1. Auditul în cadrul Sistemului de Management de Mediu 1.1.

Generalităţi
Monitoringul efectiv al poluării nu poate fi realizat exclusiv pe soluţii tehnologice, ci trebuie abordat în baza unui sistem de management de mediu, integrat managementului general al întreprinderii. Având în vedere reglementările legislative în domeniul protecţiei mediului şi preocupările populaţiei, agenţilor economici în ceea ce priveşte protecţia mediului şi reducerea poluării în contextul dezvoltării durabile, se poate constata o orientare a preocupărilor companiilor către introducerea istemelor de management de Mediu ! MM". Astfel se creează o structură sistematică de integrare a problematicii de mediu în toate aspectele activităţii unei întreprinderi. copul introducerii unui MM nu constă numai în conformarea cu legislaţia de mediu şi minimizarea riscurilor financiare, ci şi îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu, asigurându#se astfel o bună imagine şi o serie de avanta$e pe piaţa competiţională. %onceptul de MM a fost introdus pentru prima dată în &landa în anul '()*, în prezent acesta fiind adopta în ţările din +estul ,uropei, Asia, -A, %anada, ,uropa %entrală şi de ,st. .niţial, interesul ţărilor era concentrat spre dezvoltarea componentelor legislative şi de reglementare ca şi a structurilor organizatorice care să asigure încadrarea activităţii economice în limitele permise de standardele de mediu. /n aceste condiţii răspunsul industriei era dat ca reacţie la apariţia problemelor, îndeosebi a celor de neconformare cu reglementările existente. .nvestiţiile erau preponderent în soluţii tehnologice de depoluare. 0reptat s#a trecut la integrarea politicii ecologice în politica economică a întreprinderii. /n anul '()1, 2aportul 3rundland al %omisiei Mondiale asupra Mediului şi 4ezvoltării a introdus termenul de dezvoltare durabilă şi a îndemnat industriile să#şi dezvolte sisteme eficiente de management de mediu. 5a 2io de 6aneiro în '((7, a avut loc consfătuirea care a pus bazele planurilor de dezvoltare durabilă. A rezultat consensul global şi anga$amentul politic !Agenda 7'" pentru începerea colaborării între guverne, întreprinderi, organizaţii neguvernamentale, în vederea găsirii soluţiilor pentru rezolvarea problemelor primordiale pentru mediu. %u acest prile$ s#a hotărât ca &rganizaţia .nternaţională pentru tandardizare !. &" să elaboreze o serie de standarde dedicate sistemului de management de mediu. istemul de Management de Mediu ! MM" este definit ca fiind o 8componentă a sistemului general de management ce include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, revizuirea şi menţinerea politicii de mediu9. -n istem de Management de Mediu ! MM" are ca obiectiv principal să a$ute o companie în: # identificarea şi controlul aspectelor de mediu, a impacturilor şi riscurilor relevante din companie; # satisfacerea politicii de mediu a obiectivelor şi ţintelor, inclusiv conformarea cu legislaţia de mediu; # definirea unui set de principii de bază care să orienteze activităţile viitoare vizând responsabilităţile de mediu; # stabilirea unor creşteri ale performanţei de mediu a companiei, pe baza unui bilanţ costuri#beneficii;

'

# # #

determinarea resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor; definirea responsabilităţilor, autorităţii şi a procedurilor care să asigure implicarea fiecărui anga$at al companiei, în reducerea impactului negativ asupra mediului; realizarea unui sistem eficient de comunicare în interiorul companiei şi asigurarea unei instruiri a personalului.

istemul de Management de Mediu ! MM" răspunde abordării cunoscute managementului calităţii şi anume: 8planifică, execută, verifică, îmbunătăţeşte9 !fig. '.'".

Fig. 1.1. Ciclul acţiunilor PEVI specific pentru o activitate socio-economică. istemul de Management de Mediu ! MM" reprezintă un instrument de identificare şi rezolvare a problemelor specifice de mediu care poate fi implementat într#o companie în diferite modalităţi, depinzând de condiţiile specifice. <u există un singur MM aplicabil la toate companiile. %erinţele diferă !variază" în funcţie de necesităţile operaţiilor specifice şi de sistemul de conducere a afacerilor din locul respectiv. %onducerea întreprinderii trebuie să ţină cont de: 8ce dorim să obţinem prin propriul MM=9: # costuri de fabricaţie reduse > eficienţă redusă; # abilitatea de a ne vinde produsele; # alinierea la legislaţia în vigoare; # conformarea la presiunile comunităţii; # evitarea problemelor de mediu la procesele noi; # dezvoltarea de produse noi, acceptate pe scară mai largă; # pregătirea întreprinderii pentru investitori sau pentru oportunităţi de asociere; # răspunsul la cerinţele clienţilor; # certificare conform . & '?@@@; # un mediu mai curat pentru copii.

7

4in punct de vedere a evoluţiei standardelor din domeniul MM sunt de reţinut cele la nivel european ,MA !,nvironment Management and Audit cheme" şi cele la nivel internaţional . & '?@@' şi '(@@'. istemul de management de mediu va diferi în funcţie de tipul, natura, mărimea, complexitatea activităţii, produselor şi serviciilor companiei. ,xistă însă un număr de elemente de bază care se găsesc în comun tuturor MM. Acestea includ: # obţinerea anga$amentului din partea managerului general al companiei privind dorinţa şi spri$inul în implementarea sistemului de management de mediu; # analiza iniţială: stabilirea exactă a poziţiei unde se află compania în relaţie cu mediul. %onstituie baza de pornire în implementarea MM, faţă de care se va $udeca ulterior şi îmbunătăţirea performanţei de mediu; # politica de mediu, de obicei publicată în scris ca declaraţie a politicii de mediu, exprimând anga$amentul managerului general de a se conforma legislaţiei de mediu şi de a urmări îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu. /n felul acesta, se asigură nu numai responsabilitatea pentru implementarea politicii de mediu, dar şi suportul necesar acesteia; # programul de mediu sau planul de acţiune, care pornind de la identificarea aspectelor de mediu şi a impactului asociat acestora, conţine măsurile ce vor fi luate de#a lungul unei perioade de timp. /n fapt, acesta traduce politica de mediu a companiei în obiective şi ţinte, identifică activităţile necesare atingerii acestora, defineşte responsabilităţile anga$aţilor şi resursele financiare corespunzătoare; # structuri şi responsabilităţi: definirea, atribuirea şi comunicarea structurilor, responsabilităţilor şi autorităţii de mediu necesare pentru a implementa MM. %onştientizare, motivare şi furnizare de cunoştinţe corespunzătoare printr#un program de instruire. +a fi desemnat un reprezentant al managementului companiei, responsabil cu activitatea de protecţie a mediului; # integrarea managementului de mediu în managementul general al companiei > include proceduri pentru înglobarea cerinţelor de mediu în toate sectoarele specifice companiei, cum ar fi: aprovizionare, marAeting, cercetare#dezvoltare, serviciu financiar etc. # # # # # # # # Aceste proceduri pot conţine: sistemul de comunicare internă; controlul documentelor; controlul operaţional; evaluarea riscului şi pregătirea planurilor şi procedurilor de urgenţă în vederea asigurării unui răspuns corespunzător în cazul incidentelor neprevăzute şi accidentale; monitoring, măsurători şi proceduri de înregistrare > necesare pentru a înregistra şi evidenţia pe bază de documente, rezultatele acţiunilor întreprinse; acţiuni preventive şi corective > în vederea eliminării cauzelor existente sau potenţiale privind neconformarea cu obiectivele, ţintele stabilite iniţial; auditul sistemului de management de mediu > stabilirea şi menţinerea programelor de auditare a sistemului de management de mediu cu o frecvenţă dictată de natura operaţiilor; analiza managementului de mediu > evaluarea făcută de managerul general asupra tuturor aspectelor semnificative ale MM, pentru a identifica necesitatea unor posibile schimbări in sistem.

B

înainte ca acestea să fie descoperite din exterior. din punct de vedere al reglementărilor: o demonstrează anga$amentul întreprinderilor faţă de autorităţile guvernamentale. o răspunde cerinţelor potenţiale !naţionale şi internaţionale" ale relaţiilor comerciale. o oferă avanta$e în relaţiile publice prin posibilitatea comunicării anga$amentului de a asigura un mediu încon$urător curat. o asigură profit dintr#o ofertă de produse 8verzi9. pentru conformare şi îmbunătăţire continuă. o asigură o imagine îmbunătăţită.actualizarea obiectivelor i a ţintelor. o a$ută la reducerea răspunderilor şi riscurilor de mediu. sigur şi sănătos. impactului asupra ecosistemelor. o asigură un program de mediu proactiv. # # # ? .analiză efectuată de conducere . apă. sol. o a$ută în dezvoltarea şi transferul tehnologiilor. o facilitează obţinerea autorizaţiei de funcţionare. o asigură o implicare mai mare a anga$aţilor în activitatea întreprinderii.Crocesul realizării în practică a îmbunătăţirii continue implică următoarea succesiune a celor patru elemente de bază ale sistemului de management: audit intern . o asigură economii financiare prin minimalizarea consumurilor de energie şi materii prime. o reducerea emisiilor în aer. probleme. zgomotului. o elimină posibile conflicte între standardele MM naţionale prin introducerea unui standard internaţional. o reducerea deşeurilor şi ambala$elor. o a$ută accesul la împrumuturi bancare. o elimină posibilele costuri determinate de neîncadrarea în standardele naţionale de mediu.politica – monitorizare . financiar: o facilitează relaţiile cu companiile de asigurare. o satisface criteriile investitorilor. # din punct de vedere comercial: o demonstrează beneficiarilor că întreprinderea răspunde exigenţelor de mediu. o îmbunătăţeşte competitivitatea pe piaţa internaţională. din punct de vedere al protecţiei mediului: o reduceri ale consumurilor de materii prime şi energie. 4intre avanta$ele introducerii unui istem de Management de Mediu într#o companie se pot menţiona: # din punct de vedere operaţional: o identifică şi corectează. pe plan intern.

# # # # * . folosit pentru a verifica conformarea cu legislaţia specifică şi de a evalua practicile şi procedurile de mediu. astfel încât să faciliteze: luarea deciziilor. evaluarea costului total > a$ută la identificarea următoarelor patru tipuri de costuri pentru un produs. transportul. aceste instrumente se împart în trei mari categorii: # pentru analiză şi evaluare.le au fost promovate în numeroase ţări.nstrumentele pentru analiză şi evaluare sunt de tipul următor: metode de comparare a performanţelor de mediu proprii cu realizările de vârf în domeniu. previziunile strategice. fără efecte negative asupra mediului. # pentru acţiune. # pentru comunicare. utilă în ierarhizarea alternativelor de control a proceselor de poluare. Aceste instrumente sunt structurate astfel încât să îmbunătăţească sistemul de luare a deciziilor. reciclarea. potenţiale răspunderi !plata unor remedieri în mediu" sau costuri mai puţin tangibile !cum ar fi relaţiile cu publicul. evaluarea riscului asupra mediului şi a sănătăţii umane este realizată cu scopul stabilirii unor măsuri de prevenire a apariţiei unor incidente. prelucrarea. evaluarea cheltuielilor pentru protecţia mediului !contabilitate de mediu". evaluare ciclului de viaţă. de informare a managerilor şi a altor categorii de personal. analiza cost # beneficiu.!. 1.". cu scopul final al îmbunătăţirii performanţelor de mediu ale întreprinderilor. ambalare. metoda prin care sunt evaluate consumurile de energie şi materii prime pe de o parte şi impactul asupra mediului. costuri ascunse !monitoring.!. aplicat în faza de proiectare cu scopul identificării impactului potenţial.1. evaluarea impactului de mediu. & dată cu evoluţia înregistrată la nivelul managementului de mediu au devenit operaţionale o serie întreagă de instrumente manageriale de protecţie a mediului. în fazele reprezentative ale desfăşurării proceselor pentru obţinerea unui produs şi ale utilizării lui !începând cu extracţia materiilor prime. "nstrumente ale managementului de mediu -n istem de Management de Mediu în ansamblu trebuie să ofere toate detaliile necesare pentru evaluarea impactului asupra mediului a tuturor proceselor şi procedurilor. evaluarea iniţială a calităţii mediului !diagnoză" se realizează pentru a stabili punctul de plecare într#o acţiune ecologică. accidente. proiectare. "nstrumente pentru analiză i evaluare # # # # # . până la depozitarea produsului uzat". pe de altă parte. utilizarea. distribuţie şi comercializare.1. evaluarea tehnologică > stabileşte efectele potenţiale ale unei noi tehnologii înainte de implementarea sa. fiind la îndemâna companiilor pentru a fi adoptate şi utilizate în mod voluntar fără presiuni legislative. conceptele de dezvoltare. proces sau proiect: costuri directe. conformare". o bună imagine etc. . auditul de mediu. /ntr#o clasificare generală. prelucrare.

eco # marcarea !eco # eticheta".!.!. practicile. mediului.!. termen care descrie o procedură devenită oficială în multe ţări. dependenţă şi izolare în înţelegeri mutuale precum şi interdependenţa acceptată. în general realizate pentru a transforma poziţiile de confruntare. sunt incluse: # rapoarte anuale. 1.tapele ce trebuie parcurse pentru a se atinge un sistem de management de mediu eficient sunt: # C # plan > planificare: o definirea politicii de mediu. al căror scop este de atingere a obiectivelor de mediu cu costuri cât mai mici. # rapoarte interne pentru evidenţa MM. o planul de acţiune şi demararea introducerii MM. parteneriat în favoarea protecţiei mediului. # informaţii pentru mass#media. . pentru a implementa politica de mediu a întreprinderii. . & '(@'' care abordează în comun problema auditului calităţii şi mediului. procedurile. D . %a o exemplificare a acestei tendinţe o reprezintă standardul . reprezintă obiectivele şi principiile ce stau la baza acţiunilor de protecţie a mediului. "nstrumente pentru acţiune # # # # # /n categoria acestor tipuri de instrumente sunt incluse: sistem de management de mediu. politica de mediu.# indicatorii dezvoltării durabile > diferiţi de indicatorii economici convenţionali şi care integrează aspectele de mediu în aprecierea progresului economic. înţelegeri voluntare > focalizate pe atingerea unor obiective de mediu dincolo de cerinţele legii.voluţia conceptelor privind problematica mediului impune şi o evoluţie a standardelor . "nstrumente de comunicare /n categoria instrumentelor de comunicare în interiorul întreprinderii şi în afara ei. . # # 1. pârghii economice. conform căreia un produs cu un nivel acceptabil de impact asupra mediului poate primi o etichetă ecologică. & '?@@@. management total al calităţii şi mediului a fost acceptat ca un instrument vizând îmbunătăţirea performanţelor întregii activităţi incluzând şi managementul de mediu. incluzând conformarea cu întreaga legislaţie de mediu specifică întreprinderii.#. care stabileşte structura organizatorică. în acest sens alocarea optimă a resurselor pentru mediu reclamă utilizarea cantităţii optime a fiecărei resurse comparativ cu preţurile altor factori economici de producţie. pentru clienţi sau pentru proprii anga$aţi. protecţiei sănătăţii şi a riscului. procesele şi resursele. responsabilităţile. o identificarea celor mai importante efecte de mediu.xistă o tendinţă de abordare integrată a sistemelor de management a calităţii.

o auditul MM. o structura organizatorică şi responsabilitate. definirea obiectivelor de atins. o declaraţia de mediu.M. o comunicare. A > act > ameliorare: o un ciclu de ameliorare E îmbunătăţire continuă. o verificarea direcţiunii. o gestionarea documentaţiei. # stabilirea. o documentaţia MM. # stabilirea scopului . documentarea si implementarea . # emiterea formei finale a politicii de mediu. o formare.mplementarea unui sistem de management de mediu presupune parcurgerea următoarelor stadii de lucru: # conştientizarea şi anga$area conducerii.M. şi a structurii funcţionale implicate.M.M.". # controlul operaţional al aspectelor semnificative de mediu. o verificare şi certificare. # acţiuni corective şi preventive. # îmbunătăţirea continuă a performanţei globale de mediu. o prevenirea şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă. capacitate de răspuns. # definirea obiectivelor generale Especifice şi a ţintelor de mediu. o neconformitate. # monitorizare şi măsurare. # realizarea unei analize iniţiale de mediu şi stabilirea: aspectelor semnificative si impacturilor de mediu. acţiuni de corectare şi prevenire. o supraveghere şi măsurare continuă. # acţiuni în situaţii de urgenţă. definirea programului de management de mediu. # analiza efectuată de conducere.o o o # cerinţele legale. Stadiile implementării unui sistem de management de mediu . o înregistrări. 1 .M. o gestionarea funcţionării. % > checA > controlare: o control intern. # auditul de mediu ! .. # # 4# do > acţiune: o introducerea MM > ului. sensibilizare şi competenţă.M. # stabilirea şi implementarea programului de management de mediu.

# toate practicile şi procedurile existente în materie de management de mediu. # compararea regulată a programului de acţiune de mediu cu politica de mediu. Acest anga$ament emis de conducerea întreprinderii trebuie să se bazeze pe următoarele aspecte: # examinarea şi supravegherea activităţii întreprinderii dumneavoastră şi analiza punctelor critice pentru mediu. un document public. nali!a "ntreprinderii #i identificarea aspectelor activităţilor care au impact asupra mediului. # colaborarea cu autorităţile în vederea minimalizării riscurilor şi accidentelor de mediu. produselor sau serviciilor organizaţiei. implementată. precum şi cu alte cerinţe pe care organizaţia le#a adoptat. # luarea de măsuri pentru diminuarea. ea poate constitui pilonul de bază al MM. # sensibilizarea şi eco#conştientizarea anga$aţilor. dimensiunilor şi impactului asupra mediului al activităţii. &rganizaţia stabileşte. să fie disponibilă pentru public. Coate constitui baza elaborării programului de mediu şi definirii obiectivelor de mediu. 7. # prevenirea sau diminuarea riscurilor de emitere a substanţelor poluante şi de risipire a energiei în caz de accident. prevenirea şi eliminarea poluării mediului. să includă un anga$ament de conformitate cu legislaţia şi cu reglementările de mediu aplicabile. menţinută şi comunicată întregului personal. # evaluarea şi rezultatele anchetelor. accidentelor din trecut.7": ) . implementează şi menţine proceduri referitoare la aspectele de mediu !anexele 7. # # # # # # Politica de mediu !anexa '". care descrie măsurile care se vor lua în vederea protecţiei mediului încon$urător. Colitica de mediu trebuie să: corespundă naturii. # realizarea sistematică a obiectivelor de mediu. 7.'. # reclamaţii din partea populaţiei din zonă privind poluarea mediului de către întreprindere. # informarea clienţilor despre pericolele pe care produsele şi serviciile le reprezintă faţă de mediu. cu a$utorul unor tehnici adecvate. Analiza preliminară este obligatorie. # evaluarea preliminară a impactului pe care activităţile şi produsele noi o vor avea asupra mediului. să fie documentată. produsele şi serviciile. făcut de companie.Definirea politicii de mediu. Analiza trebuie să examineze următoarele probleme: # impactul ma$or pe care îl au activităţile. # cerinţele şi prevederile legale din domeniu. să ofere cadrul pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor generale şi obiectivelor specifice de mediu. să includă un anga$ament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării. # obligarea furnizorilor şi subcontractanţilor să respecte normele şi prevederile de mediu aplicate în cadrul întreprinderii. # informarea completă a publicului larg şi un dialog deschis despre impactul pe care întreprinderea îl are asupra mediului.

' sunt prezentate câteva exemple de aspecte de mediu. . B. # impact nesemnificativ. 5a stabilirea obiectivelor se ia în consideraţie politica de mediu.7".xemplu: poluarea sau contaminarea apei. fiind necesară urmărirea modificărilor survenite. $abelul 1. şi se explică prin faptul că: # aspectul de mediu se referă la un element al activităţii. Prevederi legale #i alte cerinţe !anexa ?". prevederile legale şi de reglementare. trebuie să asigure că aspectele semnificative de mediu sunt luate în considerare la stabilirea. 2elaţia dintre aspectul de mediu şi impact este o relaţie de tip cauză > efect. produsului sau serviciului unei organizaţii care ar putea avea un impact benefic sau nociv asupra mediului. aspectele de mediu semnificative precum şi punctele de vedere ale părţilor interesate. '. &biectivele de mediu derivă din politica de mediu. /n cazul nerespectării legilor. # impactul se referă la modificarea ce se poate produce asupra mediului ca rezultat al unui anumit aspect. Acestea trebuie corelate cu politica de mediu. care face posibilă atingerea obiectivelor prin date concrete şi o încadrare strictă în timp. &biectivele şi planul MM#ului ( . -n MM poate fi foarte util în respectarea legislaţiei din domeniu. /n tabelul '.# # procedura pentru identificarea aspectelor de mediu care au sau pot avea impact semnificativ. e vor stabili şi menţine obiective generale şi specifice de mediu documentate la fiecare nivel şi funcţie relevantă. B. va stabili modul în care se va face evaluarea impactului produs de aspectele de mediu identificate.'. produs sau serviciu" 0ransport de carburanţi %urăţătorie chimica !serviciu" Croiectarea unui automobil !produs" Aspecte de mediu Aspect de mediu curgeri accidentale . &rganizaţia trebuie să documenteze şi să actualizeze aceste informaţii.vacuare de ape uzate %reşterea randamentelor Escăderea consumului de carburant .1 <r. crt. trebuie întreprinse acţiuni de corectare. epuizarea unei resurse naturale. o emisie. . 7. !vezi procedura specifică" şi stabilirea acelor aspecte de mediu care au: # impact semnificativ. aspectele semnificative sunt luate în considerarea la stabilirea obiectivelor de mediu.mpact de mediu asociat Coluarea soluluiE apei freatice Coluarea apei %onservarea resurselor naturale Crocedura privind evaluarea impactului !anexa B. implementarea şi menţinerea MM. Clanul de activitate de mediu este o metodă bine definită. ursa !activitate. un consum sau o reutilizare a unui material. B.xemplu: o deversare.

numărul accidentelor de mediu !ex. o$iectiv specific% scăderea cu zece procente a consumului de energie necesară în fabricaţia produsului F. raportată la cantitatea de produs finit. sunt în concordanţă cu principalele impacturi asupra mediului ale activităţii. %&. # # # # # # # # # # # # # # # %aracteristicile obiectivelor şi a ţelurilor: sunt documentate la toate nivelurile relevante. sunt trecute pe hârtie. # punctele de vedere ale părţilor implicate.le trebuie să reflecte politica de mediu a întreprinderii concentrându#se pe prevenirea poluării. măsurabile când este posibil. # opţiunile tehnologice. . în cazul realizării lor. indicator% cantitatea de combustibil şi de electricitate utilizată pe unitatea de produs F. cantităţi ale unor poluanţi specifici !<&F. &biectivele pot include anga$amente de genul: # reducerea deşeurilor şi a utilizării resurselor. # promovarea mediului şi sensibilizarea anga$aţilor şi a comunităţii din $ur. numărul incidentelor de mediu !ex. dega$ări neintenţionate". comerciale şi operaţionale. &F. cuantificate şi conţin date limită.ndicatorii performanţei de mediu pot fi: cantitatea de materii prime sau energie utilizată. # aspectele semnificative de mediu. procent de deşeuri sau ambala$e reciclate. care să includă: # desemnarea responsabilităţilor. # # # %&emple' o$iectiv general% reducerea consumului de energie necesară în fabricaţia produsului F. obiectivelor specifice şi programelor trebuie să se ia în considerare: # prevederile legale şi alte cerinţe pe care organizaţia le#a adoptat. 5a stabilirea obiectivelor generale. numărul de reclamaţii.trebuie scrise. # reducerea sau eliminarea emisiilor poluante. # cerinţele financiare. '@ . eficienţa utilizării acestora. reactualizate şi comunicate celor interesaţi în mod regulat. Centru atingerea lor. investiţii în protecţia mediului. cantitatea de emisii !%&7". se stabilesc. implementează şi menţin unul sau mai multe programe. îmbunătăţesc cu adevărat performanţa de mediu a întreprinderii. G%. # mi$loace şi termene de realizare. anga$aţii sunt ţinuţi la curent în mod regulat despre stadiul de desfăşurare. # reproiectarea produselor în vederea minimizării impactului asupra mediului în procesul de producţie. cantitatea de deşeuri produse. abateri de la limite". formularea lor este clară şi nu poate fi interpretată. . Cb". în perioada de exploatare şi la eliminare.

să implementeze şi să menţină proceduri de conştientizare a personalului care îndeplineşte sarcini pentru ea sau în numele ei cu privire la: # importanţa conformităţii cu politica de mediu. $abelul 1. . # atribuţiile şi responsabilităţile ce le revin în realizarea conformităţii cu politica de mediu. . # impacturile semnificative asupra mediului.nstruire pentru %onducerea la &bţinerea '' copul anga$amentului.!. trening#uri şi însuşirea de noi abilităţi. Competenţă.Implementare #i funcţionare. 4e asemenea trebuie să stabilească. # introducerea unor noi produse tehnice. atri$uţii. îşi modifică comportamentul şi spri$ină dezvoltarea întreprinderii. 0ip de instruire %ui i se crt. # anga$aţii a căror activitate are un impact semnificativ asupra mediului !în tabelul '. instruire #i con#tienti!are . sosirea unor noi anga$aţi. &esurse. responsabilităţile şi autoritatea pentru: # a asigura că cerinţele referitoare la MM sunt stabilite. # a raporta conducerii la cel mai înalt nivel performanţele MM pentru analizare şi ca bază pentru îmbunătăţirea acestuia. reale sau posibile ale activităţilor lor. 4efinirea documentelor şi comunicarea atribuţiilor. # consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile operaţionale specificate. &rganizaţia trebuie să asigure instruire sau să întreprindă alte activităţi pentru a satisface aceste necesităţi şi trebuie păstrate înregistrări în acest sens. inclusiv cu cerinţe referitoare pentru pregătirea situaţiilor de urgenţă şi a capacităţii de răspuns.7 sunt prezentate exemple de tipuri de instruire". # calificări specializate. . implementate şi menţinute. /n cadrul MM#ului trebuiesc evaluate nevoile iar după aceea să organizăm trening#uri având în vedere următoarele: # persoanele implicate în sistemul de management. Centru aceasta este nevoie de informaţii. $ipuri de instruiri <r. responsabilităţilor şi autorităţilor privind funcţionarea MM. # introducerea unor procedee noi de producţie. adresează '. <umirea unui reprezentant care în afara altor responsabilităţi să aibă definite atribuţiile. cerinţele MM.ndiferent de dimensiunea întreprinderii şi de domeniul de activitate. # schimbarea posturilor de muncă. # resurse tehnologice şi financiare. # legislaţia din domeniu. Asigurarea resurselor necesare pentru implementarea şi controlul MM include: # resurse umane. responsa$ilităţi #i autorităţi. procedurile. # accidentele şi incidentele. activitatea fiecărui anga$at poate contribui în mod pozitiv la eco# conştientizarea întreprinderii dacă propune inovaţii tehnice. cu procedurile şi cerinţele MM.

# să se aibă în vedere procesul de comunicare externă privind aspectele semnificative de mediu şi deciziile luate. 5a întreprinderile mici. # atribuţiile şi responsabilităţile lor în realizarea conformităţii cu politica de mediu. /mbunătăţirea competenţelor Anga$aţii cu responsabilităţi în domeniul mediului Anga$aţii ale căror acţiuni pot afecta conformitatea stabilirea şi alinierea la politica de mediu a organizaţiei. cerinţele .7": # importanţa conformităţii cu politica de mediu.M. .M.'. o primirea. 4ocumentaţia este considerată memoria internă a întreprinderii. iar la o întreprindere mare este adecvată şi ordonată. /mbunătăţirea performanţei în domenii specifice ale organizaţiei. ?. # 4ocumentaţia conţine: o copie scrisă a politicii de mediu.. %omunicarea !anexa D".ste dovada performanţei MM.M. de exemplu: exploatare.7. cercetare. B. documentaţia este mai redusă dar eficientă. Atenţionare' personalul care îndepline te sarcini ce pot avea impacturi semnificative asupra mediului trebuie să aibă competenţa necesară.M. # impacturile semnificative asupra mediului. reale sau posibile. dezvoltare.M. preferabil sub formă electronică.M. . conştientizarea importanţei cel mai înalt strategice a managementului nivel de mediu. cu procedurile şi cerinţele . Asigurarea conformităţii cu cerinţele interne şi de reglementare. Croceduri specifice. . Comunicarea. documentarea şi transmiterea răspunsurilor corespunzătore la solicitările pertinente ale părţilor interesate din exterior. inginerie. operaţionale. planuri.. este necesară ca: # să se stabilească şi să se menţină proceduri referitoare la aspectele de mediu şi la . inclusiv cu cerinţele referitoare la pregătirea situaţiilor de urgenţă şi a capacităţii de răspuns.nstruire pentru 0oţi anga$aţii conştientizare privind problemele de mediu în general. &bţinerea anga$amentului privind politica şi obiectivele de mediu ale organizaţiei şi insuflarea unui sentiment de responsabilitate individuală. '7 .nstruire pentru conştientizarea fiecărui anga$at privind impactul activităţii fiecăruia asupra mediului 0rebuie să se stabilească şi să se menţină proceduri pentru ca tot personalul să fie conştientizat de !anexele *. # consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile operaţionale specificate. procedurile. ale activităţilor lor. *. pentru: o comunicarea internă între diferite niveluri şi funcţii. *.

Actualizarea documentelor creşte credibilitatea sistemului de management drept pentru care trebuie menţinut un control al documentelor: # documentele trebuie datate.# # registrul factorilor şi impacturilor de mediu. Crocedurile relevante ale . # achiziţia. prin: o stabilirea şi menţinerea de proceduri documentate. # service pentru clienţi. câteva instrucţiuni de muncă şi procedee care clarifică cele mai importante aspecte ale managementului de mediu. pentru a putea limita şi controla impactul activităţii respective asupra mediului. a activităţi. să fie comunicate beneficiarului acestora. trebuie să se ia în considerare toate activităţile care pot contribui la producerea unui impact semnificativ de mediu: # proiectare şi cercetare # dezvoltare. 4ocumentaţia . # indicarea accesul la documentaţia conexă. %ontrolul operaţional identifică activităţile asociate aspectelor de mediu semnificative.M.M.M. organizate şi păstrate o perioadă de timp specificată. # transport. şi interacţiunea lor. 5a elaborarea procedurilor de control operaţional. pentru a se asigura că acestea se realizează în condiţii specificate. iar datele vechi.M. construirea sau modificarea clădirilor sau instalaţiilor 'B . pentru : # descrierea elementelor esenţiale ale . revizuite dacă este necesar şi aprobate înainte de difuzare. Hi cere: # să se planifice aceste activităţi. Asigură ca toată lumea să folosească aceleaşi instrucţiuni de muncă. # procese de producţie şi întreţinere. inclusiv activitatea de întreţinere. # versiunile curente ale documentelor sunt disponibile. # documentele necorespunzătoare sunt retrase prompt din toate punctele de utilizare.M. care se referă la aspectele de mediu semnificative asociate produselorEserviciilor realizate de organizaţie. # aprovizionare şi contractare. # documentele sunt analizate periodic. # manipulare şi depozitare materii prime şi produse. a departamentului.M.. nefolositoare trebuie să fie şterse din când în când pentru a menţine flexibilitatea sistemului. stabileşte şi menţine informaţiile pe suport de hârtie sau electronic. uşor de identificat. %ei în cauză trebuie să ştie tot ce este disponibil şi important la un moment dat. o stipularea în proceduri a criteriilor de operare. # laboratoare. programul de management de mediu şi definiţia responsabilităţilor sistemului. # documentele pot fi identificate după numele organizaţiei. Controlul documentelor !anexa 1".

o despre consumul de energie.9. # stabileşte un sistem de supraveghere al îmbunătăţirii continue a managementului. o deşeuri periculoase E Ag de produs. Prevenirea accidentelor #i a situaţiilor de risc 'urgenţă(.ste necesară pentru feedbacA la realizarea obiectivelor şi ţelurilor dar mai are şi alte roluri: # furnizează date recente pentru declaraţia de venit: o despre ambalare. . Crogramul de prevenire a accidentelor se bazează pe: # identificarea accidentelor şi a situaţiilor posibile. reciclare. o statisticile oficiale. în special după producerea accidentelor sau apariţia unor situaţii de urgenţă. Coate avea repercursiuni economice importante asupra întreprinderii. defineşte indicatorii simpli de performanţa ca de exemplu: o consumul de apăE Ag de produs.. o despre deşeuri. atunci când acest lucru este posibil. # testează efectele numerice ale utilizării diferitelor scenarii: o înlocuirea produselor şi procedeelor. '? .7. cum ar fi pornirea sau oprirea instalaţiilor. # trebuie să se testeze periodic astfel de proceduri. ). # teste periodice pentru buna funcţionare a planurilor şi procedurilor !exemplu: simularea de incendiu". # prevenirea accidentelor !separarea produselor periculoase etc. financiar. -n accident sau o situaţie de risc provoacă daune mediului.". ). # incidente anterioare. pentru evitarea incidentelor ecologice ce pot apare.. o costul de energie E Ag de produs finit sau E o oră de producţie. pentru a preveni şi a reduce impactul asupra mediului care poate fi asociat acestora !anexele ). # permite un control permanent al consumului resurselor. o introducerea taxelor de mediu. ). o deşeuri periculoase E oră de producţie.Aceste proceduri trebuie să ţină seama şi de situaţiile anormale de operare.?": # aceste proceduri trebuiesc revizuite. ). sănătăţii şi averii anga$aţilor şi a celor din $ur. )onitori!are #i măsurare !anexa (". # planuri şi proceduri de urgenţă pentru situaţia 8ce se întâmplă dacă totuşi . # compară performanţa de mediu a întreprinderii şi nivelul managementului eco#conştient a anilor care urmează.'. tabilirea şi menţinerea unor proceduri pentru a identifica posibilele accidente şi situaţii de urgenţă şi a răspunde unor astfel de situaţii. o dezvoltarea filierelor de refolosire. în procesul de mediu şi măsoară costurile şi economisirile efectuate de pe urma dezvoltării managementului eco#conştient. # informează în mod adecvat anga$aţii despre diferite tipuri de materiale prime şi impactul lor asupra mediului.B.. # implică profesionişti din domeniul economic.

care necesită fonduri mai mari şi un timp mai mare. să fie precise şi să poată fi înţelese de toată lumea. '@.xemple: corecţie: înlocuirea unui geam spart. %e se poate face când apare o problemă= # examinaţi problema. # supravegheaţi în continuu perimetrul.". Aceste date trebuie catalogate în scris. . defectarea unui mecanism etc. # orice modificări ale procedurilor rezultate din acţiunile corective E preventive trebuie păstrate. 4ocumentaţia este singura dovadă care demonstrează iniţiativele pentru introducerea sistemului de management eco#conştient.xemple de însemnări: # registrul anual de deşeuri. Centru stabilirea neconformităţilor.". trebuie adaptată importanţei problemei şi să fie proporţională cu impactul propus. Controlul "nregistrărilor !anexa ''". atunci putem vorbi de acţiune preventivă. # identificaţi cauzele. descoperit în cadrul acţiunii de verificare. # încercaţi o altă soluţie !acţiune de corectare". lipsa sau ineficienţa unui program de training etc.7". # # # . '@. acţiuni de corectare #i prevenire. # orice acţiune corectivăEpreventivă întreprinsă. identificabile. # să fie păstrate şi menţinute încât să poată fi regăsite cu uşurinţă.'. acţiune corectivă: organizarea schimbării tuturor geamurilor sparte din societate. pentru a demonstra conformitatea. # păstrate pe o perioadă stabilită şi înregistrată. adoptarea unor măsuri în vederea reducerii oricărui impact produs !anexele '@. schimbarea locului de $oacă etc. acţiune preventivă: analizarea cauzelor care au dus la spargerea geamurilor şi înlăturarea cauzelor din toată societatea !montarea de grila$e la ferestre." sau o problemă de management !o supraveghere prea le$eră. deşeuri şi despre eforturile depuse pentru aplicarea sistemului de management eco#conştient. care atenuează efectele negative şi previne reproducerea problemei. 4acă evităm o problemă înainte ca ea să se întâmple. 0rebuie stabilite şi menţinute proceduri de identificare. să permită regăsirea informaţiilor privind activitatea. produsul sau serviciul implicat. analizarea şi tratarea neconformităţilor. '* . 0rebuie: # să fie lizibile. +a trebui strânsă o cantitate mare de date despre consumul de energie. păstrare şi eliminare a înregistrărilor referitoare la mediu. acţiuni de corectare şi prevenire se cere: # stabilirea şi menţinerea de proceduri pentru definirea responsabilităţilor autorităţii. prote$ate împotriva oricărui risc de deteriorare sau pierdere.*econformare. <econformarea !când ceva nu funcţionează conform cerinţelor" poate fi rezultatul unei probleme tehnice ! fisurarea unui recipient. & acţiune de corectare este un răspuns rapid şi adecvat la o problemă.

la intervale prestabilite.M. /ntâlnirea directorilor > şedinţa consiliului de conducere.M. Activitatea de auditare trebuie făcută de o persoană independentă. a obiectivelor şi a altor elemente ale . # dezvoltarea tehnologică a depăşit oare sistemul dumneavoastră de management de mediu. %onform standardului . +m$unătăţire continuă. Auditul sistemic este necesar pentru evaluarea periodică a situaţiei şi pentru îmbunătăţirea performanţei de mediu.. <ucleul documentelor legate de sistemul de management eco#conştient îl constituie: observaţiile anga$aţilor cu privire la problemele legate de sistem. modificărilor circumstanţelor şi în cadrul anga$amentului de îmbunătăţire continuă. Auditul impune realizarea şi menţinerea de programe şi proceduri pentru realizarea periodică a auditurilor .# # # # # # # # # documente de calibrare a aparatelor. reclamaţii primite din exterior. rezumatul auditului intern şi a observaţiilor din partea conducerii.. apă şi utilizarea produselor.M.M. accidente şi reclamaţii.M. uditul sistemului de management de mediu. rapoarte despre incidente. caietul cu evidenţa consumului de energie. # sarcinile şi responsabilităţile sunt bine definite şi adecvate. pentru a se asigura că acesta este în permanenţă corespunzător. %u a$utorul auditului intern. adecvat şi eficient. 'D . daca sistemul funcţionează corect sau nu. & '?@@' sau cu cerinţele . rezultatele analizelor apei reziduale. # # # Analiza efectuată de conducere: conducerea de la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze . care poate să observe funcţionarea sistemului din exterior. ca urmare a rezultatelor auditurilor. capabilă să dezvolte o atitudine critică.M.: # este conform dispoziţiilor convenite pentru managementul de mediu. # resursele sunt utilizate raţional şi eficient..MA . Auditul constă într#o evaluare periodică a bunei funcţionări a MM#ului şi performanţei de mediu a întreprinderii. Crintre sarcinile lui se mai numără şi stabilirea gradului de conformare a MM cu standardele . auditul extern efectuat de un auditor extern independent este necesar pentru obţinerea unei atestări. Ce de altă parte. analiza trebuie să fie documentată. prevenirii problemelor. calităţii apei etc. documentele care atestă terminarea unor cursuri de perfecţionare. a fumului.M. Auditul determină dacă . Cunctele care trebuie abordate sunt următoarele: # verificarea îndeplinirii scopurilor şi ţelurile propuse. & cel puţin o dată pe an trebuie ţinută o şedinţă pentru dezbaterea rezultatelor auditului intern.M. 2ezultatele auditului intern sunt evaluate de conducerea întreprinderii. măsuri luate în vederea corectării. analiza trebuie să abordeze eventualele necesităţi de schimbare a politicii de mediu. incluzând cerinţele standardului internaţional. întreprinderea poate stabili. # furnizează conducerii informaţii referitoare la rezultatele auditurilor. # este implementat corespunzător şi menţinut. # politica de mediu adoptată este valabilă.

fişe de proces. '1 . <u există cerinţă specificată pentru un manual de istem de Management de Mediu. 2aportul trebuie să conţină politica de mediu a întreprinderii. 0rebuie să fie public şi accesibil tuturor. indic folosiţi pentru măsurarea performanţei de mediu. putem opta pentru o verificare din exterior şi atestare. 2aportul sau declaraţia de mediu este vitrina sistemului de management de mediu. # se poate apela la câţiva clienţi sau chiar la furnizori mai importanţi. se poate demonstra partenerilor şi furnizorilor existenţa unui sistem de management de mediu. instrucţiuni de lucru. prescripţii energetice. care poate fi dovedit şi de către un partener. sănătatea şi siguranţa la locul de muncă. & oferă trei posibilităţi: # emiterea unei declaraţii după cum urmează: 8/ntreprinderea noastră dispune de un sistem de management de mediu care corespunde standardelor .(-. 4acă se doreşte confirmarea cerinţelor . planuri de acţiune şi de urgenţă. vecini.. anga$aţi. Coate conţine rapoarte despre consumul de materiale şi energie. # atestarea de către o organizaţie independentă este cea mai raţională şi mai populară metodă. !. standarde de proces. 2aportul este făcut pentru cei care sunt interesaţi de performanţa de mediu a întreprinderii: clienţi. dar în cadrul întreprinderii poate avea un efect pozitiv. să facă o vizită la companie şi să efectueze un audit autorizat. Astfel. care se bucură de recunoaştere şi din partea pieţei şi din punctul de vedere al comunicării către exterior. cercetători. %ând un sistem corespunde standardului .sau de mediu eriile de standarde . & (@@@ şi . "S( 1)*11 – g+id pentru auditarea sistemelor de management al calităţii i. evaluarea conformării 'ane-a 1. înregistrări. & '?@@' sau cerinţelor . că o declaraţie de acest gen va apărea mai puţin autentică pentru cei din exterior. Coate furniza informaţii despre dezvoltarea durabilă. organizaţii neguvernamentale.# mai există posibilităţi pentru îmbunătăţirea continuă. 4ocumentele şi informaţiile istemului de Management de Mediu sunt stabilite şi menţinute pe hârtie sau suport electronic. tandardul . & '?@@@ subliniază importanţa auditurilor ca un instrument de management pentru monitorizarea şi verificarea implementării eficace a politicii organizaţiei referitoare la calitate şiEsau mediu. Verificare #i atestare . instituţii financiare. mass media etc. concurenţi. &aportul pu$lic de mediu.MA .MA . organigrama societăţii. grupuri de presiune. autorităţi. proceduri. & '?@@'9. proprietari. trebuie anga$aţi auditori şi agenţi acreditaţi. Mai mult ca sigur. despre etică şi alte subiecte de interes comun. 4ocumentaţia istemului de Management de Mediu poate fi integrată în documentaţia altor sisteme şi cuprinde: politica de mediu. descrierea scurtă a activităţilor şi impactul ma$or pe care aceste activităţi le au asupra mediului.

/n cuprinsul acestui standard găsim: # domeniu de aplicare. înregistrarea sistemelor de management. # dovezi de audit > înregistrări. de a solicita un audit. # clientul auditului > organizaţie sau o persoană care solicită un audit.1. # auditor > persoană care are competenţa de a efectua un audit.Acest standard internaţional furnizează îndrumări pentru managementul programelor de audit. !. # conducerea unui program de audit. # referinţe normative. proceduri sau cerinţe. -rincipii de auditare ') . precum şi referitoare la competenţa şi evaluarea auditorilor. desfăşurarea auditurilor interne sau externe a sistemelor de management al calităţii şiE sau de mediu. %lientul poate fi auditatul sau orice altă persoană care are drepturi. # competenţă > aptitudini personale demonstrate şi capacitate demonstrată de a aplica cunoştinţe şi abilităţi. în certificarea. organizaţii care implementează sisteme de management de calitate şiEsau de mediu din motive contractuale şi organizaţii implicate în certificarea. # criterii de audit > ansamblu de politici. # activităţi de audit. # plan de audit > descriere a activităţilor şi a acordurilor pentru un audit. # auditat > organizaţie care este auditată. # echipa de audit > unul sau mai mulţi auditori care efectuează un audit susţinut dacă este necesar de experţi tehnici. # competenţa şi evaluarea auditorilor. # termeni şi definiţii. Centru înţelegerea cât mai exactă a acestui standard se impune cunoaştere următorilor termeni şi definiţii: # audit > proces sistematic. # concluziile auditului > rezultat al unui audit furnizat de echipa de audit după luarea în considerare a obiectivelor de audit şi a tuturor constatărilor de audit. # expert tehnic > persoană care furnizează echipei de audit cunoştinţe specifice sau experienţă profesională specifică. # program de audit > ansamblu de unu sau mai multe audituri planificate pe un anumit interval de timp şi orientate spre un anumit scop. # constatări de audit > rezultatele evaluării dovezilor de audit colectate în raport cu criteriile de audit. contractuale sau acordate prin reglementări. auditori. independent şi documentat în scopul obţinerii de dovezi de audit şi evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit. instruirea auditorilor. # principii de auditare. în acreditarea sau în standardizarea în domeniul evaluării conformităţii. Crezentul standard poate fi aplicat de un spectru larg de utilizatori. declaraţii despre fapte sau alte informaţii care sunt relevante în raport cu criteriile de audit şi verificabile. # domeniul auditului > amploarea şi limitele unui audit.

în circumstanţe similare. -tilizarea corespunzătoare a eşantionării este strâns legată de încrederea care poate fi acordată concluziilor auditului.onducerea unui program de audit -n program de audit poate include unul sau mai multe audituri în funcţie de mărimea. # abordarea bazată pe dovezi > metoda raţională prin care într#un proces sistematic de audit se a$unge la concluzii credibile şi reproductibile.Auditarea este caracterizată de faptul că se bazează pe un număr de principii. care furnizează informaţii pe baza cărora o organizaţie poate acţiona pentru a#ţi îmbunătăţi performanţa. încrederea. &bstacolele semnificative întâlnite pe parcursul auditului şi opiniile divergente nerezolvate dintre echipa de audit şi auditat sunt raportate. 4ovada auditului este verificabilă. '( . Aceste audituri pot avea o diversitate de obiective şi pot de asemenea să includă audituri comune sau combinate . # să identifice resursele necesare şi să se asigure că sunt furnizate. Acestea fac din audit un instrument eficace şi de încredere în susţinerea politicilor managementului şi controalelor efectuate de management. Auditorii menţin o gândire obiectivă pe întreg parcursul procesului de audit pentru a se asigura că se bazează numai pe dovezi în stabilirea constatărilor şi a concluziilor auditului. Auditorii sunt independenţi de activitatea pe care o auditează şi nu sunt supuşi nici unor influenţe şi conflicte de interese. integritatea. din moment ce un audit este desfăşurat într#o perioadă limitată de timp şi cu resurse limitate. -n factor important este să aibă competenţa necesară. -rmătoarele principii se referă la audit care este prin definiţie independent şi sistematic. -n program de audit include de asemenea toate activităţile necesare pentru planificarea şi organizarea tipurilor şi numărului de audituri. e bazează pe eşantioane ale informaţiei disponibile. Aderarea la aceste principii este o condiţie prealabilă pentru a furniza concluzii ale auditului care să fie relevante şi suficiente precum şi pentru a da posibilitatea ca auditorii care lucrează independent unul de altul să a$ungă la concluzii similare. # responsabilitate profesională > aplicarea perseverenţei şi a $udecăţii în auditare. Crincipiile ce se referă la auditori sunt: # comportament etic > baza profesionalismului. # independenţa > baza pentru imparţialitatea auditului şi obiectivitatea concluziilor auditului. confidenţialitatea şi discreţia sunt esenţiale pentru auditare. & organizaţie poate stabili mai mult de un program de audit. # prezentare corectă > obligaţia de a raporta cu sinceritate şi acurateţe activităţile de audit. să monitorizeze. Managementul la cel mai înalt nivel al organizaţiei ar trebui să acorde autoritatea pentru conducerea programului de audit. natura şi complexitatea organizaţiei care urmează a fi auditată. să analizeze şi să îmbunătăţească programul de audit. . !.!. să implementeze. precum şi pentru furnizarea resurselor pentru desfăşurarea eficace şi eficientă a acestora în cadrul intervalului de timp specificat. %ei responsabili de conducerea programului de audit ar trebui: # să stabilească. Auditorii acţionează cu gri$ă în concordanţă cu importanţa sarcinii pe care o efectuează şi cu încrederea acordată de către clienţii auditului şi de alte părţi interesate.

.fectuează Activităţi de audit Monitorizarea şi analizarea programului de audit monitorizare şi analiză identificarea nevoilor de acţiuni corective şi prevenire identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire +erifică Fig. 7@ . Flu-ul managementului unui program de audit.mplementarea programului de audit programarea auditurilor evaluarea auditorilor selectarea echipei de audit conducerea activităţilor de audit menţinerea înregistrărilor %ompetenţă şi evaluarea auditurilor . Autoritatea pentru programul de audit tabilirea programului de audit obiective şi amploare responsabilităţi resurse proceduri Clanifică Acţionează /mbunătăţire a programul de audit . # # # -n program de audit poate include: o serie de audituri interne care acoperă întregul sistem de management al calităţii./n figura ' este prezentat fluxul pentru managementul unui program de audit. care urmează a fi desfăşurate în următoarele şase luni. audituri de secundă parte ale sistemului de management ale potenţialilor furnizori de produse critice. convenită prin contract între organismul de certificare şi client.1. al organizaţiei pentru anul în curs. . audituri de certificareE înregistrare şi supraveghere desfăşurate de un organism certificareE înregistrare de terţă parte pentru un sistem de management de mediu în cadrul perioadei de timp.

# preocupări ale părţilor interesate. furnizarea resurselor şi stabilirea procedurilor de desfăşurare a auditurilor în cadrul programului. reglementate şi contractuale. # riscurile pentru organizaţie. ar trebui să: # stabilească obiectivele şi amploarea programului de audit. obiectivul şi durata fiecărui audit de efectuat.xemple de obiective ale programului de audit pot fi considerate: să se îndeplinească cerinţele pentru certificare ale unui standard pentru sistemul de management. Cersoanelor cărora li s#a atribuit responsabilitatea pentru conducerea programului de audit. # cerinţe legale. similarităţile şi locaţiile activităţilor care urmează a fi auditate. !. Aceste obiective se pot baza pe următoarele considerente: # priorităţile managementului. # concluziile auditurilor anterioare sau rezultatele analizei programului de audit anterior.#. # nevoia de acreditare sau de certificareE înregistrare. # cerinţele MM. relevante activităţilor care urmează să fie auditate. a competenţei auditorilor şi a aplicării tehnicilor de audit./. 0esponsabilităţi1 resurse i proceduri ale programului de audit %onducerea unui program de audit este atribuită uneia sau mai multor persoane fizice care au o înţelegere generală a principiilor de audit. aspecte culturale şi sociale. cerinţe legale. reglementate şi contractuale şi alte criterii de audit. să contribuie la îmbunătăţirea sistemului de management. # cerinţele clientului. complexitatea. ar trebui stabilite obiective ale programului de audit. natura şi complexitatea organizaţiei care va fi auditată cât şi de: # domeniul. # numărul. e cere ca persoana desemnată să aibă abilităţi de management precum şi înţelegerea aspectelor tehnice şi de afaceri. # nevoile altor părţi interesante. # standarde. !. # intenţiile comerciale. să obţină şi să menţină încrederea în capabilitatea furnizorilor.Crogramul de audit include de asemenea planificarea corespunzătoare. (biectivele i amploarea programului de audit Centru a orienta planificarea şi desfăşurarea auditurilor. să verifice conformitatea cu cerinţele contractuale. # frecvenţa auditurilor de efectuat. # nevoia de evaluare a furnizorilor. # orice probleme legate de limbă. # # # # . importanţa. 7' . %a şi amploare un program de audit poate varia şi poate fi influenţat de mărimea. # schimbări semnificative în organizaţie sau în funcţionarea acesteia.

se asigure de implementarea programului de audit. # timpul de călătorie. raportarea către managementul de la cel mai înalt nivel a realizărilor globale ale programului de audit. # amploarea programului de audit. precum şi de îmbunătăţire a performanţei de auditorului. cazarea şi alte nevoi de auditare. furnizarea către echipele de audit a resurselor necesare. monitorizeze. monitorizarea realizării şi a eficacităţii programului de audit. ar trebui să se ia în considerare următoarele: # resursele financiare necesare pentru a dezvolta. # tehnicile de audit. # procesele de realizare şi menţinere a competenţei auditorilor. asigurarea controlului înregistrărilor activităţilor de audit. /n cazul organizaţiilor mici. asigurarea competenţei auditorilor şi a conducătorilor echipei de audit. asigurarea desfăşurării auditului conform programului de audit. se asigure că sunt menţinute înregistrări adecvate ale programului de audit. desfăşurarea auditurilor de urmărire. 77 . !. asigurarea selectării echipelor de audit. # # # # # # # # Crocedurile programului de audit ar trebui să trateze: planificarea şi programarea auditurilor. stabilirea şi menţinerea unui proces pentru evaluare a auditorilor şi a dezvoltării profesionale continue a auditurilor. selectarea echipelor de audit corespunzătoare şi desemnarea rolurilor şi responsabilităţilor. dacă este aplicabil. care au competenţă corespunzătoare obiectivelor specifice ale unui program de audit. analizeze şi îmbunătăţească programul de audit. conduce şi îmbunătăţi activităţile de audit. # # # # # # # "mplementarea programului de audit .mplementarea programului de audit trebuie să trateze următoarele probleme: comunicarea programului de audit părţilor relevante. activităţile enumerate mai sus pot fi tratate într#o singură procedură. implementa. # disponibilitatea auditorilor şi a experţilor tehnici. /n momentul în care se identifică resurse pentru un program de audit. menţinerea înregistrărilor programului de audit.# # # # stabilească responsabilităţile şi procedurile precum şi să se asigure că sunt furnizate resursele.2. desfăşurarea auditurilor. coordonarea şi programarea auditurilor şi a alto activităţi relevante pentru programul de audit.

!. 2ezultatele analizelor programului de audit pot conduce la acţiuni corective şi preventive şi la îmbunătăţirea programului de audit. o rapoarte ale activităţilor de urmărire rezultate în urma auditului dacă este aplicabil. Activităţi de audit %apitol din standard conţine îndrumări referitoare la planificarea şi desfăşurarea activităţilor de audit ca parte dintr#un program de audit. # # # # # # Analiza programului de audit ar trebui să ia în considerare. # menţinerea şi îmbunătăţirea competenţei. practici noi sau alternative de audit. 2ezultatele ar trebui raportate managementului de la cel mai înalt nivel. asigurarea activităţilor de urmărire rezultate din audit.4. Centru a demonstra implementarea programului de audit trebuie menţinute înregistrări ale implementări care ar trebui să conţină: # înregistrări pentru fiecare audit. !. o rapoarte de audit. Ar trebui utilizaţi indicatori de performanţă pentru a monitoriza caracteristici cum ar fi: # capabilitatea echipelor de audit de a implementa plenul de audit. o rapoarte de acţiuni corective şi preventive. # feedbacA#ul de la clienţii auditului. următoarele: rezultatele şi tendinţele de monitorizare. 7B . /nregistrările ar trebui reţinute şi păstrate corespunzător în siguranţă. # rezultate ale analizei programului de audit. conformitatea cu procedurile. # selectarea echipei de audit.mplementarea programului de audit ar trebui să fie monitorizată şi analizată la intervale corespunzătoare pentru a evalua dacă obiectivele sale au fost îndeplinite şi pentru a identifica oportunităţile de îmbunătăţire.# # asigurarea analizei ţi aprobării rapoartelor de audit şi asigurarea difuzării lor către clientul auditului şi alte părţi specificate. auditaţi şi auditori. # înregistrări referitoare la personalul utilizat în audit care tratează teme cum ar fi: # evaluarea competenţei şi a performanţei auditorilor.3. dacă este aplicabil. cum ar fi: o planuri de audit. Monitorizarea i analizarea programului de audit . consecvenţa realizărilor echipelor de audit în situaţii similare. înregistrările programului de audit. nevoile şi aşteptările apărute ale părţilor interesate. # conformitatea cu programele şi programările de audit. o rapoarte de neconformitate.

# informaţiilor suficiente şi corespunzătoare pentru planificarea auditului. # cooperării adecvate din partea auditatului. proceduri. # identificarea zonelor de îmbunătăţire potenţială a sistemului de management. standarde. unităţile organizaţionale. cu criteriile de audit. Centru situaţiile în care auditul nu este fezabil.4. /n ceea ce priveşte fezabilitatea auditului. ar trebui propusă clientului auditului o alternativă pentru consultare cu auditatul. # competenţa globală a echipei de audit necesară pentru realizarea obiectivelor auditului. Centru efectuarea unui audit comun este important ca înainte de începerea auditului să se a$ungă la un acord între organizaţiile care auditează. în special cele referitoare la auditarea conducătorului desemnat al echipei pentru audit. /n momentul în care este decisă mărimea şi componenţa echipei de audit. # timpului şi resurselor adecvate. "niţierea auditului %ei care sunt responsabili pentru conducerea programului de audit ar trebui să desemneze conducătorul echipei de audit pentru un anumit audit. %ând există un singur auditor. # evaluarea eficacităţii sistemului de management în atingerea obiectivelor specificate. Atunci când auditul este declarat fezabil trebuie selectată o echipă de audit luând în considerare competenţa necesară pentru a realiza obiectivele auditului. aceasta ar trebui determinată luând în considerare factori cum sunt disponibilitatea. %riteriile de audit sunt utilizate ca referinţa faţă de care se determină conformitatea şi pot include politici. criteriile şi durata estimată a auditului. cerinţe contractuale sau coduri de conduită aplicabile unor domenii industriale sau de afaceri. cerinţe ale sistemului de management. # evaluarea capabilităţii sistemului de management de a se asigura de conformitatea cu cerinţele legale. acesta trebuie să îndeplinească toate sarcinile aplicabile unui conducător de echipă de audit. 7? . -n audit ar trebui să se bazeze pe obiective. activităţile şi procesele care vor fi auditate precum şi perioada de timp alocată pentru audit. legi şi reglementări aplicabile. referitor la responsabilităţile specifice ale fiecărei organizaţii. &biectivele auditului definesc ceea ce urmează să se realizeze prin audit şi pot include: # determinarea gradului de conformitate a sistemului de management al auditatului sau a părţilor acestuia. ar trebui să se ia în considerare: # obiectivele. domeniu şi criterii documentate.!.1. domeniul. # dacă auditul este combinat sau comun. 4omeniul auditului descrie amploarea şi limitele auditului cum sunt: locaţiile fizice. reglementate şi contractuale.

abilitatea membrilor echipei de audit de a interacţiona eficace cu auditatul şi de a lucra împreună. 4ocumentaţia poate include atât documente şi înregistrări relevante ale sistemului de management. natura şi complexitatea organizaţiei precum şi obiectivele şi domeniul auditului. limba în care se desfăşoară auditul şi înţelegerea caracteristicilor sociale şi culturale specifice auditatului. 4etaliile furnizate în planul de audit ar trebui să reflecte domeniul şi complexitatea auditului.4. cât şi rapoarte de audit anterioare. fie prin abilităţile personale ale auditorului fie prin spri$inul unui expert tehnic.xperţii tehnici ar trebui să îşi desfăşoare activitatea sub conducerea unui auditor. reglementate. -regătirea activităţilor de audit la faţa locului !. Analiza documentelor /nainte de desfăşurarea activităţilor de auditare la faţa locului. %unoştinţele şi abilităţile necesare pot fi asigurate prin includerea experţilor tehnici. 4acă documentaţia este considerată inadecvată. Clanul de audit ar trebui să fie suficient de flexibil pentru a permite modificări. /n acest moment se poate lua o decizie cu privire la continuarea auditului sau la suspendarea auditului până când problemele legate de documentaţie sunt rezolvate.!.5. pe cei responsabili de conducerea programului de audit şi auditatul.1. documentaţia auditatului ar trebui analizată pentru a determina conformitatea sistemului.# # # # cerinţele legale. Crocesul asigurării competenţei globale a echipei de audit ar trebui să includă următoarele etape: # identificarea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare realizării obiectivelor auditului. contractuale sau de acreditareE certificare.5. conducătorul echipei de audit anunţă clientul auditului. Analiza ar trebui să ia în considerare mărimea. !. . 7* . după cum este aplicabil. Clanul are rolul să uşureze programarea şi coordonarea activităţilor de audit. echipa de audit şi auditat referitor la desfăşurarea auditului. # criteriile de audit şi orice documente de referinţă. cu criteriile de audit. -regătirea planului de audit %onducătorul echipei de audit ar trebui să pregătească un plan de audit pentru a asigura baza înţelegerii dintre clientul auditului. !. şa cum este documentat. # selectarea membrilor echipei de audit astfel încât toate cunoştinţele şi abilităţile necesare să fie prezente în echipa de audit. dacă nu sunt acoperite complet de echipa de audit. necesitatea de a se asigura independenţa echipei de audit faţă de activităţile care sunt auditate şi de a evita conflictele de interese. care pot deveni necesare pe măsura desfăşurării activităţilor de audit la faţa locului. Clanul de audit ar trebui să includă: # obiectivele auditului. cum ar fi modificările domeniului auditului.

cum ar fi dovezile de susţinere. zone sau activităţi. după cum este necesar. rolurile şi responsabilităţile membrilor echipei de audit şi a persoanelor care îl însoţesc. inclusiv întâlnirile cu managementul auditului şi cele ale echipei de audit. limba în care se lucrează şi cea în care se redactează raportul de audit atunci când este diferită de limba auditorului şiEsau a auditatului. 4istribuţia responsabilităţilor ar trebui să ia în considerare necesitatea de independenţă şi competenţă a auditorilor precum şi utilizarea eficace a resurselor. locuri. inclusiv identificarea unităţilor organizaţionale şi funcţionale precum şi a proceselor care urmează să fie auditate. ca referinţă şi pentru înregistrarea desfăşurării auditului. !.#. copul unei şedinţe de deschidere este: 7D .!. -regătirea documentelor de lucru Membrii echipei de audit trebuie să analizeze informaţiile relevante pentru activităţile de audit alocate şi să#şi pregătească. 4ocumentele de lucru.1. acordurile de natură logistică !transport. 6esfă urarea edinţei de desc+idere & şedinţă de deschidere trebuie să se ţină cu managementul auditatului sau atunci când este cazul. Astfel de documente de lucru pot include: # liste de verificare şi planuri de eşantionare pentru audit. documentele de lucru. elementele raportului de audit. ca şi rolurile şi responsabilităţile diferite ale auditorilor. orice acţiune de urmărire a auditului. care se poate schimba ca rezultat al informaţiilor colectate pe parcursul auditului. Ce măsura desfăşurării auditului pot fi făcute schimbări ale alocării activităţilor cu scopul de a se asigura realizarea obiectivelor auditului. de comun acord cu echipa de audit. 6esfă urarea activităţilor de audit la faţa locului !. cu acei responsabili de funcţiile şi procesele auditate.5. trebuie să atribuie fiecărui membru responsabilitatea pentru auditarea anumitor procese. perioada şi durata apreciate pentru desfăşurarea activităţilor de audit la faţa locului. cel puţin până la terminarea auditului.). inclusiv înregistrările rezultate din utilizarea lor. funcţii. constatările de audit şi înregistrările şedinţelor. -tilizarea listelor de verificare şi a formularelor nu ar trebui să restricţioneze amploarea activităţilor de audit.). identificarea reprezentantului pentru audit din partea auditatului.". alocarea resurselor corespunzătoare pentru zonele critice ale auditului. Alocarea activităţilor în cadrul ec+ipei de audit %onducătorul echipei de audit. Clanul ar trebui analizat şi acceptat de clientul auditului şi prezentat auditatului înainte de începerea activităţilor de audit la faţa locului.5. datele şi locaţiile unde se vor desfăşura activităţile de audit la faţa locului. facilităţi la faţa locului etc. # formulare pentru înregistrarea informaţiilor. ar trebui păstrate.# # # # # # # # # # # domeniul auditului. aspectele referitoare la confidenţialitate. !. !.

de către auditat. # analiza documentelor. # asistarea la audit în numele auditatului. domeniul şi criteriile auditului. !. ei ar trebui să asiste echipa de audit şi să acţioneze la cererea conducătorului echipei de audit. Atunci când ghizii sunt desemnaţi de auditat. după cum este cazul. şi când este cazul.# # # # confirmarea planului de audit. confirmarea canalelor de comunicare. # asigurarea că regulile referitoare la procedurile de siguranţă şi securitate ale locaţiei sunt cunoscute şi respectate de membrii echipei de audit.). !. !.olectarea i verificarea informaţiilor /n timpul auditului. să evalueze desfăşurarea auditului şi să realoce activitatea între auditori după cum este nevoie. furnizarea unui scurt rezumat al modului de desfăşurare a activităţilor de audit. 4ovezile de audit trebuiesc înregistrate. 2esponsabilităţile lor pot include următoarele: # stabilirea contactelor şi a timpilor pentru interviuri. . . conducătorul echipei de audit ar trebui să comunice periodic stadiul auditului. activităţi şi procese ar trebui colectate prin eşantionare corespunzătoare şi ar trebui verificate. /n figura 7 este ilustrată prezentarea de ansamblu a procesului. # aran$area vizitelor într#o anume parte a locaţiei sau companiei.omunicarea pe parcursul auditului /n funcţie de domeniul şi de complexitatea auditului poate fi necesar să se facă unele convenţii oficiale pentru comunicarea în cadrul echipei de audit şi cu auditatul pe parcursul unui audit. Ce parcursul auditului.). clientului auditului. . 71 .!./. 0olul i responsabilităţile g+izilor i observatorilor Ihizii şi observatorii pot însoţi echipa de audit dar nu fac parte din ea. &rice nevoie de schimbare a domeniului auditului care poate deveni evidentă în timpul desfăşurării activităţilor de audit la faţa locului ar trebui analizată şi aprobată de clientul auditului..). şi după cum este cazul. inclusiv informaţiile referitoare la interfeţele dintre funcţii. de la colectarea informaţiilor la stabilirea concluziilor de audit. informaţiile relevante faţă de obiectivele.#.chipa de audit ar trebui să facă periodic schimb de informaţii. # observarea activităţilor. <u trebuie să influenţeze sau să intervină în desfăşurarea auditului. Metodele de colectare a informaţiilor includ: # interviuri. 4oar informaţiile care sunt verificabile pot fi dovadă de audit. furnizarea unei oportunităţi pentru auditat să pună întrebări. # furnizarea clarificărilor sau participarea la colectarea informaţiilor. 4ovezile colectate în timpul auditului care sugerează un risc imediat şi semnificativ ar trebui anunţate fără întârziere auditatului.

3. pot fi de asemenea clasificate.valuarea faţă de criteriile de audit %onstatări ale auditului Analizare %oncluzii ale auditului !. <econformităţile şi dovezile de audit care le susţin trebuiesc înregistrate.Fig. trebuie ţinută pentru a prezenta constatările şi concluziile auditului.2. %onstatările auditului pot indica fie conformitatea fie neconformitatea cu criteriile de audit. funcţiile sau procesele care au fost auditate. %onformitatea cu criteriile de audit ar trebui sintetizată pentru a indica locaţiile. ursa ursa dede informaţii informaţii %olectarea prin eşantionare corespunzătoare şi verificare 4ovada de audit .). Pre!entarea procesului de la colectarea informaţiilor p/nă la sta$ilirea conclu!iilor auditului. Acestea ar trebui analizate cu auditatul pentru a obţine confirmarea că dovada de audit este clară şi astfel neconformităţile sunt înţelese. .. astfel încât acestea să fie înţelese şi însuşite de 7) .. constatările auditului pot identifica o oportunitate de îmbunătăţire. Generarea constatărilor auditului 4ovezile de audit ar trebui evaluate faţă de criteriile de audit pentru a genera constatările auditului.. /n cazul în care este specificat în obiectivele auditului. 6esfă urarea edinţei de înc+idere Hedinţa de închidere condusă de conducătorul echipei de audit. !.).

# planurile acţiunilor de urmărire convenite. # orice opinii divergente nerezolvate între echipa de audit şi auditat. !. asupra unei perioade de timp pentru ca auditatul să prezinte un plan de acţiuni corective şi preventive. # identificarea clientului auditului. şi ar trebui să conţină sau să facă referire la: # obiectivele auditului. !. # recomandările pentru îmbunătăţire. # zonele neacoperite. sau a proceselor auditate şi a perioadei de timp în care s#a desfăşurat auditul. 7( . # criteriile de audit. 2aportul de audit poate. concisă şi clară a auditului. -regătirea1 aprobarea i difuzarea raportului de audit %onducătorul echipei de audit este responsabil de pregătirea şi conţinutul raportului de audit. analizat şi aprobat conform procedurilor programului de audit. motivele de întârziere ar trebui comunicate clientului auditului şi ar trebui convenită o nouă dată de emitere. 2aportul de audit este proprietatea clientului auditului.1*. 4acă este necesar. conducătorul echipei de audit trebuie să îl înştiinţeze pe auditat de situaţiile întâlnite pe parcursul auditului. 7nc+eierea raportului Auditul se consideră încheiat atunci când activităţile descrise în planul de audit au fost îndeplinite şi raportul de audit aprobat a fost difuzat. 2aportul de audit aprobat ar trebui difuzat destinatarilor desemnaţi de clientul auditului. care pot diminua încrederea în concluziile auditului. # lista reprezentanţilor auditatului. # o declaraţie referitoare la confidenţialitatea conţinutului raportului. să includă sau să facă referire la următoarele. # lista de difuzare a raportului de audit. dacă există. 4acă nu este posibil. după caz: # planul de audit. exactă. 2aportul de audit ar trebui să furnizeze o înregistrare completă. Crintre participanţii la şedinţa de închidere ar trebui să includă auditatul şi de asemenea pot fi incluşi clientul auditului şi alte părţi interesate. deşi incluse în domeniul auditului. # confirmarea că obiectivele auditului au fost realizate în cadrul domeniului auditului în concordanţă cu planul de audit.auditat şi pentru a se conveni dacă este cazul. Membrii echipei de audit şi toţi destinatarii raportului ar trebui să respecte şi să păstreze confidenţialitatea raportului. # datele şi locurile în care s#au desfăşurat activităţile de audit la faţa locului. 2aportul de audit ar trebui emis în perioada de timp convenită. # un rezumat al procesului de audit inclusiv al incertitudinii şi E sau obstacolelor întâlnite care pot diminua încrederea în concluziile auditului. 2aportul de audit ar trebui datat. # identificarea conducătorului şi a membrilor echipei de audit. în special identificarea unităţilor funcţionale şi organizatorice. # domeniul auditului. # constatările auditului. dacă este specificat în obiectivele auditului.11. # concluziile auditului. de asemenea.

B@ . o evalueze acei factori care pot influenţa credibilitatea constatărilor şi concluziilor auditului. o utilizeze documente de lucru pentru a înregistra activităţile auditului. preventive sau de îmbunătăţire. Jinalizarea şi eficacitatea acţiunilor corective ar trebui verificată. când este cazul. o înţeleagă adecvarea şi consecinţele utilizării tehnicilor de eşantionare pentru auditare. .uno tinţe i abilităţi generice pentru auditorii sistemelor de management al calităţii i de mediu # Auditorii ar trebui să aibă cunoştinţe şi abilităţi în următoarele domenii: principii.1#. 4acă este cerută dezvăluirea conţinutului documentelor auditului. o menţină confidenţialitatea şi securitatea informaţiilor. 4acă nu se cere altfel prin lege.1. fie prin intermediul unui interpret. o comunice eficace. echipa de audit şi cei responsabili pentru conducerea programului de audit nu ar trebui să dezvăluie conţinutul documentelor. -n auditor ar trebui să fie capabil să: o aplice principiile.1#. o efectueze auditul în limitele programului agreat. clientul auditului şi auditatul ar trebui informaţi cât mai curând posibil. 6esfă urarea activităţilor de urmărire rezultate din audit %oncluziile unui audit pot indica necesitatea unei acţiuni corective. reglementate şi contractuale aplicabile. proceduri şi tehnici de audit: care să permită auditorului să le aplice pe cele corespunzătoare diferitelor audituri şi să se asigure că auditurile sunt desfăşurate într#o manieră consecventă şi sistematică. înregistrărilor şi a datelor. nici unei părţi fără acordul explicit al clientului auditului şi.4ocumentele referitoare la audit ar trebui reţinute sau distruse în baza acordului dintre părţile participante şi în concordanţă cu procedurile programului de audit şi cerinţele legale. observare şi analizarea documentelor. Astfel de acţiuni sunt decise şi întreprinse de obicei de auditat în cadrul perioadei de timp convenite şi nu sunt considerate ca făcând parte din audit. Această verificare poate fi parte a unui audit ulterior. ascultare. !. . o verifice exactitatea informaţiilor colectate.1!. o confirme că dovezile de audit sunt suficiente şi adecvate pentru a susţine constatările şi concluziile auditului. Auditatul ar trebui să#l informeze pe clientul auditului referitor la stadiul acestor acţiuni. o stabilească priorităţile şi să se concentreze pe probleme în funcţie de importanţă. o colecteze informaţii în mod eficace prin intervievare. fără aprobarea auditatului.uno tinţe i abilităţi !. o pregătească rapoartele de audit. !. fie prin abilităţile lingvistice personale. orice informaţii obţinute în perioada auditului sau raportul de audit. după caz. o planifice şi să organizeze activitatea în mod eficace. procedurile şi tehnicile de audit.

o contracte şi acorduri. funcţiile şi relaţiile organizaţiei. reglementările şi alte cerinţe relevante aplicabile disciplinei care permit auditorului să cunoască cerinţele care se aplică organizaţiei auditate şi să lucreze în limitele acestor cerinţe. B' . legi şi reglementări locale. situaţii organizaţionale. -n conducător al unei echipe de audit ar trebui să fie capabil să: # planifice auditul şi să utilizeze eficace resursele pe durata unui audit. regionale şi naţionale. proceduri aplicabile sau alte documente ale sistemului de management utilizate ca şi criterii de audit. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o coduri. difuzarea şi controlul documentelor. # asigure orientarea şi îndrumarea auditorilor în curs de formare. securitatea. # conducă echipa de audit pentru a obţine concluziile auditului. o obiceiurile culturale şi sociale ale auditului. o interacţiunea dintre componentele sistemului de management. Auditorii sistemului de management de mediu ar trebui să aibă cunoştinţe şi abilităţi în următoarele domenii: # tehnici şi metode din domeniul managementului mediului: pentru a permite auditorului să examineze sistemele de management de mediu şi să genereze constatările şi concluziile corespunzătoare auditului. legile. o tratate şi convenţii internaţionale. # prevină şi să rezolve conflictele.# sisteme de management şi documente de referinţă care să permită auditorului să înţeleagă domeniul auditului şi să aplice criteriile de audit. # pregătească şi să finalizeze raportul de audit. datelor şi înregistrărilor. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o terminologia în domeniul mediului. # organizeze şi să orienteze membrii echipei de audit. o aplicarea documentelor de referinţă pentru diferite situaţii de audit. o sisteme informatice şi tehnologia informaţiei utilizate pentru autorizarea. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o modul de aplicare a sistemelor de management diverselor organizaţii. o procesele generale ale activităţii şi terminologia conexă. o standardele sistemelor de management al calităţii sau de mediu. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o mărimea. # # %onducătorii echipei de audit ar trebui să aibă cunoştinţe şi abilităţi suplimentare de leadership al auditului pentru a facilita desfăşurarea eficace şi eficientă a auditului. o alte cerinţe la care organizaţia subscrie. # reprezinte echipa de audit în comunicarea cu clientul auditului şi auditatul. care să permită auditorilor să înţeleagă contextul operaţional al organizaţiei. o recunoaşterea diferenţelor dintre documentele de referinţă şi priorităţile acestora. structura.

o caracteristici critice ale proceselor operaţionale. instruire ca auditor şi experienţă de audit: # trebuie să absolve studii suficiente pentru a dobândi cunoştinţele şi abilităţile prezentate mai sus. Studii1 e&perienţă profesională1 instruire ca auditor i e&perienţă de audit Auditorii ar trebui să aibă studii. # trebuie să aibă experienţă de audit.1#. o metode pentru evaluarea măsurii în care aspectele de mediu sunt semnificative sau nu. o tehnologii pentru prevenirea poluării. produselor şi serviciilor. experienţă ce ar trebui acumulată sub orientarea şi îndrumarea unui auditor care este competent în calitate de conducător al unei echipe de audit în aceeaşi disciplină. o interacţiunea sistemelor. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o terminologia specifică sectorului.!. o tehnici pentru monitorizare şi măsurare. o tipuri de mediu !exemplu: aer. apă. apa. evaluarea ciclului de viaţă. o aspecte şi impacturi de mediu. produselor. sol". evaluarea performanţei de mediu etc. # trebuie să aibă experienţă profesională care să contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor pentru conducerea unui audit. o metode generale pentru protecţia mediului. serviciilor şi operaţiunilor auditatului cu mediul. experienţă profesională. # să facă dovada finalizării instruirii ca auditor care contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor în domeniu. o managementul resurselor naturale !exemplu: combustibili fosili. # ştiinţe şi tehnologii de mediu pentru a permite auditorului să înţeleagă relaţia fundamentală dintre activităţile umane şi mediu. B7 .o principiile de management de mediu şi aplicarea acestora. flora şi fauna".". Această instruire poate fi furnizată de propria organizaţie sau de o organizaţie externă. o instrumentele managementului de mediu şi aplicarea acestora !cum ar fi evaluările impacturilorE aspectelor de mediu. # !. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o impactul activităţilor umane asupra mediului. aspecte tehnice şi de mediu referitoare la operare pentru a permite auditorului să înţeleagă interacţiunea activităţilor.

valuarea auditurilor intervine în următoarele etape: # evaluarea iniţială a persoanelor care doresc să devină auditori. Menţinerea i îmbunătăţirea competenţei 4ezvoltarea profesională continuă se referă la menţinerea şi îmbunătăţirea cunoştinţelor.#. a cunoştinţelor şi abilităţilor pentru a îndeplini necesităţile programului de audit. necesare pentru a dobândi cunoştinţele şi abilităţile corespunzătoare programului de audit. a cunoştinţelor sau a abilităţilor. o obiectivele şi amploarea programului de audit. o complexitatea sistemului de management care va fi auditat. Auditorii ar trebui să demonstreze dezvoltarea profesională continuă. # evaluarea auditorilor ca parte a procesului de selectare a echipei de audit. %riteriile pot fi cantitative !ca de exemplu anii de experienţă profesională şi de studii. studiu asistat. experienţă profesională. orele de instruire în domeniul auditului" sau calitative !ca de exemplu demonstrarea aptitudinilor personale.1#. studiu individual. instruire ca auditor şi experienţă de audit pentru un auditor. o rolul procesului de audit în managementul organizaţiei care va fi auditată.valuarea auditorilor şi a conducătorilor echipei de audit ar trebui planificată. # Crocesul de evaluare implică patru paşi principali: pasul 1 > identificarea aptitudinilor personale. consecvent. implementată şi înregistrată în concordanţă cu procedurile programului de audit pentru a furniza un rezultat care este obiectiv. pasul 0 > evaluarea ar trebui realizată de o persoană sau de un grup de persoane care utilizează una sau mai multe metode selectate dintre cele prezentate în tabelul './. participarea la întâlniri. pasul .&rganizaţiile ar trebui să stabilească nivelurile de audit. a abilităţilor şi a aptitudinilor personale. . o cerinţele de certificareE înregistrare şi acreditare. o nivelul de încredere cerut în programul de audit. !. numărul de audituri efectuate. instruire. Centru utilizarea datelor prezentate în tabel ar trebui să se ia în considerare: BB # # . în timpul instruirii sau la locul de muncă". !. Crocesul de evaluare ar trebui să identifice nevoile de instruire şi alte nevoi de îmbunătăţire a abilităţilor.1#. corect şi de încredere. Centru stabilirea cunoştinţelor şi abilităţilor adecvate ar trebui să ia în considerare: o mărimea. seminarii şi conferinţe sau alte activităţi relevante. natura şi complexitatea organizaţiei care va fi auditată. %valuarea auditorilor . Aceasta poate fi realizată prin mi$loace ca experienţa de muncă suplimentară. # evaluarea continuă a performanţei auditorului pentru a identifica necesităţile pentru menţinerea şi îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a abilităţilor. > stabilirea criteriilor de evaluare.

o metodele prezentate reprezintă o gamă de opţiuni şi pot să nu fie aplicabile în toate situaţiile; o diferitele metode prezentate pot diferi în ceea ce priveşte încrederea conferită; o o combinaţie de metode care ar trebui de regulă să fie utilizată pentru a asigura un rezultat obiectiv, coerent, corect şi de încredere.

$abelul nr. 1 Metode de evaluare <r. crt. '. Metoda de evaluare Analiza înregistrărilor JeedbacA pozitiv şi negativ .nterviu &biective ,xemple

7.

B.

?.

&bservare

*.

0estare

D.

Analiza post audit

+erificarea pregătirii şi Analiza înregistrărilor experienţei acumulate de referitoare la studii, auditor instruire, experienţă profesională şi de audit Jurnizarea informaţiilor upravegheri, chestionare, despre cum este referinţe personale, mărturii, percepută prestaţia reclamaţii, evaluarea auditorului prestaţiei, analize reciproce ,valuarea aptitudinilor .nterviuri faţă în faţă sau la personale şi a abilităţilor telefon de comunicare, verificarea informaţiilor, testarea cunoştinţelor şi obţinerea de informaţii suplimentare ,valuarea aptitudinilor .nterpretare de roluri, personale şi a capacităţii audituri cu supraveghere, de a aplica cunoştinţe şi evaluarea în timpul abilităţi activităţii sale ,valuarea aptitudinilor ,xamene scrise şi orale, personale, cunoştinţelor testare psihometrică şi abilităţilor, precum şi aplicarea acestora Jurnizarea informaţiilor Analizarea raportului de atunci când observarea audit şi discuţia cu clientul directă nu este posibilă auditului, cu auditatul, cu sau nu este adecvată colegii şi cu auditorul

pasul 1 > desfăşurarea evaluării. 5a acest pas informaţiile colectate despre persoană sunt comparate cu criteriile stabilite la pasul 7. Atunci când o persoană nu îndeplineşte criteriile, se solicită instruire suplimentară, experienţă profesională şiE sau experienţă de audit suplimentară, după care ar trebui efectuată o reevaluare. #. "S( 1/**1 – Sisteme de management de mediu. cerinţe cu g+id de utilizare

B?

0oate tipurile de organizaţii sunt preocupate din ce în ce mai mult să atingă şi să demonstreze o performanţă de mediu evidentă, controlând impactul propriilor activităţi, produse sau servicii asupra mediului şi luând în considerare politica şi obiectivelor lor de mediu. Aceste aspecte se înscriu în contextul legislaţiei din ce în ce mai stricte, a dezvoltării politicilor economice şi a altor măsuri destinate să încura$eze protecţia mediului, a creşterii preocupării părţilor interesate privind problemele legate de mediu, inclusiv dezvoltarea durabilă. <umeroase organizaţii întreprind 8analize9 şiEsau 8audituri9 de mediu în scopul evaluării performanţei lor de mediu. 0otuşi aceste 8analize9 şi 8audituri9 pot fi insuficiente pentru a furniza unei organizaţii certitudinea că performanţa sa nu numai că satisface, dar va continua să satisfacă atât prevederile legale cât şi cerinţele politicii sale în domeniul mediului. Centru a fi eficiente aceste 8analize9 trebuie realizate în cadrul unui sistem structurat de management, integrat în ansamblul activităţilor de management. copul general al acestui standard este de a susţine protecţia mediului şi de a preveni poluarea, în echilibru cu necesităţile socio#economice. Managementul de mediu acoperă un ansamblu de probleme, inclusiv pe cele cu implicaţii de ordin strategic şi concurenţial. Crezentul standard conţine doar acele cerinţe care pot fi auditate în mod obiectiv în scopul certificăriiEînregistrării şi Esau autodeclarării. 4e asemenea stabileşte cerinţele referitoare la un sistem de management de mediu care permite unei organizaţii să#şi formuleze politica şi obiectivele de mediu ţinând seama de prevederile legale şi de informaţiile referitoare la impacturile semnificative asupra mediului. Acest standard se aplică acelor aspecte de mediu pe care organizaţia le poate controla şi asupra cărora se presupune că are o influenţă. tandardul nu stabileşte criterii specifice de performanţă în domeniul mediului. # # # # # Acesta este aplicabil oricărei organizaţii care doreşte: să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească un sistem de management de mediu; să se asigure de conformitatea cu politica de mediu declarată; să demonstreze această conformitate altora; certificareaEînregistrarea sistemului său de management de mediu către un organism exterior; să realizeze o autoevaluare şi autodeclarare a conformităţii cu prezentul tandard .nternaţional.

0oate cerinţele specificate în acest standard sunt prevăzute a fi integrate în orice sistem de management de mediu. ,xtinderea aplicării depinde de diverşi factori cum sunt: politica de mediu a organizaţiei, natura activităţilor sale şi condiţiile în care aceasta funcţionează. %onducerea la cel mai înalt nivel trebuie să definească politica de mediu a organizaţiei şi să se asigure că aceasta: # corespunde naturii, dimensiunilor şi impactului asupra mediului şi activităţilor, produselor sau serviciilor organizaţiei; # include un anga$ament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării; # include un anga$ament de conformitate cu legislaţia şi cu reglementările de mediu aplicabile, precum şi cu alte cerinţe pe care organizaţie le#a adoptat; # oferă cadru pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor generale şi obiectivelor specifice de mediu; B*

# #

este documentată, implementată, menţinută şi comunicată întregului personal; este disponibilă pentru public.

%onducerea organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze sistemul de management de mediu la intervale prestabilite, pentru a se asigura că acesta este în permanenţă corespunzător, adecvat şi eficient. Crocesul analizei efectuată de conducere trebuie să asigure că informaţiile necesare sunt colectate astfel încât să permită conducerii realizarea acestei evaluări. Această analiză trebuie să fie documentată. . & '?@@' este structura astfel încât în cuprinsul său găsim: # domeniu de aplicare; # cerinţe normative; # definiţii; # cerinţe ale sistemului de management de mediu; # implementare şi funcţionare; # verificare şi acţiune corectivă; # analiză efectuată de conducere; # anexe. 0oate cerinţele specificate în acest standard internaţional sunt prevăzute a fi integrate în orice sistem de management de mediu. 4omeniul sau aria lor de aplicare depinde de diverşi factori, cum sunt politica de mediu a organizaţiei, natura activităţilor sale, a produselor şi serviciilor precum şi de locaţia şi condiţiile în care aceasta funcţionează. Centru înţelegerea cât mai exactă a specificaţiilor acestui standard este important cunoaşterea următorilor termeni şi definiţii: # auditor > persoană care are competenţa de a efectua un audit; # îmbunătăţire continuă > proces de dezvoltare a MM pentru obţinerea îmbunătăţirii performanţei globale de mediu în acord cu politica de mediu a organizaţiei; # acţiune corectivă > acţiune întreprinsă pentru eliminarea cauzei neconformităţii detectate; # document > informaţie împreună cu mediul său suport; # mediu > mediul încon$urător în care funcţionează o organizaţie, care include aerul, apa, solul, resursele naturale, flora, fauna, oamenii şi relaţiile dintre acestea; # aspect de mediu > element al activităţilor, produselor sau serviciilor unei organizaţii care poate interacţiona cu mediul; # impact asupra mediului > orice modificare a mediului, dăunătoare sau benefică, care rezultă total sau parţial din aspectele de mediu ale organizaţiei; # sistem de management de mediu (SMM) > parte a MM al unei organizaţii utilizat pentru a dezvolta şi implementa politica sa de mediu şi a gestiona aspectele de mediu; # obiectiv de mediu > ţel general de mediu, în concordanţă cu politica de mediu, pe care o organizaţie şi#l propune să#l atingă; # performanţă de mediu > rezultate măsurabile ale managementului aspectelor de mediu dintr#o organizaţie; # politică de mediu > intenţiile globale şi direcţia unei organizaţii referitoare la performanţele sale de mediu exprimată oficial de managementul la cel mai înalt nivel; # ţintă de mediu > cerinţă detaliată de performanţă, aplicabilă organizaţiei sau unei părţi a organizaţiei, care rezultă din obiective de mediu şi care trebuie stabilită şi îndeplinită pentru atingerea acestor obiective;

BD

1.# # # # # # # # parte interesată > individ sau grup preocupat sau afectat de performanţa de mediu a unei organizaţii.1. #. elaborată pe baza analizei de text a . audit intern > proces sistematic. aceasta: B1 .1. #. 4ate de ieşire: # decizia strategică. publică sau particulară. referitoare la proiectul de implementare a managementului de mediu. . tehnici. 5a auditare vor fi analizate ca şi date de intrare de la procese: # declaraţia de viziunea. # lista documentelor MM. & '?@@' şi a priorităţilor organizaţiei pentru documentarea MM. practici. emisia sau descărcarea oricărui tip de poluant sau deşeu. independent şi documentat pentru obţinerea şi evaluarea dovezilor obiective pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite de către organizaţie criteriile de audit ale MM. procedură > modalitate specificată de a efectua o activitate sau un proces. înregistrare # document prin care se declară rezultate obţinute sau furnizează dovezi ale activităţilor realizate. să documenteze. servicii sau energie care împiedică. să implementeze. prevenirea poluării > utilizarea unor procese. # planul de afaceri. neconformitate > neîndeplinirea unei cerinţe. autoritate sau instituţie. parte sau combinaţie a acestora. # valorile.!. # obiectivele generale ale organizaţiei. -olitica de mediu Managementul la cel mai înalt nivel trebuie să definească politica de mediu a organizaţiei şi să se asigure că in cadrul domeniului definit al sistemului său de management de mediu. să menţină şi să îmbunătăţească în mod continuu sistemul de management de mediu în conformitate cu cerinţele acestui standard internaţional şi să determine modul în care va îndeplini aceste cerinţe. acţiune preventivă > acţiune pentru a elimina cauza unei neconformităţi potenţiale.1. pentru a reduce impacturile dăunătoare asupra mediului. societate comercială. # numirea responsabilului managementului de mediu la nivelul organizaţiei şi la nivelul secţiilor.erinţe generale &rganizaţia trebuie să stabilească. # cunoaşterea politicii generale a organizaţiei. întreprindere. cu propria structură funcţională şi administrativă. &rganizaţia trebuie să definească şi să documenteze domeniul sistemului său de management de mediu. # declaraţia de misiunea a organizaţiei. materiale. reduc sau controlează !separat sau în combinaţie" crearea. aprobată de director. organizaţie > companie. înregistrată sau neînregistrată. . firmă.erinţe ale sistemului de management de mediu #. produse.

&rganizaţia trebuie să documenteze şi să actualizeze aceste informaţii. este documentată. produselor şi serviciilor.#. dimensiunilor şi impacturilor asupra mediului ale activităţilor. politica generală a organizaţieiE grupului din care aparţine organizaţia. să implementeze şi să menţină o procedură !proceduri" pentru: # identificarea aspectelor de mediu ale activităţilor. lista cu părţile interesate. misiunea. oferă cadrul pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor şi a ţintelor de mediu. -lanificare #. pentru identificarea şi evaluarea aspectelor de mediu. 0rebuie să se asigure că aspectele de mediu semnificative sunt luate în considerare în stabilirea. sugestiilor. implementată şi menţinută. 4ate de intrare: # la auditare se analizează decizia strategică de implementare a MM. produse şi servicii noi sau modificate. include un anga$ament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării. referitor la aspectele sale de mediu. declaraţiile de politică referitoare la celelalte sisteme de management implementate din organizaţie. dovezi !înregistrări" referitoare la comunicarea politicii părţilor interesate. include un anga$ament de conformare cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe aplicabile la care organizaţia subscrie. evidenţa reclamaţiilor. amenzilor pe linie de mediu.#. %a şi date de intrare se va urmări: decizia strategică referitoare la implementarea MM !decizia de numire a 2MM şi a celorlalţi responsabili.1. incluzând cerinţele şi aşteptările acestora. dacă ele există. Aspecte de mediu &rganizaţia trebuie să stabilească. sau activităţi. luând în considerare dezvoltări planificate sau noi.1. este comunicată întregului personal care lucrează în organizaţie sau în numele organizaţiei.# # # # # # # # # # # # # # corespunde naturii. este disponibilă pentru public. # determinarea acelor aspecte care au sau pot avea impact !impacturi" semnificativ !semnificative" asupra mediului. 4ate de ieşire: politica de mediu. #.1. B) . produselor şi serviciilor sale conform domeniului definit al sistemului sau de management de mediu pe care le poate controla şi pe care le poate influenţa. implementarea şi menţinerea sistemului său de management de mediu. viziunea. valorile. # 4ate de ieşire: proceduraE procedurile de identificare şi evaluare a aspectelor de mediu.

implementarea şi menţinerea MM. B( . liste de difuzare cerinţe legale la utilizatori. să implementeze şi să menţină o procedură !proceduri" pentru: # a identifica şi a permite accesul la cerinţe legale aplicabile şi la alte cerinţe la care organizaţia subscrie referitoare la aspectele sale de mediu. să implementeze şi să menţină obiective şi ţinte documentate. precum şi punctele de vedere ale părţilor interesate.1. &biectivele şi ţintele trebuie să fie măsurabile.# # # lista !registrul" aspectelor de mediu !aspectelor de mediu semnificative".1. pe zoneE organizaţie. (biective1 ţinte i programe &rganizaţia trebuie să stabilească. operaţionale şi de afaceri. 4e asemenea. o organizaţie trebuie să ia în considerare cerinţele legale şi alte cerinţe la care organizaţia subscrie şi aspectele de mediu semnificative. rapoarte de instruire în vederea cunoaşterii cerinţelor de către personalul implicat./.2. lista !registrul" impacturilor de mediu !impacturilor de mediu semnificative". . şi în conformitate cu politica de mediu. #. dovezi documentate ale aplicării procedeului > rapoarte ale reuniunilor echipei de lucru pentru identificarea şi evaluarea aspectelor de mediu. cu cerinţele legale. inclusiv cu anga$amentele de prevenire a poluării. acorduri ale organizaţiei referitoare la mediu. semnături pe documente. pe compartimente şi pe organizaţie. &rganizaţia trebuie să se asigure că aspectele de mediu semnificative sunt luate în considerare în stabilirea. 4ate de intrare: # factorii de mediu. la nivelurile şi funcţiile relevante din cadrul organizaţiei. # impacturilor de mediu semnificative. pentru stabilirea obiectivelor de mediu şi pentru evaluarea conformităţii cu ele. autorizaţii. acolo unde este posibil. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind cerinţele legale. şi alte cerinţe aplicabile la care organizaţia subscrie şi cu îmbunătăţirea continuă. # colecţia la zi a legislaţiei în vigoare. # lista părţilor interesate. # a determina modul în care se aplică aceste cerinţe la aspectele sale de mediu. listele cu reglementări. # aspectele de mediu semnificative. standarde !Monitorul &ficial". %u ocazia stabilirii şi analizării obiectivelor şi a ţintelor de mediu. matrice de distribuţie a reglementărilor pentru diferite compartimente.erinţe legale i alte cerinţe &rganizaţia trebuie să stabilească. organizaţia trebuie să ia în considerare opţiunile sale tehnologice şi cerinţele sale financiare. #. ciorne cu calculele de stabilire a notelor pentru impacturile de mediu.

programele de management de mediu pe produsE procesE zone.!. 0esurse1 atribuţii1 responsabilitate i autoritate Managementul trebuie să asigure disponibilitatea resurselor iniţiale pentru a stabili. # decizia referitoare la stabilirea şi menţinerea MM > instrumentul prin care se asigură implementarea politicii şi atingerea obiectivelor. pentru stabilirea şi menţinerea programelor de management de mediu. înregistrări despre discuţiile cu anga$aţii. în afara altor responsabilităţi. Centru a facilita eficacitatea managementului de mediu. inclusiv recomandări pentru îmbunătăţire. 2esursele includ resurse umane şi abilităţi specializate. "mplementare i operare #. atribuţiile. # mi$loacele şi termenele privind realizarea acestora. # # # # # # 4ate de intrare: politica de mediu. a menţine şi a îmbunătăţi sistemul de management de mediu. ţintelor programelor de management de mediu. lista indicatorilor !vezi . lista aspectelor de mediu semnificative. responsabilităţile şi autoritatea pentru: # a se asigura că sistemul de management de mediu este stabilit.!. #. să implementeze şi să menţină un program. Managementul organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie să numească unul sau mai mulţi reprezentanţi care. conştientizare şi competenţă. implementat şi menţinut în conformitate cu cerinţele acestui standard internaţional. infrastructura organizaţională. pentru identificarea necesităţilor de instruire. documentate şi comunicate. # a raporta managementului organizaţiei la cel mai înalt nivel. . #. pentru analizare. procedeul referitor la elaborarea obiectivelor. control operaţional. tehnologie şi resurse financiare.!.ompetenţă1 instruire i con tientizare ?@ . # # # 4ate de ieşire cerinţele postului documentate în fişa de post. 4ate de intrare: # politica şi obiectivele de mediu. planuri de dezvoltare a personalului.Centru îndeplinirea obiectivelor şi a ţintelor. 4ate de ieşire: lista obiectivelor de mediu. performanţa sistemului de management de mediu. organizaţia trebuie să stabilească. a implementa.1. Crogramul trebuie să includă: # desemnarea responsabilităţilor la funcţiile şi nivelurile relevante ale organizaţiei pentru îndeplinirea obiectivelor şi a ţintelor. & '?@B' şi '?@B7 > indicatori de mediu". trebuie să aibă definite atribuţiile.!. responsabilităţile şi autorităţile trebuie să fie definite.

competenţe în fişele de post". descrierea elementelor principale ale sistemului de management de mediu. dovezi de instruire !diplome. ale activităţilor şi de efectele benefice aduse mediului prin îmbunătăţirea performanţei lor individuale. ?' . 4ate de ieşire: procedura privind competenţa. documentarea şi transmiterea răspunsurilor corespunzătoare la solicitările pertinente ale părţilor interesate din exterior. .!. instruirea şi conştientizarea personalului din organizaţie şi care pot provoca impact semnificativ asupra mediului. să implementeze şi să menţină o procedură pentru ca personalul care lucrează pentru sau în numele său să fie conştient de: # importanţa conformităţii cu politica de mediu. cu procedurile şi cerinţele sistemului de management de mediu. sistemul informaţional de raportare !circuitul formularelor. certificate de calificare obţinute la evaluări periodice". reale sau posibile. utilitatea lor pentru individ. părţi interesate. #. dovezi ale evaluărilor despre eficacitatea instruirilor !obiectivele instruirilor.omunicare &rganizaţia trebuie să stabilească. 6ocumentaţie # # # 4ocumentaţia sistemului de management de mediu trebuie să cuprindă: politica de mediu. # primirea./. 4ate de ieşire: proceduri privind comunicarea internă sau externă. organizaţie. # 4ate de intrare: înregistrări de la politica de mediu. să implementeze şi să menţină o procedură referitoare la aspectele de mediu şi la sistemul de management de mediu pentru: # comunicarea internă între diferitele niveluri şi funcţii ale organizaţiei. # consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile specificate. obiectivele şi ţintele. # atribuţiile şi responsabilităţile lor în realizarea conformităţii cu cerinţele sistemului de management de mediu. aplicarea cunoştinţelor". rapoartele reuniunilor de lucru ale echipelor de elaborare a documentelor sau corespondenta cu părţile interesate. plan de instruire !anual". atribuţii responsabilitate şi autoritate pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. # aspectele de mediu semnificative şi impacturile asociate.#. descrierea domeniului sistemului de management de mediu. interacţiunea lor şi referirea la documentele conexe.&rganizaţia trebuie să stabilească. # # # #. resurse. # # # # # 4ate de intrare: fişele de post ce cuprind cerinţele de competenţă.!. planificare.

şi reaprobarea documentelor. # # # # # # # # # # #. atunci când este necesar. implementarea şi menţinerea unei proceduri documentate pentru a ţine sub control situaţiile în care absenţa unor astfel de proceduri ar putea conduce la abateri de la politica de mediu. cerute de acest standard internaţional. . . să implementeze şi să menţină o procedură pentru: aprobarea documentelor pentru acceptare înainte de a le pune în circulaţie. corespunzător politicii de mediu.2. & '?@@' şi a priorităţilor organizaţiei.ontrolul operaţional &rganizaţia trebuie să identifice acele operaţii şi activităţi care sunt asociate aspectelor de mediu semnificative identificate.!.!.3. a se asigura că sunt identificate schimbările şi stadiul revizuirilor documentelor. a obiectivelor şi ţintelor sale. a se asigura că documentele se menţin lizibile şi uşor de identificat.# # documentele şi înregistrările. a împiedica utilizarea neintenţionată a documentelor depăşite şi a le identifica în mod corespunzător indiferent d emotivul retragerii lor. documentele şi înregistrările determinate de organizaţie ca fiind necesare pentru a se asigura de planificarea. 4ate de ieşire: procedura referitoare la controlul documentelor. 4ate de intrare: lista documentelor de elaborat. a se asigura că sunt disponibile la locurile de utilizare. lista de difuzare a documentelor MM. operarea şi controlul eficace al proceselor referitoare la aspectele de mediu semnificative. # # #. &rganizaţia trebuie să stabilească. versiuni relevante ale documentelor aplicabile. revizuirea şi actualizarea. # stipularea în procedură a criteriilor de operare. ?7 . pentru a se asigura că acestea se realizează în condiţii specificate prin: # stabilirea. a se asigura că documentele de provenienţă externă determinate de organizaţie ca fiind necesare pentru planificarea şi funcţionarea MM sunt identificate şi difuzarea lor este controlată.ontrolul documentelor 4ocumentele cerute de MM şi de acest standard internaţional trebuie ţinute sub control. 4ate de intrare: lista de referinţă a documentelor MM. de stabilire a MM. obiectivele şi ţintele de mediu. stabilită pe baza analizei de text a . 4ate de ieşire rapoartele reuniunilor de lucru ale echipei de elaborare a documentelor MM !lista de referinţă a documentelor MM".

în special după producerea accidentelor sau apariţia unor situaţii de urgenţă. &rganizaţia trebuie să analizeze şi să revizuiască periodic. 4ate de intrare: referitor la poluarea directă !proprie organizaţiei": o procesele cheie identificate ca având impacturi semnificative de mediu. o regulamente de fabricaţie. o documentele MM în vigoare !lista lor".!. corespondenţa cu contractanţii. # fişele de securitate ale materialelor periculoase. # istoricul situaţiilor de urgenţă din organizaţie. selectaţi. ale bunurilor şi serviciilor utilizate de organizaţie şi comunicarea către furnizori şi contractanţi a procedurilor şi cerinţelor relevante. sau chestionare de autoevaluare. componenţa echipelor de intervenţie. 8erificare #. instrucţiuni de lucru. de control. evidenţa simulărilor şi instruirilor efectuate. 4ate de ieşire: proceduri referitoare la controlul operaţional. acolo unde este necesar. de la organizaţii similare. amplasament. acceptabili în privinţa mediului. Monitorizare i măsurare ?B . # # # # #. -regătirea pentru situaţii de urgenţă i capacitate de răspuns &rganizaţia trebuie să stabilească.# # # stabilirea. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. implementarea şi menţinerea procedurilor referitoare la aspectele semnificative de mediu identificate. #. o chestionare de evaluare a furnizorilor sau contractanţilor. să implementeze şi să menţină o procedură pentru a identifica posibilele situaţii de urgenţă şi accidente care pot avea impact asupra mediului şi a modului de a răspunde unor astfel de situaţii. # listăE planuri de urgenţăE acţiuni de$a existente în organizaţie. diagrame flux. lista operaţiilor ce necesită ţinerea sub control inclusiv a celor de mentenanţă. referitor la poluare indirectă !exterioară organizaţiei": o lista furnizorilor evaluaţi. 4ate de intrare: # fişele de evaluare ale aspectelor semnificative de mediu.#.#.1. rapoarte de încheiere intervenţii. o lista aspectelor semnificative de mediu. procedurile de pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. evidenţa accidentelor de muncă. o lista obiectivelor de mediu.4. o fişe tehnologice. o lista produselor aprovizionate.

organizaţia trebuie să stabilească. reglementări. # modificările cerinţelor legale şi ale altor cerinţe aplicabile.&rganizaţia trebuie să stabilească. să implementeze şi să menţină o procedură pentru monitorizarea şi măsurarea în mod regulat. # lista cu legile şi reglementările aplicabile. ?? . verificarea prelevărilor sau încercării probei.#. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind monitorizarea. # raportul de instruire pentru personalul implicat. # legi. cerinţe legale nerespectate. # autorizaţia de gospodărire a apelor. activităţilor sau proiectelor. # matricea de distribuţie a reglementărilor pe compartimente. a controlului operaţional aplicabil şi a conformităţii cu obiectivele şi cu ţintele de mediu ale organizaţiei. %valuarea conformării /n concordanţă cu anga$amentul său de conformitate. # lista de evidenţiere a aspectelor semnificative de mediu. buletine de analiză. a caracteristicilor principale ale activităţilor sale care pot avea un impact semnificativ asupra mediului. înregistrări referitoare la neconformităţi > fişe de neconformitate. &rganizaţia trebuie să evalueze conformarea cu alte cerinţe la care subscrie. analize ale probelor. 4ate de intrare: # aspectele de mediu identificate. # lista cu indicatorii de mediu. # lista cu obiectivele de mediu. # lista de difuzare a cerinţelor legale sau a altor cerinţe către utilizator. &rganizaţia poate să combine această evaluare cu evaluarea conformării cu cerinţele legale sau poate face o procedură separată. #. # autorizaţiiE acorduri de mediu. care pot avea un impact semnificativ de mediu.!. Crocedura trebuie să includă documentarea informaţiilor care permit monitorizarea performanţei. să implementeze ţi să menţină o procedură documentată pentru evaluarea periodică a conformării cu cerinţele legale aplicabile. neaplicaţi. 4ate de ieşire: # autorizaţia de mediu. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind evaluarea conformării. măsurarea caracteristicilor principale ale activităţilor organizaţiei. parametrii nerespectaţi ai unui proces. raportul privind inspectarea facilităţilor. analiza periodică a cerinţelor legale. precizarea neconformităţilor referitoare la obiective şi indicatori de mediu nerealizaţi. # cerinţele legale identificate. standarde aplicabile.

cu acest standard internaţional şi cu rezultatele obţinute. să implementeze şi să menţină o procedură pentru identificarea. &rganizaţia trebuie să stabilească. acţiune preventivă. sistem de comunicare a propunerilor. Acţiunile întreprinse trebuie să corespundă dimensiunii problemelor şi impacturilor asupra mediului întâlnite. # # # # # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind neconformităţi. 9econformitate1 acţiune corectivă i acţiune preventivă &rganizaţia trebuie să stabilească. rapoarte către analiza efectuată de management. analiza şi evaluarea riscurilor./.#. # 4ate de ieşire: procedura privind controlul înregistrărilor. 4ate de intrare: # înregistrări referitoare la neconformităţile de la monitorizare şi măsurare. reviziile programului de management de mediu. &rganizaţia trebuie să se asigure că orice schimbări necesare sunt făcute documentaţiei MM. reţinerea şi eliminarea înregistrărilor. protecţia. ?* . pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. # legea arhivelor naţionale > formulare pentru arhivare. analiza tendinţelor. Crocedurile trebuie să definească cerinţe pentru: # identificarea şi corectarea neconformităţilor şi luarea acţiunilor de reducere a impacturilor asupra mediului. nomenclator arhivistic. # investigarea neconfomităţilor. retragerea. plan de instruire.ontrolul înregistrărilor &rganizaţia trebuie să stabilească şi să menţină înregistrări după cum este necesar pentru a demonstra conformitatea cu cerinţele sistemului său de management de mediu. 4ate de intrare: # prevederi legale aplicabile formularelor cu precizarea duratei de păstrare. # evaluarea necesităţilor de acţiune preventivă pentru a preveni neconformitatea şi implementarea acţiunilor corespunzătoare desemnate a împiedica apariţia lor. să implementeze şi să menţină o procedură pentru a trata o neconformitate existentă sau potenţială şi pentru a întreprinde acţiuni corective şi acţiuni preventive.#. plan de măsuri. #.#. analiza costurilor.#. audit intern. # înregistrarea rezultatelor acţiunii corective şi a acţiunii preventive întreprinse. păstrarea. determinare cauzei lor şi întreprinderea acţiunilor pentru a împiedica revenirea lor. # înregistrarea eficacităţii acţiunii corective şi a acţiunii preventive întreprinse. .

înregistrări referitoare la produsul fabricat. mentenanţă şi etalonări. evidenţa deşeurilor în zonele de colectare. înregistrări referitoare la aspectele de mediu semnificative. dovezi ale comunicării cu părţile interesate. externe" . rezultatele auditurilor !interne. rezultatele analizelor anterioare efectuate de management. înregistrări ale întâlnirilor pe probleme de mediu. înregistrările reclamaţiilor de la clienţi şi de la alte părţi interesate pe probleme de mediu. determinarea criteriilor.#. obiectivele şi ţintele de mediu.2. Audit intern &rganizaţia trebuie să se asigure că auditurile interne ale sistemului de management de mediu sunt efectuate la intervale planificate. înregistrăriE rapoarteE procese verbale referitoare la instruiriE reinstruiri pe probleme de mediu. servicii". înregistrări ale procesului de monitorizare. pentru: # a determina dacă sistemul de management de mediu: o este conform dispoziţiilor convenite pentru managementul de mediu. implementată şi menţinută şi se referă la: responsabilităţile şi cerinţele pentru planificarea şi realizarea auditurilor. chitanţe !dovezi" de predare la organizaţii autorizate. #. înregistrări privind conformarea legală. rapoartele transmise autorităţilor competente în domeniu. # # # Crocedura de audit trebuie stabilită. autorizaţii. înregistrări ale verificărilor privind pregătirea pentru situaţii de urgenţă. domeniului. recipiente cu deşeuri periculoase. rapoartele inspecţiile efectuate de autorităţile competente în domeniu. materiale. incluzând cerinţele acestui standard internaţional. etichete cu informaţii despre materialele periculoase. 4ate de intrare: toate datele prezentate mai sus. liste cu legislaţia. # a furniza conducerii organizaţiei informaţii referitoare la rezultatul auditurilor. rapoarte cu privire la incidente de mediu. procesele verbale ale reuniunilor de lucru pe probleme de mediu. raportarea rezultatelor şi păstrarea înregistrărilor corespunzătoare. ?D . informaţii privind performanţa de mediu. raportul anual al deşeurilor. înregistrări referitoare la inspecţii. o a fost implementat şi este menţinut corespunzător. înregistrări ale performanţelor de mediu ale contractanţilor şi furnizorilor !materii prime.# # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # deciziile referitoare la comunicările externe. informaţii despre legislaţia aplicabilă. înregistrări provenind de la furnizori > marca$e de identificare. frecvenţei şi metodelor de audit.

# raportul anterior al analizei efectuate de management. 4atele de ieşire ale analizelor efectuate de management trebuie să cuprindă orice decizii şi acţiuni referitoare la posibile schimbări în politica de mediu./. # recomandări pentru îmbunătăţire. programul anual de audituri interne. # schimbarea împre$urărilor. # comunicarea !comunicărilor" cu părţile interesate. # lista documentelor MM. #. inclusiv reclamaţiile. lista auditorilor interni. # performanţa de mediu a organizaţiei. # resursele alocate. obiective. # prevederi legale şi alte reglementări apărute în perioada analizată. # programul de investiţii de mediu. # politica de mediu. # harta proceselor MM. raport de analiză a documentaţiei. pentru a se asigura că acesta este în permanentă corespunzător. # măsura în care obiectivele şi ţintele au fost îndeplinite. planuri de măsuri pentru implementarea acţiunilor corective. # stadiul acţiunilor corective şi preventive. # acţiuni de urmărire din precedentele analize efectuate de management. plan de audit. protocolul !chestionarul" de audit. raport de audit. conform cu anga$amentul de îmbunătăţire continuă. # programul de management de mediu. adecvat şi eficace. dovezile de calificare ale auditorilor. Analiza efectuată de management Managementul organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze sistemul de management de mediu la intervale planificate. ţinte şi alte elemente ale sistemului de management de mediu. 4atele de intrare ale analizelor efectuate de management trebuie să includă: # rezultatele auditurilor interne şi evaluările conformării cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie. rapoarte de neconformitate. # stadiul realizării obiectivelor şi ţintelor de mediu.# # # # # # # # # # # 4ate de ieşire: procedura pentru audit intern. inclusiv dezvoltări ale cerinţelor legale şi a celor referitoare la aspectele de mediu. # rezultatele auditurilor externe. # rezultatele auditurilor interne. # performanţa de mediu a organizaţiei. ?1 . 4ate de intrare: # organigrama MM. lista de verificare.

/. comunicându#se clientului rezultatele acestui proces. # cerinţe pentru audit de mediu. eficacitatea acţiunilor corectiveE preventive. Centru a înţelege scopul şi utilitatea acestui standard se impune cunoaşterea următoarelor definiţii: ?) . rapoarte. # modificări la nivelul resurselor umane sau la nivel financiar. decizii de management. %riterii de calificare pentru auditorii de mediu. pregătirea şi realizarea auditului. # principii generale. evenimentele.# # # # # # # comunicarea cu părţile interesate externe. tandardul . înregistrările analizei efectuate de management: ordinea de zi a şedinţei. # definiţii. # adecvarea şi eficacitatea MM. elaborarea documentelor acestuia şi încheierea auditului. servicii". materiale. 4ate de ieşire: # deciziile de schimbare a politiciiE obiectivelor de mediu. procese verbale. Crin auditor de mediu se înţelege o persoană care are calificarea necesară pentru a efectua un audit de mediu. tandardul face parte dintr#o serie de standarde din domeniul auditului de mediu care mai include: . performanţele de mediu ale furnizorilor !materii prime. propuneri de îmbunătăţire a MM. & '?@'' > Ihid pentru auditul de mediu. reclamaţii de la clienţi şi de la alte părţi interesate. părerile acestora. & '?@'@ defineşte auditul de mediu ca reprezentând procesul de verificare sistematică şi documentată a dovezilor de audit care trebuie obţinute şi evaluate în mod obiectiv pentru a determina în ce măsură activităţile. "S( 1/*1* – G+id pentru audit de mediu. situaţia neconformităţii constatate. . efectuarea unui audit al sistemului de management de mediu presupune parcurgerea următoarelor etape: declanşarea. tandardul conţine o serie de recomandări privind criteriile de calificare pentru auditorii de mediu. performanţele de mediu ale procesului de producţie. proceduri pentru auditarea sistemelor de management ale protecţiei mediului şi criterii pentru calificarea auditorilor. /n cuprinsul acestui standard găsim: # domeniu de aplicare. condiţiile specifice referitoare la mediu. Croceduri de audit. ţintelor de mediu . -rincipii generale tandardele pentru auditul de mediu se referă la principiile generale ale auditului de mediu. sistemele de management de mediu sau informaţiile aferente acestora sunt conforme cu criteriile de audit. Auditul sistemului de management de mediu. # precizarea priorităţilor şi a resurselor aferente cu termene şi responsabili. Cotrivit acestui standard. lista de prezenţă. materiale prezentate şi comunicate de presă. & '?@'7 > Ihid pentru auditul de mediu.

!. înregistrări sau declaraţii ale faptelor. auditat > organizaţie supusă auditării. sistem de management de mediu şiE sau informaţiile aferente. expert tehnic > persoană care aduce echipei de audit cunoştinţe specifice sau expertiza sa. care are propria sa structură funcţională şi administrativă. sistemele de management de mediu stabilite sau informaţiile asupra acestora sunt în conformitate cu criteriile de audit şi comunicarea rezultatelor acestui proces clientului. . -rincipii generale /. sau un singur auditor. 4omeniul prezintă întindere şi fixează limitele auditului. auditor de mediu > persoană calificată pentru efectuarea auditurilor de mediu. # există resurse corespunzătoare pentru susţinerea procesului de audit. # auditatul cooperează în mod corespunzător. dovadă de audit > informaţie verificabilă. precum şi auditori în curs de formare.ste indicat ca un audit de mediu să se concentreze pe un obiect bine definit şi documentat în mod clar. firmă. constatări ale auditului # rezultate ale evaluării dovezilor de audit colectate. organizaţie > companie. proceduri sau cerinţe faţă de care auditorul compară dovezile de audit colectate privind obiectul auditat. Auditul începe numai dacă după consultarea clientului. comparate cu criteriile de audit convenite.ste recomandat ca obiectivele şi domeniul să fie comunicate auditatului înainte de realizarea auditului. criterii de audit > politici. audit de mediu > proces sistematic şi documentat de verificare a dovezilor de audit. practici. autoritate sau instituţie. auditor şef > persoană calificată pentru conducerea şi efectuarea auditurilor de mediu. societate comercială. publică sau privată. /. /. echipă de audit > grup de auditori.!. client > organizaţie care comandă auditul. parte sau combinaţie a acestora. (biective i domeniu e recomandă ca auditul să se bazeze pe obiectivele definite de către client. condiţiile. Centru îndeplinirea acestor obiective. bazată numai pe raţionamentul pe care auditorul l#a aplicat constatărilor auditului. ?( . condiţie.1. desemnat pentru efectuarea unui anumit audit. dar care nu participă ca auditor. întreprindere.erinţe pentru un audit de mediu . evenimentele.# # # # # # # # # # # # # concluzie a auditului > apreciere sau opinie profesională exprimată de către un auditor asupra subiectului auditat. auditorul şef consideră că: # informaţiile referitoare la obiectul auditului sunt suficiente şi adecvate. eveniment. echipa de audit poate include experţi tehnici. obţinute şi evaluate în mod obiectiv. 4e asemenea se recomandă ca partea responsabilă de acest obiect să fie identificată şi documentată în mod clar.1. obiect al auditului de mediu > activitate. domeniul auditului este determinat de către auditorul şef în urma consultării cu clientul. . pentru a determina dacă activităţile.

se recomandă ca membrii echipei de audit să nu fie implicaţi în activităţile auditate. Membrii echipei de audit trebuie să dispună de un ansamblu corespunzător de cunoştinţe. să recunoască incertitudinea constatărilor auditului şi a oricăror concluzii ale auditului şi să ia în considerare aceşti factori în faza de planificare a auditului şi pe toată durata de realizare a acestuia. promptitudine. . ./. aceştia trebuie să dea dovadă de obiectivitate. -roceduri metodice e recomandă ca un audit de mediu să fie condus şi efectuat în conformitate cu aceste principii generale şi cu ghidurile elaborate pentru un tip specific de audit de mediu./.ste recomandat ca un membru al echipei de audit ales din interiorul organizaţiei să nu răspundă în faţa celor responsabili direct de obiectul care urmează să fie auditat. Aceste criterii. -tilizarea ca membri ai echipei de audit a personalului din interiorul sau exteriorul organizaţiei auditate este la latitudinea clientului. de imparţialitate şi de echidistanţă faţă de orice conflict de interese. /. competenţă şi experienţă pentru a#şi îndeplini responsabilităţile auditului. /. e recomandă ca relaţiile dintre membrii echipei de audit şi client să fie relaţii de încredere şi confidenţialitate. e recomandă ca auditorul de mediu să ia în considerare limitările asociate dovezii de audit colectată în timpul auditului.#. interpretate şi înregistrate pentru a fi utilizate ca dovadă de audit în procesul examinării şi evaluării pentru a determina dacă sunt îndeplinite criteriile de audit. analizate.1. *@ .riterii1 dovezi i constatări ale auditului e recomandă ca determinarea criteriilor de audit să constituie o primă etapă esenţială a auditului de mediu. fără aprobarea expresă a clientului şi dacă este cazul. Crocedurile proprii unui tip de audit de mediu diferă de cele ale unui alt tip numai acolo unde este esenţial a se lua în considerare caracterul specific al tipului de audit de mediu dat. -rofesionalism /n conducerea unui audit de mediu. sau raportul final. Ce întreaga durată procesului.ste indicat ca membrii echipei de audit să nu dezvăluie informaţiile sau documentele obţinute în timpul auditului. /. unei terţe părţi. precum şi pentru garantarea obiectivităţii constatărilor şi concluziilor acestuia. în afară de cazul în care acest lucru nu este cerut de lege. aşteptate de al orice auditor în circumstanţe similare. competenţă profesională şi discernământ. /. fără aprobarea auditatului. (biectivitate1 independenţă i competenţă Centru realizarea unui proces de audit obiectiv. se recomandă ca auditorii să dea dovadă de preocupare. 7ncrederea în constatările i concluziile auditului e recomandă ca procesul de audit de mediu să fie conceput astfel încât să furnizeze clientului şi auditorului nivelul de certitudine aşteptat în ceea ce priveşte încrederea în constatările auditului şi în toate concluziile auditului.3. . e recomandă ca informaţiile adecvate să fie colectate. cu un nivel de detaliere adecvat ar trebui să fie convenite între auditorul şef şi client şi apoi comunicate auditatului.3.2. e recomandă ca auditorul şef să urmeze procedurile care au în vedere asigurarea calităţii auditului.

1. se recomandă ca auditorul şef să determine care din punctele menţionate mai sus să figureze în raport.nformaţii fizico#materiale: # pregătirea vizitei în teren.% A<% $%:9". ." 6% A. trebuie comunicate clientului într#un raport scris. # atitudinea auditorului faţă de dificultăţile posibile în procesul de comunicare.7. 0aport de audit %onstatările auditului şiEsau un rezumat al acestora. # obiectivele convenite şi domeniul auditului.'. # observaţii.7 0ehnicile de audit se pot referi la : a" modul de tratare a surselor de informare."=". # probleme de disponibilitate şi abordare a persoanelor.' 0ehnicile de audit sunt metode de obţinerea informaţiilor şi dovezilor obiective privind nivelul de conformitate a sistemului auditat cu standardul de referinţă.B. 7. /n acord cu solicitantul. # concluziile auditului. # identificarea membrilor echipei de audit.6"$ 7. # desfăşurarea vizitei în teren. *' . # accesul la documentaţie. cu excepţia cazului în care clientul exclude acest lucru. # o declaraţie privind natura confidenţială a conţinutului. !. precum şi eventualele puncte suplimentare. $%:9". # rezumatul procesului de audit incluzând toate obstacolele întâlnite."<(0 6% A. %<%M%9$% S-%./. b" modul de abordare a principalelor etape şi acţiuni.nformaţia scrisă: # modul de pregătire şi exprimare.4. . # criteriile convenite faţă de care s#a realizat auditul. # durata auditului şi datele la care a fost realizat.'.'. e recomandă ca auditatul să primească o copie a raportului de audit. # identificarea reprezentanţilor auditatului care participă la audit. în desfăşurarea auditului. . # lista de difuzare a raportului de audit. '. .nformaţiile referitoare la audit care pot fi incluse în raporturile de audit cuprind. fără a se limita la acestea următoarele date: # identificarea organizaţiei auditate şi a clientului auditului.6"$ '.'. 7.'. Modul de tratare a surselor de informaţii 7. # probleme de acces la activităţile desfăşurate.nformaţia orală: # dificultăţi în procesul de comunicare: atitudinile celui audiat şi auditorului.

7.'?.7.(. # %lasificarea neconformităţilor. 0ehnici de întocmire a chestionarului de audit sau teste de verificare 7. # Acceptarea de către reprezentantul auditatului. # 5a auditul la furnizor. referitoare la zona respectivă. %ontactul cu auditatul: vizita preliminară 7. Abordarea acţiunilor corective # 5a auditul intern. 7.7. 0ehnici de întocmire a programului de audit 7. %omunicarea elementelor esenţiale ale programului către auditat 7.'B. *7 . # upravegherea periodică. Acest document cuprinde toate întrebările posibile. Jixarea traseului şi a programului 7.1. extern".'@. 0ehnici de analiză a documentelor 7.7. # Anexe importante !rapoarte de neconformităţi". %unoaşterea auditatului 7.B. din partea auditatului.7.'7.7. Modul de abordare a principalelor etape şi acţiuni. 7. 0ehnici de desfăşurare a auditului şi de obţinere a dovezilor obiective: # 5a şedinţa de deschidere. /mbunătăţirea tehnicilor de audit # Acţiuni organizate de către comisiile de formare şi certificare a auditorilor.7. 0ehnici de abordare a neconformităţilor: # 0ehnici de identificare şi înregistrare. Crin listă de verificare se înţelege un chestionar detaliat pe care îl foloseşte auditorul în zona auditată. # 5a auditul de terţă parte. Crimirea sarcinii de audit 7.7.?. # /n timpul şedinţelor şi interviurilor.7. Atribuirea responsabilităţilor auditorilor: # 2epartizarea după cerinţa specifică a standardului # 2epartizarea după departament.7. <istele de verificare 4intre documentele de lucru o atenţie deosebită trebuie acordată elaborării listelor de verificareE chestionarelor de audit.''.7.7. # 5a şedinţa de închidere.'.7. # %oncluziile finale privind scopul auditului. # 2apoarte de neconformităţi. # Acumularea de experienţă şi perfecţionarea auditorilor. # %ontroale inopinate.7. 7. # Acţiuni organizate de către companiile care execută auditul.7.D.).7.*.7. Activităţi post audit # +erificarea acţiunilor corective. în desfăşurarea auditului 7. 7.B. # &bţinerea de anga$amente sau stabilirea acţiunilor corective.7. 0ehnici de raportare a auditului # 2aportul de audit !intern. produse # %ombinaţii cerinţeEdepartament 7.

în faza pregătirii auditului. dar îi poate reduce eficienţa. evaluări preliminare etc. Atunci când se evaluează conformitatea sistemului calităţii cu standardul de referinţă. MM este definit prin manualul managementului de mediu. urmărindu#se implementarea şi eficienţa acestui sistem. auditorul trebuie să afle cum vor proceda compartimentele atunci când în MM apar disfuncţionalităţi pentru a menţine cursul normal al activităţilor. /ntrebările fundamentale sunt: ce4. să#şi elaboreze propriul Kaide#memoireK. -n alt aspect. $a!ate pe propriile cuno#tinţe. unde4. dar care nu trebuie sa fie foarte detaliat. cum4. 5istele de verificareE chestionarele de audit se pot întocmi luând în considerare: • standardul de referinţă2 • re!ultatele auditurilor anterioare2 • deficienţele constatate "n ceea ce prive#te 3))2 • priorităţi sta$ilite de conducere2 • documentele 3))2 • alte documente ale organi!aţiei2 • consideraţii ale auditorilor. ci să cuprindă numai aspectele importante. %el mai eficient Kaide#memoiresK pe care îl poate utiliza auditorul este. prin utilizarea listelor de verificare. & listă de verificare prea detaliată poate deveni o piedică în desfăşurarea corespunzătoare a auditului. auditorul să se asigure ca sistemul definit în manual este complet şi apt să permită realizarea obiectivelor organizaţiei în domeniul mediului.%hestionarul rezolvă o parte din obiectivele auditului. trebuie să se obţină dovezi obiective. “Aide – memoires> ă presupunem că se auditează MM#ul unei organizaţii. e-perienţă. constă în aceea că prin întrebările formulate. desfă#urată de ceilalţi mem$ri ai ec5ipei2 • a6ută auditorii să menţină su$ control 7ritmul7 auditului2 • sunt utile "n ca!ul redistri$uirii sarcinilor "ntre mem$rii ec5ipei de audit2 • asigură o "nregistrare corespun!ătoare a domeniilor #i activităţilor specifice. prin urmare. c/nd4. Acest document este folosit de auditor pentru evaluarea MM. care trebuie avut în vedere la elaborarea listelor de verificareE chestionarelor de audit. investigate in timpul auditului. însî. *B . chiar cuprinsul managementului de mediu. acest standard va constitui Klista de verificareK utilizată de auditor. de ce4 <u trebuie să se piardă din vedere că. -n ghid bun pentru pregătirea listelor de verificareE chestionarelor de audit constă în a gândi în termeni ca: Kce să văd=K Kce să caut=K. Auditorul poate. cine4. e recomandă că. 4e regulă. 5istele de verificare bine întocmite au următoarele avanta$e: • permit auditorilor să fie $ine informaţi cu privire la o$iectivele #i cerinţele !onei auditate2 • permit auditorului #ef să evalue!e activitatea de pregătire a auditului.

măsurare şi încercare utilizat. măsurare şi încercare utilizat. fişa de post a operatorului.sunt disponibile. necesită manuale de utilizare. sunt prezentate câteva exemple de întrebări de baza şi documente care ar putea fi analizate pentru a obţine dovezi obiective prin care să se verifice răspunsul dat cu a$utorul auditului sistemului calităţii.sunt cele specificate în proceduri. corespunzător identificate şi cu stadiul inspecţiilor identificat corespunzător. L cum selecţionează inspectorul numărul de produse inspectate şi dacă acest mod corespunde cu ceea ce se cere. aplicabile. trebuie să aibă în vedere faptul că fiecare interviu ar trebui să cuprindă întrebări cu privire la următoarele patru aspecte de bază: L persoane # responsabilităţi şi autoritate.  modul în care este trecut pe lista un nou subcontractant. L disponibilitatea şi stadiul confirmării metrologice pentru fiecare echipament de inspecţie. instrucţiunea de inspecţie a produsului respectiv sau tehnologia corespunzătoare.nspectorii %0% cum verificaţi conformitatea produselor Centru a verifica răspunsurile. L produse #i materiale # sunt cele specificate în proceduri. când îşi planifică auditarea unei zone şi îşi întocmeşte lista de verificare sau aide#memoire#ul. auditorul trebuie să verifice: L planul calităţii. &peratorii: !uteţi să prezentaţi activitatea pe care o desfăşuraţi Centru a verifica răspunsurile auditorul trebuie sa verifice:  instrucţiunea de lucru.  câteva referate de aprovizionare şi comenzi de aprovizionare.  specificaţiile de aprovizionare corespunzătoare.  lista subcontractanţilor accepţati. L ec5ipamente . se aplică în practică. acoperă activitatea auditată. *? . cerinţe de instruire. . auditorul trebuie sa examineze secţiunea din manualul managementului de mediu care prezintă responsabilităţile şi să verifice procedurile compartimentale. /n continuare. Heful unui compartiment ? ce activităţi desfăşoară compartimentul al cărui şef sunteţi ? care sunt responsabilităţile dumneavoastră Centru a verifica răspunsurile.-n auditor.  materialele necesare pentru activitatea auditată. planul calităţii sau desenul.  disponibilitatea şi stadiul confirmării metrologice pentru fiecare echipament de inspecţie. /n zonele cheie trebuie să se aibă în vedere urmărirea feedbacA#ul. sunt acestea disponibile. adică să se verifice dacă iniţiatorul unei acţiuni primeşte un răspuns. %ompartimentul aprovizionare cum comandaţi produsele Centru a verifica răspunsurile auditorul trebuie sa examineze:  procedurile compartimentului aprovizionare. L proceduri .

 Kaide#memoiresK sau liste de verificare.  lista documentelor în vigoare. cu standardul de referinţă. diagrame de flux etc.  modificările E amendamentele care au fost înregistrate. L la #edinţa de desc5idere a auditului%  planul de audit. L "n fa!a de anali!ă #i evaluare%  fişe de observaţii !completate".  standardele sau alte specificaţii de bază pentru audit. $e+nici de evaluare utilizate pe parcursul desfă urării auditului 0ehnicile de evaluare sunt utilizate pentru a obţine informaţiile necesare privind conformitatea sistemului organizatiei auditate. împreună cu înregistrările referitoare la analiză şi aprobare. note de lucru. liste de verificare.  documente de lucru tipizate. -n astfel de plan logic ar trebui să conţină: ** .  planul de audit.  înregistrări.  listele de distribuire şi modalitatea de editare a documentelor amendate şiEsau anulate.  orice materiale de prezentare.  Kaide#memoiresK. Alte documente de lucru Jiecare echipă de audit îşi poate stabili propriile documente de lucru. procesul de obţinere a dovezilor obiective se simplifică şi nu există pericolul să se omită unele zone. cel puţin următoarele documente de lucru ar trebui luate în considerare: 8 la sosirea ec5ipei de audit%  autorizarea auditului.  materiale care susţin afirmaţiile echipei de audit.  dacă formatul şi modul de identificare a documentelor.  fişe de observaţii.%ontrolul documentelor. -rmărind un plan logic. auditorul trebuie să verifice:  desenulE procedura originală. Ce baza documentelor identificate. care se folosesc în timpul auditului. cât şi al ediţiei lor sunt în conformitate cu cele precizate în procedurile referitoare la controlul documentelor şi al datelor. 8 la sedinţa de "nc5eiere a auditului%  materiale de prezentare.  formulare pentru consemnarea neconformităţilor. 0otuşi. funcţii sau operaţii. L "n timpul colectării informaţiilor%  standarde sauEşi specificaţii.

să formuleze întrebări deschise. . cum #i de către cine2 e-aminarea !onelor de lucru. care identifică politica referitoare la mediu. din punct de vedere emoţional2  vor$esc prea mult. Ascultarea activa este o tehnică pe care mulţi o consideră dificil de utilizat pentru că ei:  nu-l lasă pe vor$itor să-#i urme!e ritmul #i aud numai ce vor sau ce a#teaptă ei să audă2  reacţtionea!ă prematur #i 9 sau emoţional2  permit divagaţiile.l trebuie să#şi amintească mereu că atunci când vorbeşte nu afla nimic despre auditat. un auditor trebuie: să pună întrebări scurte şi să nu vorbească mai mult de 7@M din timp nealocat. aceasta fiind cheia comunicării eficiente. să spri$ine pe vorbitor în exprimarea ideilor. $e+nici generale de interviu Crincipalul mod în care auditorii pot obţine informaţii cu privire la funcţionarea MM# ului este prin a adresa întrebări persoanelor care desfăşoară activităţi în zona auditată. Ascultarea activă implică atât ascultarea propriu#zisă. cât şi corecta înţelegere a tuturor mesa$elorEsemnalelor transmise de vorbitor. atunci c/nd este ca!ul pe $a!a unui alt document. o$iectivele. altfel spus. a rapoartelor #i "nregistrărilor2 formularea de "ntre$ări pentru o$ţinerea informaţiilor necesare2 e-aminarea documentelor care confirmă declaraţiile făcute #i verificarea informaţiei o$ţinute . responsa$ilităţile #i autoritatea personalului cu rol esenţial "n asigurarea protecţiei mediului. modul de implementare a sistemului de management al mediului. care afectea!ă capacitatea de concentrare2  se 7de!acordea!ă:. a operaţiilor #i proceselor2 e-aminarea produsului reali!at pentru a sta$ili conformitatea cu instrucţiunile de lucru documentate #i cu desenele2 anali!a disponi$ilităţii resurselor 'personal. "n general2 anali!a procedurilor de sistem #i a celor de lucru. să evite divagaţiile şi să încerce sa stopeze intervenţiile inoportune ale altor persoane.• • • • • • • • anali!a manualului i. ei îşi completează informaţiile obţinute din materialele strânse şi oferă celor auditaţi prile$ul de a explica sistemele şi metodele de lucru utilizate. materiale si ec5ipamente( "n fiecare !onă2 anali!a modului de păstrare a documentaţiei. *D . dacă su$iectul devine dificil. # # # # # Centru dezvoltarea iscusinţei de a asculta activ. se obţin informaţii asupra modului în care cei auditaţi înţeleg şi susţin MM. Ascultarea activă Ascultarea activă este o tehnică pe care ar trebui s#o înveţe şi s#o aplice în mod constant toţi auditorii. Jăcând acest lucru. să nu#i fie frică de tăcere # Kdă timp persoanei să se gândească şi lasă tăcerea să transmită interesul şi nevoia de a spune mai multK. care detalia!ă ce este de făcut. 0otodată.

însă. *1 . adică acelea la care se poate răspunde cu KdaK sau KnuK. 7C/nd47 . cine4 combinate cu . deoarece întrebările deschise sunt mari consumatoare de timp. se simte nevoia de a şti când şi în cât timp se îndeplineşte sarcina respectivă. arătaţi-miK. /ntrebarea 7ce 47 permite compararea activităţii pe care auditatul o descrie cu ceea ce se întâmplă în realitate. 5a început. Abia după ce s#a folosit Kce=K se va pune întrebarea Kde ce=K. este simplu să se spună Kle# am spus să facă aşaK. pentru a obţine exact informaţia dorită. sau persoana intervievată nu este cea potrivită. ci vor contacta şi alţi anga$aţi din zona respectivă. 7Cum47 4e obicei oamenii ştiu ce fac. la care nu se poate răspunde cu KdaK sau KnuK !de ex: Kcum procedaţi când se întâmplă acest lucru=K". atunci auditorul îi poate solicita a$utorul pentru a găsi o formulare mai clară a întrebării sau pentru a identifica persoana autorizată să răspundă. documentaţia utilizată. astfel încât să nu para un interogatoriu. auditorul selectând un număr de dovezi pentru a fi analizate. pentru a se observa dacă cei care trebuiau să facă un anumit lucru nu au înţeles !datele de intrare fiind incorecte" sau incomplete sau nu au realizat ceva în mod intenţionat. se desfăşoară o anumită activitate.ste uşor de observat că. Kcine altcineva=K" se obţin informaţii esenţiale pentru un auditor. dar se poate uita să se întrebe dacă ea a fost îndeplinită la timp. e recomandă folosirea întrebărilor deschise.ste necesar să se stabilească 7cum7 s#a făcut. dar sunt situaţii în care nu se acordă suficientă atenţie şi modului în care se face acest lucru. /n continuare. Auditorul poate înţelege ce activităţi se desfăşoară şi care sunt obiectivele activităţilor respective. trebuie să se acorde atenţie tonului cu care se formulează întrebarea. nu este posibil să se analizeze totul. cum4. /ntrebările închise. dar nu se vor limita la acesta. auditorul formulează întrebări referitoare la activitatea desfăşurată. este simplu să se verifice că o anumită atribuţie a fost înţeleasă şi îndeplinită. 4acă reprezentantul conducerii apreciază că întrebările nu sunt bine înţelese. ar trebui folosite mai rar şi numai atunci când trebuie clarificată o neinţelegere. Alte două formulări de bază sunt: 7presupun/nd căO atunci ce47 7vă rog. /ntotdeauna. de aceea chiar şi un auditor experimentat trebuie să consulte lista sa de întrebări. Jolosind cele şase întrebări: ce4. c/nd4. 4e exemplu. dar poate ei nu au fost atenţi sau nu au înţeles ce au de făcut. după ce se află 7ce7 şi 7de ce7. 4e exemplu. pentru că răspunsul la asemenea întrebări poate ascunde unele informaţii importante. sunt prezentate câteva recomandări privind utilizarea acestor întrebări în timpul auditului./n fiecare zonă auditată. echipamentele folosite şi care este stadiul activităţii desfăşurate.altcineva7 şi NdacăK!de ex: Kcum procedaţi dacă=K. . 0rebuie avut gri$ă în formularea acestor întrebări. 7De ce47 Jormularea acestei întrebări permite auditorului să evalueze în ce măsura auditatul înţelege şi îşi îndeplineşte atribuţiile care#i revin. . /n general.ste prima întrebare care se pune în procesul de colectare a informaţiilor. de ce şi când. de ce4. procedurile. unde4. Această ordonare a întrebărilor în timpul auditului poate fi omisă. auditorii vor discuta despre MM cu responsabilul zonei auditate. acest lucru ducând la alte întrebări. 7Ce47 .

pentru a obţine un răspuns clar şi consistent. /n al doilea rând. 0ecomandări privind desfă urarea auditului <u se recomandă utilizarea întrebărilor KcapcanăK. Auditorul trebuie să formuleze întrebarea astfel încât răspunsul să permită un anumit nivel de explicare. /n primul rând. 7<nde47 . oamenilor le place să#şi etaleze cunoştinţele şi însuşirile. este bine să fie făcută impersonal". . şi nu de a găsi greşeli. ci se pun întrebări.. 2ăspunsul la aceste întrebări este în detrimentul auditorului.Ksau Kv#am spus că voi găsi acest . în al doilea rând. <u se fac presupuneri. Asemenea întrebări duc la distrugerea oricărui raport de încredere între auditor şi auditat.. /ntrebările nu trebuie formulate pentru răspunsuri cu KdaK şi KnuK. *) ./ntrebarea Kcum=K îl va duce pe auditor la verificarea practică a informaţiilor aflate prin celelalte întrebări. Pelul auditorilor este de a obţine dovezi obiective privind eficacitatea şi eficienţa sistemului într# un mod politicos. b@ =ormularea întrebărilor Modul în care se formulează întrebarea trebuie luat în considerare pentru obţinerea unui răspuns corespunzător. /n acest caz auditorul trebuie să reformuleze întrebarea.. în măsură să genereze celui întrebat un sentiment de mulţumire... fac analize periodice. nu#i aşa=K. dacă trebuie făcută o astfel de observaţie. -nii auditori folosesc următoarea regulă: pun întrebarea în trei feluri şi acceptă ca răspuns adevărat pe acela care da aceeaşi informaţie în două din cele trei răspunsuri. 4e aceea trebuie să se formuleze întrebări KonesteK. 4e aceea auditorul trebuie să formuleze întrebarea în mai multe feluri. %onfuziile pot să apară din neînţelegerea termenilor tehnici sau din exprimarea neclară. activitatea şi personalitatea celui chestionat.ste important să se determine unde se desfăşoară activităţile care fac obiectul auditului. a@ 7nţelegerea întrebării /n primul rând. dar auditorul trebuie sa fie foarte atent la răspunsul primit pentru a sesiza orice element care indică înţelegerea necorespunzătoare a întrebării. amical dar totuşi profesional.. Auditorul trebuie să folosească întotdeauna lista de verificare pentru a se asigura că toate aspectele au fost acoperite. explicând acţiunile şi motivele lor în domeniile care sunt analizate. auditorul trebuie să formuleze întrebarea în mod clar. • care conţin observaţii ascunse. 7Cine47 Auditorul trebuie să identifice persoana care se ocupă de zonă sau activitatea care se auditează. Acest procedeu pare simplu. răspunsul trebuie înţeles de auditor... astfel încât să poată fi înţeleasă de auditat. Această întrebare poate să#l conducă pe auditor într#o zonă care nu a fost luată în considerare sau care nu era cunoscută... astfel încât vorbitorul se simte pus la colt !de ex: Ksunteţi de acord că aceasta este responsabilitatea dumneavoastră=K. aceste răspunsuri oferă puţine informaţii şi. • care conţin declaraţii de opinie de felul Kdacă aş fi fost în locul dumneavoastră. Auditorul trebuie să formuleze întrebările având în vedere caracteristicile. K. 0rebuiesc evitate întrebările: • de tipul Kevident.

dar auditorul nu trebuie să considere nimic evident. această tehnică trebuie folosită cu atenţie. în care controlul verificărilor metrologice a calibrelor. 0otuşi.. situaţia părea foarte buna. răspunsul poate fi mai stupid în felul cum este prezentat. indicându#se când este planificată verificarea. cât şi ieşirile. sculelor şi accesoriilor se făcea cu a$utorul calculatorului. de obicei. se *( . 0otuşi. ce serviciu sau a$utor a#ţi primit=K. %ând se doreşte identificarea informaţiilor referitoare la intrări se pune următoarea întrebare: Kce informaţie. va destinde relaţia dintre auditor şi auditat. pentru că ar putea crea o ruptură în raportul dintre auditor şi auditat.BA . el poate pune o întrebare KconcluzieK la sfârşitul secvenţei de întrebări.. /n primul rând.. emiţându#se automat o listă de urmărire către departamentele şi managerii răspunzători de unele întârzieri.. 4e aceea echipa de audit trebuie să aibă în vedere că cele şase întrebări se folosesc atât în ceea ce priveşte intrările.. 0otuşi părea în ordine. pentru a vedea dacă auditorul a înţeles informaţia. însă. .. f@ "ntervievarea Cintrare contra ie ire> 0oate activităţile din întreprindere au KintrăriK şi KieşiriQ.. A doua situaţie în care se pune această întrebare este atunci când răspunsul pare evident. 2ăspunsul a fost: K e schimbo automat data de programare pentru următoarea perioada de verificareK 4eci. -rmătorul exemplu este foarte elocvent: în cadrul unui audit la o întreprindere. există riscul să se piardă informaţii şi auditul să devină ineficient. e@ -auzele Auditul poate apela în mod deliberat la pauze.. 4in acest motiv. intrările au un efect mai mare asupra performantelor.. punând întrebări şi pentru elementele cele mai evidente. vreţi să spuneţi că. evitată tentaţia de a folosi aceste întrebări ca o capcană pentru vorbitor. auditatul va furniza informaţii care pot fi importante. deoarece înregistrările vor fi întotdeauna bune. folosirea prea frecventă a unor asemenea întrebări poate lăsa impresia că auditorul este incompetent. uitându#se că. d@ 7ntrebarea Apot fi stupid1 dar. imţindu#se incomod pentru cî auditorul nu reacţionează la ceea ce spune.. scopul final al auditului calităţii este de a descoperi dacă sistemul implementat este eficient.. ceea ce asigură rezolvarea unor ambiguităţi şi îl încura$ează pe vorbitor să dea mai multe informaţii. 4eviza pe care orice auditor trebuie să o aibă este 7să nu iei nimic drept $un7. 4e obicei. Acest tip de întrebări stabileşte un mecanism de autoverificare. chiar dacă verificările nu vor fi efectuate la termenele stabilite.= K sau K ă văd dacă am înţeles corect. dar s#a pus acea întrebare stupidp K%e se întâmplă daca instrumentul nu este trimis la verificare=K. elementelor de ieşire ale activităţilor. Aceasta înseamnă. informaţii pe care nu le#ar fi comunicat în alte situaţii. în timpul intervalului. c@ 7ntrebarea AconcluzieA %ând auditorul a a$uns să înţeleagă desfăşurarea activităţii pe care o analizează. Ce ecranul calculatorului apărea fiecare instrument utilizat. Crin urmare. nu vă temeţi niciodată de întrebările stupide.. îmbunătaţind contactul dintre ei. ca auditorul să spună de ex: KA#ţi putea să#mi daţi câteva exemple referitoare la.=K. faptul că auditorul nu a înţeles ceva sau că doreşte în continuare informaţii... care va fi total lipsit de valoare dacă oamenii îl vor ignora. 4e asemenea. în formularea întrebărilor.xistă o tendinţă naturală de a acorda atenţie.4acă în timpul chestionării se trece de la un subiect la altul. neatent ori neinteresat.xistă doua cazuri în care se poate pune această întrebare. de fapt. în întreprinderea respectivă există un sistem de evidenţă complex.. dacă auditorul doreşte sa clarifice răspunsul pe care l#a primit. 0rebuie.

decât cum ar trebui să funcţioneze sau cum este planificat.ste. cum ar fi rezultatele unor inspecţii. auditatului: K3ine.nformaţiile obţinute pe baza de interviuri ar trebui verificate prin confruntarea lor cu informaţii din alte surse independente. Auditul de mediu D@ . dacă tot ceea ce i s#a spus se şi aplică în practicî. el trebuie să fie capabil să#şi schimbe modul de exprimare pentru a obţine datele de care are nevoie în vederea atingerii obiectelor auditului. . astfel. 4ar. arătaţi#miK. dacă se repetă în două. dacă se descoperă o problemă. care nu este mulţumită că este auditată şi nici nu este încântată de statutul şi autoritatea sa.l trebuie să treacă la următorul punct al planului de audit. pusă unui auditat nemulţumit. &biectivul auditorului este de a obţine întotdeauna maximum de informaţii din orice întrebare formulată. vă rog. 4e asemenea.xemplele încep să fie semnificative. dacă la prima vedere lucrurile merg bine. în speranţa că va găsi ceva greşit. g@ "ntervievarea aplicativă ă presupunem că cele şase întrebări de bază sunt adresate într#un mediu deschis. document sau declaraţie obţinută. /ntrebând asemenea persoane dacă primesc tot spri$inul de care au nevoie. trebuie avut gri$î ca ceea ce i se aratî auditorului sî fie modul obişnuit de desfăşurare a unei activităţi şi nu o demonstraţie specială. Auditorul trebuie să verifice toate faptele. auditorul trebuie să spună din când în când. 4e aceea. totuşi. Auditorul trebuie să fie atent la sentimentele acestor persoane şi să fie pregătit la tonul interogării. . cred ca am înţeles toate acestea. va obţine de obicei o replică minimă. prietenos unde oamenii sunt multumiţi de muncă şi funcţiile lor. onest. 4e aceea auditorul trebuie să decidă asupra numărului de documente pe care sa le analizeze şi asupra amplitudinii investigaţiei în orice zonă auditată. cum ar fi: KCrimiţi toate informaţiile pe care le solicitaţi=K. Jără această fază de verificare nici o formă de audit nu are valoare. Centru a te apropia de oamenii care se simt marginalizaţi se preferă întrebarea: K%e v#ar place să vedeţi făcut=K mai degrabă decât întrebarea K%e faceţi=K. Adesea auditorul întâlneşte o echipă a auditatului. pentru formularea unei concluzii. trei cazuri. 4ar nu întotdeauna se întâmpla astfel. atunci auditorul trebuie să insiste pentru a afla dacă este un incident izolat sau un aspect al unei probleme cu o extindere mai mare.recomandă să se pună întrebări suplimentare. 8erificarea răspunsurilor primite de auditor Auditorul nu#şi poate permite să ia cuvântul cuiva drept garanţie. 2. . 4ubla verificare a unei informaţii obţinute ar fi ideală. auditorul trebuie sa aibă abilitatea să#l facă pe auditat să comunice în mod firesc. având în vedere scopul interogării. auditorul va deschide poarta plângerilor şi. de aceea o întrebare simplă. el va observa cum funcţionează sistemul de comunicare în realitate. Crin urmare. Auditorul nu trebuie să insiste în analiza unei singure zone. exprimată în termeni obişnuiţi. acum. imposibil ca auditorul să verifice de două ori fiecare informaţie. . 7 rătaţi-mi7 trebuie să fie permanent în atenţia auditorului. 4ovezile obţinute trebuie să fie semnificative şi numai auditorul va decide câte sunt necesare.

sunt clar definite. D' . proces de determinare #i e-aminare. teste #i confirmări. la fel de bine ca mesagerii. de exemplu: # auditul financiar. Alături de acestea. prelucrare. 0ermenul de audit a fost şi continuă să fie foarte des utilizat în domeniul financiar. auditul de mediu al tuturor categoriilor de întreprinderi a devenit o componentă de bază a managementului de mediu al întreprinderii.". 1ABC(. %onceptul de audit de mediu este relativ nou. comportând numeroase interpretări. re!ultatele acestui proces fiind comunicate clientului 9. pe linia protecţiei mediului. îi însoţeau pe aceştia în misiunea lor. %uvântul 8auditing9 > auditare înseamnă 8listening9 > ascultare. respectă cerinţele legale. în ultimii ani a penetrat şi şi#a consolidat poziţia ca instrument voluntar de auto#control al managementului de mediu > auditul de mediu.-nul dintre cele mai utilizate instrumente ale managementului de mediu este auditul de mediu. focalizat pe dezvoltarea şi implementarea unor practici şi proceduri eficiente !3est practice Crogramme" şi prin verificări sistematice ale modului în care au fost îndeplinite punctele din program. 0rebuie precizat că sistemul de management de mediu al unei întreprinderi trebuie să asigure echipa de conducere că: # întreprinderea respectă. %a definiţie. <3 .SS% – -aris1 1)2/@. locale sau naţionale. etc.6"$ – procedura de control a compatibilităţii i gestiunii unei întreprinderi i a modului de e&ecuţie a obiectivelor sale Dle -etit <A0(. de protecţia mediului '>. toate prevederile actelor normative. Acesta poate fi atins cu a$utorul unui program aprofundat. # activităţile interne. amenzi. implic/nd anali!e. conform . Centru ţările cu o dezvoltată activitate de protecţia mediului. organizarea şi structura întreprinderii. prin întreaga sa activitate. 2. evenimentele. # auditul siguranţei şi sănătăţii lucrătorilor. pe linia preocupărilor de protecţia mediului. condiţiile. al cărui scop este de a verifica "n ce măsură o "ntreprindere. 4e asemenea el a fost de$a recunoscut ca instrument eficient în verificarea sistemului de management al calităţii.mperiului 2oman. auditorii care cunoşteau conţinutul anunţurilor. "n ansam$lu sau anumite structuri componente ale acesteia. înainte ca acestea să se transforme în răspunderi !penale. Environmental uditing . când anunţurile autorităţilor erau comunicate prin intermediul unor mesageri oficiali. procedurile interne. Centru a se asigura că anunţurile erau făcute corect.1. sistemul de management de mediu sau informaţiile aferente acestor pro$leme sunt "n conformitate cu criteriile de audit. & '?@'@: 8 uditul de mediu este un proces metodic #i documentat de verificare a dove!ilor de audit o$ţinute #i evaluate "n mod o$iectiv "n vederea sta$ilirii dacă activităţile. (biectivele auditului de mediu & înţelegere corectă a auditului de mediu este posibil a fi realizată în măsura în care se pot sesiza similitudinile şi diferenţele între auditul de mediu şi alte audituri la care este supusă o întreprindere ca. ?add @reeno . &riginea auditului vine tocmai din . # auditul calităţii şi siguranţei producţiei. operare sau prestări servicii. &biectivul general al auditului de mediu constă în identificarea aspectelor de mediu asociate cu procese de fabricaţie. în prezent fiind acceptate următoarele definiţii: A. completând astfel managementul global al acesteia. <DI= DE )EDI< .

acreditat în vederea certificării sistemului de management implementat. delegări şi schimbări în conducere. în cadrul secţiilor. # satisfacerea cerinţelor investitorilor. luarea acţiunilor corective si manifestarea intenţiei de a găsi cum sa se înveţe din greşelile trecute şi astfel crearea de îmbunătăţiri în sistem. D&@ *IE &E # stabilirea structurii organizatorice. R audit de supraveg"ere # efectuat periodic. bugetul programului. bancherilor şi companiilor de asigurare. P? *IFIC &E # stabilirea scopurilor. 0rebuie să existe interconexiuni între acestea.< A. după certificarea sistemului de management. cu grupurile externe. motivarea. # învingerea opoziţiei sectorului public faţă de activitatea companiei. CD*=&D?<? #i P&EVEDE&E # măsurarea rezultatelor. cunoaşterea performanţelor. elaborarea standardelor de performanţă."' • audit al sistemului de management de mediu' R audit de preevaluare (preaudit) # efectuat înaintea auditului de certificare a sistemului de management de mediu.6"$. delimitarea rolurilor şi responsabilităţilor. crearea descrierii poziţiilor. definirea procedurilor. audit de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul SMM' R audit privind conformitatea locurilor de muncă cu cerinţele de mediu prevăzute de criteriile în domeniu# R audit privind conformitatea ansamblului organizaţiei cu cerinţele de mediu# • D7 . convenabile. # confirmarea menţinerii şi funcţionării la un nivel corespunzător a sistemului de management de mediu. CD)<*IC &E # dezvoltarea si implementarea canalelor efective de comunicare din întreprindere. cât şi la nivelul întreprinderii. R audit de certificare # efectuat de un organism extern. Managerii companiilor din ţările cu tradiţie de$a în utilizarea auditului ca instrument de lucru în activitatea lor apelează la acesta printr#o serie largă de obiective specifice. întreprinderea are fondurile şi serviciile de mediu asigurate.$. cum ar fi: # asigurarea conformării cu legislaţia şi standardele de mediu. stabilirea calificării poziţiilor şi pregătirea personalului.9. inclusiv organele de reglementare. atât la nivelul serviciului de specialitate. Auditul poate fi:  79 =.# riscurile de mediu ale întreprinderii sunt cunoscute şi se află sub control. diagnosticarea problemelor. stabilirea priorităţilor. /ntr#o întreprindere bine organizată managementul de mediu se corelează cu alte funcţii ale managementului general.E"% 6% (F"%. există siguranţa aplicării şi ţinerii sub control a activităţii respective.<. @FID &E #i CD*D<CE&E # coordonarea. Crecizăm câteva dintre ele. orientarea politicii.

<. auditul de secundă parte este condus de părţi care au un interes în organizaţie. în funcţie de scopul auditului. sau în numele organizaţiei însăşi.  79 =. . •  79 =. fiecare arie este examinată privind conformitatea cu cerinţele aplicabile.9.A0% %S$% 0%A<"GA$ A. auditul de terţă parte este condus de organizaţii de auditare externe independente.$"<"GA$' • • audit care urmăre te o evaluare calitativă # indicatorii au aceeaşi importanţă şi sunt apreciaţi prin %a.9. & (@@'.9.E"% 6% S. în mod special în cazul organizaţiilor mici. marcate prin coeficienţi de ponderare. &G A ')@@'. DB . utilizarea şi instruirea privind utilizarea echipamentelor individuale de protecţie. iar aprecierea se face prin acordarea unui puncta$ sau a unei valori procentuale. cum ar fi clienţii sau alte persoane în numele acestora.< -%9$0.6"$' • audit combinat # atunci când mai multe sisteme de management !al securităţii şi sănătăţii în muncă. audit aleator # implică examinarea punctuală a unor aspecte. în multe cazuri. & '?@@'.  A<$% $"-.R audit privind conformitatea proceselor te"nologice$ a ec"ipamentelor te"nice cu cerinţele de mediu# R audit privind conformitatea produselor cu cerinţele de mediu prevăzute în standardele de securitate a muncii.indicatorii pot avea diferite grade de importanţă. pentru analiza efectuată de management sau pentru alte interese interne.0" 6% A. independenţa poate fi demonstrată prin lipsa responsabilităţilor în activitatea care este în curs de auditare.< 6% 9($A0% . de mediu" sunt auditate împreună. achiziţionarea.<' • audit intern !denumit uneori audit de primă parte" # este condus de. cum sunt cele care furnizează înregistrarea sau certificarea conformităţii cu cerinţele ."' • • audit orizontal # urmăreşte examinarea fiecărei arii funcţionale a unei organizaţii pentru a verifica gradul de corespondenţă şi implementare a cerinţelor. • audit e&tern # include în general auditul de secundă parte şi auditul de terţă parte. audit care urmăre te o evaluare cantitativă .(-. care sunt implicate într#o anumită problematică. &u sau &u e cazul.6"$.< A. de exemplu.E"% 6% 6(M%9".  79 =. şi poate alcătui baza pentru o organizaţie pentru declaraţia pe proprie răspundere a conformităţii.6"$. . al calităţii.E"% 6% S"S$%M. audit vertical # urmăreşte verificarea tuturor ariilor funcţionale ale unei organizaţii.

*. # îmbunătăţirea practicilor manageriale. 2. # îmbunătăţirea relaţiilor cu autorităţile de mediu. # identificarea problemelor care solicită atenţie deosebită. # identificarea necesităţilor de instruire şi perfecţionare a personalului.#. # îmbunătăţirea imaginii publice. cu avanta$e în planul competitivităţii. # minimizarea generării deşeurilor. # îmbunătăţirea controlului poluării aerului. # reducerea riscului unor accidente de poluare ma$oră. Centru uşurinţa delimitări lor auditurile de mediu au fost grupate în trei mari grupe !fig.• audit comun # atunci când două sau mai multe organizaţii cooperează pentru a audita un singur auditat. # îmbunătăţirea comunicării în interiorul întreprinderii. $ipuri de audit de mediu /n prezent există numeroase tipuri de audit de mediu. 2. solului. AvantaHele auditului de mediu -n audit de mediu pregătit şi condus în mod adecvat poate aduce reale beneficii unei organizaţii anga$ate să acţioneze pe baza rezultatelor auditului. Auditul de Mediu 2ăspunderi Management Activităţi %onformare 2isc operaţional Achiziţie ănătate iguranţă /ntreprindere isteme Colitice#strategii Crobleme punctiforme 5oc 4eşeu Croduse 0ransport D? .'".!. # creşterea potenţialului de a tragere a investiţiilor. respectiv a unor pedepse maxime cu privare de libertate. # evitarea amenzilor. apei. # reducerea răspunderilor financiare. 4esigur că aceste avanta$e diferă ca importanţă de la o companie la alta. motiv pentru care ar putea apărea confuzii în rândul celor care nu sunt familiarizaţi cu acest domeniu. # creşterea conştiinţei anga$aţilor şi a responsabilităţilor faţă de prote$area mediului. dar în general ele sunt următoarele: # asigurarea conformării cu strategia întreprinderii şi cu legislaţia de mediu.

%onformarea cu legislaţia în vigoare nu înseamnă neapărat că se reduce şi riscul potenţial al apariţiei acestor evenimente.Fig. G.1.#. verificarea dotărilor pentru măsuri de prim > a$utor. verificarea modului de instruire a personalului expus la pericole. evitând astfel posibile răspunderi. Acesta poate presupune în unele cazuri prelevări de probe şi teste menite să cuantifice dimensiunea unor posibile anterioare pagube generate în mediu precum şi viitoarele costuri de remediere. 9oile abordări e&tind domeniul de uilizare a acestui tip de audit în anticiparea unor standarde mai severe1 în acoperirea unor zone logic nerstricţionate încă1 constituind o bază de plecare în elaborarea strategiei de mediu. 2. D* . udit pentru protecţia #i asigurarea muncii. /n multe ţări aspectele de protecţie a muncii şi siguranţă a proceselor sunt tratate cu cele de mediu.1. udit pentru evaluarea riscului. datorii de mediu.valuarea riscului identifică punctele din fluxul tehnologic în care pot avea loc accidente cu impact în mediu !începând cu aprovizionarea materiilor prime. întreprinderi. controlul dispoziţiilor privind utilizarea echipamentului de protecţie. obligaţii. monitorizarea expunerii la diferiţi factori de risc a personalului în diferite locuri de muncă. &biectivul auditului se concentrează asupra frecvenţei potenţiale de apariţie a unor evenimente generatoare de daune în mediu şi evaluarea consecinţelor acestora. companiile solicită şi efectuarea unui audit de mediu. prezente şi viitore. monitorizarea expunerii la diferiţi factori de risc a personalului în diferite locuri de muncă.dentificarea zonelor cu risc potenţial asupra sănătăţii umane presupune: controlul incidentelor şi accidentelor anterioare şi a procedurilor de urgenţă. autorizaţii de funcţionare.ste un domeniu specializat pentru experţii în asigurări. verificare modului de instruire a personalului expus la pericole. clădiri. %onstă într#un proces de verificare a conformităţii cu legislaţia de mediu !limite de emisie. procesele productive.  udit de conformare > este cea mai comună formă de audit. udit pentru pre-ac5i!iţie. =ipuri de audit de mediu. 2ezultatele acestui tip de audit pot modifica valoarea investiţiei şi de asemenea a$ută la parta$area clară a responsabilităţilor.". depozitarea şi distribuirea". . de depozitare deşeuri. în cadrul acestui audit. /n prezent la cumpărarea unor terenuri. .     # # # # # # # . Grupa Irăspunderi> Crima mare grupă cuprinde tipurile de audit care sunt realizate cu scopul obţinerii asigurărilor că activitatea companiei se încadrează în reglementările legale de mediu. etc.

uditul sistemului. a procesului de conştientizare şi comunicare a informaţiilor în cadrul diferitelor filiale. energie.  Auditul amplasamentului1 sectorului de activitate. a modului de aplicare a politicii de mediu. pentru aspecte de mediu care necesită o deosebită atenţie şi sunt mai dificil de rezolvat. & '?@@' sau . a conformităţii.#. împre$urimilor. stabilindu#se zonele contaminate din prezent sau trecut. # depozitarea şi managementul deşeurilor. # bilanţul de materii prime. 'ste un audit de mediu e("austiv$ dar limitat la o singură activitate sau instalaţie) 'l combină multe din elementele celorlalte tipuri de audit$ iar atunci c*nd este condus cu scopul abordării celor mai mici detalii$ presupune consumuri considerabile de timp şi bani) %e regulă se au în vedere următoarele aspecte+ # examinarea istoricului amplasamentului. udit tematic.ste iniţiat de consiliul de conducere al unei corporaţii !holding" cu scopul verificării structurii organizatorice.ste specific verificării unui sistem de management de mediu în conformitate cu unul din standardele . . DD . Acest tip de audit se realizează în vederea certificării !audit extern" sau pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii lui !audit intern". apă. uditul politicii de mediu.MA . .  uditul "ntreprinderii. Grupa Imanagement> %ea de a doua grupă de audit se adresează sistemului de management de mediu. a rolurilor şi responsabilităţilor.ste utilizat punctiform. # prevenirea accidentelor. materiale. Are ca obiectiv controlul existenţei unei politici de mediu specifică şi cuprinzătoare pentru toate aspectele semnificative de mediu din întreprindere şi a modului în care aceasta este comunicată şi însuşită de toţi anga$aţii. # emisii în aer. # alocarea responsabilităţilor.    2. acest audit este efectuat înainte de a se stabili planul de acţiune cu măsurile specifice de realizare.2. # procesul de producţie propiu#zis. combustibili. # aprovizionarea.#. # utilizarea energie şi conservarea ei. urmărindu#se în ce măsură acesta funcţionează şi este eficient.!. # autorizaţii. acorduri de mediu. # evaluarea legislaţiei de mediu specifică activităţii. Grupa Iactivităţi> Adeseori pentru un audit de mediu !intern sau extern" este selectată o anumită activitate care constituie subiect de verificare atât din punct de vedere tehnic cît şi de management. respectiv neconformităţii cu aceasta. depozitarea şi controlul materiilor prime. proceduri de urgenţă.#. . programelor de instruire şi specializare. 4e regulă.

care se realizează cu intenţia de a oferi informaţii despre performanţele de mediu a acesteia. # auditul va fi condus conform unei proceduri sistematice cu etape bine definite. 2. e disting trei faze în realizarea auditului de mediu: # activităţi pre#audit. uditul activităţilor trans . auditul transportului sau auditul furnizorilor. a rezultat un număr de caracteristici ce se regăsesc în logica tuturor modurilor de abordare a auditului şi care pot fi prezentate într#o schemă logică !fig. sectoriale. sisteme şi tehnologii. e divide la rândul său în alte două tipuri de audit. utilizare. 4e exemplu./. etc.le demonstrează de asemenea că multe elemente pot fi comunicate în diferite tipuri de audit. proceduri" încorporând şi problemele legate de înţelegerile contractual cu alte companii. autorităţi. .ste esenţial însă. constituind punctul de plecare în programele de minimizare a acestora la sursă. cu referire la conformare. pentru ridicarea şi depozitarea lor. să solicite auditarea furnizorilor săi de materii prime şi materiale pentru a avea garanţia unei aprovizionări în condiţii de protecţie a mediului. de#a lungul diferitelor faze: proiectare. etc.     uditul de#eurilor. %erinţa esenţială pentru realizarea cu succes a unui audit este anga$amentul managerului general al întreprinderii de spri$in total. indiferent de tipul de audit. management. Aceste tipuri de audite prezentate ilustrează larga varietate de probleme care întră sub umbrela auditurilor de mediu. depozitare. atât a auditorului şef. ca atăt obiectivele auditului. 0ealizarea auditului de mediu 4in analiza a peste '@@@ audituri de mediu executate în 7* de ţări. etapă necesară în obţinerea unei ecomarcări.valuarea completă a acestui impact înseamnă de fapt analiza ciclului de viaţă a produsului. # auditorii trebuie să fie obiectivi. Crimul identifică şi cuantifică sursele de generare a deşeurilor. cât şi a instituţiei acreditate din care acesta face parte. începând cu participarea la un dialog deschis şi terminând cu implicarea activă la implementarea recomandărilor finale ale auditului. # auditul se realizează în condiţii de înalt profesionalism şi confidenţialitate. stau un număr de principii generale: # auditul se realizează la cerere pe baza unor obiective enunţate de client. # raportul final este întotdeauna în scris şi poartă obligatoriu semnătura. . e adresează acelor activităţi care întretaie mai multe sectoare de interes pentru întreprindere. a devenit frecvent în companiile care investesc mult în managementul mediului. uditul produsului. să fie stabilite încă din faza de elaborare a planului. Acesta ia în considerare diferite aspecte ale impactului produselor de mediu. *.7". respectiv a înregistrării ca produs Iverde>. ambalare. cît şi graniţele în care este condus respectivul audit. . competenţi şi independenţi de locul auditat. %a o primă concluzie se poate sublinia faptul că auditul de mediu este parte a sistemului de management general au unei întreprinderi. %el de#al doilea analizează managementul deşeurilor !practici. 5a baza oricărui audit de mediu. fabricare. D1 .

Auditurile interne efectuate de către persoane independente de activitatea auditată electarea şi sunt programarea sectoarelor pentru auditare electarea echipei de auditori !nu poţi fi auditorul propriului departamentE serviciu".nspectarea sectorului auditat .0SP. # # 4. precum şi posibilităţile de îmbunătăţire a acestor proceduri.nspectarea sectorului auditat trângerea datelor de evidenţă trângerea datelor de evidenţă . A-4. trebuie să fie avut în vedere ca obiectivele alese să corespundă următoarelor criterii: # sunt importante. 4.0-5-.+. activităţi post#audit.#A-4. auditul identifică orice probleme în procedurile existente.0SP. Hedinţa de deschidere Hedinţa de deschidere . pregătirea chestionarului Crogramarea activităţilor în cadrul sectorului auditat exterior !auditor externE auditor de terţă parteE auditor de certificare" în cazul auditului de Crogramarea activităţilor în cadrul sectorului auditat resurselor necesare certificare. # sunt specifice şi măsurabile.desfăşurarea auditului. 4omeniul de aplicare a auditurilor realizate într#o organizaţie poate varia de la auditul unei simple proceduri până la auditarea activităţilor complexe. Centru aceste organizaţii ciclul de audit este intervalul dintre tabilirea scopului obiectivelor electarea şi programarea sectoarelor pentru auditare auditări.0SP. /n alegerea obiectivelor programului de audit. Alocarea Auditorii interni sau auditorii de primă parte pe lângă faptul că pot organiza audit Alocarea resurselor necesare în firma din care fac parte. C& 0#A-4. JSH-2A2. Cerioada necesară pentru finalizarea auditării tuturor A%0.0 activităţilor se numeşte ciclu de audit. # sunt controlabile.valuarea rezultatelor găsite . poate da consultanţă".0 /ntocmirea raportului final /ntocmirea raportului final 2ealizarea planului de acţiuni corective 2ealizarea planului de acţiuni corective .+. &rganizaţiile mici. specifice fiecărei întreprinderi. C2. cu structură simplă îşi pot audita în tabilirea scopului şişi aa obiectivelor acelaşi timp toate activităţile.valuarea rezultatelor găsite Hedinţa Hedinţa de de închidere închidere !prezentarea !prezentarea unor unor rezultate rezultate preliminare" preliminare" A%0. 0oate activităţile unei anumite organizaţii sunt supuse A%0. C& A%0. pentru a se asigura o evaluare imparţială. pot lucra şi în altă organizaţie unde pot efectua audit de mediu !în calitate de persoană fizică. # sunt conduse.0SP.0-5-.A JSH-2A2.valuarea datelor datelor !rezultatul !rezultatul constatărilor constatărilor şişi interpretarea rezultatelor" interpretarea rezultatelor" +erificarea datelor +erificarea datelor .valuarea . electarea echipei de auditori Cregătirea planului de audit. Auditul intern verifică dacă activităţile care îşi desfăşoară într#o organizaţie sunt în conformitate cu procedurile stabilite.+.mplementarea planului de acţiune uneistrategii strategiide de mediu mediu Clanificarea următorului audit Clanificarea următorului audit . # sunt operaţionale. pregătirea chestionarului Auditul poate fi efectuat ai organizaţiei !auditori interni" sau de persoane din Cregătirea planului de de anga$aţi audit. C2.#A-4.mplementarea planului de acţiune D) şişia aunei .+.0 unui audit pe o perioadă dată de timp.A A-4.0 0#A-4. 4e asemenea.

&biectivele auditului se referă în special la evaluare sistemelor de management operaţional şi la determinarea conformării cu politica şi programul organizaţiei. criterii de localizare. copul fiecărui audit sau al fiecărei etape din ciclul de audit. ca scop şi cadru = %ând este complet un audit individual = %um pot fi selectate limitele pentru a optimiza resursele şi a corela eficienţele programului de audit global şi auditul individual al personalului sau serviciilor = 2ăspunsurile pot fi date pentru fiecare caz în parte în funcţie de: criterii organizatorice. criterii funcţionale. criterii de ierarhizare a reglementărilor. inclusiv a acordului şi autorizaţiei de mediu. inclusiv frecvenţa auditului pentru fiecare activitate. D( . G. # # # /n stabilirea limitelor unui program de audit trebuie răspuns iniţial la trei întrebări: %e trebuie să cuprindă programul de audit de mediu. ce cuprind respectarea cerinţelor relevante privind reglementările de mediu. după caz. # # # # 3ta$ilirea scopului #i a o$iectivelor.. Fa!ele auditului de mediu.. Crogramul de audit al oricărei organizaţii defineşte în scris obiectivele fiecărui audit sau ciclu de audit. # activităţile de auditat. # criteriile de mediu care trebuie avute în vedere. # perioada acoperită de audit. Auditul de mediu include analiza datelor reale necesare pentru evaluarea performanţi de mediu a organizaţiei. trebuie să definească şi să precizeze explicit: # domeniile acoperite.Fig.

Acesta coordonează întreg sistemul de management de mediu şi este a$utat de responsabilii de mediu de la fiecare departament. secţie. în special pentru asigurarea: # unei alocări corespunzătoare a resurselor. Auditul intern se face cu minim două sau trei luni înainte de auditul de certificare. 4acă în această perioadă nu se rezolvă neconformităţile. Planificarea #i pregătirea pentru audit. 7. auditorul trebuie să primească documentaţia înainte de audit. # A > actuale. &biectivele trebuie să fie: # S > specifice. %ând se stabileşte un obiectiv trebuie să am un responsabil. pe baza acesteia poate formula neconformităţi. 5a firmele mari programul de audit se realizează funcţie de procese. însă nu este şeful altora. ce face pentru implementarea politicii de mediu. # $ > temporare. 2MM este subordonat directorului general. programul de audit este aprobat de directorul general. documentaţie ce reprezintă dosarul organizaţiei. /n cadrul firmelor mari există un departament responsabil cu problemele de mediu ale unităţii. se realizează de către responsabilul managementului de mediu din organizaţie !2MM". # 0 > realiste. 5a firmele mici auditul se realizează cel puţin odată pe an. politica şi obiectivele de mediu !poate fi calitate şi mediu în situaţiile în care avem un sistem integrat calitate şi mediu". loc de muncă. Clanificarea auditului şi pregătirea acestuia îi revin responsabilului managementului de mediu. certificatul se suspendă până la soluţionarea acestora. 1@ . 4upă auditul de supraveghere urmează un audit la fiecare an iar la trei an audit de recertificare. 2MM hotărăşte când se face auditul şi unde. realizarea auditului depinde de starea procesului ce urmează a fi auditat. # asumării rolului şi responsabilităţii fiecărei persoane implicate în procesul de audit !inclusiv auditorii. documentaţia organizaţiei. &rganismul de certificare programează după un an un audit de supraveghere sau două audituri într#un an !la un interval de şase luni". Manualul trebuie să precizeze cine. măsuri şi un termen de realizare a acestuia. actualizate. 4acă apar probleme grave de mediu se poate dispune audit. Cregătirea pentru audit trebuie să includă familiarizarea cu activităţile organizaţiei şi cu sistemul de management de mediu instituit în cadrul organizaţiei. 5a auditul de certificare. Jiecare audit este planificat şi pregătit. # M > măsurabile. conform obiectivelor. conducerea şi personalul". peste programul de audit. precum şi evaluarea rezultatelor şi concluziilor auditurilor anterioare.electarea şi programarea sectoarelor pentru auditare şi implicit stabilirea programului de audit. Cachetul minim de documente trebuie să cuprindă: '. B. 4acă la auditul de supraveghere apar probleme de neconformare se suspendă certificatul pentru o perioadă de (@ de zile. manualul de management de mediu > nu este obligatoriu decât dacă optez pentru sistem integrat de calitate şi mediu. <u există o durată limită de efectuare a auditului.

# activitatea desfăşurată de organizaţie. proceduri. domeniul politicii şi problemelor de mediu. al procedurii de realizare a unui audit. 2aportul se semnează de conducătorul echipei de audit. # aprecierile referitoare la documentaţia consultată. obiective. specialist în activitatea auditată. e recomandă ca procedeul de alegere a membrilor echipei de audit să confere siguranţa că aceasta posedă experienţa şi expertiza generală. # locaţia organizaţiei. controlul înregistrărilor. *. Auditurile de mediu sunt efectuate de persoane sau grupuri de persoane cu experienţa necesară în domeniile şi sectoarele auditate. comunicare. # responsabilul de audit trebuie să facă dovada unei bune cunoaşteri a problemelor şi să dispună de calităţi personale şi aptitudini necesare gestiunii şi conducerii eficiente a fazelor de audit. indispensabilă realizării auditului. # neconformităţile sesizate !se iau în discuţie doar neconformităţile sesizate din consultarea documentaţiei obligatorii". o expertiză specifică de mediu. al proceselor operaţionale. # calificarea auditorilor trebuie să răspundă cerinţelor . & '?@'7 !fig. controlul operaţional !poate fi dezvoltată câte o procedură pentru fiecare proces". auditorul elaboreazăE întocmeşte raportul de analiză de documentaţie. 4acă sunt sesizate neconformităţi nu dispun începerea auditului până la rezolvarea lor. al legislaţiei de mediu şi în funcţie de tipul auditului. pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. auditul intern. auditorul trebuie să precizeze: # dacă au realizat documentele cerute expres de . iar unul. & etapă importantă în realizarea unui audit de mediu o constituie selectarea ec+ipei de audit. monitorizare şi măsurare. precum şi cu pregătirea şi competenţa necesare auditării pentru atingerea obiectivelor stabilite. & '?@@': politică. 2aportul este tipizat. instruire şi conştientizare. competenţă. astfel: # numărul membrilor echipei se alege funcţie de complexitatea auditului.B". 4acă nu există neconformităţi se dispune elaborarea planului de audit. cerinţe legale şi alte cerinţe. # # # # # # # # # # # # procedurile de sistem > sunt '7 proceduri obligatorii: aspecte de mediu. neconformitate. managerial. # atribuţiile fiecărui membru se stabilesc funcţie de competenţe şi experienţă. acţiune preventivă. evaluarea conformării !cu legislaţia şi reglementările în vigoare". tehnic şi legislativ. acţiune corectivă. # componenţele din cadrul echipei vor trebui să acopere în general. cele simple putând fi realizate de un singur auditor. Ce baza analizei de documentaţie. # echipa nu va include nici o persoană aparţinând locului sau activităţii auditate. controlul documentelor !procedură comună pentru sistemul integrat". /n general echipele sunt formate din B#? membrii din care doi sunt cu experienţă în problematica de mediu.?. având inclusiv cunoştinţele relevante şi experienţă în domeniul mediului. 1' .

a procedurilor scrise şi a altor documentaţii relevante. maturitate. Crocesul de audit cuprinde cel puţin următoarele etape: familiarizarea cu sistemele de management. diplomaţie. # sunt distribuite aceste documente în mod controlat. Ec5ipa de audit de mediu. care reprezintă temele de discuţie: # sunt identificate documentele cuprinzând cerinţele legale.6iploma de absolvire învăţămJnt superior . regulamentele. pregătirea concluziilor auditului. Cână în ziua auditului au dreptul să facă modificări în plan şi să anunţe auditorul. inspectarea echipamentelor şi a condiţiilor de operare. sinceritate.0. analizarea înregistrărilor. evaluarea constatărilor auditului. discreţie. discuţiile se vor desfăşura doar în timpul lucrului fără a afecta pauza anga$aţilor şi respectând timpul prevăzut în planul de audit pentru fiecare serviciuE activitate. auditorul întocmeşte o listă de verificare. este transmis 2MM care are obligaţia de a#şi anunţa colaboratorii. evaluarea punctelor tari şi slabe ale sistemelor de management.xperienţă profesională pecializare în auditul de mediu !teoretică şi practică" %ompetenţă lingvistică . 4upă conceperea planului de audit. cu scopul de a evalua performanţa de mediu a activităţii auditate şi pentru a se stabili dacă: o respectă standardele. Activităţile de audit trebuie să includă: discuţii cu personalul. obiectivitate. răbdare. obţinerea dovezilor relevante. o sistemul existent de gestionare a responsabilităţilor de mediu este eficient şi adecvat. integritate" Menţinerea competenţei în domeniu # # # Fig. raportarea constatărilor şi a concluziilor auditului.alităţi i aptitudini personale !tact. 17 . # # # # # # 5a auditare se ia în calcul programul de lucru al anga$aţilor întreprinderii. Clanul de audit este transmis organizaţiei cu cel puţin două săptămâni înainte. ctivităţi de audit. obiectivele şi ţintele. G.

5a sfârşitul fiecărui audit sau ciclu de audit auditorii trebuie să întocmească un raport de audit scris. 5a auditul de certificare nu se acceptă ca modificare în planul de audit auditarea unui serviciuE proces care nu a fost anunţat. Cot face modificări în plan la nivelul orelor de auditare ale unor servicii. # vă asiguraţi că sunt respectate cerinţele legale aplicabile tratării şi prevenirii neconformităţilor. se întreabă dacă se confirmă echipa de audit. &aportarea constatărilor #i conclu!iilor auditului.ste important ca şedinţa de deschidere să se desfăşoare în prezenţa directorului general. # vă asiguraţi că sunt respectate cerinţele legale aplicabile performanţelor MM de către furnizori şi furniturile aprovizionate. . *@T1@M din timpul auditului se alocă auditării proceselor principale de producţie. /n auditul de mediu sau în materializarea programelor de audit al unei întreprinderi apar numeroase probleme care trebuie avute în vedere. # este asigurată mentenanţa infrastructurii solicitate conform legii. # întocmirea chestionarelor şi a protocoalelor de audit de mediu. distribuţia lor este ţinută sub control şi se previne utilizarea neintenţionată a lor. # sunt definite. sau informat. implementat şi menţinut un procedeu pentru evaluarea periodică a conformărilor cu cerinţele legale aplicabile şi cu alte cerinţe la care subscrie organizaţia. # este asigurată competenţa personalului a cărui autorizare este cerută prin lege. # evaluarea răspunsurilor şi conducerea interviurilor. # politica MM include un anga$ament de conformare cu cerinţele legale. # planificarea acţiunilor şi a modului de organizare a urmăririi realizării acestuia. cu condiţia să anunţ auditorul acesta să fie de acord iar modificarea să nu perturbe desfăşurarea auditului. # sunt păstrate înregistrări referitoare la aceste competenţe. 4esfăşurarea auditului debutează cu şedinţa de deschidere. # vă asiguraţi că documentele conţin cerinţe legale. %onstatările şi concluziile auditului sunt comunicate oficial conducerii la cel mai înalt nivel. Auditul se desfăşoară pe fiecare schimb de lucru existent în întreprindere. 4acă auditul este planificat pe mai multe zile. &biectivele fundamentale ale unui raport de audit scris sunt: # susţinerea prin documente a scopului auditului. măsurările. Menţionam doar câteva dintre ele: # organizarea şi conducerea unui program de audit de mediu. Auditorul semnează o declaraţie de confidenţialitate şi informează că va face consemnări asupra situaţiei constatate în timpul auditului. Hedinţa este condusă de auditorul şef. etalonările dispozitivelor de măsurare impuse prin lege. se prezintă echipa de audit. documentate şi comunicate atribuţiile şi responsabilităţile privind cerinţele legale.a#ţi stabilit. întrucât acesta are capacitatea de a impune subordonaţilor săi să ofere a$utor echipei de audit. la sfârşitul fiecărei zile se poate face o şedinţă de închidere a zilei. Auditorul şef explică metodele folosite în audit.chipa de audit are voie să solicite un însoţitor sau un martor pe perioada desfăşurării auditului. sunt actualizate. # întocmirea rapoartelor de audit de mediu. 1B # . a cărui formă şi conţinut trebuie să asigure o prezentare integrală şi oficială a tuturor constatărilor şi concluziilor auditului. . # vă asiguraţi că sunt identificate şi efectuate monitorizările. în care se poate informa asupra constatărilor realizate ne dând însă informaţii despre neconformităţile sesizate.

+nc5eierea auditului. # susţinerea prin documente a necesităţii acţiunilor corective. Centru neconformităţi se formulează observaţii cu termen de soluţionare de până la un an de zile. e instituie mecanisme funcţionale corespunzătoare care să asigure urmărirea rezultatelor auditului. # neconformităţile. # furnizarea de informaţii conducerii despre eficacitatea şi acurateţea măsurilor de monitorizare a impactului de mediu al organizaţiei. Hedinţa poate dura între '* minute şi o oră. aici trebuie negociate şi decise acţiunile corective. # 1? . nereluând însă tot ce sa notat în raportul de neconformitate. Jinalul ultimei zile de audit. corecţiile şi consemnate în scris. se fac doar trimiteri la acesta. după ce au fost auditate toate procesele de producţie este rezervată discuţiilor cu 2MM. este anunţat 2MM care îşi asumă neconformităţile şi semnează pentru acestea având obligaţia de a le elimina. Crocesul de audit se încheie cu pregătirea şi implementarea unui plan adecvat de acţiuni corective. /n şedinţa de închidere nu se dă raportul de audit sau raportul de neconfirmitate. 2aportul de audit trebuie să cuprindă: # constatările auditului. 4upă această discuţie se adună toată echipa de audit şi se pun de acord asupra neconformităţilor constatate. după caz. 4upă această etapă se intră în şedinţa de închidere unde sunt anunţate public neconformităţileE constatările.situaţia conformării la politica de mediu a organizaţiei şi progresul în domeniul mediului al organizaţiei. # oportunităţi de îmbunătăţire.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful