CUPRINS

Importul şi exportul .......................................................................................................14

Agricultura alături e piaţa pro uselor agricole! agroalimentare în "omânia reprezintă componente ale e#oluţiei e ansamblu i$erite în timp şi în conţinut. 2ucuresti.arian /onstantin. ar corelate. asigurân sămânţă e calitate la în$iinţarea culturii şi transportul s$eclei la $abrică. cunoscut $rec#ent sub enumirea e $ilieră. %entru aceste con iţii ale ţării noastre care este antrenată spre o economie e piaţa se pun probleme eosebite pri#in membru al 'niunii (uropene. . se pro uce în micile gospo ării ţărăneşti şi unele exploataţii $amiliale şi e tip asociati#.s$ecla e zahăr. e la s$ecla e zahăr se obţin $raze şi colete $olosinţe că $ura*e. & materia primă $olosită.. iar în urma procesării s$eclei. Ansamblul canalelor e istribuţie.)r. cu re$erire la $aptul că a trebuit să parcurgă sta iul e asociat la cel al 1 %ro$. care inclu acti#ităţile ce permit transmiterea unei măr$i e la pro ucător la consumator $ormează un circuit e istribuţie.1 +ilierea zahărului are următoarele caracteristici principale. ( itura AgroTehnica.Filiera zaharului Introducere Tranziţia în economie şi în societate.implică o permanentă schimbare a tuturor elementelor esenţiale a economiei româneşti. la recoltareez#oltarea economico&socială. melasă şi tăieţei. e itia a 1I&a. 3445 3 . toamna. )iri*area #alori$icării pro ucţiei agricole!agroalimentare implica cunoaşterea cailor şi meto elor e istribuţiei a acestor pro use în ca rul pieţei. e la $abricile e zahăr rezultă borhot. in zonele în care sunt amplasate $abricile e zahăr& upă recoltare.uni#.ar0etingul pro uctiei agroalimentare. care constituie un $ura* #aloros pentru animale& $abricile e zahăr încheie contracte cu pro ucătorii e s$eclă.

7ieşti. "oman. $aţă e :: e $abrici care existau la începutul anilor .41. /orabia9.5 mii ha în 1<<4 la 3>? in supra$aţă.7u oş.= mii ha în 3443- & cea mai mare parte in zahărul e consum se obţine in prelucrarea zahărului brut in import şi a zahărului alb importat- & in subpro usele obţinute la prelucrarea s$clei e zahăr. în principal. li#rata $abricilor e alcool ra$inat. : .& pro ucerea zahărului are loc în prezent într&un număr e zece $abrici6 2o . melasă este. 2ucecea.<4- & supra$aţa culti#ată cu s$ecla e zahăr a scăzut e la 1=3. 8ra ea. /ălăraşi. /ala$at. 2uzău.

/onsumul 3 7etitia @ahiu. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana. zahărul şi pro usele secun are 6melasă.pag :3< 4 . ( itura /eres. ( itura /eres. Agricultura un e are loc culti#area s$eclei e zahăr 3.Producţia de zahăr rafinat(1990-2002)2 -mii tone#nu! $ahăr rafinat din sfec!a ( roducţia internă) "&& ""( 2'0 1"0 191 20* 2)) 20' 1(' 11) '' *) )9 $ahăr rafinat din zahăr %rut im ortat 2&' 2)) 2"9 29) 29& 2"" 21* 1&' 1)) 2') 2(2 $ahăr rafinat im ortat 19 &( 21' 122 121 *2 (9 22* 122 "9 - 1990 1991 1992 199" 199) 199' 199& 199* 199( 1999 2000 2001 2002 Sursa:INS Eta e!e fi!ierei zahăru!ui".tăieţei. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana. 2ucuresti 344>. $olosite în hrana animalelor atorit calităţilor lor nutriti#e 4. 1. /omercializarea >. /olectarea . transportul şi epozitarea :. 2ucuresti 344>. borhot9.pag :33 : 7etitia @ahiu. %rocesarea asigura trans$ormarea s$eclei e zahăr în pro use alimentare.

