P. 1
Sfecla de Zahar

Sfecla de Zahar

|Views: 30|Likes:
Published by Cristina Livia
Referat filera zaharului- sfecla de zahar
Referat filera zaharului- sfecla de zahar

More info:

Published by: Cristina Livia on Jan 09, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/21/2015

pdf

text

original

CUPRINS

Importul şi exportul .......................................................................................................14

la recoltareez#oltarea economico&socială. )iri*area #alori$icării pro ucţiei agricole!agroalimentare implica cunoaşterea cailor şi meto elor e istribuţiei a acestor pro use în ca rul pieţei.ar0etingul pro uctiei agroalimentare. cu re$erire la $aptul că a trebuit să parcurgă sta iul e asociat la cel al 1 %ro$. & materia primă $olosită.uni#. ar corelate. care inclu acti#ităţile ce permit transmiterea unei măr$i e la pro ucător la consumator $ormează un circuit e istribuţie. ( itura AgroTehnica. asigurân sămânţă e calitate la în$iinţarea culturii şi transportul s$eclei la $abrică. e itia a 1I&a.Filiera zaharului Introducere Tranziţia în economie şi în societate. 2ucuresti.implică o permanentă schimbare a tuturor elementelor esenţiale a economiei româneşti. %entru aceste con iţii ale ţării noastre care este antrenată spre o economie e piaţa se pun probleme eosebite pri#in membru al 'niunii (uropene.s$ecla e zahăr. care constituie un $ura* #aloros pentru animale& $abricile e zahăr încheie contracte cu pro ucătorii e s$eclă. iar în urma procesării s$eclei. toamna. e la $abricile e zahăr rezultă borhot. . 3445 3 . e la s$ecla e zahăr se obţin $raze şi colete $olosinţe că $ura*e. Ansamblul canalelor e istribuţie. in zonele în care sunt amplasate $abricile e zahăr& upă recoltare.)r. Agricultura alături e piaţa pro uselor agricole! agroalimentare în "omânia reprezintă componente ale e#oluţiei e ansamblu i$erite în timp şi în conţinut.arian /onstantin.1 +ilierea zahărului are următoarele caracteristici principale. se pro uce în micile gospo ării ţărăneşti şi unele exploataţii $amiliale şi e tip asociati#. melasă şi tăieţei.. cunoscut $rec#ent sub enumirea e $ilieră.

<4- & supra$aţa culti#ată cu s$ecla e zahăr a scăzut e la 1=3. li#rata $abricilor e alcool ra$inat. /orabia9.41.7u oş. "oman. melasă este. : . 2ucecea. 2uzău. 8ra ea.= mii ha în 3443- & cea mai mare parte in zahărul e consum se obţine in prelucrarea zahărului brut in import şi a zahărului alb importat- & in subpro usele obţinute la prelucrarea s$clei e zahăr.5 mii ha în 1<<4 la 3>? in supra$aţă.& pro ucerea zahărului are loc în prezent într&un număr e zece $abrici6 2o . /ălăraşi. $aţă e :: e $abrici care existau la începutul anilor . în principal. /ala$at. 7ieşti.

/onsumul 3 7etitia @ahiu. /olectarea . ( itura /eres. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana. ( itura /eres. 2ucuresti 344>.pag :33 : 7etitia @ahiu. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana.tăieţei. $olosite în hrana animalelor atorit calităţilor lor nutriti#e 4. zahărul şi pro usele secun are 6melasă. /omercializarea >.pag :3< 4 . %rocesarea asigura trans$ormarea s$eclei e zahăr în pro use alimentare. 2ucuresti 344>. Agricultura un e are loc culti#area s$eclei e zahăr 3. borhot9.Producţia de zahăr rafinat(1990-2002)2 -mii tone#nu! $ahăr rafinat din sfec!a ( roducţia internă) "&& ""( 2'0 1"0 191 20* 2)) 20' 1(' 11) '' *) )9 $ahăr rafinat din zahăr %rut im ortat 2&' 2)) 2"9 29) 29& 2"" 21* 1&' 1)) 2') 2(2 $ahăr rafinat im ortat 19 &( 21' 122 121 *2 (9 22* 122 "9 - 1990 1991 1992 199" 199) 199' 199& 199* 199( 1999 2000 2001 2002 Sursa:INS Eta e!e fi!ierei zahăru!ui". 1. transportul şi epozitarea :.

> .

:44 0g!ha.Sfecla de zahăr /ultura s$eclei e zahăr a $ost intro usă în (uropa la începutul secolului al AIA& lea upă ecretarea 2loca ei continentale e către Bapoleon 6care interzicea importul e zahăr e trestie pe continentul european9 şi prima $abrică in (uropa şi in lume care pro ucea zahăr in s$ecla a $ost construită în Cilezia în 1D43.444 ha. Fn anul 1<:D s$ecla e zahăr se culti#ă pe cca :3. 7a noi în ţara s$ecla e zahăr pentru in ustrializare a $ost intro usă în cultură pentru prima ată în 1D:1 în *u eţele Căla* şi /lu*. cu o pro ucţie me ie cuprinsă între 33&35to!ha. 4 http. zahărul.444 tone s$ecla. o pro ucţie totală e s$eclă pentru prelucrare cuprinsă între 4>44&>>44 mii tone C$ecla e zahăr se culti#ă pentru ră ăcini. ast$el încât în perioa a 1<D4& e zahăr se culti#ă în "omânia pe cca 3>4. marcân o perioa ă e ez#oltare 1<<4. Fn 1D:> e semnalata cultura s$eclei şi în Tara 2ârsei eoarece se construise o mică $abria e zahăr şi la 2raşo#. %rogrese mari s&au obţinut numai upă anul 1<=4. e pe care se obţineau ::4. respecti# 14. melasă şi borhotul.4 Fn perioa a e upă primul război mon ial supra$eţele culti#ate cu s$ecla e zahăr nu au crescut prea mult.php = . an în care pro ucţia e s$eclă a $ost e aproape 14 ori mai mare ecât cea realizată în anul 1<:D. iar ca pro use secun are. $olosite în $ura*area animalelor şi pentru obtinera alcoolului etilic.ro!Istoric&s$ecla& e&zahar.!!$cszr. s$ecla ascen enta a pro ucţiei e s$eclă în ţara noastră.444 ha. in care prin prelucrare se obţine că pro us principal. pentru a apro#iziona cu s$ecla prima $abrică e zahăr e mică capacitate construită în 1D:1 la Eârbău. Cupra$eţele cele mai mari culti#ate au $ost în 1<<> şi 1<<= e peste 1:4 mii hectare. Fncepân cu anul 1<=4 supra$eţele culti#ate cu s$ecla e zahăr au crescut. iar cea mai mică supra$aţă culti#ată a $ost în 3444 e oar 1D mii hectare. *u Căla*.

8 770.gazeta eagricultura.8 837.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!:>:&cultura& e&s$ecla& e&zahar.D milioane tone în 1<<=. iar cea mai mică pro ucţie totală pe ţara să rea lizat în 3444 şi a$ost e >>4 mii tone se$cla e zahăr.html 5 . /ea mai mare pro ucţie totală a $ost e 3.> 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 660.9 > http.4 816.!!GGG.7 748.%ro ucţia me ie cea mai mare ralizata a $ost în 3444 e 3< 444 0g!ha.6 706. iar cea mai mică a $ost e 1: 444 0g!ha în 3444.

