1. Auditul în cadrul Sistemului de Management de Mediu 1.1.

Generalităţi
Monitoringul efectiv al poluării nu poate fi realizat exclusiv pe soluţii tehnologice, ci trebuie abordat în baza unui sistem de management de mediu, integrat managementului general al întreprinderii. Având în vedere reglementările legislative în domeniul protecţiei mediului şi preocupările populaţiei, agenţilor economici în ceea ce priveşte protecţia mediului şi reducerea poluării în contextul dezvoltării durabile, se poate constata o orientare a preocupărilor companiilor către introducerea istemelor de management de Mediu ! MM". Astfel se creează o structură sistematică de integrare a problematicii de mediu în toate aspectele activităţii unei întreprinderi. copul introducerii unui MM nu constă numai în conformarea cu legislaţia de mediu şi minimizarea riscurilor financiare, ci şi îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu, asigurându#se astfel o bună imagine şi o serie de avanta$e pe piaţa competiţională. %onceptul de MM a fost introdus pentru prima dată în &landa în anul '()*, în prezent acesta fiind adopta în ţările din +estul ,uropei, Asia, -A, %anada, ,uropa %entrală şi de ,st. .niţial, interesul ţărilor era concentrat spre dezvoltarea componentelor legislative şi de reglementare ca şi a structurilor organizatorice care să asigure încadrarea activităţii economice în limitele permise de standardele de mediu. /n aceste condiţii răspunsul industriei era dat ca reacţie la apariţia problemelor, îndeosebi a celor de neconformare cu reglementările existente. .nvestiţiile erau preponderent în soluţii tehnologice de depoluare. 0reptat s#a trecut la integrarea politicii ecologice în politica economică a întreprinderii. /n anul '()1, 2aportul 3rundland al %omisiei Mondiale asupra Mediului şi 4ezvoltării a introdus termenul de dezvoltare durabilă şi a îndemnat industriile să#şi dezvolte sisteme eficiente de management de mediu. 5a 2io de 6aneiro în '((7, a avut loc consfătuirea care a pus bazele planurilor de dezvoltare durabilă. A rezultat consensul global şi anga$amentul politic !Agenda 7'" pentru începerea colaborării între guverne, întreprinderi, organizaţii neguvernamentale, în vederea găsirii soluţiilor pentru rezolvarea problemelor primordiale pentru mediu. %u acest prile$ s#a hotărât ca &rganizaţia .nternaţională pentru tandardizare !. &" să elaboreze o serie de standarde dedicate sistemului de management de mediu. istemul de Management de Mediu ! MM" este definit ca fiind o 8componentă a sistemului general de management ce include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, revizuirea şi menţinerea politicii de mediu9. -n istem de Management de Mediu ! MM" are ca obiectiv principal să a$ute o companie în: # identificarea şi controlul aspectelor de mediu, a impacturilor şi riscurilor relevante din companie; # satisfacerea politicii de mediu a obiectivelor şi ţintelor, inclusiv conformarea cu legislaţia de mediu; # definirea unui set de principii de bază care să orienteze activităţile viitoare vizând responsabilităţile de mediu; # stabilirea unor creşteri ale performanţei de mediu a companiei, pe baza unui bilanţ costuri#beneficii;

'

# # #

determinarea resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor; definirea responsabilităţilor, autorităţii şi a procedurilor care să asigure implicarea fiecărui anga$at al companiei, în reducerea impactului negativ asupra mediului; realizarea unui sistem eficient de comunicare în interiorul companiei şi asigurarea unei instruiri a personalului.

istemul de Management de Mediu ! MM" răspunde abordării cunoscute managementului calităţii şi anume: 8planifică, execută, verifică, îmbunătăţeşte9 !fig. '.'".

Fig. 1.1. Ciclul acţiunilor PEVI specific pentru o activitate socio-economică. istemul de Management de Mediu ! MM" reprezintă un instrument de identificare şi rezolvare a problemelor specifice de mediu care poate fi implementat într#o companie în diferite modalităţi, depinzând de condiţiile specifice. <u există un singur MM aplicabil la toate companiile. %erinţele diferă !variază" în funcţie de necesităţile operaţiilor specifice şi de sistemul de conducere a afacerilor din locul respectiv. %onducerea întreprinderii trebuie să ţină cont de: 8ce dorim să obţinem prin propriul MM=9: # costuri de fabricaţie reduse > eficienţă redusă; # abilitatea de a ne vinde produsele; # alinierea la legislaţia în vigoare; # conformarea la presiunile comunităţii; # evitarea problemelor de mediu la procesele noi; # dezvoltarea de produse noi, acceptate pe scară mai largă; # pregătirea întreprinderii pentru investitori sau pentru oportunităţi de asociere; # răspunsul la cerinţele clienţilor; # certificare conform . & '?@@@; # un mediu mai curat pentru copii.

7

4in punct de vedere a evoluţiei standardelor din domeniul MM sunt de reţinut cele la nivel european ,MA !,nvironment Management and Audit cheme" şi cele la nivel internaţional . & '?@@' şi '(@@'. istemul de management de mediu va diferi în funcţie de tipul, natura, mărimea, complexitatea activităţii, produselor şi serviciilor companiei. ,xistă însă un număr de elemente de bază care se găsesc în comun tuturor MM. Acestea includ: # obţinerea anga$amentului din partea managerului general al companiei privind dorinţa şi spri$inul în implementarea sistemului de management de mediu; # analiza iniţială: stabilirea exactă a poziţiei unde se află compania în relaţie cu mediul. %onstituie baza de pornire în implementarea MM, faţă de care se va $udeca ulterior şi îmbunătăţirea performanţei de mediu; # politica de mediu, de obicei publicată în scris ca declaraţie a politicii de mediu, exprimând anga$amentul managerului general de a se conforma legislaţiei de mediu şi de a urmări îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu. /n felul acesta, se asigură nu numai responsabilitatea pentru implementarea politicii de mediu, dar şi suportul necesar acesteia; # programul de mediu sau planul de acţiune, care pornind de la identificarea aspectelor de mediu şi a impactului asociat acestora, conţine măsurile ce vor fi luate de#a lungul unei perioade de timp. /n fapt, acesta traduce politica de mediu a companiei în obiective şi ţinte, identifică activităţile necesare atingerii acestora, defineşte responsabilităţile anga$aţilor şi resursele financiare corespunzătoare; # structuri şi responsabilităţi: definirea, atribuirea şi comunicarea structurilor, responsabilităţilor şi autorităţii de mediu necesare pentru a implementa MM. %onştientizare, motivare şi furnizare de cunoştinţe corespunzătoare printr#un program de instruire. +a fi desemnat un reprezentant al managementului companiei, responsabil cu activitatea de protecţie a mediului; # integrarea managementului de mediu în managementul general al companiei > include proceduri pentru înglobarea cerinţelor de mediu în toate sectoarele specifice companiei, cum ar fi: aprovizionare, marAeting, cercetare#dezvoltare, serviciu financiar etc. # # # # # # # # Aceste proceduri pot conţine: sistemul de comunicare internă; controlul documentelor; controlul operaţional; evaluarea riscului şi pregătirea planurilor şi procedurilor de urgenţă în vederea asigurării unui răspuns corespunzător în cazul incidentelor neprevăzute şi accidentale; monitoring, măsurători şi proceduri de înregistrare > necesare pentru a înregistra şi evidenţia pe bază de documente, rezultatele acţiunilor întreprinse; acţiuni preventive şi corective > în vederea eliminării cauzelor existente sau potenţiale privind neconformarea cu obiectivele, ţintele stabilite iniţial; auditul sistemului de management de mediu > stabilirea şi menţinerea programelor de auditare a sistemului de management de mediu cu o frecvenţă dictată de natura operaţiilor; analiza managementului de mediu > evaluarea făcută de managerul general asupra tuturor aspectelor semnificative ale MM, pentru a identifica necesitatea unor posibile schimbări in sistem.

B

o elimină posibilele costuri determinate de neîncadrarea în standardele naţionale de mediu. o reducerea emisiilor în aer. o oferă avanta$e în relaţiile publice prin posibilitatea comunicării anga$amentului de a asigura un mediu încon$urător curat. pentru conformare şi îmbunătăţire continuă. o asigură o implicare mai mare a anga$aţilor în activitatea întreprinderii. o elimină posibile conflicte între standardele MM naţionale prin introducerea unui standard internaţional. o a$ută accesul la împrumuturi bancare. probleme. din punct de vedere al protecţiei mediului: o reduceri ale consumurilor de materii prime şi energie. o îmbunătăţeşte competitivitatea pe piaţa internaţională.actualizarea obiectivelor i a ţintelor. sigur şi sănătos. o a$ută la reducerea răspunderilor şi riscurilor de mediu.Crocesul realizării în practică a îmbunătăţirii continue implică următoarea succesiune a celor patru elemente de bază ale sistemului de management: audit intern . o asigură un program de mediu proactiv. o asigură o imagine îmbunătăţită. financiar: o facilitează relaţiile cu companiile de asigurare. o asigură economii financiare prin minimalizarea consumurilor de energie şi materii prime. pe plan intern. zgomotului. 4intre avanta$ele introducerii unui istem de Management de Mediu într#o companie se pot menţiona: # din punct de vedere operaţional: o identifică şi corectează. impactului asupra ecosistemelor. înainte ca acestea să fie descoperite din exterior. o reducerea deşeurilor şi ambala$elor. din punct de vedere al reglementărilor: o demonstrează anga$amentul întreprinderilor faţă de autorităţile guvernamentale. o asigură profit dintr#o ofertă de produse 8verzi9. o facilitează obţinerea autorizaţiei de funcţionare. # # # ? . o satisface criteriile investitorilor. sol. # din punct de vedere comercial: o demonstrează beneficiarilor că întreprinderea răspunde exigenţelor de mediu. o a$ută în dezvoltarea şi transferul tehnologiilor.analiză efectuată de conducere . o răspunde cerinţelor potenţiale !naţionale şi internaţionale" ale relaţiilor comerciale. apă.politica – monitorizare .

o bună imagine etc.". proces sau proiect: costuri directe.1. cu scopul final al îmbunătăţirii performanţelor de mediu ale întreprinderilor. & dată cu evoluţia înregistrată la nivelul managementului de mediu au devenit operaţionale o serie întreagă de instrumente manageriale de protecţie a mediului. evaluarea iniţială a calităţii mediului !diagnoză" se realizează pentru a stabili punctul de plecare într#o acţiune ecologică. # # # # * . /ntr#o clasificare generală. # pentru comunicare. proiectare. .!. 1. conformare". distribuţie şi comercializare. costuri ascunse !monitoring. evaluarea impactului de mediu. metoda prin care sunt evaluate consumurile de energie şi materii prime pe de o parte şi impactul asupra mediului. pe de altă parte. Aceste instrumente sunt structurate astfel încât să îmbunătăţească sistemul de luare a deciziilor. conceptele de dezvoltare. folosit pentru a verifica conformarea cu legislaţia specifică şi de a evalua practicile şi procedurile de mediu. fiind la îndemâna companiilor pentru a fi adoptate şi utilizate în mod voluntar fără presiuni legislative. utilizarea. prelucrare. ambalare. potenţiale răspunderi !plata unor remedieri în mediu" sau costuri mai puţin tangibile !cum ar fi relaţiile cu publicul.1. până la depozitarea produsului uzat". evaluarea tehnologică > stabileşte efectele potenţiale ale unei noi tehnologii înainte de implementarea sa. # pentru acţiune. "nstrumente pentru analiză i evaluare # # # # # . transportul. prelucrarea. astfel încât să faciliteze: luarea deciziilor. analiza cost # beneficiu. evaluarea cheltuielilor pentru protecţia mediului !contabilitate de mediu". accidente. utilă în ierarhizarea alternativelor de control a proceselor de poluare. în fazele reprezentative ale desfăşurării proceselor pentru obţinerea unui produs şi ale utilizării lui !începând cu extracţia materiilor prime. evaluarea costului total > a$ută la identificarea următoarelor patru tipuri de costuri pentru un produs. auditul de mediu.!.nstrumentele pentru analiză şi evaluare sunt de tipul următor: metode de comparare a performanţelor de mediu proprii cu realizările de vârf în domeniu. evaluarea riscului asupra mediului şi a sănătăţii umane este realizată cu scopul stabilirii unor măsuri de prevenire a apariţiei unor incidente.le au fost promovate în numeroase ţări. reciclarea. previziunile strategice. aceste instrumente se împart în trei mari categorii: # pentru analiză şi evaluare. evaluare ciclului de viaţă. de informare a managerilor şi a altor categorii de personal. "nstrumente ale managementului de mediu -n istem de Management de Mediu în ansamblu trebuie să ofere toate detaliile necesare pentru evaluarea impactului asupra mediului a tuturor proceselor şi procedurilor. fără efecte negative asupra mediului. aplicat în faza de proiectare cu scopul identificării impactului potenţial.

pârghii economice. & '(@'' care abordează în comun problema auditului calităţii şi mediului. # rapoarte interne pentru evidenţa MM. în acest sens alocarea optimă a resurselor pentru mediu reclamă utilizarea cantităţii optime a fiecărei resurse comparativ cu preţurile altor factori economici de producţie.# indicatorii dezvoltării durabile > diferiţi de indicatorii economici convenţionali şi care integrează aspectele de mediu în aprecierea progresului economic.tapele ce trebuie parcurse pentru a se atinge un sistem de management de mediu eficient sunt: # C # plan > planificare: o definirea politicii de mediu. eco # marcarea !eco # eticheta".!. management total al calităţii şi mediului a fost acceptat ca un instrument vizând îmbunătăţirea performanţelor întregii activităţi incluzând şi managementul de mediu. # # 1. . . . o planul de acţiune şi demararea introducerii MM. politica de mediu. protecţiei sănătăţii şi a riscului. reprezintă obiectivele şi principiile ce stau la baza acţiunilor de protecţie a mediului. parteneriat în favoarea protecţiei mediului.!. D . o identificarea celor mai importante efecte de mediu. # informaţii pentru mass#media. al căror scop este de atingere a obiectivelor de mediu cu costuri cât mai mici. termen care descrie o procedură devenită oficială în multe ţări. incluzând conformarea cu întreaga legislaţie de mediu specifică întreprinderii. procedurile. pentru a implementa politica de mediu a întreprinderii. care stabileşte structura organizatorică. pentru clienţi sau pentru proprii anga$aţi. procesele şi resursele. 1. "nstrumente de comunicare /n categoria instrumentelor de comunicare în interiorul întreprinderii şi în afara ei. & '?@@@. practicile.xistă o tendinţă de abordare integrată a sistemelor de management a calităţii. conform căreia un produs cu un nivel acceptabil de impact asupra mediului poate primi o etichetă ecologică. dependenţă şi izolare în înţelegeri mutuale precum şi interdependenţa acceptată. mediului.voluţia conceptelor privind problematica mediului impune şi o evoluţie a standardelor .!. sunt incluse: # rapoarte anuale. înţelegeri voluntare > focalizate pe atingerea unor obiective de mediu dincolo de cerinţele legii. %a o exemplificare a acestei tendinţe o reprezintă standardul . "nstrumente pentru acţiune # # # # # /n categoria acestor tipuri de instrumente sunt incluse: sistem de management de mediu. responsabilităţile. în general realizate pentru a transforma poziţiile de confruntare.#.

# controlul operaţional al aspectelor semnificative de mediu. o gestionarea funcţionării.M. # monitorizare şi măsurare. # analiza efectuată de conducere. # stabilirea scopului . # # 4# do > acţiune: o introducerea MM > ului. sensibilizare şi competenţă. # acţiuni corective şi preventive. o verificarea direcţiunii. % > checA > controlare: o control intern. şi a structurii funcţionale implicate. o supraveghere şi măsurare continuă. acţiuni de corectare şi prevenire.M.. o gestionarea documentaţiei. # stabilirea şi implementarea programului de management de mediu. 1 . definirea programului de management de mediu. o auditul MM. # emiterea formei finale a politicii de mediu.M. documentarea si implementarea . o comunicare. # îmbunătăţirea continuă a performanţei globale de mediu. # realizarea unei analize iniţiale de mediu şi stabilirea: aspectelor semnificative si impacturilor de mediu. # auditul de mediu ! . definirea obiectivelor de atins. o prevenirea şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă. o verificare şi certificare.". o formare.mplementarea unui sistem de management de mediu presupune parcurgerea următoarelor stadii de lucru: # conştientizarea şi anga$area conducerii. o înregistrări.M.M. Stadiile implementării unui sistem de management de mediu . capacitate de răspuns.o o o # cerinţele legale. o neconformitate. A > act > ameliorare: o un ciclu de ameliorare E îmbunătăţire continuă. # acţiuni în situaţii de urgenţă. o structura organizatorică şi responsabilitate. o documentaţia MM. # definirea obiectivelor generale Especifice şi a ţintelor de mediu.M. o declaraţia de mediu. # stabilirea.

să ofere cadrul pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor generale şi obiectivelor specifice de mediu. # prevenirea sau diminuarea riscurilor de emitere a substanţelor poluante şi de risipire a energiei în caz de accident. # luarea de măsuri pentru diminuarea. făcut de companie. produsele şi serviciile. un document public. ea poate constitui pilonul de bază al MM. dimensiunilor şi impactului asupra mediului al activităţii. # evaluarea şi rezultatele anchetelor. să includă un anga$ament de conformitate cu legislaţia şi cu reglementările de mediu aplicabile. cu a$utorul unor tehnici adecvate. implementează şi menţine proceduri referitoare la aspectele de mediu !anexele 7. Coate constitui baza elaborării programului de mediu şi definirii obiectivelor de mediu. # toate practicile şi procedurile existente în materie de management de mediu. să fie documentată. Colitica de mediu trebuie să: corespundă naturii.Definirea politicii de mediu. # realizarea sistematică a obiectivelor de mediu. să includă un anga$ament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării. nali!a "ntreprinderii #i identificarea aspectelor activităţilor care au impact asupra mediului. # cerinţele şi prevederile legale din domeniu. Analiza preliminară este obligatorie. # reclamaţii din partea populaţiei din zonă privind poluarea mediului de către întreprindere. # evaluarea preliminară a impactului pe care activităţile şi produsele noi o vor avea asupra mediului. să fie disponibilă pentru public. Acest anga$ament emis de conducerea întreprinderii trebuie să se bazeze pe următoarele aspecte: # examinarea şi supravegherea activităţii întreprinderii dumneavoastră şi analiza punctelor critice pentru mediu.7": ) . # informarea completă a publicului larg şi un dialog deschis despre impactul pe care întreprinderea îl are asupra mediului. precum şi cu alte cerinţe pe care organizaţia le#a adoptat. # # # # # # Politica de mediu !anexa '". # sensibilizarea şi eco#conştientizarea anga$aţilor. implementată. care descrie măsurile care se vor lua în vederea protecţiei mediului încon$urător. # compararea regulată a programului de acţiune de mediu cu politica de mediu.'. # obligarea furnizorilor şi subcontractanţilor să respecte normele şi prevederile de mediu aplicate în cadrul întreprinderii. 7. &rganizaţia stabileşte. menţinută şi comunicată întregului personal. Analiza trebuie să examineze următoarele probleme: # impactul ma$or pe care îl au activităţile. accidentelor din trecut. produselor sau serviciilor organizaţiei. prevenirea şi eliminarea poluării mediului. 7. # informarea clienţilor despre pericolele pe care produsele şi serviciile le reprezintă faţă de mediu. # colaborarea cu autorităţile în vederea minimalizării riscurilor şi accidentelor de mediu.

-n MM poate fi foarte util în respectarea legislaţiei din domeniu.'. care face posibilă atingerea obiectivelor prin date concrete şi o încadrare strictă în timp. . !vezi procedura specifică" şi stabilirea acelor aspecte de mediu care au: # impact semnificativ.xemplu: o deversare. '. şi se explică prin faptul că: # aspectul de mediu se referă la un element al activităţii. B. Clanul de activitate de mediu este o metodă bine definită. e vor stabili şi menţine obiective generale şi specifice de mediu documentate la fiecare nivel şi funcţie relevantă. $abelul 1. produs sau serviciu" 0ransport de carburanţi %urăţătorie chimica !serviciu" Croiectarea unui automobil !produs" Aspecte de mediu Aspect de mediu curgeri accidentale . 7. produsului sau serviciului unei organizaţii care ar putea avea un impact benefic sau nociv asupra mediului. trebuie întreprinse acţiuni de corectare. fiind necesară urmărirea modificărilor survenite.# # procedura pentru identificarea aspectelor de mediu care au sau pot avea impact semnificativ. # impactul se referă la modificarea ce se poate produce asupra mediului ca rezultat al unui anumit aspect. o emisie. &biectivele şi planul MM#ului ( . 5a stabilirea obiectivelor se ia în consideraţie politica de mediu. va stabili modul în care se va face evaluarea impactului produs de aspectele de mediu identificate. ursa !activitate.mpact de mediu asociat Coluarea soluluiE apei freatice Coluarea apei %onservarea resurselor naturale Crocedura privind evaluarea impactului !anexa B. un consum sau o reutilizare a unui material. epuizarea unei resurse naturale. implementarea şi menţinerea MM. B.' sunt prezentate câteva exemple de aspecte de mediu. . aspectele de mediu semnificative precum şi punctele de vedere ale părţilor interesate. prevederile legale şi de reglementare. 2elaţia dintre aspectul de mediu şi impact este o relaţie de tip cauză > efect. &rganizaţia trebuie să documenteze şi să actualizeze aceste informaţii.xemplu: poluarea sau contaminarea apei. aspectele semnificative sunt luate în considerarea la stabilirea obiectivelor de mediu. Prevederi legale #i alte cerinţe !anexa ?". Acestea trebuie corelate cu politica de mediu. B.1 <r.vacuare de ape uzate %reşterea randamentelor Escăderea consumului de carburant . crt. trebuie să asigure că aspectele semnificative de mediu sunt luate în considerare la stabilirea. # impact nesemnificativ. /n cazul nerespectării legilor. &biectivele de mediu derivă din politica de mediu.7". /n tabelul '.

cantitatea de emisii !%&7". îmbunătăţesc cu adevărat performanţa de mediu a întreprinderii. . în perioada de exploatare şi la eliminare. care să includă: # desemnarea responsabilităţilor. # aspectele semnificative de mediu. obiectivelor specifice şi programelor trebuie să se ia în considerare: # prevederile legale şi alte cerinţe pe care organizaţia le#a adoptat. raportată la cantitatea de produs finit. . abateri de la limite". # opţiunile tehnologice. procent de deşeuri sau ambala$e reciclate. # cerinţele financiare. &biectivele pot include anga$amente de genul: # reducerea deşeurilor şi a utilizării resurselor. anga$aţii sunt ţinuţi la curent în mod regulat despre stadiul de desfăşurare. numărul incidentelor de mediu !ex. dega$ări neintenţionate". '@ . sunt trecute pe hârtie. formularea lor este clară şi nu poate fi interpretată. Cb". # reproiectarea produselor în vederea minimizării impactului asupra mediului în procesul de producţie.trebuie scrise. # promovarea mediului şi sensibilizarea anga$aţilor şi a comunităţii din $ur. G%.ndicatorii performanţei de mediu pot fi: cantitatea de materii prime sau energie utilizată. &F. reactualizate şi comunicate celor interesaţi în mod regulat. investiţii în protecţia mediului. o$iectiv specific% scăderea cu zece procente a consumului de energie necesară în fabricaţia produsului F. sunt în concordanţă cu principalele impacturi asupra mediului ale activităţii. # mi$loace şi termene de realizare.le trebuie să reflecte politica de mediu a întreprinderii concentrându#se pe prevenirea poluării. cantitatea de deşeuri produse. %&. # # # %&emple' o$iectiv general% reducerea consumului de energie necesară în fabricaţia produsului F. se stabilesc. comerciale şi operaţionale. numărul de reclamaţii. eficienţa utilizării acestora. 5a stabilirea obiectivelor generale. indicator% cantitatea de combustibil şi de electricitate utilizată pe unitatea de produs F. numărul accidentelor de mediu !ex. # # # # # # # # # # # # # # # %aracteristicile obiectivelor şi a ţelurilor: sunt documentate la toate nivelurile relevante. implementează şi menţin unul sau mai multe programe. # reducerea sau eliminarea emisiilor poluante. în cazul realizării lor. Centru atingerea lor. # punctele de vedere ale părţilor implicate. cantităţi ale unor poluanţi specifici !<&F. măsurabile când este posibil. cuantificate şi conţin date limită.

