P. 1
1.Audit Mediu

1.Audit Mediu

|Views: 10|Likes:
Published by vika_caranfil

More info:

Published by: vika_caranfil on Jan 09, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/23/2014

pdf

text

original

Sections

  • 1.1. Generalităţi
  • 1.!. "nstrumente ale managementului de mediu
  • 1.!.1."nstrumente pentru analiză i evaluare
  • 1.!.!. "nstrumente pentru acţiune
  • 1.!.#."nstrumente de comunicare
  • Stadiile implementării unui sistem de management de mediu
  • !.!. .onducerea unui program de audit
  • !.#. (biectivele i amploarea programului de audit
  • !./. 0esponsabilităţi1 resurse i proceduri ale programului de audit
  • !.2. "mplementarea programului de audit
  • !.3. Monitorizarea i analizarea programului de audit
  • !.4. Activităţi de audit
  • !.4.1. "niţierea auditului
  • !.4.!. Analiza documentelor
  • !.5.!. Alocarea activităţilor în cadrul ec+ipei de audit
  • !.5.#. -regătirea documentelor de lucru
  • !.).!. .omunicarea pe parcursul auditului
  • !.).#. 0olul i responsabilităţile g+izilor i observatorilor
  • !.)./. .olectarea i verificarea informaţiilor
  • !.).2. Generarea constatărilor auditului
  • !.).3. 6esfă urarea edinţei de înc+idere
  • !.1*. -regătirea1 aprobarea i difuzarea raportului de audit
  • !.11. 7nc+eierea raportului
  • !.1!. 6esfă urarea activităţilor de urmărire rezultate din audit
  • !.1#.#. Menţinerea i îmbunătăţirea competenţei
  • !.1#./. %valuarea auditorilor
  • #.1.!. -olitica de mediu
  • #.1./..erinţe legale i alte cerinţe
  • #.1.2.(biective1 ţinte i programe
  • #.!.#..omunicare
  • #.!./.6ocumentaţie
  • #.!.2..ontrolul documentelor
  • #.!.3..ontrolul operaţional
  • #.!.4.-regătirea pentru situaţii de urgenţă i capacitate de răspuns
  • #.#.!.%valuarea conformării
  • #.#.#.9econformitate1 acţiune corectivă i acţiune preventivă
  • #.#./..ontrolul înregistrărilor
  • #.#.2.Audit intern
  • #./.Analiza efectuată de management
  • /. "S( 1/*1* – G+id pentru audit de mediu. -rincipii generale
  • /.1..erinţe pentru un audit de mediu
  • /.#.(biectivitate1 independenţă i competenţă
  • /./.-rofesionalism
  • /.2.-roceduri metodice
  • /.3..riterii1 dovezi i constatări ale auditului
  • /.3.1. 7ncrederea în constatările i concluziile auditului
  • /.4. 0aport de audit
  • 2.1. (biectivele auditului de mediu
  • 2.!. AvantaHele auditului de mediu
  • 2.#. $ipuri de audit de mediu
  • 2.#.1. Grupa Irăspunderi>
  • 2.#.!. Grupa Imanagement>
  • 2.#.#. Grupa Iactivităţi>
  • 2./. 0ealizarea auditului de mediu

1. Auditul în cadrul Sistemului de Management de Mediu 1.1.

Generalităţi
Monitoringul efectiv al poluării nu poate fi realizat exclusiv pe soluţii tehnologice, ci trebuie abordat în baza unui sistem de management de mediu, integrat managementului general al întreprinderii. Având în vedere reglementările legislative în domeniul protecţiei mediului şi preocupările populaţiei, agenţilor economici în ceea ce priveşte protecţia mediului şi reducerea poluării în contextul dezvoltării durabile, se poate constata o orientare a preocupărilor companiilor către introducerea istemelor de management de Mediu ! MM". Astfel se creează o structură sistematică de integrare a problematicii de mediu în toate aspectele activităţii unei întreprinderi. copul introducerii unui MM nu constă numai în conformarea cu legislaţia de mediu şi minimizarea riscurilor financiare, ci şi îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu, asigurându#se astfel o bună imagine şi o serie de avanta$e pe piaţa competiţională. %onceptul de MM a fost introdus pentru prima dată în &landa în anul '()*, în prezent acesta fiind adopta în ţările din +estul ,uropei, Asia, -A, %anada, ,uropa %entrală şi de ,st. .niţial, interesul ţărilor era concentrat spre dezvoltarea componentelor legislative şi de reglementare ca şi a structurilor organizatorice care să asigure încadrarea activităţii economice în limitele permise de standardele de mediu. /n aceste condiţii răspunsul industriei era dat ca reacţie la apariţia problemelor, îndeosebi a celor de neconformare cu reglementările existente. .nvestiţiile erau preponderent în soluţii tehnologice de depoluare. 0reptat s#a trecut la integrarea politicii ecologice în politica economică a întreprinderii. /n anul '()1, 2aportul 3rundland al %omisiei Mondiale asupra Mediului şi 4ezvoltării a introdus termenul de dezvoltare durabilă şi a îndemnat industriile să#şi dezvolte sisteme eficiente de management de mediu. 5a 2io de 6aneiro în '((7, a avut loc consfătuirea care a pus bazele planurilor de dezvoltare durabilă. A rezultat consensul global şi anga$amentul politic !Agenda 7'" pentru începerea colaborării între guverne, întreprinderi, organizaţii neguvernamentale, în vederea găsirii soluţiilor pentru rezolvarea problemelor primordiale pentru mediu. %u acest prile$ s#a hotărât ca &rganizaţia .nternaţională pentru tandardizare !. &" să elaboreze o serie de standarde dedicate sistemului de management de mediu. istemul de Management de Mediu ! MM" este definit ca fiind o 8componentă a sistemului general de management ce include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, revizuirea şi menţinerea politicii de mediu9. -n istem de Management de Mediu ! MM" are ca obiectiv principal să a$ute o companie în: # identificarea şi controlul aspectelor de mediu, a impacturilor şi riscurilor relevante din companie; # satisfacerea politicii de mediu a obiectivelor şi ţintelor, inclusiv conformarea cu legislaţia de mediu; # definirea unui set de principii de bază care să orienteze activităţile viitoare vizând responsabilităţile de mediu; # stabilirea unor creşteri ale performanţei de mediu a companiei, pe baza unui bilanţ costuri#beneficii;

'

# # #

determinarea resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor; definirea responsabilităţilor, autorităţii şi a procedurilor care să asigure implicarea fiecărui anga$at al companiei, în reducerea impactului negativ asupra mediului; realizarea unui sistem eficient de comunicare în interiorul companiei şi asigurarea unei instruiri a personalului.

istemul de Management de Mediu ! MM" răspunde abordării cunoscute managementului calităţii şi anume: 8planifică, execută, verifică, îmbunătăţeşte9 !fig. '.'".

Fig. 1.1. Ciclul acţiunilor PEVI specific pentru o activitate socio-economică. istemul de Management de Mediu ! MM" reprezintă un instrument de identificare şi rezolvare a problemelor specifice de mediu care poate fi implementat într#o companie în diferite modalităţi, depinzând de condiţiile specifice. <u există un singur MM aplicabil la toate companiile. %erinţele diferă !variază" în funcţie de necesităţile operaţiilor specifice şi de sistemul de conducere a afacerilor din locul respectiv. %onducerea întreprinderii trebuie să ţină cont de: 8ce dorim să obţinem prin propriul MM=9: # costuri de fabricaţie reduse > eficienţă redusă; # abilitatea de a ne vinde produsele; # alinierea la legislaţia în vigoare; # conformarea la presiunile comunităţii; # evitarea problemelor de mediu la procesele noi; # dezvoltarea de produse noi, acceptate pe scară mai largă; # pregătirea întreprinderii pentru investitori sau pentru oportunităţi de asociere; # răspunsul la cerinţele clienţilor; # certificare conform . & '?@@@; # un mediu mai curat pentru copii.

7

4in punct de vedere a evoluţiei standardelor din domeniul MM sunt de reţinut cele la nivel european ,MA !,nvironment Management and Audit cheme" şi cele la nivel internaţional . & '?@@' şi '(@@'. istemul de management de mediu va diferi în funcţie de tipul, natura, mărimea, complexitatea activităţii, produselor şi serviciilor companiei. ,xistă însă un număr de elemente de bază care se găsesc în comun tuturor MM. Acestea includ: # obţinerea anga$amentului din partea managerului general al companiei privind dorinţa şi spri$inul în implementarea sistemului de management de mediu; # analiza iniţială: stabilirea exactă a poziţiei unde se află compania în relaţie cu mediul. %onstituie baza de pornire în implementarea MM, faţă de care se va $udeca ulterior şi îmbunătăţirea performanţei de mediu; # politica de mediu, de obicei publicată în scris ca declaraţie a politicii de mediu, exprimând anga$amentul managerului general de a se conforma legislaţiei de mediu şi de a urmări îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu. /n felul acesta, se asigură nu numai responsabilitatea pentru implementarea politicii de mediu, dar şi suportul necesar acesteia; # programul de mediu sau planul de acţiune, care pornind de la identificarea aspectelor de mediu şi a impactului asociat acestora, conţine măsurile ce vor fi luate de#a lungul unei perioade de timp. /n fapt, acesta traduce politica de mediu a companiei în obiective şi ţinte, identifică activităţile necesare atingerii acestora, defineşte responsabilităţile anga$aţilor şi resursele financiare corespunzătoare; # structuri şi responsabilităţi: definirea, atribuirea şi comunicarea structurilor, responsabilităţilor şi autorităţii de mediu necesare pentru a implementa MM. %onştientizare, motivare şi furnizare de cunoştinţe corespunzătoare printr#un program de instruire. +a fi desemnat un reprezentant al managementului companiei, responsabil cu activitatea de protecţie a mediului; # integrarea managementului de mediu în managementul general al companiei > include proceduri pentru înglobarea cerinţelor de mediu în toate sectoarele specifice companiei, cum ar fi: aprovizionare, marAeting, cercetare#dezvoltare, serviciu financiar etc. # # # # # # # # Aceste proceduri pot conţine: sistemul de comunicare internă; controlul documentelor; controlul operaţional; evaluarea riscului şi pregătirea planurilor şi procedurilor de urgenţă în vederea asigurării unui răspuns corespunzător în cazul incidentelor neprevăzute şi accidentale; monitoring, măsurători şi proceduri de înregistrare > necesare pentru a înregistra şi evidenţia pe bază de documente, rezultatele acţiunilor întreprinse; acţiuni preventive şi corective > în vederea eliminării cauzelor existente sau potenţiale privind neconformarea cu obiectivele, ţintele stabilite iniţial; auditul sistemului de management de mediu > stabilirea şi menţinerea programelor de auditare a sistemului de management de mediu cu o frecvenţă dictată de natura operaţiilor; analiza managementului de mediu > evaluarea făcută de managerul general asupra tuturor aspectelor semnificative ale MM, pentru a identifica necesitatea unor posibile schimbări in sistem.

B

pe plan intern. o asigură o imagine îmbunătăţită. impactului asupra ecosistemelor. apă. zgomotului. o a$ută în dezvoltarea şi transferul tehnologiilor. o reducerea deşeurilor şi ambala$elor.politica – monitorizare . o asigură profit dintr#o ofertă de produse 8verzi9. probleme. o asigură economii financiare prin minimalizarea consumurilor de energie şi materii prime.actualizarea obiectivelor i a ţintelor. o facilitează obţinerea autorizaţiei de funcţionare. o reducerea emisiilor în aer. o elimină posibile conflicte între standardele MM naţionale prin introducerea unui standard internaţional. o a$ută la reducerea răspunderilor şi riscurilor de mediu. o asigură o implicare mai mare a anga$aţilor în activitatea întreprinderii. o asigură un program de mediu proactiv. # # # ? . înainte ca acestea să fie descoperite din exterior. o oferă avanta$e în relaţiile publice prin posibilitatea comunicării anga$amentului de a asigura un mediu încon$urător curat. din punct de vedere al protecţiei mediului: o reduceri ale consumurilor de materii prime şi energie. sigur şi sănătos. sol. # din punct de vedere comercial: o demonstrează beneficiarilor că întreprinderea răspunde exigenţelor de mediu. din punct de vedere al reglementărilor: o demonstrează anga$amentul întreprinderilor faţă de autorităţile guvernamentale. pentru conformare şi îmbunătăţire continuă.analiză efectuată de conducere . o satisface criteriile investitorilor. o a$ută accesul la împrumuturi bancare. financiar: o facilitează relaţiile cu companiile de asigurare. o răspunde cerinţelor potenţiale !naţionale şi internaţionale" ale relaţiilor comerciale.Crocesul realizării în practică a îmbunătăţirii continue implică următoarea succesiune a celor patru elemente de bază ale sistemului de management: audit intern . 4intre avanta$ele introducerii unui istem de Management de Mediu într#o companie se pot menţiona: # din punct de vedere operaţional: o identifică şi corectează. o elimină posibilele costuri determinate de neîncadrarea în standardele naţionale de mediu. o îmbunătăţeşte competitivitatea pe piaţa internaţională.

le au fost promovate în numeroase ţări. fiind la îndemâna companiilor pentru a fi adoptate şi utilizate în mod voluntar fără presiuni legislative. evaluarea tehnologică > stabileşte efectele potenţiale ale unei noi tehnologii înainte de implementarea sa. "nstrumente ale managementului de mediu -n istem de Management de Mediu în ansamblu trebuie să ofere toate detaliile necesare pentru evaluarea impactului asupra mediului a tuturor proceselor şi procedurilor.1.nstrumentele pentru analiză şi evaluare sunt de tipul următor: metode de comparare a performanţelor de mediu proprii cu realizările de vârf în domeniu. ambalare. distribuţie şi comercializare. previziunile strategice. conceptele de dezvoltare. # # # # * . cu scopul final al îmbunătăţirii performanţelor de mediu ale întreprinderilor. evaluarea cheltuielilor pentru protecţia mediului !contabilitate de mediu".!. pe de altă parte.". proiectare. auditul de mediu. prelucrarea. metoda prin care sunt evaluate consumurile de energie şi materii prime pe de o parte şi impactul asupra mediului. în fazele reprezentative ale desfăşurării proceselor pentru obţinerea unui produs şi ale utilizării lui !începând cu extracţia materiilor prime. prelucrare. utilă în ierarhizarea alternativelor de control a proceselor de poluare. până la depozitarea produsului uzat".1. fără efecte negative asupra mediului. aceste instrumente se împart în trei mari categorii: # pentru analiză şi evaluare. evaluarea costului total > a$ută la identificarea următoarelor patru tipuri de costuri pentru un produs. evaluarea riscului asupra mediului şi a sănătăţii umane este realizată cu scopul stabilirii unor măsuri de prevenire a apariţiei unor incidente. /ntr#o clasificare generală. & dată cu evoluţia înregistrată la nivelul managementului de mediu au devenit operaţionale o serie întreagă de instrumente manageriale de protecţie a mediului. utilizarea. accidente. "nstrumente pentru analiză i evaluare # # # # # . reciclarea. # pentru acţiune. conformare". potenţiale răspunderi !plata unor remedieri în mediu" sau costuri mai puţin tangibile !cum ar fi relaţiile cu publicul. folosit pentru a verifica conformarea cu legislaţia specifică şi de a evalua practicile şi procedurile de mediu. Aceste instrumente sunt structurate astfel încât să îmbunătăţească sistemul de luare a deciziilor. analiza cost # beneficiu.!. transportul. . evaluare ciclului de viaţă. # pentru comunicare. o bună imagine etc. aplicat în faza de proiectare cu scopul identificării impactului potenţial. astfel încât să faciliteze: luarea deciziilor. evaluarea impactului de mediu. costuri ascunse !monitoring. proces sau proiect: costuri directe. 1. de informare a managerilor şi a altor categorii de personal. evaluarea iniţială a calităţii mediului !diagnoză" se realizează pentru a stabili punctul de plecare într#o acţiune ecologică.

procesele şi resursele. pentru clienţi sau pentru proprii anga$aţi.# indicatorii dezvoltării durabile > diferiţi de indicatorii economici convenţionali şi care integrează aspectele de mediu în aprecierea progresului economic.!. "nstrumente pentru acţiune # # # # # /n categoria acestor tipuri de instrumente sunt incluse: sistem de management de mediu. & '(@'' care abordează în comun problema auditului calităţii şi mediului. . management total al calităţii şi mediului a fost acceptat ca un instrument vizând îmbunătăţirea performanţelor întregii activităţi incluzând şi managementul de mediu. & '?@@@.voluţia conceptelor privind problematica mediului impune şi o evoluţie a standardelor . procedurile. în acest sens alocarea optimă a resurselor pentru mediu reclamă utilizarea cantităţii optime a fiecărei resurse comparativ cu preţurile altor factori economici de producţie. înţelegeri voluntare > focalizate pe atingerea unor obiective de mediu dincolo de cerinţele legii. . # # 1.xistă o tendinţă de abordare integrată a sistemelor de management a calităţii. 1. %a o exemplificare a acestei tendinţe o reprezintă standardul . politica de mediu. termen care descrie o procedură devenită oficială în multe ţări. parteneriat în favoarea protecţiei mediului. protecţiei sănătăţii şi a riscului. responsabilităţile. "nstrumente de comunicare /n categoria instrumentelor de comunicare în interiorul întreprinderii şi în afara ei. D . conform căreia un produs cu un nivel acceptabil de impact asupra mediului poate primi o etichetă ecologică. incluzând conformarea cu întreaga legislaţie de mediu specifică întreprinderii. reprezintă obiectivele şi principiile ce stau la baza acţiunilor de protecţie a mediului. al căror scop este de atingere a obiectivelor de mediu cu costuri cât mai mici. o identificarea celor mai importante efecte de mediu. pentru a implementa politica de mediu a întreprinderii.#. sunt incluse: # rapoarte anuale. eco # marcarea !eco # eticheta". # informaţii pentru mass#media.tapele ce trebuie parcurse pentru a se atinge un sistem de management de mediu eficient sunt: # C # plan > planificare: o definirea politicii de mediu. dependenţă şi izolare în înţelegeri mutuale precum şi interdependenţa acceptată. mediului. în general realizate pentru a transforma poziţiile de confruntare. # rapoarte interne pentru evidenţa MM. .!. pârghii economice.!. care stabileşte structura organizatorică. o planul de acţiune şi demararea introducerii MM. practicile.

M. o verificare şi certificare. o neconformitate. o structura organizatorică şi responsabilitate.o o o # cerinţele legale. # stabilirea şi implementarea programului de management de mediu. # stabilirea. o gestionarea funcţionării.mplementarea unui sistem de management de mediu presupune parcurgerea următoarelor stadii de lucru: # conştientizarea şi anga$area conducerii. # emiterea formei finale a politicii de mediu. # îmbunătăţirea continuă a performanţei globale de mediu. A > act > ameliorare: o un ciclu de ameliorare E îmbunătăţire continuă.". # analiza efectuată de conducere. acţiuni de corectare şi prevenire. Stadiile implementării unui sistem de management de mediu . o documentaţia MM.M..M. # acţiuni în situaţii de urgenţă.M. # auditul de mediu ! . sensibilizare şi competenţă. 1 . # acţiuni corective şi preventive. % > checA > controlare: o control intern. definirea programului de management de mediu. # definirea obiectivelor generale Especifice şi a ţintelor de mediu. o supraveghere şi măsurare continuă. o prevenirea şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă. # monitorizare şi măsurare. şi a structurii funcţionale implicate. definirea obiectivelor de atins. # stabilirea scopului . o auditul MM. o formare. o verificarea direcţiunii. documentarea si implementarea . # # 4# do > acţiune: o introducerea MM > ului.M. o comunicare. o declaraţia de mediu.M. capacitate de răspuns. # realizarea unei analize iniţiale de mediu şi stabilirea: aspectelor semnificative si impacturilor de mediu. # controlul operaţional al aspectelor semnificative de mediu. o gestionarea documentaţiei. o înregistrări.

făcut de companie. # evaluarea preliminară a impactului pe care activităţile şi produsele noi o vor avea asupra mediului. # colaborarea cu autorităţile în vederea minimalizării riscurilor şi accidentelor de mediu. # reclamaţii din partea populaţiei din zonă privind poluarea mediului de către întreprindere. nali!a "ntreprinderii #i identificarea aspectelor activităţilor care au impact asupra mediului. precum şi cu alte cerinţe pe care organizaţia le#a adoptat. # compararea regulată a programului de acţiune de mediu cu politica de mediu. # realizarea sistematică a obiectivelor de mediu. accidentelor din trecut.Definirea politicii de mediu. să fie documentată. 7. ea poate constitui pilonul de bază al MM.7": ) . # # # # # # Politica de mediu !anexa '". # sensibilizarea şi eco#conştientizarea anga$aţilor. Analiza preliminară este obligatorie. # informarea clienţilor despre pericolele pe care produsele şi serviciile le reprezintă faţă de mediu. produselor sau serviciilor organizaţiei. # toate practicile şi procedurile existente în materie de management de mediu. implementată. # obligarea furnizorilor şi subcontractanţilor să respecte normele şi prevederile de mediu aplicate în cadrul întreprinderii. # evaluarea şi rezultatele anchetelor. Coate constitui baza elaborării programului de mediu şi definirii obiectivelor de mediu. # prevenirea sau diminuarea riscurilor de emitere a substanţelor poluante şi de risipire a energiei în caz de accident. dimensiunilor şi impactului asupra mediului al activităţii. implementează şi menţine proceduri referitoare la aspectele de mediu !anexele 7. care descrie măsurile care se vor lua în vederea protecţiei mediului încon$urător. # luarea de măsuri pentru diminuarea. &rganizaţia stabileşte. Acest anga$ament emis de conducerea întreprinderii trebuie să se bazeze pe următoarele aspecte: # examinarea şi supravegherea activităţii întreprinderii dumneavoastră şi analiza punctelor critice pentru mediu. Colitica de mediu trebuie să: corespundă naturii. produsele şi serviciile. prevenirea şi eliminarea poluării mediului. să includă un anga$ament de conformitate cu legislaţia şi cu reglementările de mediu aplicabile. un document public. menţinută şi comunicată întregului personal. # informarea completă a publicului larg şi un dialog deschis despre impactul pe care întreprinderea îl are asupra mediului. să ofere cadrul pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor generale şi obiectivelor specifice de mediu. 7. să includă un anga$ament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării. Analiza trebuie să examineze următoarele probleme: # impactul ma$or pe care îl au activităţile. # cerinţele şi prevederile legale din domeniu.'. cu a$utorul unor tehnici adecvate. să fie disponibilă pentru public.

fiind necesară urmărirea modificărilor survenite. Clanul de activitate de mediu este o metodă bine definită. o emisie. va stabili modul în care se va face evaluarea impactului produs de aspectele de mediu identificate. un consum sau o reutilizare a unui material. 2elaţia dintre aspectul de mediu şi impact este o relaţie de tip cauză > efect. B. e vor stabili şi menţine obiective generale şi specifice de mediu documentate la fiecare nivel şi funcţie relevantă. crt. -n MM poate fi foarte util în respectarea legislaţiei din domeniu. Prevederi legale #i alte cerinţe !anexa ?".' sunt prezentate câteva exemple de aspecte de mediu. care face posibilă atingerea obiectivelor prin date concrete şi o încadrare strictă în timp. . &rganizaţia trebuie să documenteze şi să actualizeze aceste informaţii. B. !vezi procedura specifică" şi stabilirea acelor aspecte de mediu care au: # impact semnificativ.vacuare de ape uzate %reşterea randamentelor Escăderea consumului de carburant . '.'. &biectivele de mediu derivă din politica de mediu.7". epuizarea unei resurse naturale. /n cazul nerespectării legilor. 5a stabilirea obiectivelor se ia în consideraţie politica de mediu.# # procedura pentru identificarea aspectelor de mediu care au sau pot avea impact semnificativ. 7.xemplu: o deversare.mpact de mediu asociat Coluarea soluluiE apei freatice Coluarea apei %onservarea resurselor naturale Crocedura privind evaluarea impactului !anexa B.xemplu: poluarea sau contaminarea apei. produsului sau serviciului unei organizaţii care ar putea avea un impact benefic sau nociv asupra mediului. produs sau serviciu" 0ransport de carburanţi %urăţătorie chimica !serviciu" Croiectarea unui automobil !produs" Aspecte de mediu Aspect de mediu curgeri accidentale . # impactul se referă la modificarea ce se poate produce asupra mediului ca rezultat al unui anumit aspect.1 <r. &biectivele şi planul MM#ului ( . ursa !activitate. trebuie să asigure că aspectele semnificative de mediu sunt luate în considerare la stabilirea. /n tabelul '. implementarea şi menţinerea MM. prevederile legale şi de reglementare. aspectele semnificative sunt luate în considerarea la stabilirea obiectivelor de mediu. B. trebuie întreprinse acţiuni de corectare. Acestea trebuie corelate cu politica de mediu. şi se explică prin faptul că: # aspectul de mediu se referă la un element al activităţii. $abelul 1. aspectele de mediu semnificative precum şi punctele de vedere ale părţilor interesate. . # impact nesemnificativ.

