$ *#! *%cu1#" * rs$' s$u $s%3$"2 *#! ( 3#"#% .$7 .%*$!$ s$u r" s"$"#s.. S$u %;#s"$ %;%rc#"#u' cu 1$s" !u' "#!u" '$ !#)%'u' "ru!c7#u'u# su(%r# r cu c $"%'% A'#!#%r%$ c ' $!%# ' .1$r% s# $ (%')#su'u#. %e vor tonifia muschii: fle"orii trunchiului musculatura abdominala; -e"tensorii soldului fesierul mare si aschiogambierii %e vor asupliza muschii: e"tensorii lombari; -fle"orii soldului in principalpsoas-iliacul! O8SER9ATII, 1 6 %;%rc#"##'% s% r%$'#3%$3$ *#! *%cu1#" * rs$' (%!"ru +'%;#$ "ru!c7#u'u# cu s$u +$r$ .%.1ru' #!+%r# r NUMAI cu -%!u!c7#u' +'%"$"2 (%!"ru $ !u $!"r%!$ .usc7#u' (s $s6#'#$c2 s# *%c#2 (%!"ru $ !u "r$c"# !$ c ' $!$ ' .1$r$. 2 6 Tr%1u#% s$ s% %)#"% %+%c"u' 9ALSAL9A2 s# *% $c%%$ %s"% !%c%s$r u! %;(#r 3- . " s2 su#%r$" r. A'#!#%r%$ %;"r%.#"$"## #!+%r# $r% Presupune tonifierea muschilor : -rotatori laterali si soldului; -abductorii soldului; e"tensorii soldului; -e"tensorii genunchiului; -inversorul piciorului tibialul posterior! %e vor asupliza intinde!: -adductorii soldului; -ischiogambierii; rotatorii interni ai soldului; fle"orii genunchiului; fle"orii plantari Al treilea obiectiv al programelor kinetice este: CRESTEREA MO8ILITATII ARTICULARE (n unele conditii patologice, luptam sa recuperam unghiurile functionale. )ri de cate ori este posibila recastigarea intregii amplitudini, sigur acest lucru este benefic, dar daca acest lucru nu este posibil, trebuie sa luptam macar pentru unghiurile utile, pentru ca aceste unghiuri utile asigura mentinerea functiei. CAU5ELE CARE GENEREA5A DEFICITE DE MO8ILITATE C$u3%'% c$r% -%!%r%$3$ *%+#c#"% *% . 1#'#"$"%2 s% ( " ' c$'#3$ '$ *#)%rs% !#)%'%, 1.'$ !#)%' $r"#cu'$r2 2.'$ !#)%' .uscu'$r2 3.'$ !#)%'u' c .('%;u'u# !%r)6.usc7#2 4.'$ !#)%'u' !%r)u'u#. Pr#.$ c$"%- r#% *% c$u3% c$r% *%"%r.#!$ '#.#"$r%$ . 1#'#"$"## su!" ' c$'#3$"% '$ !#)%'u' $r"#cu'$"#%#. *"ista 3 categorii patologice importante care determina afectarea mobilitatii: ;.redorile; ..anchilozele; 3.mobilitatile articulare e"agerate 1. REDORILE #!s%$.!$ '#.#"$r%$ . 1#'#"$"## #!"r6 $r"#cu'$"#%. 6edoarea poate fi generata de mai multe categori de leziuni, de la suprafata catre interior: -leziunile tegumentare: infiltratiile edematoase, infiltratiile sanguine, inflamatiile, scleroza tegumentului, unele cicatrici; -leziunile aponevrotice: retractura aponevrozei palmare, care determina limitarea miscarilor la nivelul articulatiei maini; -leziuni musculo-tendinoase: ruptura, hematom, calcifiere, scleroza, inflamatie; #oate aceste leziuni ale muschiului sau tendonului determina contractura sau retractura. -leziuni capsulo-ligamntare : aparute prin trumatism direct, prin inflamatii, prin cicatrici retractile, prin calcifieri care merg uneori pana la osificari; -leziuni sinoviale, de cele mai multe ori inflamatorii -leziunile cartilaginoase sau osoase care sunt de departe cele mai severe si din pacate ireversibile e": un fragment de cartila& detasat poate sa cada in articulatie, sa determine durere si chiar bloca& mecanic!. -retractie, adaptare : in cazul imobilizarilor articulare prelungite, reprezinta un proces difuz care afecteaza toate tesuturile moi, apare o scadere a elasticitatii care determina retractura pe partea scurtata, si in timp, numarul celulelor corespunzatoare va scadea dupa noile dimensiuni ale muschiului. %e produc si tulburari vasculotrofice datorita imobilizarii, si se produce organizarea edemului difuz. 2. ANCHILO5ELE #!s%$.!$ '#(s$ *% .#sc$r%2 r%(r%3#!"$ s"$*#u' +#!$' $' u! r (r c%s% c% $u #!c%(u" c$ r%* $r% s# c$r% !6$u + s" "r$"$"% c r%s(u!3$" r. (nitial anchilozele sunt fibroase, ulterior devin osoase. Anchilozele nu beneficiaza si nu raspund la programul kt 3. MO8ILI5ARILE ARTICULARE E=AGERATE r%(r%3#!"$ #!)%rsu' r%* r##. Acestea apar datorita rela"arii sau ruperii unor ligamente, datorita unor elongatii tendinoase, datorita unor hipotonii musculare si daca este vorba de refacerea stabilitatii pasive ligamente, tendoane! este nevoie de tratament chirurgical, in vreme ce pentru refacerea stabilitatii active, adica intarirea elementului activ, muschiul, este nevoie de kinetoterapie, respectiv de e"ercitii de tonifiere. 0rmeaza cursul ;/ : B'auzele care determina modificarile de mobilitate la nivelul muschiuluiC! CAU5ELE CARE DIMINUA MO8ILITATEA ARTICULARA SI SUNT LOCALI5ATE LA NI9ELUL ARTICULATIEI curs1G O $ * u$ c$"%- r#% *% c$u3% c$r% *%"%r.#!$ '#.#"$r%$ . 1#'#"$"## su!" ' c$'#3$"% '$ !#)%'u' .usc7#u'u#. 'onditiile patologice care tin de muschi si care determina deficit de mobilitate, sunt constituite de: 1. A"r +#$ .uscu'$r$< 2.R%"r$c"ur$ .uscu'$r$< 3.D#s"r +#$ .uscu'$r$< 4.O1 s%$'$ .uscu'$r$ 1. ATROFIA MUSCULARA DE IMO8ILI5ARE 6 este atrofia in care inervatia muschiului este pastrata spre deosebire de atrofia de denervare in care este vorba de o intrerupere centrala la nivelul nervului sau a placii motorii!. 