CUPRINS

Importul şi exportul .......................................................................................................14

Agricultura alături e piaţa pro uselor agricole! agroalimentare în "omânia reprezintă componente ale e#oluţiei e ansamblu i$erite în timp şi în conţinut. care constituie un $ura* #aloros pentru animale& $abricile e zahăr încheie contracte cu pro ucătorii e s$eclă. iar în urma procesării s$eclei.implică o permanentă schimbare a tuturor elementelor esenţiale a economiei româneşti. e la $abricile e zahăr rezultă borhot. asigurân sămânţă e calitate la în$iinţarea culturii şi transportul s$eclei la $abrică.s$ecla e zahăr.1 +ilierea zahărului are următoarele caracteristici principale. ( itura AgroTehnica. cunoscut $rec#ent sub enumirea e $ilieră. la recoltareez#oltarea economico&socială. in zonele în care sunt amplasate $abricile e zahăr& upă recoltare. ar corelate. . & materia primă $olosită. e la s$ecla e zahăr se obţin $raze şi colete $olosinţe că $ura*e.)r. e itia a 1I&a. 2ucuresti. cu re$erire la $aptul că a trebuit să parcurgă sta iul e asociat la cel al 1 %ro$. %entru aceste con iţii ale ţării noastre care este antrenată spre o economie e piaţa se pun probleme eosebite pri#in membru al 'niunii (uropene..uni#. )iri*area #alori$icării pro ucţiei agricole!agroalimentare implica cunoaşterea cailor şi meto elor e istribuţiei a acestor pro use în ca rul pieţei. 3445 3 . toamna.Filiera zaharului Introducere Tranziţia în economie şi în societate. se pro uce în micile gospo ării ţărăneşti şi unele exploataţii $amiliale şi e tip asociati#. care inclu acti#ităţile ce permit transmiterea unei măr$i e la pro ucător la consumator $ormează un circuit e istribuţie.ar0etingul pro uctiei agroalimentare. melasă şi tăieţei. Ansamblul canalelor e istribuţie.arian /onstantin.

41.7u oş. /ălăraşi.& pro ucerea zahărului are loc în prezent într&un număr e zece $abrici6 2o .= mii ha în 3443- & cea mai mare parte in zahărul e consum se obţine in prelucrarea zahărului brut in import şi a zahărului alb importat- & in subpro usele obţinute la prelucrarea s$clei e zahăr. $aţă e :: e $abrici care existau la începutul anilor . /orabia9. în principal.<4- & supra$aţa culti#ată cu s$ecla e zahăr a scăzut e la 1=3. 2uzău. "oman. : . 8ra ea.5 mii ha în 1<<4 la 3>? in supra$aţă. /ala$at. 7ieşti. melasă este. li#rata $abricilor e alcool ra$inat. 2ucecea.

transportul şi epozitarea :. 2ucuresti 344>. %rocesarea asigura trans$ormarea s$eclei e zahăr în pro use alimentare.pag :3< 4 . $olosite în hrana animalelor atorit calităţilor lor nutriti#e 4.pag :33 : 7etitia @ahiu. 1. 2ucuresti 344>. /olectarea . %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana.tăieţei. zahărul şi pro usele secun are 6melasă. /omercializarea >.Producţia de zahăr rafinat(1990-2002)2 -mii tone#nu! $ahăr rafinat din sfec!a ( roducţia internă) "&& ""( 2'0 1"0 191 20* 2)) 20' 1(' 11) '' *) )9 $ahăr rafinat din zahăr %rut im ortat 2&' 2)) 2"9 29) 29& 2"" 21* 1&' 1)) 2') 2(2 $ahăr rafinat im ortat 19 &( 21' 122 121 *2 (9 22* 122 "9 - 1990 1991 1992 199" 199) 199' 199& 199* 199( 1999 2000 2001 2002 Sursa:INS Eta e!e fi!ierei zahăru!ui". /onsumul 3 7etitia @ahiu. Agricultura un e are loc culti#area s$eclei e zahăr 3. ( itura /eres. borhot9. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana. ( itura /eres.

> .

ast$el încât în perioa a 1<D4& e zahăr se culti#ă în "omânia pe cca 3>4. s$ecla ascen enta a pro ucţiei e s$eclă în ţara noastră. $olosite în $ura*area animalelor şi pentru obtinera alcoolului etilic. Fn 1D:> e semnalata cultura s$eclei şi în Tara 2ârsei eoarece se construise o mică $abria e zahăr şi la 2raşo#. 7a noi în ţara s$ecla e zahăr pentru in ustrializare a $ost intro usă în cultură pentru prima ată în 1D:1 în *u eţele Căla* şi /lu*.!!$cszr.Sfecla de zahăr /ultura s$eclei e zahăr a $ost intro usă în (uropa la începutul secolului al AIA& lea upă ecretarea 2loca ei continentale e către Bapoleon 6care interzicea importul e zahăr e trestie pe continentul european9 şi prima $abrică in (uropa şi in lume care pro ucea zahăr in s$ecla a $ost construită în Cilezia în 1D43.php = . iar cea mai mică supra$aţă culti#ată a $ost în 3444 e oar 1D mii hectare.4 Fn perioa a e upă primul război mon ial supra$eţele culti#ate cu s$ecla e zahăr nu au crescut prea mult.444 ha. cu o pro ucţie me ie cuprinsă între 33&35to!ha. zahărul. in care prin prelucrare se obţine că pro us principal. an în care pro ucţia e s$eclă a $ost e aproape 14 ori mai mare ecât cea realizată în anul 1<:D. respecti# 14.:44 0g!ha. *u Căla*. Fn anul 1<:D s$ecla e zahăr se culti#ă pe cca :3. pentru a apro#iziona cu s$ecla prima $abrică e zahăr e mică capacitate construită în 1D:1 la Eârbău. %rogrese mari s&au obţinut numai upă anul 1<=4.444 ha. Cupra$eţele cele mai mari culti#ate au $ost în 1<<> şi 1<<= e peste 1:4 mii hectare.ro!Istoric&s$ecla& e&zahar. melasă şi borhotul. e pe care se obţineau ::4. Fncepân cu anul 1<=4 supra$eţele culti#ate cu s$ecla e zahăr au crescut. marcân o perioa ă e ez#oltare 1<<4. o pro ucţie totală e s$eclă pentru prelucrare cuprinsă între 4>44&>>44 mii tone C$ecla e zahăr se culti#ă pentru ră ăcini. 4 http. iar ca pro use secun are.444 tone s$ecla.

D milioane tone în 1<<=.gazeta eagricultura.4 816.!!GGG.> 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 660.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!:>:&cultura& e&s$ecla& e&zahar.8 770.7 748.html 5 . iar cea mai mică a $ost e 1: 444 0g!ha în 3444.%ro ucţia me ie cea mai mare ralizata a $ost în 3444 e 3< 444 0g!ha.6 706. /ea mai mare pro ucţie totală a $ost e 3. iar cea mai mică pro ucţie totală pe ţara să rea lizat în 3444 şi a$ost e >>4 mii tone se$cla e zahăr.9 > http.8 837.

in i$erent centru. Acest lucru se realizează în perioa a 1> septembrie&1> octombrie $uncţie e ata semănatului Ø Soiuri de !feclă de zahăr Ce $olosesc soiuri plurigerme şi monogerme.6@ona e e zahar i$erentiate climatologic care asigură constantă ran amentelor e zahăr. cernoziomurile. Aceste soluri sunt speci$ice zonelor menţionate mai sus. Ø Perioada de vegetaţie şi de cam anie %erioa a e #egetaţie 1D4 zile. /ele mai in icate soluri sunt solurile alu#ionare luto&nisipoase.4. cu capacitate mare e reţinere a apei. cu panza $reatica la a âncimi e 3&4 m şi pHI=. a ică atunci cân are conţinutul cel mai ri icat e zahăr.ol o#ei9.Ø Zone de favorabilitate (xistă cultura s$eclei anuale trei zone agroecologice cu pretabilitate pe ologica asemănătoare pentru e $luctuaţia con itiilormeteorologice anuale. "omânesc 5 D . e în ată ce temperatura în sol se realizează şi se mentinela 4&>J/. bogate în humus. $ertile. § e semănat & ime iat upă esprimă#ărare.îmbunătăţirea $ertilităţii naturale a solului. bine structurate.>&D. (poca 4 cm. brun&roşcate epa ure. /âmpia e #est şi su şi zona . la a âncimea e semănat care pentru s$ecla este e 3& %lurigerme. /ultura e s$eclă e zahăr asigura con iţii pentru practicarea asolamentelor. menţinerea apei în sol. "ecoltatul s$eclei e zahăr se $ace atunci cân a a*uns la maturitate. are e$ecte e prote*are a me iului încon*urător $izan /83 sieliberan oxigenul în echi#alentă unui ha e pă ure. C$ecla e zahăr necesită soluri pro$un e. greutate maximă ră ăcinilor şi însuşiri tehnologice superioare.

A%A.444 to!34 h. . . "ă ăcinile e s$eclă e zahăr sunt preluate e $abricile e zahăr pentru in ustrializare. 2ârsa.onogerme. nr.44D?-Kahar 7ieşti 14. @ahăr 7u uş a realizat un ran ament e 14.@ahăr 8ra ea 13. (#elina.+abrica e @ahăr 2o 1:.=4:!1<5> care pre#e e con iţiile e calitate pentru s$ecla e zahăr şi 8r inul . Ø Fabrici de zahăr viabile "n Rom#nia Ø @ahăr /orabia cap :444 to !34 ore Ø @ahăr Timişoara & 4444 Ø @ahărul 8ra ea & :444 Ø @ahăr Ara & 4444 Ø @ahăr 7u uş & :444 Ø @ahărul Tg. /orsica. $aţă e anul 1<D< cân existau :: e $abrici cu D:. 51D!344:.ureş & :444 Ø +abrica e zahăr 2o & 3444 Ø Bectar %aşcani & 4444 Ø )anubiana "oman & 4444 Ø @ahărul 2uzău & :444 Ø 2eta Lan ărei & 4444 Ø @ahăr 7ieşti & 1444 Ø /ristal 'rziceni & 4444 Ø @ahăr /ălăraşi & 3444 < .43D?. Fn $uncţie e conţinutul e zahăr in s$ecla se pot realiza ran amente e extracţie.3>4?. Hâlmă. Ast$el în anul 3444. care în ultimii ani s&au situat între 14 şi 14?.)ora.444?. Fn "omânia mai sunt #iabile un număr e 14 $abrici cu o capacitate e prelucrare e 44 444 to!34h.§ § .9 "omâneşti 62raşo# >1<.onorom. in import6 (mma.9 Ø Condiţii minime de calitate entru rădăcinile de !feclă de zahăr "espectarea CTAC 14.

@ahărul 8ra ea C./. Ø Planta remergătoare$ +oarte bune. procesează zahăr in s$ecla şi zahăr brutC. @ahărul 7ieşti C. § § § relati#ă uni$ormitate imensionalămasa e ră ăcini să nu conţină corpuri străineră ăcinile să $ie pregătite pentru in ustrializare 6să $ie ecoletate9- 14 .Ø Societăţile comerciale de roce!are a zahărului din !fecla şi a zahărului brut!i tre!tie & & & & & & & C./.A.A. sorg. procesează zahăr in s$eclăC. un e a $ost o#ăz././.A. porumb. & procesează zahăr brut in trestieC. $loarea soarelui. @ahărul /orabia C. rapiţă.A. carto$ul cereale păioase Bu se recoman ă. C$ecla e zahăr re#ine pe aceaşi parcelă upă 4&> ani.A./. Ø %ratul$ & 8bigatoriu ezmeriştitul. mazărea. monocultură.A.+abrica e zahăr 2o C./. @ahărul /ălăraşi C. @ahărul 7u uş C. & procesează zahăr brut in trestieC. Ø Recoltarea$ %rincipalele caracteristici sunt. & Arătura e #ară. :4&:3cm. cânepă.A. cu 3 $abrici 67ieşti şi 7emarco /ristal 'rziceni M procesează zahăr brut in trestieC./. Ø Pregătirea teren$ Ce $ace toamna prin lucrări e ni#elare prin ouă treceri cu iscul pre#ăzute cu lame ni#elatoare.Agrana C. cu : $abrici 62uzău."oman şi Lan ărei9 & procesează atât zahăr brut in trestie cât şi zahăr in s$eclăC. & procesează atât zahăr brut in trestie cât şi zahăr in s$eclă. & Arătura e toamnă 3Dcm.