Centru atingerea lor. cantităţi ale unor poluanţi specifici !<&F. numărul incidentelor de mediu !ex. comerciale şi operaţionale. îmbunătăţesc cu adevărat performanţa de mediu a întreprinderii. raportată la cantitatea de produs finit. reactualizate şi comunicate celor interesaţi în mod regulat. # mi$loace şi termene de realizare. G%. '@ . cantitatea de deşeuri produse. formularea lor este clară şi nu poate fi interpretată. &F. anga$aţii sunt ţinuţi la curent în mod regulat despre stadiul de desfăşurare. # aspectele semnificative de mediu. în perioada de exploatare şi la eliminare. care să includă: # desemnarea responsabilităţilor. sunt trecute pe hârtie. # punctele de vedere ale părţilor implicate. cantitatea de emisii !%&7". # opţiunile tehnologice. dega$ări neintenţionate". . o$iectiv specific% scăderea cu zece procente a consumului de energie necesară în fabricaţia produsului F. %&. # promovarea mediului şi sensibilizarea anga$aţilor şi a comunităţii din $ur. măsurabile când este posibil. implementează şi menţin unul sau mai multe programe. obiectivelor specifice şi programelor trebuie să se ia în considerare: # prevederile legale şi alte cerinţe pe care organizaţia le#a adoptat. se stabilesc. &biectivele pot include anga$amente de genul: # reducerea deşeurilor şi a utilizării resurselor. indicator% cantitatea de combustibil şi de electricitate utilizată pe unitatea de produs F. în cazul realizării lor. # reducerea sau eliminarea emisiilor poluante. # reproiectarea produselor în vederea minimizării impactului asupra mediului în procesul de producţie. cuantificate şi conţin date limită. # # # %&emple' o$iectiv general% reducerea consumului de energie necesară în fabricaţia produsului F.ndicatorii performanţei de mediu pot fi: cantitatea de materii prime sau energie utilizată. sunt în concordanţă cu principalele impacturi asupra mediului ale activităţii. abateri de la limite". procent de deşeuri sau ambala$e reciclate. # cerinţele financiare.trebuie scrise. eficienţa utilizării acestora. numărul de reclamaţii. . Cb". numărul accidentelor de mediu !ex. # # # # # # # # # # # # # # # %aracteristicile obiectivelor şi a ţelurilor: sunt documentate la toate nivelurile relevante.le trebuie să reflecte politica de mediu a întreprinderii concentrându#se pe prevenirea poluării. 5a stabilirea obiectivelor generale. investiţii în protecţia mediului.

reale sau posibile ale activităţilor lor. să implementeze şi să menţină proceduri de conştientizare a personalului care îndeplineşte sarcini pentru ea sau în numele ei cu privire la: # importanţa conformităţii cu politica de mediu. # accidentele şi incidentele.7 sunt prezentate exemple de tipuri de instruire". Centru aceasta este nevoie de informaţii. . instruire #i con#tienti!are . implementate şi menţinute. &esurse. responsa$ilităţi #i autorităţi. atri$uţii. # introducerea unor procedee noi de producţie. Competenţă. procedurile. # consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile operaţionale specificate. inclusiv cu cerinţe referitoare pentru pregătirea situaţiilor de urgenţă şi a capacităţii de răspuns. activitatea fiecărui anga$at poate contribui în mod pozitiv la eco# conştientizarea întreprinderii dacă propune inovaţii tehnice. . &rganizaţia trebuie să asigure instruire sau să întreprindă alte activităţi pentru a satisface aceste necesităţi şi trebuie păstrate înregistrări în acest sens. responsabilităţilor şi autorităţilor privind funcţionarea MM. # schimbarea posturilor de muncă. adresează '. Asigurarea resurselor necesare pentru implementarea şi controlul MM include: # resurse umane. responsabilităţile şi autoritatea pentru: # a asigura că cerinţele referitoare la MM sunt stabilite. 0ip de instruire %ui i se crt.nstruire pentru %onducerea la &bţinerea '' copul anga$amentului. cerinţele MM. # a raporta conducerii la cel mai înalt nivel performanţele MM pentru analizare şi ca bază pentru îmbunătăţirea acestuia. # calificări specializate.!. 4e asemenea trebuie să stabilească. $ipuri de instruiri <r.Implementare #i funcţionare. /n cadrul MM#ului trebuiesc evaluate nevoile iar după aceea să organizăm trening#uri având în vedere următoarele: # persoanele implicate în sistemul de management. # atribuţiile şi responsabilităţile ce le revin în realizarea conformităţii cu politica de mediu.ndiferent de dimensiunea întreprinderii şi de domeniul de activitate. # impacturile semnificative asupra mediului. îşi modifică comportamentul şi spri$ină dezvoltarea întreprinderii. 4efinirea documentelor şi comunicarea atribuţiilor. # resurse tehnologice şi financiare. cu procedurile şi cerinţele MM. # anga$aţii a căror activitate are un impact semnificativ asupra mediului !în tabelul '. sosirea unor noi anga$aţi. trening#uri şi însuşirea de noi abilităţi. . # introducerea unor noi produse tehnice. <umirea unui reprezentant care în afara altor responsabilităţi să aibă definite atribuţiile. $abelul 1. # legislaţia din domeniu.

nstruire pentru conştientizarea fiecărui anga$at privind impactul activităţii fiecăruia asupra mediului 0rebuie să se stabilească şi să se menţină proceduri pentru ca tot personalul să fie conştientizat de !anexele *. # să se aibă în vedere procesul de comunicare externă privind aspectele semnificative de mediu şi deciziile luate. planuri. Atenţionare' personalul care îndepline te sarcini ce pot avea impacturi semnificative asupra mediului trebuie să aibă competenţa necesară. Comunicarea. operaţionale. inclusiv cu cerinţele referitoare la pregătirea situaţiilor de urgenţă şi a capacităţii de răspuns. ale activităţilor lor. cerinţele . /mbunătăţirea competenţelor Anga$aţii cu responsabilităţi în domeniul mediului Anga$aţii ale căror acţiuni pot afecta conformitatea stabilirea şi alinierea la politica de mediu a organizaţiei. . inginerie. Asigurarea conformităţii cu cerinţele interne şi de reglementare. pentru: o comunicarea internă între diferite niveluri şi funcţii. # atribuţiile şi responsabilităţile lor în realizarea conformităţii cu politica de mediu. o primirea. # 4ocumentaţia conţine: o copie scrisă a politicii de mediu. conştientizarea importanţei cel mai înalt strategice a managementului nivel de mediu.. *. de exemplu: exploatare.'. *.M.nstruire pentru 0oţi anga$aţii conştientizare privind problemele de mediu în general. iar la o întreprindere mare este adecvată şi ordonată. 5a întreprinderile mici.M. # consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile operaţionale specificate.M. este necesară ca: # să se stabilească şi să se menţină proceduri referitoare la aspectele de mediu şi la . '7 . reale sau posibile.M. cercetare..7": # importanţa conformităţii cu politica de mediu. documentaţia este mai redusă dar eficientă. ?. .M. . # impacturile semnificative asupra mediului.7.ste dovada performanţei MM. %omunicarea !anexa D". cu procedurile şi cerinţele .M. Croceduri specifice. /mbunătăţirea performanţei în domenii specifice ale organizaţiei. 4ocumentaţia este considerată memoria internă a întreprinderii. procedurile. B. preferabil sub formă electronică. documentarea şi transmiterea răspunsurilor corespunzătore la solicitările pertinente ale părţilor interesate din exterior. dezvoltare. &bţinerea anga$amentului privind politica şi obiectivele de mediu ale organizaţiei şi insuflarea unui sentiment de responsabilitate individuală.

prin: o stabilirea şi menţinerea de proceduri documentate. organizate şi păstrate o perioadă de timp specificată. 5a elaborarea procedurilor de control operaţional. # transport. stabileşte şi menţine informaţiile pe suport de hârtie sau electronic. # documentele pot fi identificate după numele organizaţiei. pentru a putea limita şi controla impactul activităţii respective asupra mediului. iar datele vechi. pentru a se asigura că acestea se realizează în condiţii specificate.M. care se referă la aspectele de mediu semnificative asociate produselorEserviciilor realizate de organizaţie. Hi cere: # să se planifice aceste activităţi. şi interacţiunea lor. # documentele necorespunzătoare sunt retrase prompt din toate punctele de utilizare. câteva instrucţiuni de muncă şi procedee care clarifică cele mai importante aspecte ale managementului de mediu.M. %ei în cauză trebuie să ştie tot ce este disponibil şi important la un moment dat. # aprovizionare şi contractare. trebuie să se ia în considerare toate activităţile care pot contribui la producerea unui impact semnificativ de mediu: # proiectare şi cercetare # dezvoltare. a activităţi. inclusiv activitatea de întreţinere. # laboratoare.M. revizuite dacă este necesar şi aprobate înainte de difuzare. Asigură ca toată lumea să folosească aceleaşi instrucţiuni de muncă. 4ocumentaţia . # achiziţia. nefolositoare trebuie să fie şterse din când în când pentru a menţine flexibilitatea sistemului. %ontrolul operaţional identifică activităţile asociate aspectelor de mediu semnificative. # indicarea accesul la documentaţia conexă. # versiunile curente ale documentelor sunt disponibile. # service pentru clienţi.M.# # registrul factorilor şi impacturilor de mediu. construirea sau modificarea clădirilor sau instalaţiilor 'B . # procese de producţie şi întreţinere. o stipularea în proceduri a criteriilor de operare. pentru : # descrierea elementelor esenţiale ale . # manipulare şi depozitare materii prime şi produse. # documentele sunt analizate periodic.M. Controlul documentelor !anexa 1". programul de management de mediu şi definiţia responsabilităţilor sistemului. Actualizarea documentelor creşte credibilitatea sistemului de management drept pentru care trebuie menţinut un control al documentelor: # documentele trebuie datate. a departamentului.. uşor de identificat. să fie comunicate beneficiarului acestora. Crocedurile relevante ale .M.

financiar. Prevenirea accidentelor #i a situaţiilor de risc 'urgenţă(. # informează în mod adecvat anga$aţii despre diferite tipuri de materiale prime şi impactul lor asupra mediului. )onitori!are #i măsurare !anexa (".9. în procesul de mediu şi măsoară costurile şi economisirile efectuate de pe urma dezvoltării managementului eco#conştient. o despre deşeuri. .. # prevenirea accidentelor !separarea produselor periculoase etc. cum ar fi pornirea sau oprirea instalaţiilor. -n accident sau o situaţie de risc provoacă daune mediului. o costul de energie E Ag de produs finit sau E o oră de producţie. # permite un control permanent al consumului resurselor. # trebuie să se testeze periodic astfel de proceduri.". în special după producerea accidentelor sau apariţia unor situaţii de urgenţă. o deşeuri periculoase E Ag de produs.'. ). o dezvoltarea filierelor de refolosire. o introducerea taxelor de mediu.Aceste proceduri trebuie să ţină seama şi de situaţiile anormale de operare. ). atunci când acest lucru este posibil. pentru evitarea incidentelor ecologice ce pot apare. # incidente anterioare. o despre consumul de energie. reciclare. sănătăţii şi averii anga$aţilor şi a celor din $ur. o statisticile oficiale. '? . # implică profesionişti din domeniul economic. Crogramul de prevenire a accidentelor se bazează pe: # identificarea accidentelor şi a situaţiilor posibile. tabilirea şi menţinerea unor proceduri pentru a identifica posibilele accidente şi situaţii de urgenţă şi a răspunde unor astfel de situaţii.B..7.ste necesară pentru feedbacA la realizarea obiectivelor şi ţelurilor dar mai are şi alte roluri: # furnizează date recente pentru declaraţia de venit: o despre ambalare. # compară performanţa de mediu a întreprinderii şi nivelul managementului eco#conştient a anilor care urmează. # stabileşte un sistem de supraveghere al îmbunătăţirii continue a managementului. # teste periodice pentru buna funcţionare a planurilor şi procedurilor !exemplu: simularea de incendiu". o deşeuri periculoase E oră de producţie. defineşte indicatorii simpli de performanţa ca de exemplu: o consumul de apăE Ag de produs. # planuri şi proceduri de urgenţă pentru situaţia 8ce se întâmplă dacă totuşi . pentru a preveni şi a reduce impactul asupra mediului care poate fi asociat acestora !anexele ). Coate avea repercursiuni economice importante asupra întreprinderii.. ). ). # testează efectele numerice ale utilizării diferitelor scenarii: o înlocuirea produselor şi procedeelor.?": # aceste proceduri trebuiesc revizuite.

adoptarea unor măsuri în vederea reducerii oricărui impact produs !anexele '@.xemple de însemnări: # registrul anual de deşeuri. '@. acţiuni de corectare #i prevenire. lipsa sau ineficienţa unui program de training etc. să permită regăsirea informaţiilor privind activitatea. păstrare şi eliminare a înregistrărilor referitoare la mediu. '@." sau o problemă de management !o supraveghere prea le$eră. # supravegheaţi în continuu perimetrul. . & acţiune de corectare este un răspuns rapid şi adecvat la o problemă. # păstrate pe o perioadă stabilită şi înregistrată. '* . pentru a demonstra conformitatea.".xemple: corecţie: înlocuirea unui geam spart.". analizarea şi tratarea neconformităţilor. 0rebuie: # să fie lizibile.7". Aceste date trebuie catalogate în scris. Centru stabilirea neconformităţilor. prote$ate împotriva oricărui risc de deteriorare sau pierdere. identificabile. trebuie adaptată importanţei problemei şi să fie proporţională cu impactul propus. # identificaţi cauzele. # # # .*econformare. +a trebui strânsă o cantitate mare de date despre consumul de energie. <econformarea !când ceva nu funcţionează conform cerinţelor" poate fi rezultatul unei probleme tehnice ! fisurarea unui recipient. acţiune preventivă: analizarea cauzelor care au dus la spargerea geamurilor şi înlăturarea cauzelor din toată societatea !montarea de grila$e la ferestre. care necesită fonduri mai mari şi un timp mai mare. descoperit în cadrul acţiunii de verificare. 4acă evităm o problemă înainte ca ea să se întâmple. schimbarea locului de $oacă etc. atunci putem vorbi de acţiune preventivă. # încercaţi o altă soluţie !acţiune de corectare". # să fie păstrate şi menţinute încât să poată fi regăsite cu uşurinţă.'. # orice acţiune corectivăEpreventivă întreprinsă. acţiuni de corectare şi prevenire se cere: # stabilirea şi menţinerea de proceduri pentru definirea responsabilităţilor autorităţii. deşeuri şi despre eforturile depuse pentru aplicarea sistemului de management eco#conştient. produsul sau serviciul implicat. %e se poate face când apare o problemă= # examinaţi problema. care atenuează efectele negative şi previne reproducerea problemei. 4ocumentaţia este singura dovadă care demonstrează iniţiativele pentru introducerea sistemului de management eco#conştient. defectarea unui mecanism etc. # orice modificări ale procedurilor rezultate din acţiunile corective E preventive trebuie păstrate. acţiune corectivă: organizarea schimbării tuturor geamurilor sparte din societate. să fie precise şi să poată fi înţelese de toată lumea. 0rebuie stabilite şi menţinute proceduri de identificare. Controlul "nregistrărilor !anexa ''".

# # # # # # # # # documente de calibrare a aparatelor. rapoarte despre incidente.: # este conform dispoziţiilor convenite pentru managementul de mediu. a obiectivelor şi a altor elemente ale . uditul sistemului de management de mediu.M. 'D . capabilă să dezvolte o atitudine critică. Auditul impune realizarea şi menţinerea de programe şi proceduri pentru realizarea periodică a auditurilor . 2ezultatele auditului intern sunt evaluate de conducerea întreprinderii.. %onform standardului . analiza trebuie să abordeze eventualele necesităţi de schimbare a politicii de mediu. # furnizează conducerii informaţii referitoare la rezultatele auditurilor. /ntâlnirea directorilor > şedinţa consiliului de conducere. # dezvoltarea tehnologică a depăşit oare sistemul dumneavoastră de management de mediu.. Crintre sarcinile lui se mai numără şi stabilirea gradului de conformare a MM cu standardele . & cel puţin o dată pe an trebuie ţinută o şedinţă pentru dezbaterea rezultatelor auditului intern. a fumului.. modificărilor circumstanţelor şi în cadrul anga$amentului de îmbunătăţire continuă. <ucleul documentelor legate de sistemul de management eco#conştient îl constituie: observaţiile anga$aţilor cu privire la problemele legate de sistem.M. analiza trebuie să fie documentată. # este implementat corespunzător şi menţinut.M. rezultatele analizelor apei reziduale.M. # sarcinile şi responsabilităţile sunt bine definite şi adecvate.M. ca urmare a rezultatelor auditurilor. # resursele sunt utilizate raţional şi eficient. la intervale prestabilite.M. %u a$utorul auditului intern.M. # # # Analiza efectuată de conducere: conducerea de la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze . accidente şi reclamaţii. +m$unătăţire continuă. Ce de altă parte. rezumatul auditului intern şi a observaţiilor din partea conducerii. Auditul sistemic este necesar pentru evaluarea periodică a situaţiei şi pentru îmbunătăţirea performanţei de mediu. pentru a se asigura că acesta este în permanenţă corespunzător. Auditul determină dacă . & '?@@' sau cu cerinţele . măsuri luate în vederea corectării. incluzând cerinţele standardului internaţional. auditul extern efectuat de un auditor extern independent este necesar pentru obţinerea unei atestări. caietul cu evidenţa consumului de energie. apă şi utilizarea produselor. întreprinderea poate stabili. adecvat şi eficient. prevenirii problemelor. documentele care atestă terminarea unor cursuri de perfecţionare.MA . care poate să observe funcţionarea sistemului din exterior. Cunctele care trebuie abordate sunt următoarele: # verificarea îndeplinirii scopurilor şi ţelurile propuse. daca sistemul funcţionează corect sau nu. reclamaţii primite din exterior.M. Activitatea de auditare trebuie făcută de o persoană independentă. # politica de mediu adoptată este valabilă. calităţii apei etc. Auditul constă într#o evaluare periodică a bunei funcţionări a MM#ului şi performanţei de mediu a întreprinderii.

!. & '?@@' sau cerinţelor . vecini. & oferă trei posibilităţi: # emiterea unei declaraţii după cum urmează: 8/ntreprinderea noastră dispune de un sistem de management de mediu care corespunde standardelor .(-. organizaţii neguvernamentale. 4ocumentaţia istemului de Management de Mediu poate fi integrată în documentaţia altor sisteme şi cuprinde: politica de mediu. 2aportul trebuie să conţină politica de mediu a întreprinderii. "S( 1)*11 – g+id pentru auditarea sistemelor de management al calităţii i. grupuri de presiune. '1 . trebuie anga$aţi auditori şi agenţi acreditaţi. planuri de acţiune şi de urgenţă. prescripţii energetice. indic folosiţi pentru măsurarea performanţei de mediu. autorităţi. despre etică şi alte subiecte de interes comun. Verificare #i atestare . instrucţiuni de lucru. mass media etc. cercetători. putem opta pentru o verificare din exterior şi atestare. că o declaraţie de acest gen va apărea mai puţin autentică pentru cei din exterior.MA .# mai există posibilităţi pentru îmbunătăţirea continuă. 0rebuie să fie public şi accesibil tuturor.sau de mediu eriile de standarde . se poate demonstra partenerilor şi furnizorilor existenţa unui sistem de management de mediu. & (@@@ şi . Coate furniza informaţii despre dezvoltarea durabilă. 4acă se doreşte confirmarea cerinţelor .MA . instituţii financiare. standarde de proces. fişe de proces. concurenţi. <u există cerinţă specificată pentru un manual de istem de Management de Mediu. care poate fi dovedit şi de către un partener. anga$aţi. proceduri. care se bucură de recunoaştere şi din partea pieţei şi din punctul de vedere al comunicării către exterior. organigrama societăţii. &aportul pu$lic de mediu. evaluarea conformării 'ane-a 1. 4ocumentele şi informaţiile istemului de Management de Mediu sunt stabilite şi menţinute pe hârtie sau suport electronic. dar în cadrul întreprinderii poate avea un efect pozitiv. Coate conţine rapoarte despre consumul de materiale şi energie. # se poate apela la câţiva clienţi sau chiar la furnizori mai importanţi. înregistrări. 2aportul sau declaraţia de mediu este vitrina sistemului de management de mediu. # atestarea de către o organizaţie independentă este cea mai raţională şi mai populară metodă. %ând un sistem corespunde standardului . 2aportul este făcut pentru cei care sunt interesaţi de performanţa de mediu a întreprinderii: clienţi. sănătatea şi siguranţa la locul de muncă. Astfel.. să facă o vizită la companie şi să efectueze un audit autorizat. proprietari. Mai mult ca sigur. & '?@@'9. descrierea scurtă a activităţilor şi impactul ma$or pe care aceste activităţi le au asupra mediului. tandardul . & '?@@@ subliniază importanţa auditurilor ca un instrument de management pentru monitorizarea şi verificarea implementării eficace a politicii organizaţiei referitoare la calitate şiEsau mediu.

-rincipii de auditare ') . # principii de auditare. desfăşurarea auditurilor interne sau externe a sistemelor de management al calităţii şiE sau de mediu. # competenţă > aptitudini personale demonstrate şi capacitate demonstrată de a aplica cunoştinţe şi abilităţi. # auditat > organizaţie care este auditată. înregistrarea sistemelor de management. în acreditarea sau în standardizarea în domeniul evaluării conformităţii. Crezentul standard poate fi aplicat de un spectru larg de utilizatori. # referinţe normative. # program de audit > ansamblu de unu sau mai multe audituri planificate pe un anumit interval de timp şi orientate spre un anumit scop. /n cuprinsul acestui standard găsim: # domeniu de aplicare. contractuale sau acordate prin reglementări. # plan de audit > descriere a activităţilor şi a acordurilor pentru un audit. instruirea auditorilor. # concluziile auditului > rezultat al unui audit furnizat de echipa de audit după luarea în considerare a obiectivelor de audit şi a tuturor constatărilor de audit. # domeniul auditului > amploarea şi limitele unui audit. # competenţa şi evaluarea auditorilor. de a solicita un audit. proceduri sau cerinţe. # activităţi de audit. # constatări de audit > rezultatele evaluării dovezilor de audit colectate în raport cu criteriile de audit. # criterii de audit > ansamblu de politici. precum şi referitoare la competenţa şi evaluarea auditorilor. # termeni şi definiţii. !. # dovezi de audit > înregistrări. # echipa de audit > unul sau mai mulţi auditori care efectuează un audit susţinut dacă este necesar de experţi tehnici. organizaţii care implementează sisteme de management de calitate şiEsau de mediu din motive contractuale şi organizaţii implicate în certificarea. independent şi documentat în scopul obţinerii de dovezi de audit şi evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit. %lientul poate fi auditatul sau orice altă persoană care are drepturi. # expert tehnic > persoană care furnizează echipei de audit cunoştinţe specifice sau experienţă profesională specifică. în certificarea.1. # auditor > persoană care are competenţa de a efectua un audit. Centru înţelegerea cât mai exactă a acestui standard se impune cunoaştere următorilor termeni şi definiţii: # audit > proces sistematic. # conducerea unui program de audit. auditori. declaraţii despre fapte sau alte informaţii care sunt relevante în raport cu criteriile de audit şi verificabile.Acest standard internaţional furnizează îndrumări pentru managementul programelor de audit. # clientul auditului > organizaţie sau o persoană care solicită un audit.

-tilizarea corespunzătoare a eşantionării este strâns legată de încrederea care poate fi acordată concluziilor auditului. în circumstanţe similare. confidenţialitatea şi discreţia sunt esenţiale pentru auditare. încrederea. # să identifice resursele necesare şi să se asigure că sunt furnizate.Auditarea este caracterizată de faptul că se bazează pe un număr de principii. precum şi pentru furnizarea resurselor pentru desfăşurarea eficace şi eficientă a acestora în cadrul intervalului de timp specificat. !. & organizaţie poate stabili mai mult de un program de audit. Aceste audituri pot avea o diversitate de obiective şi pot de asemenea să includă audituri comune sau combinate . Auditorii sunt independenţi de activitatea pe care o auditează şi nu sunt supuşi nici unor influenţe şi conflicte de interese. '( . # prezentare corectă > obligaţia de a raporta cu sinceritate şi acurateţe activităţile de audit. # abordarea bazată pe dovezi > metoda raţională prin care într#un proces sistematic de audit se a$unge la concluzii credibile şi reproductibile. natura şi complexitatea organizaţiei care urmează a fi auditată. &bstacolele semnificative întâlnite pe parcursul auditului şi opiniile divergente nerezolvate dintre echipa de audit şi auditat sunt raportate. # responsabilitate profesională > aplicarea perseverenţei şi a $udecăţii în auditare. Aderarea la aceste principii este o condiţie prealabilă pentru a furniza concluzii ale auditului care să fie relevante şi suficiente precum şi pentru a da posibilitatea ca auditorii care lucrează independent unul de altul să a$ungă la concluzii similare. Auditorii menţin o gândire obiectivă pe întreg parcursul procesului de audit pentru a se asigura că se bazează numai pe dovezi în stabilirea constatărilor şi a concluziilor auditului. să implementeze. -rmătoarele principii se referă la audit care este prin definiţie independent şi sistematic. . care furnizează informaţii pe baza cărora o organizaţie poate acţiona pentru a#ţi îmbunătăţi performanţa. să analizeze şi să îmbunătăţească programul de audit. Acestea fac din audit un instrument eficace şi de încredere în susţinerea politicilor managementului şi controalelor efectuate de management. să monitorizeze.onducerea unui program de audit -n program de audit poate include unul sau mai multe audituri în funcţie de mărimea. -n program de audit include de asemenea toate activităţile necesare pentru planificarea şi organizarea tipurilor şi numărului de audituri. din moment ce un audit este desfăşurat într#o perioadă limitată de timp şi cu resurse limitate. -n factor important este să aibă competenţa necesară.!. %ei responsabili de conducerea programului de audit ar trebui: # să stabilească. Crincipiile ce se referă la auditori sunt: # comportament etic > baza profesionalismului. Managementul la cel mai înalt nivel al organizaţiei ar trebui să acorde autoritatea pentru conducerea programului de audit. integritatea. Auditorii acţionează cu gri$ă în concordanţă cu importanţa sarcinii pe care o efectuează şi cu încrederea acordată de către clienţii auditului şi de alte părţi interesate. # independenţa > baza pentru imparţialitatea auditului şi obiectivitatea concluziilor auditului. e bazează pe eşantioane ale informaţiei disponibile. 4ovada auditului este verificabilă.

. Flu-ul managementului unui program de audit. audituri de secundă parte ale sistemului de management ale potenţialilor furnizori de produse critice. audituri de certificareE înregistrare şi supraveghere desfăşurate de un organism certificareE înregistrare de terţă parte pentru un sistem de management de mediu în cadrul perioadei de timp.fectuează Activităţi de audit Monitorizarea şi analizarea programului de audit monitorizare şi analiză identificarea nevoilor de acţiuni corective şi prevenire identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire +erifică Fig.1. al organizaţiei pentru anul în curs. # # # -n program de audit poate include: o serie de audituri interne care acoperă întregul sistem de management al calităţii. 7@ ../n figura ' este prezentat fluxul pentru managementul unui program de audit. convenită prin contract între organismul de certificare şi client. Autoritatea pentru programul de audit tabilirea programului de audit obiective şi amploare responsabilităţi resurse proceduri Clanifică Acţionează /mbunătăţire a programul de audit . care urmează a fi desfăşurate în următoarele şase luni.mplementarea programului de audit programarea auditurilor evaluarea auditorilor selectarea echipei de audit conducerea activităţilor de audit menţinerea înregistrărilor %ompetenţă şi evaluarea auditurilor .

# nevoia de acreditare sau de certificareE înregistrare. ar trebui să: # stabilească obiectivele şi amploarea programului de audit. # cerinţe legale. Cersoanelor cărora li s#a atribuit responsabilitatea pentru conducerea programului de audit. # frecvenţa auditurilor de efectuat. # standarde.xemple de obiective ale programului de audit pot fi considerate: să se îndeplinească cerinţele pentru certificare ale unui standard pentru sistemul de management. # orice probleme legate de limbă. !. Aceste obiective se pot baza pe următoarele considerente: # priorităţile managementului. !. # nevoia de evaluare a furnizorilor. să obţină şi să menţină încrederea în capabilitatea furnizorilor. complexitatea.#. # # # # . %a şi amploare un program de audit poate varia şi poate fi influenţat de mărimea. # cerinţele MM. importanţa. e cere ca persoana desemnată să aibă abilităţi de management precum şi înţelegerea aspectelor tehnice şi de afaceri. 7' . # concluziile auditurilor anterioare sau rezultatele analizei programului de audit anterior. furnizarea resurselor şi stabilirea procedurilor de desfăşurare a auditurilor în cadrul programului. # preocupări ale părţilor interesate. # intenţiile comerciale. # schimbări semnificative în organizaţie sau în funcţionarea acesteia. cerinţe legale. 0esponsabilităţi1 resurse i proceduri ale programului de audit %onducerea unui program de audit este atribuită uneia sau mai multor persoane fizice care au o înţelegere generală a principiilor de audit./. să verifice conformitatea cu cerinţele contractuale. # riscurile pentru organizaţie.Crogramul de audit include de asemenea planificarea corespunzătoare. a competenţei auditorilor şi a aplicării tehnicilor de audit. să contribuie la îmbunătăţirea sistemului de management. # numărul. similarităţile şi locaţiile activităţilor care urmează a fi auditate. aspecte culturale şi sociale. (biectivele i amploarea programului de audit Centru a orienta planificarea şi desfăşurarea auditurilor. ar trebui stabilite obiective ale programului de audit. relevante activităţilor care urmează să fie auditate. # nevoile altor părţi interesante. reglementate şi contractuale. natura şi complexitatea organizaţiei care va fi auditată cât şi de: # domeniul. reglementate şi contractuale şi alte criterii de audit. # cerinţele clientului. obiectivul şi durata fiecărui audit de efectuat.

/n cazul organizaţiilor mici. # timpul de călătorie. se asigure de implementarea programului de audit. asigurarea selectării echipelor de audit. # # # # # # # "mplementarea programului de audit . coordonarea şi programarea auditurilor şi a alto activităţi relevante pentru programul de audit. # procesele de realizare şi menţinere a competenţei auditorilor. monitorizarea realizării şi a eficacităţii programului de audit. # tehnicile de audit. /n momentul în care se identifică resurse pentru un program de audit. monitorizeze. dacă este aplicabil.# # # # stabilească responsabilităţile şi procedurile precum şi să se asigure că sunt furnizate resursele. ar trebui să se ia în considerare următoarele: # resursele financiare necesare pentru a dezvolta. # amploarea programului de audit. se asigure că sunt menţinute înregistrări adecvate ale programului de audit. selectarea echipelor de audit corespunzătoare şi desemnarea rolurilor şi responsabilităţilor.mplementarea programului de audit trebuie să trateze următoarele probleme: comunicarea programului de audit părţilor relevante. asigurarea desfăşurării auditului conform programului de audit. cazarea şi alte nevoi de auditare.2. asigurarea controlului înregistrărilor activităţilor de audit. precum şi de îmbunătăţire a performanţei de auditorului. furnizarea către echipele de audit a resurselor necesare. stabilirea şi menţinerea unui proces pentru evaluare a auditorilor şi a dezvoltării profesionale continue a auditurilor. asigurarea competenţei auditorilor şi a conducătorilor echipei de audit. menţinerea înregistrărilor programului de audit. care au competenţă corespunzătoare obiectivelor specifice ale unui program de audit. # # # # # # # # Crocedurile programului de audit ar trebui să trateze: planificarea şi programarea auditurilor. implementa. # disponibilitatea auditorilor şi a experţilor tehnici. conduce şi îmbunătăţi activităţile de audit. activităţile enumerate mai sus pot fi tratate într#o singură procedură. desfăşurarea auditurilor. desfăşurarea auditurilor de urmărire. analizeze şi îmbunătăţească programul de audit. raportarea către managementul de la cel mai înalt nivel a realizărilor globale ale programului de audit. !. 77 .

o rapoarte de audit. # înregistrări referitoare la personalul utilizat în audit care tratează teme cum ar fi: # evaluarea competenţei şi a performanţei auditorilor. conformitatea cu procedurile. # selectarea echipei de audit. dacă este aplicabil. 7B . auditaţi şi auditori. asigurarea activităţilor de urmărire rezultate din audit. # # # # # # Analiza programului de audit ar trebui să ia în considerare. Ar trebui utilizaţi indicatori de performanţă pentru a monitoriza caracteristici cum ar fi: # capabilitatea echipelor de audit de a implementa plenul de audit.3. # conformitatea cu programele şi programările de audit. o rapoarte de neconformitate. practici noi sau alternative de audit. 2ezultatele ar trebui raportate managementului de la cel mai înalt nivel. o rapoarte ale activităţilor de urmărire rezultate în urma auditului dacă este aplicabil. consecvenţa realizărilor echipelor de audit în situaţii similare. nevoile şi aşteptările apărute ale părţilor interesate. 2ezultatele analizelor programului de audit pot conduce la acţiuni corective şi preventive şi la îmbunătăţirea programului de audit. înregistrările programului de audit. următoarele: rezultatele şi tendinţele de monitorizare. Activităţi de audit %apitol din standard conţine îndrumări referitoare la planificarea şi desfăşurarea activităţilor de audit ca parte dintr#un program de audit. o rapoarte de acţiuni corective şi preventive. Centru a demonstra implementarea programului de audit trebuie menţinute înregistrări ale implementări care ar trebui să conţină: # înregistrări pentru fiecare audit. Monitorizarea i analizarea programului de audit . # menţinerea şi îmbunătăţirea competenţei. # rezultate ale analizei programului de audit.4. !.# # asigurarea analizei ţi aprobării rapoartelor de audit şi asigurarea difuzării lor către clientul auditului şi alte părţi specificate. !. /nregistrările ar trebui reţinute şi păstrate corespunzător în siguranţă.mplementarea programului de audit ar trebui să fie monitorizată şi analizată la intervale corespunzătoare pentru a evalua dacă obiectivele sale au fost îndeplinite şi pentru a identifica oportunităţile de îmbunătăţire. cum ar fi: o planuri de audit. # feedbacA#ul de la clienţii auditului.

# timpului şi resurselor adecvate. activităţile şi procesele care vor fi auditate precum şi perioada de timp alocată pentru audit. legi şi reglementări aplicabile. cu criteriile de audit. %ând există un singur auditor. # evaluarea eficacităţii sistemului de management în atingerea obiectivelor specificate. # dacă auditul este combinat sau comun. "niţierea auditului %ei care sunt responsabili pentru conducerea programului de audit ar trebui să desemneze conducătorul echipei de audit pentru un anumit audit. Centru efectuarea unui audit comun este important ca înainte de începerea auditului să se a$ungă la un acord între organizaţiile care auditează. Atunci când auditul este declarat fezabil trebuie selectată o echipă de audit luând în considerare competenţa necesară pentru a realiza obiectivele auditului. # cooperării adecvate din partea auditatului. %riteriile de audit sunt utilizate ca referinţa faţă de care se determină conformitatea şi pot include politici. -n audit ar trebui să se bazeze pe obiective. /n momentul în care este decisă mărimea şi componenţa echipei de audit. domeniu şi criterii documentate. ar trebui propusă clientului auditului o alternativă pentru consultare cu auditatul. cerinţe ale sistemului de management. 4omeniul auditului descrie amploarea şi limitele auditului cum sunt: locaţiile fizice. criteriile şi durata estimată a auditului. ar trebui să se ia în considerare: # obiectivele. reglementate şi contractuale. acesta trebuie să îndeplinească toate sarcinile aplicabile unui conducător de echipă de audit. domeniul. # informaţiilor suficiente şi corespunzătoare pentru planificarea auditului. # evaluarea capabilităţii sistemului de management de a se asigura de conformitatea cu cerinţele legale. în special cele referitoare la auditarea conducătorului desemnat al echipei pentru audit. standarde.!. # identificarea zonelor de îmbunătăţire potenţială a sistemului de management. proceduri. referitor la responsabilităţile specifice ale fiecărei organizaţii. unităţile organizaţionale.1.4. # competenţa globală a echipei de audit necesară pentru realizarea obiectivelor auditului. &biectivele auditului definesc ceea ce urmează să se realizeze prin audit şi pot include: # determinarea gradului de conformitate a sistemului de management al auditatului sau a părţilor acestuia. /n ceea ce priveşte fezabilitatea auditului. Centru situaţiile în care auditul nu este fezabil. 7? . aceasta ar trebui determinată luând în considerare factori cum sunt disponibilitatea. cerinţe contractuale sau coduri de conduită aplicabile unor domenii industriale sau de afaceri.

# # # # cerinţele legale.5. # criteriile de audit şi orice documente de referinţă. după cum este aplicabil.4. /n acest moment se poate lua o decizie cu privire la continuarea auditului sau la suspendarea auditului până când problemele legate de documentaţie sunt rezolvate. # selectarea membrilor echipei de audit astfel încât toate cunoştinţele şi abilităţile necesare să fie prezente în echipa de audit. necesitatea de a se asigura independenţa echipei de audit faţă de activităţile care sunt auditate şi de a evita conflictele de interese. %unoştinţele şi abilităţile necesare pot fi asigurate prin includerea experţilor tehnici. care pot deveni necesare pe măsura desfăşurării activităţilor de audit la faţa locului.5. Clanul de audit ar trebui să fie suficient de flexibil pentru a permite modificări. şa cum este documentat. -regătirea planului de audit %onducătorul echipei de audit ar trebui să pregătească un plan de audit pentru a asigura baza înţelegerii dintre clientul auditului. cum ar fi modificările domeniului auditului. conducătorul echipei de audit anunţă clientul auditului. limba în care se desfăşoară auditul şi înţelegerea caracteristicilor sociale şi culturale specifice auditatului. 7* . fie prin abilităţile personale ale auditorului fie prin spri$inul unui expert tehnic. -regătirea activităţilor de audit la faţa locului !. documentaţia auditatului ar trebui analizată pentru a determina conformitatea sistemului. cu criteriile de audit.!.xperţii tehnici ar trebui să îşi desfăşoare activitatea sub conducerea unui auditor. dacă nu sunt acoperite complet de echipa de audit. cât şi rapoarte de audit anterioare. 4acă documentaţia este considerată inadecvată. contractuale sau de acreditareE certificare.1. . Analiza ar trebui să ia în considerare mărimea. Crocesul asigurării competenţei globale a echipei de audit ar trebui să includă următoarele etape: # identificarea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare realizării obiectivelor auditului. 4etaliile furnizate în planul de audit ar trebui să reflecte domeniul şi complexitatea auditului. 4ocumentaţia poate include atât documente şi înregistrări relevante ale sistemului de management. pe cei responsabili de conducerea programului de audit şi auditatul. Analiza documentelor /nainte de desfăşurarea activităţilor de auditare la faţa locului. natura şi complexitatea organizaţiei precum şi obiectivele şi domeniul auditului. Clanul are rolul să uşureze programarea şi coordonarea activităţilor de audit. !. abilitatea membrilor echipei de audit de a interacţiona eficace cu auditatul şi de a lucra împreună. Clanul de audit ar trebui să includă: # obiectivele auditului. reglementate. echipa de audit şi auditat referitor la desfăşurarea auditului. !.

5. acordurile de natură logistică !transport. zone sau activităţi. -tilizarea listelor de verificare şi a formularelor nu ar trebui să restricţioneze amploarea activităţilor de audit.!. care se poate schimba ca rezultat al informaţiilor colectate pe parcursul auditului. !. după cum este necesar. -regătirea documentelor de lucru Membrii echipei de audit trebuie să analizeze informaţiile relevante pentru activităţile de audit alocate şi să#şi pregătească. limba în care se lucrează şi cea în care se redactează raportul de audit atunci când este diferită de limba auditorului şiEsau a auditatului. inclusiv întâlnirile cu managementul auditului şi cele ale echipei de audit. !. Alocarea activităţilor în cadrul ec+ipei de audit %onducătorul echipei de audit.# # # # # # # # # # # domeniul auditului. # formulare pentru înregistrarea informaţiilor. alocarea resurselor corespunzătoare pentru zonele critice ale auditului. Ce măsura desfăşurării auditului pot fi făcute schimbări ale alocării activităţilor cu scopul de a se asigura realizarea obiectivelor auditului. facilităţi la faţa locului etc. identificarea reprezentantului pentru audit din partea auditatului. 4istribuţia responsabilităţilor ar trebui să ia în considerare necesitatea de independenţă şi competenţă a auditorilor precum şi utilizarea eficace a resurselor. datele şi locaţiile unde se vor desfăşura activităţile de audit la faţa locului. ar trebui păstrate.). constatările de audit şi înregistrările şedinţelor. inclusiv înregistrările rezultate din utilizarea lor. !. locuri.#. rolurile şi responsabilităţile membrilor echipei de audit şi a persoanelor care îl însoţesc.1. ca şi rolurile şi responsabilităţile diferite ale auditorilor. copul unei şedinţe de deschidere este: 7D . 6esfă urarea activităţilor de audit la faţa locului !.5. orice acţiune de urmărire a auditului. ca referinţă şi pentru înregistrarea desfăşurării auditului. elementele raportului de audit. 4ocumentele de lucru. funcţii.). Astfel de documente de lucru pot include: # liste de verificare şi planuri de eşantionare pentru audit. trebuie să atribuie fiecărui membru responsabilitatea pentru auditarea anumitor procese. inclusiv identificarea unităţilor organizaţionale şi funcţionale precum şi a proceselor care urmează să fie auditate. cum ar fi dovezile de susţinere. de comun acord cu echipa de audit. cu acei responsabili de funcţiile şi procesele auditate. 6esfă urarea edinţei de desc+idere & şedinţă de deschidere trebuie să se ţină cu managementul auditatului sau atunci când este cazul. cel puţin până la terminarea auditului. aspectele referitoare la confidenţialitate. perioada şi durata apreciate pentru desfăşurarea activităţilor de audit la faţa locului.". Clanul ar trebui analizat şi acceptat de clientul auditului şi prezentat auditatului înainte de începerea activităţilor de audit la faţa locului. documentele de lucru.

de la colectarea informaţiilor la stabilirea concluziilor de audit. Ce parcursul auditului. şi când este cazul. !. # analiza documentelor. Atunci când ghizii sunt desemnaţi de auditat. activităţi şi procese ar trebui colectate prin eşantionare corespunzătoare şi ar trebui verificate. # observarea activităţilor. !.. 4ovezile de audit trebuiesc înregistrate.!.chipa de audit ar trebui să facă periodic schimb de informaţii. /n figura 7 este ilustrată prezentarea de ansamblu a procesului.). conducătorul echipei de audit ar trebui să comunice periodic stadiul auditului. domeniul şi criteriile auditului. . # asistarea la audit în numele auditatului./.# # # # confirmarea planului de audit.omunicarea pe parcursul auditului /n funcţie de domeniul şi de complexitatea auditului poate fi necesar să se facă unele convenţii oficiale pentru comunicarea în cadrul echipei de audit şi cu auditatul pe parcursul unui audit. după cum este cazul. <u trebuie să influenţeze sau să intervină în desfăşurarea auditului. şi după cum este cazul. 4oar informaţiile care sunt verificabile pot fi dovadă de audit. ei ar trebui să asiste echipa de audit şi să acţioneze la cererea conducătorului echipei de audit. # furnizarea clarificărilor sau participarea la colectarea informaţiilor.). 71 . 2esponsabilităţile lor pot include următoarele: # stabilirea contactelor şi a timpilor pentru interviuri. clientului auditului. !.). Metodele de colectare a informaţiilor includ: # interviuri. # asigurarea că regulile referitoare la procedurile de siguranţă şi securitate ale locaţiei sunt cunoscute şi respectate de membrii echipei de audit. # aran$area vizitelor într#o anume parte a locaţiei sau companiei. furnizarea unei oportunităţi pentru auditat să pună întrebări. 4ovezile colectate în timpul auditului care sugerează un risc imediat şi semnificativ ar trebui anunţate fără întârziere auditatului. 0olul i responsabilităţile g+izilor i observatorilor Ihizii şi observatorii pot însoţi echipa de audit dar nu fac parte din ea. inclusiv informaţiile referitoare la interfeţele dintre funcţii. .olectarea i verificarea informaţiilor /n timpul auditului. să evalueze desfăşurarea auditului şi să realoce activitatea între auditori după cum este nevoie. . confirmarea canalelor de comunicare. de către auditat. furnizarea unui scurt rezumat al modului de desfăşurare a activităţilor de audit. &rice nevoie de schimbare a domeniului auditului care poate deveni evidentă în timpul desfăşurării activităţilor de audit la faţa locului ar trebui analizată şi aprobată de clientul auditului. informaţiile relevante faţă de obiectivele.#.

Pre!entarea procesului de la colectarea informaţiilor p/nă la sta$ilirea conclu!iilor auditului. %onformitatea cu criteriile de audit ar trebui sintetizată pentru a indica locaţiile. Acestea ar trebui analizate cu auditatul pentru a obţine confirmarea că dovada de audit este clară şi astfel neconformităţile sunt înţelese. %onstatările auditului pot indica fie conformitatea fie neconformitatea cu criteriile de audit.). pot fi de asemenea clasificate. !..2. constatările auditului pot identifica o oportunitate de îmbunătăţire. funcţiile sau procesele care au fost auditate. ursa ursa dede informaţii informaţii %olectarea prin eşantionare corespunzătoare şi verificare 4ovada de audit .Fig. /n cazul în care este specificat în obiectivele auditului. 6esfă urarea edinţei de înc+idere Hedinţa de închidere condusă de conducătorul echipei de audit.. Generarea constatărilor auditului 4ovezile de audit ar trebui evaluate faţă de criteriile de audit pentru a genera constatările auditului. ..).3. astfel încât acestea să fie înţelese şi însuşite de 7) . <econformităţile şi dovezile de audit care le susţin trebuiesc înregistrate.valuarea faţă de criteriile de audit %onstatări ale auditului Analizare %oncluzii ale auditului !. trebuie ţinută pentru a prezenta constatările şi concluziile auditului.

sau a proceselor auditate şi a perioadei de timp în care s#a desfăşurat auditul. !. motivele de întârziere ar trebui comunicate clientului auditului şi ar trebui convenită o nouă dată de emitere. # orice opinii divergente nerezolvate între echipa de audit şi auditat. # identificarea clientului auditului. # identificarea conducătorului şi a membrilor echipei de audit. -regătirea1 aprobarea i difuzarea raportului de audit %onducătorul echipei de audit este responsabil de pregătirea şi conţinutul raportului de audit. 7nc+eierea raportului Auditul se consideră încheiat atunci când activităţile descrise în planul de audit au fost îndeplinite şi raportul de audit aprobat a fost difuzat. # confirmarea că obiectivele auditului au fost realizate în cadrul domeniului auditului în concordanţă cu planul de audit. dacă există. în special identificarea unităţilor funcţionale şi organizatorice. # constatările auditului. !. # criteriile de audit. după caz: # planul de audit. analizat şi aprobat conform procedurilor programului de audit. 2aportul de audit aprobat ar trebui difuzat destinatarilor desemnaţi de clientul auditului. de asemenea. concisă şi clară a auditului.11. # domeniul auditului. 2aportul de audit ar trebui datat. Membrii echipei de audit şi toţi destinatarii raportului ar trebui să respecte şi să păstreze confidenţialitatea raportului. exactă. # planurile acţiunilor de urmărire convenite.1*. 2aportul de audit poate. 2aportul de audit ar trebui emis în perioada de timp convenită. care pot diminua încrederea în concluziile auditului. să includă sau să facă referire la următoarele. conducătorul echipei de audit trebuie să îl înştiinţeze pe auditat de situaţiile întâlnite pe parcursul auditului. dacă este specificat în obiectivele auditului. # zonele neacoperite. # concluziile auditului. # un rezumat al procesului de audit inclusiv al incertitudinii şi E sau obstacolelor întâlnite care pot diminua încrederea în concluziile auditului. 4acă este necesar. 2aportul de audit ar trebui să furnizeze o înregistrare completă. 2aportul de audit este proprietatea clientului auditului. Crintre participanţii la şedinţa de închidere ar trebui să includă auditatul şi de asemenea pot fi incluşi clientul auditului şi alte părţi interesate. şi ar trebui să conţină sau să facă referire la: # obiectivele auditului. # lista reprezentanţilor auditatului. # o declaraţie referitoare la confidenţialitatea conţinutului raportului. # lista de difuzare a raportului de audit. # datele şi locurile în care s#au desfăşurat activităţile de audit la faţa locului.auditat şi pentru a se conveni dacă este cazul. asupra unei perioade de timp pentru ca auditatul să prezinte un plan de acţiuni corective şi preventive. deşi incluse în domeniul auditului. 7( . 4acă nu este posibil. # recomandările pentru îmbunătăţire.

4ocumentele referitoare la audit ar trebui reţinute sau distruse în baza acordului dintre părţile participante şi în concordanţă cu procedurile programului de audit şi cerinţele legale. -n auditor ar trebui să fie capabil să: o aplice principiile. o utilizeze documente de lucru pentru a înregistra activităţile auditului. când este cazul. procedurile şi tehnicile de audit. 4acă este cerută dezvăluirea conţinutului documentelor auditului. . după caz. orice informaţii obţinute în perioada auditului sau raportul de audit. o menţină confidenţialitatea şi securitatea informaţiilor. ascultare. o înţeleagă adecvarea şi consecinţele utilizării tehnicilor de eşantionare pentru auditare.1. o stabilească priorităţile şi să se concentreze pe probleme în funcţie de importanţă. fie prin abilităţile lingvistice personale. Auditatul ar trebui să#l informeze pe clientul auditului referitor la stadiul acestor acţiuni. o confirme că dovezile de audit sunt suficiente şi adecvate pentru a susţine constatările şi concluziile auditului. 6esfă urarea activităţilor de urmărire rezultate din audit %oncluziile unui audit pot indica necesitatea unei acţiuni corective. !. preventive sau de îmbunătăţire. fără aprobarea auditatului.uno tinţe i abilităţi generice pentru auditorii sistemelor de management al calităţii i de mediu # Auditorii ar trebui să aibă cunoştinţe şi abilităţi în următoarele domenii: principii. o efectueze auditul în limitele programului agreat. fie prin intermediul unui interpret.1#. !. o verifice exactitatea informaţiilor colectate. reglementate şi contractuale aplicabile. proceduri şi tehnici de audit: care să permită auditorului să le aplice pe cele corespunzătoare diferitelor audituri şi să se asigure că auditurile sunt desfăşurate într#o manieră consecventă şi sistematică. B@ . o planifice şi să organizeze activitatea în mod eficace.1!. o pregătească rapoartele de audit. înregistrărilor şi a datelor. Jinalizarea şi eficacitatea acţiunilor corective ar trebui verificată. . Această verificare poate fi parte a unui audit ulterior. 4acă nu se cere altfel prin lege. Astfel de acţiuni sunt decise şi întreprinse de obicei de auditat în cadrul perioadei de timp convenite şi nu sunt considerate ca făcând parte din audit.1#. clientul auditului şi auditatul ar trebui informaţi cât mai curând posibil. nici unei părţi fără acordul explicit al clientului auditului şi.uno tinţe i abilităţi !. echipa de audit şi cei responsabili pentru conducerea programului de audit nu ar trebui să dezvăluie conţinutul documentelor. o evalueze acei factori care pot influenţa credibilitatea constatărilor şi concluziilor auditului. o comunice eficace. o colecteze informaţii în mod eficace prin intervievare. observare şi analizarea documentelor.

%unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o terminologia în domeniul mediului. o procesele generale ale activităţii şi terminologia conexă. -n conducător al unei echipe de audit ar trebui să fie capabil să: # planifice auditul şi să utilizeze eficace resursele pe durata unui audit. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o mărimea. o contracte şi acorduri. regionale şi naţionale. Auditorii sistemului de management de mediu ar trebui să aibă cunoştinţe şi abilităţi în următoarele domenii: # tehnici şi metode din domeniul managementului mediului: pentru a permite auditorului să examineze sistemele de management de mediu şi să genereze constatările şi concluziile corespunzătoare auditului. legi şi reglementări locale. care să permită auditorilor să înţeleagă contextul operaţional al organizaţiei.# sisteme de management şi documente de referinţă care să permită auditorului să înţeleagă domeniul auditului şi să aplice criteriile de audit. datelor şi înregistrărilor. # reprezinte echipa de audit în comunicarea cu clientul auditului şi auditatul. o obiceiurile culturale şi sociale ale auditului. # asigure orientarea şi îndrumarea auditorilor în curs de formare. o standardele sistemelor de management al calităţii sau de mediu. # pregătească şi să finalizeze raportul de audit. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o coduri. o sisteme informatice şi tehnologia informaţiei utilizate pentru autorizarea. o interacţiunea dintre componentele sistemului de management. funcţiile şi relaţiile organizaţiei. difuzarea şi controlul documentelor. # organizeze şi să orienteze membrii echipei de audit. # prevină şi să rezolve conflictele. # # %onducătorii echipei de audit ar trebui să aibă cunoştinţe şi abilităţi suplimentare de leadership al auditului pentru a facilita desfăşurarea eficace şi eficientă a auditului. # conducă echipa de audit pentru a obţine concluziile auditului. o recunoaşterea diferenţelor dintre documentele de referinţă şi priorităţile acestora. situaţii organizaţionale. reglementările şi alte cerinţe relevante aplicabile disciplinei care permit auditorului să cunoască cerinţele care se aplică organizaţiei auditate şi să lucreze în limitele acestor cerinţe. proceduri aplicabile sau alte documente ale sistemului de management utilizate ca şi criterii de audit. B' . o tratate şi convenţii internaţionale. o alte cerinţe la care organizaţia subscrie. securitatea. structura. legile. o aplicarea documentelor de referinţă pentru diferite situaţii de audit. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o modul de aplicare a sistemelor de management diverselor organizaţii.

o tipuri de mediu !exemplu: aer. serviciilor şi operaţiunilor auditatului cu mediul. # trebuie să aibă experienţă profesională care să contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor pentru conducerea unui audit. apa. o caracteristici critice ale proceselor operaţionale. o managementul resurselor naturale !exemplu: combustibili fosili. apă. o metode generale pentru protecţia mediului. produselor. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o impactul activităţilor umane asupra mediului. Această instruire poate fi furnizată de propria organizaţie sau de o organizaţie externă. o tehnologii pentru prevenirea poluării. experienţă ce ar trebui acumulată sub orientarea şi îndrumarea unui auditor care este competent în calitate de conducător al unei echipe de audit în aceeaşi disciplină. instruire ca auditor şi experienţă de audit: # trebuie să absolve studii suficiente pentru a dobândi cunoştinţele şi abilităţile prezentate mai sus.!. B7 . produselor şi serviciilor. aspecte tehnice şi de mediu referitoare la operare pentru a permite auditorului să înţeleagă interacţiunea activităţilor. o aspecte şi impacturi de mediu. o tehnici pentru monitorizare şi măsurare. o instrumentele managementului de mediu şi aplicarea acestora !cum ar fi evaluările impacturilorE aspectelor de mediu. Studii1 e&perienţă profesională1 instruire ca auditor i e&perienţă de audit Auditorii ar trebui să aibă studii.1#. experienţă profesională.".o principiile de management de mediu şi aplicarea acestora. evaluarea performanţei de mediu etc. # trebuie să aibă experienţă de audit. o interacţiunea sistemelor. evaluarea ciclului de viaţă. flora şi fauna". # să facă dovada finalizării instruirii ca auditor care contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor în domeniu. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o terminologia specifică sectorului. # !. # ştiinţe şi tehnologii de mediu pentru a permite auditorului să înţeleagă relaţia fundamentală dintre activităţile umane şi mediu. o metode pentru evaluarea măsurii în care aspectele de mediu sunt semnificative sau nu. sol".

Aceasta poate fi realizată prin mi$loace ca experienţa de muncă suplimentară. necesare pentru a dobândi cunoştinţele şi abilităţile corespunzătoare programului de audit. natura şi complexitatea organizaţiei care va fi auditată.&rganizaţiile ar trebui să stabilească nivelurile de audit. numărul de audituri efectuate. !.1#. %valuarea auditorilor . Centru stabilirea cunoştinţelor şi abilităţilor adecvate ar trebui să ia în considerare: o mărimea. seminarii şi conferinţe sau alte activităţi relevante. a cunoştinţelor sau a abilităţilor. Crocesul de evaluare ar trebui să identifice nevoile de instruire şi alte nevoi de îmbunătăţire a abilităţilor.#.valuarea auditorilor şi a conducătorilor echipei de audit ar trebui planificată. în timpul instruirii sau la locul de muncă". orele de instruire în domeniul auditului" sau calitative !ca de exemplu demonstrarea aptitudinilor personale. # Crocesul de evaluare implică patru paşi principali: pasul 1 > identificarea aptitudinilor personale.valuarea auditurilor intervine în următoarele etape: # evaluarea iniţială a persoanelor care doresc să devină auditori. Menţinerea i îmbunătăţirea competenţei 4ezvoltarea profesională continuă se referă la menţinerea şi îmbunătăţirea cunoştinţelor. experienţă profesională. !. corect şi de încredere. # evaluarea continuă a performanţei auditorului pentru a identifica necesităţile pentru menţinerea şi îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a abilităţilor. a abilităţilor şi a aptitudinilor personale. o complexitatea sistemului de management care va fi auditat. o nivelul de încredere cerut în programul de audit. > stabilirea criteriilor de evaluare. consecvent. o cerinţele de certificareE înregistrare şi acreditare. # evaluarea auditorilor ca parte a procesului de selectare a echipei de audit. instruire ca auditor şi experienţă de audit pentru un auditor.1#. Centru utilizarea datelor prezentate în tabel ar trebui să se ia în considerare: BB # # . pasul . studiu individual. ./. %riteriile pot fi cantitative !ca de exemplu anii de experienţă profesională şi de studii. o rolul procesului de audit în managementul organizaţiei care va fi auditată. participarea la întâlniri. studiu asistat. a cunoştinţelor şi abilităţilor pentru a îndeplini necesităţile programului de audit. instruire. Auditorii ar trebui să demonstreze dezvoltarea profesională continuă. implementată şi înregistrată în concordanţă cu procedurile programului de audit pentru a furniza un rezultat care este obiectiv. pasul 0 > evaluarea ar trebui realizată de o persoană sau de un grup de persoane care utilizează una sau mai multe metode selectate dintre cele prezentate în tabelul '. o obiectivele şi amploarea programului de audit.

o metodele prezentate reprezintă o gamă de opţiuni şi pot să nu fie aplicabile în toate situaţiile; o diferitele metode prezentate pot diferi în ceea ce priveşte încrederea conferită; o o combinaţie de metode care ar trebui de regulă să fie utilizată pentru a asigura un rezultat obiectiv, coerent, corect şi de încredere.

$abelul nr. 1 Metode de evaluare <r. crt. '. Metoda de evaluare Analiza înregistrărilor JeedbacA pozitiv şi negativ .nterviu &biective ,xemple

7.

B.

?.

&bservare

*.

0estare

D.

Analiza post audit

+erificarea pregătirii şi Analiza înregistrărilor experienţei acumulate de referitoare la studii, auditor instruire, experienţă profesională şi de audit Jurnizarea informaţiilor upravegheri, chestionare, despre cum este referinţe personale, mărturii, percepută prestaţia reclamaţii, evaluarea auditorului prestaţiei, analize reciproce ,valuarea aptitudinilor .nterviuri faţă în faţă sau la personale şi a abilităţilor telefon de comunicare, verificarea informaţiilor, testarea cunoştinţelor şi obţinerea de informaţii suplimentare ,valuarea aptitudinilor .nterpretare de roluri, personale şi a capacităţii audituri cu supraveghere, de a aplica cunoştinţe şi evaluarea în timpul abilităţi activităţii sale ,valuarea aptitudinilor ,xamene scrise şi orale, personale, cunoştinţelor testare psihometrică şi abilităţilor, precum şi aplicarea acestora Jurnizarea informaţiilor Analizarea raportului de atunci când observarea audit şi discuţia cu clientul directă nu este posibilă auditului, cu auditatul, cu sau nu este adecvată colegii şi cu auditorul

pasul 1 > desfăşurarea evaluării. 5a acest pas informaţiile colectate despre persoană sunt comparate cu criteriile stabilite la pasul 7. Atunci când o persoană nu îndeplineşte criteriile, se solicită instruire suplimentară, experienţă profesională şiE sau experienţă de audit suplimentară, după care ar trebui efectuată o reevaluare. #. "S( 1/**1 – Sisteme de management de mediu. cerinţe cu g+id de utilizare

B?

0oate tipurile de organizaţii sunt preocupate din ce în ce mai mult să atingă şi să demonstreze o performanţă de mediu evidentă, controlând impactul propriilor activităţi, produse sau servicii asupra mediului şi luând în considerare politica şi obiectivelor lor de mediu. Aceste aspecte se înscriu în contextul legislaţiei din ce în ce mai stricte, a dezvoltării politicilor economice şi a altor măsuri destinate să încura$eze protecţia mediului, a creşterii preocupării părţilor interesate privind problemele legate de mediu, inclusiv dezvoltarea durabilă. <umeroase organizaţii întreprind 8analize9 şiEsau 8audituri9 de mediu în scopul evaluării performanţei lor de mediu. 0otuşi aceste 8analize9 şi 8audituri9 pot fi insuficiente pentru a furniza unei organizaţii certitudinea că performanţa sa nu numai că satisface, dar va continua să satisfacă atât prevederile legale cât şi cerinţele politicii sale în domeniul mediului. Centru a fi eficiente aceste 8analize9 trebuie realizate în cadrul unui sistem structurat de management, integrat în ansamblul activităţilor de management. copul general al acestui standard este de a susţine protecţia mediului şi de a preveni poluarea, în echilibru cu necesităţile socio#economice. Managementul de mediu acoperă un ansamblu de probleme, inclusiv pe cele cu implicaţii de ordin strategic şi concurenţial. Crezentul standard conţine doar acele cerinţe care pot fi auditate în mod obiectiv în scopul certificăriiEînregistrării şi Esau autodeclarării. 4e asemenea stabileşte cerinţele referitoare la un sistem de management de mediu care permite unei organizaţii să#şi formuleze politica şi obiectivele de mediu ţinând seama de prevederile legale şi de informaţiile referitoare la impacturile semnificative asupra mediului. Acest standard se aplică acelor aspecte de mediu pe care organizaţia le poate controla şi asupra cărora se presupune că are o influenţă. tandardul nu stabileşte criterii specifice de performanţă în domeniul mediului. # # # # # Acesta este aplicabil oricărei organizaţii care doreşte: să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească un sistem de management de mediu; să se asigure de conformitatea cu politica de mediu declarată; să demonstreze această conformitate altora; certificareaEînregistrarea sistemului său de management de mediu către un organism exterior; să realizeze o autoevaluare şi autodeclarare a conformităţii cu prezentul tandard .nternaţional.

0oate cerinţele specificate în acest standard sunt prevăzute a fi integrate în orice sistem de management de mediu. ,xtinderea aplicării depinde de diverşi factori cum sunt: politica de mediu a organizaţiei, natura activităţilor sale şi condiţiile în care aceasta funcţionează. %onducerea la cel mai înalt nivel trebuie să definească politica de mediu a organizaţiei şi să se asigure că aceasta: # corespunde naturii, dimensiunilor şi impactului asupra mediului şi activităţilor, produselor sau serviciilor organizaţiei; # include un anga$ament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării; # include un anga$ament de conformitate cu legislaţia şi cu reglementările de mediu aplicabile, precum şi cu alte cerinţe pe care organizaţie le#a adoptat; # oferă cadru pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor generale şi obiectivelor specifice de mediu; B*

# #

este documentată, implementată, menţinută şi comunicată întregului personal; este disponibilă pentru public.

%onducerea organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze sistemul de management de mediu la intervale prestabilite, pentru a se asigura că acesta este în permanenţă corespunzător, adecvat şi eficient. Crocesul analizei efectuată de conducere trebuie să asigure că informaţiile necesare sunt colectate astfel încât să permită conducerii realizarea acestei evaluări. Această analiză trebuie să fie documentată. . & '?@@' este structura astfel încât în cuprinsul său găsim: # domeniu de aplicare; # cerinţe normative; # definiţii; # cerinţe ale sistemului de management de mediu; # implementare şi funcţionare; # verificare şi acţiune corectivă; # analiză efectuată de conducere; # anexe. 0oate cerinţele specificate în acest standard internaţional sunt prevăzute a fi integrate în orice sistem de management de mediu. 4omeniul sau aria lor de aplicare depinde de diverşi factori, cum sunt politica de mediu a organizaţiei, natura activităţilor sale, a produselor şi serviciilor precum şi de locaţia şi condiţiile în care aceasta funcţionează. Centru înţelegerea cât mai exactă a specificaţiilor acestui standard este important cunoaşterea următorilor termeni şi definiţii: # auditor > persoană care are competenţa de a efectua un audit; # îmbunătăţire continuă > proces de dezvoltare a MM pentru obţinerea îmbunătăţirii performanţei globale de mediu în acord cu politica de mediu a organizaţiei; # acţiune corectivă > acţiune întreprinsă pentru eliminarea cauzei neconformităţii detectate; # document > informaţie împreună cu mediul său suport; # mediu > mediul încon$urător în care funcţionează o organizaţie, care include aerul, apa, solul, resursele naturale, flora, fauna, oamenii şi relaţiile dintre acestea; # aspect de mediu > element al activităţilor, produselor sau serviciilor unei organizaţii care poate interacţiona cu mediul; # impact asupra mediului > orice modificare a mediului, dăunătoare sau benefică, care rezultă total sau parţial din aspectele de mediu ale organizaţiei; # sistem de management de mediu (SMM) > parte a MM al unei organizaţii utilizat pentru a dezvolta şi implementa politica sa de mediu şi a gestiona aspectele de mediu; # obiectiv de mediu > ţel general de mediu, în concordanţă cu politica de mediu, pe care o organizaţie şi#l propune să#l atingă; # performanţă de mediu > rezultate măsurabile ale managementului aspectelor de mediu dintr#o organizaţie; # politică de mediu > intenţiile globale şi direcţia unei organizaţii referitoare la performanţele sale de mediu exprimată oficial de managementul la cel mai înalt nivel; # ţintă de mediu > cerinţă detaliată de performanţă, aplicabilă organizaţiei sau unei părţi a organizaţiei, care rezultă din obiective de mediu şi care trebuie stabilită şi îndeplinită pentru atingerea acestor obiective;

BD

tehnici.1. întreprindere. să menţină şi să îmbunătăţească în mod continuu sistemul de management de mediu în conformitate cu cerinţele acestui standard internaţional şi să determine modul în care va îndeplini aceste cerinţe. procedură > modalitate specificată de a efectua o activitate sau un proces. cu propria structură funcţională şi administrativă. prevenirea poluării > utilizarea unor procese. #. # numirea responsabilului managementului de mediu la nivelul organizaţiei şi la nivelul secţiilor. să implementeze.1. firmă. -olitica de mediu Managementul la cel mai înalt nivel trebuie să definească politica de mediu a organizaţiei şi să se asigure că in cadrul domeniului definit al sistemului său de management de mediu. înregistrare # document prin care se declară rezultate obţinute sau furnizează dovezi ale activităţilor realizate.!. # obiectivele generale ale organizaţiei. . organizaţie > companie. reduc sau controlează !separat sau în combinaţie" crearea. referitoare la proiectul de implementare a managementului de mediu. &rganizaţia trebuie să definească şi să documenteze domeniul sistemului său de management de mediu. societate comercială. emisia sau descărcarea oricărui tip de poluant sau deşeu.erinţe ale sistemului de management de mediu #. practici. aprobată de director. # lista documentelor MM. produse.1. publică sau particulară. audit intern > proces sistematic. servicii sau energie care împiedică.# # # # # # # # parte interesată > individ sau grup preocupat sau afectat de performanţa de mediu a unei organizaţii. acţiune preventivă > acţiune pentru a elimina cauza unei neconformităţi potenţiale. #. # valorile. autoritate sau instituţie.erinţe generale &rganizaţia trebuie să stabilească. neconformitate > neîndeplinirea unei cerinţe. materiale.1. 5a auditare vor fi analizate ca şi date de intrare de la procese: # declaraţia de viziunea. # cunoaşterea politicii generale a organizaţiei. # planul de afaceri. 4ate de ieşire: # decizia strategică. # declaraţia de misiunea a organizaţiei. aceasta: B1 . înregistrată sau neînregistrată. pentru a reduce impacturile dăunătoare asupra mediului. & '?@@' şi a priorităţilor organizaţiei pentru documentarea MM. independent şi documentat pentru obţinerea şi evaluarea dovezilor obiective pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite de către organizaţie criteriile de audit ale MM. să documenteze. elaborată pe baza analizei de text a . . parte sau combinaţie a acestora.

#. -lanificare #. este comunicată întregului personal care lucrează în organizaţie sau în numele organizaţiei. sau activităţi. # 4ate de ieşire: proceduraE procedurile de identificare şi evaluare a aspectelor de mediu. 4ate de ieşire: politica de mediu. Aspecte de mediu &rganizaţia trebuie să stabilească. %a şi date de intrare se va urmări: decizia strategică referitoare la implementarea MM !decizia de numire a 2MM şi a celorlalţi responsabili. incluzând cerinţele şi aşteptările acestora. politica generală a organizaţieiE grupului din care aparţine organizaţia. # determinarea acelor aspecte care au sau pot avea impact !impacturi" semnificativ !semnificative" asupra mediului. dacă ele există.1. este disponibilă pentru public.1. implementarea şi menţinerea sistemului său de management de mediu. dovezi !înregistrări" referitoare la comunicarea politicii părţilor interesate. &rganizaţia trebuie să documenteze şi să actualizeze aceste informaţii. este documentată. implementată şi menţinută. lista cu părţile interesate.#. pentru identificarea şi evaluarea aspectelor de mediu. dimensiunilor şi impacturilor asupra mediului ale activităţilor. B) . viziunea. 0rebuie să se asigure că aspectele de mediu semnificative sunt luate în considerare în stabilirea. include un anga$ament de conformare cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe aplicabile la care organizaţia subscrie. să implementeze şi să menţină o procedură !proceduri" pentru: # identificarea aspectelor de mediu ale activităţilor. valorile. produselor şi serviciilor. luând în considerare dezvoltări planificate sau noi. amenzilor pe linie de mediu. evidenţa reclamaţiilor. produse şi servicii noi sau modificate. misiunea. #. 4ate de intrare: # la auditare se analizează decizia strategică de implementare a MM.1. produselor şi serviciilor sale conform domeniului definit al sistemului sau de management de mediu pe care le poate controla şi pe care le poate influenţa. referitor la aspectele sale de mediu. sugestiilor.# # # # # # # # # # # # # # corespunde naturii. declaraţiile de politică referitoare la celelalte sisteme de management implementate din organizaţie. include un anga$ament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării. oferă cadrul pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor şi a ţintelor de mediu.

. &biectivele şi ţintele trebuie să fie măsurabile. #. (biective1 ţinte i programe &rganizaţia trebuie să stabilească. acorduri ale organizaţiei referitoare la mediu. listele cu reglementări.# # # lista !registrul" aspectelor de mediu !aspectelor de mediu semnificative". # a determina modul în care se aplică aceste cerinţe la aspectele sale de mediu. pe compartimente şi pe organizaţie. %u ocazia stabilirii şi analizării obiectivelor şi a ţintelor de mediu. operaţionale şi de afaceri. #. să implementeze şi să menţină o procedură !proceduri" pentru: # a identifica şi a permite accesul la cerinţe legale aplicabile şi la alte cerinţe la care organizaţia subscrie referitoare la aspectele sale de mediu. liste de difuzare cerinţe legale la utilizatori. şi în conformitate cu politica de mediu. o organizaţie trebuie să ia în considerare cerinţele legale şi alte cerinţe la care organizaţia subscrie şi aspectele de mediu semnificative.1. # lista părţilor interesate. ciorne cu calculele de stabilire a notelor pentru impacturile de mediu. inclusiv cu anga$amentele de prevenire a poluării. acolo unde este posibil. # colecţia la zi a legislaţiei în vigoare. # aspectele de mediu semnificative. B( . &rganizaţia trebuie să se asigure că aspectele de mediu semnificative sunt luate în considerare în stabilirea. semnături pe documente. lista !registrul" impacturilor de mediu !impacturilor de mediu semnificative". standarde !Monitorul &ficial". pe zoneE organizaţie. şi alte cerinţe aplicabile la care organizaţia subscrie şi cu îmbunătăţirea continuă. precum şi punctele de vedere ale părţilor interesate. organizaţia trebuie să ia în considerare opţiunile sale tehnologice şi cerinţele sale financiare./. la nivelurile şi funcţiile relevante din cadrul organizaţiei. pentru stabilirea obiectivelor de mediu şi pentru evaluarea conformităţii cu ele. dovezi documentate ale aplicării procedeului > rapoarte ale reuniunilor echipei de lucru pentru identificarea şi evaluarea aspectelor de mediu. rapoarte de instruire în vederea cunoaşterii cerinţelor de către personalul implicat. autorizaţii. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind cerinţele legale.erinţe legale i alte cerinţe &rganizaţia trebuie să stabilească.2. # impacturilor de mediu semnificative.1. implementarea şi menţinerea MM. 4e asemenea. matrice de distribuţie a reglementărilor pentru diferite compartimente. să implementeze şi să menţină obiective şi ţinte documentate. 4ate de intrare: # factorii de mediu. cu cerinţele legale.

să implementeze şi să menţină un program. a implementa. infrastructura organizaţională. # mi$loacele şi termenele privind realizarea acestora. # a raporta managementului organizaţiei la cel mai înalt nivel. implementat şi menţinut în conformitate cu cerinţele acestui standard internaţional. responsabilităţile şi autoritatea pentru: # a se asigura că sistemul de management de mediu este stabilit. .Centru îndeplinirea obiectivelor şi a ţintelor.!. responsabilităţile şi autorităţile trebuie să fie definite. # # # 4ate de ieşire cerinţele postului documentate în fişa de post. #. # decizia referitoare la stabilirea şi menţinerea MM > instrumentul prin care se asigură implementarea politicii şi atingerea obiectivelor. pentru analizare. #. & '?@B' şi '?@B7 > indicatori de mediu". # # # # # # 4ate de intrare: politica de mediu. performanţa sistemului de management de mediu. procedeul referitor la elaborarea obiectivelor.!. 2esursele includ resurse umane şi abilităţi specializate. lista aspectelor de mediu semnificative. documentate şi comunicate. Crogramul trebuie să includă: # desemnarea responsabilităţilor la funcţiile şi nivelurile relevante ale organizaţiei pentru îndeplinirea obiectivelor şi a ţintelor. înregistrări despre discuţiile cu anga$aţii. Managementul organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie să numească unul sau mai mulţi reprezentanţi care.1. 4ate de ieşire: lista obiectivelor de mediu. 4ate de intrare: # politica şi obiectivele de mediu. inclusiv recomandări pentru îmbunătăţire. ţintelor programelor de management de mediu. planuri de dezvoltare a personalului. control operaţional. tehnologie şi resurse financiare. organizaţia trebuie să stabilească. a menţine şi a îmbunătăţi sistemul de management de mediu. în afara altor responsabilităţi. pentru stabilirea şi menţinerea programelor de management de mediu. 0esurse1 atribuţii1 responsabilitate i autoritate Managementul trebuie să asigure disponibilitatea resurselor iniţiale pentru a stabili.ompetenţă1 instruire i con tientizare ?@ . programele de management de mediu pe produsE procesE zone. trebuie să aibă definite atribuţiile. Centru a facilita eficacitatea managementului de mediu. atribuţiile.!. conştientizare şi competenţă. lista indicatorilor !vezi .!. pentru identificarea necesităţilor de instruire. "mplementare i operare #.

organizaţie. competenţe în fişele de post". resurse. interacţiunea lor şi referirea la documentele conexe. # primirea. # aspectele de mediu semnificative şi impacturile asociate. reale sau posibile. # consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile specificate. obiectivele şi ţintele. plan de instruire !anual". atribuţii responsabilitate şi autoritate pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns.!. # # # #. descrierea domeniului sistemului de management de mediu. descrierea elementelor principale ale sistemului de management de mediu. ?' . să implementeze şi să menţină o procedură referitoare la aspectele de mediu şi la sistemul de management de mediu pentru: # comunicarea internă între diferitele niveluri şi funcţii ale organizaţiei.!. 4ate de ieşire: procedura privind competenţa. rapoartele reuniunilor de lucru ale echipelor de elaborare a documentelor sau corespondenta cu părţile interesate. aplicarea cunoştinţelor". utilitatea lor pentru individ. #. # atribuţiile şi responsabilităţile lor în realizarea conformităţii cu cerinţele sistemului de management de mediu. dovezi ale evaluărilor despre eficacitatea instruirilor !obiectivele instruirilor. planificare. să implementeze şi să menţină o procedură pentru ca personalul care lucrează pentru sau în numele său să fie conştient de: # importanţa conformităţii cu politica de mediu. documentarea şi transmiterea răspunsurilor corespunzătoare la solicitările pertinente ale părţilor interesate din exterior. dovezi de instruire !diplome.&rganizaţia trebuie să stabilească. cu procedurile şi cerinţele sistemului de management de mediu. 4ate de ieşire: proceduri privind comunicarea internă sau externă. părţi interesate. certificate de calificare obţinute la evaluări periodice". 6ocumentaţie # # # 4ocumentaţia sistemului de management de mediu trebuie să cuprindă: politica de mediu. ale activităţilor şi de efectele benefice aduse mediului prin îmbunătăţirea performanţei lor individuale.omunicare &rganizaţia trebuie să stabilească.#. # # # # # 4ate de intrare: fişele de post ce cuprind cerinţele de competenţă. instruirea şi conştientizarea personalului din organizaţie şi care pot provoca impact semnificativ asupra mediului. . sistemul informaţional de raportare !circuitul formularelor. # 4ate de intrare: înregistrări de la politica de mediu./.

corespunzător politicii de mediu. stabilită pe baza analizei de text a . 4ate de ieşire rapoartele reuniunilor de lucru ale echipei de elaborare a documentelor MM !lista de referinţă a documentelor MM". a obiectivelor şi ţintelor sale.ontrolul documentelor 4ocumentele cerute de MM şi de acest standard internaţional trebuie ţinute sub control. a se asigura că sunt identificate schimbările şi stadiul revizuirilor documentelor. documentele şi înregistrările determinate de organizaţie ca fiind necesare pentru a se asigura de planificarea.# # documentele şi înregistrările. versiuni relevante ale documentelor aplicabile. . 4ate de ieşire: procedura referitoare la controlul documentelor. . obiectivele şi ţintele de mediu. ?7 . 4ate de intrare: lista de referinţă a documentelor MM. să implementeze şi să menţină o procedură pentru: aprobarea documentelor pentru acceptare înainte de a le pune în circulaţie. şi reaprobarea documentelor.!.3. # # # # # # # # # # #. pentru a se asigura că acestea se realizează în condiţii specificate prin: # stabilirea. cerute de acest standard internaţional. # stipularea în procedură a criteriilor de operare. &rganizaţia trebuie să stabilească.!. implementarea şi menţinerea unei proceduri documentate pentru a ţine sub control situaţiile în care absenţa unor astfel de proceduri ar putea conduce la abateri de la politica de mediu. a împiedica utilizarea neintenţionată a documentelor depăşite şi a le identifica în mod corespunzător indiferent d emotivul retragerii lor. revizuirea şi actualizarea. a se asigura că documentele de provenienţă externă determinate de organizaţie ca fiind necesare pentru planificarea şi funcţionarea MM sunt identificate şi difuzarea lor este controlată. de stabilire a MM. lista de difuzare a documentelor MM. # # #. 4ate de intrare: lista documentelor de elaborat. a se asigura că documentele se menţin lizibile şi uşor de identificat. atunci când este necesar. & '?@@' şi a priorităţilor organizaţiei.2. a se asigura că sunt disponibile la locurile de utilizare. operarea şi controlul eficace al proceselor referitoare la aspectele de mediu semnificative.ontrolul operaţional &rganizaţia trebuie să identifice acele operaţii şi activităţi care sunt asociate aspectelor de mediu semnificative identificate.

-regătirea pentru situaţii de urgenţă i capacitate de răspuns &rganizaţia trebuie să stabilească.!. &rganizaţia trebuie să analizeze şi să revizuiască periodic. Monitorizare i măsurare ?B . # listăE planuri de urgenţăE acţiuni de$a existente în organizaţie. selectaţi.#. componenţa echipelor de intervenţie.1. # fişele de securitate ale materialelor periculoase. referitor la poluare indirectă !exterioară organizaţiei": o lista furnizorilor evaluaţi. o regulamente de fabricaţie. de control. ale bunurilor şi serviciilor utilizate de organizaţie şi comunicarea către furnizori şi contractanţi a procedurilor şi cerinţelor relevante. diagrame flux. o chestionare de evaluare a furnizorilor sau contractanţilor. o lista obiectivelor de mediu. în special după producerea accidentelor sau apariţia unor situaţii de urgenţă. procedurile de pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns.#. implementarea şi menţinerea procedurilor referitoare la aspectele semnificative de mediu identificate. o lista aspectelor semnificative de mediu. corespondenţa cu contractanţii. o documentele MM în vigoare !lista lor". rapoarte de încheiere intervenţii. sau chestionare de autoevaluare. instrucţiuni de lucru. 8erificare #. o fişe tehnologice. 4ate de ieşire: proceduri referitoare la controlul operaţional. acceptabili în privinţa mediului. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. o lista produselor aprovizionate. acolo unde este necesar.# # # stabilirea. #.4. să implementeze şi să menţină o procedură pentru a identifica posibilele situaţii de urgenţă şi accidente care pot avea impact asupra mediului şi a modului de a răspunde unor astfel de situaţii. de la organizaţii similare. evidenţa simulărilor şi instruirilor efectuate. # # # # #. amplasament. # istoricul situaţiilor de urgenţă din organizaţie. lista operaţiilor ce necesită ţinerea sub control inclusiv a celor de mentenanţă. evidenţa accidentelor de muncă. 4ate de intrare: referitor la poluarea directă !proprie organizaţiei": o procesele cheie identificate ca având impacturi semnificative de mediu. 4ate de intrare: # fişele de evaluare ale aspectelor semnificative de mediu.

&rganizaţia poate să combine această evaluare cu evaluarea conformării cu cerinţele legale sau poate face o procedură separată. # autorizaţia de gospodărire a apelor. măsurarea caracteristicilor principale ale activităţilor organizaţiei. # matricea de distribuţie a reglementărilor pe compartimente. # modificările cerinţelor legale şi ale altor cerinţe aplicabile.!. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind monitorizarea. # lista cu indicatorii de mediu. înregistrări referitoare la neconformităţi > fişe de neconformitate. # lista cu obiectivele de mediu. #. # autorizaţiiE acorduri de mediu. a controlului operaţional aplicabil şi a conformităţii cu obiectivele şi cu ţintele de mediu ale organizaţiei. 4ate de ieşire: # autorizaţia de mediu. 4ate de intrare: # aspectele de mediu identificate. activităţilor sau proiectelor. standarde aplicabile. cerinţe legale nerespectate. analize ale probelor. Crocedura trebuie să includă documentarea informaţiilor care permit monitorizarea performanţei. # lista de evidenţiere a aspectelor semnificative de mediu. raportul privind inspectarea facilităţilor.#. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind evaluarea conformării. care pot avea un impact semnificativ de mediu. reglementări. # raportul de instruire pentru personalul implicat. # legi. să implementeze ţi să menţină o procedură documentată pentru evaluarea periodică a conformării cu cerinţele legale aplicabile. analiza periodică a cerinţelor legale. precizarea neconformităţilor referitoare la obiective şi indicatori de mediu nerealizaţi. parametrii nerespectaţi ai unui proces. neaplicaţi. # lista de difuzare a cerinţelor legale sau a altor cerinţe către utilizator.&rganizaţia trebuie să stabilească. # lista cu legile şi reglementările aplicabile. verificarea prelevărilor sau încercării probei. &rganizaţia trebuie să evalueze conformarea cu alte cerinţe la care subscrie. a caracteristicilor principale ale activităţilor sale care pot avea un impact semnificativ asupra mediului. # cerinţele legale identificate. ?? . buletine de analiză. %valuarea conformării /n concordanţă cu anga$amentul său de conformitate. organizaţia trebuie să stabilească. să implementeze şi să menţină o procedură pentru monitorizarea şi măsurarea în mod regulat.

# # # # # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind neconformităţi.#. plan de măsuri. reviziile programului de management de mediu. . păstrarea. protecţia. Crocedurile trebuie să definească cerinţe pentru: # identificarea şi corectarea neconformităţilor şi luarea acţiunilor de reducere a impacturilor asupra mediului. ?* . cu acest standard internaţional şi cu rezultatele obţinute.ontrolul înregistrărilor &rganizaţia trebuie să stabilească şi să menţină înregistrări după cum este necesar pentru a demonstra conformitatea cu cerinţele sistemului său de management de mediu. determinare cauzei lor şi întreprinderea acţiunilor pentru a împiedica revenirea lor. să implementeze şi să menţină o procedură pentru a trata o neconformitate existentă sau potenţială şi pentru a întreprinde acţiuni corective şi acţiuni preventive. analiza şi evaluarea riscurilor. analiza tendinţelor. &rganizaţia trebuie să stabilească. Acţiunile întreprinse trebuie să corespundă dimensiunii problemelor şi impacturilor asupra mediului întâlnite.#. pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. # investigarea neconfomităţilor. 4ate de intrare: # prevederi legale aplicabile formularelor cu precizarea duratei de păstrare. nomenclator arhivistic. &rganizaţia trebuie să se asigure că orice schimbări necesare sunt făcute documentaţiei MM. plan de instruire. analiza costurilor.#. audit intern. reţinerea şi eliminarea înregistrărilor. # evaluarea necesităţilor de acţiune preventivă pentru a preveni neconformitatea şi implementarea acţiunilor corespunzătoare desemnate a împiedica apariţia lor. 4ate de intrare: # înregistrări referitoare la neconformităţile de la monitorizare şi măsurare. acţiune preventivă./. # înregistrarea eficacităţii acţiunii corective şi a acţiunii preventive întreprinse. #. # legea arhivelor naţionale > formulare pentru arhivare.#. # 4ate de ieşire: procedura privind controlul înregistrărilor. 9econformitate1 acţiune corectivă i acţiune preventivă &rganizaţia trebuie să stabilească. # înregistrarea rezultatelor acţiunii corective şi a acţiunii preventive întreprinse. sistem de comunicare a propunerilor. rapoarte către analiza efectuată de management. să implementeze şi să menţină o procedură pentru identificarea. retragerea.

implementată şi menţinută şi se referă la: responsabilităţile şi cerinţele pentru planificarea şi realizarea auditurilor. etichete cu informaţii despre materialele periculoase. înregistrări ale performanţelor de mediu ale contractanţilor şi furnizorilor !materii prime. mentenanţă şi etalonări. înregistrări referitoare la inspecţii. evidenţa deşeurilor în zonele de colectare. incluzând cerinţele acestui standard internaţional. rezultatele auditurilor !interne. înregistrări ale procesului de monitorizare. ?D . servicii". înregistrări privind conformarea legală.#. domeniului. procesele verbale ale reuniunilor de lucru pe probleme de mediu. înregistrări ale verificărilor privind pregătirea pentru situaţii de urgenţă. autorizaţii. înregistrările reclamaţiilor de la clienţi şi de la alte părţi interesate pe probleme de mediu. chitanţe !dovezi" de predare la organizaţii autorizate. rapoartele transmise autorităţilor competente în domeniu. înregistrări referitoare la produsul fabricat. #. rapoarte cu privire la incidente de mediu. recipiente cu deşeuri periculoase. rapoartele inspecţiile efectuate de autorităţile competente în domeniu. o a fost implementat şi este menţinut corespunzător. externe" . # # # Crocedura de audit trebuie stabilită. determinarea criteriilor. obiectivele şi ţintele de mediu. raportul anual al deşeurilor. informaţii despre legislaţia aplicabilă.2. informaţii privind performanţa de mediu. materiale. raportarea rezultatelor şi păstrarea înregistrărilor corespunzătoare. înregistrări referitoare la aspectele de mediu semnificative. pentru: # a determina dacă sistemul de management de mediu: o este conform dispoziţiilor convenite pentru managementul de mediu. înregistrări ale întâlnirilor pe probleme de mediu. frecvenţei şi metodelor de audit. Audit intern &rganizaţia trebuie să se asigure că auditurile interne ale sistemului de management de mediu sunt efectuate la intervale planificate.# # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # deciziile referitoare la comunicările externe. rezultatele analizelor anterioare efectuate de management. dovezi ale comunicării cu părţile interesate. înregistrăriE rapoarteE procese verbale referitoare la instruiriE reinstruiri pe probleme de mediu. înregistrări provenind de la furnizori > marca$e de identificare. # a furniza conducerii organizaţiei informaţii referitoare la rezultatul auditurilor. 4ate de intrare: toate datele prezentate mai sus. liste cu legislaţia.

# politica de mediu. adecvat şi eficace. ?1 . pentru a se asigura că acesta este în permanentă corespunzător. # resursele alocate. lista auditorilor interni. planuri de măsuri pentru implementarea acţiunilor corective. # recomandări pentru îmbunătăţire. inclusiv dezvoltări ale cerinţelor legale şi a celor referitoare la aspectele de mediu. obiective. lista de verificare. dovezile de calificare ale auditorilor. conform cu anga$amentul de îmbunătăţire continuă. # performanţa de mediu a organizaţiei. Analiza efectuată de management Managementul organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze sistemul de management de mediu la intervale planificate. 4ate de intrare: # organigrama MM. # stadiul realizării obiectivelor şi ţintelor de mediu. # prevederi legale şi alte reglementări apărute în perioada analizată. plan de audit. # acţiuni de urmărire din precedentele analize efectuate de management. protocolul !chestionarul" de audit. programul anual de audituri interne. raport de analiză a documentaţiei. # măsura în care obiectivele şi ţintele au fost îndeplinite. # lista documentelor MM. # harta proceselor MM. # stadiul acţiunilor corective şi preventive. inclusiv reclamaţiile. # programul de investiţii de mediu. #. # programul de management de mediu./. # rezultatele auditurilor interne. # comunicarea !comunicărilor" cu părţile interesate. # performanţa de mediu a organizaţiei. 4atele de intrare ale analizelor efectuate de management trebuie să includă: # rezultatele auditurilor interne şi evaluările conformării cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie. # rezultatele auditurilor externe. rapoarte de neconformitate. raport de audit. # raportul anterior al analizei efectuate de management. 4atele de ieşire ale analizelor efectuate de management trebuie să cuprindă orice decizii şi acţiuni referitoare la posibile schimbări în politica de mediu. # schimbarea împre$urărilor.# # # # # # # # # # # 4ate de ieşire: procedura pentru audit intern. ţinte şi alte elemente ale sistemului de management de mediu.

& '?@'' > Ihid pentru auditul de mediu. Auditul sistemului de management de mediu. # principii generale. ţintelor de mediu . /n cuprinsul acestui standard găsim: # domeniu de aplicare. tandardul conţine o serie de recomandări privind criteriile de calificare pentru auditorii de mediu. rapoarte. decizii de management. pregătirea şi realizarea auditului. Crin auditor de mediu se înţelege o persoană care are calificarea necesară pentru a efectua un audit de mediu. Croceduri de audit. materiale. propuneri de îmbunătăţire a MM. & '?@'7 > Ihid pentru auditul de mediu. tandardul face parte dintr#o serie de standarde din domeniul auditului de mediu care mai include: . înregistrările analizei efectuate de management: ordinea de zi a şedinţei. servicii". performanţele de mediu ale furnizorilor !materii prime. # adecvarea şi eficacitatea MM. Cotrivit acestui standard. -rincipii generale tandardele pentru auditul de mediu se referă la principiile generale ale auditului de mediu. # definiţii. proceduri pentru auditarea sistemelor de management ale protecţiei mediului şi criterii pentru calificarea auditorilor. situaţia neconformităţii constatate.# # # # # # # comunicarea cu părţile interesate externe. efectuarea unui audit al sistemului de management de mediu presupune parcurgerea următoarelor etape: declanşarea. %riterii de calificare pentru auditorii de mediu. Centru a înţelege scopul şi utilitatea acestui standard se impune cunoaşterea următoarelor definiţii: ?) . condiţiile specifice referitoare la mediu. # modificări la nivelul resurselor umane sau la nivel financiar. /. # precizarea priorităţilor şi a resurselor aferente cu termene şi responsabili. sistemele de management de mediu sau informaţiile aferente acestora sunt conforme cu criteriile de audit. materiale prezentate şi comunicate de presă. comunicându#se clientului rezultatele acestui proces. . tandardul . # cerinţe pentru audit de mediu. reclamaţii de la clienţi şi de la alte părţi interesate. procese verbale. elaborarea documentelor acestuia şi încheierea auditului. & '?@'@ defineşte auditul de mediu ca reprezentând procesul de verificare sistematică şi documentată a dovezilor de audit care trebuie obţinute şi evaluate în mod obiectiv pentru a determina în ce măsură activităţile. performanţele de mediu ale procesului de producţie. 4ate de ieşire: # deciziile de schimbare a politiciiE obiectivelor de mediu. părerile acestora. "S( 1/*1* – G+id pentru audit de mediu. evenimentele. lista de prezenţă. eficacitatea acţiunilor corectiveE preventive.

/. organizaţie > companie. înregistrări sau declaraţii ale faptelor. care are propria sa structură funcţională şi administrativă. ?( . obiect al auditului de mediu > activitate. autoritate sau instituţie. expert tehnic > persoană care aduce echipei de audit cunoştinţe specifice sau expertiza sa. firmă. practici. domeniul auditului este determinat de către auditorul şef în urma consultării cu clientul. # există resurse corespunzătoare pentru susţinerea procesului de audit. -rincipii generale /.erinţe pentru un audit de mediu . Centru îndeplinirea acestor obiective. audit de mediu > proces sistematic şi documentat de verificare a dovezilor de audit.!. condiţiile. criterii de audit > politici.ste indicat ca un audit de mediu să se concentreze pe un obiect bine definit şi documentat în mod clar. 4e asemenea se recomandă ca partea responsabilă de acest obiect să fie identificată şi documentată în mod clar. . dar care nu participă ca auditor. sistemele de management de mediu stabilite sau informaţiile asupra acestora sunt în conformitate cu criteriile de audit şi comunicarea rezultatelor acestui proces clientului.1. # auditatul cooperează în mod corespunzător. auditat > organizaţie supusă auditării. parte sau combinaţie a acestora.ste recomandat ca obiectivele şi domeniul să fie comunicate auditatului înainte de realizarea auditului. întreprindere. societate comercială. comparate cu criteriile de audit convenite. client > organizaţie care comandă auditul.!. Auditul începe numai dacă după consultarea clientului. sistem de management de mediu şiE sau informaţiile aferente.1. auditorul şef consideră că: # informaţiile referitoare la obiectul auditului sunt suficiente şi adecvate. dovadă de audit > informaţie verificabilă. bazată numai pe raţionamentul pe care auditorul l#a aplicat constatărilor auditului. auditor de mediu > persoană calificată pentru efectuarea auditurilor de mediu. 4omeniul prezintă întindere şi fixează limitele auditului. echipă de audit > grup de auditori. sau un singur auditor. evenimentele. publică sau privată. proceduri sau cerinţe faţă de care auditorul compară dovezile de audit colectate privind obiectul auditat. /. auditor şef > persoană calificată pentru conducerea şi efectuarea auditurilor de mediu. obţinute şi evaluate în mod obiectiv.# # # # # # # # # # # # # concluzie a auditului > apreciere sau opinie profesională exprimată de către un auditor asupra subiectului auditat. precum şi auditori în curs de formare. constatări ale auditului # rezultate ale evaluării dovezilor de audit colectate. . pentru a determina dacă activităţile. eveniment. (biective i domeniu e recomandă ca auditul să se bazeze pe obiectivele definite de către client. condiţie. desemnat pentru efectuarea unui anumit audit. echipa de audit poate include experţi tehnici.

#. promptitudine. în afară de cazul în care acest lucru nu este cerut de lege. (biectivitate1 independenţă i competenţă Centru realizarea unui proces de audit obiectiv. Ce întreaga durată procesului./. Aceste criterii. Membrii echipei de audit trebuie să dispună de un ansamblu corespunzător de cunoştinţe. /. competenţă profesională şi discernământ. . Crocedurile proprii unui tip de audit de mediu diferă de cele ale unui alt tip numai acolo unde este esenţial a se lua în considerare caracterul specific al tipului de audit de mediu dat.2. e recomandă ca relaţiile dintre membrii echipei de audit şi client să fie relaţii de încredere şi confidenţialitate. -rofesionalism /n conducerea unui audit de mediu. analizate.1. /. . se recomandă ca membrii echipei de audit să nu fie implicaţi în activităţile auditate. e recomandă ca informaţiile adecvate să fie colectate. e recomandă ca auditorul şef să urmeze procedurile care au în vedere asigurarea calităţii auditului. precum şi pentru garantarea obiectivităţii constatărilor şi concluziilor acestuia. . *@ . cu un nivel de detaliere adecvat ar trebui să fie convenite între auditorul şef şi client şi apoi comunicate auditatului. sau raportul final. fără aprobarea expresă a clientului şi dacă este cazul.3. interpretate şi înregistrate pentru a fi utilizate ca dovadă de audit în procesul examinării şi evaluării pentru a determina dacă sunt îndeplinite criteriile de audit. -roceduri metodice e recomandă ca un audit de mediu să fie condus şi efectuat în conformitate cu aceste principii generale şi cu ghidurile elaborate pentru un tip specific de audit de mediu. aşteptate de al orice auditor în circumstanţe similare. să recunoască incertitudinea constatărilor auditului şi a oricăror concluzii ale auditului şi să ia în considerare aceşti factori în faza de planificare a auditului şi pe toată durata de realizare a acestuia. unei terţe părţi./. /.riterii1 dovezi i constatări ale auditului e recomandă ca determinarea criteriilor de audit să constituie o primă etapă esenţială a auditului de mediu. fără aprobarea auditatului. aceştia trebuie să dea dovadă de obiectivitate. competenţă şi experienţă pentru a#şi îndeplini responsabilităţile auditului.3. -tilizarea ca membri ai echipei de audit a personalului din interiorul sau exteriorul organizaţiei auditate este la latitudinea clientului. /. 7ncrederea în constatările i concluziile auditului e recomandă ca procesul de audit de mediu să fie conceput astfel încât să furnizeze clientului şi auditorului nivelul de certitudine aşteptat în ceea ce priveşte încrederea în constatările auditului şi în toate concluziile auditului. se recomandă ca auditorii să dea dovadă de preocupare.ste indicat ca membrii echipei de audit să nu dezvăluie informaţiile sau documentele obţinute în timpul auditului. de imparţialitate şi de echidistanţă faţă de orice conflict de interese. e recomandă ca auditorul de mediu să ia în considerare limitările asociate dovezii de audit colectată în timpul auditului.ste recomandat ca un membru al echipei de audit ales din interiorul organizaţiei să nu răspundă în faţa celor responsabili direct de obiectul care urmează să fie auditat.

%<%M%9$% S-%.7 0ehnicile de audit se pot referi la : a" modul de tratare a surselor de informare.nformaţii fizico#materiale: # pregătirea vizitei în teren. cu excepţia cazului în care clientul exclude acest lucru." 6% A. # atitudinea auditorului faţă de dificultăţile posibile în procesul de comunicare.4. 7. /n acord cu solicitantul. precum şi eventualele puncte suplimentare. # identificarea reprezentanţilor auditatului care participă la audit. ."=". # concluziile auditului. # durata auditului şi datele la care a fost realizat./.nformaţia orală: # dificultăţi în procesul de comunicare: atitudinile celui audiat şi auditorului. # probleme de disponibilitate şi abordare a persoanelor.% A<% $%:9". 1.6"$ 7. # observaţii."<(0 6% A.7. 7.6"$ '. Modul de tratare a surselor de informaţii 7.B. # desfăşurarea vizitei în teren. în desfăşurarea auditului. fără a se limita la acestea următoarele date: # identificarea organizaţiei auditate şi a clientului auditului. '. 0aport de audit %onstatările auditului şiEsau un rezumat al acestora. e recomandă ca auditatul să primească o copie a raportului de audit. # identificarea membrilor echipei de audit. # rezumatul procesului de audit incluzând toate obstacolele întâlnite. # lista de difuzare a raportului de audit. !. # probleme de acces la activităţile desfăşurate. se recomandă ca auditorul şef să determine care din punctele menţionate mai sus să figureze în raport. .'. # accesul la documentaţie.nformaţia scrisă: # modul de pregătire şi exprimare. # criteriile convenite faţă de care s#a realizat auditul.'. . # o declaraţie privind natura confidenţială a conţinutului. *' . # obiectivele convenite şi domeniul auditului.'.nformaţiile referitoare la audit care pot fi incluse în raporturile de audit cuprind. b" modul de abordare a principalelor etape şi acţiuni. trebuie comunicate clientului într#un raport scris. .'.' 0ehnicile de audit sunt metode de obţinerea informaţiilor şi dovezilor obiective privind nivelul de conformitate a sistemului auditat cu standardul de referinţă.'. $%:9".

''. Acest document cuprinde toate întrebările posibile. 0ehnici de abordare a neconformităţilor: # 0ehnici de identificare şi înregistrare.7. Activităţi post audit # +erificarea acţiunilor corective. # upravegherea periodică. 0ehnici de întocmire a chestionarului de audit sau teste de verificare 7.'B. %omunicarea elementelor esenţiale ale programului către auditat 7. referitoare la zona respectivă.*. # 5a auditul de terţă parte.). din partea auditatului.7. 7.7.'7. extern".'.D. Modul de abordare a principalelor etape şi acţiuni.7. # Acţiuni organizate de către companiile care execută auditul. # %oncluziile finale privind scopul auditului.7. Crin listă de verificare se înţelege un chestionar detaliat pe care îl foloseşte auditorul în zona auditată.'@. Abordarea acţiunilor corective # 5a auditul intern.(.7. 7. /mbunătăţirea tehnicilor de audit # Acţiuni organizate de către comisiile de formare şi certificare a auditorilor. %unoaşterea auditatului 7.B. 0ehnici de desfăşurare a auditului şi de obţinere a dovezilor obiective: # 5a şedinţa de deschidere. 7. # Acumularea de experienţă şi perfecţionarea auditorilor.1. # %lasificarea neconformităţilor. %ontactul cu auditatul: vizita preliminară 7. 0ehnici de întocmire a programului de audit 7. Atribuirea responsabilităţilor auditorilor: # 2epartizarea după cerinţa specifică a standardului # 2epartizarea după departament.'?. # 5a auditul la furnizor. 7.7. # 5a şedinţa de închidere.7.7. # /n timpul şedinţelor şi interviurilor. # Anexe importante !rapoarte de neconformităţi". 0ehnici de analiză a documentelor 7. produse # %ombinaţii cerinţeEdepartament 7.7.7.?. în desfăşurarea auditului 7. # 2apoarte de neconformităţi.B.7. # Acceptarea de către reprezentantul auditatului. <istele de verificare 4intre documentele de lucru o atenţie deosebită trebuie acordată elaborării listelor de verificareE chestionarelor de audit.7.7.7. Jixarea traseului şi a programului 7. 7. 0ehnici de raportare a auditului # 2aportul de audit !intern. Crimirea sarcinii de audit 7.7.7. # &bţinerea de anga$amente sau stabilirea acţiunilor corective. *7 . # %ontroale inopinate.

Auditorul poate. Atunci când se evaluează conformitatea sistemului calităţii cu standardul de referinţă. Acest document este folosit de auditor pentru evaluarea MM. “Aide – memoires> ă presupunem că se auditează MM#ul unei organizaţii. e recomandă că. investigate in timpul auditului. în faza pregătirii auditului. prin utilizarea listelor de verificare. 4e regulă. -n alt aspect. cine4. evaluări preliminare etc. trebuie să se obţină dovezi obiective. unde4. prin urmare.%hestionarul rezolvă o parte din obiectivele auditului. de ce4 <u trebuie să se piardă din vedere că. c/nd4. chiar cuprinsul managementului de mediu. care trebuie avut în vedere la elaborarea listelor de verificareE chestionarelor de audit. acest standard va constitui Klista de verificareK utilizată de auditor. -n ghid bun pentru pregătirea listelor de verificareE chestionarelor de audit constă în a gândi în termeni ca: Kce să văd=K Kce să caut=K. *B . să#şi elaboreze propriul Kaide#memoireK. e-perienţă. cum4. %el mai eficient Kaide#memoiresK pe care îl poate utiliza auditorul este. urmărindu#se implementarea şi eficienţa acestui sistem. dar care nu trebuie sa fie foarte detaliat. auditorul trebuie să afle cum vor proceda compartimentele atunci când în MM apar disfuncţionalităţi pentru a menţine cursul normal al activităţilor. 5istele de verificareE chestionarele de audit se pot întocmi luând în considerare: • standardul de referinţă2 • re!ultatele auditurilor anterioare2 • deficienţele constatate "n ceea ce prive#te 3))2 • priorităţi sta$ilite de conducere2 • documentele 3))2 • alte documente ale organi!aţiei2 • consideraţii ale auditorilor. dar îi poate reduce eficienţa. desfă#urată de ceilalţi mem$ri ai ec5ipei2 • a6ută auditorii să menţină su$ control 7ritmul7 auditului2 • sunt utile "n ca!ul redistri$uirii sarcinilor "ntre mem$rii ec5ipei de audit2 • asigură o "nregistrare corespun!ătoare a domeniilor #i activităţilor specifice. 5istele de verificare bine întocmite au următoarele avanta$e: • permit auditorilor să fie $ine informaţi cu privire la o$iectivele #i cerinţele !onei auditate2 • permit auditorului #ef să evalue!e activitatea de pregătire a auditului. $a!ate pe propriile cuno#tinţe. însî. auditorul să se asigure ca sistemul definit în manual este complet şi apt să permită realizarea obiectivelor organizaţiei în domeniul mediului. & listă de verificare prea detaliată poate deveni o piedică în desfăşurarea corespunzătoare a auditului. /ntrebările fundamentale sunt: ce4. MM este definit prin manualul managementului de mediu. constă în aceea că prin întrebările formulate. ci să cuprindă numai aspectele importante.

fişa de post a operatorului. măsurare şi încercare utilizat.  specificaţiile de aprovizionare corespunzătoare.  lista subcontractanţilor accepţati. %ompartimentul aprovizionare cum comandaţi produsele Centru a verifica răspunsurile auditorul trebuie sa examineze:  procedurile compartimentului aprovizionare. L ec5ipamente . se aplică în practică. adică să se verifice dacă iniţiatorul unei acţiuni primeşte un răspuns. aplicabile. *? . Heful unui compartiment ? ce activităţi desfăşoară compartimentul al cărui şef sunteţi ? care sunt responsabilităţile dumneavoastră Centru a verifica răspunsurile.  modul în care este trecut pe lista un nou subcontractant. L proceduri . /n continuare. instrucţiunea de inspecţie a produsului respectiv sau tehnologia corespunzătoare.sunt cele specificate în proceduri. L produse #i materiale # sunt cele specificate în proceduri. L cum selecţionează inspectorul numărul de produse inspectate şi dacă acest mod corespunde cu ceea ce se cere. acoperă activitatea auditată.-n auditor.nspectorii %0% cum verificaţi conformitatea produselor Centru a verifica răspunsurile.  materialele necesare pentru activitatea auditată.sunt disponibile. L disponibilitatea şi stadiul confirmării metrologice pentru fiecare echipament de inspecţie.  câteva referate de aprovizionare şi comenzi de aprovizionare. . măsurare şi încercare utilizat.  disponibilitatea şi stadiul confirmării metrologice pentru fiecare echipament de inspecţie. sunt prezentate câteva exemple de întrebări de baza şi documente care ar putea fi analizate pentru a obţine dovezi obiective prin care să se verifice răspunsul dat cu a$utorul auditului sistemului calităţii. necesită manuale de utilizare. sunt acestea disponibile. planul calităţii sau desenul. auditorul trebuie să verifice: L planul calităţii. trebuie să aibă în vedere faptul că fiecare interviu ar trebui să cuprindă întrebări cu privire la următoarele patru aspecte de bază: L persoane # responsabilităţi şi autoritate. corespunzător identificate şi cu stadiul inspecţiilor identificat corespunzător. când îşi planifică auditarea unei zone şi îşi întocmeşte lista de verificare sau aide#memoire#ul. cerinţe de instruire. auditorul trebuie sa examineze secţiunea din manualul managementului de mediu care prezintă responsabilităţile şi să verifice procedurile compartimentale. /n zonele cheie trebuie să se aibă în vedere urmărirea feedbacA#ul. &peratorii: !uteţi să prezentaţi activitatea pe care o desfăşuraţi Centru a verifica răspunsurile auditorul trebuie sa verifice:  instrucţiunea de lucru.

Alte documente de lucru Jiecare echipă de audit îşi poate stabili propriile documente de lucru. 8 la sedinţa de "nc5eiere a auditului%  materiale de prezentare.  lista documentelor în vigoare. 0otuşi.  Kaide#memoiresK. funcţii sau operaţii.  documente de lucru tipizate.  planul de audit. liste de verificare.  modificările E amendamentele care au fost înregistrate. L la #edinţa de desc5idere a auditului%  planul de audit. care se folosesc în timpul auditului. diagrame de flux etc.  standardele sau alte specificaţii de bază pentru audit.  listele de distribuire şi modalitatea de editare a documentelor amendate şiEsau anulate. cât şi al ediţiei lor sunt în conformitate cu cele precizate în procedurile referitoare la controlul documentelor şi al datelor. $e+nici de evaluare utilizate pe parcursul desfă urării auditului 0ehnicile de evaluare sunt utilizate pentru a obţine informaţiile necesare privind conformitatea sistemului organizatiei auditate. -n astfel de plan logic ar trebui să conţină: ** . note de lucru. împreună cu înregistrările referitoare la analiză şi aprobare. cu standardul de referinţă.%ontrolul documentelor. cel puţin următoarele documente de lucru ar trebui luate în considerare: 8 la sosirea ec5ipei de audit%  autorizarea auditului. L "n fa!a de anali!ă #i evaluare%  fişe de observaţii !completate". auditorul trebuie să verifice:  desenulE procedura originală.  dacă formatul şi modul de identificare a documentelor. Ce baza documentelor identificate. L "n timpul colectării informaţiilor%  standarde sauEşi specificaţii.  formulare pentru consemnarea neconformităţilor.  fişe de observaţii. -rmărind un plan logic.  înregistrări.  orice materiale de prezentare.  materiale care susţin afirmaţiile echipei de audit.  Kaide#memoiresK sau liste de verificare. procesul de obţinere a dovezilor obiective se simplifică şi nu există pericolul să se omită unele zone.

să nu#i fie frică de tăcere # Kdă timp persoanei să se gândească şi lasă tăcerea să transmită interesul şi nevoia de a spune mai multK. care detalia!ă ce este de făcut. $e+nici generale de interviu Crincipalul mod în care auditorii pot obţine informaţii cu privire la funcţionarea MM# ului este prin a adresa întrebări persoanelor care desfăşoară activităţi în zona auditată. se obţin informaţii asupra modului în care cei auditaţi înţeleg şi susţin MM. aceasta fiind cheia comunicării eficiente.• • • • • • • • anali!a manualului i. materiale si ec5ipamente( "n fiecare !onă2 anali!a modului de păstrare a documentaţiei. "n general2 anali!a procedurilor de sistem #i a celor de lucru. Ascultarea activa este o tehnică pe care mulţi o consideră dificil de utilizat pentru că ei:  nu-l lasă pe vor$itor să-#i urme!e ritmul #i aud numai ce vor sau ce a#teaptă ei să audă2  reacţtionea!ă prematur #i 9 sau emoţional2  permit divagaţiile. Jăcând acest lucru. care afectea!ă capacitatea de concentrare2  se 7de!acordea!ă:. *D . responsa$ilităţile #i autoritatea personalului cu rol esenţial "n asigurarea protecţiei mediului. a rapoartelor #i "nregistrărilor2 formularea de "ntre$ări pentru o$ţinerea informaţiilor necesare2 e-aminarea documentelor care confirmă declaraţiile făcute #i verificarea informaţiei o$ţinute . din punct de vedere emoţional2  vor$esc prea mult.l trebuie să#şi amintească mereu că atunci când vorbeşte nu afla nimic despre auditat. Ascultarea activă implică atât ascultarea propriu#zisă. Ascultarea activă Ascultarea activă este o tehnică pe care ar trebui s#o înveţe şi s#o aplice în mod constant toţi auditorii. atunci c/nd este ca!ul pe $a!a unui alt document. să formuleze întrebări deschise. cât şi corecta înţelegere a tuturor mesa$elorEsemnalelor transmise de vorbitor. cum #i de către cine2 e-aminarea !onelor de lucru. care identifică politica referitoare la mediu. altfel spus. ei îşi completează informaţiile obţinute din materialele strânse şi oferă celor auditaţi prile$ul de a explica sistemele şi metodele de lucru utilizate. # # # # # Centru dezvoltarea iscusinţei de a asculta activ. 0otodată. să spri$ine pe vorbitor în exprimarea ideilor. o$iectivele. a operaţiilor #i proceselor2 e-aminarea produsului reali!at pentru a sta$ili conformitatea cu instrucţiunile de lucru documentate #i cu desenele2 anali!a disponi$ilităţii resurselor 'personal. . dacă su$iectul devine dificil. să evite divagaţiile şi să încerce sa stopeze intervenţiile inoportune ale altor persoane. modul de implementare a sistemului de management al mediului. un auditor trebuie: să pună întrebări scurte şi să nu vorbească mai mult de 7@M din timp nealocat.

ste prima întrebare care se pune în procesul de colectare a informaţiilor.ste necesar să se stabilească 7cum7 s#a făcut. . /ntrebările închise. 7Ce47 . 4acă reprezentantul conducerii apreciază că întrebările nu sunt bine înţelese. de ce4. . arătaţi-miK. *1 . însă. auditorii vor discuta despre MM cu responsabilul zonei auditate. 7C/nd47 . astfel încât să nu para un interogatoriu. dar nu se vor limita la acesta. atunci auditorul îi poate solicita a$utorul pentru a găsi o formulare mai clară a întrebării sau pentru a identifica persoana autorizată să răspundă. 0rebuie avut gri$ă în formularea acestor întrebări. deoarece întrebările deschise sunt mari consumatoare de timp. de ce şi când. Această ordonare a întrebărilor în timpul auditului poate fi omisă. ar trebui folosite mai rar şi numai atunci când trebuie clarificată o neinţelegere. auditorul selectând un număr de dovezi pentru a fi analizate. este simplu să se verifice că o anumită atribuţie a fost înţeleasă şi îndeplinită. Alte două formulări de bază sunt: 7presupun/nd căO atunci ce47 7vă rog.altcineva7 şi NdacăK!de ex: Kcum procedaţi dacă=K. c/nd4. Kcine altcineva=K" se obţin informaţii esenţiale pentru un auditor. pentru a obţine exact informaţia dorită./n fiecare zonă auditată. documentaţia utilizată. auditorul formulează întrebări referitoare la activitatea desfăşurată. /ntotdeauna. 4e exemplu. unde4. se simte nevoia de a şti când şi în cât timp se îndeplineşte sarcina respectivă. dar sunt situaţii în care nu se acordă suficientă atenţie şi modului în care se face acest lucru. echipamentele folosite şi care este stadiul activităţii desfăşurate. /n general. sunt prezentate câteva recomandări privind utilizarea acestor întrebări în timpul auditului.ste uşor de observat că. trebuie să se acorde atenţie tonului cu care se formulează întrebarea. 7Cum47 4e obicei oamenii ştiu ce fac. adică acelea la care se poate răspunde cu KdaK sau KnuK. /n continuare. dar se poate uita să se întrebe dacă ea a fost îndeplinită la timp. cum4. procedurile. la care nu se poate răspunde cu KdaK sau KnuK !de ex: Kcum procedaţi când se întâmplă acest lucru=K". Jolosind cele şase întrebări: ce4. acest lucru ducând la alte întrebări. Abia după ce s#a folosit Kce=K se va pune întrebarea Kde ce=K. se desfăşoară o anumită activitate. cine4 combinate cu . 5a început. 7De ce47 Jormularea acestei întrebări permite auditorului să evalueze în ce măsura auditatul înţelege şi îşi îndeplineşte atribuţiile care#i revin. pentru a se observa dacă cei care trebuiau să facă un anumit lucru nu au înţeles !datele de intrare fiind incorecte" sau incomplete sau nu au realizat ceva în mod intenţionat. ci vor contacta şi alţi anga$aţi din zona respectivă. sau persoana intervievată nu este cea potrivită. /ntrebarea 7ce 47 permite compararea activităţii pe care auditatul o descrie cu ceea ce se întâmplă în realitate. pentru că răspunsul la asemenea întrebări poate ascunde unele informaţii importante. 4e exemplu. Auditorul poate înţelege ce activităţi se desfăşoară şi care sunt obiectivele activităţilor respective. după ce se află 7ce7 şi 7de ce7. dar poate ei nu au fost atenţi sau nu au înţeles ce au de făcut. nu este posibil să se analizeze totul. e recomandă folosirea întrebărilor deschise. de aceea chiar şi un auditor experimentat trebuie să consulte lista sa de întrebări. este simplu să se spună Kle# am spus să facă aşaK.

. 7Cine47 Auditorul trebuie să identifice persoana care se ocupă de zonă sau activitatea care se auditează. Această întrebare poate să#l conducă pe auditor într#o zonă care nu a fost luată în considerare sau care nu era cunoscută.. răspunsul trebuie înţeles de auditor. Auditorul trebuie să formuleze întrebările având în vedere caracteristicile. <u se fac presupuneri. dar auditorul trebuie sa fie foarte atent la răspunsul primit pentru a sesiza orice element care indică înţelegerea necorespunzătoare a întrebării.. -nii auditori folosesc următoarea regulă: pun întrebarea în trei feluri şi acceptă ca răspuns adevărat pe acela care da aceeaşi informaţie în două din cele trei răspunsuri. aceste răspunsuri oferă puţine informaţii şi. 7<nde47 . /ntrebările nu trebuie formulate pentru răspunsuri cu KdaK şi KnuK. este bine să fie făcută impersonal". • care conţin observaţii ascunse. şi nu de a găsi greşeli.. /n acest caz auditorul trebuie să reformuleze întrebarea. *) . /n al doilea rând./ntrebarea Kcum=K îl va duce pe auditor la verificarea practică a informaţiilor aflate prin celelalte întrebări. astfel încât să poată fi înţeleasă de auditat. 2ăspunsul la aceste întrebări este în detrimentul auditorului. ci se pun întrebări. în măsură să genereze celui întrebat un sentiment de mulţumire. 4e aceea auditorul trebuie să formuleze întrebarea în mai multe feluri. astfel încât vorbitorul se simte pus la colt !de ex: Ksunteţi de acord că aceasta este responsabilitatea dumneavoastră=K. %onfuziile pot să apară din neînţelegerea termenilor tehnici sau din exprimarea neclară.. 0rebuiesc evitate întrebările: • de tipul Kevident. • care conţin declaraţii de opinie de felul Kdacă aş fi fost în locul dumneavoastră. în al doilea rând.. 4e aceea trebuie să se formuleze întrebări KonesteK.. activitatea şi personalitatea celui chestionat.. 0ecomandări privind desfă urarea auditului <u se recomandă utilizarea întrebărilor KcapcanăK. oamenilor le place să#şi etaleze cunoştinţele şi însuşirile. Auditorul trebuie să folosească întotdeauna lista de verificare pentru a se asigura că toate aspectele au fost acoperite. Asemenea întrebări duc la distrugerea oricărui raport de încredere între auditor şi auditat.Ksau Kv#am spus că voi găsi acest . /n primul rând. Acest procedeu pare simplu.. K. fac analize periodice.. . pentru a obţine un răspuns clar şi consistent. amical dar totuşi profesional. explicând acţiunile şi motivele lor în domeniile care sunt analizate.ste important să se determine unde se desfăşoară activităţile care fac obiectul auditului. a@ 7nţelegerea întrebării /n primul rând. Auditorul trebuie să formuleze întrebarea astfel încât răspunsul să permită un anumit nivel de explicare. nu#i aşa=K. dacă trebuie făcută o astfel de observaţie. auditorul trebuie să formuleze întrebarea în mod clar. Pelul auditorilor este de a obţine dovezi obiective privind eficacitatea şi eficienţa sistemului într# un mod politicos. b@ =ormularea întrebărilor Modul în care se formulează întrebarea trebuie luat în considerare pentru obţinerea unui răspuns corespunzător.

= K sau K ă văd dacă am înţeles corect. însă. deoarece înregistrările vor fi întotdeauna bune. . 4eviza pe care orice auditor trebuie să o aibă este 7să nu iei nimic drept $un7.. răspunsul poate fi mai stupid în felul cum este prezentat. Ce ecranul calculatorului apărea fiecare instrument utilizat. există riscul să se piardă informaţii şi auditul să devină ineficient. această tehnică trebuie folosită cu atenţie. situaţia părea foarte buna.. dar auditorul nu trebuie să considere nimic evident. e@ -auzele Auditul poate apela în mod deliberat la pauze. în întreprinderea respectivă există un sistem de evidenţă complex.BA . sculelor şi accesoriilor se făcea cu a$utorul calculatorului. 0otuşi părea în ordine.=K..xistă doua cazuri în care se poate pune această întrebare. indicându#se când este planificată verificarea.. folosirea prea frecventă a unor asemenea întrebări poate lăsa impresia că auditorul este incompetent. Acest tip de întrebări stabileşte un mecanism de autoverificare.. /n primul rând. d@ 7ntrebarea Apot fi stupid1 dar.xistă o tendinţă naturală de a acorda atenţie. 2ăspunsul a fost: K e schimbo automat data de programare pentru următoarea perioada de verificareK 4eci. -rmătorul exemplu este foarte elocvent: în cadrul unui audit la o întreprindere.... ca auditorul să spună de ex: KA#ţi putea să#mi daţi câteva exemple referitoare la. elementelor de ieşire ale activităţilor.. scopul final al auditului calităţii este de a descoperi dacă sistemul implementat este eficient. vreţi să spuneţi că. ceea ce asigură rezolvarea unor ambiguităţi şi îl încura$ează pe vorbitor să dea mai multe informaţii.4acă în timpul chestionării se trece de la un subiect la altul. va destinde relaţia dintre auditor şi auditat. pentru că ar putea crea o ruptură în raportul dintre auditor şi auditat. de obicei. el poate pune o întrebare KconcluzieK la sfârşitul secvenţei de întrebări. uitându#se că. se *( . 0otuşi. în formularea întrebărilor. neatent ori neinteresat. care va fi total lipsit de valoare dacă oamenii îl vor ignora. c@ 7ntrebarea AconcluzieA %ând auditorul a a$uns să înţeleagă desfăşurarea activităţii pe care o analizează. punând întrebări şi pentru elementele cele mai evidente. în timpul intervalului. informaţii pe care nu le#ar fi comunicat în alte situaţii. nu vă temeţi niciodată de întrebările stupide. auditatul va furniza informaţii care pot fi importante. îmbunătaţind contactul dintre ei. Crin urmare. 4e obicei.. 4e asemenea.. f@ "ntervievarea Cintrare contra ie ire> 0oate activităţile din întreprindere au KintrăriK şi KieşiriQ. faptul că auditorul nu a înţeles ceva sau că doreşte în continuare informaţii. A doua situaţie în care se pune această întrebare este atunci când răspunsul pare evident. dacă auditorul doreşte sa clarifice răspunsul pe care l#a primit. dar s#a pus acea întrebare stupidp K%e se întâmplă daca instrumentul nu este trimis la verificare=K. imţindu#se incomod pentru cî auditorul nu reacţionează la ceea ce spune. emiţându#se automat o listă de urmărire către departamentele şi managerii răspunzători de unele întârzieri.. ce serviciu sau a$utor a#ţi primit=K. cât şi ieşirile. 0otuşi. 4e aceea echipa de audit trebuie să aibă în vedere că cele şase întrebări se folosesc atât în ceea ce priveşte intrările. 4in acest motiv. în care controlul verificărilor metrologice a calibrelor. 0rebuie. chiar dacă verificările nu vor fi efectuate la termenele stabilite. %ând se doreşte identificarea informaţiilor referitoare la intrări se pune următoarea întrebare: Kce informaţie... Aceasta înseamnă. intrările au un efect mai mare asupra performantelor. de fapt.. pentru a vedea dacă auditorul a înţeles informaţia. evitată tentaţia de a folosi aceste întrebări ca o capcană pentru vorbitor.

Centru a te apropia de oamenii care se simt marginalizaţi se preferă întrebarea: K%e v#ar place să vedeţi făcut=K mai degrabă decât întrebarea K%e faceţi=K. acum. Auditorul nu trebuie să insiste în analiza unei singure zone. astfel. document sau declaraţie obţinută. cum ar fi rezultatele unor inspecţii. 7 rătaţi-mi7 trebuie să fie permanent în atenţia auditorului. el trebuie să fie capabil să#şi schimbe modul de exprimare pentru a obţine datele de care are nevoie în vederea atingerii obiectelor auditului. dacă se repetă în două. trei cazuri. vă rog. având în vedere scopul interogării. &biectivul auditorului este de a obţine întotdeauna maximum de informaţii din orice întrebare formulată. 4ovezile obţinute trebuie să fie semnificative şi numai auditorul va decide câte sunt necesare. el va observa cum funcţionează sistemul de comunicare în realitate. 4ar. atunci auditorul trebuie să insiste pentru a afla dacă este un incident izolat sau un aspect al unei probleme cu o extindere mai mare. 4ubla verificare a unei informaţii obţinute ar fi ideală.recomandă să se pună întrebări suplimentare. . Jără această fază de verificare nici o formă de audit nu are valoare. . cred ca am înţeles toate acestea. 8erificarea răspunsurilor primite de auditor Auditorul nu#şi poate permite să ia cuvântul cuiva drept garanţie. pentru formularea unei concluzii. dacă se descoperă o problemă. arătaţi#miK. 4e aceea auditorul trebuie să decidă asupra numărului de documente pe care sa le analizeze şi asupra amplitudinii investigaţiei în orice zonă auditată. . /ntrebând asemenea persoane dacă primesc tot spri$inul de care au nevoie. Auditul de mediu D@ . onest. 2. auditorul va deschide poarta plângerilor şi. 4e aceea. dacă tot ceea ce i s#a spus se şi aplică în practicî.nformaţiile obţinute pe baza de interviuri ar trebui verificate prin confruntarea lor cu informaţii din alte surse independente. exprimată în termeni obişnuiţi. Auditorul trebuie să verifice toate faptele. care nu este mulţumită că este auditată şi nici nu este încântată de statutul şi autoritatea sa. în speranţa că va găsi ceva greşit. decât cum ar trebui să funcţioneze sau cum este planificat. va obţine de obicei o replică minimă. 4e asemenea. Adesea auditorul întâlneşte o echipă a auditatului. pusă unui auditat nemulţumit. Crin urmare. g@ "ntervievarea aplicativă ă presupunem că cele şase întrebări de bază sunt adresate într#un mediu deschis.l trebuie să treacă la următorul punct al planului de audit. cum ar fi: KCrimiţi toate informaţiile pe care le solicitaţi=K. auditatului: K3ine. auditorul trebuie sa aibă abilitatea să#l facă pe auditat să comunice în mod firesc. 4ar nu întotdeauna se întâmpla astfel. auditorul trebuie să spună din când în când. prietenos unde oamenii sunt multumiţi de muncă şi funcţiile lor. de aceea o întrebare simplă. Auditorul trebuie să fie atent la sentimentele acestor persoane şi să fie pregătit la tonul interogării. imposibil ca auditorul să verifice de două ori fiecare informaţie.xemplele încep să fie semnificative. . totuşi. trebuie avut gri$î ca ceea ce i se aratî auditorului sî fie modul obişnuit de desfăşurare a unei activităţi şi nu o demonstraţie specială. dacă la prima vedere lucrurile merg bine.ste.

condiţiile. # activităţile interne. respectă cerinţele legale. %uvântul 8auditing9 > auditare înseamnă 8listening9 > ascultare. <3 . D' . %a definiţie. (biectivele auditului de mediu & înţelegere corectă a auditului de mediu este posibil a fi realizată în măsura în care se pot sesiza similitudinile şi diferenţele între auditul de mediu şi alte audituri la care este supusă o întreprindere ca. la fel de bine ca mesagerii. sistemul de management de mediu sau informaţiile aferente acestor pro$leme sunt "n conformitate cu criteriile de audit. prelucrare. Centru a se asigura că anunţurile erau făcute corect. amenzi. auditorii care cunoşteau conţinutul anunţurilor. Acesta poate fi atins cu a$utorul unui program aprofundat.SS% – -aris1 1)2/@. Centru ţările cu o dezvoltată activitate de protecţia mediului. toate prevederile actelor normative. Alături de acestea. & '?@'@: 8 uditul de mediu este un proces metodic #i documentat de verificare a dove!ilor de audit o$ţinute #i evaluate "n mod o$iectiv "n vederea sta$ilirii dacă activităţile. etc. # auditul siguranţei şi sănătăţii lucrătorilor. prin întreaga sa activitate. re!ultatele acestui proces fiind comunicate clientului 9. înainte ca acestea să se transforme în răspunderi !penale. organizarea şi structura întreprinderii. # auditul calităţii şi siguranţei producţiei. teste #i confirmări. de exemplu: # auditul financiar. în prezent fiind acceptate următoarele definiţii: A. pe linia protecţiei mediului. implic/nd anali!e. comportând numeroase interpretări.1.6"$ – procedura de control a compatibilităţii i gestiunii unei întreprinderi i a modului de e&ecuţie a obiectivelor sale Dle -etit <A0(. al cărui scop este de a verifica "n ce măsură o "ntreprindere. 4e asemenea el a fost de$a recunoscut ca instrument eficient în verificarea sistemului de management al calităţii. Environmental uditing . evenimentele.". locale sau naţionale. &biectivul general al auditului de mediu constă în identificarea aspectelor de mediu asociate cu procese de fabricaţie. &riginea auditului vine tocmai din . în ultimii ani a penetrat şi şi#a consolidat poziţia ca instrument voluntar de auto#control al managementului de mediu > auditul de mediu. completând astfel managementul global al acesteia. când anunţurile autorităţilor erau comunicate prin intermediul unor mesageri oficiali. %onceptul de audit de mediu este relativ nou. <DI= DE )EDI< . operare sau prestări servicii. conform . auditul de mediu al tuturor categoriilor de întreprinderi a devenit o componentă de bază a managementului de mediu al întreprinderii.mperiului 2oman. pe linia preocupărilor de protecţia mediului. 2. ?add @reeno . de protecţia mediului '>. îi însoţeau pe aceştia în misiunea lor.-nul dintre cele mai utilizate instrumente ale managementului de mediu este auditul de mediu. 0ermenul de audit a fost şi continuă să fie foarte des utilizat în domeniul financiar. focalizat pe dezvoltarea şi implementarea unor practici şi proceduri eficiente !3est practice Crogramme" şi prin verificări sistematice ale modului în care au fost îndeplinite punctele din program. 1ABC(. procedurile interne. "n ansam$lu sau anumite structuri componente ale acesteia. proces de determinare #i e-aminare. 0rebuie precizat că sistemul de management de mediu al unei întreprinderi trebuie să asigure echipa de conducere că: # întreprinderea respectă. sunt clar definite.

# învingerea opoziţiei sectorului public faţă de activitatea companiei. bugetul programului.E"% 6% (F"%. delimitarea rolurilor şi responsabilităţilor. R audit de supraveg"ere # efectuat periodic. # satisfacerea cerinţelor investitorilor. întreprinderea are fondurile şi serviciile de mediu asigurate. /ntr#o întreprindere bine organizată managementul de mediu se corelează cu alte funcţii ale managementului general. în cadrul secţiilor."' • audit al sistemului de management de mediu' R audit de preevaluare (preaudit) # efectuat înaintea auditului de certificare a sistemului de management de mediu.6"$. luarea acţiunilor corective si manifestarea intenţiei de a găsi cum sa se înveţe din greşelile trecute şi astfel crearea de îmbunătăţiri în sistem.<. P? *IFIC &E # stabilirea scopurilor. Crecizăm câteva dintre ele. atât la nivelul serviciului de specialitate. cum ar fi: # asigurarea conformării cu legislaţia şi standardele de mediu. după certificarea sistemului de management. motivarea. definirea procedurilor.# riscurile de mediu ale întreprinderii sunt cunoscute şi se află sub control. CD*=&D?<? #i P&EVEDE&E # măsurarea rezultatelor. diagnosticarea problemelor. cât şi la nivelul întreprinderii. @FID &E #i CD*D<CE&E # coordonarea. convenabile. elaborarea standardelor de performanţă. cu grupurile externe.$. stabilirea calificării poziţiilor şi pregătirea personalului. D&@ *IE &E # stabilirea structurii organizatorice. Managerii companiilor din ţările cu tradiţie de$a în utilizarea auditului ca instrument de lucru în activitatea lor apelează la acesta printr#o serie largă de obiective specifice. Auditul poate fi:  79 =. CD)<*IC &E # dezvoltarea si implementarea canalelor efective de comunicare din întreprindere.9. # confirmarea menţinerii şi funcţionării la un nivel corespunzător a sistemului de management de mediu. bancherilor şi companiilor de asigurare. crearea descrierii poziţiilor. orientarea politicii. audit de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul SMM' R audit privind conformitatea locurilor de muncă cu cerinţele de mediu prevăzute de criteriile în domeniu# R audit privind conformitatea ansamblului organizaţiei cu cerinţele de mediu# • D7 . delegări şi schimbări în conducere. inclusiv organele de reglementare.< A. 0rebuie să existe interconexiuni între acestea. există siguranţa aplicării şi ţinerii sub control a activităţii respective. R audit de certificare # efectuat de un organism extern. cunoaşterea performanţelor. stabilirea priorităţilor. acreditat în vederea certificării sistemului de management implementat.

auditul de terţă parte este condus de organizaţii de auditare externe independente.E"% 6% S. cum ar fi clienţii sau alte persoane în numele acestora. al calităţii.E"% 6% S"S$%M. independenţa poate fi demonstrată prin lipsa responsabilităţilor în activitatea care este în curs de auditare. marcate prin coeficienţi de ponderare. audit aleator # implică examinarea punctuală a unor aspecte.E"% 6% 6(M%9".indicatorii pot avea diferite grade de importanţă. în mod special în cazul organizaţiilor mici.R audit privind conformitatea proceselor te"nologice$ a ec"ipamentelor te"nice cu cerinţele de mediu# R audit privind conformitatea produselor cu cerinţele de mediu prevăzute în standardele de securitate a muncii. care sunt implicate într#o anumită problematică. pentru analiza efectuată de management sau pentru alte interese interne.< A. în multe cazuri. achiziţionarea. auditul de secundă parte este condus de părţi care au un interes în organizaţie.<' • audit intern !denumit uneori audit de primă parte" # este condus de.<.  79 =.(-. & '?@@'. audit vertical # urmăreşte verificarea tuturor ariilor funcţionale ale unei organizaţii. &u sau &u e cazul. &G A ')@@'.6"$. audit care urmăre te o evaluare cantitativă .6"$' • audit combinat # atunci când mai multe sisteme de management !al securităţii şi sănătăţii în muncă.9. de mediu" sunt auditate împreună.< 6% 9($A0% . . în funcţie de scopul auditului. utilizarea şi instruirea privind utilizarea echipamentelor individuale de protecţie.9. cum sunt cele care furnizează înregistrarea sau certificarea conformităţii cu cerinţele .  A<$% $"-.0" 6% A. •  79 =.6"$.9.  79 =. & (@@'.$"<"GA$' • • audit care urmăre te o evaluare calitativă # indicatorii au aceeaşi importanţă şi sunt apreciaţi prin %a.A0% %S$% 0%A<"GA$ A. de exemplu. şi poate alcătui baza pentru o organizaţie pentru declaraţia pe proprie răspundere a conformităţii. • audit e&tern # include în general auditul de secundă parte şi auditul de terţă parte."' • • audit orizontal # urmăreşte examinarea fiecărei arii funcţionale a unei organizaţii pentru a verifica gradul de corespondenţă şi implementare a cerinţelor. DB . fiecare arie este examinată privind conformitatea cu cerinţele aplicabile. sau în numele organizaţiei însăşi.< -%9$0. . iar aprecierea se face prin acordarea unui puncta$ sau a unei valori procentuale.

2. # îmbunătăţirea comunicării în interiorul întreprinderii. # creşterea potenţialului de a tragere a investiţiilor.'". motiv pentru care ar putea apărea confuzii în rândul celor care nu sunt familiarizaţi cu acest domeniu. # îmbunătăţirea imaginii publice. cu avanta$e în planul competitivităţii. # evitarea amenzilor. # reducerea răspunderilor financiare. Centru uşurinţa delimitări lor auditurile de mediu au fost grupate în trei mari grupe !fig.• audit comun # atunci când două sau mai multe organizaţii cooperează pentru a audita un singur auditat. dar în general ele sunt următoarele: # asigurarea conformării cu strategia întreprinderii şi cu legislaţia de mediu. # identificarea necesităţilor de instruire şi perfecţionare a personalului. respectiv a unor pedepse maxime cu privare de libertate. *. # identificarea problemelor care solicită atenţie deosebită. AvantaHele auditului de mediu -n audit de mediu pregătit şi condus în mod adecvat poate aduce reale beneficii unei organizaţii anga$ate să acţioneze pe baza rezultatelor auditului. # îmbunătăţirea relaţiilor cu autorităţile de mediu. Auditul de Mediu 2ăspunderi Management Activităţi %onformare 2isc operaţional Achiziţie ănătate iguranţă /ntreprindere isteme Colitice#strategii Crobleme punctiforme 5oc 4eşeu Croduse 0ransport D? . apei.#. # minimizarea generării deşeurilor. # îmbunătăţirea controlului poluării aerului. solului. # creşterea conştiinţei anga$aţilor şi a responsabilităţilor faţă de prote$area mediului. # îmbunătăţirea practicilor manageriale. # reducerea riscului unor accidente de poluare ma$oră. 2. $ipuri de audit de mediu /n prezent există numeroase tipuri de audit de mediu. 4esigur că aceste avanta$e diferă ca importanţă de la o companie la alta.!.

evitând astfel posibile răspunderi. udit pentru protecţia #i asigurarea muncii. obligaţii. =ipuri de audit de mediu.1.valuarea riscului identifică punctele din fluxul tehnologic în care pot avea loc accidente cu impact în mediu !începând cu aprovizionarea materiilor prime. datorii de mediu. 2. monitorizarea expunerii la diferiţi factori de risc a personalului în diferite locuri de muncă. monitorizarea expunerii la diferiţi factori de risc a personalului în diferite locuri de muncă. udit pentru evaluarea riscului. Acesta poate presupune în unele cazuri prelevări de probe şi teste menite să cuantifice dimensiunea unor posibile anterioare pagube generate în mediu precum şi viitoarele costuri de remediere. verificare modului de instruire a personalului expus la pericole.dentificarea zonelor cu risc potenţial asupra sănătăţii umane presupune: controlul incidentelor şi accidentelor anterioare şi a procedurilor de urgenţă. %onformarea cu legislaţia în vigoare nu înseamnă neapărat că se reduce şi riscul potenţial al apariţiei acestor evenimente. întreprinderi. &biectivul auditului se concentrează asupra frecvenţei potenţiale de apariţie a unor evenimente generatoare de daune în mediu şi evaluarea consecinţelor acestora. 9oile abordări e&tind domeniul de uilizare a acestui tip de audit în anticiparea unor standarde mai severe1 în acoperirea unor zone logic nerstricţionate încă1 constituind o bază de plecare în elaborarea strategiei de mediu.#. %onstă într#un proces de verificare a conformităţii cu legislaţia de mediu !limite de emisie. G. companiile solicită şi efectuarea unui audit de mediu. prezente şi viitore. 2ezultatele acestui tip de audit pot modifica valoarea investiţiei şi de asemenea a$ută la parta$area clară a responsabilităţilor.". procesele productive. clădiri.     # # # # # # # . controlul dispoziţiilor privind utilizarea echipamentului de protecţie. verificarea modului de instruire a personalului expus la pericole.Fig. /n multe ţări aspectele de protecţie a muncii şi siguranţă a proceselor sunt tratate cu cele de mediu. verificarea dotărilor pentru măsuri de prim > a$utor. etc.1. autorizaţii de funcţionare. .ste un domeniu specializat pentru experţii în asigurări.  udit de conformare > este cea mai comună formă de audit. în cadrul acestui audit. udit pentru pre-ac5i!iţie. D* . /n prezent la cumpărarea unor terenuri. . Grupa Irăspunderi> Crima mare grupă cuprinde tipurile de audit care sunt realizate cu scopul obţinerii asigurărilor că activitatea companiei se încadrează în reglementările legale de mediu. de depozitare deşeuri. depozitarea şi distribuirea".

acorduri de mediu. pentru aspecte de mediu care necesită o deosebită atenţie şi sunt mai dificil de rezolvat. DD .  Auditul amplasamentului1 sectorului de activitate. # aprovizionarea.#. # depozitarea şi managementul deşeurilor. .!. proceduri de urgenţă.#. a procesului de conştientizare şi comunicare a informaţiilor în cadrul diferitelor filiale. & '?@@' sau . . a conformităţii. # autorizaţii. # alocarea responsabilităţilor. energie. # utilizarea energie şi conservarea ei. # emisii în aer. Grupa Imanagement> %ea de a doua grupă de audit se adresează sistemului de management de mediu. # evaluarea legislaţiei de mediu specifică activităţii. apă. # prevenirea accidentelor. depozitarea şi controlul materiilor prime. udit tematic. materiale. Grupa Iactivităţi> Adeseori pentru un audit de mediu !intern sau extern" este selectată o anumită activitate care constituie subiect de verificare atât din punct de vedere tehnic cît şi de management. respectiv neconformităţii cu aceasta. combustibili. # bilanţul de materii prime. urmărindu#se în ce măsură acesta funcţionează şi este eficient. 'ste un audit de mediu e("austiv$ dar limitat la o singură activitate sau instalaţie) 'l combină multe din elementele celorlalte tipuri de audit$ iar atunci c*nd este condus cu scopul abordării celor mai mici detalii$ presupune consumuri considerabile de timp şi bani) %e regulă se au în vedere următoarele aspecte+ # examinarea istoricului amplasamentului. Acest tip de audit se realizează în vederea certificării !audit extern" sau pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii lui !audit intern". 4e regulă.#.ste utilizat punctiform.2. . a rolurilor şi responsabilităţilor. programelor de instruire şi specializare. stabilindu#se zonele contaminate din prezent sau trecut. Are ca obiectiv controlul existenţei unei politici de mediu specifică şi cuprinzătoare pentru toate aspectele semnificative de mediu din întreprindere şi a modului în care aceasta este comunicată şi însuşită de toţi anga$aţii.  uditul "ntreprinderii.ste specific verificării unui sistem de management de mediu în conformitate cu unul din standardele .ste iniţiat de consiliul de conducere al unei corporaţii !holding" cu scopul verificării structurii organizatorice. împre$urimilor. uditul sistemului.MA . acest audit este efectuat înainte de a se stabili planul de acţiune cu măsurile specifice de realizare. # procesul de producţie propiu#zis. a modului de aplicare a politicii de mediu. uditul politicii de mediu.    2.

care se realizează cu intenţia de a oferi informaţii despre performanţele de mediu a acesteia. etapă necesară în obţinerea unei ecomarcări. e divide la rândul său în alte două tipuri de audit. sectoriale. să fie stabilite încă din faza de elaborare a planului. cu referire la conformare. 2. fabricare. ./. ca atăt obiectivele auditului. 5a baza oricărui audit de mediu. management. autorităţi. depozitare. uditul activităţilor trans .ste esenţial însă. # auditul se realizează în condiţii de înalt profesionalism şi confidenţialitate. e disting trei faze în realizarea auditului de mediu: # activităţi pre#audit. de#a lungul diferitelor faze: proiectare. cît şi graniţele în care este condus respectivul audit. .     uditul de#eurilor. D1 . *. stau un număr de principii generale: # auditul se realizează la cerere pe baza unor obiective enunţate de client. pentru ridicarea şi depozitarea lor. etc. %erinţa esenţială pentru realizarea cu succes a unui audit este anga$amentul managerului general al întreprinderii de spri$in total. respectiv a înregistrării ca produs Iverde>. proceduri" încorporând şi problemele legate de înţelegerile contractual cu alte companii. %el de#al doilea analizează managementul deşeurilor !practici. cât şi a instituţiei acreditate din care acesta face parte.7". ambalare. Aceste tipuri de audite prezentate ilustrează larga varietate de probleme care întră sub umbrela auditurilor de mediu. Acesta ia în considerare diferite aspecte ale impactului produselor de mediu. 4e exemplu. a devenit frecvent în companiile care investesc mult în managementul mediului. auditul transportului sau auditul furnizorilor. constituind punctul de plecare în programele de minimizare a acestora la sursă. # auditul va fi condus conform unei proceduri sistematice cu etape bine definite. indiferent de tipul de audit. Crimul identifică şi cuantifică sursele de generare a deşeurilor. a rezultat un număr de caracteristici ce se regăsesc în logica tuturor modurilor de abordare a auditului şi care pot fi prezentate într#o schemă logică !fig. să solicite auditarea furnizorilor săi de materii prime şi materiale pentru a avea garanţia unei aprovizionări în condiţii de protecţie a mediului. utilizare.valuarea completă a acestui impact înseamnă de fapt analiza ciclului de viaţă a produsului.le demonstrează de asemenea că multe elemente pot fi comunicate în diferite tipuri de audit. competenţi şi independenţi de locul auditat. # auditorii trebuie să fie obiectivi. . # raportul final este întotdeauna în scris şi poartă obligatoriu semnătura. e adresează acelor activităţi care întretaie mai multe sectoare de interes pentru întreprindere. sisteme şi tehnologii. atât a auditorului şef. etc. 0ealizarea auditului de mediu 4in analiza a peste '@@@ audituri de mediu executate în 7* de ţări. uditul produsului. %a o primă concluzie se poate sublinia faptul că auditul de mediu este parte a sistemului de management general au unei întreprinderi. începând cu participarea la un dialog deschis şi terminând cu implicarea activă la implementarea recomandărilor finale ale auditului.

C& A%0. &rganizaţiile mici. Hedinţa de deschidere Hedinţa de deschidere . poate da consultanţă". # sunt controlabile.valuarea datelor datelor !rezultatul !rezultatul constatărilor constatărilor şişi interpretarea rezultatelor" interpretarea rezultatelor" +erificarea datelor +erificarea datelor .0 0#A-4.A A-4. C2. activităţi post#audit. A-4.0SP.+. Cerioada necesară pentru finalizarea auditării tuturor A%0.mplementarea planului de acţiune D) şişia aunei .0 /ntocmirea raportului final /ntocmirea raportului final 2ealizarea planului de acţiuni corective 2ealizarea planului de acţiuni corective . 0oate activităţile unei anumite organizaţii sunt supuse A%0. C2.0SP. specifice fiecărei întreprinderi.valuarea rezultatelor găsite Hedinţa Hedinţa de de închidere închidere !prezentarea !prezentarea unor unor rezultate rezultate preliminare" preliminare" A%0.nspectarea sectorului auditat . /n alegerea obiectivelor programului de audit. auditul identifică orice probleme în procedurile existente.+.valuarea rezultatelor găsite .0SP. C& 0#A-4. 4omeniul de aplicare a auditurilor realizate într#o organizaţie poate varia de la auditul unei simple proceduri până la auditarea activităţilor complexe. cu structură simplă îşi pot audita în tabilirea scopului şişi aa obiectivelor acelaşi timp toate activităţile. # sunt conduse. Alocarea Auditorii interni sau auditorii de primă parte pe lângă faptul că pot organiza audit Alocarea resurselor necesare în firma din care fac parte. pregătirea chestionarului Auditul poate fi efectuat ai organizaţiei !auditori interni" sau de persoane din Cregătirea planului de de anga$aţi audit. Centru aceste organizaţii ciclul de audit este intervalul dintre tabilirea scopului obiectivelor electarea şi programarea sectoarelor pentru auditare auditări. 4. # sunt specifice şi măsurabile.nspectarea sectorului auditat trângerea datelor de evidenţă trângerea datelor de evidenţă .0-5-. pot lucra şi în altă organizaţie unde pot efectua audit de mediu !în calitate de persoană fizică.+. electarea echipei de auditori Cregătirea planului de audit.A JSH-2A2.0 unui audit pe o perioadă dată de timp.valuarea .0 activităţilor se numeşte ciclu de audit.#A-4. # # 4. precum şi posibilităţile de îmbunătăţire a acestor proceduri.#A-4. Auditul intern verifică dacă activităţile care îşi desfăşoară într#o organizaţie sunt în conformitate cu procedurile stabilite.0SP. Auditurile interne efectuate de către persoane independente de activitatea auditată electarea şi sunt programarea sectoarelor pentru auditare electarea echipei de auditori !nu poţi fi auditorul propriului departamentE serviciu".mplementarea planului de acţiune uneistrategii strategiide de mediu mediu Clanificarea următorului audit Clanificarea următorului audit . trebuie să fie avut în vedere ca obiectivele alese să corespundă următoarelor criterii: # sunt importante. # sunt operaţionale. pregătirea chestionarului Crogramarea activităţilor în cadrul sectorului auditat exterior !auditor externE auditor de terţă parteE auditor de certificare" în cazul auditului de Crogramarea activităţilor în cadrul sectorului auditat resurselor necesare certificare. 4e asemenea. pentru a se asigura o evaluare imparţială. JSH-2A2.+.0-5-.desfăşurarea auditului.

. # criteriile de mediu care trebuie avute în vedere. criterii de localizare. inclusiv frecvenţa auditului pentru fiecare activitate. &biectivele auditului se referă în special la evaluare sistemelor de management operaţional şi la determinarea conformării cu politica şi programul organizaţiei. Crogramul de audit al oricărei organizaţii defineşte în scris obiectivele fiecărui audit sau ciclu de audit.Fig. # # # /n stabilirea limitelor unui program de audit trebuie răspuns iniţial la trei întrebări: %e trebuie să cuprindă programul de audit de mediu. copul fiecărui audit sau al fiecărei etape din ciclul de audit. criterii funcţionale. după caz. criterii de ierarhizare a reglementărilor. # activităţile de auditat. inclusiv a acordului şi autorizaţiei de mediu. # perioada acoperită de audit. Fa!ele auditului de mediu. ca scop şi cadru = %ând este complet un audit individual = %um pot fi selectate limitele pentru a optimiza resursele şi a corela eficienţele programului de audit global şi auditul individual al personalului sau serviciilor = 2ăspunsurile pot fi date pentru fiecare caz în parte în funcţie de: criterii organizatorice. G. D( . ce cuprind respectarea cerinţelor relevante privind reglementările de mediu. # # # # 3ta$ilirea scopului #i a o$iectivelor.. trebuie să definească şi să precizeze explicit: # domeniile acoperite. Auditul de mediu include analiza datelor reale necesare pentru evaluarea performanţi de mediu a organizaţiei.

B. peste programul de audit. actualizate. documentaţie ce reprezintă dosarul organizaţiei. %ând se stabileşte un obiectiv trebuie să am un responsabil. conducerea şi personalul". în special pentru asigurarea: # unei alocări corespunzătoare a resurselor. Jiecare audit este planificat şi pregătit. programul de audit este aprobat de directorul general. 5a firmele mari programul de audit se realizează funcţie de procese. măsuri şi un termen de realizare a acestuia. 1@ . Auditul intern se face cu minim două sau trei luni înainte de auditul de certificare. politica şi obiectivele de mediu !poate fi calitate şi mediu în situaţiile în care avem un sistem integrat calitate şi mediu". 5a auditul de certificare. 4acă la auditul de supraveghere apar probleme de neconformare se suspendă certificatul pentru o perioadă de (@ de zile. <u există o durată limită de efectuare a auditului. realizarea auditului depinde de starea procesului ce urmează a fi auditat. se realizează de către responsabilul managementului de mediu din organizaţie !2MM". 5a firmele mici auditul se realizează cel puţin odată pe an. 7. # $ > temporare. Cregătirea pentru audit trebuie să includă familiarizarea cu activităţile organizaţiei şi cu sistemul de management de mediu instituit în cadrul organizaţiei. /n cadrul firmelor mari există un departament responsabil cu problemele de mediu ale unităţii. auditorul trebuie să primească documentaţia înainte de audit. manualul de management de mediu > nu este obligatoriu decât dacă optez pentru sistem integrat de calitate şi mediu. 4acă apar probleme grave de mediu se poate dispune audit. &biectivele trebuie să fie: # S > specifice. precum şi evaluarea rezultatelor şi concluziilor auditurilor anterioare. loc de muncă. # A > actuale. # 0 > realiste.electarea şi programarea sectoarelor pentru auditare şi implicit stabilirea programului de audit. 2MM hotărăşte când se face auditul şi unde. # asumării rolului şi responsabilităţii fiecărei persoane implicate în procesul de audit !inclusiv auditorii. 2MM este subordonat directorului general. ce face pentru implementarea politicii de mediu. pe baza acesteia poate formula neconformităţi. 4upă auditul de supraveghere urmează un audit la fiecare an iar la trei an audit de recertificare. Planificarea #i pregătirea pentru audit. secţie. Clanificarea auditului şi pregătirea acestuia îi revin responsabilului managementului de mediu. însă nu este şeful altora. Manualul trebuie să precizeze cine. Cachetul minim de documente trebuie să cuprindă: '. Acesta coordonează întreg sistemul de management de mediu şi este a$utat de responsabilii de mediu de la fiecare departament. certificatul se suspendă până la soluţionarea acestora. # M > măsurabile. conform obiectivelor. &rganismul de certificare programează după un an un audit de supraveghere sau două audituri într#un an !la un interval de şase luni". documentaţia organizaţiei. 4acă în această perioadă nu se rezolvă neconformităţile.

& '?@'7 !fig. 4acă nu există neconformităţi se dispune elaborarea planului de audit. # # # # # # # # # # # # procedurile de sistem > sunt '7 proceduri obligatorii: aspecte de mediu. al procedurii de realizare a unui audit. indispensabilă realizării auditului. *. # neconformităţile sesizate !se iau în discuţie doar neconformităţile sesizate din consultarea documentaţiei obligatorii". monitorizare şi măsurare. tehnic şi legislativ. competenţă. # activitatea desfăşurată de organizaţie. # atribuţiile fiecărui membru se stabilesc funcţie de competenţe şi experienţă. & etapă importantă în realizarea unui audit de mediu o constituie selectarea ec+ipei de audit. controlul înregistrărilor. 2aportul este tipizat. comunicare. Ce baza analizei de documentaţie. specialist în activitatea auditată. al legislaţiei de mediu şi în funcţie de tipul auditului. e recomandă ca procedeul de alegere a membrilor echipei de audit să confere siguranţa că aceasta posedă experienţa şi expertiza generală. # locaţia organizaţiei. neconformitate. având inclusiv cunoştinţele relevante şi experienţă în domeniul mediului.B". Auditurile de mediu sunt efectuate de persoane sau grupuri de persoane cu experienţa necesară în domeniile şi sectoarele auditate. obiective. al proceselor operaţionale. cele simple putând fi realizate de un singur auditor. precum şi cu pregătirea şi competenţa necesare auditării pentru atingerea obiectivelor stabilite. evaluarea conformării !cu legislaţia şi reglementările în vigoare". # echipa nu va include nici o persoană aparţinând locului sau activităţii auditate. instruire şi conştientizare. o expertiză specifică de mediu. /n general echipele sunt formate din B#? membrii din care doi sunt cu experienţă în problematica de mediu. cerinţe legale şi alte cerinţe. # aprecierile referitoare la documentaţia consultată. controlul documentelor !procedură comună pentru sistemul integrat". domeniul politicii şi problemelor de mediu. & '?@@': politică. auditorul trebuie să precizeze: # dacă au realizat documentele cerute expres de . # componenţele din cadrul echipei vor trebui să acopere în general. 2aportul se semnează de conducătorul echipei de audit. managerial. astfel: # numărul membrilor echipei se alege funcţie de complexitatea auditului. controlul operaţional !poate fi dezvoltată câte o procedură pentru fiecare proces". iar unul. acţiune corectivă. auditorul elaboreazăE întocmeşte raportul de analiză de documentaţie. auditul intern. # calificarea auditorilor trebuie să răspundă cerinţelor . proceduri.?. 1' . # responsabilul de audit trebuie să facă dovada unei bune cunoaşteri a problemelor şi să dispună de calităţi personale şi aptitudini necesare gestiunii şi conducerii eficiente a fazelor de audit. acţiune preventivă. 4acă sunt sesizate neconformităţi nu dispun începerea auditului până la rezolvarea lor. pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns.

G. auditorul întocmeşte o listă de verificare. discreţie. ctivităţi de audit.xperienţă profesională pecializare în auditul de mediu !teoretică şi practică" %ompetenţă lingvistică . discuţiile se vor desfăşura doar în timpul lucrului fără a afecta pauza anga$aţilor şi respectând timpul prevăzut în planul de audit pentru fiecare serviciuE activitate. inspectarea echipamentelor şi a condiţiilor de operare.0.alităţi i aptitudini personale !tact. care reprezintă temele de discuţie: # sunt identificate documentele cuprinzând cerinţele legale. Ec5ipa de audit de mediu. Activităţile de audit trebuie să includă: discuţii cu personalul. regulamentele. cu scopul de a evalua performanţa de mediu a activităţii auditate şi pentru a se stabili dacă: o respectă standardele. integritate" Menţinerea competenţei în domeniu # # # Fig. # sunt distribuite aceste documente în mod controlat. este transmis 2MM care are obligaţia de a#şi anunţa colaboratorii. sinceritate. obiectivitate. raportarea constatărilor şi a concluziilor auditului. răbdare. evaluarea constatărilor auditului. diplomaţie.6iploma de absolvire învăţămJnt superior . Cână în ziua auditului au dreptul să facă modificări în plan şi să anunţe auditorul. # # # # # # 5a auditare se ia în calcul programul de lucru al anga$aţilor întreprinderii. analizarea înregistrărilor. evaluarea punctelor tari şi slabe ale sistemelor de management. a procedurilor scrise şi a altor documentaţii relevante. 17 . obţinerea dovezilor relevante. Crocesul de audit cuprinde cel puţin următoarele etape: familiarizarea cu sistemele de management. obiectivele şi ţintele. o sistemul existent de gestionare a responsabilităţilor de mediu este eficient şi adecvat. Clanul de audit este transmis organizaţiei cu cel puţin două săptămâni înainte. pregătirea concluziilor auditului. 4upă conceperea planului de audit. maturitate.

cu condiţia să anunţ auditorul acesta să fie de acord iar modificarea să nu perturbe desfăşurarea auditului. Hedinţa este condusă de auditorul şef. 1B # .a#ţi stabilit. # evaluarea răspunsurilor şi conducerea interviurilor. sunt actualizate. implementat şi menţinut un procedeu pentru evaluarea periodică a conformărilor cu cerinţele legale aplicabile şi cu alte cerinţe la care subscrie organizaţia. 5a auditul de certificare nu se acceptă ca modificare în planul de audit auditarea unui serviciuE proces care nu a fost anunţat. Auditorul semnează o declaraţie de confidenţialitate şi informează că va face consemnări asupra situaţiei constatate în timpul auditului. # politica MM include un anga$ament de conformare cu cerinţele legale. în care se poate informa asupra constatărilor realizate ne dând însă informaţii despre neconformităţile sesizate. # întocmirea chestionarelor şi a protocoalelor de audit de mediu. Auditul se desfăşoară pe fiecare schimb de lucru existent în întreprindere. # vă asiguraţi că sunt identificate şi efectuate monitorizările. sau informat. %onstatările şi concluziile auditului sunt comunicate oficial conducerii la cel mai înalt nivel. # întocmirea rapoartelor de audit de mediu.ste important ca şedinţa de deschidere să se desfăşoare în prezenţa directorului general. măsurările. documentate şi comunicate atribuţiile şi responsabilităţile privind cerinţele legale. a cărui formă şi conţinut trebuie să asigure o prezentare integrală şi oficială a tuturor constatărilor şi concluziilor auditului. se prezintă echipa de audit. # vă asiguraţi că sunt respectate cerinţele legale aplicabile performanţelor MM de către furnizori şi furniturile aprovizionate. etalonările dispozitivelor de măsurare impuse prin lege. # este asigurată mentenanţa infrastructurii solicitate conform legii.chipa de audit are voie să solicite un însoţitor sau un martor pe perioada desfăşurării auditului. . &biectivele fundamentale ale unui raport de audit scris sunt: # susţinerea prin documente a scopului auditului. 4esfăşurarea auditului debutează cu şedinţa de deschidere. se întreabă dacă se confirmă echipa de audit. *@T1@M din timpul auditului se alocă auditării proceselor principale de producţie. # este asigurată competenţa personalului a cărui autorizare este cerută prin lege. distribuţia lor este ţinută sub control şi se previne utilizarea neintenţionată a lor. /n auditul de mediu sau în materializarea programelor de audit al unei întreprinderi apar numeroase probleme care trebuie avute în vedere. 4acă auditul este planificat pe mai multe zile. &aportarea constatărilor #i conclu!iilor auditului. # planificarea acţiunilor şi a modului de organizare a urmăririi realizării acestuia. întrucât acesta are capacitatea de a impune subordonaţilor săi să ofere a$utor echipei de audit. # vă asiguraţi că documentele conţin cerinţe legale. . 5a sfârşitul fiecărui audit sau ciclu de audit auditorii trebuie să întocmească un raport de audit scris. # sunt definite. Cot face modificări în plan la nivelul orelor de auditare ale unor servicii. la sfârşitul fiecărei zile se poate face o şedinţă de închidere a zilei. Menţionam doar câteva dintre ele: # organizarea şi conducerea unui program de audit de mediu. Auditorul şef explică metodele folosite în audit. # vă asiguraţi că sunt respectate cerinţele legale aplicabile tratării şi prevenirii neconformităţilor. # sunt păstrate înregistrări referitoare la aceste competenţe.

este anunţat 2MM care îşi asumă neconformităţile şi semnează pentru acestea având obligaţia de a le elimina. Centru neconformităţi se formulează observaţii cu termen de soluţionare de până la un an de zile. 4upă această etapă se intră în şedinţa de închidere unde sunt anunţate public neconformităţileE constatările. Hedinţa poate dura între '* minute şi o oră.situaţia conformării la politica de mediu a organizaţiei şi progresul în domeniul mediului al organizaţiei. e instituie mecanisme funcţionale corespunzătoare care să asigure urmărirea rezultatelor auditului. după caz. +nc5eierea auditului. se fac doar trimiteri la acesta. Crocesul de audit se încheie cu pregătirea şi implementarea unui plan adecvat de acţiuni corective. 2aportul de audit trebuie să cuprindă: # constatările auditului. /n şedinţa de închidere nu se dă raportul de audit sau raportul de neconfirmitate. # neconformităţile. # 1? . nereluând însă tot ce sa notat în raportul de neconformitate. aici trebuie negociate şi decise acţiunile corective. # furnizarea de informaţii conducerii despre eficacitatea şi acurateţea măsurilor de monitorizare a impactului de mediu al organizaţiei. Jinalul ultimei zile de audit. # oportunităţi de îmbunătăţire. după ce au fost auditate toate procesele de producţie este rezervată discuţiilor cu 2MM. # susţinerea prin documente a necesităţii acţiunilor corective. corecţiile şi consemnate în scris. 4upă această discuţie se adună toată echipa de audit şi se pun de acord asupra neconformităţilor constatate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->