3uschiul care nu functioneaza, care nu se contracta, pierde cca.3, din volumul si forta sa =zi. 3uschiul atrofic a&unge sa piarda pana la +/-</, din greutatea sa prin scaderea diametrului si nu a numarului de fibre deci numarul de fibre ramane constant!. %caderea diametrului fibrei apare datorita modificarilor biochimice, adica scaderii concentratiei in acizi nucleici si scaderii consumului de o"igen, pe masura scaderii activitatii muschiului. 'auzele care determina atrofia de imobilizare sunt refle"ele inhibitorii care pornesc de la articulatia in suferinta, deci durerea articulara care determina refle" inhibarea contractiei muschiului, pentru ca prin lipsa de miscare articulatia sa nu mai doara. Al doilea mecanism este disparitia refle"ului miotatic de intindere!. Atrofia de imobilizare reprezinta unul din elementele clinice fundamentale care se cer corectate prin programul kinetic beneficiaza in cea mai inalta masura de kinetoterapie! 2. RETRACTURA MUSCULARA T !usu' .uscu'$r poate fi definit ca rezistenta muschiului la miscarea pasiva, sau ca stare de usoara tensiune contractila a oricarui muschi striat in conditii de repaus. R%"r$c"ur$2 c !"r$c"ur$2 s($s"#c#"$"%$ sunt stari de crestere a tonusului muscular. C !"r$c"ur$ r%(r%3#!"$ s"$r% *% c !"r$c"#% %;$-%r$"$ c$ #!"%!s#"$"% s#/s$u *ur$"$ %)%!"u$' (% u! #!"%r)$' .$# 'u!- *% "#.(. 'ontracturile sunt de mai multe feluri: antalogica; algica; analgica CONTRACTURA ANTALOGICA sau de aparare! : are drept rezultat blocarea articulatiei dureroase. Asadar, punctul de plecare il constituie articulatia. $eci, de la articulatie, porneste o informatie un stimul! dureroasa, deci se declanseaza un refle" nociceptiv dureros!. (nformatia este transmisa pe cai e"teroceptive, si determina un raspuns motor prin activarea motoneuronului R. $eci informatia dureroasa pleaca din articulatie, este transmisa la nivel medular si declanseaza activarea motoneuronilor care declanseaza contractia muschiului la acelasi nivel. 'ontractia antalogica este secundara unei cauze patologice de vecinatate. CONTRACTURA ALGICA : este rezultatul tot al unui refle" nociceptiv, dar este autointretinuta printr-un mecanism de feed-back pozitiv, in acest caz punctul de plecare fiind chiar muschiul. $eci, leziunea este la nivelul muschiului si prin refle" nociceptiv produce contractura care impiedica miscarea pentru a scadea durerea. (n acest conte"t al contractiei algice, trebuie interpretat fenomenul 5ulpian. %timularea senzitiva intensa a unui muschi izolat determina contractura lenta, dureroasa a acestuia. (mportant este faptul ca in contractura algica, eferentaLia calea eferenta! este intacta pe muschi , stimulul dureros este de cele mai multe ori ischemia, fiind vorba de o leziune directa pe fibra musculara. CONTRACTURA ANALGICA fara durere! : care include 3 tipuri de contractura: 1.c !"r$c"ur$ .# s"$"#c$ : atunci cand un segment este imobilizat in scurtare musculara pozitie scurata!. Pana la un moment dat, aceasta contractura este reversibila, dar daca ea se mentine cateva saptamani, devine ireversibila. 2.c !"r$c"ur$ .# "$"#c$ - care reprezinta suportul spasticitatii 3.c !"r$c"ur$ c !-%!#"$'$ : suferinte genetice in care aceste contracturi au un mecanism mi"t atat central cat si periferic. RETRACTURA 4 r%(r%3#!"$ c !"r$c"ur$ (% c$'% *% r-$!#3$r%2 c$r% %s"% #r%)%rs#1#'$. Asta inseamna ca numarul sarcomerelor scade dupa noua dimensiune a fibrei si se dezvolta un tesut con&unctiv fara elasticitate. %ingurele retracturi care beneficiaza de tratament kinetic sunt cele in curs de constituire. 6etracturile vechi constituite nu beneficiaza de program kinetic, ele trebuiesc corectate chirurgical si apoi recuperate kinetic. 3. DISTROFIA MUSCULARA - sunt constituite de grupul distrofiilor musculare progresive care pot avea aspect atrofic sau dimpotriva, aspect hipertrofic, sunt boli *%-%!%r$"#)% $ .uscu'$"ur## s"r#$"%2 su!" c !*#"# !$"% -%!%"#c2 $u %) 'u"#% '%!"6(r -r%s#)$2 %"# ' -#$ (c$u3$'#"$"%$& ' r +##!* #!c .('%" %'uc#*$"$. Aceste distrofii conduc in evolutie la insuficiente musculare mari, uneori foarte grave. Hinetoterapia este bine sa inceapa din stadiile precoce ale bolii, in orice caz inaintea aparitiei atrofiei si intotdeauna kinetoterapia trebuie sa se adapteze particularitatii individului si tipului de evolutie al cazului. Principiul fundamental este cel al dozarii efortului pana la limita capacitatii metabolice musculare, reale, la momentul respectiv in faza respectiva a evolutiei boli!. 4. O8OSEALA MUSCULARA : poate fi definita ca inversul rezistentei musculare. )boseala musculara este determinata de o contractie intensa si=sau prelungita, cauza care determina aparitia oboselii musculare este constituita de scaderea drastica a rezervelor energetice ale fibrei si scaderea circulatiei. A' "r%#'%$ "#( *% c$u3% c$r% #!