Sunteți pe pagina 1din 9

Plumb

de George Bacovia

Dormeau adnc sicriele de plumb, Si flori de plumb si funerar vestmint -Stam singur n cavou... si era vint... Si scirtiiau coroanele de plumb.

Dormea ntors amorul meu de plumb Pe flori de plumb, si-am inceput s-l strig -Stam singur lng mort... si era frig... Si-i atirnau aripile de plumb.

1.Elemente imbinatoriale: Poezia plumb deschide volumul cu acelasi nume aparut in anul 1916.Bacovia asimileaza formulele poetice originale cu melancolia versului eminescian si tristetia din poezia lui Goga, reusind sa creeze o lirica dezolanta, de factura simbolistica astfel dramatismul este sugerat prin corespondenta ce se stabileste intre materie si spirit. 2.Titlul: Este alcatuit din simbolul plumb ,care sugereaza apasarea,starea de angoasa si imposibilitatea gasirii unei solutii.Titlul se afla intr-o stransa relatie cu textul si constituie atat simbolul central al poeziei, cat si a volumului. 3 Tema: Este cea a inadaptarii poetului la societate ,o lume stranie pe care o proiecteaza intr-un univers interior,redat singuratatii,ceea ce marcheaza si viziunea poetului despre lume. 4 Structura si semnificatiile: Poezia este constituita din doua catrene aflate in simetrie perfecta si se desfasoara sub forma unei confesiuni lirice,exprimta printr-un monolog. Incipitul poeziei dormeau adanc sicriele de plumb,cuprinde doua simboluri obsedante ale lirici lui Bacovia : sicrie si plumb, ce conduc la identificarea campului semantic al mortii. Strofa intai, continua cu descrierea elementelor ce compun cadrul spatial inchis ,unde eul liric se simte claustrat asemeni atmosferei dintr-un cavou. Elementele decorului funerar sunt sicrie de plumb,funerar vesmant,flori de plumb, si coroanele de plumb. In acest cadru singurul element de miscare este vantul , insa produce efectul rece al mortii asa cum apare in versul si scartaiau coroanele de plumb. Cadrul temporal nu este precizat insa prin atmosfera macabra se sugereaza nocturnul. Strofa a doua debuteaza sub semnul tragicului existential generat de disparitia sentimentului iubirii dorma intors amorul meu de plumb.Cuvantul intors constituie misterul poeziei ,deoarece sugereaza intoarcerea cu fata spre apus ,cum spune Blaga,astfel aripile de plumb sunt o sugestie pentru moarte, de unde si starea de nevroza exprimata prin strigatul de disperare,si-am inceput sa strig. Legatura dintre cele doua strofe este data de starea de solitudine exprimata prin motivul singuratatii stam singur o stare specific bacoviana, o stare simbolista. 5 Nivelurile esteticului poetic:

La nivel poetic se poate sesiza o pondere mare a vocalelor:o,u si i asociate consoanelor dure:b,p,m,n,,,t. Morfologic textul se caracterizeaza prin prezenta verbelor staticedormeau,stau,era,scartiau, atarnau a verbelor la perfect compus : am inceput sau la conjunctiv: sa strig. Prezenta acestor verbe sugereaza disperarea poetului datorita atmosferei sumbre a mortii. Din punct de vedere sintactic textul este structurat pe baza propozitiilor ordonate copulativ sau prin justapunere. Lexical textul se realizeaza pe baza cuvintelor din campul semantic al mortii sicriu,funerar,mort,cavou,toate redand monotonia. Din punct de vedere stilistic remarcam aparitia simbolurilor plumb,cavou si singur. Simbolul plumb apare ca un cuvant obsesiv redat de trei ori in fiecare strofa ,asezat si in rima 1-4 sugereaza prin greutatea metalului, apasarea sufleteasca, prin cromatica , starea de monotonie,iar prin sonoritate, caderea grea,funebra. Cavoul este un simbol ce sugereaza spatiul interior, sufletul interior al poetului ,dar si imposibilitatea iesirii din lumea in care traieste si nu-i intelege aspiratiile. Simbolul singur construit prin motivul singuratatii reda starea eului liric si marcheaza monologul interior. 6 Concluzia: Prin poezia Pumb , Bacovia exprima drama unui suflet incatusat, dezvaluie o realitate austera si dezolanta,poezia fiind o meditatie profunda asupra conditiei umane aflata in imposibilitatea comunicarii interiorului sufletesc cu exteriorul.

Testament
de Tudor Arghezi
Nu-i voi lsa drept bunuri, dup moarte, Dect un nume adunat pe o carte, n seara rzvrtit care vine De la strbunii mei pn la tine, Prin rapi i gropi adnci Suite de btrnii mei pe brnci i care, tnr, s le urci te-ateapt Cartea mea-i, fiule, o treapt. Ca s schimbm, acum, intia oar Sapa-n condei i brazda-n calimar Btrnii au adunat, printre plavani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite i leagane urmailor stpni. Aeaz-o cu credina cpti. Ea e hriovul vostru cel dinti. Al robilor cu sricile, pline i, frmntate mii de sptmni Le-am prefacut n versuri i-n icoane, Fcui din zdrene muguri i coroane. De osemintele vrsate-n mine.

Veninul strns l-am preschimbat n miere, Lsnd ntreaga dulcea lui putere Am luat ocara, i torcnd uure Am pus-o cnd s-mbie, cnd s-njure. Am luat cenua morilor din vatr i am fcut-o Dumnezeu de piatr, Hotar nalt, cu dou lumi pe poale, Pznd n piscul datoriei tale.

Si izbveste-ncet pedesitor Odrasla vie-a crimei tuturor. E-ndreptirea ramurei obscure Ieit la lumin din padure i dnd n vrf, ca un ciorchin de negi Rodul durerii de vecii ntregi.

ntins lene pe canapea, Domnia sufer n cartea mea.

Durerea noastra surd i amar O grmdii pe-o singur vioar, Pe care ascultnd-o a jucat Stpnul, ca un ap njunghiat. Din bube, mucegaiuri i noroi Iscat-am frumusei i preuri noi. Biciul rbdat se-ntoarce n cuvinte

Slov de foc i slov faurit mparechiate-n carte se mrit, Ca fierul cald mbriat n clete. Robul a scris-o, Domnul o citete, Fr-a cunoate ca-n adncul ei Zace mania bunilor me

1 Aparitie si incadrare: Poezia testament deschide volumul Cuvinte potrivite (1927) si este o arta poetica deoarece Arghezi isi exprima convingerile despre arta despre rolul poetului in societate. Poezia este o arta poetica moderna deoarece in cadrul ei apare o tripla problematica , si anume:transfigurarea socialului in poetic, promovarea esteticii uratului si raportul dintre inspiratie si tehnica poetica. 2 Titlul: Este in deplin acord cu textul, el are valoare conotativa deoarece mostenirea este de una de factura spirituala. 3 Tema: O reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug creatie lasata mostenire unui fiu spiritual , iar motivul central este cel al cartii deoarece simbolizeaza ideea de cunoastere, iar viziunea despre lume a poetului se afla in stransa relatie cu principiul modernist cu esteticul uratului. 4 Structura discursului liric: Este conceputa sub forma unui monolog adresat , in care lirismul subiectiv se realizeaza prin marci reprezentate prin pronume,adjective pronominale ,verbe la persoana 1 in relatie cu persoana 2. Textul poetic contine 6 strofe inegale,ceea ce reprezinta tot o marca a modernismului.

Inceputul este organizat sub forma adresarii directe prin intermediul unei reactii nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte, continnd ideea mostenirii spirituale un nume adunat pe-o carte. Prima strofa continua cu metafora seara razvratita pentru a face trimitere la trecutul zbuciumat al strabunilor ,care se leaga de generatia urmatoare prin intermediul cartii considerata o treapta a prezentului. Poetul prin intermediul eului liric apare ca un liant intre generatii asa incat opera sa este o teapta in desavarsirea cunoasterii. In strofa a doua cartea devinehrisovul vostru al dintai reprezentand un document fundamental asemenea bibliei sau o marturisire istorica a suferintei stramosilor al robilor. Cea de-a tria strofa are ca idee centrala transformarea poeziei intr-o lume a concretului prin urmare se schimba instrumentele de munca:sapa si brazda devin condei si calimara. Poetul prin specificul muncii sale este un nascocitor capabil sa transforme graiul lor cu indemnuri pentru vite in cuvinte potrivite metafora ce desemneaza poezia ca mestesig nu ca inspiratie divina. Efortul poetului presupune un timp indelungat necesar transfigurarii artistice si muncii asupra cuvantului pentru transformarea lui. In viziunea lui Arghezi cuvintele se metamorfozeaza, dar isi pastreaza forta expresiva veninul strans l-am preschimbat in miere/lasind intreaga dulcea-lui putere. Strofa a patra debuteaza cu confesiunea liricaam luat ocara si torcand usure prin care poetul face ca versurile sale sa exprime imagini sensibile dar si sa puna in evidenta raul sa-njuredeoarece arta are functie moralizatoare. Totodata prin intrmediul artei poeziei trecutul se sacralizeaza astfel cenusa mortiilor devine dumnezeu de piatra. In strofa urmatoare apare din nou transfigurarea socialului in estetic prin faptul ca durerea, revolta sunt concentrate in poezie aceasta fiind simbolizata prin vioara. Strofa contine o serie de elemente din estetica uratului, ceea ce sugereaza ca formele artistice pot fi nascute si din bube,mucegaiuri si noroi.De asemenea in viziunea lui Arghezi poezia reprezinta un mijloc de razbunare pe suferinta strabuniilor biciul rabdat se-ntoarce-n cuvinte. Ultima strofa pune in lumina faptul ca muza Domnita pierde in favoarea mestesugului poetic sufera in cartea mea. Arghezi in final da o definitie metaforica a creatiei vazuta ca o imbinare intre slova de foc, simbol al inspiratiei si slova faurita, simbol al muncii creatoare.Este evidentiata si conditia creatorului robul a scris-o deoarece poetul este un rob al scrisului , un truditor al condeiului, un slujitor al cuvantului Domnului. 5 Nivelurile esteticului poetic: La nivel lexico-semantic se observa acumularea de cuvinte nepoetice, apartinand esteticului uratului: bube,mucegaiuri,noroi,ciorchini de negi sau cuvinte arhaice si regionale : hrisov,rapi,gropi,plavani,precum si a termenilor religiosi: credinte. La nivel morfo-sintactic textul se caraterizeaza prin jocul timpurilor verbale ce sugereaza relatia poetului atat cu stramosii cat si cu urmasii, iar negatia dobandeste caracter de afirmatie. 6 Nivelul stilistic: La nivel stilistic limbajul este predominant metaforic, dar apar si comparatii inperechiate in carte se marita ca fierul cald sesizam si epitete sugestive seara razvratita, torcand usure sau oximoronul venin miere. 7 Concluzia: In viziunea lui Arghezi orice act spiritual indica un cult al strabunilor ceea ce determina responsabilitatea scriitorului fata de neamul din care face parte.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii


de L. Blaga
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii i nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntlnesc n calea mea n flori, n ochi, pe buze ori morminte. Lumina altora sugrum vraja neptrunsului ascuns n adncimi de ntuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii tain i-ntocmai cum cu razele ei albe luna nu micoreaz, ci tremurtoare mrete i mai tare taina nopii, aa mbogesc i eu ntunecata zare cu largi fiori de sfnt mister i tot ce-i neneles se schimb-n nenelesuri i mai mari sub ochii meicci eu iubesc i flori i ochi i buze i morminte.

1.Aparitia si incadrarea in specie: Poezia eu nu strivesc corola de minuni a lumiideschide volumul Poemele lumii(1919).Este o arta poetica,deoarece reprezinta profesia de credinta a lui blaga, care pune in evidenta cele doua preocupari ale sale:filozofia si poezia. Creatia literara a lui Blaga sta sub semnul modernitatii, a expresionismui,iar relatia dintre viziunea poetica si acest curent se realizeaza/contureaza in jurul unor aspecte precum excerbrarea eului poetic in fata cosmosului,sentimentul absolutului, interiorizarea si spiritualizarea peisajului interior. 2.Titlul: Este alcatuit dintr-un enunt amplu ce anticipa continutul de idei al discursului liric si se reia in incipitul acestuia. 3. Tema: O reprezinta atitudinea poetului fata de misterele universului la care se adauga si dorinta acestuia de a raspunde problemei destinului omului in univers,problemei cunoasterii si rolului creatorului in lume. 4.Structura si semnificatiile: Poezia este alcatuita din 20 de versuri libere, cu metrica variabila, utilizandu-se tehnica moderna a ingambamentului. In prima segventa se reia titlul astfel incipitul este alcatuit din primele doua versuri care precizeaza pozitia eului liric fata de misterele universului.In acest context pronumele personal eu il desemneaza pe poet ,iar verbele nu strivesc si nu ucid sugereaza atitudinea acestuia fata de corola de minuni a lumii o metafora revelatorie ,sugestie pentru misterele universului. Incipitul este in stransa relatie cu finalul, care explica motivul pasiunii pentru protejarea si amplificarea tainelor universale. Cea de-a doua segventa este o ampla confesiune lirica ce se organizeaza in jurul unor opozitii ce se amplifica mereu: eu-altii ,lumina mea-lumina altora.Termenii sunt utilizati cu sensuri conotative,astfel lumina mea este o metafora ce

reflecta gandirea poetica,gandire de tip lucifer,pe cand lumina altora exprima gandirea celorlalti ,gandirea logica, rationala, de tip paradiziac. Prin formele concrete ale misterelor: flori,ochi,buze ,ori morminte Blaga marcheaza frumusetea naturii,puritatea sufletului , iubirea,posibilitatea comunicarii sau taina mortii. Verbele au forma afirmativa sporesc ,imbogatesc.Ele capata valoarea unui prezent etern si marcheaza atitudinea poetului,grija si datoria pe care o are fata de misterul cosmic. Finalul poeziei constituie ultima segventa, cu rol de concluzie, chiar daca este exprimata in raport de cauzalitate prin caci. Prin urmare in viziunea lui Blaga cunoasterea poetica este un act de contemplare, dar si un act de iubire caci eu iubesc si flori si ochi,si buze si morminte.. 5.Nivelurile limbii: La nivel morfo-sintactic se poate observa plasarea pronumelui personal euin pozitie initiala,care se repeta de 6 ori, ceea ce sustine caracterul de confesiune si pune in evidenta raportul poetului cu lumea.De asemenea conjunctia si aparede 10 ori ceea ce-i da cursivitate discursului liric si accentueaza ideea de cunoastere. La nivel lexico-semantic se observa termnii din campul semantic al misterului, realizat printr-o serie de metafore revelatorii, ca de exemplu a lumii taine, nepatruns ascuns,intunecata zare, sfant mister, neintelesuri si mai mari. Opozitia intuneric-lumina da echilibru textului sipune in relatie cele doua tipuri de cunoastere:poetica si lirica. Din punct de vedere stilistic, textul este o ampla metafora, iar organizarea ideilor se face in jurul unor imagini realizate printr-o comparatie ampla,a atitudinii poetice cu luna si-ntocmai cum cu razele ei luna . 6.Concluzia: Poezia lui Blaga are caracter modern, deoarece pornind de la conditia ganditorului,a creatorului de geniu, se ajunge la o noua forma de versificatie, prin promovarea versului liber. Problema misterelor universului l-a preocupat intotdeauna pe Blaga,cel care in eseul Pietre pentru templul meu,marturisea Datoria noastra in fata unui adevarat mister, nu e sa-l lamurim, ci sa-l adancim asa de mult incat sa-l transforman intr-un mister si mai mare.

Riga Cripto si lapona Enigel


(balada)
Menestrel trist, mai aburit Ca vinul vechi ciocnit la nunt, De cuscrul mare druit Cu pungi, panglici, beteli cu funt, Mult ndrtnic menestrel, Un cntec larg tot mai ncearc, Zi-mi de lapona Enigel i Crypto, regele-ciupearc! - Nunta frunta! Ospul tu limba mi-a fript-o, Dar, cntecul, tot zice-l-a, Cu Enigel i riga Crypto. - Zi-l menestrel! Cu foc l-ai zis acum o var; Azi zi-mi-l strns, ncetinel, La spartul nunii, n cmar.

de I. Barbu
* Des cercetat de pdurei n pat de ru i-n hum uns, mprea peste burei Crai Crypto, inim ascuns, La vecinic tron, de rou parc! Dar printre ei brfeau bureii De-o vrjitoare mntarc,

De la fntna tinereii. i ri ghioci i toporai Din gropi ieeau s-l ocrasc, Sterp l fceau i nrva, C nu voia s nfloreasc. n ri de ghea urgisit, Pe-acelai timp tria cu el, Lapon mic, linitit, Cu piei, pre nume Enigel. De la iernat, la punat, n noul an, s-i duc renii, Prin aer ud, tot mai la sud, Ea poposi pe muchiul crud La Crypto, mirele poienii. Pe trei covoare de rcoare Lin adormi, torcnd verdea: Cnd lng sn, un rig spn, Cu eunucul lui btrn, Veni s-o-mbie, cu dulcea: - Enigel, Enigel, i-am adus dulcea, iac. Uite fragi, ie dragi, Ia-i i toarn-i n puiac. - Rig spn, de la sn, Mulumesc Dumitale. Eu m duc s culeg Fragii fragezi, mai la vale. -Enigel, Enigel, Scade noaptea, ies lumine, Dac pleci s culegi,

ncepi, rogu-te, cu mine. -Te-a culege, rig blnd... Zorile ncep s joace i eti umed i plpnd: Team mi-e, te frngi curnd, Las. - Ateapt de te coace. -S m coc, Enigel, Mult a vrea, dar vezi, de soare, Visuri sute, de mcel, M despart. E rou, mare, Pete are fel de fel; Las-l, uit-l, Enigel, n somn fraged i rcoare. - Rig Crypto, rig Crypto, Ca o lam de blestem Vorba-n inim-ai nfipt-o! Eu de umbr mult m tem, C dac-n iarn sunt fcut, i ursul alb mi-e vrul drept, Din umbra deas, desfcut, M-nchin la soarele-nelept. La lmpi de ghea, supt zpezi, Tot polul meu un vis viseaz. Greu taler scump cu margini verzi De aur, visu-i cerceteaz. M-nchin la soarele-nelept, C sufletu-i fntn-n piept, i roata alb mi-e stpn, Ce zace-n sufletul-fntn. La soare, roata se mrete;

La umbr, numai carnea crete i somn e carnea, se dezumfl, Dar vnt i umbr iar o umfl... Frumos vorbi i subirel Lapona dreapt, Enigel, Dar timpul, vezi, nu adsta, Iar soarele acuma sta Svrlit n sus, ca un inel. - Plngi, preacuminte Enigel! Lui Crypto, regele-ciupearc. Lumina iute cum s-i plac? El se desface uurel De Enigel, De partea umbrei moi, s treac... Dar soarele, aprins inel, Se oglindi adnc n el; De zece ori, fr sfial, Se oglindi n pielea-i cheal. i sucul dulce ncrete! Ascunsa-i inim plesnete, Spre zece vii pecei de semn, Venin i rou untdelemn Mustesc din funduri de blestem; C-i greu mult soare s ndure Ciupearc crud de pdure, C sufletul nu e fntn Dect la om, fiar btrn, Iar la fptur mai firav Pahar e gndul, cu otrav, Ca la nebunul rig Crypto,

Ce focul inima i-a fript-o, De a rmas s rtceasc Cu alt fa, mai criasc:

Cu Laurul-Balaurul, S toarne-n lume aurul, S-l toace, gol la drum s ias,

Cu mslaria-mireas, S-i ie de mprteas.

1.Aparitie si incadrare in specie: Poezia a fost publicata in 1924, iar mai tarziu inclusa in volumul Joc secund (1930),fiind si sublineata de poet ca fiind o balada sau un cantec batranesc de nunta, in spatele caruia se ascunde o drama lirica, desfasurata pe un fundal erotic. Poezia se incadreaza in a doua etapa a creatiei lui Barbu, cea baladica si orientala, si este considerata drept un poem de cunoastere, cu aspect alegoric. Sursa de inspiratie este folclorica , insa valorifica spatiul exotic. 2.Titlul: Titlul face trimitere la marile povesti de dragoste, cum sunt Romeo si Julieta sau Tristan si Izolda , insa la Ion Barbu membrii cuplului sunt antagonici, deoarece fac parte din regnuri diferite.Crypto al carui nume inseamna criptic, incifrat,sugereaza apartenenta la familia ciupercilor si se situeaza in ipostaza de rege al fapturilor inferioare. Numele de Enigel provine de la latinescul angelus, adica inger, avand si radacini nordice, fiind asociata si cu denumirea de lapona ,astfel ea reprezinta ipostaza umana,evoluata si dotata cu ratiune. 3.Tema: O constituie iubirea, dar cu un substrat filozofic,conferit de problema cunoasterii, care este problema omului de geniu. 4. Structura si semnificatiile: Din punct de vedere formal poezia este alcatuita din doua parti fiecare dintreele, prezentand cate o nunta, una implinita ,care devine cadrul celeilalte nunti, cea povestita.Constructia are la baza tehnica povestii in rama. Prima parte este alcatuita din 4 strofe si are rolul unui prolog , redand in cateva imagini admosfera de la nunta reala, ce infaptuita prin dialogul dintre nuntasul fruntas si menestrel. Cantaretul este rugat sa relateze povestea dintre Enigel si Crypto, de asemenea este rugat sa o relateze incetinel si stins, ceea ce pune in evidenta ritualul povestitii .In prolog este redat si portretul menestrelului caracterizat prin 3 epitete trist, mai daruit, mult indaratnic , iar invocatia este realizata de 3 ori ceea ce determina transpunerea lui din lumea cotidiana si patrunderea in starea de gratie, necesata rostirii acelui cantec larg. Partea a doua este nunta povestita si se realizeaza in mai multe tablouri poetice si anume: prezentarea lui Crypto si a lumii din care face parte , prezentarea laponei si a spatiului din care provine, intalnirea dintre cei doi, cele trei chemari ale lui crypto si urmate de primele doua refuzuri ale laponei, refuzul categoric al fetei si motivarea lui, incheierea intalnirii si pedepsirea lui Crypto in finalul baladei. 5.Cultura si semnificatii: Spatiul definitoriu pentru Crypto este umezeala pat de rau, huma unsa, tron de roua, acest spatiu este impur, realizat prin amestecul de apa cu pamant, pe cand Enigel vine din tara de gheata, un spatiu rece, ceea ce explica si aspiratia ei spre lumina.

In miscarea de transfumanta,ea poposeste in lumea lui Crypto, aflandu-se in stare de repaus , la fel ca si Luceafarul in lumea fetei de imparat.Crypto este barfit si ocarat de supusii sai , deoarecenu vroia sa infloreasca,adica sa se adapteze lumii pe care o reprezinta, pe cand lapona se inchina la soarele intelept, dorind sa patrunda in sfera cunoasterii. Comunicarea dintre cei doi se realizeaza prin intermediul visului , la fel ca in luceafarul eminescian,iar Riga rosteste de 3 ori descantecul cu scopul de a o determina pe lapona sa ramana in lumea lui. Prima chemare are rezonanta de incantatie si Crypto isi imbie aleasa cu dulceata si fragi elemente ale existentei sale vegetale, dar care au aici conotatii erotice. Fata refuza spunand eu ma duc sa culeg /fragii fragezi mai la vale. La a doua chemare Riga este dispus sa se sacrifice in numele iubirii daca pleci sa culegi /incepi rogute cu mine. Al doilea refuz din partea laponei este sustinut de enumeratia atributelor bland,plapand, ceea ce marcheaza imposibilitatea lui de a se maturiza. A treia oara riga ii propune laponei sa patrunda insomn fraged si racoare, acesta fiind caracteristici ale lumii comune. Refuzul categoric al laponei este motivat ,a treia oara, prin tendinta ei spre absolut ma-nchin la soarelentelept,chiar daca tentatia iubirii a existat vorba-n inima-i infipt-o. Pentru a continua drumul spre cunoastere lapona refuza drumul spre descantec, care se intoarce impotriva lui Crypto si il distruge. El cade prada propriului vis, neputintei si indraznelii de a-si depasi limitele, de a incerca sa intre intr-o lume inaccesibila lui. Finalul este trist, deoarece Crypto devine ciuperca oravitoare si este obligat sa realizeze cuplul cu maselarita mireasa, o ipostaza a degradarii propriului regn. 5.Limbajul: Se realizeaza prin expresivitate, astfel din punct de vedere stilistic sunt sesizabile figuri de stil precum: inversiuni mult indaratnic,zice-l-as, epitete vinul vechi,sterp,naravas,comparatie ca vinul vechi ciocnit la nunta,enumeratia pungi,panglici,beteli,metafore sufletul fantana,pahar e gandul cu otrava si permanenta antiteza dintre Crypto si Enigel. La nivel morfo-sintactic se observa suprarelativul absolut, realizat prin adverbele :mult si prea, iar dialogul evidentiaza muzicalitatea interioara prin asociatie, ca de epemplu : fragi fragezi. 6.Concluzia: Prin intermediul acestui poem Ion Barbu neaga o intreaga traditie literara, inlocuind ideea ca dragostea este un miracol in sine si prezentand drama incompatibilitatii, precum si legea nemiloasa a iubirii, care spune ca cel mai puternic supravietuieste, iar cel mai slab este sacrificat.