1. Auditul în cadrul Sistemului de Management de Mediu 1.1.

Generalităţi
Monitoringul efectiv al poluării nu poate fi realizat exclusiv pe soluţii tehnologice, ci trebuie abordat în baza unui sistem de management de mediu, integrat managementului general al întreprinderii. Având în vedere reglementările legislative în domeniul protecţiei mediului şi preocupările populaţiei, agenţilor economici în ceea ce priveşte protecţia mediului şi reducerea poluării în contextul dezvoltării durabile, se poate constata o orientare a preocupărilor companiilor către introducerea istemelor de management de Mediu ! MM". Astfel se creează o structură sistematică de integrare a problematicii de mediu în toate aspectele activităţii unei întreprinderi. copul introducerii unui MM nu constă numai în conformarea cu legislaţia de mediu şi minimizarea riscurilor financiare, ci şi îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu, asigurându#se astfel o bună imagine şi o serie de avanta$e pe piaţa competiţională. %onceptul de MM a fost introdus pentru prima dată în &landa în anul '()*, în prezent acesta fiind adopta în ţările din +estul ,uropei, Asia, -A, %anada, ,uropa %entrală şi de ,st. .niţial, interesul ţărilor era concentrat spre dezvoltarea componentelor legislative şi de reglementare ca şi a structurilor organizatorice care să asigure încadrarea activităţii economice în limitele permise de standardele de mediu. /n aceste condiţii răspunsul industriei era dat ca reacţie la apariţia problemelor, îndeosebi a celor de neconformare cu reglementările existente. .nvestiţiile erau preponderent în soluţii tehnologice de depoluare. 0reptat s#a trecut la integrarea politicii ecologice în politica economică a întreprinderii. /n anul '()1, 2aportul 3rundland al %omisiei Mondiale asupra Mediului şi 4ezvoltării a introdus termenul de dezvoltare durabilă şi a îndemnat industriile să#şi dezvolte sisteme eficiente de management de mediu. 5a 2io de 6aneiro în '((7, a avut loc consfătuirea care a pus bazele planurilor de dezvoltare durabilă. A rezultat consensul global şi anga$amentul politic !Agenda 7'" pentru începerea colaborării între guverne, întreprinderi, organizaţii neguvernamentale, în vederea găsirii soluţiilor pentru rezolvarea problemelor primordiale pentru mediu. %u acest prile$ s#a hotărât ca &rganizaţia .nternaţională pentru tandardizare !. &" să elaboreze o serie de standarde dedicate sistemului de management de mediu. istemul de Management de Mediu ! MM" este definit ca fiind o 8componentă a sistemului general de management ce include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, revizuirea şi menţinerea politicii de mediu9. -n istem de Management de Mediu ! MM" are ca obiectiv principal să a$ute o companie în: # identificarea şi controlul aspectelor de mediu, a impacturilor şi riscurilor relevante din companie; # satisfacerea politicii de mediu a obiectivelor şi ţintelor, inclusiv conformarea cu legislaţia de mediu; # definirea unui set de principii de bază care să orienteze activităţile viitoare vizând responsabilităţile de mediu; # stabilirea unor creşteri ale performanţei de mediu a companiei, pe baza unui bilanţ costuri#beneficii;

'

# # #

determinarea resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor; definirea responsabilităţilor, autorităţii şi a procedurilor care să asigure implicarea fiecărui anga$at al companiei, în reducerea impactului negativ asupra mediului; realizarea unui sistem eficient de comunicare în interiorul companiei şi asigurarea unei instruiri a personalului.

istemul de Management de Mediu ! MM" răspunde abordării cunoscute managementului calităţii şi anume: 8planifică, execută, verifică, îmbunătăţeşte9 !fig. '.'".

Fig. 1.1. Ciclul acţiunilor PEVI specific pentru o activitate socio-economică. istemul de Management de Mediu ! MM" reprezintă un instrument de identificare şi rezolvare a problemelor specifice de mediu care poate fi implementat într#o companie în diferite modalităţi, depinzând de condiţiile specifice. <u există un singur MM aplicabil la toate companiile. %erinţele diferă !variază" în funcţie de necesităţile operaţiilor specifice şi de sistemul de conducere a afacerilor din locul respectiv. %onducerea întreprinderii trebuie să ţină cont de: 8ce dorim să obţinem prin propriul MM=9: # costuri de fabricaţie reduse > eficienţă redusă; # abilitatea de a ne vinde produsele; # alinierea la legislaţia în vigoare; # conformarea la presiunile comunităţii; # evitarea problemelor de mediu la procesele noi; # dezvoltarea de produse noi, acceptate pe scară mai largă; # pregătirea întreprinderii pentru investitori sau pentru oportunităţi de asociere; # răspunsul la cerinţele clienţilor; # certificare conform . & '?@@@; # un mediu mai curat pentru copii.

7

4in punct de vedere a evoluţiei standardelor din domeniul MM sunt de reţinut cele la nivel european ,MA !,nvironment Management and Audit cheme" şi cele la nivel internaţional . & '?@@' şi '(@@'. istemul de management de mediu va diferi în funcţie de tipul, natura, mărimea, complexitatea activităţii, produselor şi serviciilor companiei. ,xistă însă un număr de elemente de bază care se găsesc în comun tuturor MM. Acestea includ: # obţinerea anga$amentului din partea managerului general al companiei privind dorinţa şi spri$inul în implementarea sistemului de management de mediu; # analiza iniţială: stabilirea exactă a poziţiei unde se află compania în relaţie cu mediul. %onstituie baza de pornire în implementarea MM, faţă de care se va $udeca ulterior şi îmbunătăţirea performanţei de mediu; # politica de mediu, de obicei publicată în scris ca declaraţie a politicii de mediu, exprimând anga$amentul managerului general de a se conforma legislaţiei de mediu şi de a urmări îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu. /n felul acesta, se asigură nu numai responsabilitatea pentru implementarea politicii de mediu, dar şi suportul necesar acesteia; # programul de mediu sau planul de acţiune, care pornind de la identificarea aspectelor de mediu şi a impactului asociat acestora, conţine măsurile ce vor fi luate de#a lungul unei perioade de timp. /n fapt, acesta traduce politica de mediu a companiei în obiective şi ţinte, identifică activităţile necesare atingerii acestora, defineşte responsabilităţile anga$aţilor şi resursele financiare corespunzătoare; # structuri şi responsabilităţi: definirea, atribuirea şi comunicarea structurilor, responsabilităţilor şi autorităţii de mediu necesare pentru a implementa MM. %onştientizare, motivare şi furnizare de cunoştinţe corespunzătoare printr#un program de instruire. +a fi desemnat un reprezentant al managementului companiei, responsabil cu activitatea de protecţie a mediului; # integrarea managementului de mediu în managementul general al companiei > include proceduri pentru înglobarea cerinţelor de mediu în toate sectoarele specifice companiei, cum ar fi: aprovizionare, marAeting, cercetare#dezvoltare, serviciu financiar etc. # # # # # # # # Aceste proceduri pot conţine: sistemul de comunicare internă; controlul documentelor; controlul operaţional; evaluarea riscului şi pregătirea planurilor şi procedurilor de urgenţă în vederea asigurării unui răspuns corespunzător în cazul incidentelor neprevăzute şi accidentale; monitoring, măsurători şi proceduri de înregistrare > necesare pentru a înregistra şi evidenţia pe bază de documente, rezultatele acţiunilor întreprinse; acţiuni preventive şi corective > în vederea eliminării cauzelor existente sau potenţiale privind neconformarea cu obiectivele, ţintele stabilite iniţial; auditul sistemului de management de mediu > stabilirea şi menţinerea programelor de auditare a sistemului de management de mediu cu o frecvenţă dictată de natura operaţiilor; analiza managementului de mediu > evaluarea făcută de managerul general asupra tuturor aspectelor semnificative ale MM, pentru a identifica necesitatea unor posibile schimbări in sistem.