*uc *%+#c#" *% . 1#'#"$"% %s"% *%"%r.#!$" *% c$u3% '$ !#)%'u' !%r)6.usc7#. $& s($s"#c#"$"% < 1&r#-#*#"$"%< C&7#( " !## .uscu'$r%< *&$"r +##'% *% *%!%r)$r% $& SPASTICITATEA 4 %s"% *$" r$"$ u!%# '%3#u!# '$ !#)%'u' c$## . " r## (r#!c#($'% s# $!u.% c$'%$ (#r$.#*$'$. %e inregistreaza o rezistenta e"cesiva a muschiului la intinderea pasiva. Apare asanumitul fenomen Bal lamei de briceagC. 'auza care determina aparitia spasticitatii este o hiperactivare a refle"ului de intindere. 8enomenul apare la intinderea rapida. 'auza o constituie o suferinta neurologic centrala. *"emplul tipic in reprezinta spasticitatea in cazul hemiplegiei din cauze vasculare. Pacientul face un A5', se instaleaza un deficit motor in hemicorpul opus leziunii, si spasticitatea apare intotdeauna pe aceleasi grupe musculare. 2a membrul superior predominant pe fle"ori, iar la membrul inferior pe e"tensori. (n general s#!*r .u' *% !%ur ! motor central presupune + fenomene fundamentale: scaderea de"teritatii; -scaderea fortei; -accentuarea refle"elor osteotendinoase cresterea rezistentei la intinderea pasiva a muschiului; -hiperactivarea refle"elor de fle"ie

Pag 3 din -

%pasticitatea determina alterarea calitatii miscarii voluntare, incetineste initierea miscarii, scade performanta si forta de contractie. $eci, de remarcat ca, spasticitatea afecteaza in mod dominant musculatura voluntara, si mai putin musculatura posturala a trunchiului. Afectarea sistemului piramidal determina inhibarea refle"elor medulare miotatice prin bucla O, practic releul medular scapa de sub controlul cortical, apare hiperactivarea buclei O, ceea ce determina cresterea e"citabilitatii motoneuronilor R tonici si e"agerarea refle"ului miotatic. D%c# c !+ r. +%! .%!u'u# H'$.%# *% 1r#c%$-I2 s($s"#c#"$"%$ %s"% %'$s"#c$. 1& RIGIDITATEA 4 %s"% $+%c"$r% %;"r$(#r$.#*$'$2 se inregistreaza fenomenul de Broata dintataC, rigiditatea este plastica ceroasa, repartitia este mai uniforma interesand si fle"orii si e"tensorii si este mai mult interesata musculatura pro"imala si musculatura posturala. %pre deosebire de spasticitate, rigiditatea apare si la intinderea lenta. 3ecanismul de aparitie il constituie tot e"agerarea refle"ului miotatic, cu e"agerarea activitatii buclei O dar prin intermediul substantei reticulate activatoare cu facilitarea motoneuronilor R tonici. c& HIPOTONIILE MUSCULARE : cauza o constituie inhibarea unui arc refle" miotatic de intindere!, fie local, fie prin interesarea unor centri superiori. *& ATROFIILE DE DENER9ARE apar ca si raspuns la lipsa influ"ului nervos trofic. $eci lipsa influ"ului nervos trofic printr-un nerv intrerupt care nu-si mai trasmite impulsul catre muschi, determina degradarea structurala musculara din a .-a : a 3-a saptamana de la leziune. Aceasta degradare structurala musculara determina scaderea volumului si scaderea elementelor contractile ale muschiului. Aceste leziuni caracterizeaza afectarea neuromului motor periferic. (n timp, degradarea structurala conduce spre fibroza, si infiltratia grasa a muschiului care astfel isi pierde capacitatea de contractie. $e aceea unul din obiectivele fundamentale ale programelor kinetice care trebuie constituit cat mai precoce il constituie mentinerea functionala si structurala a muschiului pana la reinervare. A' ($"ru'%$ "#( *% c$u3% c$r% *%"%r.#!$ *%+#c#" *% . 1#'#"$"% %s"% *%"%r.#!$" *% c$u3% '$ !#)%'u' !%r)u'u#. $e e"emplu: 6#! s#!*r $.% 7#( J#!%"#c% , fie prin leziuni de neuron motor central fie prin leziuni de neuron motor periferic; 6#! s#!*r $.% 7#(%rJ#!%"#c% : cauza o constituie alterari, perturbari la nivelul structurilor e"trapiramidale, cu aparitia miscarilor involuntare aceste hiperkinezii sunt mai putin influentabile de kinetoterapie; 6#! s#!*r $.% *#sJ#!%"#c% care reprezinta de asemenea tulburari ale miscarile voluntare, cauzate de tulburari in reglarea mobilitatii; 6s#!*r $.% *% "u'1ur$r% *% c r* !$r% $'% .#sc$r#' r ) 'u!"$r% : pot fi: -apra"ia : tulburare la nivelul organizarii schemelor motorii. %ubiectul stie si ar putea face miscarea, poate sa o faca spontan, refle", dar nu o poate face la solicitare; -ata"ia : tulburarile motorii de controlare a directiei, intentiei, preciziei, vitezei si limitelor miscarii voluntare, ata"ia reprezinta o miscare inadecvata scopului propus; -discoordonarea : apare o tulburare de echilibru in realizarea unei miscari, o incoordonare in miscari. *ste un sindrom polimorf datorat unor leziuni la nivelul structurilor senzitive, motorii sau de reglare. 