CUPRINS

Importul şi exportul .......................................................................................................14

( itura AgroTehnica.arian /onstantin.implică o permanentă schimbare a tuturor elementelor esenţiale a economiei româneşti.uni#. asigurân sămânţă e calitate la în$iinţarea culturii şi transportul s$eclei la $abrică.ar0etingul pro uctiei agroalimentare. in zonele în care sunt amplasate $abricile e zahăr& upă recoltare. se pro uce în micile gospo ării ţărăneşti şi unele exploataţii $amiliale şi e tip asociati#.. . e itia a 1I&a. iar în urma procesării s$eclei. %entru aceste con iţii ale ţării noastre care este antrenată spre o economie e piaţa se pun probleme eosebite pri#in membru al 'niunii (uropene. Agricultura alături e piaţa pro uselor agricole! agroalimentare în "omânia reprezintă componente ale e#oluţiei e ansamblu i$erite în timp şi în conţinut. toamna. care inclu acti#ităţile ce permit transmiterea unei măr$i e la pro ucător la consumator $ormează un circuit e istribuţie. ar corelate. e la s$ecla e zahăr se obţin $raze şi colete $olosinţe că $ura*e. 2ucuresti. cu re$erire la $aptul că a trebuit să parcurgă sta iul e asociat la cel al 1 %ro$. cunoscut $rec#ent sub enumirea e $ilieră. melasă şi tăieţei. )iri*area #alori$icării pro ucţiei agricole!agroalimentare implica cunoaşterea cailor şi meto elor e istribuţiei a acestor pro use în ca rul pieţei.s$ecla e zahăr. care constituie un $ura* #aloros pentru animale& $abricile e zahăr încheie contracte cu pro ucătorii e s$eclă. la recoltareez#oltarea economico&socială. & materia primă $olosită.)r. 3445 3 .Filiera zaharului Introducere Tranziţia în economie şi în societate. Ansamblul canalelor e istribuţie. e la $abricile e zahăr rezultă borhot.1 +ilierea zahărului are următoarele caracteristici principale.

/orabia9. 8ra ea. "oman. /ala$at. melasă este. 7ieşti.5 mii ha în 1<<4 la 3>? in supra$aţă. 2uzău. : .41.& pro ucerea zahărului are loc în prezent într&un număr e zece $abrici6 2o . /ălăraşi. 2ucecea. $aţă e :: e $abrici care existau la începutul anilor . li#rata $abricilor e alcool ra$inat.= mii ha în 3443- & cea mai mare parte in zahărul e consum se obţine in prelucrarea zahărului brut in import şi a zahărului alb importat- & in subpro usele obţinute la prelucrarea s$clei e zahăr.<4- & supra$aţa culti#ată cu s$ecla e zahăr a scăzut e la 1=3. în principal.7u oş.

%olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana. 2ucuresti 344>. ( itura /eres. /omercializarea >. 1. zahărul şi pro usele secun are 6melasă. ( itura /eres. borhot9.Producţia de zahăr rafinat(1990-2002)2 -mii tone#nu! $ahăr rafinat din sfec!a ( roducţia internă) "&& ""( 2'0 1"0 191 20* 2)) 20' 1(' 11) '' *) )9 $ahăr rafinat din zahăr %rut im ortat 2&' 2)) 2"9 29) 29& 2"" 21* 1&' 1)) 2') 2(2 $ahăr rafinat im ortat 19 &( 21' 122 121 *2 (9 22* 122 "9 - 1990 1991 1992 199" 199) 199' 199& 199* 199( 1999 2000 2001 2002 Sursa:INS Eta e!e fi!ierei zahăru!ui". $olosite în hrana animalelor atorit calităţilor lor nutriti#e 4. /onsumul 3 7etitia @ahiu. 2ucuresti 344>. transportul şi epozitarea :.pag :33 : 7etitia @ahiu. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana.tăieţei. Agricultura un e are loc culti#area s$eclei e zahăr 3.pag :3< 4 . /olectarea . %rocesarea asigura trans$ormarea s$eclei e zahăr în pro use alimentare.

> .