(poca 4 cm. Aceste soluri sunt speci$ice zonelor menţionate mai sus.îmbunătăţirea $ertilităţii naturale a solului.4.Ø Zone de favorabilitate (xistă cultura s$eclei anuale trei zone agroecologice cu pretabilitate pe ologica asemănătoare pentru e $luctuaţia con itiilormeteorologice anuale. e în ată ce temperatura în sol se realizează şi se mentinela 4&>J/. § e semănat & ime iat upă esprimă#ărare. cu panza $reatica la a âncimi e 3&4 m şi pHI=. are e$ecte e prote*are a me iului încon*urător $izan /83 sieliberan oxigenul în echi#alentă unui ha e pă ure. /ele mai in icate soluri sunt solurile alu#ionare luto&nisipoase.6@ona e e zahar i$erentiate climatologic care asigură constantă ran amentelor e zahăr. a ică atunci cân are conţinutul cel mai ri icat e zahăr. brun&roşcate epa ure. "ecoltatul s$eclei e zahăr se $ace atunci cân a a*uns la maturitate. /âmpia e #est şi su şi zona . bogate în humus. Acest lucru se realizează în perioa a 1> septembrie&1> octombrie $uncţie e ata semănatului Ø Soiuri de !feclă de zahăr Ce $olosesc soiuri plurigerme şi monogerme.ol o#ei9. la a âncimea e semănat care pentru s$ecla este e 3& %lurigerme. in i$erent centru. /ultura e s$eclă e zahăr asigura con iţii pentru practicarea asolamentelor. cernoziomurile. Ø Perioada de vegetaţie şi de cam anie %erioa a e #egetaţie 1D4 zile. greutate maximă ră ăcinilor şi însuşiri tehnologice superioare. menţinerea apei în sol. $ertile.>&D. "omânesc 5 D . cu capacitate mare e reţinere a apei. bine structurate. C$ecla e zahăr necesită soluri pro$un e.

§ § .9 "omâneşti 62raşo# >1<. Ø Fabrici de zahăr viabile "n Rom#nia Ø @ahăr /orabia cap :444 to !34 ore Ø @ahăr Timişoara & 4444 Ø @ahărul 8ra ea & :444 Ø @ahăr Ara & 4444 Ø @ahăr 7u uş & :444 Ø @ahărul Tg. in import6 (mma. Fn "omânia mai sunt #iabile un număr e 14 $abrici cu o capacitate e prelucrare e 44 444 to!34h.9 Ø Condiţii minime de calitate entru rădăcinile de !feclă de zahăr "espectarea CTAC 14. . care în ultimii ani s&au situat între 14 şi 14?. @ahăr 7u uş a realizat un ran ament e 14. (#elina. Ast$el în anul 3444. $aţă e anul 1<D< cân existau :: e $abrici cu D:. nr.A%A.444 to!34 h.44D?-Kahar 7ieşti 14.444?. Hâlmă. "ă ăcinile e s$eclă e zahăr sunt preluate e $abricile e zahăr pentru in ustrializare. Fn $uncţie e conţinutul e zahăr in s$ecla se pot realiza ran amente e extracţie.)ora. 51D!344:.@ahăr 8ra ea 13. . /orsica.onorom.43D?. 2ârsa.=4:!1<5> care pre#e e con iţiile e calitate pentru s$ecla e zahăr şi 8r inul .ureş & :444 Ø +abrica e zahăr 2o & 3444 Ø Bectar %aşcani & 4444 Ø )anubiana "oman & 4444 Ø @ahărul 2uzău & :444 Ø 2eta Lan ărei & 4444 Ø @ahăr 7ieşti & 1444 Ø /ristal 'rziceni & 4444 Ø @ahăr /ălăraşi & 3444 < .3>4?.onogerme.+abrica e @ahăr 2o 1:.

@ahărul 7ieşti C. carto$ul cereale păioase Bu se recoman ă. & Arătura e toamnă 3Dcm.A.A.+abrica e zahăr 2o C./. C$ecla e zahăr re#ine pe aceaşi parcelă upă 4&> ani. & procesează atât zahăr brut in trestie cât şi zahăr in s$eclă. un e a $ost o#ăz./. @ahărul 7u uş C. monocultură. & Arătura e #ară./. mazărea. @ahărul 8ra ea C. cu : $abrici 62uzău. rapiţă.Agrana C."oman şi Lan ărei9 & procesează atât zahăr brut in trestie cât şi zahăr in s$eclăC. sorg.A. procesează zahăr in s$ecla şi zahăr brutC.A.Ø Societăţile comerciale de roce!are a zahărului din !fecla şi a zahărului brut!i tre!tie & & & & & & & C. procesează zahăr in s$eclăC. :4&:3cm. cânepă. @ahărul /ălăraşi C. @ahărul /orabia C. & procesează zahăr brut in trestieC./. Ø Recoltarea$ %rincipalele caracteristici sunt.A./. & procesează zahăr brut in trestieC. Ø Pregătirea teren$ Ce $ace toamna prin lucrări e ni#elare prin ouă treceri cu iscul pre#ăzute cu lame ni#elatoare.A./.A. Ø Planta remergătoare$ +oarte bune. Ø %ratul$ & 8bigatoriu ezmeriştitul. § § § relati#ă uni$ormitate imensionalămasa e ră ăcini să nu conţină corpuri străineră ăcinile să $ie pregătite pentru in ustrializare 6să $ie ecoletate9- 14 . porumb./. cu 3 $abrici 67ieşti şi 7emarco /ristal 'rziceni M procesează zahăr brut in trestieC. $loarea soarelui.

html 11 . $abricile e zahăr a ăugă un spor la preţul e achiziţie al materiei prime pentru cantităţile li#rate în a#ans e o anumită ată. 'eoretic( momentul recoltării este acela în care masa e ră ăcini intr&o cultură oarecare atinge maturitatea tehnologică. 5>444 e plante la hectar. $iin necesară o serie e analize într&un laborator specializat. în toată lumea. atorită caracteristicilor ei genetice. care să asigure o extracţie a zahărului cu maximum e ran ament.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!344:&recoltarea&s$eclei& e& zahar. ră ăcină e s$eclă e zahăr continua să crească în toamna până cân temperatura me iului sca e sub D&14J/. )acă prima con iţie este realizabilă prin inter#enţiile agro$itotehnice aplicate. "ecoltarea s$eclei e zahăr se eosebeşte e recoltarea altor culturi agricole. începân cu prima recoltatul. in i$erent e zona eca ă a lunii octombrie se poate începe e s$eclă întrunin su$iciente e cultură. acă cultură se a$la într&o stare normală e #egetaţie. eoarece. :4 e zile a#ans e recoltare. Ø )rganizarea recoltatului* este poate cea mai importantă acti#itate în ansamblul lucrărilor care trebuiesc es$ăşurate toamna. 7egat e acest moment.§ ră ăcinile să $ie sănătoase.gazeta eagricultura. Fn ţara noastră. păgubesc culti#atorul e cel puţin 3&4 tone. trebuie să menţionăm că grabă în a recolta s$ecla e zahăr este e cele mai multe ori în eza#anta*ul culti#atorilor. caracterizân u&se printr&o serie e particularităţi intre care cea mai importantă se re$eră la momentul recoltării. care ar trebui stabilită anual.!!GGG. Fn general. /antitati#. = http. ultimele trei caracteristici se realizează în procesul recoltării. la o cultură cu ensitate e cca. în $uncţie e e#oluţia speci$ică a culturii. $abrica e zahăr este cea care stabileşte momentul cân se recoltează o anumită cultură. ră ăcinile caracteristici calitati#e care să asigure o extracţie rentabilă a zahărului. a ică atinge ni#elul maxim e puritate a sucului celular. moti# pentru care. proaspete şi turgescente. Acest moment este greu e stabilit e către culti#ator.

o %!tfel( recoltarea mecanizată nu se recoman ă a $i e$ectuată în lanuri puternic îmburuienate şi!sau cu ensităţi mici 6sub =4444 pl!ha9. )rganizarea recoltatului$ 8rganizarea recoltatului la s$ecla e zahăr se es$ăşoară sub imperiul regulei celor N34 e oreN. Fn cazul acestui sistem.ro!mo ules.Fn organizarea acestuia trebuie ţinut cont e. în grămezi mai mari sau mai mici. prin eshi ratarea ră ăcinilor. Berespectarea acestor cerinţe minimale atrage upă sine creşterea procentului e ră ăcini incorect ecoletate şi ne ecoletate. a celui e ră ăcini #ătămate şi a pier erilor prin nerecoltare. $iin necesar cel puţin un cuplu e remorci basculante pentru a transporta la şantierele e epozitare interme iară şi e încărcare. orice staţionare $ăcân u&se pe riscul pro ucătorului. semimecanizat şi manual.phpOnameIBeGsP$ileIarticlePsi I<: 13 . $iecare in aceste sisteme a#ân o serie e particularităţi care pot iminua calitatea materiei prime. care stabileşte că ră ăcinile e s$eclă e zahăr B' au #oie să stea în câmp. mecanizat. organizate.$ermierul.5 )in acest moti#. organizarea transportului este esenţială. mai mult e 34 e ore. eci a #eniturilor. § § § § sistemul e recoltare posibil a $i utilizatnumărul mi*loacelor e recoltare isponibile şi tipul acestora9mi*loacele e transport isponibileinter#alul e timp în care se oreşte a $i încheiată campania e recoltare. e regulă. "ă ăcinile e s$eclă e zahăr se pot recolta în trei sisteme. (ste nerentabil să se utilizeze buncărul combinelor rept capacităţi e transport a ră ăcinilor la capătul parcelelor. la rumul e acces în tarla. care poate pier e zilnic 1&3 tone!ha in pro ucţia realizată şi recoltata.!!GGG. la eclanşarea campaniei e recoltare trebuie să se e#alueze cât mai corect potenţialul e recoltare 6manual şi!sau mecanic9 şi să se coreleze cu cel e transport în bazele e recepţie.acestea trebuie preluate e la 5 http.

în grămezi mari. e $apt. o Recoltatul !emimecanizat implica o atenţie eosebită în reglarea a âncimii e lucru a organelor e izlocat 6reglare obligatorie. %rincipala restricţie a acestui sistem e recoltare este aceea e a nu se islocă o supra$aţă mai mare ecât cea e$ecti# posibilă a $i ecoletata şi transportată până la s$ârşitul zilei. Ø +e ozitarea $ Ce a mite staţionarea s$eclei. în care să se transporte la s$ârşitul $iecărei zile e lucru întreaga cantitate e ră ăcini recoltata şi ecoletata.ro!ro!culturi& e&camp!plante&tehnice!s$ecla& e&zahar. cel mult o noapte. o Recoltatul manual nu ri ică probleme eosebite. reprezintă sursă ma*oră e pier eri prin eshi ratare. timp în elungat. ră ăcinile se strâng în grămezi mici 6până la 344 0g9 care rămân escoperite pe câmp.html 1: . în practică. care poate $i prote*ată e$icient pe parcursul celor N34 e oreN. +ate rivind retul e iata interna. împreună cu cel semimecanizat. însă trebuie menţionat că.!!GGG.combină în momentul cân buncărul s&a umplut. eoarece. şi la combine9 pentru a nu pro uce #ătămări mecanice sau $racturări ale ră ăcinilor. grămezi mari în câmp.ma r. Qi în cazul acestor ouă sisteme e recoltare este e pre$erat organizarea unui şantier e epozitare interme iară. Sur!a$ INS D http. acoperite cu resturile e $runze şi colete.

= //? == >? ** Im ort 67 ort Con!um Con!um 8radul de uman alimentar autoa rovizionare mediu anual( e locuitor :ii tone 22.09 0.13 0.(.11 0.= 21/ 2** 10* 2?1 12/ 2?* ?>* ?01 =/? d9c9 din !feclă :ii tone /13 /0/ 23> 2?? 23= /.g 21(> 2?(= 21(= 2?(.09 0.17 Variaţia preţului mediu Importul şi exportul -ilanţul rodu!eului de zahăr .07 0. ?1(= ?=(> ?3(/ 2?(1 /3(* /1(> /2(0 Cursa. /000 2333 233/ 2332 /./001& 23324 %nu l PR)+UC5I6 'otala :ii tone /001 /00? /00= /00* /00> /00. 220 /13 //> 0/ /=3 //1 /21 >? & :ii tone 0 /= /1 22 /1 // 0 2/ /= & :ii tone =10 ==> =11 =*/ ??0 ?*/ ?*0 =/* =1.17 0. =/2 .2014 2012 2010 2008 2006 2004 2002 2000 0. /0(0 23(= 23(0 21(3 2?(3 21(= < 2?(/ 1?(2 1.12 0. IBC. Anuarul Ctatistic 344: 14 .

D>4 35.pag :3< 1> . 2ucuresti 344>.4D5 131.>14 <1.<>5 3<.:4< 4>.:=< <./003& 233340 Zahăr brut Zahăr rafinat /antitate 1aloare 1aloare /antitate 1aloare /antitate 6tone9 6mii unitara6 6tone9 6mii 6tone9 %nul 'C)9 'C)!to 'C)9 ne9 1<<4 3<3.3<< 3<1 1<<4 141. )irecţia Eenerală a 1ămilor < 7etitia @ahiu.D43 3D1 1<<3 3:>.::4 :5. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana.4<D 343 144.:<3 4D.DD< <5.>3= ::.54> :=.134 ::1 15.1>= ::1 4 4 4 1<<1 31D.453 35D 1<<< 33:.><: ::= 1<<> 1>4.D43 3:4 Cursa.5>4 34= 4=.144 :4= 54.13> 3=< 3444 44>.>4= :<D <1.134 :.55>1 :D1 1<<5 1:=.>15 :>= 5D.<51 3=.3>3 4. ( itura /eres.54: 444 1<<= ::=.D5< 35.<D> :54 ==.Im ortul de zahăr al Rom#niei.514 =1.155 53.<:3 443 1<<: 143.D44 3<4 114.14< 3:.455 :4< 1::.3>4 :4> 1<<D 3<.311 14.444 4:.:>D :=1 <<.153 D=.

în *u eţul Cucea#a. 400 de kilograme de grâu. %entru că anul 341: a $ost unul bun. legume. soiul şi gunoiulS.!!GGG. alt$el spus. e D51 hectare. a stabilit că cei care i&au at teren în aren a să primească la hectar la alegere. Ilie Tipă a aren at 1444 e hectare. *u eţul Cucea#a a reuşit să obţină o pro ucţie recor e s$eclă e zahăr pe cele 354 e hectare. 14 http. Cau. culti#atorul. Cupra$aţa culti#ată e Ilie Tipa.arele a#anta* al culturii s$eclei e zahăr. .html 1= . RCecretul. orzoaica.Studiu de caz/3 'n $ermier in satul Erigoresti.gazeta eagricultura. Ciminicea şi le culti#a în a$ară e s$eclă cu răpită. $loarea&soarelui. 50 de kilograme de zahăr sau 40 de litri de ulei de floarea-soarelui la hectar. pentru $ermierul suce#ean este acela că întrega pro ucţie este preluată irect in câmp e către $abrica e zahăr Agrana "oman. este tehnologia culturii şi $olosirea e utila*e e ultima generaţie. acă putem spune aşa. e la 3444 e localnici in comunele A âncata. contează $oarte mult omul. comună Ciminicea.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!14<=4&un&$ermier&suce#ean&a& realizat&1>&mii& e&tone& e&s$ecla& e&zahar. cu s$ecla e zahăr reprezintă :1? in întreaga supra$aţă culti#ată. a explicat Ilie Tipa( care mă susţine că a obţinut o pro ucţie e >> tone s$ecla e zahăr la hectar.

Concluzii 15 .

.pag :14  7etitia @ahiu.ar0etingul pro uctiei agroalimentare. ( itura /eres.phpOnameIBeGsP$ileIarticlePsi I<:  http.uni#.html  http.!!GGG. 2ucuresti. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana.!!GGG. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana.!!$cszr.pag :33  7etitia @ahiu.php  http.ro!Istoric&s$ecla& e&zahar.html 1D .ma r. . ( itura /eres.gazeta eagricultura. ( itura /eres. 2ucuresti 344>.html  http. ( itura AgroTehnica. 3445  7etitia @ahiu.!!GGG.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!344:& recoltarea&s$eclei& e&zahar.pag :3<  http.ro!mo ules.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!:>:&cultura& e&s$ecla& e&zahar.arian /onstantin.$ermierul. %olitici si piete agricole& re$orma si integrare europeana.-I-@I)8R%FI6  %ro$. 2ucuresti 344>. 2ucuresti 344>.!!GGG. e itia a 1I&a.ro!ro!culturi& e&camp!plante&tehnice!s$ecla& e&zahar.)r.gazeta eagricultura.

html 1< . http.gazeta eagricultura.!!GGG.in$o!plante!plante&tehnice!4=D&s$ecla!14<=4&un& $ermier&suce#ean&a&realizat&1>&mii& e&tone& e&s$ecla& e&zahar.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->