Sunteți pe pagina 1din 3

LUMINA CA FACTOR DE VEGETATIE

Factorii de vegetatie sunt elemente ale mediului natural care intervin activ in viata plantelor. Cerintele plantelor fata de factorii de vegetatie variaza mult de la o specie la alta sau hibrid, precum si pe faze de vegetatie. In ultimul timp factorii de vegetatie sunt numiti tot mai frecvent si factorii econogici. a. Lumina ca factor de vegetatie Lumina are un rol deosebit pentru viata plantelor. Prin lumina, energia soarelui se integreaza in planta sub forma de energie potentiala. Lumina conditioneaza desfasurarea procesului de fotosinteza, aparitia organelor florale, inflorirea, fructificare, rezzistenta la cadere. Energia luminoasa este absorbita de clorofila, care, prin procesul de fotosinteza, transforma bioxidul de carbon luat din frunze si apa absorbita de catre radacini, in monozaharide. In procesul de fotosinteza este folosita numai 1-5% din cantitatea de energie luminoasa care vine de la soare variind in functie de speciesau hibrid cultivat. Lumina influenteza viata plantelor prin intensitate, claitate si durata de iluminare. Intensitatea luminii Lumina puternica influenteaza favorabil infratirea, fecundarea, fructificarea, rexistenta la cadere, calitatea cerealelor, continutul de zahar si amidon si are contributie importanta la colorarea si gustul frunctelor. Exista si culturi la care o oarecare umbrire este favorabila, ca de exemplu inul si canepa de fuior, acestea fiind culturi care se seamana des, plantele crescand mai inalte si formand fibre mai subtiri si mai rezistente. Calitatea luminii Compozitia spectrala a luminii prezinta importanta pentru sinteza diferitelor substante. Razele rosii si galbene contribuie la sinteza dratilor de carbon, iar cele albastre la sinteza hidrantilor de carbon iar cele albastre la sinteza proteinelor. Durata iluminarii Reprezinta numarul de ore pe zi, cat plantele sunt expuse la lumina. La ecuator, zilele sunt egale cu noptile si au aceeasi durata tot timpul anului. Trecand de la ecuator spre poli, zilele devin din ce in ce mai lungi vara si din ce in ce mai scurte iarna. Plantele s-au adaptat la aceste conditii de lumina, fenomentul purtand denumirea de fotoperiodism. Ca urmare, se deosebesc:

plante de zi scurta; plante de zi lunga; plante indiferente.

Prin procesul de ameliorare a plantelor, au fost create soiuri si hibrizi pentru aceeasi specie, dar care au comportare diferita la durata zilei. Lumina constituie factorul de vegetatie prin care energia solara se integreaza in planta sub forma de energie potentiala sau energie acumulata in substanta organica. Din cantitatea totala de energie luminoasa se considera ca frunza absoarbe aproximativ 75%, iar restul de 25% este reflectata sau trece prin frunza. La randul ei energia absorbita nu este folosita in totalitate in procesul de fotosinteza ci numai 1-5% si rar peste 5%. Aceasta cantitate de energie folosita efectiv in procesul de fotosinteza poarta numele de coeficient de utilizare a energiei luminoase. Lumina se caracterizeaza prin intensitate, calitate si durata de iluminare. Intensitatea luminii variaza foarte mult. in zilele de iarna este cuprinsa intre 1000 si 2000 lx pe cand in zilele de vara poate ajunge si depasi 40000 lx. Intensitatea luminii mai depinde si de latitudine, altitudine, nebulozitate, prezenta in atmosfera a vaporilor de apa, a prafului etc. Intensitatea luminii influenteaza fotosinteza, infratirea, fructificarea, rezistenta la cadere, cresterea frunzelor si a lastarilor, favorizeaza acumularea glucidelor etc. Pentru ca plantele sa infloreasca si sa fructifice au nevoie de o intensitate de 1100 lx la mazare, 2400 lx la fasole, 1800-2200 lx la orz si grau, 1400-8000 lx la porumb etc. Calitatea luminii. in procesul de fotosinteza si de crestere al plantelor, importanta cea mai mare o au radiatiile rosii si galbene. Radiatiile ultraviolete sunt vatamatoare plantelor si provoaca moartea a numeroase microorganisme, iar cele infrarosii ajungand la suprafata solului se transforma in caldura, influentand direct viata plantelor. Fiecare din radiatiile absorbite de plante influenteaza cu preponderenta sinteza anumitor substante. Astfel, sub actiunea razelor rosii si galbene se sintetizeaza in special hidratii de carbon, iar sub actiunea razelor albastre se sintetizeaza mai mult substantele proteice. Caracteristicile luminii sunt: 1. Durata de iluminare - numrul de ore din zi n care plantele beneficiaz de aciunea luminii. Ea depinde de latitudine, nebulozitate, anotimp, expoziia versantului. La ecuator zilele sunt egale cu nopile. naintnd spre cei doi poli, zilele devin din ce n ce mai lungi vara i mai scurte iarna. Plantele sau adaptat la aceste condiii de lumin, fenomen numit fotoperiodism. Exist plante de zi scurt care fructific la nceputul toamnei (porumb, soia, orez, sorg) i plante de zi lung, care fructific vara (ovz, orz, gru, secar, mazre, mutar, cartofi timpurii, cpun). Sunt i specii de plante indiferente (hric, floarea-soarelui, bumbac, vinete). 2. Intensitatea luminii - este dat de numrul de uniti luminoase care se transmit de la o surs (soarele) pe unitatea de suprafa i n unitatea de timp. Unitatea de msur luxul. Intensitatea medie

preferat de majoritatea plantelor de cultur este de 8.000-12.000 lici. Lumina mai intens influeneaz favorabil nfrirea, nflorirea, fructificarea, rezistena la cdere, compoziiz chimic a recoltei, culoarea i gustul fructelor. Unele plante cum sunt via de vie, floarea soarelui, sfecla prefer o intensitate mai mare a luminii, altele prefer o lumin slab, difuz, ca de exemplu: inul de fuior, dovleacul, fasolea, trifoiul, cnepa, motiv pentru care se seamn n special n zonele nordice, pe versani cu expoziie nordic, sub form de culturi intercalate. Intensitatea luminii depinde de latitudine, cea mai intens fiind la ecuator i scade spre poli, de altitudine, de nebulozitate, de anotimp, (vara are valori maxime), de ora din zi (crete de diminea pn la prnz apoi scade spre sear). 3. Compoziia luminii - se refer la spectrul radiaiilor ce o compun, cu lungimi de und diferite: razele ultraviolete sunt invizibile, reprezint 1% din energia luminoas ajuns pe pmnt i sunt duntoare plantelor; raze vizibile, reprezentnd 50% din energia luminoas; razele infraroii (calorice)sunt invizibile i produc cldur. Radiaiile roii i galbene au cea mai mare importan pentru fotosintez i pentru sinteza hidrailor de carbon, iar cele albastre pentru sinteza substanelor proteice. Compoziia luminii variaz n funcie de latitudine, altitudine, anotimp, ora din zi. Stiati ca? - Fotosinteza se coreleaz cu intensitatea luminii; dimineaa cnd lumina este mai slab i fotosinteza este mai lent. Spre prnz cresc ambele, apoi scad spre sear. - n zonele nordice lumina este mai srac n radiaii albastre, violete i ultraviolete comparativ cu zonele sudice. - Plantele de zi lung cultivate n condiii de zi scurt i lungesc perioada de vegetaie, iar cele de zi scurt cultivate n condiii de zi lung i-o reduc.

S-ar putea să vă placă și