Sistemul politic Contemporan al Republicii Federale Germania Germania poate unul dintre statele europene cu cea mai interesanta

si in acelai timp controversata istorie Este statul care a trecut printr-o serie de sisteme politice de cea mai variata natura. Format in urma unor rzboaie, a devenit regat, un regat care a pornit cele doua rzboaie mondiale in tendina sa de expansiune. Dup cel de-al doilea Rzboi Mondial Germania a fost mprita in doua intre puterile beligerante, o parte fiind sub influenta URSS, cu un sistem totalitar de natura comunista, iar cealalt parte a reuit cu sprijinul SUA, al Franei si Angliei sa-si construiasc un sistem democratic. In acest moment, vorbim despre Germania ca despre cel mai puternic stat european, att din punct de vedere economic, cat si politic. Tocmai aceasta evoluie a Germaniei moderne., de la divizare la unire, de la un stat devastat de rzboi si distrus din punct de vedere economico-politic la cea mai mare putere economico-politica in decurs de doar trei, patru decenii face un studiu al acestui stat att de fascinant. Cu sigu rana ca succesul economic si politic al Germaniei este determinat intr-o mare msura si de structura si sistemul sau politic. Tocmai de aceea incursiunea in acest sistem este extrem de interesanta. Republica Federala Germania se afla in inima europei, si are o suprafaa de 357.000 de kilometri ptrai si un numr de 82 milioane de locuitori. Constituia Federala a Germaniei a fost adoptata in 1949, la sfritul rzboiului si a fost gndita cu titlu provizoriu, dar a rmas neschimbata pana in prezent. Unificarea Germaniei a fost un principiu constituional nc din 1949, principiu ce a fost ndeplinit in 1989. Federalismul si autonomia locala Din denumirea sa deja (Republica Federala Germania reiese caracterul federal al Germaniei. Din punct de vedere administrativ, statui federal german este format din 16 Landuri: Baden -Wurtemberg Bavaria Berlin
1

Brandenburg Bremen Hamburg Hessen Mecklenburg -Vorpommern Niedersachsen Nordrhein -Westfahien Rheinland -Pfalz Sa a r la n d Sachsen Sachsen -Anhalt Schlaswig - Holstein Thuringen

Landurile nu sunt provincii, regiuni sau judee (cum le cunoatem in Romnia), ci sunt STATE in adevratul sens al cuvntului Fiecare din aceste Landuri are un Parlament si un Guvern propriu. De asemenea fiecare Land are propria sa Constituie si propriile sale legi. n ceea ce privete sistemul juridic, fiecare Land in parte are propria sa Curte Constituionala si Curte Suprema de Justiie. Federaia, ca organizare statala este un principiu constituional ce nu poate fi modificat. Numrul si componenta Landurilor poate fi modificata, in acest sens existnd prevederi in Constituia Federala. Astfel ca in Germania Gradul de autonomie este unul absolut. Conform constituiei, statul federal german este dominat de 5 principii fundamentale. Astfel, Germania este o republica democratica, un stat federal, un stat de drept si un stat social. Organele constituionale ale Republicii Federale Germania 1. Preedintele federal (Der Bundespresident).
2

Preedintele Germaniei este eful Statului German. Acesta este ales de ctre o Adunare Generala, organ constituional convocat special cu acest scop. Adunarea Generala de alegere a Preedintelui este formata din Membrii Parlamentului German (Bundestag si Bundesrat). din delegaii Parlamentelor Landurilor Germane si din personaliti de seama ale vieii politice Germane care nu fac parte nici din Parlamentul Federal, nici din parlamentul vreunui Land German. Preedintele este ales cu majoritate simpla pe o perioada de 5 ani. Un preedinte poate ndeplini cel mult 2 mandate. Atribuiile preedintelui. Acesta reprezint germania din punct de vedere juridic in relaiile cu teri. Preedintele semneaz acorduri cu alte state in numele republicii, el acrediteaz Ambasadorii diferitelor tari in Germania. Toate acestea in pofida faptului ca politica externa propriu zisa a statului German nu intra in atribuiile sale ci in cele ale Guvernului Federal. Preedintele numete si demite Judectorii Curii Supreme Federale de Justiie, ofierii si subofierii. De asemenea are dreptul de graiere. Verifica constituionalitatea legilor emise de parlament si le promulga El propune spre vot Parlamentului (innd cont de majoritatea parlamentara) Cancelarul german (eful Guvernului Federal) La propunerea Cancelarului numete si demite Minitri Federali n czui m care ncercarea Parlamentului de a acorda un vot de blam Cancelarului eueaz, la propunerea acestuia preedintele federal poate dizolva parlamentul n Germania Preedintele Federal are un rol predominant de reprezentare Puterea politica propriu zisa a acestuia este extrem de redusa Mare parte din atribuiile sale au doar un caracter formal. Totui, in cazul unei personaliti puternice a preedintelui, acesta se poate impune pe scena politica att intern, ct i extern, fiind cel ce poate numi in linii mari directia politica a Germaniei 2 Parlamentul Federal Parlamentul german este organul ce reprezint poporul german. Acesta reprezint puterea legislativa a Republicii Federale Germane
3

Parlamentul german este format din 2 Camere: Camera Inferioara - Bundestag-ul Camera Superioara - Bundesrat-ul Bundestag-ul Este ales o data la 4 ani prin vot direct. Deputaii Bundestagului sunt alei prin vot liber, secret si direct. Preedintele Bundestagului, este ales, conform tradiiei din rndul celei mai puternice fraciuni parlamentare. Bundestagul german este format din 666 de deputai si este organizat pe comisii de specialitate, de la Comisia de Politic Extern pn la cea de Bugete si Finane. Comisia de Petiii este acea comisie unde cetenii pot depune plngeri asupra diferitelor aspecte ale activitii parlamentului sau pot face propuneri in acest sens. Comisiile se ocupa m principal cu dezbaterea propunerilor legislative. Cele mai importante atribuii ale Bundestag-ul ui german sunt: elaborarea de legi alegerea Cancelarului German. De asemenea, in cadrul Bundestag-ului se dezbat principiile politicii externe si interne ale Germaniei. Bundestagul are si rol de "control" a\ activitii Guvernului Federal. Majoritatea iniiativelor legislative vin din partea Guvernului Federal. O parte din iniiativele legislative vin din partea parlamentarilor, ba chiar si din partea camerei superioare a parlamentului, Bundesrat-ul Bundesrat-ul Bundesrat-ul (Consiliul Federal) este camera superioara a Parlamentului German. Bundesrat-ul este format din Minitri Landurilor Germane, desemnai de ctre acestea, s-au reprezentanii lor. Spre deosebire de alte state, in Germania membrii camerei superioare a parlamentului nu sunt alei prin vot direct.

In funcie de numrul populaiei unui Land acesta poate avea 3,4, 5 sau 6 voturi in Bundesrat voturi ce pot fi exprimate doar unitar. Numrul total al voturilor din Bundesrat este de 69. Bundesrat-ul alege din rndul membrilor si un preedinte pe o perioada de 1 an. In cazul in care Preedintele Federal este in incapacitate de a-si exercita funcia, Preedintele Bundesrat-ul ui este cel care preie aceste atribuii. Atribuiile Bundesratului sunt acelea de a vota legile organice si acele legi care fac referina si vor fi aplicate in toate Landurile. Mai mult de jumtate din Legile ce trec prin parlamentul German au nevoie si de "acordul" Bundesrat-ului. In cazul in care o lege nu obine majoritatea in Bundesrat, aceasta merge napoi la Bundestag, iar in cazul in care acesta respinge modificrile fcute de camera superioara se formeaz o Comisie de Mediere alctuita din reprezentani ai celor 2 Camere. Modificarea Constituiei Federale are nevoie si de votul Bundesral-ului si anume cu o majoritate de minim doua treimi. In acest caz, daca nu se obine aceasta majoritate, propunerea de modificare devine invalida, fr sa mai fie necesara formarea unei Comisii de Mediere. 3. Guvernul Federal (Die Bundesregierung) Guvernul federal al Germaniei deine puterea executiva a statului federal German. Acesta este format din Cancelar (eful Guvernului) si Minitri Federali Cancelarul federala Cancelarul este "eful Guvernului Federal". Cancelarul Federal are o poziie independenta si suprema in cadrul cabinetului, dar si in relaia cu Parlamentul German. De aceea sistemul politic german este denumit si "Kanzlerdemokratie", adic "Democraie Cancelara". Cancelarul deine puterea cea mai mare in cadrul Republicii Federale Germania. Funcia de Vice-Cancelar este deinuta de ctre Ministrul de Externe. Atribuiile cancelarului au o arie atinsa de aciune.

Acesta formeaz Guvernul. El face propunerile de numire sau demitere a minitrilor. Aceste propuneri trebuiesc aprobate de ctre Preedintelui Federal, aprobare ce are doar un caracter formal, deoarece Preedintele este obligat sa numeasc sau sa demit persoanele propuse de ctre Cancelar. De asemenea. Cancelarul stabilete numrul de ministere si minitri si atribuiile acestora. Anumite Ministere sunt nominalizate in Constituia Federala, precum si domeniul lor de activitate. Aceste Ministere sunt: Ministerul de Externe, Ministerul de Interne, Ministerul Aprrii, Ministerul Finanelor si Ministerul de Justiie. Celelalte ministere si domeniul lor de activitate sunt stabilite de ctre Cancelar. Cancelarul german este singurul membru al cabinetului, numit de Parlamentul Federal. De asemenea este singurul membru al Cabinetului care rspunde in fata Parlamentului Federal. Ceilali membri ai cabinetului sunt numii si rspund in fata Cancelarului. ncrederea acordata Cancelarului de ctre Parlament poate fi retrasa prin intermediul "Votului de nencredere constructiv". Aceasta procedura presupune ca votul pentru destituirea Cancelarului trebuie sa fie urmat in aceasi edina a Parlamentului de ctre votul de numire a unui nou Cancelar. In cazul in care nu se obine o majoritate pentru un nou Cancelar, votul de destituire devine nul. In acest caz, la propunerea Cancelarului, care revine in funcie, Preedintele Federal poate dizolva Parlamentul Federal Aceasta procedura a fost introdusa pentru a evita destituirea Cancelarului de ctre opoziia parlamentara, fr ca aceasta sa fie de acord cu un nou Cancelar si un nou program de guvernare. De- a lungul istoriei au existat doua ncercri de demitere a unui Cancelar la iniiativa Parlamentului, dar una singura a avut succes, cea din 1982, prin care a fost destituit Cancelarul Helmut Schmidt si investii Cancelarul Helmut Kohl. Voturi de nencredere fata de un ministru nu sunt prevzute in Constituia Federala. Aceasta ar fi in mare "structura" celei mai mari puteri europene, att din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere politic. Poate ca in acest sistem se gsete "cheia succesului" Republicii Federale Germane.