7 sunt prezentate exemple de tipuri de instruire". # a raporta conducerii la cel mai înalt nivel performanţele MM pentru analizare şi ca bază pentru îmbunătăţirea acestuia. . &esurse.!. Competenţă. trening#uri şi însuşirea de noi abilităţi. # atribuţiile şi responsabilităţile ce le revin în realizarea conformităţii cu politica de mediu. implementate şi menţinute. reale sau posibile ale activităţilor lor. # impacturile semnificative asupra mediului. &rganizaţia trebuie să asigure instruire sau să întreprindă alte activităţi pentru a satisface aceste necesităţi şi trebuie păstrate înregistrări în acest sens. cu procedurile şi cerinţele MM. 4efinirea documentelor şi comunicarea atribuţiilor. adresează '. atri$uţii. îşi modifică comportamentul şi spri$ină dezvoltarea întreprinderii. sosirea unor noi anga$aţi. responsa$ilităţi #i autorităţi. # legislaţia din domeniu. 4e asemenea trebuie să stabilească. # calificări specializate. # accidentele şi incidentele. inclusiv cu cerinţe referitoare pentru pregătirea situaţiilor de urgenţă şi a capacităţii de răspuns. # consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile operaţionale specificate. .Implementare #i funcţionare. /n cadrul MM#ului trebuiesc evaluate nevoile iar după aceea să organizăm trening#uri având în vedere următoarele: # persoanele implicate în sistemul de management. # anga$aţii a căror activitate are un impact semnificativ asupra mediului !în tabelul '. Asigurarea resurselor necesare pentru implementarea şi controlul MM include: # resurse umane.ndiferent de dimensiunea întreprinderii şi de domeniul de activitate. # introducerea unor noi produse tehnice. # schimbarea posturilor de muncă. cerinţele MM. responsabilităţile şi autoritatea pentru: # a asigura că cerinţele referitoare la MM sunt stabilite. 0ip de instruire %ui i se crt.nstruire pentru %onducerea la &bţinerea '' copul anga$amentului. responsabilităţilor şi autorităţilor privind funcţionarea MM. instruire #i con#tienti!are . să implementeze şi să menţină proceduri de conştientizare a personalului care îndeplineşte sarcini pentru ea sau în numele ei cu privire la: # importanţa conformităţii cu politica de mediu. Centru aceasta este nevoie de informaţii. activitatea fiecărui anga$at poate contribui în mod pozitiv la eco# conştientizarea întreprinderii dacă propune inovaţii tehnice. # introducerea unor procedee noi de producţie. . $ipuri de instruiri <r. procedurile. <umirea unui reprezentant care în afara altor responsabilităţi să aibă definite atribuţiile. $abelul 1. # resurse tehnologice şi financiare.

operaţionale. inginerie. Asigurarea conformităţii cu cerinţele interne şi de reglementare. # 4ocumentaţia conţine: o copie scrisă a politicii de mediu. *. inclusiv cu cerinţele referitoare la pregătirea situaţiilor de urgenţă şi a capacităţii de răspuns. # impacturile semnificative asupra mediului.nstruire pentru conştientizarea fiecărui anga$at privind impactul activităţii fiecăruia asupra mediului 0rebuie să se stabilească şi să se menţină proceduri pentru ca tot personalul să fie conştientizat de !anexele *. . cercetare.M.'.M. /mbunătăţirea competenţelor Anga$aţii cu responsabilităţi în domeniul mediului Anga$aţii ale căror acţiuni pot afecta conformitatea stabilirea şi alinierea la politica de mediu a organizaţiei.M.7": # importanţa conformităţii cu politica de mediu. de exemplu: exploatare. procedurile. &bţinerea anga$amentului privind politica şi obiectivele de mediu ale organizaţiei şi insuflarea unui sentiment de responsabilitate individuală. ?. # atribuţiile şi responsabilităţile lor în realizarea conformităţii cu politica de mediu. Comunicarea. cu procedurile şi cerinţele . o primirea. documentarea şi transmiterea răspunsurilor corespunzătore la solicitările pertinente ale părţilor interesate din exterior.M. reale sau posibile. .. pentru: o comunicarea internă între diferite niveluri şi funcţii. /mbunătăţirea performanţei în domenii specifice ale organizaţiei. cerinţele . *.7.ste dovada performanţei MM.M. .nstruire pentru 0oţi anga$aţii conştientizare privind problemele de mediu în general. # consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile operaţionale specificate. dezvoltare. preferabil sub formă electronică. conştientizarea importanţei cel mai înalt strategice a managementului nivel de mediu.M. ale activităţilor lor. documentaţia este mai redusă dar eficientă. este necesară ca: # să se stabilească şi să se menţină proceduri referitoare la aspectele de mediu şi la . Atenţionare' personalul care îndepline te sarcini ce pot avea impacturi semnificative asupra mediului trebuie să aibă competenţa necesară.. Croceduri specifice. %omunicarea !anexa D". iar la o întreprindere mare este adecvată şi ordonată. planuri. # să se aibă în vedere procesul de comunicare externă privind aspectele semnificative de mediu şi deciziile luate. '7 . 4ocumentaţia este considerată memoria internă a întreprinderii. 5a întreprinderile mici. B.

Actualizarea documentelor creşte credibilitatea sistemului de management drept pentru care trebuie menţinut un control al documentelor: # documentele trebuie datate. iar datele vechi. %ontrolul operaţional identifică activităţile asociate aspectelor de mediu semnificative.M.# # registrul factorilor şi impacturilor de mediu.M. Hi cere: # să se planifice aceste activităţi. # service pentru clienţi. # documentele sunt analizate periodic. pentru a se asigura că acestea se realizează în condiţii specificate. organizate şi păstrate o perioadă de timp specificată. # indicarea accesul la documentaţia conexă.M. prin: o stabilirea şi menţinerea de proceduri documentate. # documentele necorespunzătoare sunt retrase prompt din toate punctele de utilizare. construirea sau modificarea clădirilor sau instalaţiilor 'B . să fie comunicate beneficiarului acestora. câteva instrucţiuni de muncă şi procedee care clarifică cele mai importante aspecte ale managementului de mediu. 4ocumentaţia . revizuite dacă este necesar şi aprobate înainte de difuzare.M. # aprovizionare şi contractare. Crocedurile relevante ale . programul de management de mediu şi definiţia responsabilităţilor sistemului. Controlul documentelor !anexa 1". pentru : # descrierea elementelor esenţiale ale . # documentele pot fi identificate după numele organizaţiei. # manipulare şi depozitare materii prime şi produse. o stipularea în proceduri a criteriilor de operare. # versiunile curente ale documentelor sunt disponibile.. pentru a putea limita şi controla impactul activităţii respective asupra mediului. a activităţi. # laboratoare. trebuie să se ia în considerare toate activităţile care pot contribui la producerea unui impact semnificativ de mediu: # proiectare şi cercetare # dezvoltare. nefolositoare trebuie să fie şterse din când în când pentru a menţine flexibilitatea sistemului.M. inclusiv activitatea de întreţinere. care se referă la aspectele de mediu semnificative asociate produselorEserviciilor realizate de organizaţie. # procese de producţie şi întreţinere. # achiziţia. Asigură ca toată lumea să folosească aceleaşi instrucţiuni de muncă. stabileşte şi menţine informaţiile pe suport de hârtie sau electronic. uşor de identificat. 5a elaborarea procedurilor de control operaţional. %ei în cauză trebuie să ştie tot ce este disponibil şi important la un moment dat.M. # transport. a departamentului. şi interacţiunea lor.

)onitori!are #i măsurare !anexa (". # teste periodice pentru buna funcţionare a planurilor şi procedurilor !exemplu: simularea de incendiu". financiar. o costul de energie E Ag de produs finit sau E o oră de producţie. o deşeuri periculoase E Ag de produs. Prevenirea accidentelor #i a situaţiilor de risc 'urgenţă(. # trebuie să se testeze periodic astfel de proceduri. în special după producerea accidentelor sau apariţia unor situaţii de urgenţă. # implică profesionişti din domeniul economic. atunci când acest lucru este posibil. o deşeuri periculoase E oră de producţie. Crogramul de prevenire a accidentelor se bazează pe: # identificarea accidentelor şi a situaţiilor posibile.Aceste proceduri trebuie să ţină seama şi de situaţiile anormale de operare. o statisticile oficiale. ).. ). cum ar fi pornirea sau oprirea instalaţiilor.'.?": # aceste proceduri trebuiesc revizuite. pentru a preveni şi a reduce impactul asupra mediului care poate fi asociat acestora !anexele ).. '? . ). # planuri şi proceduri de urgenţă pentru situaţia 8ce se întâmplă dacă totuşi . reciclare.. o despre consumul de energie. în procesul de mediu şi măsoară costurile şi economisirile efectuate de pe urma dezvoltării managementului eco#conştient.7. # incidente anterioare. # permite un control permanent al consumului resurselor.ste necesară pentru feedbacA la realizarea obiectivelor şi ţelurilor dar mai are şi alte roluri: # furnizează date recente pentru declaraţia de venit: o despre ambalare. pentru evitarea incidentelor ecologice ce pot apare. sănătăţii şi averii anga$aţilor şi a celor din $ur. # testează efectele numerice ale utilizării diferitelor scenarii: o înlocuirea produselor şi procedeelor.B.". o dezvoltarea filierelor de refolosire. defineşte indicatorii simpli de performanţa ca de exemplu: o consumul de apăE Ag de produs. o despre deşeuri. ). # stabileşte un sistem de supraveghere al îmbunătăţirii continue a managementului. tabilirea şi menţinerea unor proceduri pentru a identifica posibilele accidente şi situaţii de urgenţă şi a răspunde unor astfel de situaţii. Coate avea repercursiuni economice importante asupra întreprinderii. -n accident sau o situaţie de risc provoacă daune mediului. # prevenirea accidentelor !separarea produselor periculoase etc.9. o introducerea taxelor de mediu. # compară performanţa de mediu a întreprinderii şi nivelul managementului eco#conştient a anilor care urmează. # informează în mod adecvat anga$aţii despre diferite tipuri de materiale prime şi impactul lor asupra mediului. .

*econformare. 4ocumentaţia este singura dovadă care demonstrează iniţiativele pentru introducerea sistemului de management eco#conştient. trebuie adaptată importanţei problemei şi să fie proporţională cu impactul propus. identificabile. păstrare şi eliminare a înregistrărilor referitoare la mediu." sau o problemă de management !o supraveghere prea le$eră. pentru a demonstra conformitatea.xemple: corecţie: înlocuirea unui geam spart.xemple de însemnări: # registrul anual de deşeuri. produsul sau serviciul implicat. # orice modificări ale procedurilor rezultate din acţiunile corective E preventive trebuie păstrate. %e se poate face când apare o problemă= # examinaţi problema.7". acţiuni de corectare #i prevenire. # # # . '@. <econformarea !când ceva nu funcţionează conform cerinţelor" poate fi rezultatul unei probleme tehnice ! fisurarea unui recipient.". . # păstrate pe o perioadă stabilită şi înregistrată. Controlul "nregistrărilor !anexa ''". +a trebui strânsă o cantitate mare de date despre consumul de energie.". Centru stabilirea neconformităţilor. să permită regăsirea informaţiilor privind activitatea. prote$ate împotriva oricărui risc de deteriorare sau pierdere. # să fie păstrate şi menţinute încât să poată fi regăsite cu uşurinţă. '@. analizarea şi tratarea neconformităţilor. # încercaţi o altă soluţie !acţiune de corectare". deşeuri şi despre eforturile depuse pentru aplicarea sistemului de management eco#conştient. 0rebuie: # să fie lizibile. atunci putem vorbi de acţiune preventivă. 0rebuie stabilite şi menţinute proceduri de identificare. 4acă evităm o problemă înainte ca ea să se întâmple. care atenuează efectele negative şi previne reproducerea problemei. schimbarea locului de $oacă etc. & acţiune de corectare este un răspuns rapid şi adecvat la o problemă. acţiuni de corectare şi prevenire se cere: # stabilirea şi menţinerea de proceduri pentru definirea responsabilităţilor autorităţii. '* . defectarea unui mecanism etc. # supravegheaţi în continuu perimetrul.'. Aceste date trebuie catalogate în scris. acţiune preventivă: analizarea cauzelor care au dus la spargerea geamurilor şi înlăturarea cauzelor din toată societatea !montarea de grila$e la ferestre. lipsa sau ineficienţa unui program de training etc. să fie precise şi să poată fi înţelese de toată lumea. care necesită fonduri mai mari şi un timp mai mare. # orice acţiune corectivăEpreventivă întreprinsă. descoperit în cadrul acţiunii de verificare. # identificaţi cauzele. acţiune corectivă: organizarea schimbării tuturor geamurilor sparte din societate. adoptarea unor măsuri în vederea reducerii oricărui impact produs !anexele '@.

M. apă şi utilizarea produselor. caietul cu evidenţa consumului de energie.M. calităţii apei etc. capabilă să dezvolte o atitudine critică. adecvat şi eficient. auditul extern efectuat de un auditor extern independent este necesar pentru obţinerea unei atestări. Auditul sistemic este necesar pentru evaluarea periodică a situaţiei şi pentru îmbunătăţirea performanţei de mediu. <ucleul documentelor legate de sistemul de management eco#conştient îl constituie: observaţiile anga$aţilor cu privire la problemele legate de sistem. ca urmare a rezultatelor auditurilor.M. Crintre sarcinile lui se mai numără şi stabilirea gradului de conformare a MM cu standardele . /ntâlnirea directorilor > şedinţa consiliului de conducere. uditul sistemului de management de mediu. Auditul determină dacă . %u a$utorul auditului intern. modificărilor circumstanţelor şi în cadrul anga$amentului de îmbunătăţire continuă. # este implementat corespunzător şi menţinut.M. Cunctele care trebuie abordate sunt următoarele: # verificarea îndeplinirii scopurilor şi ţelurile propuse. Activitatea de auditare trebuie făcută de o persoană independentă. pentru a se asigura că acesta este în permanenţă corespunzător. # dezvoltarea tehnologică a depăşit oare sistemul dumneavoastră de management de mediu. incluzând cerinţele standardului internaţional.M. +m$unătăţire continuă. # sarcinile şi responsabilităţile sunt bine definite şi adecvate. întreprinderea poate stabili. Ce de altă parte. Auditul constă într#o evaluare periodică a bunei funcţionări a MM#ului şi performanţei de mediu a întreprinderii. Auditul impune realizarea şi menţinerea de programe şi proceduri pentru realizarea periodică a auditurilor . # resursele sunt utilizate raţional şi eficient.M. 2ezultatele auditului intern sunt evaluate de conducerea întreprinderii. # furnizează conducerii informaţii referitoare la rezultatele auditurilor. accidente şi reclamaţii.M.. # # # Analiza efectuată de conducere: conducerea de la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze . # politica de mediu adoptată este valabilă. %onform standardului .. a obiectivelor şi a altor elemente ale . prevenirii problemelor.# # # # # # # # # documente de calibrare a aparatelor.: # este conform dispoziţiilor convenite pentru managementul de mediu. rezumatul auditului intern şi a observaţiilor din partea conducerii. măsuri luate în vederea corectării. analiza trebuie să abordeze eventualele necesităţi de schimbare a politicii de mediu. care poate să observe funcţionarea sistemului din exterior. rapoarte despre incidente. documentele care atestă terminarea unor cursuri de perfecţionare. a fumului. 'D . daca sistemul funcţionează corect sau nu. rezultatele analizelor apei reziduale.M.. & cel puţin o dată pe an trebuie ţinută o şedinţă pentru dezbaterea rezultatelor auditului intern.MA . reclamaţii primite din exterior. analiza trebuie să fie documentată. & '?@@' sau cu cerinţele . la intervale prestabilite.

MA . '1 . Astfel. dar în cadrul întreprinderii poate avea un efect pozitiv. 4acă se doreşte confirmarea cerinţelor .(-. # atestarea de către o organizaţie independentă este cea mai raţională şi mai populară metodă. proceduri. anga$aţi. <u există cerinţă specificată pentru un manual de istem de Management de Mediu. cercetători. Verificare #i atestare . & oferă trei posibilităţi: # emiterea unei declaraţii după cum urmează: 8/ntreprinderea noastră dispune de un sistem de management de mediu care corespunde standardelor . mass media etc. fişe de proces. planuri de acţiune şi de urgenţă. 4ocumentaţia istemului de Management de Mediu poate fi integrată în documentaţia altor sisteme şi cuprinde: politica de mediu. descrierea scurtă a activităţilor şi impactul ma$or pe care aceste activităţi le au asupra mediului.# mai există posibilităţi pentru îmbunătăţirea continuă. 2aportul este făcut pentru cei care sunt interesaţi de performanţa de mediu a întreprinderii: clienţi. proprietari. concurenţi. se poate demonstra partenerilor şi furnizorilor existenţa unui sistem de management de mediu. & '?@@@ subliniază importanţa auditurilor ca un instrument de management pentru monitorizarea şi verificarea implementării eficace a politicii organizaţiei referitoare la calitate şiEsau mediu. indic folosiţi pentru măsurarea performanţei de mediu. care poate fi dovedit şi de către un partener. & '?@@' sau cerinţelor .sau de mediu eriile de standarde . Coate conţine rapoarte despre consumul de materiale şi energie. "S( 1)*11 – g+id pentru auditarea sistemelor de management al calităţii i. 2aportul trebuie să conţină politica de mediu a întreprinderii. 4ocumentele şi informaţiile istemului de Management de Mediu sunt stabilite şi menţinute pe hârtie sau suport electronic. instituţii financiare.MA . Mai mult ca sigur. evaluarea conformării 'ane-a 1. instrucţiuni de lucru. !. grupuri de presiune. sănătatea şi siguranţa la locul de muncă.. să facă o vizită la companie şi să efectueze un audit autorizat. 0rebuie să fie public şi accesibil tuturor. vecini. standarde de proces. organigrama societăţii. că o declaraţie de acest gen va apărea mai puţin autentică pentru cei din exterior. autorităţi. care se bucură de recunoaştere şi din partea pieţei şi din punctul de vedere al comunicării către exterior. & (@@@ şi . despre etică şi alte subiecte de interes comun. organizaţii neguvernamentale. putem opta pentru o verificare din exterior şi atestare. & '?@@'9. prescripţii energetice. înregistrări. %ând un sistem corespunde standardului . &aportul pu$lic de mediu. 2aportul sau declaraţia de mediu este vitrina sistemului de management de mediu. trebuie anga$aţi auditori şi agenţi acreditaţi. Coate furniza informaţii despre dezvoltarea durabilă. # se poate apela la câţiva clienţi sau chiar la furnizori mai importanţi. tandardul .

# competenţa şi evaluarea auditorilor. precum şi referitoare la competenţa şi evaluarea auditorilor. # activităţi de audit. desfăşurarea auditurilor interne sau externe a sistemelor de management al calităţii şiE sau de mediu. independent şi documentat în scopul obţinerii de dovezi de audit şi evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit. -rincipii de auditare ') . /n cuprinsul acestui standard găsim: # domeniu de aplicare. # competenţă > aptitudini personale demonstrate şi capacitate demonstrată de a aplica cunoştinţe şi abilităţi. # concluziile auditului > rezultat al unui audit furnizat de echipa de audit după luarea în considerare a obiectivelor de audit şi a tuturor constatărilor de audit. în certificarea. !. # dovezi de audit > înregistrări. Crezentul standard poate fi aplicat de un spectru larg de utilizatori. # criterii de audit > ansamblu de politici. # clientul auditului > organizaţie sau o persoană care solicită un audit. # conducerea unui program de audit. # domeniul auditului > amploarea şi limitele unui audit. # auditat > organizaţie care este auditată. organizaţii care implementează sisteme de management de calitate şiEsau de mediu din motive contractuale şi organizaţii implicate în certificarea. auditori. # principii de auditare. # constatări de audit > rezultatele evaluării dovezilor de audit colectate în raport cu criteriile de audit. # program de audit > ansamblu de unu sau mai multe audituri planificate pe un anumit interval de timp şi orientate spre un anumit scop.Acest standard internaţional furnizează îndrumări pentru managementul programelor de audit. # expert tehnic > persoană care furnizează echipei de audit cunoştinţe specifice sau experienţă profesională specifică. instruirea auditorilor. # referinţe normative. # echipa de audit > unul sau mai mulţi auditori care efectuează un audit susţinut dacă este necesar de experţi tehnici. de a solicita un audit. # plan de audit > descriere a activităţilor şi a acordurilor pentru un audit. declaraţii despre fapte sau alte informaţii care sunt relevante în raport cu criteriile de audit şi verificabile. proceduri sau cerinţe. # termeni şi definiţii. în acreditarea sau în standardizarea în domeniul evaluării conformităţii. contractuale sau acordate prin reglementări. # auditor > persoană care are competenţa de a efectua un audit. Centru înţelegerea cât mai exactă a acestui standard se impune cunoaştere următorilor termeni şi definiţii: # audit > proces sistematic. %lientul poate fi auditatul sau orice altă persoană care are drepturi.1. înregistrarea sistemelor de management.

integritatea. confidenţialitatea şi discreţia sunt esenţiale pentru auditare. -n factor important este să aibă competenţa necesară. Crincipiile ce se referă la auditori sunt: # comportament etic > baza profesionalismului. # să identifice resursele necesare şi să se asigure că sunt furnizate.!. # responsabilitate profesională > aplicarea perseverenţei şi a $udecăţii în auditare. # independenţa > baza pentru imparţialitatea auditului şi obiectivitatea concluziilor auditului. -tilizarea corespunzătoare a eşantionării este strâns legată de încrederea care poate fi acordată concluziilor auditului. Auditorii sunt independenţi de activitatea pe care o auditează şi nu sunt supuşi nici unor influenţe şi conflicte de interese. !. # abordarea bazată pe dovezi > metoda raţională prin care într#un proces sistematic de audit se a$unge la concluzii credibile şi reproductibile. precum şi pentru furnizarea resurselor pentru desfăşurarea eficace şi eficientă a acestora în cadrul intervalului de timp specificat. care furnizează informaţii pe baza cărora o organizaţie poate acţiona pentru a#ţi îmbunătăţi performanţa. &bstacolele semnificative întâlnite pe parcursul auditului şi opiniile divergente nerezolvate dintre echipa de audit şi auditat sunt raportate. încrederea.onducerea unui program de audit -n program de audit poate include unul sau mai multe audituri în funcţie de mărimea. -n program de audit include de asemenea toate activităţile necesare pentru planificarea şi organizarea tipurilor şi numărului de audituri. Aderarea la aceste principii este o condiţie prealabilă pentru a furniza concluzii ale auditului care să fie relevante şi suficiente precum şi pentru a da posibilitatea ca auditorii care lucrează independent unul de altul să a$ungă la concluzii similare. să implementeze. Auditorii menţin o gândire obiectivă pe întreg parcursul procesului de audit pentru a se asigura că se bazează numai pe dovezi în stabilirea constatărilor şi a concluziilor auditului. e bazează pe eşantioane ale informaţiei disponibile. din moment ce un audit este desfăşurat într#o perioadă limitată de timp şi cu resurse limitate. %ei responsabili de conducerea programului de audit ar trebui: # să stabilească. Managementul la cel mai înalt nivel al organizaţiei ar trebui să acorde autoritatea pentru conducerea programului de audit. Auditorii acţionează cu gri$ă în concordanţă cu importanţa sarcinii pe care o efectuează şi cu încrederea acordată de către clienţii auditului şi de alte părţi interesate. # prezentare corectă > obligaţia de a raporta cu sinceritate şi acurateţe activităţile de audit.Auditarea este caracterizată de faptul că se bazează pe un număr de principii. Aceste audituri pot avea o diversitate de obiective şi pot de asemenea să includă audituri comune sau combinate . . să analizeze şi să îmbunătăţească programul de audit. 4ovada auditului este verificabilă. '( . -rmătoarele principii se referă la audit care este prin definiţie independent şi sistematic. să monitorizeze. în circumstanţe similare. & organizaţie poate stabili mai mult de un program de audit. Acestea fac din audit un instrument eficace şi de încredere în susţinerea politicilor managementului şi controalelor efectuate de management. natura şi complexitatea organizaţiei care urmează a fi auditată.

.1. al organizaţiei pentru anul în curs. audituri de secundă parte ale sistemului de management ale potenţialilor furnizori de produse critice.. Flu-ul managementului unui program de audit. Autoritatea pentru programul de audit tabilirea programului de audit obiective şi amploare responsabilităţi resurse proceduri Clanifică Acţionează /mbunătăţire a programul de audit . care urmează a fi desfăşurate în următoarele şase luni. convenită prin contract între organismul de certificare şi client./n figura ' este prezentat fluxul pentru managementul unui program de audit.mplementarea programului de audit programarea auditurilor evaluarea auditorilor selectarea echipei de audit conducerea activităţilor de audit menţinerea înregistrărilor %ompetenţă şi evaluarea auditurilor . # # # -n program de audit poate include: o serie de audituri interne care acoperă întregul sistem de management al calităţii. 7@ .fectuează Activităţi de audit Monitorizarea şi analizarea programului de audit monitorizare şi analiză identificarea nevoilor de acţiuni corective şi prevenire identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire +erifică Fig. audituri de certificareE înregistrare şi supraveghere desfăşurate de un organism certificareE înregistrare de terţă parte pentru un sistem de management de mediu în cadrul perioadei de timp.

aspecte culturale şi sociale. Cersoanelor cărora li s#a atribuit responsabilitatea pentru conducerea programului de audit. # schimbări semnificative în organizaţie sau în funcţionarea acesteia./. să verifice conformitatea cu cerinţele contractuale. importanţa. 7' . Aceste obiective se pot baza pe următoarele considerente: # priorităţile managementului. să contribuie la îmbunătăţirea sistemului de management. %a şi amploare un program de audit poate varia şi poate fi influenţat de mărimea. să obţină şi să menţină încrederea în capabilitatea furnizorilor. similarităţile şi locaţiile activităţilor care urmează a fi auditate. # standarde. relevante activităţilor care urmează să fie auditate. # cerinţele clientului. # preocupări ale părţilor interesate.xemple de obiective ale programului de audit pot fi considerate: să se îndeplinească cerinţele pentru certificare ale unui standard pentru sistemul de management. natura şi complexitatea organizaţiei care va fi auditată cât şi de: # domeniul. obiectivul şi durata fiecărui audit de efectuat. (biectivele i amploarea programului de audit Centru a orienta planificarea şi desfăşurarea auditurilor. # frecvenţa auditurilor de efectuat. # numărul. # nevoia de evaluare a furnizorilor. # nevoile altor părţi interesante. # intenţiile comerciale. 0esponsabilităţi1 resurse i proceduri ale programului de audit %onducerea unui program de audit este atribuită uneia sau mai multor persoane fizice care au o înţelegere generală a principiilor de audit. # orice probleme legate de limbă. # concluziile auditurilor anterioare sau rezultatele analizei programului de audit anterior.#. a competenţei auditorilor şi a aplicării tehnicilor de audit. !. complexitatea. ar trebui stabilite obiective ale programului de audit. reglementate şi contractuale.Crogramul de audit include de asemenea planificarea corespunzătoare. # cerinţele MM. # riscurile pentru organizaţie. e cere ca persoana desemnată să aibă abilităţi de management precum şi înţelegerea aspectelor tehnice şi de afaceri. # # # # . # cerinţe legale. cerinţe legale. reglementate şi contractuale şi alte criterii de audit. # nevoia de acreditare sau de certificareE înregistrare. ar trebui să: # stabilească obiectivele şi amploarea programului de audit. !. furnizarea resurselor şi stabilirea procedurilor de desfăşurare a auditurilor în cadrul programului.

2. activităţile enumerate mai sus pot fi tratate într#o singură procedură. analizeze şi îmbunătăţească programul de audit. asigurarea desfăşurării auditului conform programului de audit. asigurarea controlului înregistrărilor activităţilor de audit. # amploarea programului de audit. dacă este aplicabil. # # # # # # # # Crocedurile programului de audit ar trebui să trateze: planificarea şi programarea auditurilor. asigurarea selectării echipelor de audit. !. se asigure că sunt menţinute înregistrări adecvate ale programului de audit. # tehnicile de audit. se asigure de implementarea programului de audit. /n momentul în care se identifică resurse pentru un program de audit. menţinerea înregistrărilor programului de audit. raportarea către managementul de la cel mai înalt nivel a realizărilor globale ale programului de audit. /n cazul organizaţiilor mici.mplementarea programului de audit trebuie să trateze următoarele probleme: comunicarea programului de audit părţilor relevante. monitorizeze. # timpul de călătorie. # procesele de realizare şi menţinere a competenţei auditorilor. selectarea echipelor de audit corespunzătoare şi desemnarea rolurilor şi responsabilităţilor. monitorizarea realizării şi a eficacităţii programului de audit. precum şi de îmbunătăţire a performanţei de auditorului. conduce şi îmbunătăţi activităţile de audit. stabilirea şi menţinerea unui proces pentru evaluare a auditorilor şi a dezvoltării profesionale continue a auditurilor. 77 . ar trebui să se ia în considerare următoarele: # resursele financiare necesare pentru a dezvolta. asigurarea competenţei auditorilor şi a conducătorilor echipei de audit. implementa. # disponibilitatea auditorilor şi a experţilor tehnici.# # # # stabilească responsabilităţile şi procedurile precum şi să se asigure că sunt furnizate resursele. cazarea şi alte nevoi de auditare. desfăşurarea auditurilor. desfăşurarea auditurilor de urmărire. coordonarea şi programarea auditurilor şi a alto activităţi relevante pentru programul de audit. care au competenţă corespunzătoare obiectivelor specifice ale unui program de audit. furnizarea către echipele de audit a resurselor necesare. # # # # # # # "mplementarea programului de audit .

o rapoarte ale activităţilor de urmărire rezultate în urma auditului dacă este aplicabil. Monitorizarea i analizarea programului de audit . consecvenţa realizărilor echipelor de audit în situaţii similare. # conformitatea cu programele şi programările de audit. !. practici noi sau alternative de audit. 2ezultatele ar trebui raportate managementului de la cel mai înalt nivel. # selectarea echipei de audit. înregistrările programului de audit. # # # # # # Analiza programului de audit ar trebui să ia în considerare. Activităţi de audit %apitol din standard conţine îndrumări referitoare la planificarea şi desfăşurarea activităţilor de audit ca parte dintr#un program de audit. auditaţi şi auditori.# # asigurarea analizei ţi aprobării rapoartelor de audit şi asigurarea difuzării lor către clientul auditului şi alte părţi specificate.3. asigurarea activităţilor de urmărire rezultate din audit. !. # rezultate ale analizei programului de audit. nevoile şi aşteptările apărute ale părţilor interesate. o rapoarte de neconformitate. /nregistrările ar trebui reţinute şi păstrate corespunzător în siguranţă. Ar trebui utilizaţi indicatori de performanţă pentru a monitoriza caracteristici cum ar fi: # capabilitatea echipelor de audit de a implementa plenul de audit. dacă este aplicabil. # înregistrări referitoare la personalul utilizat în audit care tratează teme cum ar fi: # evaluarea competenţei şi a performanţei auditorilor. # menţinerea şi îmbunătăţirea competenţei. 7B . o rapoarte de audit.4. 2ezultatele analizelor programului de audit pot conduce la acţiuni corective şi preventive şi la îmbunătăţirea programului de audit. # feedbacA#ul de la clienţii auditului.mplementarea programului de audit ar trebui să fie monitorizată şi analizată la intervale corespunzătoare pentru a evalua dacă obiectivele sale au fost îndeplinite şi pentru a identifica oportunităţile de îmbunătăţire. conformitatea cu procedurile. o rapoarte de acţiuni corective şi preventive. următoarele: rezultatele şi tendinţele de monitorizare. cum ar fi: o planuri de audit. Centru a demonstra implementarea programului de audit trebuie menţinute înregistrări ale implementări care ar trebui să conţină: # înregistrări pentru fiecare audit.

# timpului şi resurselor adecvate.4. Atunci când auditul este declarat fezabil trebuie selectată o echipă de audit luând în considerare competenţa necesară pentru a realiza obiectivele auditului. ar trebui propusă clientului auditului o alternativă pentru consultare cu auditatul. criteriile şi durata estimată a auditului. /n ceea ce priveşte fezabilitatea auditului. Centru situaţiile în care auditul nu este fezabil. cu criteriile de audit. &biectivele auditului definesc ceea ce urmează să se realizeze prin audit şi pot include: # determinarea gradului de conformitate a sistemului de management al auditatului sau a părţilor acestuia. "niţierea auditului %ei care sunt responsabili pentru conducerea programului de audit ar trebui să desemneze conducătorul echipei de audit pentru un anumit audit. # evaluarea eficacităţii sistemului de management în atingerea obiectivelor specificate. 4omeniul auditului descrie amploarea şi limitele auditului cum sunt: locaţiile fizice. -n audit ar trebui să se bazeze pe obiective. unităţile organizaţionale. /n momentul în care este decisă mărimea şi componenţa echipei de audit. standarde.1. proceduri. reglementate şi contractuale. cerinţe contractuale sau coduri de conduită aplicabile unor domenii industriale sau de afaceri. # cooperării adecvate din partea auditatului. acesta trebuie să îndeplinească toate sarcinile aplicabile unui conducător de echipă de audit. # dacă auditul este combinat sau comun. 7? . ar trebui să se ia în considerare: # obiectivele. %ând există un singur auditor. legi şi reglementări aplicabile. # evaluarea capabilităţii sistemului de management de a se asigura de conformitatea cu cerinţele legale. # identificarea zonelor de îmbunătăţire potenţială a sistemului de management. # informaţiilor suficiente şi corespunzătoare pentru planificarea auditului. aceasta ar trebui determinată luând în considerare factori cum sunt disponibilitatea.!. în special cele referitoare la auditarea conducătorului desemnat al echipei pentru audit. referitor la responsabilităţile specifice ale fiecărei organizaţii. activităţile şi procesele care vor fi auditate precum şi perioada de timp alocată pentru audit. %riteriile de audit sunt utilizate ca referinţa faţă de care se determină conformitatea şi pot include politici. Centru efectuarea unui audit comun este important ca înainte de începerea auditului să se a$ungă la un acord între organizaţiile care auditează. # competenţa globală a echipei de audit necesară pentru realizarea obiectivelor auditului. domeniul. domeniu şi criterii documentate. cerinţe ale sistemului de management.

-regătirea planului de audit %onducătorul echipei de audit ar trebui să pregătească un plan de audit pentru a asigura baza înţelegerii dintre clientul auditului.5. cât şi rapoarte de audit anterioare. 4etaliile furnizate în planul de audit ar trebui să reflecte domeniul şi complexitatea auditului. # selectarea membrilor echipei de audit astfel încât toate cunoştinţele şi abilităţile necesare să fie prezente în echipa de audit. Analiza ar trebui să ia în considerare mărimea. pe cei responsabili de conducerea programului de audit şi auditatul. Clanul de audit ar trebui să includă: # obiectivele auditului. conducătorul echipei de audit anunţă clientul auditului. limba în care se desfăşoară auditul şi înţelegerea caracteristicilor sociale şi culturale specifice auditatului.1. !.!. şa cum este documentat.5. necesitatea de a se asigura independenţa echipei de audit faţă de activităţile care sunt auditate şi de a evita conflictele de interese. # criteriile de audit şi orice documente de referinţă. echipa de audit şi auditat referitor la desfăşurarea auditului. abilitatea membrilor echipei de audit de a interacţiona eficace cu auditatul şi de a lucra împreună.# # # # cerinţele legale. cu criteriile de audit. contractuale sau de acreditareE certificare. Crocesul asigurării competenţei globale a echipei de audit ar trebui să includă următoarele etape: # identificarea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare realizării obiectivelor auditului. natura şi complexitatea organizaţiei precum şi obiectivele şi domeniul auditului. fie prin abilităţile personale ale auditorului fie prin spri$inul unui expert tehnic. Analiza documentelor /nainte de desfăşurarea activităţilor de auditare la faţa locului. după cum este aplicabil. 4ocumentaţia poate include atât documente şi înregistrări relevante ale sistemului de management. 7* .xperţii tehnici ar trebui să îşi desfăşoare activitatea sub conducerea unui auditor. dacă nu sunt acoperite complet de echipa de audit. !. 4acă documentaţia este considerată inadecvată. Clanul are rolul să uşureze programarea şi coordonarea activităţilor de audit.4. -regătirea activităţilor de audit la faţa locului !. reglementate. . %unoştinţele şi abilităţile necesare pot fi asigurate prin includerea experţilor tehnici. care pot deveni necesare pe măsura desfăşurării activităţilor de audit la faţa locului. /n acest moment se poate lua o decizie cu privire la continuarea auditului sau la suspendarea auditului până când problemele legate de documentaţie sunt rezolvate. Clanul de audit ar trebui să fie suficient de flexibil pentru a permite modificări. documentaţia auditatului ar trebui analizată pentru a determina conformitatea sistemului. cum ar fi modificările domeniului auditului.

". documentele de lucru. perioada şi durata apreciate pentru desfăşurarea activităţilor de audit la faţa locului. cu acei responsabili de funcţiile şi procesele auditate. funcţii. 6esfă urarea activităţilor de audit la faţa locului !. cel puţin până la terminarea auditului. zone sau activităţi. după cum este necesar.). constatările de audit şi înregistrările şedinţelor. inclusiv întâlnirile cu managementul auditului şi cele ale echipei de audit. inclusiv identificarea unităţilor organizaţionale şi funcţionale precum şi a proceselor care urmează să fie auditate.!.). !. !. -tilizarea listelor de verificare şi a formularelor nu ar trebui să restricţioneze amploarea activităţilor de audit. -regătirea documentelor de lucru Membrii echipei de audit trebuie să analizeze informaţiile relevante pentru activităţile de audit alocate şi să#şi pregătească. locuri.#. care se poate schimba ca rezultat al informaţiilor colectate pe parcursul auditului. 6esfă urarea edinţei de desc+idere & şedinţă de deschidere trebuie să se ţină cu managementul auditatului sau atunci când este cazul.5. alocarea resurselor corespunzătoare pentru zonele critice ale auditului. inclusiv înregistrările rezultate din utilizarea lor. ca referinţă şi pentru înregistrarea desfăşurării auditului. cum ar fi dovezile de susţinere. ar trebui păstrate. # formulare pentru înregistrarea informaţiilor. orice acţiune de urmărire a auditului.5. limba în care se lucrează şi cea în care se redactează raportul de audit atunci când este diferită de limba auditorului şiEsau a auditatului. 4istribuţia responsabilităţilor ar trebui să ia în considerare necesitatea de independenţă şi competenţă a auditorilor precum şi utilizarea eficace a resurselor. de comun acord cu echipa de audit. rolurile şi responsabilităţile membrilor echipei de audit şi a persoanelor care îl însoţesc. Ce măsura desfăşurării auditului pot fi făcute schimbări ale alocării activităţilor cu scopul de a se asigura realizarea obiectivelor auditului. 4ocumentele de lucru. datele şi locaţiile unde se vor desfăşura activităţile de audit la faţa locului.# # # # # # # # # # # domeniul auditului. ca şi rolurile şi responsabilităţile diferite ale auditorilor.1. !. identificarea reprezentantului pentru audit din partea auditatului. acordurile de natură logistică !transport. facilităţi la faţa locului etc. Astfel de documente de lucru pot include: # liste de verificare şi planuri de eşantionare pentru audit. Alocarea activităţilor în cadrul ec+ipei de audit %onducătorul echipei de audit. aspectele referitoare la confidenţialitate. Clanul ar trebui analizat şi acceptat de clientul auditului şi prezentat auditatului înainte de începerea activităţilor de audit la faţa locului. trebuie să atribuie fiecărui membru responsabilitatea pentru auditarea anumitor procese. elementele raportului de audit. copul unei şedinţe de deschidere este: 7D .

# asistarea la audit în numele auditatului.). Metodele de colectare a informaţiilor includ: # interviuri. !.!. .olectarea i verificarea informaţiilor /n timpul auditului.#. confirmarea canalelor de comunicare. # asigurarea că regulile referitoare la procedurile de siguranţă şi securitate ale locaţiei sunt cunoscute şi respectate de membrii echipei de audit. furnizarea unui scurt rezumat al modului de desfăşurare a activităţilor de audit. 0olul i responsabilităţile g+izilor i observatorilor Ihizii şi observatorii pot însoţi echipa de audit dar nu fac parte din ea. . de la colectarea informaţiilor la stabilirea concluziilor de audit. /n figura 7 este ilustrată prezentarea de ansamblu a procesului. # analiza documentelor. clientului auditului. &rice nevoie de schimbare a domeniului auditului care poate deveni evidentă în timpul desfăşurării activităţilor de audit la faţa locului ar trebui analizată şi aprobată de clientul auditului.# # # # confirmarea planului de audit.omunicarea pe parcursul auditului /n funcţie de domeniul şi de complexitatea auditului poate fi necesar să se facă unele convenţii oficiale pentru comunicarea în cadrul echipei de audit şi cu auditatul pe parcursul unui audit. Atunci când ghizii sunt desemnaţi de auditat. Ce parcursul auditului. 4ovezile de audit trebuiesc înregistrate. să evalueze desfăşurarea auditului şi să realoce activitatea între auditori după cum este nevoie. informaţiile relevante faţă de obiectivele. furnizarea unei oportunităţi pentru auditat să pună întrebări. 4oar informaţiile care sunt verificabile pot fi dovadă de audit. şi când este cazul. 4ovezile colectate în timpul auditului care sugerează un risc imediat şi semnificativ ar trebui anunţate fără întârziere auditatului. inclusiv informaţiile referitoare la interfeţele dintre funcţii./. activităţi şi procese ar trebui colectate prin eşantionare corespunzătoare şi ar trebui verificate. 2esponsabilităţile lor pot include următoarele: # stabilirea contactelor şi a timpilor pentru interviuri.). după cum este cazul. !. 71 .. <u trebuie să influenţeze sau să intervină în desfăşurarea auditului. . # observarea activităţilor. # aran$area vizitelor într#o anume parte a locaţiei sau companiei. domeniul şi criteriile auditului. !. # furnizarea clarificărilor sau participarea la colectarea informaţiilor. şi după cum este cazul. ei ar trebui să asiste echipa de audit şi să acţioneze la cererea conducătorului echipei de audit.).chipa de audit ar trebui să facă periodic schimb de informaţii. de către auditat. conducătorul echipei de audit ar trebui să comunice periodic stadiul auditului.

/n cazul în care este specificat în obiectivele auditului.2.). Generarea constatărilor auditului 4ovezile de audit ar trebui evaluate faţă de criteriile de audit pentru a genera constatările auditului.. %onstatările auditului pot indica fie conformitatea fie neconformitatea cu criteriile de audit. trebuie ţinută pentru a prezenta constatările şi concluziile auditului. pot fi de asemenea clasificate. 6esfă urarea edinţei de înc+idere Hedinţa de închidere condusă de conducătorul echipei de audit. astfel încât acestea să fie înţelese şi însuşite de 7) . %onformitatea cu criteriile de audit ar trebui sintetizată pentru a indica locaţiile.3. !. funcţiile sau procesele care au fost auditate. constatările auditului pot identifica o oportunitate de îmbunătăţire.)..valuarea faţă de criteriile de audit %onstatări ale auditului Analizare %oncluzii ale auditului !. Pre!entarea procesului de la colectarea informaţiilor p/nă la sta$ilirea conclu!iilor auditului.Fig. . ursa ursa dede informaţii informaţii %olectarea prin eşantionare corespunzătoare şi verificare 4ovada de audit . Acestea ar trebui analizate cu auditatul pentru a obţine confirmarea că dovada de audit este clară şi astfel neconformităţile sunt înţelese.. <econformităţile şi dovezile de audit care le susţin trebuiesc înregistrate.

2aportul de audit aprobat ar trebui difuzat destinatarilor desemnaţi de clientul auditului. # criteriile de audit. # identificarea conducătorului şi a membrilor echipei de audit. sau a proceselor auditate şi a perioadei de timp în care s#a desfăşurat auditul. analizat şi aprobat conform procedurilor programului de audit. motivele de întârziere ar trebui comunicate clientului auditului şi ar trebui convenită o nouă dată de emitere. # o declaraţie referitoare la confidenţialitatea conţinutului raportului. # constatările auditului. # identificarea clientului auditului. Crintre participanţii la şedinţa de închidere ar trebui să includă auditatul şi de asemenea pot fi incluşi clientul auditului şi alte părţi interesate. deşi incluse în domeniul auditului. 4acă este necesar. care pot diminua încrederea în concluziile auditului. 2aportul de audit este proprietatea clientului auditului. concisă şi clară a auditului. # un rezumat al procesului de audit inclusiv al incertitudinii şi E sau obstacolelor întâlnite care pot diminua încrederea în concluziile auditului. conducătorul echipei de audit trebuie să îl înştiinţeze pe auditat de situaţiile întâlnite pe parcursul auditului.11. de asemenea. # orice opinii divergente nerezolvate între echipa de audit şi auditat. 7( . 4acă nu este posibil. exactă. 2aportul de audit ar trebui să furnizeze o înregistrare completă. 2aportul de audit ar trebui datat. !. 2aportul de audit poate. dacă există. # confirmarea că obiectivele auditului au fost realizate în cadrul domeniului auditului în concordanţă cu planul de audit. în special identificarea unităţilor funcţionale şi organizatorice. 7nc+eierea raportului Auditul se consideră încheiat atunci când activităţile descrise în planul de audit au fost îndeplinite şi raportul de audit aprobat a fost difuzat. # datele şi locurile în care s#au desfăşurat activităţile de audit la faţa locului. după caz: # planul de audit. # concluziile auditului. şi ar trebui să conţină sau să facă referire la: # obiectivele auditului. # lista reprezentanţilor auditatului. să includă sau să facă referire la următoarele. # recomandările pentru îmbunătăţire. asupra unei perioade de timp pentru ca auditatul să prezinte un plan de acţiuni corective şi preventive. -regătirea1 aprobarea i difuzarea raportului de audit %onducătorul echipei de audit este responsabil de pregătirea şi conţinutul raportului de audit. # planurile acţiunilor de urmărire convenite. # lista de difuzare a raportului de audit. 2aportul de audit ar trebui emis în perioada de timp convenită. Membrii echipei de audit şi toţi destinatarii raportului ar trebui să respecte şi să păstreze confidenţialitatea raportului. # domeniul auditului. # zonele neacoperite. !.auditat şi pentru a se conveni dacă este cazul. dacă este specificat în obiectivele auditului.1*.