in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!344:&recoltarea&s$eclei& e& zahar. la o cultură cu ensitate e cca. $iin necesară o serie e analize într&un laborator specializat. /antitati#. "ecoltarea s$eclei e zahăr se eosebeşte e recoltarea altor culturi agricole. caracterizân u&se printr&o serie e particularităţi intre care cea mai importantă se re$eră la momentul recoltării. Acest moment este greu e stabilit e către culti#ator. care ar trebui stabilită anual. Ø )rganizarea recoltatului* este poate cea mai importantă acti#itate în ansamblul lucrărilor care trebuiesc es$ăşurate toamna. eoarece. atorită caracteristicilor ei genetice. proaspete şi turgescente. 5>444 e plante la hectar. în $uncţie e e#oluţia speci$ică a culturii. Fn general. moti# pentru care. păgubesc culti#atorul e cel puţin 3&4 tone. :4 e zile a#ans e recoltare. 'eoretic( momentul recoltării este acela în care masa e ră ăcini intr&o cultură oarecare atinge maturitatea tehnologică. $abricile e zahăr a ăugă un spor la preţul e achiziţie al materiei prime pentru cantităţile li#rate în a#ans e o anumită ată. a ică atinge ni#elul maxim e puritate a sucului celular.html 11 . ultimele trei caracteristici se realizează în procesul recoltării.§ ră ăcinile să $ie sănătoase. care să asigure o extracţie a zahărului cu maximum e ran ament.gazeta eagricultura. ră ăcină e s$eclă e zahăr continua să crească în toamna până cân temperatura me iului sca e sub D&14J/. $abrica e zahăr este cea care stabileşte momentul cân se recoltează o anumită cultură. = http. in i$erent e zona eca ă a lunii octombrie se poate începe e s$eclă întrunin su$iciente e cultură. 7egat e acest moment. Fn ţara noastră. trebuie să menţionăm că grabă în a recolta s$ecla e zahăr este e cele mai multe ori în eza#anta*ul culti#atorilor.!!GGG. )acă prima con iţie este realizabilă prin inter#enţiile agro$itotehnice aplicate. ră ăcinile caracteristici calitati#e care să asigure o extracţie rentabilă a zahărului. acă cultură se a$la într&o stare normală e #egetaţie. începân cu prima recoltatul. în toată lumea.

!!GGG.phpOnameIBeGsP$ileIarticlePsi I<: 13 . $iecare in aceste sisteme a#ân o serie e particularităţi care pot iminua calitatea materiei prime. (ste nerentabil să se utilizeze buncărul combinelor rept capacităţi e transport a ră ăcinilor la capătul parcelelor. mai mult e 34 e ore. e regulă. semimecanizat şi manual. "ă ăcinile e s$eclă e zahăr se pot recolta în trei sisteme. o %!tfel( recoltarea mecanizată nu se recoman ă a $i e$ectuată în lanuri puternic îmburuienate şi!sau cu ensităţi mici 6sub =4444 pl!ha9. organizate. a celui e ră ăcini #ătămate şi a pier erilor prin nerecoltare. la rumul e acces în tarla. § § § § sistemul e recoltare posibil a $i utilizatnumărul mi*loacelor e recoltare isponibile şi tipul acestora9mi*loacele e transport isponibileinter#alul e timp în care se oreşte a $i încheiată campania e recoltare. mecanizat.5 )in acest moti#. în grămezi mai mari sau mai mici.ro!mo ules.$ermierul. orice staţionare $ăcân u&se pe riscul pro ucătorului. eci a #eniturilor. care stabileşte că ră ăcinile e s$eclă e zahăr B' au #oie să stea în câmp.acestea trebuie preluate e la 5 http. Fn cazul acestui sistem. care poate pier e zilnic 1&3 tone!ha in pro ucţia realizată şi recoltata. organizarea transportului este esenţială. Berespectarea acestor cerinţe minimale atrage upă sine creşterea procentului e ră ăcini incorect ecoletate şi ne ecoletate. la eclanşarea campaniei e recoltare trebuie să se e#alueze cât mai corect potenţialul e recoltare 6manual şi!sau mecanic9 şi să se coreleze cu cel e transport în bazele e recepţie.Fn organizarea acestuia trebuie ţinut cont e. prin eshi ratarea ră ăcinilor. $iin necesar cel puţin un cuplu e remorci basculante pentru a transporta la şantierele e epozitare interme iară şi e încărcare. )rganizarea recoltatului$ 8rganizarea recoltatului la s$ecla e zahăr se es$ăşoară sub imperiul regulei celor N34 e oreN.

html 1: . grămezi mari în câmp. în care să se transporte la s$ârşitul $iecărei zile e lucru întreaga cantitate e ră ăcini recoltata şi ecoletata. reprezintă sursă ma*oră e pier eri prin eshi ratare.!!GGG.combină în momentul cân buncărul s&a umplut. +ate rivind retul e iata interna. Qi în cazul acestor ouă sisteme e recoltare este e pre$erat organizarea unui şantier e epozitare interme iară. timp în elungat. împreună cu cel semimecanizat. în grămezi mari. însă trebuie menţionat că. o Recoltatul manual nu ri ică probleme eosebite.ma r. Ø +e ozitarea $ Ce a mite staţionarea s$eclei. şi la combine9 pentru a nu pro uce #ătămări mecanice sau $racturări ale ră ăcinilor. o Recoltatul !emimecanizat implica o atenţie eosebită în reglarea a âncimii e lucru a organelor e izlocat 6reglare obligatorie. %rincipala restricţie a acestui sistem e recoltare este aceea e a nu se islocă o supra$aţă mai mare ecât cea e$ecti# posibilă a $i ecoletata şi transportată până la s$ârşitul zilei.ro!ro!culturi& e&camp!plante&tehnice!s$ecla& e&zahar. acoperite cu resturile e $runze şi colete. ră ăcinile se strâng în grămezi mici 6până la 344 0g9 care rămân escoperite pe câmp. în practică. e $apt. eoarece. care poate $i prote*ată e$icient pe parcursul celor N34 e oreN. Sur!a$ INS D http. cel mult o noapte.

13 0.= //? == >? ** Im ort 67 ort Con!um Con!um 8radul de uman alimentar autoa rovizionare mediu anual( e locuitor :ii tone 22.= 21/ 2** 10* 2?1 12/ 2?* ?>* ?01 =/? d9c9 din !feclă :ii tone /13 /0/ 23> 2?? 23= /.17 0. ?1(= ?=(> ?3(/ 2?(1 /3(* /1(> /2(0 Cursa.09 0.12 0./001& 23324 %nu l PR)+UC5I6 'otala :ii tone /001 /00? /00= /00* /00> /00.11 0.17 Variaţia preţului mediu Importul şi exportul -ilanţul rodu!eului de zahăr . Anuarul Ctatistic 344: 14 . /000 2333 233/ 2332 /.(.g 21(> 2?(= 21(= 2?(.2014 2012 2010 2008 2006 2004 2002 2000 0.07 0. /0(0 23(= 23(0 21(3 2?(3 21(= < 2?(/ 1?(2 1.09 0. =/2 . IBC. 220 /13 //> 0/ /=3 //1 /21 >? & :ii tone 0 /= /1 22 /1 // 0 2/ /= & :ii tone =10 ==> =11 =*/ ??0 ?*/ ?*0 =/* =1.

( itura /eres.455 :4< 1::.<:3 443 1<<: 143.3<< 3<1 1<<4 141.<>5 3<. 2ucuresti 344>.311 14.Im ortul de zahăr al Rom#niei.153 D=.1>= ::1 4 4 4 1<<1 31D.<D> :54 ==.514 =1.:=< <.55>1 :D1 1<<5 1:=.:4< 4>. )irecţia Eenerală a 1ămilor < 7etitia @ahiu.>14 <1.::4 :5.453 35D 1<<< 33:.3>4 :4> 1<<D 3<.3>3 4.D>4 35.>4= :<D <1.<51 3=.134 :.pag :3< 1> ./003& 233340 Zahăr brut Zahăr rafinat /antitate 1aloare 1aloare /antitate 1aloare /antitate 6tone9 6mii unitara6 6tone9 6mii 6tone9 %nul 'C)9 'C)!to 'C)9 ne9 1<<4 3<3.54: 444 1<<= ::=.144 :4= 54.DD< <5.D43 3:4 Cursa.155 53.5>4 34= 4=.><: ::= 1<<> 1>4.>15 :>= 5D.13> 3=< 3444 44>.:>D :=1 <<. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana.4D5 131.134 ::1 15.D44 3<4 114.:<3 4D.D43 3D1 1<<3 3:>.14< 3:.>3= ::.444 4:.54> :=.4<D 343 144.D5< 35.

html 1= . a explicat Ilie Tipa( care mă susţine că a obţinut o pro ucţie e >> tone s$ecla e zahăr la hectar. Cupra$aţa culti#ată e Ilie Tipa. $loarea&soarelui. cu s$ecla e zahăr reprezintă :1? in întreaga supra$aţă culti#ată. *u eţul Cucea#a a reuşit să obţină o pro ucţie recor e s$eclă e zahăr pe cele 354 e hectare. orzoaica. Cau.Studiu de caz/3 'n $ermier in satul Erigoresti.gazeta eagricultura. este tehnologia culturii şi $olosirea e utila*e e ultima generaţie. Ilie Tipă a aren at 1444 e hectare. comună Ciminicea. acă putem spune aşa. legume. pentru $ermierul suce#ean este acela că întrega pro ucţie este preluată irect in câmp e către $abrica e zahăr Agrana "oman. contează $oarte mult omul. . 14 http.!!GGG. culti#atorul. Ciminicea şi le culti#a în a$ară e s$eclă cu răpită. e la 3444 e localnici in comunele A âncata. e D51 hectare. 400 de kilograme de grâu. RCecretul. %entru că anul 341: a $ost unul bun. în *u eţul Cucea#a. a stabilit că cei care i&au at teren în aren a să primească la hectar la alegere.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!14<=4&un&$ermier&suce#ean&a& realizat&1>&mii& e&tone& e&s$ecla& e&zahar. alt$el spus. 50 de kilograme de zahăr sau 40 de litri de ulei de floarea-soarelui la hectar.arele a#anta* al culturii s$eclei e zahăr. soiul şi gunoiulS.

Concluzii 15 .

arian /onstantin.!!GGG.$ermierul.ma r.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!344:& recoltarea&s$eclei& e&zahar.gazeta eagricultura.pag :33  7etitia @ahiu. 2ucuresti 344>.-I-@I)8R%FI6  %ro$.pag :3<  http.!!$cszr.phpOnameIBeGsP$ileIarticlePsi I<:  http.ar0etingul pro uctiei agroalimentare. 2ucuresti.!!GGG. ( itura /eres.uni#.ro!mo ules. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana.html  http. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana. 2ucuresti 344>.!!GGG.html 1D .gazeta eagricultura.. e itia a 1I&a.ro!Istoric&s$ecla& e&zahar.pag :14  7etitia @ahiu. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana.php  http. . 3445  7etitia @ahiu. ( itura /eres. ( itura /eres. 2ucuresti 344>.)r.html  http.!!GGG. ( itura AgroTehnica.ro!ro!culturi& e&camp!plante&tehnice!s$ecla& e&zahar.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!:>:&cultura& e&s$ecla& e&zahar.

gazeta eagricultura. http.html 1< .in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!14<=4&un& $ermier&suce#ean&a&realizat&1>&mii& e&tone& e&s$ecla& e&zahar.!!GGG.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful