CUPRINS

Importul şi exportul .......................................................................................................14

Agricultura alături e piaţa pro uselor agricole! agroalimentare în "omânia reprezintă componente ale e#oluţiei e ansamblu i$erite în timp şi în conţinut. ar corelate. e la $abricile e zahăr rezultă borhot. e itia a 1I&a. melasă şi tăieţei. . e la s$ecla e zahăr se obţin $raze şi colete $olosinţe că $ura*e. )iri*area #alori$icării pro ucţiei agricole!agroalimentare implica cunoaşterea cailor şi meto elor e istribuţiei a acestor pro use în ca rul pieţei. cunoscut $rec#ent sub enumirea e $ilieră. iar în urma procesării s$eclei. 3445 3 . toamna.ar0etingul pro uctiei agroalimentare.implică o permanentă schimbare a tuturor elementelor esenţiale a economiei româneşti. in zonele în care sunt amplasate $abricile e zahăr& upă recoltare. la recoltareez#oltarea economico&socială.s$ecla e zahăr. cu re$erire la $aptul că a trebuit să parcurgă sta iul e asociat la cel al 1 %ro$. care inclu acti#ităţile ce permit transmiterea unei măr$i e la pro ucător la consumator $ormează un circuit e istribuţie.1 +ilierea zahărului are următoarele caracteristici principale. se pro uce în micile gospo ării ţărăneşti şi unele exploataţii $amiliale şi e tip asociati#.Filiera zaharului Introducere Tranziţia în economie şi în societate.)r. %entru aceste con iţii ale ţării noastre care este antrenată spre o economie e piaţa se pun probleme eosebite pri#in membru al 'niunii (uropene. Ansamblul canalelor e istribuţie. & materia primă $olosită.arian /onstantin. ( itura AgroTehnica. care constituie un $ura* #aloros pentru animale& $abricile e zahăr încheie contracte cu pro ucătorii e s$eclă. 2ucuresti. asigurân sămânţă e calitate la în$iinţarea culturii şi transportul s$eclei la $abrică.uni#..

8ra ea. /orabia9.41. /ălăraşi.= mii ha în 3443- & cea mai mare parte in zahărul e consum se obţine in prelucrarea zahărului brut in import şi a zahărului alb importat- & in subpro usele obţinute la prelucrarea s$clei e zahăr.7u oş. 7ieşti. li#rata $abricilor e alcool ra$inat. $aţă e :: e $abrici care existau la începutul anilor .& pro ucerea zahărului are loc în prezent într&un număr e zece $abrici6 2o .<4- & supra$aţa culti#ată cu s$ecla e zahăr a scăzut e la 1=3. 2uzău. 2ucecea. în principal. /ala$at. "oman. : .5 mii ha în 1<<4 la 3>? in supra$aţă. melasă este.

Producţia de zahăr rafinat(1990-2002)2 -mii tone#nu! $ahăr rafinat din sfec!a ( roducţia internă) "&& ""( 2'0 1"0 191 20* 2)) 20' 1(' 11) '' *) )9 $ahăr rafinat din zahăr %rut im ortat 2&' 2)) 2"9 29) 29& 2"" 21* 1&' 1)) 2') 2(2 $ahăr rafinat im ortat 19 &( 21' 122 121 *2 (9 22* 122 "9 - 1990 1991 1992 199" 199) 199' 199& 199* 199( 1999 2000 2001 2002 Sursa:INS Eta e!e fi!ierei zahăru!ui". 2ucuresti 344>. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana.tăieţei. $olosite în hrana animalelor atorit calităţilor lor nutriti#e 4. /onsumul 3 7etitia @ahiu. borhot9. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana.pag :3< 4 . ( itura /eres. ( itura /eres. %rocesarea asigura trans$ormarea s$eclei e zahăr în pro use alimentare. zahărul şi pro usele secun are 6melasă. 2ucuresti 344>. transportul şi epozitarea :. 1. Agricultura un e are loc culti#area s$eclei e zahăr 3.pag :33 : 7etitia @ahiu. /olectarea . /omercializarea >.

> .

:44 0g!ha. an în care pro ucţia e s$eclă a $ost e aproape 14 ori mai mare ecât cea realizată în anul 1<:D. Cupra$eţele cele mai mari culti#ate au $ost în 1<<> şi 1<<= e peste 1:4 mii hectare.444 ha.Sfecla de zahăr /ultura s$eclei e zahăr a $ost intro usă în (uropa la începutul secolului al AIA& lea upă ecretarea 2loca ei continentale e către Bapoleon 6care interzicea importul e zahăr e trestie pe continentul european9 şi prima $abrică in (uropa şi in lume care pro ucea zahăr in s$ecla a $ost construită în Cilezia în 1D43. $olosite în $ura*area animalelor şi pentru obtinera alcoolului etilic. cu o pro ucţie me ie cuprinsă între 33&35to!ha. Fn anul 1<:D s$ecla e zahăr se culti#ă pe cca :3. melasă şi borhotul. respecti# 14. zahărul. in care prin prelucrare se obţine că pro us principal. marcân o perioa ă e ez#oltare 1<<4. s$ecla ascen enta a pro ucţiei e s$eclă în ţara noastră. *u Căla*.444 ha. pentru a apro#iziona cu s$ecla prima $abrică e zahăr e mică capacitate construită în 1D:1 la Eârbău. iar cea mai mică supra$aţă culti#ată a $ost în 3444 e oar 1D mii hectare. iar ca pro use secun are.4 Fn perioa a e upă primul război mon ial supra$eţele culti#ate cu s$ecla e zahăr nu au crescut prea mult. o pro ucţie totală e s$eclă pentru prelucrare cuprinsă între 4>44&>>44 mii tone C$ecla e zahăr se culti#ă pentru ră ăcini. e pe care se obţineau ::4.!!$cszr. 7a noi în ţara s$ecla e zahăr pentru in ustrializare a $ost intro usă în cultură pentru prima ată în 1D:1 în *u eţele Căla* şi /lu*. Fncepân cu anul 1<=4 supra$eţele culti#ate cu s$ecla e zahăr au crescut.444 tone s$ecla. %rogrese mari s&au obţinut numai upă anul 1<=4. ast$el încât în perioa a 1<D4& e zahăr se culti#ă în "omânia pe cca 3>4. 4 http. Fn 1D:> e semnalata cultura s$eclei şi în Tara 2ârsei eoarece se construise o mică $abria e zahăr şi la 2raşo#.ro!Istoric&s$ecla& e&zahar.php = .

html 5 .8 770.%ro ucţia me ie cea mai mare ralizata a $ost în 3444 e 3< 444 0g!ha.> 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 660. /ea mai mare pro ucţie totală a $ost e 3. iar cea mai mică pro ucţie totală pe ţara să rea lizat în 3444 şi a$ost e >>4 mii tone se$cla e zahăr.4 816.D milioane tone în 1<<=.!!GGG. iar cea mai mică a $ost e 1: 444 0g!ha în 3444.8 837.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!:>:&cultura& e&s$ecla& e&zahar.9 > http.gazeta eagricultura.6 706.7 748.

(poca 4 cm.4. "omânesc 5 D . § e semănat & ime iat upă esprimă#ărare. /ultura e s$eclă e zahăr asigura con iţii pentru practicarea asolamentelor. menţinerea apei în sol. Aceste soluri sunt speci$ice zonelor menţionate mai sus. Ø Perioada de vegetaţie şi de cam anie %erioa a e #egetaţie 1D4 zile.6@ona e e zahar i$erentiate climatologic care asigură constantă ran amentelor e zahăr. are e$ecte e prote*are a me iului încon*urător $izan /83 sieliberan oxigenul în echi#alentă unui ha e pă ure. Acest lucru se realizează în perioa a 1> septembrie&1> octombrie $uncţie e ata semănatului Ø Soiuri de !feclă de zahăr Ce $olosesc soiuri plurigerme şi monogerme. $ertile. in i$erent centru.ol o#ei9. bogate în humus. brun&roşcate epa ure. /âmpia e #est şi su şi zona . greutate maximă ră ăcinilor şi însuşiri tehnologice superioare. cu capacitate mare e reţinere a apei.îmbunătăţirea $ertilităţii naturale a solului. cu panza $reatica la a âncimi e 3&4 m şi pHI=. "ecoltatul s$eclei e zahăr se $ace atunci cân a a*uns la maturitate.>&D. a ică atunci cân are conţinutul cel mai ri icat e zahăr. /ele mai in icate soluri sunt solurile alu#ionare luto&nisipoase. cernoziomurile. bine structurate. C$ecla e zahăr necesită soluri pro$un e. la a âncimea e semănat care pentru s$ecla este e 3& %lurigerme.Ø Zone de favorabilitate (xistă cultura s$eclei anuale trei zone agroecologice cu pretabilitate pe ologica asemănătoare pentru e $luctuaţia con itiilormeteorologice anuale. e în ată ce temperatura în sol se realizează şi se mentinela 4&>J/.

Fn "omânia mai sunt #iabile un număr e 14 $abrici cu o capacitate e prelucrare e 44 444 to!34h.ureş & :444 Ø +abrica e zahăr 2o & 3444 Ø Bectar %aşcani & 4444 Ø )anubiana "oman & 4444 Ø @ahărul 2uzău & :444 Ø 2eta Lan ărei & 4444 Ø @ahăr 7ieşti & 1444 Ø /ristal 'rziceni & 4444 Ø @ahăr /ălăraşi & 3444 < . in import6 (mma.onogerme.)ora. "ă ăcinile e s$eclă e zahăr sunt preluate e $abricile e zahăr pentru in ustrializare. 2ârsa.onorom.444 to!34 h. Ø Fabrici de zahăr viabile "n Rom#nia Ø @ahăr /orabia cap :444 to !34 ore Ø @ahăr Timişoara & 4444 Ø @ahărul 8ra ea & :444 Ø @ahăr Ara & 4444 Ø @ahăr 7u uş & :444 Ø @ahărul Tg. Fn $uncţie e conţinutul e zahăr in s$ecla se pot realiza ran amente e extracţie. @ahăr 7u uş a realizat un ran ament e 14. . (#elina.43D?. /orsica. nr.A%A.@ahăr 8ra ea 13. Hâlmă. $aţă e anul 1<D< cân existau :: e $abrici cu D:.+abrica e @ahăr 2o 1:.9 Ø Condiţii minime de calitate entru rădăcinile de !feclă de zahăr "espectarea CTAC 14. care în ultimii ani s&au situat între 14 şi 14?. 51D!344:.44D?-Kahar 7ieşti 14. .9 "omâneşti 62raşo# >1<. Ast$el în anul 3444.444?.3>4?.=4:!1<5> care pre#e e con iţiile e calitate pentru s$ecla e zahăr şi 8r inul .§ § .

Agrana C. carto$ul cereale păioase Bu se recoman ă.A. procesează zahăr in s$eclăC. Ø Recoltarea$ %rincipalele caracteristici sunt./. @ahărul 8ra ea C. & procesează zahăr brut in trestieC. un e a $ost o#ăz. cu : $abrici 62uzău.A./. procesează zahăr in s$ecla şi zahăr brutC. cânepă./. @ahărul /ălăraşi C. @ahărul 7ieşti C. & Arătura e #ară. & procesează zahăr brut in trestieC. sorg. @ahărul 7u uş C."oman şi Lan ărei9 & procesează atât zahăr brut in trestie cât şi zahăr in s$eclăC./. monocultură.A.Ø Societăţile comerciale de roce!are a zahărului din !fecla şi a zahărului brut!i tre!tie & & & & & & & C. porumb. § § § relati#ă uni$ormitate imensionalămasa e ră ăcini să nu conţină corpuri străineră ăcinile să $ie pregătite pentru in ustrializare 6să $ie ecoletate9- 14 . rapiţă.A. C$ecla e zahăr re#ine pe aceaşi parcelă upă 4&> ani. cu 3 $abrici 67ieşti şi 7emarco /ristal 'rziceni M procesează zahăr brut in trestieC. Ø Planta remergătoare$ +oarte bune. Ø Pregătirea teren$ Ce $ace toamna prin lucrări e ni#elare prin ouă treceri cu iscul pre#ăzute cu lame ni#elatoare.+abrica e zahăr 2o C. mazărea. @ahărul /orabia C././.A. :4&:3cm.A./. & Arătura e toamnă 3Dcm. Ø %ratul$ & 8bigatoriu ezmeriştitul. & procesează atât zahăr brut in trestie cât şi zahăr in s$eclă. $loarea soarelui.A.

acă cultură se a$la într&o stare normală e #egetaţie. la o cultură cu ensitate e cca. atorită caracteristicilor ei genetice.§ ră ăcinile să $ie sănătoase. proaspete şi turgescente.!!GGG. care ar trebui stabilită anual.html 11 . caracterizân u&se printr&o serie e particularităţi intre care cea mai importantă se re$eră la momentul recoltării. = http. păgubesc culti#atorul e cel puţin 3&4 tone. Fn general. 7egat e acest moment. Acest moment este greu e stabilit e către culti#ator. care să asigure o extracţie a zahărului cu maximum e ran ament. "ecoltarea s$eclei e zahăr se eosebeşte e recoltarea altor culturi agricole. trebuie să menţionăm că grabă în a recolta s$ecla e zahăr este e cele mai multe ori în eza#anta*ul culti#atorilor. moti# pentru care. în $uncţie e e#oluţia speci$ică a culturii. /antitati#. :4 e zile a#ans e recoltare. ultimele trei caracteristici se realizează în procesul recoltării. )acă prima con iţie este realizabilă prin inter#enţiile agro$itotehnice aplicate. in i$erent e zona eca ă a lunii octombrie se poate începe e s$eclă întrunin su$iciente e cultură. 'eoretic( momentul recoltării este acela în care masa e ră ăcini intr&o cultură oarecare atinge maturitatea tehnologică. $iin necesară o serie e analize într&un laborator specializat.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!344:&recoltarea&s$eclei& e& zahar.gazeta eagricultura. începân cu prima recoltatul. 5>444 e plante la hectar. a ică atinge ni#elul maxim e puritate a sucului celular. Ø )rganizarea recoltatului* este poate cea mai importantă acti#itate în ansamblul lucrărilor care trebuiesc es$ăşurate toamna. eoarece. în toată lumea. Fn ţara noastră. $abricile e zahăr a ăugă un spor la preţul e achiziţie al materiei prime pentru cantităţile li#rate în a#ans e o anumită ată. $abrica e zahăr este cea care stabileşte momentul cân se recoltează o anumită cultură. ră ăcinile caracteristici calitati#e care să asigure o extracţie rentabilă a zahărului. ră ăcină e s$eclă e zahăr continua să crească în toamna până cân temperatura me iului sca e sub D&14J/.

la rumul e acces în tarla. $iecare in aceste sisteme a#ân o serie e particularităţi care pot iminua calitatea materiei prime. organizarea transportului este esenţială. (ste nerentabil să se utilizeze buncărul combinelor rept capacităţi e transport a ră ăcinilor la capătul parcelelor. "ă ăcinile e s$eclă e zahăr se pot recolta în trei sisteme. prin eshi ratarea ră ăcinilor.ro!mo ules. mecanizat. la eclanşarea campaniei e recoltare trebuie să se e#alueze cât mai corect potenţialul e recoltare 6manual şi!sau mecanic9 şi să se coreleze cu cel e transport în bazele e recepţie. a celui e ră ăcini #ătămate şi a pier erilor prin nerecoltare. care stabileşte că ră ăcinile e s$eclă e zahăr B' au #oie să stea în câmp. § § § § sistemul e recoltare posibil a $i utilizatnumărul mi*loacelor e recoltare isponibile şi tipul acestora9mi*loacele e transport isponibileinter#alul e timp în care se oreşte a $i încheiată campania e recoltare.phpOnameIBeGsP$ileIarticlePsi I<: 13 . )rganizarea recoltatului$ 8rganizarea recoltatului la s$ecla e zahăr se es$ăşoară sub imperiul regulei celor N34 e oreN.acestea trebuie preluate e la 5 http. Fn cazul acestui sistem. $iin necesar cel puţin un cuplu e remorci basculante pentru a transporta la şantierele e epozitare interme iară şi e încărcare. orice staţionare $ăcân u&se pe riscul pro ucătorului. e regulă. eci a #eniturilor. în grămezi mai mari sau mai mici.$ermierul.5 )in acest moti#.Fn organizarea acestuia trebuie ţinut cont e.!!GGG. o %!tfel( recoltarea mecanizată nu se recoman ă a $i e$ectuată în lanuri puternic îmburuienate şi!sau cu ensităţi mici 6sub =4444 pl!ha9. Berespectarea acestor cerinţe minimale atrage upă sine creşterea procentului e ră ăcini incorect ecoletate şi ne ecoletate. care poate pier e zilnic 1&3 tone!ha in pro ucţia realizată şi recoltata. semimecanizat şi manual. organizate. mai mult e 34 e ore.

Qi în cazul acestor ouă sisteme e recoltare este e pre$erat organizarea unui şantier e epozitare interme iară. o Recoltatul manual nu ri ică probleme eosebite.combină în momentul cân buncărul s&a umplut. timp în elungat. împreună cu cel semimecanizat. cel mult o noapte.!!GGG. Ø +e ozitarea $ Ce a mite staţionarea s$eclei. însă trebuie menţionat că. ră ăcinile se strâng în grămezi mici 6până la 344 0g9 care rămân escoperite pe câmp. +ate rivind retul e iata interna.ro!ro!culturi& e&camp!plante&tehnice!s$ecla& e&zahar. acoperite cu resturile e $runze şi colete. Sur!a$ INS D http. în care să se transporte la s$ârşitul $iecărei zile e lucru întreaga cantitate e ră ăcini recoltata şi ecoletata.ma r. %rincipala restricţie a acestui sistem e recoltare este aceea e a nu se islocă o supra$aţă mai mare ecât cea e$ecti# posibilă a $i ecoletata şi transportată până la s$ârşitul zilei. în practică. o Recoltatul !emimecanizat implica o atenţie eosebită în reglarea a âncimii e lucru a organelor e izlocat 6reglare obligatorie. reprezintă sursă ma*oră e pier eri prin eshi ratare. grămezi mari în câmp. e $apt. care poate $i prote*ată e$icient pe parcursul celor N34 e oreN. eoarece.html 1: . şi la combine9 pentru a nu pro uce #ătămări mecanice sau $racturări ale ră ăcinilor. în grămezi mari.

= 21/ 2** 10* 2?1 12/ 2?* ?>* ?01 =/? d9c9 din !feclă :ii tone /13 /0/ 23> 2?? 23= /. 220 /13 //> 0/ /=3 //1 /21 >? & :ii tone 0 /= /1 22 /1 // 0 2/ /= & :ii tone =10 ==> =11 =*/ ??0 ?*/ ?*0 =/* =1.09 0.17 Variaţia preţului mediu Importul şi exportul -ilanţul rodu!eului de zahăr .12 0.11 0./001& 23324 %nu l PR)+UC5I6 'otala :ii tone /001 /00? /00= /00* /00> /00.13 0.09 0. /0(0 23(= 23(0 21(3 2?(3 21(= < 2?(/ 1?(2 1. ?1(= ?=(> ?3(/ 2?(1 /3(* /1(> /2(0 Cursa. IBC. =/2 .g 21(> 2?(= 21(= 2?(.2014 2012 2010 2008 2006 2004 2002 2000 0.(.17 0. /000 2333 233/ 2332 /.07 0. Anuarul Ctatistic 344: 14 .= //? == >? ** Im ort 67 ort Con!um Con!um 8radul de uman alimentar autoa rovizionare mediu anual( e locuitor :ii tone 22.

3>3 4.14< 3:.455 :4< 1::.<D> :54 ==.:<3 4D.D>4 35.<:3 443 1<<: 143.:>D :=1 <<. 2ucuresti 344>.13> 3=< 3444 44>.4<D 343 144.55>1 :D1 1<<5 1:=.1>= ::1 4 4 4 1<<1 31D.>15 :>= 5D.>14 <1.<>5 3<. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana.4D5 131.Im ortul de zahăr al Rom#niei.:4< 4>.3<< 3<1 1<<4 141. ( itura /eres.54: 444 1<<= ::=.311 14.>4= :<D <1.::4 :5.134 :.155 53.453 35D 1<<< 33:.><: ::= 1<<> 1>4.5>4 34= 4=.3>4 :4> 1<<D 3<.<51 3=.54> :=.144 :4= 54.D5< 35.DD< <5.134 ::1 15.pag :3< 1> .>3= ::.D43 3D1 1<<3 3:>.D44 3<4 114./003& 233340 Zahăr brut Zahăr rafinat /antitate 1aloare 1aloare /antitate 1aloare /antitate 6tone9 6mii unitara6 6tone9 6mii 6tone9 %nul 'C)9 'C)!to 'C)9 ne9 1<<4 3<3. )irecţia Eenerală a 1ămilor < 7etitia @ahiu.153 D=.444 4:.:=< <.D43 3:4 Cursa.514 =1.

soiul şi gunoiulS. a stabilit că cei care i&au at teren în aren a să primească la hectar la alegere. 50 de kilograme de zahăr sau 40 de litri de ulei de floarea-soarelui la hectar.arele a#anta* al culturii s$eclei e zahăr. alt$el spus. %entru că anul 341: a $ost unul bun. $loarea&soarelui. în *u eţul Cucea#a.!!GGG. . Ciminicea şi le culti#a în a$ară e s$eclă cu răpită. acă putem spune aşa. Ilie Tipă a aren at 1444 e hectare. orzoaica. Cupra$aţa culti#ată e Ilie Tipa. 400 de kilograme de grâu. e la 3444 e localnici in comunele A âncata. comună Ciminicea. e D51 hectare. cu s$ecla e zahăr reprezintă :1? in întreaga supra$aţă culti#ată. RCecretul. pentru $ermierul suce#ean este acela că întrega pro ucţie este preluată irect in câmp e către $abrica e zahăr Agrana "oman. culti#atorul. 14 http.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!14<=4&un&$ermier&suce#ean&a& realizat&1>&mii& e&tone& e&s$ecla& e&zahar. este tehnologia culturii şi $olosirea e utila*e e ultima generaţie. a explicat Ilie Tipa( care mă susţine că a obţinut o pro ucţie e >> tone s$ecla e zahăr la hectar. Cau. *u eţul Cucea#a a reuşit să obţină o pro ucţie recor e s$eclă e zahăr pe cele 354 e hectare.html 1= .gazeta eagricultura.Studiu de caz/3 'n $ermier in satul Erigoresti. contează $oarte mult omul. legume.

Concluzii 15 .

html 1D .in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!344:& recoltarea&s$eclei& e&zahar.)r. 2ucuresti.html  http. ( itura /eres.pag :3<  http.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!:>:&cultura& e&s$ecla& e&zahar.ro!mo ules.ma r.pag :14  7etitia @ahiu.arian /onstantin.!!GGG.ro!Istoric&s$ecla& e&zahar.!!$cszr.uni#. 2ucuresti 344>.php  http.!!GGG.ar0etingul pro uctiei agroalimentare.html  http. 2ucuresti 344>.phpOnameIBeGsP$ileIarticlePsi I<:  http. 3445  7etitia @ahiu. ( itura /eres.!!GGG. .gazeta eagricultura. e itia a 1I&a. ( itura AgroTehnica. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana.pag :33  7etitia @ahiu.-I-@I)8R%FI6  %ro$. ( itura /eres. 2ucuresti 344>.. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana.gazeta eagricultura.ro!ro!culturi& e&camp!plante&tehnice!s$ecla& e&zahar.!!GGG.$ermierul.

gazeta eagricultura. http.!!GGG.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!14<=4&un& $ermier&suce#ean&a&realizat&1>&mii& e&tone& e&s$ecla& e&zahar.html 1< .