'u e"ceptia sindroamelor hiperkinetice, toate celelalte beneficiaza de programe kinetice. 0rmeaza cursul ;; : 3etode de crestere a mobilitatii articulareC! METODE DE CRESTERE A MO8ILITATII ARTICULARE curs11 6*$)6(2* A6#('02A6*, in general, sunt de 3 categorii: ;.6edori care necesita intinderea tesuturilor retracturate ..6edori care necesita scaderea hipertrofiei si hipertoniei, mai ales, musculare 3.6edori care necesita ambele (n plus trebuie avuta in vedere si prezenta hipotoniilor musculare. 6edoarea stransa dupa o imobilizare determina scurtarea adaptativa a fle"orilor si alungirea adaptativa a e"tensorilor, aspecte pe care le rezolvam prin kinetoterapie. Ac%$s"$ $'u!-#r% $ %;"%!s r#' r ( $"% +# %;('#c$"$ $s"+%', N%'ucr$!* (%r# $*$ .$# 'u!-$ %;"%!s r##2 $c%s"#$ *%)#! s'$1#2 r%+'%;u' .# "$"#c sc$*% #! ( 3#"#% ! r.$'$ s# $($r% * $r #! ( 3#"#% ($" ' -#c$2 c%%$ c% !%c%s#$"$ r%c$s"#-$r%$ r$s(u!su'u# '$ #!"#!*%r%. A * u$ 1s%r)$"#%, r%3#s"%!"$ #3 .%"r#c$ *%"%r.#!$ s"#.u'$r%$ . " !%ur !#' r ? s"$"#c#2 cu c$" r%3#s"%!"$ %s"% *% .$# 'u!-$ *ur$"$2 $c"#)$r%$ #!"%r%s$!* .$# .u'"# !%ur !# ?. A "r%#$ 1s%r)$"#%, *$c$ %;%rc#"#u' s% %;%cu"$ '$ c%' .$# scur" !#)%' $' .usc7#u'u#2 r%+$c%. s%!s#1#'#"$"%$ 1uc'%# ?2 c%%$ c% ( $"% *%"%r.#!$ cr%s"%r% $ + r"%# (r#! 7#(%r" !#$/7#(%r"r +#$ +#1r%#. )bservatiile preactice au dovedit ca e"tensorii au punct optim de tonifiere in zona scurtata, iar fle"orii au punct optim de tonifiere in zona mi&locie. 1. R%* r# c$r% !%c%s#"$ #!"#!*%r%$ "%su"ur#' r r%"r$c"ur$"% %-a constatat ca fiecare tesut are propriul sau grad de elasticitate, respectiv de rezistenta la intindere. 'omplianta, reprezinta usurinta de a se lasa destins a fecarui tesut 'omplianta unui tesut este proprietatea de a se lasa destins! 'omplianta muschiului este mult mai mare decat cea a tendonului. $in pacate la muschiul retracturat, complianta scade foarte mult. 'omplianta pielii este mult mai mare dacat complianta capsulei si mult mai mare decat complianta ligamentului. Aplicarea prelungeita de caldura, amelioreaza complianta. $in aceasta cauza uneori, intinderea tesuturilor se face sub aplicatie de caldura si uneori se mentine si dupa aplicarea de caldura. *"ista mai multe tehnici, si anume: 1. I!"#!*%r%$ (r#! ( s"ur# c r%c"#)% c$r% ( " +# , -libere subiectul le mentine singur! -libere a&utate le mentine singur dar si cu un spri&in e"terior! -fi"ate imobilizate intr-un aparat de contentie e"terior! 'el mai bine se utilizeaza pozitile seriate fi"e orteze amovibile!. (ndicatia acestei tehnici este de regula pentru mentinerea in timpul noptii a unghiurilor castigate prin e"ercitiu. Pozitiile seriate fi"e presupun modificarea unghiului de fi"are, gradual, in functie de amplitudinea obtinuta prin intindere. )biectivul utilizarii acestei tehnici, este acela de a nu permite revenirea in pozitie scurtata. (ndicatia acestei tehnici o constituie inclusiv profila"ia prevenirea! retracturilor dupa trumatisme sau dupa interventii ortopedico-chirurgicale. *": utilizarea a . aparate ghipsate bivalve in pozitie de fle"ie ma"ima si e"tensie ma"ima. Aceste pozitii e"treme schimbandu-se din < in < ore. O1s%r)$"#%, s6$ c !s"$"$" c$ #!"#!*%r%$ c !"#!u$ %s"% .u'" .$# %+#c#%!"$ *%c$" #!"#!*%r%$ #!"%r.#"%!"$. 2. I!"#!*%r%$ (r#! . 1#'#3$r% ($s#)$ 'ea mai valoroasa este intinderea prin mobilizare pasiva asistata e"ecutata de mana kinetoterapeutului!. $e obicei aceasta manevra se face pana la pragul durerii, eventual inca cateva grade. 2a acest nivel, pozitia se mentine de la cateva secunde pana la cateva minute. Aceasta manevra se realizeaza deci pana la acest punct care se numeste (u!c"u' *% .$;#.$ #!"#!*%r% . *"te obligatoriu ca muschiul sa fie intins cel putin o data pe fiecare sedint pana la acest punct. 0neori este util sa se administreze un antialgic inaintea a"ercitiului dar niciodata nu se va face dupa o infiltratie locala. Pentru ca dupa infiltratie e"ista riscul depasirii acestui punct de ma"ima intindere si ruperea muschiului. 0neori, prin intinderile cu imobilizare pasiva sunt utile asanumitele artificii de tehnica. $e e"emplu pentru umar se foloseste telescoparea, adica compresiunea capului humeral in glena humerala cu intindere concomitenta. Pentru pumn, degete sau articulatiile membrului inferior se folosesc tractiunile in a" si apoi intinderile, tractiunile in a" scazand durerea. 0neori este foarte utila asocierea acestor artificii de tehnica cu aplicatiile de caldura, inainte si in timpul e"ercitiuliu. O1s%r)$"#%, $c%$s"$ "%7!