Fn anul 1<:D s$ecla e zahăr se culti#ă pe cca :3. ast$el încât în perioa a 1<D4& e zahăr se culti#ă în "omânia pe cca 3>4. cu o pro ucţie me ie cuprinsă între 33&35to!ha.:44 0g!ha. in care prin prelucrare se obţine că pro us principal. melasă şi borhotul.ro!Istoric&s$ecla& e&zahar. iar ca pro use secun are. $olosite în $ura*area animalelor şi pentru obtinera alcoolului etilic. *u Căla*. s$ecla ascen enta a pro ucţiei e s$eclă în ţara noastră.444 ha. o pro ucţie totală e s$eclă pentru prelucrare cuprinsă între 4>44&>>44 mii tone C$ecla e zahăr se culti#ă pentru ră ăcini.444 tone s$ecla. marcân o perioa ă e ez#oltare 1<<4. %rogrese mari s&au obţinut numai upă anul 1<=4. Fncepân cu anul 1<=4 supra$eţele culti#ate cu s$ecla e zahăr au crescut.!!$cszr. an în care pro ucţia e s$eclă a $ost e aproape 14 ori mai mare ecât cea realizată în anul 1<:D. iar cea mai mică supra$aţă culti#ată a $ost în 3444 e oar 1D mii hectare.Sfecla de zahăr /ultura s$eclei e zahăr a $ost intro usă în (uropa la începutul secolului al AIA& lea upă ecretarea 2loca ei continentale e către Bapoleon 6care interzicea importul e zahăr e trestie pe continentul european9 şi prima $abrică in (uropa şi in lume care pro ucea zahăr in s$ecla a $ost construită în Cilezia în 1D43.php = . 7a noi în ţara s$ecla e zahăr pentru in ustrializare a $ost intro usă în cultură pentru prima ată în 1D:1 în *u eţele Căla* şi /lu*.4 Fn perioa a e upă primul război mon ial supra$eţele culti#ate cu s$ecla e zahăr nu au crescut prea mult. pentru a apro#iziona cu s$ecla prima $abrică e zahăr e mică capacitate construită în 1D:1 la Eârbău. 4 http. e pe care se obţineau ::4. respecti# 14. Fn 1D:> e semnalata cultura s$eclei şi în Tara 2ârsei eoarece se construise o mică $abria e zahăr şi la 2raşo#.444 ha. Cupra$eţele cele mai mari culti#ate au $ost în 1<<> şi 1<<= e peste 1:4 mii hectare. zahărul.

!!GGG.gazeta eagricultura.D milioane tone în 1<<=. iar cea mai mică a $ost e 1: 444 0g!ha în 3444.9 > http.7 748.8 837.4 816.> 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 660. iar cea mai mică pro ucţie totală pe ţara să rea lizat în 3444 şi a$ost e >>4 mii tone se$cla e zahăr. /ea mai mare pro ucţie totală a $ost e 3.%ro ucţia me ie cea mai mare ralizata a $ost în 3444 e 3< 444 0g!ha.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!:>:&cultura& e&s$ecla& e&zahar.html 5 .6 706.8 770.

/ele mai in icate soluri sunt solurile alu#ionare luto&nisipoase.ol o#ei9. "ecoltatul s$eclei e zahăr se $ace atunci cân a a*uns la maturitate. la a âncimea e semănat care pentru s$ecla este e 3& %lurigerme.îmbunătăţirea $ertilităţii naturale a solului. /ultura e s$eclă e zahăr asigura con iţii pentru practicarea asolamentelor.6@ona e e zahar i$erentiate climatologic care asigură constantă ran amentelor e zahăr. Acest lucru se realizează în perioa a 1> septembrie&1> octombrie $uncţie e ata semănatului Ø Soiuri de !feclă de zahăr Ce $olosesc soiuri plurigerme şi monogerme. a ică atunci cân are conţinutul cel mai ri icat e zahăr. bogate în humus. § e semănat & ime iat upă esprimă#ărare. e în ată ce temperatura în sol se realizează şi se mentinela 4&>J/. cu capacitate mare e reţinere a apei. $ertile. Ø Perioada de vegetaţie şi de cam anie %erioa a e #egetaţie 1D4 zile. bine structurate. /âmpia e #est şi su şi zona . "omânesc 5 D . brun&roşcate epa ure. greutate maximă ră ăcinilor şi însuşiri tehnologice superioare. (poca 4 cm. menţinerea apei în sol.>&D.Ø Zone de favorabilitate (xistă cultura s$eclei anuale trei zone agroecologice cu pretabilitate pe ologica asemănătoare pentru e $luctuaţia con itiilormeteorologice anuale. cernoziomurile.4. are e$ecte e prote*are a me iului încon*urător $izan /83 sieliberan oxigenul în echi#alentă unui ha e pă ure. C$ecla e zahăr necesită soluri pro$un e. Aceste soluri sunt speci$ice zonelor menţionate mai sus. cu panza $reatica la a âncimi e 3&4 m şi pHI=. in i$erent centru.

51D!344:.43D?. /orsica.+abrica e @ahăr 2o 1:.9 "omâneşti 62raşo# >1<. $aţă e anul 1<D< cân existau :: e $abrici cu D:. Fn "omânia mai sunt #iabile un număr e 14 $abrici cu o capacitate e prelucrare e 44 444 to!34h.444?.444 to!34 h. 2ârsa.onogerme. @ahăr 7u uş a realizat un ran ament e 14. . care în ultimii ani s&au situat între 14 şi 14?.@ahăr 8ra ea 13. Ast$el în anul 3444. nr.ureş & :444 Ø +abrica e zahăr 2o & 3444 Ø Bectar %aşcani & 4444 Ø )anubiana "oman & 4444 Ø @ahărul 2uzău & :444 Ø 2eta Lan ărei & 4444 Ø @ahăr 7ieşti & 1444 Ø /ristal 'rziceni & 4444 Ø @ahăr /ălăraşi & 3444 < .onorom. Hâlmă.§ § .A%A.)ora.44D?-Kahar 7ieşti 14.3>4?. in import6 (mma. Ø Fabrici de zahăr viabile "n Rom#nia Ø @ahăr /orabia cap :444 to !34 ore Ø @ahăr Timişoara & 4444 Ø @ahărul 8ra ea & :444 Ø @ahăr Ara & 4444 Ø @ahăr 7u uş & :444 Ø @ahărul Tg. . (#elina. Fn $uncţie e conţinutul e zahăr in s$ecla se pot realiza ran amente e extracţie. "ă ăcinile e s$eclă e zahăr sunt preluate e $abricile e zahăr pentru in ustrializare.9 Ø Condiţii minime de calitate entru rădăcinile de !feclă de zahăr "espectarea CTAC 14.=4:!1<5> care pre#e e con iţiile e calitate pentru s$ecla e zahăr şi 8r inul .

procesează zahăr in s$ecla şi zahăr brutC. Ø Planta remergătoare$ +oarte bune.A. $loarea soarelui. & procesează atât zahăr brut in trestie cât şi zahăr in s$eclă. Ø Recoltarea$ %rincipalele caracteristici sunt./. monocultură. cânepă. @ahărul 7ieşti C. mazărea. & procesează zahăr brut in trestieC.Agrana C.A. @ahărul 8ra ea C./. @ahărul /orabia C. un e a $ost o#ăz.A. porumb.Ø Societăţile comerciale de roce!are a zahărului din !fecla şi a zahărului brut!i tre!tie & & & & & & & C. & Arătura e #ară. Ø Pregătirea teren$ Ce $ace toamna prin lucrări e ni#elare prin ouă treceri cu iscul pre#ăzute cu lame ni#elatoare.A. rapiţă./.+abrica e zahăr 2o C. & procesează zahăr brut in trestieC. cu 3 $abrici 67ieşti şi 7emarco /ristal 'rziceni M procesează zahăr brut in trestieC. Ø %ratul$ & 8bigatoriu ezmeriştitul./. @ahărul /ălăraşi C.A. carto$ul cereale păioase Bu se recoman ă. @ahărul 7u uş C. sorg. procesează zahăr in s$eclăC.A./. cu : $abrici 62uzău."oman şi Lan ărei9 & procesează atât zahăr brut in trestie cât şi zahăr in s$eclăC.A. :4&:3cm./. C$ecla e zahăr re#ine pe aceaşi parcelă upă 4&> ani. & Arătura e toamnă 3Dcm. § § § relati#ă uni$ormitate imensionalămasa e ră ăcini să nu conţină corpuri străineră ăcinile să $ie pregătite pentru in ustrializare 6să $ie ecoletate9- 14 ./.