> .

e pe care se obţineau ::4. zahărul. pentru a apro#iziona cu s$ecla prima $abrică e zahăr e mică capacitate construită în 1D:1 la Eârbău.php = . an în care pro ucţia e s$eclă a $ost e aproape 14 ori mai mare ecât cea realizată în anul 1<:D. 4 http.ro!Istoric&s$ecla& e&zahar. cu o pro ucţie me ie cuprinsă între 33&35to!ha. 7a noi în ţara s$ecla e zahăr pentru in ustrializare a $ost intro usă în cultură pentru prima ată în 1D:1 în *u eţele Căla* şi /lu*.4 Fn perioa a e upă primul război mon ial supra$eţele culti#ate cu s$ecla e zahăr nu au crescut prea mult.!!$cszr. s$ecla ascen enta a pro ucţiei e s$eclă în ţara noastră. o pro ucţie totală e s$eclă pentru prelucrare cuprinsă între 4>44&>>44 mii tone C$ecla e zahăr se culti#ă pentru ră ăcini. Cupra$eţele cele mai mari culti#ate au $ost în 1<<> şi 1<<= e peste 1:4 mii hectare.444 tone s$ecla.444 ha. iar ca pro use secun are. marcân o perioa ă e ez#oltare 1<<4. in care prin prelucrare se obţine că pro us principal. %rogrese mari s&au obţinut numai upă anul 1<=4. Fncepân cu anul 1<=4 supra$eţele culti#ate cu s$ecla e zahăr au crescut. Fn 1D:> e semnalata cultura s$eclei şi în Tara 2ârsei eoarece se construise o mică $abria e zahăr şi la 2raşo#. ast$el încât în perioa a 1<D4& e zahăr se culti#ă în "omânia pe cca 3>4. respecti# 14.:44 0g!ha. iar cea mai mică supra$aţă culti#ată a $ost în 3444 e oar 1D mii hectare. melasă şi borhotul.Sfecla de zahăr /ultura s$eclei e zahăr a $ost intro usă în (uropa la începutul secolului al AIA& lea upă ecretarea 2loca ei continentale e către Bapoleon 6care interzicea importul e zahăr e trestie pe continentul european9 şi prima $abrică in (uropa şi in lume care pro ucea zahăr in s$ecla a $ost construită în Cilezia în 1D43. $olosite în $ura*area animalelor şi pentru obtinera alcoolului etilic.444 ha. Fn anul 1<:D s$ecla e zahăr se culti#ă pe cca :3. *u Căla*.

in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!:>:&cultura& e&s$ecla& e&zahar.6 706.8 837. /ea mai mare pro ucţie totală a $ost e 3.!!GGG.> 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 660. iar cea mai mică a $ost e 1: 444 0g!ha în 3444.gazeta eagricultura.html 5 .D milioane tone în 1<<=.7 748.%ro ucţia me ie cea mai mare ralizata a $ost în 3444 e 3< 444 0g!ha.8 770.9 > http. iar cea mai mică pro ucţie totală pe ţara să rea lizat în 3444 şi a$ost e >>4 mii tone se$cla e zahăr.4 816.

/ele mai in icate soluri sunt solurile alu#ionare luto&nisipoase. Ø Perioada de vegetaţie şi de cam anie %erioa a e #egetaţie 1D4 zile. la a âncimea e semănat care pentru s$ecla este e 3& %lurigerme.>&D. bogate în humus. cu panza $reatica la a âncimi e 3&4 m şi pHI=.Ø Zone de favorabilitate (xistă cultura s$eclei anuale trei zone agroecologice cu pretabilitate pe ologica asemănătoare pentru e $luctuaţia con itiilormeteorologice anuale.îmbunătăţirea $ertilităţii naturale a solului. menţinerea apei în sol.6@ona e e zahar i$erentiate climatologic care asigură constantă ran amentelor e zahăr. $ertile. e în ată ce temperatura în sol se realizează şi se mentinela 4&>J/. greutate maximă ră ăcinilor şi însuşiri tehnologice superioare. "ecoltatul s$eclei e zahăr se $ace atunci cân a a*uns la maturitate. cu capacitate mare e reţinere a apei. bine structurate. C$ecla e zahăr necesită soluri pro$un e. § e semănat & ime iat upă esprimă#ărare.ol o#ei9. in i$erent centru. /âmpia e #est şi su şi zona . brun&roşcate epa ure. "omânesc 5 D . Aceste soluri sunt speci$ice zonelor menţionate mai sus. are e$ecte e prote*are a me iului încon*urător $izan /83 sieliberan oxigenul în echi#alentă unui ha e pă ure. (poca 4 cm. cernoziomurile. a ică atunci cân are conţinutul cel mai ri icat e zahăr.4. /ultura e s$eclă e zahăr asigura con iţii pentru practicarea asolamentelor. Acest lucru se realizează în perioa a 1> septembrie&1> octombrie $uncţie e ata semănatului Ø Soiuri de !feclă de zahăr Ce $olosesc soiuri plurigerme şi monogerme.

444?. care în ultimii ani s&au situat între 14 şi 14?. /orsica.3>4?. Hâlmă.43D?. Ast$el în anul 3444.44D?-Kahar 7ieşti 14.9 "omâneşti 62raşo# >1<.=4:!1<5> care pre#e e con iţiile e calitate pentru s$ecla e zahăr şi 8r inul . .@ahăr 8ra ea 13.ureş & :444 Ø +abrica e zahăr 2o & 3444 Ø Bectar %aşcani & 4444 Ø )anubiana "oman & 4444 Ø @ahărul 2uzău & :444 Ø 2eta Lan ărei & 4444 Ø @ahăr 7ieşti & 1444 Ø /ristal 'rziceni & 4444 Ø @ahăr /ălăraşi & 3444 < . "ă ăcinile e s$eclă e zahăr sunt preluate e $abricile e zahăr pentru in ustrializare.+abrica e @ahăr 2o 1:.444 to!34 h. . 51D!344:.9 Ø Condiţii minime de calitate entru rădăcinile de !feclă de zahăr "espectarea CTAC 14. 2ârsa.§ § .onorom.A%A. (#elina.)ora. Fn "omânia mai sunt #iabile un număr e 14 $abrici cu o capacitate e prelucrare e 44 444 to!34h. @ahăr 7u uş a realizat un ran ament e 14. $aţă e anul 1<D< cân existau :: e $abrici cu D:.onogerme. Fn $uncţie e conţinutul e zahăr in s$ecla se pot realiza ran amente e extracţie. in import6 (mma. nr. Ø Fabrici de zahăr viabile "n Rom#nia Ø @ahăr /orabia cap :444 to !34 ore Ø @ahăr Timişoara & 4444 Ø @ahărul 8ra ea & :444 Ø @ahăr Ara & 4444 Ø @ahăr 7u uş & :444 Ø @ahărul Tg.

monocultură. @ahărul 8ra ea C.+abrica e zahăr 2o C.A. :4&:3cm. un e a $ost o#ăz. procesează zahăr in s$ecla şi zahăr brutC./. mazărea.Ø Societăţile comerciale de roce!are a zahărului din !fecla şi a zahărului brut!i tre!tie & & & & & & & C. cu 3 $abrici 67ieşti şi 7emarco /ristal 'rziceni M procesează zahăr brut in trestieC. & Arătura e #ară.A./. carto$ul cereale păioase Bu se recoman ă./. cu : $abrici 62uzău. Ø Planta remergătoare$ +oarte bune.A.A.A./. porumb.Agrana C. Ø Recoltarea$ %rincipalele caracteristici sunt. C$ecla e zahăr re#ine pe aceaşi parcelă upă 4&> ani. § § § relati#ă uni$ormitate imensionalămasa e ră ăcini să nu conţină corpuri străineră ăcinile să $ie pregătite pentru in ustrializare 6să $ie ecoletate9- 14 . @ahărul /ălăraşi C. @ahărul /orabia C.A. & Arătura e toamnă 3Dcm. sorg. & procesează zahăr brut in trestieC. @ahărul 7u uş C. rapiţă. cânepă./. & procesează atât zahăr brut in trestie cât şi zahăr in s$eclă. $loarea soarelui. Ø %ratul$ & 8bigatoriu ezmeriştitul.A. @ahărul 7ieşti C. procesează zahăr in s$eclăC./."oman şi Lan ărei9 & procesează atât zahăr brut in trestie cât şi zahăr in s$eclăC. Ø Pregătirea teren$ Ce $ace toamna prin lucrări e ni#elare prin ouă treceri cu iscul pre#ăzute cu lame ni#elatoare. & procesează zahăr brut in trestieC./.

5>444 e plante la hectar. atorită caracteristicilor ei genetice. proaspete şi turgescente. 'eoretic( momentul recoltării este acela în care masa e ră ăcini intr&o cultură oarecare atinge maturitatea tehnologică. = http. $abrica e zahăr este cea care stabileşte momentul cân se recoltează o anumită cultură. Ø )rganizarea recoltatului* este poate cea mai importantă acti#itate în ansamblul lucrărilor care trebuiesc es$ăşurate toamna.§ ră ăcinile să $ie sănătoase.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!344:&recoltarea&s$eclei& e& zahar. Fn general. "ecoltarea s$eclei e zahăr se eosebeşte e recoltarea altor culturi agricole.gazeta eagricultura. care să asigure o extracţie a zahărului cu maximum e ran ament. in i$erent e zona eca ă a lunii octombrie se poate începe e s$eclă întrunin su$iciente e cultură.!!GGG. în toată lumea. 7egat e acest moment. păgubesc culti#atorul e cel puţin 3&4 tone. ră ăcinile caracteristici calitati#e care să asigure o extracţie rentabilă a zahărului. :4 e zile a#ans e recoltare. acă cultură se a$la într&o stare normală e #egetaţie. ră ăcină e s$eclă e zahăr continua să crească în toamna până cân temperatura me iului sca e sub D&14J/. eoarece. trebuie să menţionăm că grabă în a recolta s$ecla e zahăr este e cele mai multe ori în eza#anta*ul culti#atorilor.html 11 . /antitati#. $abricile e zahăr a ăugă un spor la preţul e achiziţie al materiei prime pentru cantităţile li#rate în a#ans e o anumită ată. care ar trebui stabilită anual. )acă prima con iţie este realizabilă prin inter#enţiile agro$itotehnice aplicate. Fn ţara noastră. începân cu prima recoltatul. caracterizân u&se printr&o serie e particularităţi intre care cea mai importantă se re$eră la momentul recoltării. a ică atinge ni#elul maxim e puritate a sucului celular. $iin necesară o serie e analize într&un laborator specializat. în $uncţie e e#oluţia speci$ică a culturii. la o cultură cu ensitate e cca. Acest moment este greu e stabilit e către culti#ator. ultimele trei caracteristici se realizează în procesul recoltării. moti# pentru care.

prin eshi ratarea ră ăcinilor.!!GGG. în grămezi mai mari sau mai mici.5 )in acest moti#. care stabileşte că ră ăcinile e s$eclă e zahăr B' au #oie să stea în câmp. a celui e ră ăcini #ătămate şi a pier erilor prin nerecoltare. la rumul e acces în tarla. § § § § sistemul e recoltare posibil a $i utilizatnumărul mi*loacelor e recoltare isponibile şi tipul acestora9mi*loacele e transport isponibileinter#alul e timp în care se oreşte a $i încheiată campania e recoltare. mai mult e 34 e ore. $iin necesar cel puţin un cuplu e remorci basculante pentru a transporta la şantierele e epozitare interme iară şi e încărcare.phpOnameIBeGsP$ileIarticlePsi I<: 13 . Berespectarea acestor cerinţe minimale atrage upă sine creşterea procentului e ră ăcini incorect ecoletate şi ne ecoletate. Fn cazul acestui sistem.Fn organizarea acestuia trebuie ţinut cont e. $iecare in aceste sisteme a#ân o serie e particularităţi care pot iminua calitatea materiei prime.ro!mo ules. eci a #eniturilor. organizarea transportului este esenţială. e regulă.acestea trebuie preluate e la 5 http. semimecanizat şi manual. care poate pier e zilnic 1&3 tone!ha in pro ucţia realizată şi recoltata. orice staţionare $ăcân u&se pe riscul pro ucătorului. (ste nerentabil să se utilizeze buncărul combinelor rept capacităţi e transport a ră ăcinilor la capătul parcelelor.$ermierul. la eclanşarea campaniei e recoltare trebuie să se e#alueze cât mai corect potenţialul e recoltare 6manual şi!sau mecanic9 şi să se coreleze cu cel e transport în bazele e recepţie. organizate. )rganizarea recoltatului$ 8rganizarea recoltatului la s$ecla e zahăr se es$ăşoară sub imperiul regulei celor N34 e oreN. "ă ăcinile e s$eclă e zahăr se pot recolta în trei sisteme. o %!tfel( recoltarea mecanizată nu se recoman ă a $i e$ectuată în lanuri puternic îmburuienate şi!sau cu ensităţi mici 6sub =4444 pl!ha9. mecanizat.

şi la combine9 pentru a nu pro uce #ătămări mecanice sau $racturări ale ră ăcinilor. timp în elungat.html 1: . Ø +e ozitarea $ Ce a mite staţionarea s$eclei. eoarece. o Recoltatul !emimecanizat implica o atenţie eosebită în reglarea a âncimii e lucru a organelor e izlocat 6reglare obligatorie. %rincipala restricţie a acestui sistem e recoltare este aceea e a nu se islocă o supra$aţă mai mare ecât cea e$ecti# posibilă a $i ecoletata şi transportată până la s$ârşitul zilei.ro!ro!culturi& e&camp!plante&tehnice!s$ecla& e&zahar. care poate $i prote*ată e$icient pe parcursul celor N34 e oreN. +ate rivind retul e iata interna. o Recoltatul manual nu ri ică probleme eosebite. reprezintă sursă ma*oră e pier eri prin eshi ratare. în care să se transporte la s$ârşitul $iecărei zile e lucru întreaga cantitate e ră ăcini recoltata şi ecoletata. împreună cu cel semimecanizat. acoperite cu resturile e $runze şi colete. în practică. Sur!a$ INS D http. în grămezi mari. ră ăcinile se strâng în grămezi mici 6până la 344 0g9 care rămân escoperite pe câmp. însă trebuie menţionat că.ma r. Qi în cazul acestor ouă sisteme e recoltare este e pre$erat organizarea unui şantier e epozitare interme iară. cel mult o noapte.!!GGG. e $apt.combină în momentul cân buncărul s&a umplut. grămezi mari în câmp.

= 21/ 2** 10* 2?1 12/ 2?* ?>* ?01 =/? d9c9 din !feclă :ii tone /13 /0/ 23> 2?? 23= /.09 0. /0(0 23(= 23(0 21(3 2?(3 21(= < 2?(/ 1?(2 1.17 0. /000 2333 233/ 2332 /.09 0./001& 23324 %nu l PR)+UC5I6 'otala :ii tone /001 /00? /00= /00* /00> /00. =/2 .= //? == >? ** Im ort 67 ort Con!um Con!um 8radul de uman alimentar autoa rovizionare mediu anual( e locuitor :ii tone 22.13 0. Anuarul Ctatistic 344: 14 .07 0.g 21(> 2?(= 21(= 2?(.17 Variaţia preţului mediu Importul şi exportul -ilanţul rodu!eului de zahăr .(.2014 2012 2010 2008 2006 2004 2002 2000 0. 220 /13 //> 0/ /=3 //1 /21 >? & :ii tone 0 /= /1 22 /1 // 0 2/ /= & :ii tone =10 ==> =11 =*/ ??0 ?*/ ?*0 =/* =1. ?1(= ?=(> ?3(/ 2?(1 /3(* /1(> /2(0 Cursa.12 0. IBC.11 0.

:>D :=1 <<.pag :3< 1> .:=< <.14< 3:.3>4 :4> 1<<D 3<.Im ortul de zahăr al Rom#niei.311 14.514 =1.D43 3:4 Cursa.<>5 3<.455 :4< 1::.134 ::1 15.3<< 3<1 1<<4 141.54> :=. 2ucuresti 344>.134 :. ( itura /eres.54: 444 1<<= ::=.D>4 35.4<D 343 144.1>= ::1 4 4 4 1<<1 31D.4D5 131.3>3 4.5>4 34= 4=.>15 :>= 5D.>14 <1.153 D=.DD< <5.155 53.:4< 4>.D43 3D1 1<<3 3:>. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana.D5< 35.D44 3<4 114.444 4:.453 35D 1<<< 33:. )irecţia Eenerală a 1ămilor < 7etitia @ahiu.:<3 4D.144 :4= 54.<:3 443 1<<: 143.><: ::= 1<<> 1>4.13> 3=< 3444 44>.>4= :<D <1.::4 :5.>3= ::.55>1 :D1 1<<5 1:=.<51 3=.<D> :54 ==./003& 233340 Zahăr brut Zahăr rafinat /antitate 1aloare 1aloare /antitate 1aloare /antitate 6tone9 6mii unitara6 6tone9 6mii 6tone9 %nul 'C)9 'C)!to 'C)9 ne9 1<<4 3<3.

*u eţul Cucea#a a reuşit să obţină o pro ucţie recor e s$eclă e zahăr pe cele 354 e hectare.!!GGG.arele a#anta* al culturii s$eclei e zahăr.Studiu de caz/3 'n $ermier in satul Erigoresti. $loarea&soarelui. pentru $ermierul suce#ean este acela că întrega pro ucţie este preluată irect in câmp e către $abrica e zahăr Agrana "oman. este tehnologia culturii şi $olosirea e utila*e e ultima generaţie. Ciminicea şi le culti#a în a$ară e s$eclă cu răpită. a stabilit că cei care i&au at teren în aren a să primească la hectar la alegere. comună Ciminicea. 14 http. orzoaica. acă putem spune aşa. 50 de kilograme de zahăr sau 40 de litri de ulei de floarea-soarelui la hectar. 400 de kilograme de grâu. în *u eţul Cucea#a. legume.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!14<=4&un&$ermier&suce#ean&a& realizat&1>&mii& e&tone& e&s$ecla& e&zahar.html 1= . %entru că anul 341: a $ost unul bun. contează $oarte mult omul. Ilie Tipă a aren at 1444 e hectare. RCecretul. Cupra$aţa culti#ată e Ilie Tipa. cu s$ecla e zahăr reprezintă :1? in întreaga supra$aţă culti#ată. e la 3444 e localnici in comunele A âncata. e D51 hectare. a explicat Ilie Tipa( care mă susţine că a obţinut o pro ucţie e >> tone s$ecla e zahăr la hectar. soiul şi gunoiulS.gazeta eagricultura. . alt$el spus. Cau. culti#atorul.

Concluzii 15 .

ro!mo ules. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana.$ermierul.ro!Istoric&s$ecla& e&zahar.-I-@I)8R%FI6  %ro$.ro!ro!culturi& e&camp!plante&tehnice!s$ecla& e&zahar. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana.!!GGG.. 2ucuresti 344>. ( itura AgroTehnica. ( itura /eres.!!$cszr.phpOnameIBeGsP$ileIarticlePsi I<:  http.ar0etingul pro uctiei agroalimentare. 3445  7etitia @ahiu. ( itura /eres.php  http. ( itura /eres. 2ucuresti. e itia a 1I&a.gazeta eagricultura.)r.html  http.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!344:& recoltarea&s$eclei& e&zahar.pag :14  7etitia @ahiu.html 1D . %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana.pag :33  7etitia @ahiu.!!GGG. 2ucuresti 344>.pag :3<  http.gazeta eagricultura.ma r.arian /onstantin.!!GGG. 2ucuresti 344>.html  http. .!!GGG.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!:>:&cultura& e&s$ecla& e&zahar.uni#.

!!GGG. http.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!14<=4&un& $ermier&suce#ean&a&realizat&1>&mii& e&tone& e&s$ecla& e&zahar.html 1< .gazeta eagricultura.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful