Sunteți pe pagina 1din 93

un electrocardiograf un cablu pentru pacient cu 6 electrozi precordiali (V1 V6) si 4 electrozi membre un pacient

Electrozii precordiali
V

1 spatiul intercostal IV parasternal drept V2 - spatiul intercostal IV parasternal stang V3 - la mijlocul distantei dintre V4 si V2 V4 - la apexul cordului V5 intre V4 si V6 V6 - pe linia medioaxilara, la acelasi nivel cu V4

Electrozii precordiali

Electrozii membrelor

ROSU membrul superior drept GALBEN membrul superior stang VERDE membrul inferior stang NEGRU membrul inferior drept

6 derivatii orizontale (precordiale, V1 V6)

3 derivatii unipolare ale membrelor (aVL, aVR, aVF) 3 derivatii bipolare sau standard (DI,DII, DIII)

unda P = depolarizare atriala complex QRS = depolarizare ventriculara SI Prima unda negativa a QRS este Q Prima unda pozitiva a QRS este R Prima unda negativa dupa R este S unda T = repolarizare ventriculara

Cu ce viteza este realizata ECG? 10/25/50

mm/sec Cel mai frecvent se foloseste viteza de 25 mm/sec cand 1mm = 0.04 sec Este prezenta etalonarea de 1mV/10 mm? Sunt prezente toate derivatiile? Stabiliti exact momentul in care a fost executata ECG!

Ritmul este regulat sau neregulat? Metoda

cartonasului! ATENTIE !: nu uitati de aritmia respiratorie (diferente R- R < 0.16 secunde sunt fiziologice!) Daca ritmul este regulat calculati frecventa cardiaca: 60/nr patratele mici dintre 2 unde R X 0.04. NORMAL : frecventa cardiaca este intre 60 100 bpm < 60 bpm = BRADICARDIE > 100 bpm = TAHICARDIE

Pentru a stabili tipul de ritm cardiac trebuie sa raspundem la 4 intrebari: Complexele QRS apar in mod regulat sau neregulat? Sunt prezente undele P? Care este relatia dintre undele P si complexul QRS? Complexele QRS sunt inguste sau largi?

Cauze: BRS, HVS, HAS, persoane scunde

Cauze : BRD, HVD, HPS, persoane inalte

aspect bifid, durata crescuta (> 0.12 secunde) se intalneste in situatiile in care AS este marit de volum (ex SM)

unda P are amplitudine crescuta si durata normala

se intalneste in situatiile in care AD este marit de volum

TAHICARDIA SINUSALA
EXTRASISTOLELE ATRIALE

TAHICARDIA PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA (TPSV)


FIBRILATIA ATRIALA

FLUTTER UL ATRIAL

frecventa cardiaca : 100 160 bpm unda P identica cu cea a ritmului sinusal

apar mai devreme decat RS, sunt precedate de unda

P(difera ca morfologie de cea a RS) Complexul QRS este ingust

AV= 160 220 bpm

complexe QRS inguste precedate de unda P (de multe ori se observa greu, fiind ascunsa in unda T a QRS precedent)

ritm neregulat, nu se observa unda P

este prezenta o oscilatie neregulata a liniei izoelectrice complexele QRS sunt inguste

se observa undele de flutter cu aspect de dinti de fierastrau


se asociaza cu un BAV grd II 2:1 sau 3:1 . Uneori BAV este de grad variabil cand BAV este cu transmitere 2:1 , flutter-ul de diferentiaza greu de o TPSV

BLOCURILE

Atrio Ventriculare se datoreaza unei intarzieri/blocari a conducerii la nivelul nodului AV

se produce ca urmare a incetinirii transmiterii

impulsului la nivelul nAV. DAR toate impulsurile trec la nivel ventricular Intervalul PR are o durata > 0.21 sec

prelungire gradata a conducerii AV(intervalului PR) pana cand o unda P nu mai este urmata de complex QRS

o parte din impusurile sinusale nu ajung la ventricul , fiind blocate la nivel AV pot fi sistematizate : 2:1, 3:1

intrerupere completa a conducerii AV

ventriculii sunt activati de un focar ventricular pe ECG nu exista nici o legatura intre activarea atriala (unda P) si cea ventriculara (QRS)

BLOCURILE DE RAM

Apar ca urmare a intreruperii conducerii pe unul din ramurile fascicolului Hiss Pot fi blocuri de ram drept sau stang Elementul definitor al BR este alungirea complexului QRS > 0.12 sec Sediul blocului este indicat de aspectul complexului QRS aspect de litera M in V1,2 pentru BRD si aspect de litera M in V5,6 pentru BRS Se insotesc de tulburari de faza terminala (segment ST si unda T) NU se mai poate face exact diagnosticul CI!

BLOCUL DE RAM DREPT

BLOCUL DE RAM DREPT

BLOCUL DE RAM DREPT

BLOCUL DE RAM DREPT

BLOCUL DE RAM DREPT

BLOCUL DE RAM STANG

BLOCUL DE RAM STANG

BLOCUL DE RAM STANG

BLOCUL DE RAM STANG

HEMIBLOCURILE
Se datoreaza blocarii conducerii la nivelul unuia din cele doua ramuri anterior si posterior ale ramului stang Hemiblocul anterior stang(HAS) deviaza axa electrica la stanga, fara alte modificari ECG. Hemiblocul posterior stang

HAS

BLOCURILE BIFASCICULARE
Reprezinta blocarea conducerii pe 2 din cele 3 ramuri ce transmit in final impulsul la miocard: - Ramul Drept - Ramul anterior al RS - Ramul posterior al RS Cea mai frecventa asociere este

BLOC BIFASCICULAR

BLOC BIFASCICULAR

BLOC BIFASCICULAR

CARDIOPATIA ISCHEMICA
Cea mai des intalnita modificare ECG care insoteste CI este subdenivelarea segmentului ST. Pentru a avea semnificatie patologica subdenivelarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - trebuie sa fie orizontala sau

CIC

INFARCTUL DE MIOCARD
Modificarile ECG din infarctul de miocard trec prin urmatoarele faze(in imagine directa): - stadiul I(1 ora) unda T inalta si ascutita - stadiul II(1 zi) ST

INFARCTUL DE MIOCARD
Localizare IMA(in functie de derivatiile in care apare imaginea directa de IMA):

1. IMA Anterior imagine directa V1,V2,V3,V4 2. IMA Antero Septal V1,V2,V3 3. IMA Apical V3,V4

IMA anterior std II

IMA antero septal std III

IMA antero septal std III

IMA Anterior extins si Lateral

IMA inferior

IMA inferior std IV

IMA infero - posterior

Extrasistolele Ventriculare
Reprezinta batai premature cu origine ventriculara Nu sunt precedate de unda P Complexul QRS al extrasistolei este larg > 0.12 sec ExV cu origine in VS au aspect de BRD ExV cu origine in VD au aspect

Extrasistole Ventriculare

Extrasistole Ventriculare

Extrasistole Ventriculare

Extrasistole Ventriculare

Extrasistole Ventriculare

Extrasistole Ventriculare

Extrasistole Ventriculare

HIPERTROFIILE VENTRICULARE Criterii hipertrofie VS(HVS): - cel mai mare S din V12 + cel mai mare R din V56 > 35 mm(indice Sokolow Lyon) - unda R in V56 > 27 mm - unda R in aVL > 11 mm HVS se insoteste de tulburari de faza terminala(modificari ale ST

HVS

HVS

HVS

HVS

HVS

HVS

Hipertrofiile Ventriculare
Hipertrofia Ventriculara Dreapta este sugerata de catre

- voltajul undei R > voltajul undei S in V1 - complex QRS de aspect qR in V1 - unde S mari in V5,6

HVD

HVD

PACE MAKER VENTRICULAR

PACE MAKER ATRIO VENTRICULAR

PACEMAKER ATRIOVENTRICULAR

PACEMAKER DEMAND

Cea mai mare parte din traseele EKG prezentate au fost reproduse cu permisiunea Prof Univ Frank G Yanowitz Universitatea de Medicina a Statului UTAH SUA caruia ii multumesc foarte mult!