#c$ s% +$c% #!" "*%$u!$ '%!"2 !u 1rusc2 (%!"ru c$ $ 1rusc$ .$!%)r$ *%"%r.#!$ r%$c"## *% $($r$r% $'% "%su"ur#' r s# $($r% r#scu' ru("ur#' r. D% 1#c%# s%s#u!#'% *% . 1#'#3$r% ($s#)$ s% r%(%"$ *% .$# .u'"% r# (% 3# s# !u s% $*.#" ($u3% .$# 'u!-# *% 24 *% r%. (n cadrul acestor intinderi prin mobilizare pasiva includem si tehnicile de scripetoterapie, intinderea prin autoincarcare sau cu greutati atasate. #oate avand rolul de a intinde pasiv structurile retracturate. 3. I!"#!*%r%$ (r#! #. 1#'#3$r% $c"#)$ s# $c"#)$ $s#s"$"$ %e realizeaza prin contractia musculaturii antagoniste directiei de retractura. $eci, daca retractura este pe fle"ori contract activ e"tensorii. Avanta&ul acestei tehnici il constituie faptul ca pacientul controleaza voluntar forta, directie, viteza si intensitatea intinderii, toti acesti parametri crescand in intensitate pana la durere. (n acest tip se includ si procedurile de hidro-kinetoterapie, scripetoterapia activa si tehnicile de terapie ocupationala. O1s%r)$"##, "%su"ur#'% #!+'$.$"% !u s% su(u! .$!%)r%' r *% #!"#!*%r%. Ac%s"% .$!%)r% s% $('#c$ * $r *u($ sc$*%r%$ #!+'$.$"#%#. M$r% $"%!"#% *$c$ $r"#cu'$"#$ %s"% #!+'$.$"$2 (%!"ru c$ *$c$ $r"#cu'$"#$ %s"% #!+'$.$"$ .$!%)r$ ( $"% *%c'$!s$ *ur%r% s# *ur%r%$ (r *uc% (% c$'% r%+'%;$ c !"r$c"ur$2 c$r% )$ #.(#%*#c$ .$# .u'" .#sc$r%$. S# $s"+%' s% #!c7#*% u! '$!" )#c# s. E;#s"$ r#scu' ru(%r## s"ruc"ur#' r (%!"ru c$ #!+'$.$"#$ sc$*% r%3#s"%!"$ s"ruc"ur#' r. A * u$ 1s%r)$"#%, #! cursu' $('#c$r## .$!%)r%' r *% #!"#!*%r%2 "r%1u#% $"%!"#% *% s%1#"$ '$ su1#%c"## *u($ #. 1#'#3$r#2 (%!"ru c$ *% 1#c%# *u($ #. 1#'#3$r# $($r% s"% ( r 3$ s# $($r% r#scu' +r$c"ur#' r ($rc%'$r%. I. 1#'#3$r%$ *%"%r.#!$ . *#+#c$r# 1# c7#.#c% '$ !#)%'u' "%su"ur#' r #! s(%c#$' $ c%' r . # c$r% *%"%r.#!$ sc$*%r%$ r%3#s"%!"%# "%su"ur#' r. P% *% $'"$ ($r"% %*%.u' *% #. 1#'#3$r% (r *uc% COALESCENTA +#1r%' r (+#1r%'% s% '#(%sc #!"r% %'%& s# $s"+%' !u .$# $'u!%c$. A($r $*%r%!"%'% s# cr%s"% r#scu' *% ru(%r%. Al patrulea obiectiv al programului kinetic: CRESTEREA FORTEI MUSCULARE $in punct de vedere mecanic, forta reprezinta un parametru si o conditie a miscarii. $in punct de vedere biologic, forta reprezinta o calitate fizica ce permite deplasarea in spatiu, mobilizarea unui segment in raport cu altul, invingerea unei rezistente e"terne, stabilizarea parghiilor corpului. Parametrii de care depinde forta: ;.$iametrul sau suprafata de sectiune a muschiului : depinde de nivelul hipertrofiei musculare care se obtine prin e"ercitii adecvate. %tudiile au demonstrat faptul ca tensiunea ma"ima pe care poate sa dezvolte un muschi este de cca. 3,- : - kg forta=fiecare cm . de suprafata de sectiune. H#(%r"r +#$, reprezinta un proces prin care nu creste numarul fibrelor musculare ci creste continutul acestor fibre in elemente sarcoplasmatice, in proteine contractile, in acizi nucleici musculari A61 si A$1 muscular!, acest proces de hipertrofie depinzand de o activitate musculara de mare intensitate sustinuta de o alimentatie hiperproteica. Penteu a atinge nivelul de hipertrofie, este nevoie de asanumitul e"citant biologic al muschiului. Prin e"citant biologic intelegem un efort aproape ma"imal cu frecvente repetitii. 0n astfel de e"citant biologic determina modificarile proteinelor musculare, determina stimularea sintezei proteice in asa numita perioada de Bsupracompensare post efortC. *"emplu: e"ercitile cu incarcare, repetate de mai multe ori pe sedinta, declanseaza acest Be"citant biologicC necesar cresterii fortei si pentru a fi siguri ca il declanseaza, trebuie ca e"ercitiile sa dea oboseala musculara. Atunci consideram ca s-a produs stresul metabolic. ..1umarul unitatilor motorii 03! active : in repaus sunt active .-+, din totalul 03 ale unui muschi. (n contractia usoara sunt active ;/-3/ , din 03 ale muschiului. (ntr-o contractie cu forta ma"ima pot fi activate @+, din 03. 2a un individ normal, sanatos dar neantrenat, acest @+, reprezinta ma"imul. (n anumite conditii speciale de aparare sau de pericol! este posibila

activarea unui numar mai mare de @+,. Aceasta activare a unui numar progresiv de 03 este datorata %1'-ului care produce impulsuri mai frecvente si mai bine concentrate. E;%rc#"#u' r%(%"$" cr%s"% #! "#.( c$($c#"$"%$ *% c !c%!"r$r% $ c%!"r#' r c r"#c$'#. D%c# cr%s"% c%%$ c% ! # !u.#. r%cru"$r%$ s($"#$'$. 3.8recventa impulsurilor nervoase : cresterea recrutarii activarea unui nr. mai mare de 03! este paralele cu cresterea frecventei impulsurilor si astfel creste paralel cu cresterea descarcarilor 03 active. 'resterea frecventei impulsurilor se produce prin cresterea e"citabilitatii centrilor nervosi. %e produce fenomenul de %03A#(* #*3P)6A2A, frecventa impulsurilor poate varia de la +- +/ de impulsuri=sec, si pe masura ce numarul impulsurilor creste, creste si forta de contractie. $e obicei la -/-+/ de impulsuri=sec, atingem nivelul de contractie aproape de contractia tetanica completa. 3usculatura posturala care de obicei se gaseste in contractie tonica, primeste +-.+ de impulsuri=sec. 'resterea sumatiei temporale, adica cresterea frecventei impulsurilor este determinata de cresterea e"citatiei focarului cortical. A'"+%' s(us2 cr%s"%r%$ +r%c)%!"%# #.(u'sur#' r *%(#!*% *% c !c%!"r$r%$ !%r) $s$. -.%incronizarea activitatii 03 active : la inceput se produc recrutari difazate, la frecvente diferite ale impulsurilor, astfel, la un subiect neantrenat, activitatea musculara va fi asincrona. 'ontractia care se va produce va fi lina, lent crescatoare si evident de forta mai mica. %incronizarea poate determina o contractie tetanica puternica. %incronizarea se face progresiv si se antreneaza progresiv, paralel cu cresterea frecventei impulsurilor, pana se atinge pragul la -/-+ de impulsuri=sec. D%c#2 s#!cr !#3$r%$2 cr%s"% ($r$'%' cu $!"r%!$.%!"u'. Pr#! c .($r$"#%2 '$ u! !%$!"r%!$"2 s#!cr !#3$r%$ *%($s%s"% -r%u 2GK2 #! )r%.% c% '$ u! $!"r%!$" s#!cr !#3$r%$ $"#!-% CGK s# c7#$r (%s"%. +.0ltimii 3 parametri numarul unitatilor motorii 03! active, frecventa impulsurilor nervoase si sincronizarea activitatii 03 active! formeaza ceea ce numim 8A'#)6(( 1*06)1A2(, si reprezinta comple"ul cauzal al cresterii fortei musculare in primele . saptamani de antrenament de la inceperea antrenamentului! interval in care nu se pune problema hipertrofiei. <.3arimea 03 : legat de acest parametru, parametrii 03 sunt: -$imensiunea somei; -$iametrul a"onului - 6aportul inervatie=nr.de fibre musculare inervate -3arimea potentialului de actiune PA! al 03 care determina forta generata O1s%r)$"##, UM .#c# $u (r$-ur# *% %;c#"$1#'#"$"% .#c#2 su!" r%cru"$"% (r#.%'% *$r *%3) '"$ "%!s#u!% .uscu'$r$ (+ r"$ *% c !"r$c"#%& s'$1$. I! "#.(2 s% r%cru"%$3$ UM " " .$# .$r# *$"$ cu cr%s"%r%$ #!"%!s#"$"## s"#.u'u'u#2 s# $c%s"% u!#"$"# *%3) '"$ + r"% " " .$# .$r#. Ac%s"$ %s"% (r#!c#(#u' .$r#.## #! *%"%r.#!#s.u' + r"%# .uscu'$r%2 (r#!c#(#u ( s"u'$" *% H%!!%.$!. @.6aportul forta=velocitate viteza! : viteza de scurtare sau alungire a muschiului determina forta. Astfel, scurtarea rapida forta tensiunea! dezvoltata in muschi, in vreme ce alungirea rapida creste forta. (n medie, rapiditatea de contractie a unui muschi striat uman este de ;=./ sec. Aplicand o incarcare, velocitatea scade paralel cu cresterea greutatii aplicate. Atunci cand greutatea = cu forta ma"imala dezvoltata de muschi, contractia devine izometrica. ?.raportul forta=lungime : orice muschi scheletic are o lungime de repaus la nivelul caruia e"ista asanumita Btensiune de repausC dezvoltata in fibrele sale. Alungit peste valorile de repaus, muschiul dezvolta Btensiune de alungireC. Activarea muschiului de la acest nivel determina contractie. Altfel spus, obtinerea initiala a unei tensiuni de alungire stimuleaza contractia. $aca muschiul este alungit peste lungimea tisulara normala, tensiunea activa forta! scade. (ar in conditiile in care alungirea atinge sau depaseste de 3 ori lungimea de echilibru, se producerea fibrei musculare. $aca muschiul este scurtat, contractia muschiului muschiului la acest nivel este mai mica. Practic, la scurare, </-@/, din lungimea ma"ima a&unge ca tensiunea de contractie sa fie zero. O1s%r)$"#%, F r"$ *% c !"r$c"#% cr%s"% #! -%!%r$' ($r$'%' cu cr%s"%r%$ 'u!-#.## #!#"#$'%. CONTRACTIA MUSCULARA 6reprezinta modalitatea de e"primare a fortei si singura modalitate a acesteia de a se mentine sau a creste. 'lasic, e"ista . tipuri ma&ore de contractie: contractia izometrica si izotonica. (n fapt mai e"ista si al treilea tip de contractie: izokinetica. 1. C !"r$c"#$ #3 .%"r#c$ reprezinta cresterea tensiunii interne a muschiului fara modificarea lungimii fibrei musculare. 3uller si 4ettinger au dovedit primii faptul ca in timpul contractiei izometrice circulatia musculara este suspendata. $atorita acestui fapt, in timpul contractiei izometrice, se acumuleaza Bo datorie de o"igenC si de asemenea se acumuleaza cataboliti reziduri rezultate din contractie!. 3arimea datoriei de o"igen si a acumularii de cataboliti este direct proportionala cu tensiunea dezvoltata in timpul contractiei izometrice. $e asemenea tensiunea dezvoltata in muschi este direct proportionala cu cresterea fortei. 'u cat contractia izometrica este mai intensa, cu atat datoria de o"igen va fi mai mare si acumularea de cataboliti va fi mai mare si cu atat va creste mai mult forta musculara si se va produce hipertrofia musculara. (ntr-o contractie izometrica este necesara dezvoltarea a cel putin 3+, din contractia ma"imala. $ar hipertrofia se obtine numai la .=3 din forta ma"ima. (ntre ./-3+, din forta ma"ima, contractia mentine nivelul de forta care e"ista, iar sub ./, din nivelul ma"im scade forta de contractie. 'ontractia izometrica care atinge cel putin .=3 din forta ma"ima, dezvolta un deficit de o"igen si o acumulare de cataboliti care face ca la oprirea acestei contractii sa se produca +%! .%!u' *% RE8OUND. Adica, la oprirea contractiei, circulatia creste cu peste -/, din nivelul circulatiei de repaus, se produce o stimulare metabolica, ceea ce determina cresterea sintezei proteice si a sintezei intranucleare A$1 si A61! si se produce hipertrofia fibrei. $eci, FACTORUL INTRINSEC, descoperit pentru prima data de 3uller si 4ettinger, reprezinta lantul de reactii metabolice care duc la cresterea fortei si la hipertrofie musculara. $eclansarea factorului intrinsec se produce numai peste pragul de </-@/, din forta ma"ima .=3 din forta ma"ima!. *ste legea definita de 2iberson. $urata contractiei izometrice. *"ista notiunea de timp de utilizare a muschiului, se defineste ca durata mentinerii unei tensiuni ma"ime posibile. 2a persoanele antrenate timpul de utilizare constanta a muschiului nu poate depasi ;. sec., la persoanele neantrenate < sec, iar la bolnavi 3< sec=contractie. *"emple de e"ercitii pe baza contractiei izometrice: 16 %;%rc#"#u' u!#c2 scur"2 #3 .%"r#c2 3#'!#c E EUSI5 'alitatile acestui e"ercitiu trebuie sa fie: in primul rand sa dezvolte mai mult de </-@/, din forta ma"ima, deci sa atinga pragul care declanseaza factorul intrinsec, si sa nu dureze peste < sec. Pentru ca daca dureaza mai mult, nu creste forta, dar risca sa produca tulburari importante in circulatia generala 26 %;%rc#"#u' r%(%"#"#)2 scur"2 #3 .%"r#c2 3#'!#c E ERSI5 %unt e"ercitii repetate de ./ de ori. *"ercitiul este reprezentat de o contractie izometrica scurta, pauzele dintre e"ercitii fiind de ./ sec. $esigur ca rezultatele cu *6%(9 sunt mai bune dacat cu *0%(%, pentru ca prin repetitie, sansa de a atinge nivelul prag pentru declansarea factorului intrinsec este mai sigura. Pentru a determina nivelul de forta dezvoltat, este importanta lungimea la care se realizeaza izometria. $e obicei, muschiul dezvolta tensiuni ma"ime la lungime ma"ima. (n orice caz, intr-o anumita pozitie, la o anumita lungime, nu toate fibrele sunt activate la aceeasi tensiune. $e e"emplu: muschiul cvadriceps, la </ / subiectul in decubit dorsal, membrele inferioare e"tinse, ridicate si mentinute la <//! tensiunea dezvoltata in cvadriceps necesara pentru mentinere! este de cca.3+--+, din forta ma"ima. 2a .+ / fata de orizontala, contractia izometrica necesara mentinerii pozitiei, dezvolta cca.?/, din forta ma"ima. Antrenand succesiv un muschi la lungime scurta, medie si lunga, si apoi invers, s-a constatat ca forta devine din ce in ce mai mare pana a&unge la de 3-- ori mai mare fata de pozitia initiala. #otusi, se considera ca antrenarea la pozitia cea mai lunga este cea mai buna. $eci conteaza conteaza foarte mult unghiul lungimea muschiului! in ceea ce priveste nivelul de forta dezvoltat. 0rmeaza cursul ;. : BAvanta&ele contractiei izometriceC! A9ANTA0ELE CONTRACTIEI I5OMETRICE curs 12 R%c$(#"u'$r% *#! cursu' =I, $eci: *0%(9 si *6%(9 reprezinta forme de antrenament ce folosesc contractia izometrica. *le trebuie sa indeplineasca anumite calitati: (n *0%(9 : intensitatea contractiei sa depaseasca </-@/, din forta ma"ima pentru a putea declansa aparitia factorul intrinsec - durata contractiei nu trebuie sa depaseasca < secunde, pentru ca e"ista riscul ca prin cresterea duratei, forta sa nu creasca suficient, ba dimpotriva sa scada, si sa se produca tulburari ma&ore ale circulatiei generale. (n *6%(9 : repetitie de ./ de contractii cu pauze intre ele de ./ de secunde - rezultatele sunt cu mult mai bune deoarece repetitia favorizeaza declansarea mai sigura a factorului prag, intrinsec. (mportanta este lungimea muschiului la care se face contractia izometrica. *"ista acest tip de antrenament in care se face succesiv contractia izometrica pe lungime scurta, medie si lunga, si invers, astfel incat forta la pozitia initiala sa a&unga de 3-- ori mai mare fata de celelalte. 'auza care de termina aparitia acestei forte o reprezinta 8A'#)602 $* '))6$)1A6*. Pr#!c#($'%'% A9ANTA0E $'% c !"r$c"#%# #3 .%"r#c% su!", - *ficienta buna in ceea ce priveste cresterea de forta si hipertrofie. (n orice caz aceste modele de contractie izometreica asigura atat cresterea de forta cat si un grad suficient de hipertrofie, fiind superioare altor tehnici; - Acest tip de contractie creste rezistenta muscculara; - *ste o tehnica simpla; - Presupune durate scurte de antrenament; - 1u solocita articulatia; - %unt mai putin obositoare. Pr#!c#($'%'% DE5A9ANTA0E $'% c !"r$c"#%# #3 .%"r#c% su!", - 'reste munca ventricolului stang; - 'reste ritmul cardiac alura ventriculara!; - 'reste tensiunea arteriala mai ales #A%-minima! : un dezavanta& ma&or; - *"ercitiile se fac cu respiratie blocata pentru un anumit interval de timp ? : ;. sec! si uneori, daca pauzele intre e"ercitii sunt prea scurte, e"ista riscul cresterii presiunii intratoracice si intracraniene, determinand uneori accidente f.grave infarctul moiocardic sau A5'!. Aceste tipuri de antrenament sunt contraindicate persoanelor cardiace sau cu tulburari si variatii periculoase ale #A; - 1u influenteaza supletea articulara, adica nu vor actiona in sensul cresterii cresterii gradului de mobilitate al structurilor; - #onifica e"clusiv fibrele care sunt antrenate la unghiul respectiv nu tonifica toate fibrele musculare!; - Antreneaza e"clusiv pentru activitati care presupun contractii lente cu raspuns intarziat deci nu vor antrena coordonarea pentru activitati motorii comple"e! CONTRACTIA I5OTONICA P$r$.%"ru' c$r% s% . *#+#c$ #! "#.(u' c !"r$c"#%# %s"% 'u!-#.%$ .uscu'$r$ si, cel putin in teorie, miscarea articulara se realizeaza cu tensiune musculara constanta, pe tot parcursul miscarii.

Acest lucru nu este chiar adevarat, in sensul ca, tensiunea de contractie este ma"imala atunci cand actiunea incepe cand muschiul este scos din inertie!, dupa care, pe masura ce lungimea muschiului scade, forta dezvoltata tensiunea musculara! scade si ea. C !"r$c"#$ #3 " !#c$ s#.('$ fara incarcare, fara contragreutate! : 10 creste forta musculara (n functie de modificarea lungimii, daca in timpul cionstractiei ezotonice asistam la scurtarea fibrei capetele se apropie! este vorba de o contractie dinamica concentrica! $aca dimpotriva, in timpuil contractiei asistam la o lungire parado"ala a fibrei capetele fibrei se vor departa! datorita unei forte e"terioare care invinge rezistenta muschiului, discutam despre o contractie dinamica e"centrica. Ambele tipuri, determina cresterea fortei musculare, in conditiile in care raportul dintre capacitatea de contractie a muschiului si valoarea rezistentei opuse este corect. C !"r$c"#$ #3 " !#c$ cu r%3#s"%!"$ : cea mai utilizata forma de antrenament fizic, care determina cresterea fortei musculare si hipertrofie. Avanta&ele contractiei izotonice: -antrenamentul prin contractie izotonica asigura o mai buna coordonare nervoasa; -antreneaza in egala masura la toate unghiurile de miscare toate fibrele musculare antrenate; -avanta&ul fundamental ramane insa capacitatea contractiei izotonice de a pastra sau recastiga imaginea motorie modelul de miscare!; -are capacitatea de a creste si forta si rezistenta musculara; -creste forta utila pentru actiunile in viteza; (mportant este sa se lucreze mult si cu contractii repetate. (n acest caz, prin insumare, se atinge mullt mai sigur si mai rapid nivelul prag de declansare a factorului ntrinsec. (n functie de rezistenta care se aplica contractiei izotonice, e"ista scheme de recuperare de antrenament! folosind rezistenta ma"imala si e"ista scheme de recuperare de antrenament! folosind rezistenta moderata. %e utilizeaza deci . variante de rezistenta R%3#s"%!"$ .$;#.$'$ este definita ca fiind acel tip de efort pe care subiectul nu poate sa-l repete decat de ma"imum .-3 ori, sau in conditiile in care subiectul este intr-o stare de concentrare mai mica, sau intr-o stare de oboseala musculara, nu reuseste sa performeze decat o singura data. (ntotdeauna, aceste nivele de rezistenta se e"prima in kg, sau in kg forta in functie de aparat, si este esential ca acest gen de rezistenta ma"imala sa se faca pe toata amplitudinea miscarii. $e obicei, acest tip de antrenament, se utilizeaza la sportivi si in orice caz la subiesti adulti sanatosi. 6ezistenta moderata : pleaca de la un nivel de efort de 3/--/, din forta ma"ima, care creste treptat pana a&unge la </-@/, din forta ma"ima si in orice caz se performeaza cu repetari pana la oboseala. 6epetarile devin din ce in ce mai multe, frecventa este mare, si in aceste conditii, sincronizarea antrenarii fibrelor musculare va fi din ce in ce mai mare gradual. $eci, ultimile repetari ridicari! sa se faca cu oboseala, pentru ca acest efort declanseaza stresul metabolic care devine e"citantul biologic pentru cresterea fortei musculare si pentru hipertrofie. Acest e"citant declanseaza precesele metabolice.

Pag - din -