care ar trebui stabilită anual. începân cu prima recoltatul.gazeta eagricultura. Ø )rganizarea recoltatului* este poate cea mai importantă acti#itate în ansamblul lucrărilor care trebuiesc es$ăşurate toamna. păgubesc culti#atorul e cel puţin 3&4 tone. in i$erent e zona eca ă a lunii octombrie se poate începe e s$eclă întrunin su$iciente e cultură. 7egat e acest moment. în $uncţie e e#oluţia speci$ică a culturii. proaspete şi turgescente. Fn general. trebuie să menţionăm că grabă în a recolta s$ecla e zahăr este e cele mai multe ori în eza#anta*ul culti#atorilor. ră ăcină e s$eclă e zahăr continua să crească în toamna până cân temperatura me iului sca e sub D&14J/. la o cultură cu ensitate e cca. = http. Acest moment este greu e stabilit e către culti#ator. $abricile e zahăr a ăugă un spor la preţul e achiziţie al materiei prime pentru cantităţile li#rate în a#ans e o anumită ată. în toată lumea.§ ră ăcinile să $ie sănătoase. ultimele trei caracteristici se realizează în procesul recoltării. $abrica e zahăr este cea care stabileşte momentul cân se recoltează o anumită cultură. 5>444 e plante la hectar. /antitati#. $iin necesară o serie e analize într&un laborator specializat. atorită caracteristicilor ei genetice.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!344:&recoltarea&s$eclei& e& zahar. moti# pentru care. care să asigure o extracţie a zahărului cu maximum e ran ament. Fn ţara noastră. eoarece. :4 e zile a#ans e recoltare. )acă prima con iţie este realizabilă prin inter#enţiile agro$itotehnice aplicate. acă cultură se a$la într&o stare normală e #egetaţie. a ică atinge ni#elul maxim e puritate a sucului celular. ră ăcinile caracteristici calitati#e care să asigure o extracţie rentabilă a zahărului. 'eoretic( momentul recoltării este acela în care masa e ră ăcini intr&o cultură oarecare atinge maturitatea tehnologică. caracterizân u&se printr&o serie e particularităţi intre care cea mai importantă se re$eră la momentul recoltării.!!GGG.html 11 . "ecoltarea s$eclei e zahăr se eosebeşte e recoltarea altor culturi agricole.

"ă ăcinile e s$eclă e zahăr se pot recolta în trei sisteme. prin eshi ratarea ră ăcinilor. e regulă. Berespectarea acestor cerinţe minimale atrage upă sine creşterea procentului e ră ăcini incorect ecoletate şi ne ecoletate.!!GGG.Fn organizarea acestuia trebuie ţinut cont e.acestea trebuie preluate e la 5 http. Fn cazul acestui sistem. organizate.ro!mo ules. la rumul e acces în tarla. care poate pier e zilnic 1&3 tone!ha in pro ucţia realizată şi recoltata. semimecanizat şi manual. § § § § sistemul e recoltare posibil a $i utilizatnumărul mi*loacelor e recoltare isponibile şi tipul acestora9mi*loacele e transport isponibileinter#alul e timp în care se oreşte a $i încheiată campania e recoltare. )rganizarea recoltatului$ 8rganizarea recoltatului la s$ecla e zahăr se es$ăşoară sub imperiul regulei celor N34 e oreN. orice staţionare $ăcân u&se pe riscul pro ucătorului. organizarea transportului este esenţială.5 )in acest moti#. în grămezi mai mari sau mai mici. (ste nerentabil să se utilizeze buncărul combinelor rept capacităţi e transport a ră ăcinilor la capătul parcelelor. $iin necesar cel puţin un cuplu e remorci basculante pentru a transporta la şantierele e epozitare interme iară şi e încărcare. mai mult e 34 e ore. $iecare in aceste sisteme a#ân o serie e particularităţi care pot iminua calitatea materiei prime. mecanizat. care stabileşte că ră ăcinile e s$eclă e zahăr B' au #oie să stea în câmp.phpOnameIBeGsP$ileIarticlePsi I<: 13 . eci a #eniturilor. la eclanşarea campaniei e recoltare trebuie să se e#alueze cât mai corect potenţialul e recoltare 6manual şi!sau mecanic9 şi să se coreleze cu cel e transport în bazele e recepţie. a celui e ră ăcini #ătămate şi a pier erilor prin nerecoltare.$ermierul. o %!tfel( recoltarea mecanizată nu se recoman ă a $i e$ectuată în lanuri puternic îmburuienate şi!sau cu ensităţi mici 6sub =4444 pl!ha9.

Ø +e ozitarea $ Ce a mite staţionarea s$eclei.ma r.!!GGG. în care să se transporte la s$ârşitul $iecărei zile e lucru întreaga cantitate e ră ăcini recoltata şi ecoletata. o Recoltatul manual nu ri ică probleme eosebite. însă trebuie menţionat că. timp în elungat. ră ăcinile se strâng în grămezi mici 6până la 344 0g9 care rămân escoperite pe câmp. e $apt. cel mult o noapte.combină în momentul cân buncărul s&a umplut. acoperite cu resturile e $runze şi colete. Sur!a$ INS D http. şi la combine9 pentru a nu pro uce #ătămări mecanice sau $racturări ale ră ăcinilor.ro!ro!culturi& e&camp!plante&tehnice!s$ecla& e&zahar. +ate rivind retul e iata interna. reprezintă sursă ma*oră e pier eri prin eshi ratare. %rincipala restricţie a acestui sistem e recoltare este aceea e a nu se islocă o supra$aţă mai mare ecât cea e$ecti# posibilă a $i ecoletata şi transportată până la s$ârşitul zilei. împreună cu cel semimecanizat. în practică. în grămezi mari. Qi în cazul acestor ouă sisteme e recoltare este e pre$erat organizarea unui şantier e epozitare interme iară. eoarece. grămezi mari în câmp. o Recoltatul !emimecanizat implica o atenţie eosebită în reglarea a âncimii e lucru a organelor e izlocat 6reglare obligatorie. care poate $i prote*ată e$icient pe parcursul celor N34 e oreN.html 1: .

2014 2012 2010 2008 2006 2004 2002 2000 0.17 0.17 Variaţia preţului mediu Importul şi exportul -ilanţul rodu!eului de zahăr .12 0. /0(0 23(= 23(0 21(3 2?(3 21(= < 2?(/ 1?(2 1.07 0. Anuarul Ctatistic 344: 14 . IBC. 220 /13 //> 0/ /=3 //1 /21 >? & :ii tone 0 /= /1 22 /1 // 0 2/ /= & :ii tone =10 ==> =11 =*/ ??0 ?*/ ?*0 =/* =1.09 0. ?1(= ?=(> ?3(/ 2?(1 /3(* /1(> /2(0 Cursa. /000 2333 233/ 2332 /.11 0.09 0.= //? == >? ** Im ort 67 ort Con!um Con!um 8radul de uman alimentar autoa rovizionare mediu anual( e locuitor :ii tone 22.= 21/ 2** 10* 2?1 12/ 2?* ?>* ?01 =/? d9c9 din !feclă :ii tone /13 /0/ 23> 2?? 23= /./001& 23324 %nu l PR)+UC5I6 'otala :ii tone /001 /00? /00= /00* /00> /00.(.g 21(> 2?(= 21(= 2?(.13 0. =/2 .

>4= :<D <1.pag :3< 1> .D5< 35.3>4 :4> 1<<D 3<.D>4 35.D43 3:4 Cursa.:4< 4>.5>4 34= 4=.<>5 3<.153 D=.D43 3D1 1<<3 3:>.54: 444 1<<= ::=. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana.4<D 343 144.54> :=.<D> :54 ==.13> 3=< 3444 44>.:<3 4D.3>3 4.Im ortul de zahăr al Rom#niei.311 14.444 4:.144 :4= 54.::4 :5.:>D :=1 <<. )irecţia Eenerală a 1ămilor < 7etitia @ahiu.>15 :>= 5D.DD< <5.14< 3:.455 :4< 1::.><: ::= 1<<> 1>4.<:3 443 1<<: 143.55>1 :D1 1<<5 1:=.:=< <.1>= ::1 4 4 4 1<<1 31D.134 ::1 15.>3= ::.4D5 131.514 =1.134 :. ( itura /eres.155 53.<51 3=.453 35D 1<<< 33:.>14 <1./003& 233340 Zahăr brut Zahăr rafinat /antitate 1aloare 1aloare /antitate 1aloare /antitate 6tone9 6mii unitara6 6tone9 6mii 6tone9 %nul 'C)9 'C)!to 'C)9 ne9 1<<4 3<3. 2ucuresti 344>.D44 3<4 114.3<< 3<1 1<<4 141.

e la 3444 e localnici in comunele A âncata.!!GGG. alt$el spus. RCecretul. legume. Cupra$aţa culti#ată e Ilie Tipa. Ciminicea şi le culti#a în a$ară e s$eclă cu răpită. orzoaica. a explicat Ilie Tipa( care mă susţine că a obţinut o pro ucţie e >> tone s$ecla e zahăr la hectar. *u eţul Cucea#a a reuşit să obţină o pro ucţie recor e s$eclă e zahăr pe cele 354 e hectare. a stabilit că cei care i&au at teren în aren a să primească la hectar la alegere. e D51 hectare. pentru $ermierul suce#ean este acela că întrega pro ucţie este preluată irect in câmp e către $abrica e zahăr Agrana "oman.Studiu de caz/3 'n $ermier in satul Erigoresti. $loarea&soarelui. %entru că anul 341: a $ost unul bun. soiul şi gunoiulS. 14 http. contează $oarte mult omul.html 1= . Ilie Tipă a aren at 1444 e hectare. 400 de kilograme de grâu.arele a#anta* al culturii s$eclei e zahăr. .gazeta eagricultura. 50 de kilograme de zahăr sau 40 de litri de ulei de floarea-soarelui la hectar. Cau. comună Ciminicea. cu s$ecla e zahăr reprezintă :1? in întreaga supra$aţă culti#ată. acă putem spune aşa. este tehnologia culturii şi $olosirea e utila*e e ultima generaţie.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!14<=4&un&$ermier&suce#ean&a& realizat&1>&mii& e&tone& e&s$ecla& e&zahar. în *u eţul Cucea#a. culti#atorul.

Concluzii 15 .

ma r.!!GGG.uni#. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana. ( itura AgroTehnica.ro!Istoric&s$ecla& e&zahar.ro!ro!culturi& e&camp!plante&tehnice!s$ecla& e&zahar.!!GGG. 3445  7etitia @ahiu.ro!mo ules. ( itura /eres.php  http.gazeta eagricultura. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana. 2ucuresti 344>.pag :33  7etitia @ahiu.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!344:& recoltarea&s$eclei& e&zahar.pag :3<  http.-I-@I)8R%FI6  %ro$. ( itura /eres.arian /onstantin.html  http.phpOnameIBeGsP$ileIarticlePsi I<:  http.$ermierul. 2ucuresti 344>.html  http.!!$cszr. 2ucuresti.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!:>:&cultura& e&s$ecla& e&zahar. ( itura /eres. e itia a 1I&a.html 1D .pag :14  7etitia @ahiu.!!GGG.. .gazeta eagricultura.)r.!!GGG. 2ucuresti 344>.ar0etingul pro uctiei agroalimentare.

!!GGG. http.html 1< .in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!14<=4&un& $ermier&suce#ean&a&realizat&1>&mii& e&tone& e&s$ecla& e&zahar.gazeta eagricultura.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful