Max Weber

Maximilian Weber (n. 21 aprilie 1864 d. 14 iunie 1920) a fost un economist politic i sociolo erman! fiind considerat unul dintre fondatorii studiului modern al sociolo iei i administr"rii publice. #l i$a %nceput cariera la &ni'ersitatea din (erlin! i mai t)r*iu a lucrat la &ni'ersitatea +reibur ! &ni'ersitatea din ,eidelber ! &ni'ersitatea din -iena i la &ni'ersitatea din M.nc/en. 0 fost o persoan" influent" %n politica erman" contemporan"! fiind unul dintre ne ociatorii 1ermaniei la 2ratatul de la -ersailles i membru al comisiei %ns"rcinate cu susinerea 3onstituiei dela Weimar. 4$a ocupat %n principal cu studiul sociolo iei reli iilor i a u'ernului! dar prin munca sa a adus contribuii i %n domeniul economiei. 3ea mai cunoscut" lucrare a sa este eseul #tica protestant" i spiritul capitalismului! lucrare care a fost piatra de temelie %n studiile sale de sociolo ie a reli iilor. 5n aceast" lucrare! Weber a ar umentat faptul c" reli ia este una dintre cau*ele cele mai importante! care explic" diferenele de de*'oltare dintre culturile 6ccidentale i cele 6rientale! i a subliniat importana protestantismului ascetic care a condus la naterea capitalismului! a birocraiei i a statului raional$le al din -est. 5ntr$o alt" lucrare important"! 7olitica! ca i 'ocaie! Weber definete statul ca o entitate ce posed" monopolul asupra folosirii le itime a forei. 0ceast" idee a de'enit o definiie fundamental" %n studiul modern al tiinei politice %n tradiia occidental". 3ele mai cunoscute contribuii ale sale sunt cunoscute sub denumirea de 2e*ele 8eberiene. +ormele aciunii i ale dominaiei 4 tipuri ideale fundamentale9 $0ciunea tradiional" ine de tradiie! de obiceiuri: ma;oritatea aciunilor cotidiene aparin acestui tip $0ciunea afecti'" determinat" de pasiuni: ex9 o palm" tras" %n mod impulsi' $0ciunea raional" de 'aloare este animat" de 'alori de ordin etic! estetic ori reli ios: ex9 aristocratul care %i ap"r" onoarea prin lupt" $0ciunea raional" de finalitate este o aciune instrumental" orientat" spre un scop utilitar i care implic" o ec/i'alen" %ntre scopuri i mi;loace: ex9 strate ul militar care %si or ani*ea*" armata i planul de lupt" Weber adau " fiec"rui tip de acti'itate un tip particular de dominare. <ominarea9 =oca*ie de a "si o persoana ata s" se supun" unui ordin cu coninut determinat>: determinarea este %n mod necesar insoit" de o forma de le itimitate