B@ . o menţină confidenţialitatea şi securitatea informaţiilor. Auditatul ar trebui să#l informeze pe clientul auditului referitor la stadiul acestor acţiuni.1. o evalueze acei factori care pot influenţa credibilitatea constatărilor şi concluziilor auditului. . Astfel de acţiuni sunt decise şi întreprinse de obicei de auditat în cadrul perioadei de timp convenite şi nu sunt considerate ca făcând parte din audit. 6esfă urarea activităţilor de urmărire rezultate din audit %oncluziile unui audit pot indica necesitatea unei acţiuni corective. reglementate şi contractuale aplicabile.uno tinţe i abilităţi generice pentru auditorii sistemelor de management al calităţii i de mediu # Auditorii ar trebui să aibă cunoştinţe şi abilităţi în următoarele domenii: principii. -n auditor ar trebui să fie capabil să: o aplice principiile. 4acă nu se cere altfel prin lege. Jinalizarea şi eficacitatea acţiunilor corective ar trebui verificată. procedurile şi tehnicile de audit. !. fără aprobarea auditatului.uno tinţe i abilităţi !. fie prin intermediul unui interpret. după caz. înregistrărilor şi a datelor. fie prin abilităţile lingvistice personale.1#. o colecteze informaţii în mod eficace prin intervievare. o confirme că dovezile de audit sunt suficiente şi adecvate pentru a susţine constatările şi concluziile auditului. o stabilească priorităţile şi să se concentreze pe probleme în funcţie de importanţă. 4acă este cerută dezvăluirea conţinutului documentelor auditului. observare şi analizarea documentelor. proceduri şi tehnici de audit: care să permită auditorului să le aplice pe cele corespunzătoare diferitelor audituri şi să se asigure că auditurile sunt desfăşurate într#o manieră consecventă şi sistematică. clientul auditului şi auditatul ar trebui informaţi cât mai curând posibil. !. preventive sau de îmbunătăţire. o verifice exactitatea informaţiilor colectate.4ocumentele referitoare la audit ar trebui reţinute sau distruse în baza acordului dintre părţile participante şi în concordanţă cu procedurile programului de audit şi cerinţele legale. o utilizeze documente de lucru pentru a înregistra activităţile auditului. nici unei părţi fără acordul explicit al clientului auditului şi. echipa de audit şi cei responsabili pentru conducerea programului de audit nu ar trebui să dezvăluie conţinutul documentelor. ascultare. orice informaţii obţinute în perioada auditului sau raportul de audit. o comunice eficace. o pregătească rapoartele de audit. o efectueze auditul în limitele programului agreat. . o planifice şi să organizeze activitatea în mod eficace. o înţeleagă adecvarea şi consecinţele utilizării tehnicilor de eşantionare pentru auditare.1!.1#. când este cazul. Această verificare poate fi parte a unui audit ulterior.

-n conducător al unei echipe de audit ar trebui să fie capabil să: # planifice auditul şi să utilizeze eficace resursele pe durata unui audit. o interacţiunea dintre componentele sistemului de management. o tratate şi convenţii internaţionale. o contracte şi acorduri. # asigure orientarea şi îndrumarea auditorilor în curs de formare. o alte cerinţe la care organizaţia subscrie. difuzarea şi controlul documentelor. o procesele generale ale activităţii şi terminologia conexă. funcţiile şi relaţiile organizaţiei. o aplicarea documentelor de referinţă pentru diferite situaţii de audit. # # %onducătorii echipei de audit ar trebui să aibă cunoştinţe şi abilităţi suplimentare de leadership al auditului pentru a facilita desfăşurarea eficace şi eficientă a auditului. care să permită auditorilor să înţeleagă contextul operaţional al organizaţiei. regionale şi naţionale. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o coduri. proceduri aplicabile sau alte documente ale sistemului de management utilizate ca şi criterii de audit. B' . # reprezinte echipa de audit în comunicarea cu clientul auditului şi auditatul. reglementările şi alte cerinţe relevante aplicabile disciplinei care permit auditorului să cunoască cerinţele care se aplică organizaţiei auditate şi să lucreze în limitele acestor cerinţe. o recunoaşterea diferenţelor dintre documentele de referinţă şi priorităţile acestora. legile. # conducă echipa de audit pentru a obţine concluziile auditului. datelor şi înregistrărilor. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o modul de aplicare a sistemelor de management diverselor organizaţii. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o mărimea. Auditorii sistemului de management de mediu ar trebui să aibă cunoştinţe şi abilităţi în următoarele domenii: # tehnici şi metode din domeniul managementului mediului: pentru a permite auditorului să examineze sistemele de management de mediu şi să genereze constatările şi concluziile corespunzătoare auditului. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o terminologia în domeniul mediului. o standardele sistemelor de management al calităţii sau de mediu. # pregătească şi să finalizeze raportul de audit. legi şi reglementări locale. structura. # organizeze şi să orienteze membrii echipei de audit. o obiceiurile culturale şi sociale ale auditului.# sisteme de management şi documente de referinţă care să permită auditorului să înţeleagă domeniul auditului şi să aplice criteriile de audit. situaţii organizaţionale. securitatea. # prevină şi să rezolve conflictele. o sisteme informatice şi tehnologia informaţiei utilizate pentru autorizarea.

Studii1 e&perienţă profesională1 instruire ca auditor i e&perienţă de audit Auditorii ar trebui să aibă studii. experienţă profesională.". serviciilor şi operaţiunilor auditatului cu mediul. apa. aspecte tehnice şi de mediu referitoare la operare pentru a permite auditorului să înţeleagă interacţiunea activităţilor. sol". o metode generale pentru protecţia mediului. produselor şi serviciilor. evaluarea performanţei de mediu etc. produselor.1#.o principiile de management de mediu şi aplicarea acestora. # ştiinţe şi tehnologii de mediu pentru a permite auditorului să înţeleagă relaţia fundamentală dintre activităţile umane şi mediu. o tipuri de mediu !exemplu: aer. # să facă dovada finalizării instruirii ca auditor care contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor în domeniu. o caracteristici critice ale proceselor operaţionale. flora şi fauna". Această instruire poate fi furnizată de propria organizaţie sau de o organizaţie externă. o interacţiunea sistemelor. o tehnologii pentru prevenirea poluării. o metode pentru evaluarea măsurii în care aspectele de mediu sunt semnificative sau nu. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o terminologia specifică sectorului. apă.!. o aspecte şi impacturi de mediu. # !. o tehnici pentru monitorizare şi măsurare. experienţă ce ar trebui acumulată sub orientarea şi îndrumarea unui auditor care este competent în calitate de conducător al unei echipe de audit în aceeaşi disciplină. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o impactul activităţilor umane asupra mediului. instruire ca auditor şi experienţă de audit: # trebuie să absolve studii suficiente pentru a dobândi cunoştinţele şi abilităţile prezentate mai sus. B7 . o instrumentele managementului de mediu şi aplicarea acestora !cum ar fi evaluările impacturilorE aspectelor de mediu. o managementul resurselor naturale !exemplu: combustibili fosili. # trebuie să aibă experienţă de audit. evaluarea ciclului de viaţă. # trebuie să aibă experienţă profesională care să contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor pentru conducerea unui audit.

o cerinţele de certificareE înregistrare şi acreditare. corect şi de încredere. consecvent. .valuarea auditorilor şi a conducătorilor echipei de audit ar trebui planificată. pasul . seminarii şi conferinţe sau alte activităţi relevante. Centru utilizarea datelor prezentate în tabel ar trebui să se ia în considerare: BB # # . studiu asistat. Menţinerea i îmbunătăţirea competenţei 4ezvoltarea profesională continuă se referă la menţinerea şi îmbunătăţirea cunoştinţelor. a cunoştinţelor sau a abilităţilor. participarea la întâlniri. # evaluarea auditorilor ca parte a procesului de selectare a echipei de audit. > stabilirea criteriilor de evaluare. instruire ca auditor şi experienţă de audit pentru un auditor. o complexitatea sistemului de management care va fi auditat. Crocesul de evaluare ar trebui să identifice nevoile de instruire şi alte nevoi de îmbunătăţire a abilităţilor. orele de instruire în domeniul auditului" sau calitative !ca de exemplu demonstrarea aptitudinilor personale./. Centru stabilirea cunoştinţelor şi abilităţilor adecvate ar trebui să ia în considerare: o mărimea. %valuarea auditorilor . Aceasta poate fi realizată prin mi$loace ca experienţa de muncă suplimentară. pasul 0 > evaluarea ar trebui realizată de o persoană sau de un grup de persoane care utilizează una sau mai multe metode selectate dintre cele prezentate în tabelul '. studiu individual. # evaluarea continuă a performanţei auditorului pentru a identifica necesităţile pentru menţinerea şi îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a abilităţilor. a cunoştinţelor şi abilităţilor pentru a îndeplini necesităţile programului de audit. instruire.&rganizaţiile ar trebui să stabilească nivelurile de audit. numărul de audituri efectuate.valuarea auditurilor intervine în următoarele etape: # evaluarea iniţială a persoanelor care doresc să devină auditori. # Crocesul de evaluare implică patru paşi principali: pasul 1 > identificarea aptitudinilor personale. experienţă profesională. natura şi complexitatea organizaţiei care va fi auditată. !. în timpul instruirii sau la locul de muncă". !. Auditorii ar trebui să demonstreze dezvoltarea profesională continuă. %riteriile pot fi cantitative !ca de exemplu anii de experienţă profesională şi de studii. necesare pentru a dobândi cunoştinţele şi abilităţile corespunzătoare programului de audit.1#.1#. a abilităţilor şi a aptitudinilor personale. o obiectivele şi amploarea programului de audit. o nivelul de încredere cerut în programul de audit.#. implementată şi înregistrată în concordanţă cu procedurile programului de audit pentru a furniza un rezultat care este obiectiv. o rolul procesului de audit în managementul organizaţiei care va fi auditată.

o metodele prezentate reprezintă o gamă de opţiuni şi pot să nu fie aplicabile în toate situaţiile; o diferitele metode prezentate pot diferi în ceea ce priveşte încrederea conferită; o o combinaţie de metode care ar trebui de regulă să fie utilizată pentru a asigura un rezultat obiectiv, coerent, corect şi de încredere.

$abelul nr. 1 Metode de evaluare <r. crt. '. Metoda de evaluare Analiza înregistrărilor JeedbacA pozitiv şi negativ .nterviu &biective ,xemple

7.

B.

?.

&bservare

*.

0estare

D.

Analiza post audit

+erificarea pregătirii şi Analiza înregistrărilor experienţei acumulate de referitoare la studii, auditor instruire, experienţă profesională şi de audit Jurnizarea informaţiilor upravegheri, chestionare, despre cum este referinţe personale, mărturii, percepută prestaţia reclamaţii, evaluarea auditorului prestaţiei, analize reciproce ,valuarea aptitudinilor .nterviuri faţă în faţă sau la personale şi a abilităţilor telefon de comunicare, verificarea informaţiilor, testarea cunoştinţelor şi obţinerea de informaţii suplimentare ,valuarea aptitudinilor .nterpretare de roluri, personale şi a capacităţii audituri cu supraveghere, de a aplica cunoştinţe şi evaluarea în timpul abilităţi activităţii sale ,valuarea aptitudinilor ,xamene scrise şi orale, personale, cunoştinţelor testare psihometrică şi abilităţilor, precum şi aplicarea acestora Jurnizarea informaţiilor Analizarea raportului de atunci când observarea audit şi discuţia cu clientul directă nu este posibilă auditului, cu auditatul, cu sau nu este adecvată colegii şi cu auditorul

pasul 1 > desfăşurarea evaluării. 5a acest pas informaţiile colectate despre persoană sunt comparate cu criteriile stabilite la pasul 7. Atunci când o persoană nu îndeplineşte criteriile, se solicită instruire suplimentară, experienţă profesională şiE sau experienţă de audit suplimentară, după care ar trebui efectuată o reevaluare. #. "S( 1/**1 – Sisteme de management de mediu. cerinţe cu g+id de utilizare

B?

0oate tipurile de organizaţii sunt preocupate din ce în ce mai mult să atingă şi să demonstreze o performanţă de mediu evidentă, controlând impactul propriilor activităţi, produse sau servicii asupra mediului şi luând în considerare politica şi obiectivelor lor de mediu. Aceste aspecte se înscriu în contextul legislaţiei din ce în ce mai stricte, a dezvoltării politicilor economice şi a altor măsuri destinate să încura$eze protecţia mediului, a creşterii preocupării părţilor interesate privind problemele legate de mediu, inclusiv dezvoltarea durabilă. <umeroase organizaţii întreprind 8analize9 şiEsau 8audituri9 de mediu în scopul evaluării performanţei lor de mediu. 0otuşi aceste 8analize9 şi 8audituri9 pot fi insuficiente pentru a furniza unei organizaţii certitudinea că performanţa sa nu numai că satisface, dar va continua să satisfacă atât prevederile legale cât şi cerinţele politicii sale în domeniul mediului. Centru a fi eficiente aceste 8analize9 trebuie realizate în cadrul unui sistem structurat de management, integrat în ansamblul activităţilor de management. copul general al acestui standard este de a susţine protecţia mediului şi de a preveni poluarea, în echilibru cu necesităţile socio#economice. Managementul de mediu acoperă un ansamblu de probleme, inclusiv pe cele cu implicaţii de ordin strategic şi concurenţial. Crezentul standard conţine doar acele cerinţe care pot fi auditate în mod obiectiv în scopul certificăriiEînregistrării şi Esau autodeclarării. 4e asemenea stabileşte cerinţele referitoare la un sistem de management de mediu care permite unei organizaţii să#şi formuleze politica şi obiectivele de mediu ţinând seama de prevederile legale şi de informaţiile referitoare la impacturile semnificative asupra mediului. Acest standard se aplică acelor aspecte de mediu pe care organizaţia le poate controla şi asupra cărora se presupune că are o influenţă. tandardul nu stabileşte criterii specifice de performanţă în domeniul mediului. # # # # # Acesta este aplicabil oricărei organizaţii care doreşte: să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească un sistem de management de mediu; să se asigure de conformitatea cu politica de mediu declarată; să demonstreze această conformitate altora; certificareaEînregistrarea sistemului său de management de mediu către un organism exterior; să realizeze o autoevaluare şi autodeclarare a conformităţii cu prezentul tandard .nternaţional.

0oate cerinţele specificate în acest standard sunt prevăzute a fi integrate în orice sistem de management de mediu. ,xtinderea aplicării depinde de diverşi factori cum sunt: politica de mediu a organizaţiei, natura activităţilor sale şi condiţiile în care aceasta funcţionează. %onducerea la cel mai înalt nivel trebuie să definească politica de mediu a organizaţiei şi să se asigure că aceasta: # corespunde naturii, dimensiunilor şi impactului asupra mediului şi activităţilor, produselor sau serviciilor organizaţiei; # include un anga$ament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării; # include un anga$ament de conformitate cu legislaţia şi cu reglementările de mediu aplicabile, precum şi cu alte cerinţe pe care organizaţie le#a adoptat; # oferă cadru pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor generale şi obiectivelor specifice de mediu; B*

# #

este documentată, implementată, menţinută şi comunicată întregului personal; este disponibilă pentru public.

%onducerea organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze sistemul de management de mediu la intervale prestabilite, pentru a se asigura că acesta este în permanenţă corespunzător, adecvat şi eficient. Crocesul analizei efectuată de conducere trebuie să asigure că informaţiile necesare sunt colectate astfel încât să permită conducerii realizarea acestei evaluări. Această analiză trebuie să fie documentată. . & '?@@' este structura astfel încât în cuprinsul său găsim: # domeniu de aplicare; # cerinţe normative; # definiţii; # cerinţe ale sistemului de management de mediu; # implementare şi funcţionare; # verificare şi acţiune corectivă; # analiză efectuată de conducere; # anexe. 0oate cerinţele specificate în acest standard internaţional sunt prevăzute a fi integrate în orice sistem de management de mediu. 4omeniul sau aria lor de aplicare depinde de diverşi factori, cum sunt politica de mediu a organizaţiei, natura activităţilor sale, a produselor şi serviciilor precum şi de locaţia şi condiţiile în care aceasta funcţionează. Centru înţelegerea cât mai exactă a specificaţiilor acestui standard este important cunoaşterea următorilor termeni şi definiţii: # auditor > persoană care are competenţa de a efectua un audit; # îmbunătăţire continuă > proces de dezvoltare a MM pentru obţinerea îmbunătăţirii performanţei globale de mediu în acord cu politica de mediu a organizaţiei; # acţiune corectivă > acţiune întreprinsă pentru eliminarea cauzei neconformităţii detectate; # document > informaţie împreună cu mediul său suport; # mediu > mediul încon$urător în care funcţionează o organizaţie, care include aerul, apa, solul, resursele naturale, flora, fauna, oamenii şi relaţiile dintre acestea; # aspect de mediu > element al activităţilor, produselor sau serviciilor unei organizaţii care poate interacţiona cu mediul; # impact asupra mediului > orice modificare a mediului, dăunătoare sau benefică, care rezultă total sau parţial din aspectele de mediu ale organizaţiei; # sistem de management de mediu (SMM) > parte a MM al unei organizaţii utilizat pentru a dezvolta şi implementa politica sa de mediu şi a gestiona aspectele de mediu; # obiectiv de mediu > ţel general de mediu, în concordanţă cu politica de mediu, pe care o organizaţie şi#l propune să#l atingă; # performanţă de mediu > rezultate măsurabile ale managementului aspectelor de mediu dintr#o organizaţie; # politică de mediu > intenţiile globale şi direcţia unei organizaţii referitoare la performanţele sale de mediu exprimată oficial de managementul la cel mai înalt nivel; # ţintă de mediu > cerinţă detaliată de performanţă, aplicabilă organizaţiei sau unei părţi a organizaţiei, care rezultă din obiective de mediu şi care trebuie stabilită şi îndeplinită pentru atingerea acestor obiective;

BD

aceasta: B1 . # lista documentelor MM. prevenirea poluării > utilizarea unor procese. # declaraţia de misiunea a organizaţiei. pentru a reduce impacturile dăunătoare asupra mediului.erinţe ale sistemului de management de mediu #. neconformitate > neîndeplinirea unei cerinţe. elaborată pe baza analizei de text a . servicii sau energie care împiedică. # planul de afaceri. să menţină şi să îmbunătăţească în mod continuu sistemul de management de mediu în conformitate cu cerinţele acestui standard internaţional şi să determine modul în care va îndeplini aceste cerinţe.1. . societate comercială. materiale. întreprindere. # cunoaşterea politicii generale a organizaţiei. . #. să documenteze. procedură > modalitate specificată de a efectua o activitate sau un proces. #. produse. să implementeze. 5a auditare vor fi analizate ca şi date de intrare de la procese: # declaraţia de viziunea. aprobată de director.erinţe generale &rganizaţia trebuie să stabilească. autoritate sau instituţie. audit intern > proces sistematic. # valorile. firmă. & '?@@' şi a priorităţilor organizaţiei pentru documentarea MM. înregistrare # document prin care se declară rezultate obţinute sau furnizează dovezi ale activităţilor realizate. tehnici. practici.# # # # # # # # parte interesată > individ sau grup preocupat sau afectat de performanţa de mediu a unei organizaţii. organizaţie > companie. referitoare la proiectul de implementare a managementului de mediu.1. parte sau combinaţie a acestora. # numirea responsabilului managementului de mediu la nivelul organizaţiei şi la nivelul secţiilor. emisia sau descărcarea oricărui tip de poluant sau deşeu.1. cu propria structură funcţională şi administrativă. înregistrată sau neînregistrată.1. independent şi documentat pentru obţinerea şi evaluarea dovezilor obiective pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite de către organizaţie criteriile de audit ale MM. publică sau particulară. 4ate de ieşire: # decizia strategică. # obiectivele generale ale organizaţiei. &rganizaţia trebuie să definească şi să documenteze domeniul sistemului său de management de mediu. -olitica de mediu Managementul la cel mai înalt nivel trebuie să definească politica de mediu a organizaţiei şi să se asigure că in cadrul domeniului definit al sistemului său de management de mediu.!. reduc sau controlează !separat sau în combinaţie" crearea. acţiune preventivă > acţiune pentru a elimina cauza unei neconformităţi potenţiale.

# 4ate de ieşire: proceduraE procedurile de identificare şi evaluare a aspectelor de mediu.1. produse şi servicii noi sau modificate. declaraţiile de politică referitoare la celelalte sisteme de management implementate din organizaţie. include un anga$ament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării. pentru identificarea şi evaluarea aspectelor de mediu. 0rebuie să se asigure că aspectele de mediu semnificative sunt luate în considerare în stabilirea. să implementeze şi să menţină o procedură !proceduri" pentru: # identificarea aspectelor de mediu ale activităţilor.1. referitor la aspectele sale de mediu.1.# # # # # # # # # # # # # # corespunde naturii. include un anga$ament de conformare cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe aplicabile la care organizaţia subscrie.#. implementarea şi menţinerea sistemului său de management de mediu. &rganizaţia trebuie să documenteze şi să actualizeze aceste informaţii. B) . amenzilor pe linie de mediu. implementată şi menţinută. valorile. dovezi !înregistrări" referitoare la comunicarea politicii părţilor interesate. sugestiilor. # determinarea acelor aspecte care au sau pot avea impact !impacturi" semnificativ !semnificative" asupra mediului. luând în considerare dezvoltări planificate sau noi. produselor şi serviciilor sale conform domeniului definit al sistemului sau de management de mediu pe care le poate controla şi pe care le poate influenţa. dacă ele există. este disponibilă pentru public. evidenţa reclamaţiilor. -lanificare #. este documentată. oferă cadrul pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor şi a ţintelor de mediu. #. produselor şi serviciilor. dimensiunilor şi impacturilor asupra mediului ale activităţilor. 4ate de ieşire: politica de mediu. Aspecte de mediu &rganizaţia trebuie să stabilească. viziunea. %a şi date de intrare se va urmări: decizia strategică referitoare la implementarea MM !decizia de numire a 2MM şi a celorlalţi responsabili. 4ate de intrare: # la auditare se analizează decizia strategică de implementare a MM. politica generală a organizaţieiE grupului din care aparţine organizaţia. incluzând cerinţele şi aşteptările acestora. lista cu părţile interesate. sau activităţi. este comunicată întregului personal care lucrează în organizaţie sau în numele organizaţiei.#. misiunea.

ciorne cu calculele de stabilire a notelor pentru impacturile de mediu. #. B( .erinţe legale i alte cerinţe &rganizaţia trebuie să stabilească. (biective1 ţinte i programe &rganizaţia trebuie să stabilească. # aspectele de mediu semnificative. la nivelurile şi funcţiile relevante din cadrul organizaţiei.1./. # a determina modul în care se aplică aceste cerinţe la aspectele sale de mediu. # colecţia la zi a legislaţiei în vigoare. matrice de distribuţie a reglementărilor pentru diferite compartimente. pentru stabilirea obiectivelor de mediu şi pentru evaluarea conformităţii cu ele. pe zoneE organizaţie. implementarea şi menţinerea MM. acolo unde este posibil. o organizaţie trebuie să ia în considerare cerinţele legale şi alte cerinţe la care organizaţia subscrie şi aspectele de mediu semnificative. %u ocazia stabilirii şi analizării obiectivelor şi a ţintelor de mediu. lista !registrul" impacturilor de mediu !impacturilor de mediu semnificative". să implementeze şi să menţină obiective şi ţinte documentate. precum şi punctele de vedere ale părţilor interesate. operaţionale şi de afaceri. inclusiv cu anga$amentele de prevenire a poluării. şi alte cerinţe aplicabile la care organizaţia subscrie şi cu îmbunătăţirea continuă.# # # lista !registrul" aspectelor de mediu !aspectelor de mediu semnificative". dovezi documentate ale aplicării procedeului > rapoarte ale reuniunilor echipei de lucru pentru identificarea şi evaluarea aspectelor de mediu. standarde !Monitorul &ficial". 4e asemenea. &rganizaţia trebuie să se asigure că aspectele de mediu semnificative sunt luate în considerare în stabilirea. 4ate de intrare: # factorii de mediu. şi în conformitate cu politica de mediu. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind cerinţele legale. rapoarte de instruire în vederea cunoaşterii cerinţelor de către personalul implicat. cu cerinţele legale. # impacturilor de mediu semnificative. #. liste de difuzare cerinţe legale la utilizatori.1. # lista părţilor interesate. pe compartimente şi pe organizaţie. acorduri ale organizaţiei referitoare la mediu. listele cu reglementări. să implementeze şi să menţină o procedură !proceduri" pentru: # a identifica şi a permite accesul la cerinţe legale aplicabile şi la alte cerinţe la care organizaţia subscrie referitoare la aspectele sale de mediu. autorizaţii. semnături pe documente. &biectivele şi ţintele trebuie să fie măsurabile. .2. organizaţia trebuie să ia în considerare opţiunile sale tehnologice şi cerinţele sale financiare.

# decizia referitoare la stabilirea şi menţinerea MM > instrumentul prin care se asigură implementarea politicii şi atingerea obiectivelor. . organizaţia trebuie să stabilească. control operaţional. a implementa. # # # 4ate de ieşire cerinţele postului documentate în fişa de post. în afara altor responsabilităţi. lista indicatorilor !vezi . Managementul organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie să numească unul sau mai mulţi reprezentanţi care. "mplementare i operare #. infrastructura organizaţională. tehnologie şi resurse financiare. pentru identificarea necesităţilor de instruire. programele de management de mediu pe produsE procesE zone.1. 4ate de ieşire: lista obiectivelor de mediu. să implementeze şi să menţină un program. #.Centru îndeplinirea obiectivelor şi a ţintelor. planuri de dezvoltare a personalului. Centru a facilita eficacitatea managementului de mediu. procedeul referitor la elaborarea obiectivelor. responsabilităţile şi autoritatea pentru: # a se asigura că sistemul de management de mediu este stabilit. Crogramul trebuie să includă: # desemnarea responsabilităţilor la funcţiile şi nivelurile relevante ale organizaţiei pentru îndeplinirea obiectivelor şi a ţintelor. ţintelor programelor de management de mediu. pentru stabilirea şi menţinerea programelor de management de mediu.ompetenţă1 instruire i con tientizare ?@ . a menţine şi a îmbunătăţi sistemul de management de mediu. atribuţiile. # mi$loacele şi termenele privind realizarea acestora.!. performanţa sistemului de management de mediu. #. lista aspectelor de mediu semnificative. pentru analizare. 0esurse1 atribuţii1 responsabilitate i autoritate Managementul trebuie să asigure disponibilitatea resurselor iniţiale pentru a stabili. documentate şi comunicate. conştientizare şi competenţă. # a raporta managementului organizaţiei la cel mai înalt nivel. trebuie să aibă definite atribuţiile. # # # # # # 4ate de intrare: politica de mediu.!. & '?@B' şi '?@B7 > indicatori de mediu". implementat şi menţinut în conformitate cu cerinţele acestui standard internaţional. înregistrări despre discuţiile cu anga$aţii. 4ate de intrare: # politica şi obiectivele de mediu.!. responsabilităţile şi autorităţile trebuie să fie definite.!. inclusiv recomandări pentru îmbunătăţire. 2esursele includ resurse umane şi abilităţi specializate.

instruirea şi conştientizarea personalului din organizaţie şi care pot provoca impact semnificativ asupra mediului. părţi interesate. # # # #. #. atribuţii responsabilitate şi autoritate pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. ?' . 4ate de ieşire: procedura privind competenţa.#. să implementeze şi să menţină o procedură pentru ca personalul care lucrează pentru sau în numele său să fie conştient de: # importanţa conformităţii cu politica de mediu. cu procedurile şi cerinţele sistemului de management de mediu. . 4ate de ieşire: proceduri privind comunicarea internă sau externă. # 4ate de intrare: înregistrări de la politica de mediu.&rganizaţia trebuie să stabilească. planificare. reale sau posibile. ale activităţilor şi de efectele benefice aduse mediului prin îmbunătăţirea performanţei lor individuale. interacţiunea lor şi referirea la documentele conexe. organizaţie. # atribuţiile şi responsabilităţile lor în realizarea conformităţii cu cerinţele sistemului de management de mediu. utilitatea lor pentru individ. descrierea domeniului sistemului de management de mediu.omunicare &rganizaţia trebuie să stabilească. certificate de calificare obţinute la evaluări periodice"./. dovezi de instruire !diplome. dovezi ale evaluărilor despre eficacitatea instruirilor !obiectivele instruirilor. # consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile specificate.!. resurse. 6ocumentaţie # # # 4ocumentaţia sistemului de management de mediu trebuie să cuprindă: politica de mediu. rapoartele reuniunilor de lucru ale echipelor de elaborare a documentelor sau corespondenta cu părţile interesate. plan de instruire !anual". documentarea şi transmiterea răspunsurilor corespunzătoare la solicitările pertinente ale părţilor interesate din exterior. competenţe în fişele de post". # aspectele de mediu semnificative şi impacturile asociate. # primirea. să implementeze şi să menţină o procedură referitoare la aspectele de mediu şi la sistemul de management de mediu pentru: # comunicarea internă între diferitele niveluri şi funcţii ale organizaţiei. aplicarea cunoştinţelor". # # # # # 4ate de intrare: fişele de post ce cuprind cerinţele de competenţă. sistemul informaţional de raportare !circuitul formularelor. obiectivele şi ţintele. descrierea elementelor principale ale sistemului de management de mediu.!.

.!. a se asigura că sunt identificate schimbările şi stadiul revizuirilor documentelor.ontrolul operaţional &rganizaţia trebuie să identifice acele operaţii şi activităţi care sunt asociate aspectelor de mediu semnificative identificate.!. a împiedica utilizarea neintenţionată a documentelor depăşite şi a le identifica în mod corespunzător indiferent d emotivul retragerii lor. atunci când este necesar. pentru a se asigura că acestea se realizează în condiţii specificate prin: # stabilirea. obiectivele şi ţintele de mediu.3. # stipularea în procedură a criteriilor de operare. a se asigura că sunt disponibile la locurile de utilizare. implementarea şi menţinerea unei proceduri documentate pentru a ţine sub control situaţiile în care absenţa unor astfel de proceduri ar putea conduce la abateri de la politica de mediu. să implementeze şi să menţină o procedură pentru: aprobarea documentelor pentru acceptare înainte de a le pune în circulaţie. lista de difuzare a documentelor MM. ?7 . corespunzător politicii de mediu. cerute de acest standard internaţional. de stabilire a MM.ontrolul documentelor 4ocumentele cerute de MM şi de acest standard internaţional trebuie ţinute sub control. 4ate de intrare: lista documentelor de elaborat. a se asigura că documentele se menţin lizibile şi uşor de identificat. versiuni relevante ale documentelor aplicabile.2.# # documentele şi înregistrările. revizuirea şi actualizarea. & '?@@' şi a priorităţilor organizaţiei. a obiectivelor şi ţintelor sale. şi reaprobarea documentelor. . a se asigura că documentele de provenienţă externă determinate de organizaţie ca fiind necesare pentru planificarea şi funcţionarea MM sunt identificate şi difuzarea lor este controlată. 4ate de ieşire rapoartele reuniunilor de lucru ale echipei de elaborare a documentelor MM !lista de referinţă a documentelor MM". documentele şi înregistrările determinate de organizaţie ca fiind necesare pentru a se asigura de planificarea. operarea şi controlul eficace al proceselor referitoare la aspectele de mediu semnificative. stabilită pe baza analizei de text a . # # #. &rganizaţia trebuie să stabilească. 4ate de ieşire: procedura referitoare la controlul documentelor. 4ate de intrare: lista de referinţă a documentelor MM. # # # # # # # # # # #.

# listăE planuri de urgenţăE acţiuni de$a existente în organizaţie.#.1. o documentele MM în vigoare !lista lor". rapoarte de încheiere intervenţii.4. o fişe tehnologice. 4ate de ieşire: proceduri referitoare la controlul operaţional.# # # stabilirea. implementarea şi menţinerea procedurilor referitoare la aspectele semnificative de mediu identificate. o lista aspectelor semnificative de mediu. #. # istoricul situaţiilor de urgenţă din organizaţie. o regulamente de fabricaţie. sau chestionare de autoevaluare. corespondenţa cu contractanţii.#. în special după producerea accidentelor sau apariţia unor situaţii de urgenţă. Monitorizare i măsurare ?B . o lista produselor aprovizionate. 4ate de intrare: # fişele de evaluare ale aspectelor semnificative de mediu. # # # # #. să implementeze şi să menţină o procedură pentru a identifica posibilele situaţii de urgenţă şi accidente care pot avea impact asupra mediului şi a modului de a răspunde unor astfel de situaţii. o chestionare de evaluare a furnizorilor sau contractanţilor. selectaţi. evidenţa accidentelor de muncă. de control. diagrame flux. 4ate de intrare: referitor la poluarea directă !proprie organizaţiei": o procesele cheie identificate ca având impacturi semnificative de mediu. # fişele de securitate ale materialelor periculoase. instrucţiuni de lucru. o lista obiectivelor de mediu. acolo unde este necesar. evidenţa simulărilor şi instruirilor efectuate. procedurile de pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns.!. -regătirea pentru situaţii de urgenţă i capacitate de răspuns &rganizaţia trebuie să stabilească. 8erificare #. de la organizaţii similare. ale bunurilor şi serviciilor utilizate de organizaţie şi comunicarea către furnizori şi contractanţi a procedurilor şi cerinţelor relevante. lista operaţiilor ce necesită ţinerea sub control inclusiv a celor de mentenanţă. acceptabili în privinţa mediului. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. &rganizaţia trebuie să analizeze şi să revizuiască periodic. amplasament. componenţa echipelor de intervenţie. referitor la poluare indirectă !exterioară organizaţiei": o lista furnizorilor evaluaţi.

raportul privind inspectarea facilităţilor. # lista cu obiectivele de mediu.!. # lista cu legile şi reglementările aplicabile. # matricea de distribuţie a reglementărilor pe compartimente. verificarea prelevărilor sau încercării probei. a controlului operaţional aplicabil şi a conformităţii cu obiectivele şi cu ţintele de mediu ale organizaţiei. reglementări. parametrii nerespectaţi ai unui proces. standarde aplicabile. ?? . neaplicaţi. analize ale probelor. &rganizaţia trebuie să evalueze conformarea cu alte cerinţe la care subscrie. # lista de evidenţiere a aspectelor semnificative de mediu. 4ate de ieşire: # autorizaţia de mediu. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind monitorizarea. buletine de analiză. măsurarea caracteristicilor principale ale activităţilor organizaţiei. # lista de difuzare a cerinţelor legale sau a altor cerinţe către utilizator. înregistrări referitoare la neconformităţi > fişe de neconformitate. # modificările cerinţelor legale şi ale altor cerinţe aplicabile. # raportul de instruire pentru personalul implicat. #. activităţilor sau proiectelor.&rganizaţia trebuie să stabilească.#. organizaţia trebuie să stabilească. %valuarea conformării /n concordanţă cu anga$amentul său de conformitate. # cerinţele legale identificate. analiza periodică a cerinţelor legale. # autorizaţiiE acorduri de mediu. cerinţe legale nerespectate. # autorizaţia de gospodărire a apelor. să implementeze şi să menţină o procedură pentru monitorizarea şi măsurarea în mod regulat. să implementeze ţi să menţină o procedură documentată pentru evaluarea periodică a conformării cu cerinţele legale aplicabile. # lista cu indicatorii de mediu. # legi. precizarea neconformităţilor referitoare la obiective şi indicatori de mediu nerealizaţi. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind evaluarea conformării. Crocedura trebuie să includă documentarea informaţiilor care permit monitorizarea performanţei. &rganizaţia poate să combine această evaluare cu evaluarea conformării cu cerinţele legale sau poate face o procedură separată. a caracteristicilor principale ale activităţilor sale care pot avea un impact semnificativ asupra mediului. 4ate de intrare: # aspectele de mediu identificate. care pot avea un impact semnificativ de mediu.

reviziile programului de management de mediu. să implementeze şi să menţină o procedură pentru a trata o neconformitate existentă sau potenţială şi pentru a întreprinde acţiuni corective şi acţiuni preventive. plan de măsuri. determinare cauzei lor şi întreprinderea acţiunilor pentru a împiedica revenirea lor. 4ate de intrare: # prevederi legale aplicabile formularelor cu precizarea duratei de păstrare. #. # investigarea neconfomităţilor. 9econformitate1 acţiune corectivă i acţiune preventivă &rganizaţia trebuie să stabilească. # # # # # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind neconformităţi. rapoarte către analiza efectuată de management. &rganizaţia trebuie să se asigure că orice schimbări necesare sunt făcute documentaţiei MM. nomenclator arhivistic. # legea arhivelor naţionale > formulare pentru arhivare. # înregistrarea eficacităţii acţiunii corective şi a acţiunii preventive întreprinse. cu acest standard internaţional şi cu rezultatele obţinute.#.ontrolul înregistrărilor &rganizaţia trebuie să stabilească şi să menţină înregistrări după cum este necesar pentru a demonstra conformitatea cu cerinţele sistemului său de management de mediu. 4ate de intrare: # înregistrări referitoare la neconformităţile de la monitorizare şi măsurare. sistem de comunicare a propunerilor. să implementeze şi să menţină o procedură pentru identificarea.#. acţiune preventivă. plan de instruire. reţinerea şi eliminarea înregistrărilor. Acţiunile întreprinse trebuie să corespundă dimensiunii problemelor şi impacturilor asupra mediului întâlnite. # evaluarea necesităţilor de acţiune preventivă pentru a preveni neconformitatea şi implementarea acţiunilor corespunzătoare desemnate a împiedica apariţia lor. analiza tendinţelor. Crocedurile trebuie să definească cerinţe pentru: # identificarea şi corectarea neconformităţilor şi luarea acţiunilor de reducere a impacturilor asupra mediului. ?* . păstrarea. retragerea. protecţia. .#. &rganizaţia trebuie să stabilească. # înregistrarea rezultatelor acţiunii corective şi a acţiunii preventive întreprinse. analiza costurilor. analiza şi evaluarea riscurilor./. pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns.#. audit intern. # 4ate de ieşire: procedura privind controlul înregistrărilor.

rapoartele inspecţiile efectuate de autorităţile competente în domeniu. înregistrări referitoare la produsul fabricat. ?D . #. liste cu legislaţia. înregistrăriE rapoarteE procese verbale referitoare la instruiriE reinstruiri pe probleme de mediu. Audit intern &rganizaţia trebuie să se asigure că auditurile interne ale sistemului de management de mediu sunt efectuate la intervale planificate. # a furniza conducerii organizaţiei informaţii referitoare la rezultatul auditurilor. înregistrări referitoare la inspecţii. înregistrări ale întâlnirilor pe probleme de mediu. chitanţe !dovezi" de predare la organizaţii autorizate. dovezi ale comunicării cu părţile interesate. autorizaţii. mentenanţă şi etalonări. rapoartele transmise autorităţilor competente în domeniu. implementată şi menţinută şi se referă la: responsabilităţile şi cerinţele pentru planificarea şi realizarea auditurilor. înregistrări privind conformarea legală. externe" . recipiente cu deşeuri periculoase. raportul anual al deşeurilor. domeniului. procesele verbale ale reuniunilor de lucru pe probleme de mediu. raportarea rezultatelor şi păstrarea înregistrărilor corespunzătoare. servicii". pentru: # a determina dacă sistemul de management de mediu: o este conform dispoziţiilor convenite pentru managementul de mediu.#. # # # Crocedura de audit trebuie stabilită. înregistrări ale verificărilor privind pregătirea pentru situaţii de urgenţă. frecvenţei şi metodelor de audit. înregistrări provenind de la furnizori > marca$e de identificare. obiectivele şi ţintele de mediu. înregistrări ale performanţelor de mediu ale contractanţilor şi furnizorilor !materii prime. rapoarte cu privire la incidente de mediu. informaţii despre legislaţia aplicabilă. înregistrările reclamaţiilor de la clienţi şi de la alte părţi interesate pe probleme de mediu. înregistrări referitoare la aspectele de mediu semnificative. înregistrări ale procesului de monitorizare. etichete cu informaţii despre materialele periculoase. incluzând cerinţele acestui standard internaţional. evidenţa deşeurilor în zonele de colectare. materiale. o a fost implementat şi este menţinut corespunzător. 4ate de intrare: toate datele prezentate mai sus. rezultatele analizelor anterioare efectuate de management.2.# # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # deciziile referitoare la comunicările externe. rezultatele auditurilor !interne. determinarea criteriilor. informaţii privind performanţa de mediu.

protocolul !chestionarul" de audit. # raportul anterior al analizei efectuate de management. # politica de mediu. # stadiul acţiunilor corective şi preventive. # lista documentelor MM. #. ţinte şi alte elemente ale sistemului de management de mediu. # programul de management de mediu. plan de audit. adecvat şi eficace.# # # # # # # # # # # 4ate de ieşire: procedura pentru audit intern. 4atele de ieşire ale analizelor efectuate de management trebuie să cuprindă orice decizii şi acţiuni referitoare la posibile schimbări în politica de mediu. # performanţa de mediu a organizaţiei. # acţiuni de urmărire din precedentele analize efectuate de management. # programul de investiţii de mediu. programul anual de audituri interne. inclusiv dezvoltări ale cerinţelor legale şi a celor referitoare la aspectele de mediu. # recomandări pentru îmbunătăţire. rapoarte de neconformitate. raport de audit. 4ate de intrare: # organigrama MM. obiective. # performanţa de mediu a organizaţiei. pentru a se asigura că acesta este în permanentă corespunzător. lista auditorilor interni. Analiza efectuată de management Managementul organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze sistemul de management de mediu la intervale planificate. conform cu anga$amentul de îmbunătăţire continuă. # prevederi legale şi alte reglementări apărute în perioada analizată. raport de analiză a documentaţiei. dovezile de calificare ale auditorilor. # harta proceselor MM. # resursele alocate. # măsura în care obiectivele şi ţintele au fost îndeplinite./. # stadiul realizării obiectivelor şi ţintelor de mediu. lista de verificare. # comunicarea !comunicărilor" cu părţile interesate. # schimbarea împre$urărilor. ?1 . planuri de măsuri pentru implementarea acţiunilor corective. # rezultatele auditurilor interne. 4atele de intrare ale analizelor efectuate de management trebuie să includă: # rezultatele auditurilor interne şi evaluările conformării cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie. # rezultatele auditurilor externe. inclusiv reclamaţiile.

tandardul face parte dintr#o serie de standarde din domeniul auditului de mediu care mai include: . comunicându#se clientului rezultatele acestui proces. Croceduri de audit. & '?@'7 > Ihid pentru auditul de mediu. sistemele de management de mediu sau informaţiile aferente acestora sunt conforme cu criteriile de audit. proceduri pentru auditarea sistemelor de management ale protecţiei mediului şi criterii pentru calificarea auditorilor. elaborarea documentelor acestuia şi încheierea auditului. reclamaţii de la clienţi şi de la alte părţi interesate. tandardul . Crin auditor de mediu se înţelege o persoană care are calificarea necesară pentru a efectua un audit de mediu. Auditul sistemului de management de mediu. condiţiile specifice referitoare la mediu. # modificări la nivelul resurselor umane sau la nivel financiar. # cerinţe pentru audit de mediu. # adecvarea şi eficacitatea MM. & '?@'@ defineşte auditul de mediu ca reprezentând procesul de verificare sistematică şi documentată a dovezilor de audit care trebuie obţinute şi evaluate în mod obiectiv pentru a determina în ce măsură activităţile. procese verbale. rapoarte. # precizarea priorităţilor şi a resurselor aferente cu termene şi responsabili. . evenimentele. decizii de management. tandardul conţine o serie de recomandări privind criteriile de calificare pentru auditorii de mediu. pregătirea şi realizarea auditului. materiale prezentate şi comunicate de presă. părerile acestora. situaţia neconformităţii constatate. # principii generale. # definiţii. ţintelor de mediu . efectuarea unui audit al sistemului de management de mediu presupune parcurgerea următoarelor etape: declanşarea. 4ate de ieşire: # deciziile de schimbare a politiciiE obiectivelor de mediu. înregistrările analizei efectuate de management: ordinea de zi a şedinţei. servicii". %riterii de calificare pentru auditorii de mediu. propuneri de îmbunătăţire a MM. eficacitatea acţiunilor corectiveE preventive. /. lista de prezenţă.# # # # # # # comunicarea cu părţile interesate externe. "S( 1/*1* – G+id pentru audit de mediu. & '?@'' > Ihid pentru auditul de mediu. materiale. Centru a înţelege scopul şi utilitatea acestui standard se impune cunoaşterea următoarelor definiţii: ?) . performanţele de mediu ale procesului de producţie. /n cuprinsul acestui standard găsim: # domeniu de aplicare. performanţele de mediu ale furnizorilor !materii prime. -rincipii generale tandardele pentru auditul de mediu se referă la principiile generale ale auditului de mediu. Cotrivit acestui standard.

!.erinţe pentru un audit de mediu . auditat > organizaţie supusă auditării. firmă. # există resurse corespunzătoare pentru susţinerea procesului de audit. . desemnat pentru efectuarea unui anumit audit. . evenimentele.# # # # # # # # # # # # # concluzie a auditului > apreciere sau opinie profesională exprimată de către un auditor asupra subiectului auditat. publică sau privată.ste recomandat ca obiectivele şi domeniul să fie comunicate auditatului înainte de realizarea auditului. /. -rincipii generale /. sau un singur auditor. auditor de mediu > persoană calificată pentru efectuarea auditurilor de mediu. ?( . echipă de audit > grup de auditori. practici. proceduri sau cerinţe faţă de care auditorul compară dovezile de audit colectate privind obiectul auditat. sistem de management de mediu şiE sau informaţiile aferente. precum şi auditori în curs de formare. domeniul auditului este determinat de către auditorul şef în urma consultării cu clientul. sistemele de management de mediu stabilite sau informaţiile asupra acestora sunt în conformitate cu criteriile de audit şi comunicarea rezultatelor acestui proces clientului. condiţie. condiţiile. autoritate sau instituţie. pentru a determina dacă activităţile. auditorul şef consideră că: # informaţiile referitoare la obiectul auditului sunt suficiente şi adecvate. întreprindere. obiect al auditului de mediu > activitate. comparate cu criteriile de audit convenite. # auditatul cooperează în mod corespunzător. eveniment.1. care are propria sa structură funcţională şi administrativă. auditor şef > persoană calificată pentru conducerea şi efectuarea auditurilor de mediu.1. criterii de audit > politici. dovadă de audit > informaţie verificabilă. parte sau combinaţie a acestora. 4e asemenea se recomandă ca partea responsabilă de acest obiect să fie identificată şi documentată în mod clar. client > organizaţie care comandă auditul. Auditul începe numai dacă după consultarea clientului. echipa de audit poate include experţi tehnici. /. audit de mediu > proces sistematic şi documentat de verificare a dovezilor de audit. înregistrări sau declaraţii ale faptelor. dar care nu participă ca auditor.ste indicat ca un audit de mediu să se concentreze pe un obiect bine definit şi documentat în mod clar. 4omeniul prezintă întindere şi fixează limitele auditului. (biective i domeniu e recomandă ca auditul să se bazeze pe obiectivele definite de către client. organizaţie > companie. Centru îndeplinirea acestor obiective. obţinute şi evaluate în mod obiectiv. expert tehnic > persoană care aduce echipei de audit cunoştinţe specifice sau expertiza sa. bazată numai pe raţionamentul pe care auditorul l#a aplicat constatărilor auditului.!. constatări ale auditului # rezultate ale evaluării dovezilor de audit colectate. societate comercială.

competenţă şi experienţă pentru a#şi îndeplini responsabilităţile auditului. (biectivitate1 independenţă i competenţă Centru realizarea unui proces de audit obiectiv. fără aprobarea expresă a clientului şi dacă este cazul.1. interpretate şi înregistrate pentru a fi utilizate ca dovadă de audit în procesul examinării şi evaluării pentru a determina dacă sunt îndeplinite criteriile de audit. competenţă profesională şi discernământ. -roceduri metodice e recomandă ca un audit de mediu să fie condus şi efectuat în conformitate cu aceste principii generale şi cu ghidurile elaborate pentru un tip specific de audit de mediu. în afară de cazul în care acest lucru nu este cerut de lege. -rofesionalism /n conducerea unui audit de mediu. . Membrii echipei de audit trebuie să dispună de un ansamblu corespunzător de cunoştinţe. aceştia trebuie să dea dovadă de obiectivitate. fără aprobarea auditatului. /. e recomandă ca auditorul de mediu să ia în considerare limitările asociate dovezii de audit colectată în timpul auditului. analizate.ste indicat ca membrii echipei de audit să nu dezvăluie informaţiile sau documentele obţinute în timpul auditului./. aşteptate de al orice auditor în circumstanţe similare. . de imparţialitate şi de echidistanţă faţă de orice conflict de interese. unei terţe părţi.riterii1 dovezi i constatări ale auditului e recomandă ca determinarea criteriilor de audit să constituie o primă etapă esenţială a auditului de mediu. se recomandă ca auditorii să dea dovadă de preocupare./. Aceste criterii. *@ .3. 7ncrederea în constatările i concluziile auditului e recomandă ca procesul de audit de mediu să fie conceput astfel încât să furnizeze clientului şi auditorului nivelul de certitudine aşteptat în ceea ce priveşte încrederea în constatările auditului şi în toate concluziile auditului. promptitudine. sau raportul final. Crocedurile proprii unui tip de audit de mediu diferă de cele ale unui alt tip numai acolo unde este esenţial a se lua în considerare caracterul specific al tipului de audit de mediu dat.ste recomandat ca un membru al echipei de audit ales din interiorul organizaţiei să nu răspundă în faţa celor responsabili direct de obiectul care urmează să fie auditat. e recomandă ca auditorul şef să urmeze procedurile care au în vedere asigurarea calităţii auditului. se recomandă ca membrii echipei de audit să nu fie implicaţi în activităţile auditate. precum şi pentru garantarea obiectivităţii constatărilor şi concluziilor acestuia. /. cu un nivel de detaliere adecvat ar trebui să fie convenite între auditorul şef şi client şi apoi comunicate auditatului. e recomandă ca informaţiile adecvate să fie colectate. Ce întreaga durată procesului. e recomandă ca relaţiile dintre membrii echipei de audit şi client să fie relaţii de încredere şi confidenţialitate.#. /. . -tilizarea ca membri ai echipei de audit a personalului din interiorul sau exteriorul organizaţiei auditate este la latitudinea clientului. să recunoască incertitudinea constatărilor auditului şi a oricăror concluzii ale auditului şi să ia în considerare aceşti factori în faza de planificare a auditului şi pe toată durata de realizare a acestuia. /.3.2.

# criteriile convenite faţă de care s#a realizat auditul. # o declaraţie privind natura confidenţială a conţinutului. precum şi eventualele puncte suplimentare.B. !. e recomandă ca auditatul să primească o copie a raportului de audit. /n acord cu solicitantul.'.nformaţii fizico#materiale: # pregătirea vizitei în teren.nformaţia scrisă: # modul de pregătire şi exprimare.' 0ehnicile de audit sunt metode de obţinerea informaţiilor şi dovezilor obiective privind nivelul de conformitate a sistemului auditat cu standardul de referinţă. fără a se limita la acestea următoarele date: # identificarea organizaţiei auditate şi a clientului auditului. . # observaţii. se recomandă ca auditorul şef să determine care din punctele menţionate mai sus să figureze în raport. # obiectivele convenite şi domeniul auditului.4./.nformaţiile referitoare la audit care pot fi incluse în raporturile de audit cuprind.7. # durata auditului şi datele la care a fost realizat. cu excepţia cazului în care clientul exclude acest lucru. 7. .7 0ehnicile de audit se pot referi la : a" modul de tratare a surselor de informare. b" modul de abordare a principalelor etape şi acţiuni."<(0 6% A. # identificarea reprezentanţilor auditatului care participă la audit. # rezumatul procesului de audit incluzând toate obstacolele întâlnite.'. # identificarea membrilor echipei de audit. # probleme de disponibilitate şi abordare a persoanelor. # lista de difuzare a raportului de audit. 1.6"$ 7.% A<% $%:9". $%:9". %<%M%9$% S-%. . # desfăşurarea vizitei în teren. Modul de tratare a surselor de informaţii 7.'.6"$ '. # atitudinea auditorului faţă de dificultăţile posibile în procesul de comunicare." 6% A. 0aport de audit %onstatările auditului şiEsau un rezumat al acestora. 7.nformaţia orală: # dificultăţi în procesul de comunicare: atitudinile celui audiat şi auditorului."=". '. # accesul la documentaţie. . trebuie comunicate clientului într#un raport scris. *' . în desfăşurarea auditului. # concluziile auditului.'.'. # probleme de acces la activităţile desfăşurate.

7. # %lasificarea neconformităţilor.'?. extern". Jixarea traseului şi a programului 7. Abordarea acţiunilor corective # 5a auditul intern.7. %unoaşterea auditatului 7. # 5a auditul la furnizor. # Acţiuni organizate de către companiile care execută auditul.B. *7 .7.?. %ontactul cu auditatul: vizita preliminară 7. /mbunătăţirea tehnicilor de audit # Acţiuni organizate de către comisiile de formare şi certificare a auditorilor. # %oncluziile finale privind scopul auditului. 7.7. # upravegherea periodică.7.7. 0ehnici de întocmire a programului de audit 7. # 2apoarte de neconformităţi. Acest document cuprinde toate întrebările posibile. din partea auditatului.*. referitoare la zona respectivă. %omunicarea elementelor esenţiale ale programului către auditat 7. # /n timpul şedinţelor şi interviurilor. Modul de abordare a principalelor etape şi acţiuni. Activităţi post audit # +erificarea acţiunilor corective.B.7.7.7. # &bţinerea de anga$amente sau stabilirea acţiunilor corective.7. 0ehnici de abordare a neconformităţilor: # 0ehnici de identificare şi înregistrare. 7.1. <istele de verificare 4intre documentele de lucru o atenţie deosebită trebuie acordată elaborării listelor de verificareE chestionarelor de audit. 0ehnici de desfăşurare a auditului şi de obţinere a dovezilor obiective: # 5a şedinţa de deschidere.7. Crimirea sarcinii de audit 7.7. 7.'B.'. # Acceptarea de către reprezentantul auditatului.7. Atribuirea responsabilităţilor auditorilor: # 2epartizarea după cerinţa specifică a standardului # 2epartizarea după departament. # 5a şedinţa de închidere.(.7.7. 0ehnici de raportare a auditului # 2aportul de audit !intern. 7. 0ehnici de analiză a documentelor 7. Crin listă de verificare se înţelege un chestionar detaliat pe care îl foloseşte auditorul în zona auditată.'7. în desfăşurarea auditului 7.7. 0ehnici de întocmire a chestionarului de audit sau teste de verificare 7.'@. # Acumularea de experienţă şi perfecţionarea auditorilor. 7. # Anexe importante !rapoarte de neconformităţi". # 5a auditul de terţă parte. # %ontroale inopinate.''. produse # %ombinaţii cerinţeEdepartament 7.D.).7.

urmărindu#se implementarea şi eficienţa acestui sistem. ci să cuprindă numai aspectele importante. Atunci când se evaluează conformitatea sistemului calităţii cu standardul de referinţă.%hestionarul rezolvă o parte din obiectivele auditului. Acest document este folosit de auditor pentru evaluarea MM. 4e regulă. 5istele de verificareE chestionarele de audit se pot întocmi luând în considerare: • standardul de referinţă2 • re!ultatele auditurilor anterioare2 • deficienţele constatate "n ceea ce prive#te 3))2 • priorităţi sta$ilite de conducere2 • documentele 3))2 • alte documente ale organi!aţiei2 • consideraţii ale auditorilor. unde4. 5istele de verificare bine întocmite au următoarele avanta$e: • permit auditorilor să fie $ine informaţi cu privire la o$iectivele #i cerinţele !onei auditate2 • permit auditorului #ef să evalue!e activitatea de pregătire a auditului. -n ghid bun pentru pregătirea listelor de verificareE chestionarelor de audit constă în a gândi în termeni ca: Kce să văd=K Kce să caut=K. acest standard va constitui Klista de verificareK utilizată de auditor. care trebuie avut în vedere la elaborarea listelor de verificareE chestionarelor de audit. în faza pregătirii auditului. $a!ate pe propriile cuno#tinţe. cine4. evaluări preliminare etc. %el mai eficient Kaide#memoiresK pe care îl poate utiliza auditorul este. /ntrebările fundamentale sunt: ce4. să#şi elaboreze propriul Kaide#memoireK. investigate in timpul auditului. MM este definit prin manualul managementului de mediu. chiar cuprinsul managementului de mediu. auditorul trebuie să afle cum vor proceda compartimentele atunci când în MM apar disfuncţionalităţi pentru a menţine cursul normal al activităţilor. dar îi poate reduce eficienţa. *B . desfă#urată de ceilalţi mem$ri ai ec5ipei2 • a6ută auditorii să menţină su$ control 7ritmul7 auditului2 • sunt utile "n ca!ul redistri$uirii sarcinilor "ntre mem$rii ec5ipei de audit2 • asigură o "nregistrare corespun!ătoare a domeniilor #i activităţilor specifice. auditorul să se asigure ca sistemul definit în manual este complet şi apt să permită realizarea obiectivelor organizaţiei în domeniul mediului. -n alt aspect. e recomandă că. dar care nu trebuie sa fie foarte detaliat. prin utilizarea listelor de verificare. de ce4 <u trebuie să se piardă din vedere că. constă în aceea că prin întrebările formulate. c/nd4. “Aide – memoires> ă presupunem că se auditează MM#ul unei organizaţii. trebuie să se obţină dovezi obiective. prin urmare. & listă de verificare prea detaliată poate deveni o piedică în desfăşurarea corespunzătoare a auditului. Auditorul poate. cum4. însî. e-perienţă.

. adică să se verifice dacă iniţiatorul unei acţiuni primeşte un răspuns. /n continuare.  materialele necesare pentru activitatea auditată. planul calităţii sau desenul. auditorul trebuie sa examineze secţiunea din manualul managementului de mediu care prezintă responsabilităţile şi să verifice procedurile compartimentale. L disponibilitatea şi stadiul confirmării metrologice pentru fiecare echipament de inspecţie. se aplică în practică. măsurare şi încercare utilizat.  câteva referate de aprovizionare şi comenzi de aprovizionare. sunt acestea disponibile.nspectorii %0% cum verificaţi conformitatea produselor Centru a verifica răspunsurile. /n zonele cheie trebuie să se aibă în vedere urmărirea feedbacA#ul.sunt disponibile. instrucţiunea de inspecţie a produsului respectiv sau tehnologia corespunzătoare. trebuie să aibă în vedere faptul că fiecare interviu ar trebui să cuprindă întrebări cu privire la următoarele patru aspecte de bază: L persoane # responsabilităţi şi autoritate. L ec5ipamente .sunt cele specificate în proceduri. sunt prezentate câteva exemple de întrebări de baza şi documente care ar putea fi analizate pentru a obţine dovezi obiective prin care să se verifice răspunsul dat cu a$utorul auditului sistemului calităţii. corespunzător identificate şi cu stadiul inspecţiilor identificat corespunzător.-n auditor.  specificaţiile de aprovizionare corespunzătoare. fişa de post a operatorului. Heful unui compartiment ? ce activităţi desfăşoară compartimentul al cărui şef sunteţi ? care sunt responsabilităţile dumneavoastră Centru a verifica răspunsurile. aplicabile. necesită manuale de utilizare. măsurare şi încercare utilizat.  modul în care este trecut pe lista un nou subcontractant. acoperă activitatea auditată.  disponibilitatea şi stadiul confirmării metrologice pentru fiecare echipament de inspecţie. %ompartimentul aprovizionare cum comandaţi produsele Centru a verifica răspunsurile auditorul trebuie sa examineze:  procedurile compartimentului aprovizionare.  lista subcontractanţilor accepţati. &peratorii: !uteţi să prezentaţi activitatea pe care o desfăşuraţi Centru a verifica răspunsurile auditorul trebuie sa verifice:  instrucţiunea de lucru. cerinţe de instruire. L cum selecţionează inspectorul numărul de produse inspectate şi dacă acest mod corespunde cu ceea ce se cere. auditorul trebuie să verifice: L planul calităţii. L proceduri . *? . când îşi planifică auditarea unei zone şi îşi întocmeşte lista de verificare sau aide#memoire#ul. L produse #i materiale # sunt cele specificate în proceduri.

 documente de lucru tipizate.  planul de audit.  formulare pentru consemnarea neconformităţilor. L "n timpul colectării informaţiilor%  standarde sauEşi specificaţii.  lista documentelor în vigoare. auditorul trebuie să verifice:  desenulE procedura originală. cu standardul de referinţă. cât şi al ediţiei lor sunt în conformitate cu cele precizate în procedurile referitoare la controlul documentelor şi al datelor. diagrame de flux etc. cel puţin următoarele documente de lucru ar trebui luate în considerare: 8 la sosirea ec5ipei de audit%  autorizarea auditului.%ontrolul documentelor.  dacă formatul şi modul de identificare a documentelor.  orice materiale de prezentare. L "n fa!a de anali!ă #i evaluare%  fişe de observaţii !completate". procesul de obţinere a dovezilor obiective se simplifică şi nu există pericolul să se omită unele zone. -n astfel de plan logic ar trebui să conţină: ** . $e+nici de evaluare utilizate pe parcursul desfă urării auditului 0ehnicile de evaluare sunt utilizate pentru a obţine informaţiile necesare privind conformitatea sistemului organizatiei auditate.  Kaide#memoiresK sau liste de verificare. -rmărind un plan logic. liste de verificare.  fişe de observaţii.  înregistrări. L la #edinţa de desc5idere a auditului%  planul de audit. împreună cu înregistrările referitoare la analiză şi aprobare.  modificările E amendamentele care au fost înregistrate. note de lucru.  Kaide#memoiresK.  standardele sau alte specificaţii de bază pentru audit. funcţii sau operaţii.  listele de distribuire şi modalitatea de editare a documentelor amendate şiEsau anulate. 0otuşi. care se folosesc în timpul auditului. Ce baza documentelor identificate. Alte documente de lucru Jiecare echipă de audit îşi poate stabili propriile documente de lucru. 8 la sedinţa de "nc5eiere a auditului%  materiale de prezentare.  materiale care susţin afirmaţiile echipei de audit.

modul de implementare a sistemului de management al mediului. cum #i de către cine2 e-aminarea !onelor de lucru. responsa$ilităţile #i autoritatea personalului cu rol esenţial "n asigurarea protecţiei mediului. să evite divagaţiile şi să încerce sa stopeze intervenţiile inoportune ale altor persoane. cât şi corecta înţelegere a tuturor mesa$elorEsemnalelor transmise de vorbitor. *D . Ascultarea activa este o tehnică pe care mulţi o consideră dificil de utilizat pentru că ei:  nu-l lasă pe vor$itor să-#i urme!e ritmul #i aud numai ce vor sau ce a#teaptă ei să audă2  reacţtionea!ă prematur #i 9 sau emoţional2  permit divagaţiile.• • • • • • • • anali!a manualului i. ei îşi completează informaţiile obţinute din materialele strânse şi oferă celor auditaţi prile$ul de a explica sistemele şi metodele de lucru utilizate. Ascultarea activă implică atât ascultarea propriu#zisă. care detalia!ă ce este de făcut. . a rapoartelor #i "nregistrărilor2 formularea de "ntre$ări pentru o$ţinerea informaţiilor necesare2 e-aminarea documentelor care confirmă declaraţiile făcute #i verificarea informaţiei o$ţinute . altfel spus. aceasta fiind cheia comunicării eficiente. care afectea!ă capacitatea de concentrare2  se 7de!acordea!ă:. dacă su$iectul devine dificil. care identifică politica referitoare la mediu.l trebuie să#şi amintească mereu că atunci când vorbeşte nu afla nimic despre auditat. să nu#i fie frică de tăcere # Kdă timp persoanei să se gândească şi lasă tăcerea să transmită interesul şi nevoia de a spune mai multK. o$iectivele. din punct de vedere emoţional2  vor$esc prea mult. se obţin informaţii asupra modului în care cei auditaţi înţeleg şi susţin MM. a operaţiilor #i proceselor2 e-aminarea produsului reali!at pentru a sta$ili conformitatea cu instrucţiunile de lucru documentate #i cu desenele2 anali!a disponi$ilităţii resurselor 'personal. să formuleze întrebări deschise. materiale si ec5ipamente( "n fiecare !onă2 anali!a modului de păstrare a documentaţiei. $e+nici generale de interviu Crincipalul mod în care auditorii pot obţine informaţii cu privire la funcţionarea MM# ului este prin a adresa întrebări persoanelor care desfăşoară activităţi în zona auditată. să spri$ine pe vorbitor în exprimarea ideilor. un auditor trebuie: să pună întrebări scurte şi să nu vorbească mai mult de 7@M din timp nealocat. atunci c/nd este ca!ul pe $a!a unui alt document. Jăcând acest lucru. # # # # # Centru dezvoltarea iscusinţei de a asculta activ. 0otodată. Ascultarea activă Ascultarea activă este o tehnică pe care ar trebui s#o înveţe şi s#o aplice în mod constant toţi auditorii. "n general2 anali!a procedurilor de sistem #i a celor de lucru.

5a început. sunt prezentate câteva recomandări privind utilizarea acestor întrebări în timpul auditului. este simplu să se verifice că o anumită atribuţie a fost înţeleasă şi îndeplinită. Abia după ce s#a folosit Kce=K se va pune întrebarea Kde ce=K.ste prima întrebare care se pune în procesul de colectare a informaţiilor. auditorii vor discuta despre MM cu responsabilul zonei auditate. dar poate ei nu au fost atenţi sau nu au înţeles ce au de făcut. trebuie să se acorde atenţie tonului cu care se formulează întrebarea. de aceea chiar şi un auditor experimentat trebuie să consulte lista sa de întrebări. 7De ce47 Jormularea acestei întrebări permite auditorului să evalueze în ce măsura auditatul înţelege şi îşi îndeplineşte atribuţiile care#i revin. c/nd4. 4acă reprezentantul conducerii apreciază că întrebările nu sunt bine înţelese. deoarece întrebările deschise sunt mari consumatoare de timp. procedurile. arătaţi-miK. pentru că răspunsul la asemenea întrebări poate ascunde unele informaţii importante./n fiecare zonă auditată. 7Cum47 4e obicei oamenii ştiu ce fac. unde4. se simte nevoia de a şti când şi în cât timp se îndeplineşte sarcina respectivă. este simplu să se spună Kle# am spus să facă aşaK. cine4 combinate cu . dar se poate uita să se întrebe dacă ea a fost îndeplinită la timp. Kcine altcineva=K" se obţin informaţii esenţiale pentru un auditor.ste necesar să se stabilească 7cum7 s#a făcut. adică acelea la care se poate răspunde cu KdaK sau KnuK. Jolosind cele şase întrebări: ce4. e recomandă folosirea întrebărilor deschise. de ce şi când. Această ordonare a întrebărilor în timpul auditului poate fi omisă. 0rebuie avut gri$ă în formularea acestor întrebări. auditorul formulează întrebări referitoare la activitatea desfăşurată. . echipamentele folosite şi care este stadiul activităţii desfăşurate. 4e exemplu. astfel încât să nu para un interogatoriu. documentaţia utilizată. /n general. pentru a se observa dacă cei care trebuiau să facă un anumit lucru nu au înţeles !datele de intrare fiind incorecte" sau incomplete sau nu au realizat ceva în mod intenţionat. 7Ce47 . pentru a obţine exact informaţia dorită. Auditorul poate înţelege ce activităţi se desfăşoară şi care sunt obiectivele activităţilor respective. ci vor contacta şi alţi anga$aţi din zona respectivă. /n continuare. acest lucru ducând la alte întrebări. sau persoana intervievată nu este cea potrivită. însă. dar sunt situaţii în care nu se acordă suficientă atenţie şi modului în care se face acest lucru. auditorul selectând un număr de dovezi pentru a fi analizate. Alte două formulări de bază sunt: 7presupun/nd căO atunci ce47 7vă rog. 4e exemplu. se desfăşoară o anumită activitate. /ntotdeauna. ar trebui folosite mai rar şi numai atunci când trebuie clarificată o neinţelegere. atunci auditorul îi poate solicita a$utorul pentru a găsi o formulare mai clară a întrebării sau pentru a identifica persoana autorizată să răspundă.ste uşor de observat că. *1 . 7C/nd47 . /ntrebările închise. după ce se află 7ce7 şi 7de ce7. /ntrebarea 7ce 47 permite compararea activităţii pe care auditatul o descrie cu ceea ce se întâmplă în realitate. la care nu se poate răspunde cu KdaK sau KnuK !de ex: Kcum procedaţi când se întâmplă acest lucru=K". dar nu se vor limita la acesta. cum4. nu este posibil să se analizeze totul. .altcineva7 şi NdacăK!de ex: Kcum procedaţi dacă=K. de ce4.

%onfuziile pot să apară din neînţelegerea termenilor tehnici sau din exprimarea neclară. Auditorul trebuie să formuleze întrebarea astfel încât răspunsul să permită un anumit nivel de explicare. în al doilea rând. 0ecomandări privind desfă urarea auditului <u se recomandă utilizarea întrebărilor KcapcanăK. /n acest caz auditorul trebuie să reformuleze întrebarea. auditorul trebuie să formuleze întrebarea în mod clar.ste important să se determine unde se desfăşoară activităţile care fac obiectul auditului. activitatea şi personalitatea celui chestionat. pentru a obţine un răspuns clar şi consistent. Această întrebare poate să#l conducă pe auditor într#o zonă care nu a fost luată în considerare sau care nu era cunoscută. în măsură să genereze celui întrebat un sentiment de mulţumire. . • care conţin declaraţii de opinie de felul Kdacă aş fi fost în locul dumneavoastră. Auditorul trebuie să formuleze întrebările având în vedere caracteristicile.Ksau Kv#am spus că voi găsi acest .. 7Cine47 Auditorul trebuie să identifice persoana care se ocupă de zonă sau activitatea care se auditează. este bine să fie făcută impersonal". • care conţin observaţii ascunse. b@ =ormularea întrebărilor Modul în care se formulează întrebarea trebuie luat în considerare pentru obţinerea unui răspuns corespunzător. oamenilor le place să#şi etaleze cunoştinţele şi însuşirile.. aceste răspunsuri oferă puţine informaţii şi. 2ăspunsul la aceste întrebări este în detrimentul auditorului.. astfel încât vorbitorul se simte pus la colt !de ex: Ksunteţi de acord că aceasta este responsabilitatea dumneavoastră=K. amical dar totuşi profesional./ntrebarea Kcum=K îl va duce pe auditor la verificarea practică a informaţiilor aflate prin celelalte întrebări. Acest procedeu pare simplu.. ci se pun întrebări. -nii auditori folosesc următoarea regulă: pun întrebarea în trei feluri şi acceptă ca răspuns adevărat pe acela care da aceeaşi informaţie în două din cele trei răspunsuri. explicând acţiunile şi motivele lor în domeniile care sunt analizate. 0rebuiesc evitate întrebările: • de tipul Kevident.... /n primul rând. 7<nde47 . nu#i aşa=K. <u se fac presupuneri. fac analize periodice.. Asemenea întrebări duc la distrugerea oricărui raport de încredere între auditor şi auditat. 4e aceea auditorul trebuie să formuleze întrebarea în mai multe feluri. dar auditorul trebuie sa fie foarte atent la răspunsul primit pentru a sesiza orice element care indică înţelegerea necorespunzătoare a întrebării. şi nu de a găsi greşeli. dacă trebuie făcută o astfel de observaţie. K. /ntrebările nu trebuie formulate pentru răspunsuri cu KdaK şi KnuK.. astfel încât să poată fi înţeleasă de auditat. Auditorul trebuie să folosească întotdeauna lista de verificare pentru a se asigura că toate aspectele au fost acoperite. a@ 7nţelegerea întrebării /n primul rând. *) . /n al doilea rând. 4e aceea trebuie să se formuleze întrebări KonesteK. răspunsul trebuie înţeles de auditor. Pelul auditorilor este de a obţine dovezi obiective privind eficacitatea şi eficienţa sistemului într# un mod politicos..

care va fi total lipsit de valoare dacă oamenii îl vor ignora. îmbunătaţind contactul dintre ei. se *( . 4e asemenea. d@ 7ntrebarea Apot fi stupid1 dar. sculelor şi accesoriilor se făcea cu a$utorul calculatorului... f@ "ntervievarea Cintrare contra ie ire> 0oate activităţile din întreprindere au KintrăriK şi KieşiriQ. informaţii pe care nu le#ar fi comunicat în alte situaţii. Acest tip de întrebări stabileşte un mecanism de autoverificare.xistă o tendinţă naturală de a acorda atenţie. cât şi ieşirile. Crin urmare. folosirea prea frecventă a unor asemenea întrebări poate lăsa impresia că auditorul este incompetent. ce serviciu sau a$utor a#ţi primit=K. scopul final al auditului calităţii este de a descoperi dacă sistemul implementat este eficient. -rmătorul exemplu este foarte elocvent: în cadrul unui audit la o întreprindere. pentru a vedea dacă auditorul a înţeles informaţia.... însă. 2ăspunsul a fost: K e schimbo automat data de programare pentru următoarea perioada de verificareK 4eci. ceea ce asigură rezolvarea unor ambiguităţi şi îl încura$ează pe vorbitor să dea mai multe informaţii. evitată tentaţia de a folosi aceste întrebări ca o capcană pentru vorbitor. va destinde relaţia dintre auditor şi auditat. A doua situaţie în care se pune această întrebare este atunci când răspunsul pare evident.. răspunsul poate fi mai stupid în felul cum este prezentat. . situaţia părea foarte buna.. indicându#se când este planificată verificarea. 0otuşi părea în ordine.= K sau K ă văd dacă am înţeles corect.. el poate pune o întrebare KconcluzieK la sfârşitul secvenţei de întrebări. nu vă temeţi niciodată de întrebările stupide. dar s#a pus acea întrebare stupidp K%e se întâmplă daca instrumentul nu este trimis la verificare=K. %ând se doreşte identificarea informaţiilor referitoare la intrări se pune următoarea întrebare: Kce informaţie. emiţându#se automat o listă de urmărire către departamentele şi managerii răspunzători de unele întârzieri. 0otuşi. în care controlul verificărilor metrologice a calibrelor. 4e aceea echipa de audit trebuie să aibă în vedere că cele şase întrebări se folosesc atât în ceea ce priveşte intrările. 0rebuie. punând întrebări şi pentru elementele cele mai evidente. Ce ecranul calculatorului apărea fiecare instrument utilizat.BA . Aceasta înseamnă. imţindu#se incomod pentru cî auditorul nu reacţionează la ceea ce spune. 0otuşi..=K. 4in acest motiv. de obicei. 4eviza pe care orice auditor trebuie să o aibă este 7să nu iei nimic drept $un7.xistă doua cazuri în care se poate pune această întrebare. e@ -auzele Auditul poate apela în mod deliberat la pauze.. vreţi să spuneţi că.. 4e obicei. /n primul rând. în timpul intervalului. dar auditorul nu trebuie să considere nimic evident.. în formularea întrebărilor. dacă auditorul doreşte sa clarifice răspunsul pe care l#a primit. ca auditorul să spună de ex: KA#ţi putea să#mi daţi câteva exemple referitoare la. există riscul să se piardă informaţii şi auditul să devină ineficient. elementelor de ieşire ale activităţilor. intrările au un efect mai mare asupra performantelor.4acă în timpul chestionării se trece de la un subiect la altul... pentru că ar putea crea o ruptură în raportul dintre auditor şi auditat. chiar dacă verificările nu vor fi efectuate la termenele stabilite. auditatul va furniza informaţii care pot fi importante. uitându#se că. neatent ori neinteresat. în întreprinderea respectivă există un sistem de evidenţă complex. faptul că auditorul nu a înţeles ceva sau că doreşte în continuare informaţii. deoarece înregistrările vor fi întotdeauna bune. această tehnică trebuie folosită cu atenţie. c@ 7ntrebarea AconcluzieA %ând auditorul a a$uns să înţeleagă desfăşurarea activităţii pe care o analizează.. de fapt.

totuşi. de aceea o întrebare simplă. 4e aceea auditorul trebuie să decidă asupra numărului de documente pe care sa le analizeze şi asupra amplitudinii investigaţiei în orice zonă auditată. decât cum ar trebui să funcţioneze sau cum este planificat. document sau declaraţie obţinută. Auditorul trebuie să verifice toate faptele.recomandă să se pună întrebări suplimentare. pusă unui auditat nemulţumit. care nu este mulţumită că este auditată şi nici nu este încântată de statutul şi autoritatea sa. Crin urmare.nformaţiile obţinute pe baza de interviuri ar trebui verificate prin confruntarea lor cu informaţii din alte surse independente. onest. 7 rătaţi-mi7 trebuie să fie permanent în atenţia auditorului. Adesea auditorul întâlneşte o echipă a auditatului. dacă se repetă în două. dacă la prima vedere lucrurile merg bine. auditorul trebuie să spună din când în când. cum ar fi: KCrimiţi toate informaţiile pe care le solicitaţi=K. arătaţi#miK. el trebuie să fie capabil să#şi schimbe modul de exprimare pentru a obţine datele de care are nevoie în vederea atingerii obiectelor auditului. 4ovezile obţinute trebuie să fie semnificative şi numai auditorul va decide câte sunt necesare. . atunci auditorul trebuie să insiste pentru a afla dacă este un incident izolat sau un aspect al unei probleme cu o extindere mai mare. &biectivul auditorului este de a obţine întotdeauna maximum de informaţii din orice întrebare formulată. 4ubla verificare a unei informaţii obţinute ar fi ideală. 8erificarea răspunsurilor primite de auditor Auditorul nu#şi poate permite să ia cuvântul cuiva drept garanţie. pentru formularea unei concluzii. exprimată în termeni obişnuiţi. . trei cazuri. prietenos unde oamenii sunt multumiţi de muncă şi funcţiile lor. Auditorul nu trebuie să insiste în analiza unei singure zone. va obţine de obicei o replică minimă. auditorul trebuie sa aibă abilitatea să#l facă pe auditat să comunice în mod firesc. dacă se descoperă o problemă. având în vedere scopul interogării. cum ar fi rezultatele unor inspecţii. trebuie avut gri$î ca ceea ce i se aratî auditorului sî fie modul obişnuit de desfăşurare a unei activităţi şi nu o demonstraţie specială. dacă tot ceea ce i s#a spus se şi aplică în practicî.l trebuie să treacă la următorul punct al planului de audit. . Centru a te apropia de oamenii care se simt marginalizaţi se preferă întrebarea: K%e v#ar place să vedeţi făcut=K mai degrabă decât întrebarea K%e faceţi=K. 4e aceea. . Auditorul trebuie să fie atent la sentimentele acestor persoane şi să fie pregătit la tonul interogării. 2. /ntrebând asemenea persoane dacă primesc tot spri$inul de care au nevoie. în speranţa că va găsi ceva greşit. imposibil ca auditorul să verifice de două ori fiecare informaţie. Auditul de mediu D@ . Jără această fază de verificare nici o formă de audit nu are valoare. astfel. 4e asemenea.ste. auditatului: K3ine. auditorul va deschide poarta plângerilor şi. 4ar nu întotdeauna se întâmpla astfel. vă rog. el va observa cum funcţionează sistemul de comunicare în realitate.xemplele încep să fie semnificative. acum. 4ar. cred ca am înţeles toate acestea. g@ "ntervievarea aplicativă ă presupunem că cele şase întrebări de bază sunt adresate într#un mediu deschis.

conform . # auditul siguranţei şi sănătăţii lucrătorilor. evenimentele. comportând numeroase interpretări. procedurile interne. 4e asemenea el a fost de$a recunoscut ca instrument eficient în verificarea sistemului de management al calităţii. <DI= DE )EDI< . locale sau naţionale. al cărui scop este de a verifica "n ce măsură o "ntreprindere. Environmental uditing .6"$ – procedura de control a compatibilităţii i gestiunii unei întreprinderi i a modului de e&ecuţie a obiectivelor sale Dle -etit <A0(. %onceptul de audit de mediu este relativ nou. îi însoţeau pe aceştia în misiunea lor. "n ansam$lu sau anumite structuri componente ale acesteia. prelucrare. etc. proces de determinare #i e-aminare.SS% – -aris1 1)2/@. %a definiţie. 0rebuie precizat că sistemul de management de mediu al unei întreprinderi trebuie să asigure echipa de conducere că: # întreprinderea respectă. %uvântul 8auditing9 > auditare înseamnă 8listening9 > ascultare. Centru ţările cu o dezvoltată activitate de protecţia mediului. toate prevederile actelor normative. respectă cerinţele legale. organizarea şi structura întreprinderii. <3 .mperiului 2oman. Acesta poate fi atins cu a$utorul unui program aprofundat. când anunţurile autorităţilor erau comunicate prin intermediul unor mesageri oficiali. D' .1. înainte ca acestea să se transforme în răspunderi !penale. &biectivul general al auditului de mediu constă în identificarea aspectelor de mediu asociate cu procese de fabricaţie.-nul dintre cele mai utilizate instrumente ale managementului de mediu este auditul de mediu. operare sau prestări servicii. focalizat pe dezvoltarea şi implementarea unor practici şi proceduri eficiente !3est practice Crogramme" şi prin verificări sistematice ale modului în care au fost îndeplinite punctele din program. re!ultatele acestui proces fiind comunicate clientului 9. în ultimii ani a penetrat şi şi#a consolidat poziţia ca instrument voluntar de auto#control al managementului de mediu > auditul de mediu. condiţiile. teste #i confirmări. la fel de bine ca mesagerii. & '?@'@: 8 uditul de mediu este un proces metodic #i documentat de verificare a dove!ilor de audit o$ţinute #i evaluate "n mod o$iectiv "n vederea sta$ilirii dacă activităţile. 2. implic/nd anali!e. 1ABC(. completând astfel managementul global al acesteia. pe linia preocupărilor de protecţia mediului. pe linia protecţiei mediului. 0ermenul de audit a fost şi continuă să fie foarte des utilizat în domeniul financiar. ?add @reeno . # auditul calităţii şi siguranţei producţiei. &riginea auditului vine tocmai din .". auditorii care cunoşteau conţinutul anunţurilor. Centru a se asigura că anunţurile erau făcute corect. prin întreaga sa activitate. Alături de acestea. # activităţile interne. în prezent fiind acceptate următoarele definiţii: A. sistemul de management de mediu sau informaţiile aferente acestor pro$leme sunt "n conformitate cu criteriile de audit. (biectivele auditului de mediu & înţelegere corectă a auditului de mediu este posibil a fi realizată în măsura în care se pot sesiza similitudinile şi diferenţele între auditul de mediu şi alte audituri la care este supusă o întreprindere ca. de protecţia mediului '>. sunt clar definite. amenzi. auditul de mediu al tuturor categoriilor de întreprinderi a devenit o componentă de bază a managementului de mediu al întreprinderii. de exemplu: # auditul financiar.

$.# riscurile de mediu ale întreprinderii sunt cunoscute şi se află sub control. atât la nivelul serviciului de specialitate. există siguranţa aplicării şi ţinerii sub control a activităţii respective. diagnosticarea problemelor. convenabile. bancherilor şi companiilor de asigurare. motivarea. audit de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul SMM' R audit privind conformitatea locurilor de muncă cu cerinţele de mediu prevăzute de criteriile în domeniu# R audit privind conformitatea ansamblului organizaţiei cu cerinţele de mediu# • D7 . bugetul programului. # învingerea opoziţiei sectorului public faţă de activitatea companiei.9. 0rebuie să existe interconexiuni între acestea. elaborarea standardelor de performanţă. CD)<*IC &E # dezvoltarea si implementarea canalelor efective de comunicare din întreprindere. P? *IFIC &E # stabilirea scopurilor. acreditat în vederea certificării sistemului de management implementat. cu grupurile externe. Auditul poate fi:  79 =. inclusiv organele de reglementare. stabilirea priorităţilor.< A.E"% 6% (F"%. luarea acţiunilor corective si manifestarea intenţiei de a găsi cum sa se înveţe din greşelile trecute şi astfel crearea de îmbunătăţiri în sistem. cum ar fi: # asigurarea conformării cu legislaţia şi standardele de mediu. Managerii companiilor din ţările cu tradiţie de$a în utilizarea auditului ca instrument de lucru în activitatea lor apelează la acesta printr#o serie largă de obiective specifice. R audit de supraveg"ere # efectuat periodic. stabilirea calificării poziţiilor şi pregătirea personalului. Crecizăm câteva dintre ele."' • audit al sistemului de management de mediu' R audit de preevaluare (preaudit) # efectuat înaintea auditului de certificare a sistemului de management de mediu. # satisfacerea cerinţelor investitorilor. după certificarea sistemului de management. R audit de certificare # efectuat de un organism extern. delegări şi schimbări în conducere. delimitarea rolurilor şi responsabilităţilor.<. orientarea politicii. crearea descrierii poziţiilor. CD*=&D?<? #i P&EVEDE&E # măsurarea rezultatelor. # confirmarea menţinerii şi funcţionării la un nivel corespunzător a sistemului de management de mediu. definirea procedurilor. cunoaşterea performanţelor. întreprinderea are fondurile şi serviciile de mediu asigurate. în cadrul secţiilor. cât şi la nivelul întreprinderii. /ntr#o întreprindere bine organizată managementul de mediu se corelează cu alte funcţii ale managementului general. @FID &E #i CD*D<CE&E # coordonarea.6"$. D&@ *IE &E # stabilirea structurii organizatorice.

marcate prin coeficienţi de ponderare.R audit privind conformitatea proceselor te"nologice$ a ec"ipamentelor te"nice cu cerinţele de mediu# R audit privind conformitatea produselor cu cerinţele de mediu prevăzute în standardele de securitate a muncii. audit vertical # urmăreşte verificarea tuturor ariilor funcţionale ale unei organizaţii. utilizarea şi instruirea privind utilizarea echipamentelor individuale de protecţie. & '?@@'. auditul de secundă parte este condus de părţi care au un interes în organizaţie. audit aleator # implică examinarea punctuală a unor aspecte.<. achiziţionarea. cum ar fi clienţii sau alte persoane în numele acestora. de exemplu.(-. .E"% 6% S"S$%M. audit care urmăre te o evaluare cantitativă . pentru analiza efectuată de management sau pentru alte interese interne. al calităţii.6"$. . •  79 =.6"$.A0% %S$% 0%A<"GA$ A.9. în funcţie de scopul auditului.  79 =. cum sunt cele care furnizează înregistrarea sau certificarea conformităţii cu cerinţele .6"$' • audit combinat # atunci când mai multe sisteme de management !al securităţii şi sănătăţii în muncă. auditul de terţă parte este condus de organizaţii de auditare externe independente. de mediu" sunt auditate împreună. fiecare arie este examinată privind conformitatea cu cerinţele aplicabile.< -%9$0.indicatorii pot avea diferite grade de importanţă."' • • audit orizontal # urmăreşte examinarea fiecărei arii funcţionale a unei organizaţii pentru a verifica gradul de corespondenţă şi implementare a cerinţelor.E"% 6% 6(M%9".  A<$% $"-.< 6% 9($A0% . în mod special în cazul organizaţiilor mici.  79 =. iar aprecierea se face prin acordarea unui puncta$ sau a unei valori procentuale. în multe cazuri. DB . sau în numele organizaţiei însăşi.0" 6% A. care sunt implicate într#o anumită problematică.9. &G A ')@@'. şi poate alcătui baza pentru o organizaţie pentru declaraţia pe proprie răspundere a conformităţii.$"<"GA$' • • audit care urmăre te o evaluare calitativă # indicatorii au aceeaşi importanţă şi sunt apreciaţi prin %a. & (@@'.E"% 6% S.9. • audit e&tern # include în general auditul de secundă parte şi auditul de terţă parte.< A. &u sau &u e cazul.<' • audit intern !denumit uneori audit de primă parte" # este condus de. independenţa poate fi demonstrată prin lipsa responsabilităţilor în activitatea care este în curs de auditare.

Centru uşurinţa delimitări lor auditurile de mediu au fost grupate în trei mari grupe !fig. motiv pentru care ar putea apărea confuzii în rândul celor care nu sunt familiarizaţi cu acest domeniu.• audit comun # atunci când două sau mai multe organizaţii cooperează pentru a audita un singur auditat. respectiv a unor pedepse maxime cu privare de libertate. solului. 4esigur că aceste avanta$e diferă ca importanţă de la o companie la alta. # îmbunătăţirea comunicării în interiorul întreprinderii. apei. # creşterea conştiinţei anga$aţilor şi a responsabilităţilor faţă de prote$area mediului. # reducerea riscului unor accidente de poluare ma$oră. # identificarea problemelor care solicită atenţie deosebită. # evitarea amenzilor. 2. # reducerea răspunderilor financiare. dar în general ele sunt următoarele: # asigurarea conformării cu strategia întreprinderii şi cu legislaţia de mediu. # îmbunătăţirea relaţiilor cu autorităţile de mediu. *. # creşterea potenţialului de a tragere a investiţiilor. # îmbunătăţirea imaginii publice.'". # îmbunătăţirea controlului poluării aerului. # îmbunătăţirea practicilor manageriale.!. AvantaHele auditului de mediu -n audit de mediu pregătit şi condus în mod adecvat poate aduce reale beneficii unei organizaţii anga$ate să acţioneze pe baza rezultatelor auditului. # minimizarea generării deşeurilor. cu avanta$e în planul competitivităţii. Auditul de Mediu 2ăspunderi Management Activităţi %onformare 2isc operaţional Achiziţie ănătate iguranţă /ntreprindere isteme Colitice#strategii Crobleme punctiforme 5oc 4eşeu Croduse 0ransport D? . # identificarea necesităţilor de instruire şi perfecţionare a personalului. $ipuri de audit de mediu /n prezent există numeroase tipuri de audit de mediu.#. 2.

datorii de mediu.Fig. /n multe ţări aspectele de protecţie a muncii şi siguranţă a proceselor sunt tratate cu cele de mediu.dentificarea zonelor cu risc potenţial asupra sănătăţii umane presupune: controlul incidentelor şi accidentelor anterioare şi a procedurilor de urgenţă.     # # # # # # # . Grupa Irăspunderi> Crima mare grupă cuprinde tipurile de audit care sunt realizate cu scopul obţinerii asigurărilor că activitatea companiei se încadrează în reglementările legale de mediu. 2. D* . . procesele productive.1.". clădiri. udit pentru evaluarea riscului. &biectivul auditului se concentrează asupra frecvenţei potenţiale de apariţie a unor evenimente generatoare de daune în mediu şi evaluarea consecinţelor acestora. controlul dispoziţiilor privind utilizarea echipamentului de protecţie. %onstă într#un proces de verificare a conformităţii cu legislaţia de mediu !limite de emisie.#. G. întreprinderi. prezente şi viitore. autorizaţii de funcţionare. %onformarea cu legislaţia în vigoare nu înseamnă neapărat că se reduce şi riscul potenţial al apariţiei acestor evenimente. monitorizarea expunerii la diferiţi factori de risc a personalului în diferite locuri de muncă. în cadrul acestui audit. de depozitare deşeuri.valuarea riscului identifică punctele din fluxul tehnologic în care pot avea loc accidente cu impact în mediu !începând cu aprovizionarea materiilor prime. Acesta poate presupune în unele cazuri prelevări de probe şi teste menite să cuantifice dimensiunea unor posibile anterioare pagube generate în mediu precum şi viitoarele costuri de remediere. =ipuri de audit de mediu. depozitarea şi distribuirea". 9oile abordări e&tind domeniul de uilizare a acestui tip de audit în anticiparea unor standarde mai severe1 în acoperirea unor zone logic nerstricţionate încă1 constituind o bază de plecare în elaborarea strategiei de mediu. verificarea modului de instruire a personalului expus la pericole. monitorizarea expunerii la diferiţi factori de risc a personalului în diferite locuri de muncă. . udit pentru pre-ac5i!iţie. evitând astfel posibile răspunderi.ste un domeniu specializat pentru experţii în asigurări. 2ezultatele acestui tip de audit pot modifica valoarea investiţiei şi de asemenea a$ută la parta$area clară a responsabilităţilor. /n prezent la cumpărarea unor terenuri. etc. obligaţii. udit pentru protecţia #i asigurarea muncii. verificare modului de instruire a personalului expus la pericole.1. companiile solicită şi efectuarea unui audit de mediu. verificarea dotărilor pentru măsuri de prim > a$utor.  udit de conformare > este cea mai comună formă de audit.

   2.2. acest audit este efectuat înainte de a se stabili planul de acţiune cu măsurile specifice de realizare. 'ste un audit de mediu e("austiv$ dar limitat la o singură activitate sau instalaţie) 'l combină multe din elementele celorlalte tipuri de audit$ iar atunci c*nd este condus cu scopul abordării celor mai mici detalii$ presupune consumuri considerabile de timp şi bani) %e regulă se au în vedere următoarele aspecte+ # examinarea istoricului amplasamentului. energie. & '?@@' sau . # utilizarea energie şi conservarea ei. a procesului de conştientizare şi comunicare a informaţiilor în cadrul diferitelor filiale. a conformităţii. .#. programelor de instruire şi specializare.ste utilizat punctiform. Are ca obiectiv controlul existenţei unei politici de mediu specifică şi cuprinzătoare pentru toate aspectele semnificative de mediu din întreprindere şi a modului în care aceasta este comunicată şi însuşită de toţi anga$aţii.MA . # evaluarea legislaţiei de mediu specifică activităţii. . materiale. pentru aspecte de mediu care necesită o deosebită atenţie şi sunt mai dificil de rezolvat. # bilanţul de materii prime. # autorizaţii. # procesul de producţie propiu#zis. combustibili. respectiv neconformităţii cu aceasta. # aprovizionarea.ste specific verificării unui sistem de management de mediu în conformitate cu unul din standardele .  Auditul amplasamentului1 sectorului de activitate. Grupa Iactivităţi> Adeseori pentru un audit de mediu !intern sau extern" este selectată o anumită activitate care constituie subiect de verificare atât din punct de vedere tehnic cît şi de management. uditul sistemului. . acorduri de mediu. a rolurilor şi responsabilităţilor. Acest tip de audit se realizează în vederea certificării !audit extern" sau pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii lui !audit intern". Grupa Imanagement> %ea de a doua grupă de audit se adresează sistemului de management de mediu.  uditul "ntreprinderii. împre$urimilor. apă. udit tematic. # emisii în aer.#. # alocarea responsabilităţilor.#. urmărindu#se în ce măsură acesta funcţionează şi este eficient. # depozitarea şi managementul deşeurilor. a modului de aplicare a politicii de mediu.!. depozitarea şi controlul materiilor prime. proceduri de urgenţă. 4e regulă. uditul politicii de mediu.ste iniţiat de consiliul de conducere al unei corporaţii !holding" cu scopul verificării structurii organizatorice. # prevenirea accidentelor. stabilindu#se zonele contaminate din prezent sau trecut. DD .

stau un număr de principii generale: # auditul se realizează la cerere pe baza unor obiective enunţate de client. cât şi a instituţiei acreditate din care acesta face parte. să solicite auditarea furnizorilor săi de materii prime şi materiale pentru a avea garanţia unei aprovizionări în condiţii de protecţie a mediului. indiferent de tipul de audit. # auditorii trebuie să fie obiectivi. 4e exemplu.     uditul de#eurilor. *. management. # auditul se realizează în condiţii de înalt profesionalism şi confidenţialitate. a rezultat un număr de caracteristici ce se regăsesc în logica tuturor modurilor de abordare a auditului şi care pot fi prezentate într#o schemă logică !fig. începând cu participarea la un dialog deschis şi terminând cu implicarea activă la implementarea recomandărilor finale ale auditului. respectiv a înregistrării ca produs Iverde>. 0ealizarea auditului de mediu 4in analiza a peste '@@@ audituri de mediu executate în 7* de ţări. pentru ridicarea şi depozitarea lor. %a o primă concluzie se poate sublinia faptul că auditul de mediu este parte a sistemului de management general au unei întreprinderi.ste esenţial însă. a devenit frecvent în companiile care investesc mult în managementul mediului. auditul transportului sau auditul furnizorilor. 5a baza oricărui audit de mediu. e adresează acelor activităţi care întretaie mai multe sectoare de interes pentru întreprindere. etapă necesară în obţinerea unei ecomarcări. .7". utilizare. . 2.valuarea completă a acestui impact înseamnă de fapt analiza ciclului de viaţă a produsului. uditul produsului./. de#a lungul diferitelor faze: proiectare. sectoriale. ambalare. proceduri" încorporând şi problemele legate de înţelegerile contractual cu alte companii.le demonstrează de asemenea că multe elemente pot fi comunicate în diferite tipuri de audit. autorităţi. fabricare. . constituind punctul de plecare în programele de minimizare a acestora la sursă. # auditul va fi condus conform unei proceduri sistematice cu etape bine definite. să fie stabilite încă din faza de elaborare a planului. cît şi graniţele în care este condus respectivul audit. e divide la rândul său în alte două tipuri de audit. cu referire la conformare. Aceste tipuri de audite prezentate ilustrează larga varietate de probleme care întră sub umbrela auditurilor de mediu. e disting trei faze în realizarea auditului de mediu: # activităţi pre#audit. etc. competenţi şi independenţi de locul auditat. Acesta ia în considerare diferite aspecte ale impactului produselor de mediu. # raportul final este întotdeauna în scris şi poartă obligatoriu semnătura. %el de#al doilea analizează managementul deşeurilor !practici. uditul activităţilor trans . ca atăt obiectivele auditului. D1 . depozitare. %erinţa esenţială pentru realizarea cu succes a unui audit este anga$amentul managerului general al întreprinderii de spri$in total. sisteme şi tehnologii. etc. Crimul identifică şi cuantifică sursele de generare a deşeurilor. care se realizează cu intenţia de a oferi informaţii despre performanţele de mediu a acesteia. atât a auditorului şef.

#A-4.0-5-. pregătirea chestionarului Auditul poate fi efectuat ai organizaţiei !auditori interni" sau de persoane din Cregătirea planului de de anga$aţi audit.A JSH-2A2. activităţi post#audit.mplementarea planului de acţiune uneistrategii strategiide de mediu mediu Clanificarea următorului audit Clanificarea următorului audit .valuarea .+. specifice fiecărei întreprinderi.nspectarea sectorului auditat trângerea datelor de evidenţă trângerea datelor de evidenţă . Cerioada necesară pentru finalizarea auditării tuturor A%0. A-4.0SP. # sunt specifice şi măsurabile. precum şi posibilităţile de îmbunătăţire a acestor proceduri.+. /n alegerea obiectivelor programului de audit. # sunt controlabile.mplementarea planului de acţiune D) şişia aunei .+. pot lucra şi în altă organizaţie unde pot efectua audit de mediu !în calitate de persoană fizică. # # 4. Auditul intern verifică dacă activităţile care îşi desfăşoară într#o organizaţie sunt în conformitate cu procedurile stabilite.nspectarea sectorului auditat . # sunt conduse. pregătirea chestionarului Crogramarea activităţilor în cadrul sectorului auditat exterior !auditor externE auditor de terţă parteE auditor de certificare" în cazul auditului de Crogramarea activităţilor în cadrul sectorului auditat resurselor necesare certificare. 0oate activităţile unei anumite organizaţii sunt supuse A%0. pentru a se asigura o evaluare imparţială. 4omeniul de aplicare a auditurilor realizate într#o organizaţie poate varia de la auditul unei simple proceduri până la auditarea activităţilor complexe.0SP. auditul identifică orice probleme în procedurile existente.0 0#A-4. # sunt operaţionale.0SP.0 unui audit pe o perioadă dată de timp.A A-4. JSH-2A2.#A-4. cu structură simplă îşi pot audita în tabilirea scopului şişi aa obiectivelor acelaşi timp toate activităţile.desfăşurarea auditului.0 /ntocmirea raportului final /ntocmirea raportului final 2ealizarea planului de acţiuni corective 2ealizarea planului de acţiuni corective .valuarea rezultatelor găsite . 4. electarea echipei de auditori Cregătirea planului de audit. C2.+. &rganizaţiile mici. Centru aceste organizaţii ciclul de audit este intervalul dintre tabilirea scopului obiectivelor electarea şi programarea sectoarelor pentru auditare auditări. Auditurile interne efectuate de către persoane independente de activitatea auditată electarea şi sunt programarea sectoarelor pentru auditare electarea echipei de auditori !nu poţi fi auditorul propriului departamentE serviciu".0-5-.valuarea rezultatelor găsite Hedinţa Hedinţa de de închidere închidere !prezentarea !prezentarea unor unor rezultate rezultate preliminare" preliminare" A%0. C& A%0. poate da consultanţă". trebuie să fie avut în vedere ca obiectivele alese să corespundă următoarelor criterii: # sunt importante. Alocarea Auditorii interni sau auditorii de primă parte pe lângă faptul că pot organiza audit Alocarea resurselor necesare în firma din care fac parte. C2. 4e asemenea.0SP. C& 0#A-4.valuarea datelor datelor !rezultatul !rezultatul constatărilor constatărilor şişi interpretarea rezultatelor" interpretarea rezultatelor" +erificarea datelor +erificarea datelor .0 activităţilor se numeşte ciclu de audit. Hedinţa de deschidere Hedinţa de deschidere .

ce cuprind respectarea cerinţelor relevante privind reglementările de mediu.. Auditul de mediu include analiza datelor reale necesare pentru evaluarea performanţi de mediu a organizaţiei. # # # # 3ta$ilirea scopului #i a o$iectivelor. inclusiv a acordului şi autorizaţiei de mediu. # perioada acoperită de audit. criterii de ierarhizare a reglementărilor. Fa!ele auditului de mediu. # criteriile de mediu care trebuie avute în vedere. copul fiecărui audit sau al fiecărei etape din ciclul de audit. criterii funcţionale. # # # /n stabilirea limitelor unui program de audit trebuie răspuns iniţial la trei întrebări: %e trebuie să cuprindă programul de audit de mediu. # activităţile de auditat. trebuie să definească şi să precizeze explicit: # domeniile acoperite. Crogramul de audit al oricărei organizaţii defineşte în scris obiectivele fiecărui audit sau ciclu de audit.Fig. G. criterii de localizare. &biectivele auditului se referă în special la evaluare sistemelor de management operaţional şi la determinarea conformării cu politica şi programul organizaţiei. D( .. după caz. ca scop şi cadru = %ând este complet un audit individual = %um pot fi selectate limitele pentru a optimiza resursele şi a corela eficienţele programului de audit global şi auditul individual al personalului sau serviciilor = 2ăspunsurile pot fi date pentru fiecare caz în parte în funcţie de: criterii organizatorice. inclusiv frecvenţa auditului pentru fiecare activitate.

programul de audit este aprobat de directorul general. conducerea şi personalul". loc de muncă. se realizează de către responsabilul managementului de mediu din organizaţie !2MM". documentaţia organizaţiei. Manualul trebuie să precizeze cine. secţie. 5a firmele mari programul de audit se realizează funcţie de procese. însă nu este şeful altora. /n cadrul firmelor mari există un departament responsabil cu problemele de mediu ale unităţii. documentaţie ce reprezintă dosarul organizaţiei. pe baza acesteia poate formula neconformităţi. # $ > temporare. manualul de management de mediu > nu este obligatoriu decât dacă optez pentru sistem integrat de calitate şi mediu. 5a firmele mici auditul se realizează cel puţin odată pe an. 4upă auditul de supraveghere urmează un audit la fiecare an iar la trei an audit de recertificare. 7. auditorul trebuie să primească documentaţia înainte de audit. Planificarea #i pregătirea pentru audit. precum şi evaluarea rezultatelor şi concluziilor auditurilor anterioare. Cachetul minim de documente trebuie să cuprindă: '. în special pentru asigurarea: # unei alocări corespunzătoare a resurselor. <u există o durată limită de efectuare a auditului. 4acă la auditul de supraveghere apar probleme de neconformare se suspendă certificatul pentru o perioadă de (@ de zile. realizarea auditului depinde de starea procesului ce urmează a fi auditat. Auditul intern se face cu minim două sau trei luni înainte de auditul de certificare. politica şi obiectivele de mediu !poate fi calitate şi mediu în situaţiile în care avem un sistem integrat calitate şi mediu". Acesta coordonează întreg sistemul de management de mediu şi este a$utat de responsabilii de mediu de la fiecare departament. 2MM este subordonat directorului general. # M > măsurabile. Jiecare audit este planificat şi pregătit. # A > actuale. conform obiectivelor. actualizate. certificatul se suspendă până la soluţionarea acestora. # 0 > realiste. &rganismul de certificare programează după un an un audit de supraveghere sau două audituri într#un an !la un interval de şase luni". 1@ . %ând se stabileşte un obiectiv trebuie să am un responsabil.electarea şi programarea sectoarelor pentru auditare şi implicit stabilirea programului de audit. peste programul de audit. # asumării rolului şi responsabilităţii fiecărei persoane implicate în procesul de audit !inclusiv auditorii. 4acă apar probleme grave de mediu se poate dispune audit. măsuri şi un termen de realizare a acestuia. 4acă în această perioadă nu se rezolvă neconformităţile. Cregătirea pentru audit trebuie să includă familiarizarea cu activităţile organizaţiei şi cu sistemul de management de mediu instituit în cadrul organizaţiei. ce face pentru implementarea politicii de mediu. B. Clanificarea auditului şi pregătirea acestuia îi revin responsabilului managementului de mediu. &biectivele trebuie să fie: # S > specifice. 5a auditul de certificare. 2MM hotărăşte când se face auditul şi unde.

auditul intern. 2aportul se semnează de conducătorul echipei de audit. # echipa nu va include nici o persoană aparţinând locului sau activităţii auditate. & '?@'7 !fig. /n general echipele sunt formate din B#? membrii din care doi sunt cu experienţă în problematica de mediu. # activitatea desfăşurată de organizaţie. monitorizare şi măsurare. o expertiză specifică de mediu. având inclusiv cunoştinţele relevante şi experienţă în domeniul mediului. competenţă. # atribuţiile fiecărui membru se stabilesc funcţie de competenţe şi experienţă. cerinţe legale şi alte cerinţe. auditorul trebuie să precizeze: # dacă au realizat documentele cerute expres de . # componenţele din cadrul echipei vor trebui să acopere în general. auditorul elaboreazăE întocmeşte raportul de analiză de documentaţie. specialist în activitatea auditată. neconformitate. Ce baza analizei de documentaţie.B". astfel: # numărul membrilor echipei se alege funcţie de complexitatea auditului. indispensabilă realizării auditului. e recomandă ca procedeul de alegere a membrilor echipei de audit să confere siguranţa că aceasta posedă experienţa şi expertiza generală. acţiune corectivă. al legislaţiei de mediu şi în funcţie de tipul auditului. iar unul. # calificarea auditorilor trebuie să răspundă cerinţelor . *. obiective. pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. # aprecierile referitoare la documentaţia consultată. tehnic şi legislativ. proceduri. precum şi cu pregătirea şi competenţa necesare auditării pentru atingerea obiectivelor stabilite. # locaţia organizaţiei. Auditurile de mediu sunt efectuate de persoane sau grupuri de persoane cu experienţa necesară în domeniile şi sectoarele auditate. 2aportul este tipizat. # responsabilul de audit trebuie să facă dovada unei bune cunoaşteri a problemelor şi să dispună de calităţi personale şi aptitudini necesare gestiunii şi conducerii eficiente a fazelor de audit. evaluarea conformării !cu legislaţia şi reglementările în vigoare". cele simple putând fi realizate de un singur auditor. controlul înregistrărilor. acţiune preventivă. domeniul politicii şi problemelor de mediu. comunicare. controlul operaţional !poate fi dezvoltată câte o procedură pentru fiecare proces". 4acă sunt sesizate neconformităţi nu dispun începerea auditului până la rezolvarea lor. controlul documentelor !procedură comună pentru sistemul integrat".?. al proceselor operaţionale. al procedurii de realizare a unui audit. & etapă importantă în realizarea unui audit de mediu o constituie selectarea ec+ipei de audit. # # # # # # # # # # # # procedurile de sistem > sunt '7 proceduri obligatorii: aspecte de mediu. 4acă nu există neconformităţi se dispune elaborarea planului de audit. # neconformităţile sesizate !se iau în discuţie doar neconformităţile sesizate din consultarea documentaţiei obligatorii". 1' . instruire şi conştientizare. managerial. & '?@@': politică.

Ec5ipa de audit de mediu. sinceritate. regulamentele.alităţi i aptitudini personale !tact. discuţiile se vor desfăşura doar în timpul lucrului fără a afecta pauza anga$aţilor şi respectând timpul prevăzut în planul de audit pentru fiecare serviciuE activitate. pregătirea concluziilor auditului. maturitate. obiectivitate.6iploma de absolvire învăţămJnt superior . Crocesul de audit cuprinde cel puţin următoarele etape: familiarizarea cu sistemele de management.xperienţă profesională pecializare în auditul de mediu !teoretică şi practică" %ompetenţă lingvistică . analizarea înregistrărilor. raportarea constatărilor şi a concluziilor auditului. # sunt distribuite aceste documente în mod controlat. o sistemul existent de gestionare a responsabilităţilor de mediu este eficient şi adecvat. G. răbdare. diplomaţie. integritate" Menţinerea competenţei în domeniu # # # Fig. ctivităţi de audit. auditorul întocmeşte o listă de verificare. 4upă conceperea planului de audit. evaluarea punctelor tari şi slabe ale sistemelor de management. a procedurilor scrise şi a altor documentaţii relevante. cu scopul de a evalua performanţa de mediu a activităţii auditate şi pentru a se stabili dacă: o respectă standardele. care reprezintă temele de discuţie: # sunt identificate documentele cuprinzând cerinţele legale. obiectivele şi ţintele. discreţie. Activităţile de audit trebuie să includă: discuţii cu personalul. obţinerea dovezilor relevante. 17 . este transmis 2MM care are obligaţia de a#şi anunţa colaboratorii. Clanul de audit este transmis organizaţiei cu cel puţin două săptămâni înainte. # # # # # # 5a auditare se ia în calcul programul de lucru al anga$aţilor întreprinderii. evaluarea constatărilor auditului.0. Cână în ziua auditului au dreptul să facă modificări în plan şi să anunţe auditorul. inspectarea echipamentelor şi a condiţiilor de operare.

implementat şi menţinut un procedeu pentru evaluarea periodică a conformărilor cu cerinţele legale aplicabile şi cu alte cerinţe la care subscrie organizaţia. # vă asiguraţi că sunt respectate cerinţele legale aplicabile tratării şi prevenirii neconformităţilor. # sunt păstrate înregistrări referitoare la aceste competenţe. întrucât acesta are capacitatea de a impune subordonaţilor săi să ofere a$utor echipei de audit. # este asigurată mentenanţa infrastructurii solicitate conform legii.ste important ca şedinţa de deschidere să se desfăşoare în prezenţa directorului general. în care se poate informa asupra constatărilor realizate ne dând însă informaţii despre neconformităţile sesizate. 5a sfârşitul fiecărui audit sau ciclu de audit auditorii trebuie să întocmească un raport de audit scris. Auditorul şef explică metodele folosite în audit. %onstatările şi concluziile auditului sunt comunicate oficial conducerii la cel mai înalt nivel. # sunt definite. a cărui formă şi conţinut trebuie să asigure o prezentare integrală şi oficială a tuturor constatărilor şi concluziilor auditului. sau informat. # vă asiguraţi că sunt identificate şi efectuate monitorizările. 4acă auditul este planificat pe mai multe zile. &biectivele fundamentale ale unui raport de audit scris sunt: # susţinerea prin documente a scopului auditului. *@T1@M din timpul auditului se alocă auditării proceselor principale de producţie. Hedinţa este condusă de auditorul şef. # planificarea acţiunilor şi a modului de organizare a urmăririi realizării acestuia. 4esfăşurarea auditului debutează cu şedinţa de deschidere. # întocmirea rapoartelor de audit de mediu. # vă asiguraţi că sunt respectate cerinţele legale aplicabile performanţelor MM de către furnizori şi furniturile aprovizionate. Auditorul semnează o declaraţie de confidenţialitate şi informează că va face consemnări asupra situaţiei constatate în timpul auditului. Cot face modificări în plan la nivelul orelor de auditare ale unor servicii. # politica MM include un anga$ament de conformare cu cerinţele legale. # întocmirea chestionarelor şi a protocoalelor de audit de mediu. &aportarea constatărilor #i conclu!iilor auditului. distribuţia lor este ţinută sub control şi se previne utilizarea neintenţionată a lor. # este asigurată competenţa personalului a cărui autorizare este cerută prin lege.chipa de audit are voie să solicite un însoţitor sau un martor pe perioada desfăşurării auditului. Auditul se desfăşoară pe fiecare schimb de lucru existent în întreprindere. Menţionam doar câteva dintre ele: # organizarea şi conducerea unui program de audit de mediu. . 5a auditul de certificare nu se acceptă ca modificare în planul de audit auditarea unui serviciuE proces care nu a fost anunţat. # evaluarea răspunsurilor şi conducerea interviurilor. # vă asiguraţi că documentele conţin cerinţe legale. /n auditul de mediu sau în materializarea programelor de audit al unei întreprinderi apar numeroase probleme care trebuie avute în vedere. etalonările dispozitivelor de măsurare impuse prin lege. se prezintă echipa de audit. cu condiţia să anunţ auditorul acesta să fie de acord iar modificarea să nu perturbe desfăşurarea auditului. . documentate şi comunicate atribuţiile şi responsabilităţile privind cerinţele legale. sunt actualizate. măsurările.a#ţi stabilit. la sfârşitul fiecărei zile se poate face o şedinţă de închidere a zilei. 1B # . se întreabă dacă se confirmă echipa de audit.

# 1? . după caz. +nc5eierea auditului. # oportunităţi de îmbunătăţire. corecţiile şi consemnate în scris. aici trebuie negociate şi decise acţiunile corective. este anunţat 2MM care îşi asumă neconformităţile şi semnează pentru acestea având obligaţia de a le elimina. Jinalul ultimei zile de audit. 4upă această discuţie se adună toată echipa de audit şi se pun de acord asupra neconformităţilor constatate. se fac doar trimiteri la acesta. # susţinerea prin documente a necesităţii acţiunilor corective. # neconformităţile. Centru neconformităţi se formulează observaţii cu termen de soluţionare de până la un an de zile. # furnizarea de informaţii conducerii despre eficacitatea şi acurateţea măsurilor de monitorizare a impactului de mediu al organizaţiei. nereluând însă tot ce sa notat în raportul de neconformitate. /n şedinţa de închidere nu se dă raportul de audit sau raportul de neconfirmitate. Crocesul de audit se încheie cu pregătirea şi implementarea unui plan adecvat de acţiuni corective. 2aportul de audit trebuie să cuprindă: # constatările auditului. 4upă această etapă se intră în şedinţa de închidere unde sunt anunţate public neconformităţileE constatările. e instituie mecanisme funcţionale corespunzătoare care să asigure urmărirea rezultatelor auditului. după ce au fost auditate toate procesele de producţie este rezervată discuţiilor cu 2MM.situaţia conformării la politica de mediu a organizaţiei şi progresul în domeniul mediului al organizaţiei. Hedinţa poate dura între '* minute şi o oră.