B

o elimină posibile conflicte între standardele MM naţionale prin introducerea unui standard internaţional. probleme. o reducerea emisiilor în aer. o asigură o implicare mai mare a anga$aţilor în activitatea întreprinderii. o a$ută în dezvoltarea şi transferul tehnologiilor. sigur şi sănătos.politica – monitorizare . sol. impactului asupra ecosistemelor. apă. # # # ? .Crocesul realizării în practică a îmbunătăţirii continue implică următoarea succesiune a celor patru elemente de bază ale sistemului de management: audit intern . înainte ca acestea să fie descoperite din exterior. pe plan intern. o asigură profit dintr#o ofertă de produse 8verzi9.actualizarea obiectivelor i a ţintelor. o a$ută la reducerea răspunderilor şi riscurilor de mediu. o a$ută accesul la împrumuturi bancare. din punct de vedere al reglementărilor: o demonstrează anga$amentul întreprinderilor faţă de autorităţile guvernamentale. o răspunde cerinţelor potenţiale !naţionale şi internaţionale" ale relaţiilor comerciale.analiză efectuată de conducere . pentru conformare şi îmbunătăţire continuă. 4intre avanta$ele introducerii unui istem de Management de Mediu într#o companie se pot menţiona: # din punct de vedere operaţional: o identifică şi corectează. o reducerea deşeurilor şi ambala$elor. o asigură un program de mediu proactiv. o îmbunătăţeşte competitivitatea pe piaţa internaţională. o oferă avanta$e în relaţiile publice prin posibilitatea comunicării anga$amentului de a asigura un mediu încon$urător curat. # din punct de vedere comercial: o demonstrează beneficiarilor că întreprinderea răspunde exigenţelor de mediu. financiar: o facilitează relaţiile cu companiile de asigurare. din punct de vedere al protecţiei mediului: o reduceri ale consumurilor de materii prime şi energie. o asigură economii financiare prin minimalizarea consumurilor de energie şi materii prime. o satisface criteriile investitorilor. o facilitează obţinerea autorizaţiei de funcţionare. o elimină posibilele costuri determinate de neîncadrarea în standardele naţionale de mediu. zgomotului. o asigură o imagine îmbunătăţită.

distribuţie şi comercializare. "nstrumente ale managementului de mediu -n istem de Management de Mediu în ansamblu trebuie să ofere toate detaliile necesare pentru evaluarea impactului asupra mediului a tuturor proceselor şi procedurilor. "nstrumente pentru analiză i evaluare # # # # # . evaluarea costului total > a$ută la identificarea următoarelor patru tipuri de costuri pentru un produs.!. evaluarea impactului de mediu. cu scopul final al îmbunătăţirii performanţelor de mediu ale întreprinderilor. previziunile strategice. astfel încât să faciliteze: luarea deciziilor. proiectare. aplicat în faza de proiectare cu scopul identificării impactului potenţial. # pentru acţiune. Aceste instrumente sunt structurate astfel încât să îmbunătăţească sistemul de luare a deciziilor. prelucrare. fiind la îndemâna companiilor pentru a fi adoptate şi utilizate în mod voluntar fără presiuni legislative. potenţiale răspunderi !plata unor remedieri în mediu" sau costuri mai puţin tangibile !cum ar fi relaţiile cu publicul. auditul de mediu. până la depozitarea produsului uzat".nstrumentele pentru analiză şi evaluare sunt de tipul următor: metode de comparare a performanţelor de mediu proprii cu realizările de vârf în domeniu. & dată cu evoluţia înregistrată la nivelul managementului de mediu au devenit operaţionale o serie întreagă de instrumente manageriale de protecţie a mediului.le au fost promovate în numeroase ţări. aceste instrumente se împart în trei mari categorii: # pentru analiză şi evaluare. # pentru comunicare. fără efecte negative asupra mediului. analiza cost # beneficiu. o bună imagine etc. costuri ascunse !monitoring. evaluarea tehnologică > stabileşte efectele potenţiale ale unei noi tehnologii înainte de implementarea sa.1. metoda prin care sunt evaluate consumurile de energie şi materii prime pe de o parte şi impactul asupra mediului. proces sau proiect: costuri directe. utilizarea. .1. reciclarea. /ntr#o clasificare generală. folosit pentru a verifica conformarea cu legislaţia specifică şi de a evalua practicile şi procedurile de mediu. 1. evaluarea riscului asupra mediului şi a sănătăţii umane este realizată cu scopul stabilirii unor măsuri de prevenire a apariţiei unor incidente. evaluarea cheltuielilor pentru protecţia mediului !contabilitate de mediu". utilă în ierarhizarea alternativelor de control a proceselor de poluare.". pe de altă parte. evaluare ciclului de viaţă. conceptele de dezvoltare. conformare". ambalare. prelucrarea.!. # # # # * . în fazele reprezentative ale desfăşurării proceselor pentru obţinerea unui produs şi ale utilizării lui !începând cu extracţia materiilor prime. transportul. evaluarea iniţială a calităţii mediului !diagnoză" se realizează pentru a stabili punctul de plecare într#o acţiune ecologică. de informare a managerilor şi a altor categorii de personal. accidente.

în acest sens alocarea optimă a resurselor pentru mediu reclamă utilizarea cantităţii optime a fiecărei resurse comparativ cu preţurile altor factori economici de producţie.!. al căror scop este de atingere a obiectivelor de mediu cu costuri cât mai mici. . termen care descrie o procedură devenită oficială în multe ţări.voluţia conceptelor privind problematica mediului impune şi o evoluţie a standardelor . practicile. incluzând conformarea cu întreaga legislaţie de mediu specifică întreprinderii. # rapoarte interne pentru evidenţa MM. D .#. care stabileşte structura organizatorică. pârghii economice.# indicatorii dezvoltării durabile > diferiţi de indicatorii economici convenţionali şi care integrează aspectele de mediu în aprecierea progresului economic. reprezintă obiectivele şi principiile ce stau la baza acţiunilor de protecţie a mediului. o planul de acţiune şi demararea introducerii MM. # # 1. & '?@@@. pentru a implementa politica de mediu a întreprinderii. mediului. . sunt incluse: # rapoarte anuale. procesele şi resursele. politica de mediu. în general realizate pentru a transforma poziţiile de confruntare.!. management total al calităţii şi mediului a fost acceptat ca un instrument vizând îmbunătăţirea performanţelor întregii activităţi incluzând şi managementul de mediu. "nstrumente de comunicare /n categoria instrumentelor de comunicare în interiorul întreprinderii şi în afara ei. dependenţă şi izolare în înţelegeri mutuale precum şi interdependenţa acceptată. %a o exemplificare a acestei tendinţe o reprezintă standardul . parteneriat în favoarea protecţiei mediului. conform căreia un produs cu un nivel acceptabil de impact asupra mediului poate primi o etichetă ecologică.!. responsabilităţile. pentru clienţi sau pentru proprii anga$aţi. protecţiei sănătăţii şi a riscului. o identificarea celor mai importante efecte de mediu. . 1.tapele ce trebuie parcurse pentru a se atinge un sistem de management de mediu eficient sunt: # C # plan > planificare: o definirea politicii de mediu. înţelegeri voluntare > focalizate pe atingerea unor obiective de mediu dincolo de cerinţele legii. & '(@'' care abordează în comun problema auditului calităţii şi mediului. "nstrumente pentru acţiune # # # # # /n categoria acestor tipuri de instrumente sunt incluse: sistem de management de mediu. eco # marcarea !eco # eticheta".xistă o tendinţă de abordare integrată a sistemelor de management a calităţii. # informaţii pentru mass#media. procedurile.

M. # auditul de mediu ! . o declaraţia de mediu. # acţiuni în situaţii de urgenţă. A > act > ameliorare: o un ciclu de ameliorare E îmbunătăţire continuă. definirea obiectivelor de atins. documentarea si implementarea . şi a structurii funcţionale implicate. # stabilirea şi implementarea programului de management de mediu. o comunicare. capacitate de răspuns. sensibilizare şi competenţă.M. # monitorizare şi măsurare. o formare. o înregistrări. # analiza efectuată de conducere. o neconformitate.M. # îmbunătăţirea continuă a performanţei globale de mediu. Stadiile implementării unui sistem de management de mediu . # acţiuni corective şi preventive. o gestionarea documentaţiei. o documentaţia MM. # emiterea formei finale a politicii de mediu. o supraveghere şi măsurare continuă. # realizarea unei analize iniţiale de mediu şi stabilirea: aspectelor semnificative si impacturilor de mediu. # controlul operaţional al aspectelor semnificative de mediu.M. # # 4# do > acţiune: o introducerea MM > ului. % > checA > controlare: o control intern. o prevenirea şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă. acţiuni de corectare şi prevenire. # definirea obiectivelor generale Especifice şi a ţintelor de mediu. # stabilirea scopului . 1 .M. o gestionarea funcţionării.. o auditul MM. o structura organizatorică şi responsabilitate.". definirea programului de management de mediu.M. o verificare şi certificare. # stabilirea.o o o # cerinţele legale.mplementarea unui sistem de management de mediu presupune parcurgerea următoarelor stadii de lucru: # conştientizarea şi anga$area conducerii. o verificarea direcţiunii.

implementată. # prevenirea sau diminuarea riscurilor de emitere a substanţelor poluante şi de risipire a energiei în caz de accident. să fie documentată. # # # # # # Politica de mediu !anexa '".7": ) . să includă un anga$ament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării. care descrie măsurile care se vor lua în vederea protecţiei mediului încon$urător. # colaborarea cu autorităţile în vederea minimalizării riscurilor şi accidentelor de mediu. dimensiunilor şi impactului asupra mediului al activităţii. # sensibilizarea şi eco#conştientizarea anga$aţilor. Colitica de mediu trebuie să: corespundă naturii.Definirea politicii de mediu. produsele şi serviciile. 7. să includă un anga$ament de conformitate cu legislaţia şi cu reglementările de mediu aplicabile. precum şi cu alte cerinţe pe care organizaţia le#a adoptat. făcut de companie. Analiza preliminară este obligatorie. prevenirea şi eliminarea poluării mediului. # informarea completă a publicului larg şi un dialog deschis despre impactul pe care întreprinderea îl are asupra mediului. # evaluarea şi rezultatele anchetelor. implementează şi menţine proceduri referitoare la aspectele de mediu !anexele 7. să fie disponibilă pentru public. # informarea clienţilor despre pericolele pe care produsele şi serviciile le reprezintă faţă de mediu. # luarea de măsuri pentru diminuarea. # reclamaţii din partea populaţiei din zonă privind poluarea mediului de către întreprindere. Analiza trebuie să examineze următoarele probleme: # impactul ma$or pe care îl au activităţile. # toate practicile şi procedurile existente în materie de management de mediu. 7. # obligarea furnizorilor şi subcontractanţilor să respecte normele şi prevederile de mediu aplicate în cadrul întreprinderii. accidentelor din trecut. să ofere cadrul pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor generale şi obiectivelor specifice de mediu. &rganizaţia stabileşte. produselor sau serviciilor organizaţiei. un document public. # realizarea sistematică a obiectivelor de mediu.'. ea poate constitui pilonul de bază al MM. cu a$utorul unor tehnici adecvate. # compararea regulată a programului de acţiune de mediu cu politica de mediu. menţinută şi comunicată întregului personal. # cerinţele şi prevederile legale din domeniu. Acest anga$ament emis de conducerea întreprinderii trebuie să se bazeze pe următoarele aspecte: # examinarea şi supravegherea activităţii întreprinderii dumneavoastră şi analiza punctelor critice pentru mediu. nali!a "ntreprinderii #i identificarea aspectelor activităţilor care au impact asupra mediului. Coate constitui baza elaborării programului de mediu şi definirii obiectivelor de mediu. # evaluarea preliminară a impactului pe care activităţile şi produsele noi o vor avea asupra mediului.

7. epuizarea unei resurse naturale. # impactul se referă la modificarea ce se poate produce asupra mediului ca rezultat al unui anumit aspect. ursa !activitate. . produs sau serviciu" 0ransport de carburanţi %urăţătorie chimica !serviciu" Croiectarea unui automobil !produs" Aspecte de mediu Aspect de mediu curgeri accidentale . &biectivele şi planul MM#ului ( . .7". e vor stabili şi menţine obiective generale şi specifice de mediu documentate la fiecare nivel şi funcţie relevantă. va stabili modul în care se va face evaluarea impactului produs de aspectele de mediu identificate. care face posibilă atingerea obiectivelor prin date concrete şi o încadrare strictă în timp.' sunt prezentate câteva exemple de aspecte de mediu. o emisie. prevederile legale şi de reglementare. # impact nesemnificativ. &biectivele de mediu derivă din politica de mediu. crt. B. /n tabelul '.1 <r. şi se explică prin faptul că: # aspectul de mediu se referă la un element al activităţii. '. B. produsului sau serviciului unei organizaţii care ar putea avea un impact benefic sau nociv asupra mediului.vacuare de ape uzate %reşterea randamentelor Escăderea consumului de carburant . trebuie să asigure că aspectele semnificative de mediu sunt luate în considerare la stabilirea. 2elaţia dintre aspectul de mediu şi impact este o relaţie de tip cauză > efect. aspectele semnificative sunt luate în considerarea la stabilirea obiectivelor de mediu.xemplu: poluarea sau contaminarea apei. &rganizaţia trebuie să documenteze şi să actualizeze aceste informaţii.xemplu: o deversare. /n cazul nerespectării legilor. Acestea trebuie corelate cu politica de mediu. un consum sau o reutilizare a unui material. 5a stabilirea obiectivelor se ia în consideraţie politica de mediu. Clanul de activitate de mediu este o metodă bine definită. implementarea şi menţinerea MM.mpact de mediu asociat Coluarea soluluiE apei freatice Coluarea apei %onservarea resurselor naturale Crocedura privind evaluarea impactului !anexa B. aspectele de mediu semnificative precum şi punctele de vedere ale părţilor interesate. !vezi procedura specifică" şi stabilirea acelor aspecte de mediu care au: # impact semnificativ. -n MM poate fi foarte util în respectarea legislaţiei din domeniu. Prevederi legale #i alte cerinţe !anexa ?". B. trebuie întreprinse acţiuni de corectare.'. $abelul 1. fiind necesară urmărirea modificărilor survenite.# # procedura pentru identificarea aspectelor de mediu care au sau pot avea impact semnificativ.

# reducerea sau eliminarea emisiilor poluante. implementează şi menţin unul sau mai multe programe. # # # %&emple' o$iectiv general% reducerea consumului de energie necesară în fabricaţia produsului F. numărul de reclamaţii. &biectivele pot include anga$amente de genul: # reducerea deşeurilor şi a utilizării resurselor. cuantificate şi conţin date limită. o$iectiv specific% scăderea cu zece procente a consumului de energie necesară în fabricaţia produsului F. # punctele de vedere ale părţilor implicate. comerciale şi operaţionale. indicator% cantitatea de combustibil şi de electricitate utilizată pe unitatea de produs F. Centru atingerea lor. cantitatea de emisii !%&7".le trebuie să reflecte politica de mediu a întreprinderii concentrându#se pe prevenirea poluării. cantitatea de deşeuri produse. Cb". care să includă: # desemnarea responsabilităţilor. se stabilesc. G%. 5a stabilirea obiectivelor generale. # mi$loace şi termene de realizare. abateri de la limite". # reproiectarea produselor în vederea minimizării impactului asupra mediului în procesul de producţie. în perioada de exploatare şi la eliminare. îmbunătăţesc cu adevărat performanţa de mediu a întreprinderii. '@ . investiţii în protecţia mediului. numărul accidentelor de mediu !ex. anga$aţii sunt ţinuţi la curent în mod regulat despre stadiul de desfăşurare. eficienţa utilizării acestora. %&. # promovarea mediului şi sensibilizarea anga$aţilor şi a comunităţii din $ur. # # # # # # # # # # # # # # # %aracteristicile obiectivelor şi a ţelurilor: sunt documentate la toate nivelurile relevante.ndicatorii performanţei de mediu pot fi: cantitatea de materii prime sau energie utilizată. dega$ări neintenţionate". .trebuie scrise. &F. . în cazul realizării lor. cantităţi ale unor poluanţi specifici !<&F. măsurabile când este posibil. # aspectele semnificative de mediu. reactualizate şi comunicate celor interesaţi în mod regulat. obiectivelor specifice şi programelor trebuie să se ia în considerare: # prevederile legale şi alte cerinţe pe care organizaţia le#a adoptat. sunt trecute pe hârtie. formularea lor este clară şi nu poate fi interpretată. procent de deşeuri sau ambala$e reciclate. raportată la cantitatea de produs finit. # opţiunile tehnologice. # cerinţele financiare. numărul incidentelor de mediu !ex. sunt în concordanţă cu principalele impacturi asupra mediului ale activităţii.

&esurse. responsabilităţile şi autoritatea pentru: # a asigura că cerinţele referitoare la MM sunt stabilite. # impacturile semnificative asupra mediului. instruire #i con#tienti!are . 4efinirea documentelor şi comunicarea atribuţiilor. atri$uţii. # introducerea unor procedee noi de producţie.nstruire pentru %onducerea la &bţinerea '' copul anga$amentului. responsabilităţilor şi autorităţilor privind funcţionarea MM. /n cadrul MM#ului trebuiesc evaluate nevoile iar după aceea să organizăm trening#uri având în vedere următoarele: # persoanele implicate în sistemul de management. Centru aceasta este nevoie de informaţii. # legislaţia din domeniu. . reale sau posibile ale activităţilor lor. # calificări specializate. cerinţele MM. &rganizaţia trebuie să asigure instruire sau să întreprindă alte activităţi pentru a satisface aceste necesităţi şi trebuie păstrate înregistrări în acest sens. # atribuţiile şi responsabilităţile ce le revin în realizarea conformităţii cu politica de mediu. implementate şi menţinute. inclusiv cu cerinţe referitoare pentru pregătirea situaţiilor de urgenţă şi a capacităţii de răspuns. procedurile. îşi modifică comportamentul şi spri$ină dezvoltarea întreprinderii. # a raporta conducerii la cel mai înalt nivel performanţele MM pentru analizare şi ca bază pentru îmbunătăţirea acestuia. 0ip de instruire %ui i se crt. # introducerea unor noi produse tehnice. activitatea fiecărui anga$at poate contribui în mod pozitiv la eco# conştientizarea întreprinderii dacă propune inovaţii tehnice. trening#uri şi însuşirea de noi abilităţi. Competenţă. # resurse tehnologice şi financiare. $abelul 1. cu procedurile şi cerinţele MM. Asigurarea resurselor necesare pentru implementarea şi controlul MM include: # resurse umane. # consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile operaţionale specificate.Implementare #i funcţionare. responsa$ilităţi #i autorităţi. # schimbarea posturilor de muncă. . să implementeze şi să menţină proceduri de conştientizare a personalului care îndeplineşte sarcini pentru ea sau în numele ei cu privire la: # importanţa conformităţii cu politica de mediu. 4e asemenea trebuie să stabilească. . # anga$aţii a căror activitate are un impact semnificativ asupra mediului !în tabelul '. sosirea unor noi anga$aţi. # accidentele şi incidentele.!.7 sunt prezentate exemple de tipuri de instruire". $ipuri de instruiri <r. adresează '. <umirea unui reprezentant care în afara altor responsabilităţi să aibă definite atribuţiile.ndiferent de dimensiunea întreprinderii şi de domeniul de activitate.

procedurile. Croceduri specifice. # consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile operaţionale specificate. # impacturile semnificative asupra mediului. cercetare.M. documentaţia este mai redusă dar eficientă.. 5a întreprinderile mici.nstruire pentru conştientizarea fiecărui anga$at privind impactul activităţii fiecăruia asupra mediului 0rebuie să se stabilească şi să se menţină proceduri pentru ca tot personalul să fie conştientizat de !anexele *. %omunicarea !anexa D".7": # importanţa conformităţii cu politica de mediu. Atenţionare' personalul care îndepline te sarcini ce pot avea impacturi semnificative asupra mediului trebuie să aibă competenţa necesară. /mbunătăţirea competenţelor Anga$aţii cu responsabilităţi în domeniul mediului Anga$aţii ale căror acţiuni pot afecta conformitatea stabilirea şi alinierea la politica de mediu a organizaţiei.M. cu procedurile şi cerinţele . conştientizarea importanţei cel mai înalt strategice a managementului nivel de mediu. # atribuţiile şi responsabilităţile lor în realizarea conformităţii cu politica de mediu. iar la o întreprindere mare este adecvată şi ordonată.M. reale sau posibile. preferabil sub formă electronică. ?. *. ale activităţilor lor. este necesară ca: # să se stabilească şi să se menţină proceduri referitoare la aspectele de mediu şi la . . inclusiv cu cerinţele referitoare la pregătirea situaţiilor de urgenţă şi a capacităţii de răspuns. cerinţele .M. # 4ocumentaţia conţine: o copie scrisă a politicii de mediu. . B. &bţinerea anga$amentului privind politica şi obiectivele de mediu ale organizaţiei şi insuflarea unui sentiment de responsabilitate individuală.'. Asigurarea conformităţii cu cerinţele interne şi de reglementare. . '7 .. o primirea. *. Comunicarea. inginerie.7.M.ste dovada performanţei MM. 4ocumentaţia este considerată memoria internă a întreprinderii. /mbunătăţirea performanţei în domenii specifice ale organizaţiei.nstruire pentru 0oţi anga$aţii conştientizare privind problemele de mediu în general. dezvoltare. # să se aibă în vedere procesul de comunicare externă privind aspectele semnificative de mediu şi deciziile luate. pentru: o comunicarea internă între diferite niveluri şi funcţii. documentarea şi transmiterea răspunsurilor corespunzătore la solicitările pertinente ale părţilor interesate din exterior. de exemplu: exploatare. operaţionale.M. planuri.

trebuie să se ia în considerare toate activităţile care pot contribui la producerea unui impact semnificativ de mediu: # proiectare şi cercetare # dezvoltare. 5a elaborarea procedurilor de control operaţional.# # registrul factorilor şi impacturilor de mediu. Crocedurile relevante ale .M.. # versiunile curente ale documentelor sunt disponibile. # indicarea accesul la documentaţia conexă. revizuite dacă este necesar şi aprobate înainte de difuzare. # documentele pot fi identificate după numele organizaţiei. programul de management de mediu şi definiţia responsabilităţilor sistemului. construirea sau modificarea clădirilor sau instalaţiilor 'B . # achiziţia. # manipulare şi depozitare materii prime şi produse. %ei în cauză trebuie să ştie tot ce este disponibil şi important la un moment dat. stabileşte şi menţine informaţiile pe suport de hârtie sau electronic.M. # documentele sunt analizate periodic. # procese de producţie şi întreţinere. nefolositoare trebuie să fie şterse din când în când pentru a menţine flexibilitatea sistemului.M. # transport. Hi cere: # să se planifice aceste activităţi. Actualizarea documentelor creşte credibilitatea sistemului de management drept pentru care trebuie menţinut un control al documentelor: # documentele trebuie datate. organizate şi păstrate o perioadă de timp specificată. # aprovizionare şi contractare. a departamentului. prin: o stabilirea şi menţinerea de proceduri documentate. # service pentru clienţi. # laboratoare. care se referă la aspectele de mediu semnificative asociate produselorEserviciilor realizate de organizaţie. 4ocumentaţia .M. # documentele necorespunzătoare sunt retrase prompt din toate punctele de utilizare. Asigură ca toată lumea să folosească aceleaşi instrucţiuni de muncă. uşor de identificat. să fie comunicate beneficiarului acestora. a activităţi. o stipularea în proceduri a criteriilor de operare. iar datele vechi. şi interacţiunea lor.M.M. pentru a putea limita şi controla impactul activităţii respective asupra mediului. câteva instrucţiuni de muncă şi procedee care clarifică cele mai importante aspecte ale managementului de mediu. pentru a se asigura că acestea se realizează în condiţii specificate. inclusiv activitatea de întreţinere. %ontrolul operaţional identifică activităţile asociate aspectelor de mediu semnificative. pentru : # descrierea elementelor esenţiale ale . Controlul documentelor !anexa 1".

# stabileşte un sistem de supraveghere al îmbunătăţirii continue a managementului. # permite un control permanent al consumului resurselor.. # prevenirea accidentelor !separarea produselor periculoase etc.9. # planuri şi proceduri de urgenţă pentru situaţia 8ce se întâmplă dacă totuşi . defineşte indicatorii simpli de performanţa ca de exemplu: o consumul de apăE Ag de produs. # teste periodice pentru buna funcţionare a planurilor şi procedurilor !exemplu: simularea de incendiu". reciclare. o dezvoltarea filierelor de refolosire.7. o costul de energie E Ag de produs finit sau E o oră de producţie. în procesul de mediu şi măsoară costurile şi economisirile efectuate de pe urma dezvoltării managementului eco#conştient.. atunci când acest lucru este posibil. cum ar fi pornirea sau oprirea instalaţiilor. Crogramul de prevenire a accidentelor se bazează pe: # identificarea accidentelor şi a situaţiilor posibile. Prevenirea accidentelor #i a situaţiilor de risc 'urgenţă(. sănătăţii şi averii anga$aţilor şi a celor din $ur.Aceste proceduri trebuie să ţină seama şi de situaţiile anormale de operare. ). o despre consumul de energie. pentru a preveni şi a reduce impactul asupra mediului care poate fi asociat acestora !anexele ). o statisticile oficiale. # implică profesionişti din domeniul economic..B. # trebuie să se testeze periodic astfel de proceduri. ). # compară performanţa de mediu a întreprinderii şi nivelul managementului eco#conştient a anilor care urmează. o deşeuri periculoase E oră de producţie. o introducerea taxelor de mediu. în special după producerea accidentelor sau apariţia unor situaţii de urgenţă. )onitori!are #i măsurare !anexa (".".'.ste necesară pentru feedbacA la realizarea obiectivelor şi ţelurilor dar mai are şi alte roluri: # furnizează date recente pentru declaraţia de venit: o despre ambalare. pentru evitarea incidentelor ecologice ce pot apare. ). tabilirea şi menţinerea unor proceduri pentru a identifica posibilele accidente şi situaţii de urgenţă şi a răspunde unor astfel de situaţii. -n accident sau o situaţie de risc provoacă daune mediului. .?": # aceste proceduri trebuiesc revizuite. # informează în mod adecvat anga$aţii despre diferite tipuri de materiale prime şi impactul lor asupra mediului. # incidente anterioare. ). Coate avea repercursiuni economice importante asupra întreprinderii. o despre deşeuri. financiar. # testează efectele numerice ale utilizării diferitelor scenarii: o înlocuirea produselor şi procedeelor. o deşeuri periculoase E Ag de produs. '? .

# # # . 4acă evităm o problemă înainte ca ea să se întâmple. 4ocumentaţia este singura dovadă care demonstrează iniţiativele pentru introducerea sistemului de management eco#conştient. deşeuri şi despre eforturile depuse pentru aplicarea sistemului de management eco#conştient.7". pentru a demonstra conformitatea. # orice acţiune corectivăEpreventivă întreprinsă. 0rebuie stabilite şi menţinute proceduri de identificare. păstrare şi eliminare a înregistrărilor referitoare la mediu. acţiune corectivă: organizarea schimbării tuturor geamurilor sparte din societate. Centru stabilirea neconformităţilor. să permită regăsirea informaţiilor privind activitatea. '* . # încercaţi o altă soluţie !acţiune de corectare". schimbarea locului de $oacă etc. . # păstrate pe o perioadă stabilită şi înregistrată. %e se poate face când apare o problemă= # examinaţi problema. identificabile. Controlul "nregistrărilor !anexa ''". produsul sau serviciul implicat. & acţiune de corectare este un răspuns rapid şi adecvat la o problemă. # să fie păstrate şi menţinute încât să poată fi regăsite cu uşurinţă. '@. Aceste date trebuie catalogate în scris. # orice modificări ale procedurilor rezultate din acţiunile corective E preventive trebuie păstrate." sau o problemă de management !o supraveghere prea le$eră. acţiune preventivă: analizarea cauzelor care au dus la spargerea geamurilor şi înlăturarea cauzelor din toată societatea !montarea de grila$e la ferestre. prote$ate împotriva oricărui risc de deteriorare sau pierdere. trebuie adaptată importanţei problemei şi să fie proporţională cu impactul propus.'. descoperit în cadrul acţiunii de verificare.xemple de însemnări: # registrul anual de deşeuri. care atenuează efectele negative şi previne reproducerea problemei. defectarea unui mecanism etc. <econformarea !când ceva nu funcţionează conform cerinţelor" poate fi rezultatul unei probleme tehnice ! fisurarea unui recipient. acţiuni de corectare şi prevenire se cere: # stabilirea şi menţinerea de proceduri pentru definirea responsabilităţilor autorităţii. # identificaţi cauzele. '@.xemple: corecţie: înlocuirea unui geam spart. atunci putem vorbi de acţiune preventivă. analizarea şi tratarea neconformităţilor. acţiuni de corectare #i prevenire. care necesită fonduri mai mari şi un timp mai mare. +a trebui strânsă o cantitate mare de date despre consumul de energie. să fie precise şi să poată fi înţelese de toată lumea.". lipsa sau ineficienţa unui program de training etc.*econformare. adoptarea unor măsuri în vederea reducerii oricărui impact produs !anexele '@. 0rebuie: # să fie lizibile. # supravegheaţi în continuu perimetrul.".

. reclamaţii primite din exterior. Auditul determină dacă . Auditul impune realizarea şi menţinerea de programe şi proceduri pentru realizarea periodică a auditurilor . # sarcinile şi responsabilităţile sunt bine definite şi adecvate. # dezvoltarea tehnologică a depăşit oare sistemul dumneavoastră de management de mediu.M. Auditul sistemic este necesar pentru evaluarea periodică a situaţiei şi pentru îmbunătăţirea performanţei de mediu. pentru a se asigura că acesta este în permanenţă corespunzător. Cunctele care trebuie abordate sunt următoarele: # verificarea îndeplinirii scopurilor şi ţelurile propuse. caietul cu evidenţa consumului de energie. Activitatea de auditare trebuie făcută de o persoană independentă. Auditul constă într#o evaluare periodică a bunei funcţionări a MM#ului şi performanţei de mediu a întreprinderii. ca urmare a rezultatelor auditurilor. întreprinderea poate stabili. prevenirii problemelor. analiza trebuie să abordeze eventualele necesităţi de schimbare a politicii de mediu. la intervale prestabilite. & cel puţin o dată pe an trebuie ţinută o şedinţă pentru dezbaterea rezultatelor auditului intern. calităţii apei etc. documentele care atestă terminarea unor cursuri de perfecţionare. a fumului. apă şi utilizarea produselor. incluzând cerinţele standardului internaţional. # este implementat corespunzător şi menţinut. capabilă să dezvolte o atitudine critică. /ntâlnirea directorilor > şedinţa consiliului de conducere. %onform standardului .M.MA .M.M.: # este conform dispoziţiilor convenite pentru managementul de mediu. # resursele sunt utilizate raţional şi eficient.M. daca sistemul funcţionează corect sau nu.M. rapoarte despre incidente. # furnizează conducerii informaţii referitoare la rezultatele auditurilor. adecvat şi eficient. & '?@@' sau cu cerinţele . modificărilor circumstanţelor şi în cadrul anga$amentului de îmbunătăţire continuă. a obiectivelor şi a altor elemente ale . măsuri luate în vederea corectării. %u a$utorul auditului intern.M..# # # # # # # # # documente de calibrare a aparatelor. Crintre sarcinile lui se mai numără şi stabilirea gradului de conformare a MM cu standardele . 'D . # # # Analiza efectuată de conducere: conducerea de la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze .M. # politica de mediu adoptată este valabilă. rezultatele analizelor apei reziduale. +m$unătăţire continuă. <ucleul documentelor legate de sistemul de management eco#conştient îl constituie: observaţiile anga$aţilor cu privire la problemele legate de sistem. accidente şi reclamaţii. analiza trebuie să fie documentată. Ce de altă parte. auditul extern efectuat de un auditor extern independent este necesar pentru obţinerea unei atestări. 2ezultatele auditului intern sunt evaluate de conducerea întreprinderii. uditul sistemului de management de mediu. care poate să observe funcţionarea sistemului din exterior.. rezumatul auditului intern şi a observaţiilor din partea conducerii.

evaluarea conformării 'ane-a 1. că o declaraţie de acest gen va apărea mai puţin autentică pentru cei din exterior. planuri de acţiune şi de urgenţă. & '?@@'9. Astfel. descrierea scurtă a activităţilor şi impactul ma$or pe care aceste activităţi le au asupra mediului. 4acă se doreşte confirmarea cerinţelor .. tandardul . trebuie anga$aţi auditori şi agenţi acreditaţi. indic folosiţi pentru măsurarea performanţei de mediu. dar în cadrul întreprinderii poate avea un efect pozitiv. 4ocumentaţia istemului de Management de Mediu poate fi integrată în documentaţia altor sisteme şi cuprinde: politica de mediu. <u există cerinţă specificată pentru un manual de istem de Management de Mediu. &aportul pu$lic de mediu. Coate furniza informaţii despre dezvoltarea durabilă. autorităţi. 0rebuie să fie public şi accesibil tuturor. instrucţiuni de lucru. anga$aţi. mass media etc.(-. # atestarea de către o organizaţie independentă este cea mai raţională şi mai populară metodă. & (@@@ şi . 2aportul este făcut pentru cei care sunt interesaţi de performanţa de mediu a întreprinderii: clienţi. concurenţi. !.sau de mediu eriile de standarde . # se poate apela la câţiva clienţi sau chiar la furnizori mai importanţi. organizaţii neguvernamentale. 2aportul trebuie să conţină politica de mediu a întreprinderii.# mai există posibilităţi pentru îmbunătăţirea continuă. proprietari. sănătatea şi siguranţa la locul de muncă. grupuri de presiune. care poate fi dovedit şi de către un partener. Verificare #i atestare . 4ocumentele şi informaţiile istemului de Management de Mediu sunt stabilite şi menţinute pe hârtie sau suport electronic. & oferă trei posibilităţi: # emiterea unei declaraţii după cum urmează: 8/ntreprinderea noastră dispune de un sistem de management de mediu care corespunde standardelor . Coate conţine rapoarte despre consumul de materiale şi energie. Mai mult ca sigur.MA . & '?@@' sau cerinţelor . %ând un sistem corespunde standardului . standarde de proces. proceduri. "S( 1)*11 – g+id pentru auditarea sistemelor de management al calităţii i. să facă o vizită la companie şi să efectueze un audit autorizat. vecini. putem opta pentru o verificare din exterior şi atestare. organigrama societăţii. despre etică şi alte subiecte de interes comun. care se bucură de recunoaştere şi din partea pieţei şi din punctul de vedere al comunicării către exterior. înregistrări. fişe de proces. prescripţii energetice. 2aportul sau declaraţia de mediu este vitrina sistemului de management de mediu. & '?@@@ subliniază importanţa auditurilor ca un instrument de management pentru monitorizarea şi verificarea implementării eficace a politicii organizaţiei referitoare la calitate şiEsau mediu. instituţii financiare. cercetători.MA . se poate demonstra partenerilor şi furnizorilor existenţa unui sistem de management de mediu. '1 .

proceduri sau cerinţe. # competenţă > aptitudini personale demonstrate şi capacitate demonstrată de a aplica cunoştinţe şi abilităţi. organizaţii care implementează sisteme de management de calitate şiEsau de mediu din motive contractuale şi organizaţii implicate în certificarea. # activităţi de audit. instruirea auditorilor. # dovezi de audit > înregistrări. # domeniul auditului > amploarea şi limitele unui audit. contractuale sau acordate prin reglementări. # auditor > persoană care are competenţa de a efectua un audit. !. -rincipii de auditare ') . Centru înţelegerea cât mai exactă a acestui standard se impune cunoaştere următorilor termeni şi definiţii: # audit > proces sistematic. independent şi documentat în scopul obţinerii de dovezi de audit şi evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit. # principii de auditare.1. # conducerea unui program de audit.Acest standard internaţional furnizează îndrumări pentru managementul programelor de audit. # expert tehnic > persoană care furnizează echipei de audit cunoştinţe specifice sau experienţă profesională specifică. # referinţe normative. # echipa de audit > unul sau mai mulţi auditori care efectuează un audit susţinut dacă este necesar de experţi tehnici. # clientul auditului > organizaţie sau o persoană care solicită un audit. # auditat > organizaţie care este auditată. desfăşurarea auditurilor interne sau externe a sistemelor de management al calităţii şiE sau de mediu. declaraţii despre fapte sau alte informaţii care sunt relevante în raport cu criteriile de audit şi verificabile. # plan de audit > descriere a activităţilor şi a acordurilor pentru un audit. precum şi referitoare la competenţa şi evaluarea auditorilor. # competenţa şi evaluarea auditorilor. %lientul poate fi auditatul sau orice altă persoană care are drepturi. # termeni şi definiţii. # program de audit > ansamblu de unu sau mai multe audituri planificate pe un anumit interval de timp şi orientate spre un anumit scop. în acreditarea sau în standardizarea în domeniul evaluării conformităţii. înregistrarea sistemelor de management. în certificarea. auditori. /n cuprinsul acestui standard găsim: # domeniu de aplicare. de a solicita un audit. # constatări de audit > rezultatele evaluării dovezilor de audit colectate în raport cu criteriile de audit. # concluziile auditului > rezultat al unui audit furnizat de echipa de audit după luarea în considerare a obiectivelor de audit şi a tuturor constatărilor de audit. Crezentul standard poate fi aplicat de un spectru larg de utilizatori. # criterii de audit > ansamblu de politici.

Managementul la cel mai înalt nivel al organizaţiei ar trebui să acorde autoritatea pentru conducerea programului de audit. -n factor important este să aibă competenţa necesară. încrederea. integritatea. # responsabilitate profesională > aplicarea perseverenţei şi a $udecăţii în auditare. Crincipiile ce se referă la auditori sunt: # comportament etic > baza profesionalismului. Auditorii menţin o gândire obiectivă pe întreg parcursul procesului de audit pentru a se asigura că se bazează numai pe dovezi în stabilirea constatărilor şi a concluziilor auditului. !.!. 4ovada auditului este verificabilă. din moment ce un audit este desfăşurat într#o perioadă limitată de timp şi cu resurse limitate. # prezentare corectă > obligaţia de a raporta cu sinceritate şi acurateţe activităţile de audit. # să identifice resursele necesare şi să se asigure că sunt furnizate. care furnizează informaţii pe baza cărora o organizaţie poate acţiona pentru a#ţi îmbunătăţi performanţa. # independenţa > baza pentru imparţialitatea auditului şi obiectivitatea concluziilor auditului. & organizaţie poate stabili mai mult de un program de audit. -rmătoarele principii se referă la audit care este prin definiţie independent şi sistematic. Acestea fac din audit un instrument eficace şi de încredere în susţinerea politicilor managementului şi controalelor efectuate de management. # abordarea bazată pe dovezi > metoda raţională prin care într#un proces sistematic de audit se a$unge la concluzii credibile şi reproductibile. &bstacolele semnificative întâlnite pe parcursul auditului şi opiniile divergente nerezolvate dintre echipa de audit şi auditat sunt raportate. Aderarea la aceste principii este o condiţie prealabilă pentru a furniza concluzii ale auditului care să fie relevante şi suficiente precum şi pentru a da posibilitatea ca auditorii care lucrează independent unul de altul să a$ungă la concluzii similare. natura şi complexitatea organizaţiei care urmează a fi auditată. să implementeze. e bazează pe eşantioane ale informaţiei disponibile. să monitorizeze. %ei responsabili de conducerea programului de audit ar trebui: # să stabilească. '( . . precum şi pentru furnizarea resurselor pentru desfăşurarea eficace şi eficientă a acestora în cadrul intervalului de timp specificat. în circumstanţe similare. confidenţialitatea şi discreţia sunt esenţiale pentru auditare. Auditorii acţionează cu gri$ă în concordanţă cu importanţa sarcinii pe care o efectuează şi cu încrederea acordată de către clienţii auditului şi de alte părţi interesate.Auditarea este caracterizată de faptul că se bazează pe un număr de principii. -n program de audit include de asemenea toate activităţile necesare pentru planificarea şi organizarea tipurilor şi numărului de audituri. Aceste audituri pot avea o diversitate de obiective şi pot de asemenea să includă audituri comune sau combinate . Auditorii sunt independenţi de activitatea pe care o auditează şi nu sunt supuşi nici unor influenţe şi conflicte de interese. -tilizarea corespunzătoare a eşantionării este strâns legată de încrederea care poate fi acordată concluziilor auditului. să analizeze şi să îmbunătăţească programul de audit.onducerea unui program de audit -n program de audit poate include unul sau mai multe audituri în funcţie de mărimea.

audituri de certificareE înregistrare şi supraveghere desfăşurate de un organism certificareE înregistrare de terţă parte pentru un sistem de management de mediu în cadrul perioadei de timp.mplementarea programului de audit programarea auditurilor evaluarea auditorilor selectarea echipei de audit conducerea activităţilor de audit menţinerea înregistrărilor %ompetenţă şi evaluarea auditurilor . care urmează a fi desfăşurate în următoarele şase luni. Flu-ul managementului unui program de audit. al organizaţiei pentru anul în curs. # # # -n program de audit poate include: o serie de audituri interne care acoperă întregul sistem de management al calităţii. convenită prin contract între organismul de certificare şi client. Autoritatea pentru programul de audit tabilirea programului de audit obiective şi amploare responsabilităţi resurse proceduri Clanifică Acţionează /mbunătăţire a programul de audit .1.fectuează Activităţi de audit Monitorizarea şi analizarea programului de audit monitorizare şi analiză identificarea nevoilor de acţiuni corective şi prevenire identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire +erifică Fig. .. audituri de secundă parte ale sistemului de management ale potenţialilor furnizori de produse critice./n figura ' este prezentat fluxul pentru managementul unui program de audit. 7@ .

e cere ca persoana desemnată să aibă abilităţi de management precum şi înţelegerea aspectelor tehnice şi de afaceri. Cersoanelor cărora li s#a atribuit responsabilitatea pentru conducerea programului de audit. # numărul. cerinţe legale. # concluziile auditurilor anterioare sau rezultatele analizei programului de audit anterior. # orice probleme legate de limbă. # cerinţe legale. # standarde. 7' . # nevoia de acreditare sau de certificareE înregistrare.xemple de obiective ale programului de audit pot fi considerate: să se îndeplinească cerinţele pentru certificare ale unui standard pentru sistemul de management. obiectivul şi durata fiecărui audit de efectuat. # intenţiile comerciale. # nevoia de evaluare a furnizorilor. Aceste obiective se pot baza pe următoarele considerente: # priorităţile managementului. # riscurile pentru organizaţie. !. furnizarea resurselor şi stabilirea procedurilor de desfăşurare a auditurilor în cadrul programului. # # # # . reglementate şi contractuale şi alte criterii de audit.Crogramul de audit include de asemenea planificarea corespunzătoare.#. relevante activităţilor care urmează să fie auditate. complexitatea. natura şi complexitatea organizaţiei care va fi auditată cât şi de: # domeniul. reglementate şi contractuale. să obţină şi să menţină încrederea în capabilitatea furnizorilor./. a competenţei auditorilor şi a aplicării tehnicilor de audit. să contribuie la îmbunătăţirea sistemului de management. # cerinţele MM. aspecte culturale şi sociale. ar trebui stabilite obiective ale programului de audit. ar trebui să: # stabilească obiectivele şi amploarea programului de audit. %a şi amploare un program de audit poate varia şi poate fi influenţat de mărimea. # preocupări ale părţilor interesate. să verifice conformitatea cu cerinţele contractuale. !. # frecvenţa auditurilor de efectuat. # schimbări semnificative în organizaţie sau în funcţionarea acesteia. 0esponsabilităţi1 resurse i proceduri ale programului de audit %onducerea unui program de audit este atribuită uneia sau mai multor persoane fizice care au o înţelegere generală a principiilor de audit. importanţa. similarităţile şi locaţiile activităţilor care urmează a fi auditate. # nevoile altor părţi interesante. # cerinţele clientului. (biectivele i amploarea programului de audit Centru a orienta planificarea şi desfăşurarea auditurilor.

raportarea către managementul de la cel mai înalt nivel a realizărilor globale ale programului de audit. !. selectarea echipelor de audit corespunzătoare şi desemnarea rolurilor şi responsabilităţilor.mplementarea programului de audit trebuie să trateze următoarele probleme: comunicarea programului de audit părţilor relevante. se asigure de implementarea programului de audit. furnizarea către echipele de audit a resurselor necesare. cazarea şi alte nevoi de auditare. analizeze şi îmbunătăţească programul de audit. # timpul de călătorie. desfăşurarea auditurilor. ar trebui să se ia în considerare următoarele: # resursele financiare necesare pentru a dezvolta. care au competenţă corespunzătoare obiectivelor specifice ale unui program de audit. 77 . activităţile enumerate mai sus pot fi tratate într#o singură procedură. asigurarea competenţei auditorilor şi a conducătorilor echipei de audit. desfăşurarea auditurilor de urmărire. stabilirea şi menţinerea unui proces pentru evaluare a auditorilor şi a dezvoltării profesionale continue a auditurilor. # # # # # # # # Crocedurile programului de audit ar trebui să trateze: planificarea şi programarea auditurilor. monitorizarea realizării şi a eficacităţii programului de audit. # amploarea programului de audit. # procesele de realizare şi menţinere a competenţei auditorilor. # tehnicile de audit. monitorizeze. dacă este aplicabil. conduce şi îmbunătăţi activităţile de audit. menţinerea înregistrărilor programului de audit. /n cazul organizaţiilor mici. asigurarea desfăşurării auditului conform programului de audit. # disponibilitatea auditorilor şi a experţilor tehnici. precum şi de îmbunătăţire a performanţei de auditorului. /n momentul în care se identifică resurse pentru un program de audit.# # # # stabilească responsabilităţile şi procedurile precum şi să se asigure că sunt furnizate resursele. coordonarea şi programarea auditurilor şi a alto activităţi relevante pentru programul de audit. asigurarea selectării echipelor de audit.2. implementa. asigurarea controlului înregistrărilor activităţilor de audit. # # # # # # # "mplementarea programului de audit . se asigure că sunt menţinute înregistrări adecvate ale programului de audit.

!. cum ar fi: o planuri de audit. # # # # # # Analiza programului de audit ar trebui să ia în considerare. următoarele: rezultatele şi tendinţele de monitorizare. dacă este aplicabil. Ar trebui utilizaţi indicatori de performanţă pentru a monitoriza caracteristici cum ar fi: # capabilitatea echipelor de audit de a implementa plenul de audit. conformitatea cu procedurile.3. consecvenţa realizărilor echipelor de audit în situaţii similare. 7B . auditaţi şi auditori. asigurarea activităţilor de urmărire rezultate din audit. # feedbacA#ul de la clienţii auditului. /nregistrările ar trebui reţinute şi păstrate corespunzător în siguranţă. Monitorizarea i analizarea programului de audit . !.mplementarea programului de audit ar trebui să fie monitorizată şi analizată la intervale corespunzătoare pentru a evalua dacă obiectivele sale au fost îndeplinite şi pentru a identifica oportunităţile de îmbunătăţire. # rezultate ale analizei programului de audit. nevoile şi aşteptările apărute ale părţilor interesate. # conformitatea cu programele şi programările de audit. # menţinerea şi îmbunătăţirea competenţei. o rapoarte de neconformitate. o rapoarte de acţiuni corective şi preventive. 2ezultatele analizelor programului de audit pot conduce la acţiuni corective şi preventive şi la îmbunătăţirea programului de audit. # selectarea echipei de audit.4.# # asigurarea analizei ţi aprobării rapoartelor de audit şi asigurarea difuzării lor către clientul auditului şi alte părţi specificate. o rapoarte de audit. # înregistrări referitoare la personalul utilizat în audit care tratează teme cum ar fi: # evaluarea competenţei şi a performanţei auditorilor. practici noi sau alternative de audit. Centru a demonstra implementarea programului de audit trebuie menţinute înregistrări ale implementări care ar trebui să conţină: # înregistrări pentru fiecare audit. 2ezultatele ar trebui raportate managementului de la cel mai înalt nivel. o rapoarte ale activităţilor de urmărire rezultate în urma auditului dacă este aplicabil. înregistrările programului de audit. Activităţi de audit %apitol din standard conţine îndrumări referitoare la planificarea şi desfăşurarea activităţilor de audit ca parte dintr#un program de audit.

4. legi şi reglementări aplicabile. cu criteriile de audit.1. Atunci când auditul este declarat fezabil trebuie selectată o echipă de audit luând în considerare competenţa necesară pentru a realiza obiectivele auditului. /n momentul în care este decisă mărimea şi componenţa echipei de audit. -n audit ar trebui să se bazeze pe obiective. activităţile şi procesele care vor fi auditate precum şi perioada de timp alocată pentru audit. cerinţe ale sistemului de management.!. 4omeniul auditului descrie amploarea şi limitele auditului cum sunt: locaţiile fizice. &biectivele auditului definesc ceea ce urmează să se realizeze prin audit şi pot include: # determinarea gradului de conformitate a sistemului de management al auditatului sau a părţilor acestuia. domeniul. /n ceea ce priveşte fezabilitatea auditului. cerinţe contractuale sau coduri de conduită aplicabile unor domenii industriale sau de afaceri. # timpului şi resurselor adecvate. criteriile şi durata estimată a auditului. %riteriile de audit sunt utilizate ca referinţa faţă de care se determină conformitatea şi pot include politici. aceasta ar trebui determinată luând în considerare factori cum sunt disponibilitatea. "niţierea auditului %ei care sunt responsabili pentru conducerea programului de audit ar trebui să desemneze conducătorul echipei de audit pentru un anumit audit. reglementate şi contractuale. # cooperării adecvate din partea auditatului. acesta trebuie să îndeplinească toate sarcinile aplicabile unui conducător de echipă de audit. ar trebui să se ia în considerare: # obiectivele. ar trebui propusă clientului auditului o alternativă pentru consultare cu auditatul. # dacă auditul este combinat sau comun. # informaţiilor suficiente şi corespunzătoare pentru planificarea auditului. unităţile organizaţionale. domeniu şi criterii documentate. # identificarea zonelor de îmbunătăţire potenţială a sistemului de management. Centru situaţiile în care auditul nu este fezabil. %ând există un singur auditor. Centru efectuarea unui audit comun este important ca înainte de începerea auditului să se a$ungă la un acord între organizaţiile care auditează. standarde. # competenţa globală a echipei de audit necesară pentru realizarea obiectivelor auditului. în special cele referitoare la auditarea conducătorului desemnat al echipei pentru audit. # evaluarea eficacităţii sistemului de management în atingerea obiectivelor specificate. # evaluarea capabilităţii sistemului de management de a se asigura de conformitatea cu cerinţele legale. 7? . proceduri. referitor la responsabilităţile specifice ale fiecărei organizaţii.

care pot deveni necesare pe măsura desfăşurării activităţilor de audit la faţa locului. 4ocumentaţia poate include atât documente şi înregistrări relevante ale sistemului de management. Clanul are rolul să uşureze programarea şi coordonarea activităţilor de audit. -regătirea planului de audit %onducătorul echipei de audit ar trebui să pregătească un plan de audit pentru a asigura baza înţelegerii dintre clientul auditului. !. dacă nu sunt acoperite complet de echipa de audit. -regătirea activităţilor de audit la faţa locului !. reglementate.!. limba în care se desfăşoară auditul şi înţelegerea caracteristicilor sociale şi culturale specifice auditatului. !. abilitatea membrilor echipei de audit de a interacţiona eficace cu auditatul şi de a lucra împreună.# # # # cerinţele legale. 4acă documentaţia este considerată inadecvată. # criteriile de audit şi orice documente de referinţă. 4etaliile furnizate în planul de audit ar trebui să reflecte domeniul şi complexitatea auditului. şa cum este documentat. /n acest moment se poate lua o decizie cu privire la continuarea auditului sau la suspendarea auditului până când problemele legate de documentaţie sunt rezolvate.5. necesitatea de a se asigura independenţa echipei de audit faţă de activităţile care sunt auditate şi de a evita conflictele de interese. cum ar fi modificările domeniului auditului. Analiza documentelor /nainte de desfăşurarea activităţilor de auditare la faţa locului. Crocesul asigurării competenţei globale a echipei de audit ar trebui să includă următoarele etape: # identificarea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare realizării obiectivelor auditului. cât şi rapoarte de audit anterioare. # selectarea membrilor echipei de audit astfel încât toate cunoştinţele şi abilităţile necesare să fie prezente în echipa de audit. contractuale sau de acreditareE certificare. %unoştinţele şi abilităţile necesare pot fi asigurate prin includerea experţilor tehnici. .xperţii tehnici ar trebui să îşi desfăşoare activitatea sub conducerea unui auditor.5. conducătorul echipei de audit anunţă clientul auditului. 7* . cu criteriile de audit. după cum este aplicabil.4. documentaţia auditatului ar trebui analizată pentru a determina conformitatea sistemului. pe cei responsabili de conducerea programului de audit şi auditatul. echipa de audit şi auditat referitor la desfăşurarea auditului. Analiza ar trebui să ia în considerare mărimea. natura şi complexitatea organizaţiei precum şi obiectivele şi domeniul auditului. fie prin abilităţile personale ale auditorului fie prin spri$inul unui expert tehnic. Clanul de audit ar trebui să includă: # obiectivele auditului. Clanul de audit ar trebui să fie suficient de flexibil pentru a permite modificări.1.

4istribuţia responsabilităţilor ar trebui să ia în considerare necesitatea de independenţă şi competenţă a auditorilor precum şi utilizarea eficace a resurselor. acordurile de natură logistică !transport. aspectele referitoare la confidenţialitate. documentele de lucru. Astfel de documente de lucru pot include: # liste de verificare şi planuri de eşantionare pentru audit.1. rolurile şi responsabilităţile membrilor echipei de audit şi a persoanelor care îl însoţesc. ca şi rolurile şi responsabilităţile diferite ale auditorilor.#.5. inclusiv înregistrările rezultate din utilizarea lor. care se poate schimba ca rezultat al informaţiilor colectate pe parcursul auditului. orice acţiune de urmărire a auditului. trebuie să atribuie fiecărui membru responsabilitatea pentru auditarea anumitor procese. 6esfă urarea activităţilor de audit la faţa locului !. Ce măsura desfăşurării auditului pot fi făcute schimbări ale alocării activităţilor cu scopul de a se asigura realizarea obiectivelor auditului.). ar trebui păstrate. Clanul ar trebui analizat şi acceptat de clientul auditului şi prezentat auditatului înainte de începerea activităţilor de audit la faţa locului. copul unei şedinţe de deschidere este: 7D . !. # formulare pentru înregistrarea informaţiilor. perioada şi durata apreciate pentru desfăşurarea activităţilor de audit la faţa locului.# # # # # # # # # # # domeniul auditului. limba în care se lucrează şi cea în care se redactează raportul de audit atunci când este diferită de limba auditorului şiEsau a auditatului. cu acei responsabili de funcţiile şi procesele auditate. Alocarea activităţilor în cadrul ec+ipei de audit %onducătorul echipei de audit. de comun acord cu echipa de audit. după cum este necesar. -regătirea documentelor de lucru Membrii echipei de audit trebuie să analizeze informaţiile relevante pentru activităţile de audit alocate şi să#şi pregătească. -tilizarea listelor de verificare şi a formularelor nu ar trebui să restricţioneze amploarea activităţilor de audit. identificarea reprezentantului pentru audit din partea auditatului. !. funcţii. alocarea resurselor corespunzătoare pentru zonele critice ale auditului. constatările de audit şi înregistrările şedinţelor. !. ca referinţă şi pentru înregistrarea desfăşurării auditului. locuri. inclusiv identificarea unităţilor organizaţionale şi funcţionale precum şi a proceselor care urmează să fie auditate.". cel puţin până la terminarea auditului. zone sau activităţi. inclusiv întâlnirile cu managementul auditului şi cele ale echipei de audit.5.). datele şi locaţiile unde se vor desfăşura activităţile de audit la faţa locului. elementele raportului de audit. 6esfă urarea edinţei de desc+idere & şedinţă de deschidere trebuie să se ţină cu managementul auditatului sau atunci când este cazul. cum ar fi dovezile de susţinere.!. facilităţi la faţa locului etc. 4ocumentele de lucru.

# # # # confirmarea planului de audit./. ei ar trebui să asiste echipa de audit şi să acţioneze la cererea conducătorului echipei de audit. . confirmarea canalelor de comunicare. şi după cum este cazul. # asistarea la audit în numele auditatului. de către auditat. să evalueze desfăşurarea auditului şi să realoce activitatea între auditori după cum este nevoie. furnizarea unei oportunităţi pentru auditat să pună întrebări. .). furnizarea unui scurt rezumat al modului de desfăşurare a activităţilor de audit. !. # asigurarea că regulile referitoare la procedurile de siguranţă şi securitate ale locaţiei sunt cunoscute şi respectate de membrii echipei de audit. !.#. . 4ovezile colectate în timpul auditului care sugerează un risc imediat şi semnificativ ar trebui anunţate fără întârziere auditatului. 4oar informaţiile care sunt verificabile pot fi dovadă de audit. # furnizarea clarificărilor sau participarea la colectarea informaţiilor. informaţiile relevante faţă de obiectivele. Atunci când ghizii sunt desemnaţi de auditat. domeniul şi criteriile auditului.omunicarea pe parcursul auditului /n funcţie de domeniul şi de complexitatea auditului poate fi necesar să se facă unele convenţii oficiale pentru comunicarea în cadrul echipei de audit şi cu auditatul pe parcursul unui audit. <u trebuie să influenţeze sau să intervină în desfăşurarea auditului. de la colectarea informaţiilor la stabilirea concluziilor de audit. 2esponsabilităţile lor pot include următoarele: # stabilirea contactelor şi a timpilor pentru interviuri. şi când este cazul. 71 .). !.). clientului auditului. Metodele de colectare a informaţiilor includ: # interviuri. inclusiv informaţiile referitoare la interfeţele dintre funcţii. 4ovezile de audit trebuiesc înregistrate.chipa de audit ar trebui să facă periodic schimb de informaţii. activităţi şi procese ar trebui colectate prin eşantionare corespunzătoare şi ar trebui verificate. 0olul i responsabilităţile g+izilor i observatorilor Ihizii şi observatorii pot însoţi echipa de audit dar nu fac parte din ea. # observarea activităţilor. după cum este cazul..olectarea i verificarea informaţiilor /n timpul auditului.!. # analiza documentelor. /n figura 7 este ilustrată prezentarea de ansamblu a procesului. # aran$area vizitelor într#o anume parte a locaţiei sau companiei. &rice nevoie de schimbare a domeniului auditului care poate deveni evidentă în timpul desfăşurării activităţilor de audit la faţa locului ar trebui analizată şi aprobată de clientul auditului. conducătorul echipei de audit ar trebui să comunice periodic stadiul auditului. Ce parcursul auditului.

%onformitatea cu criteriile de audit ar trebui sintetizată pentru a indica locaţiile. Generarea constatărilor auditului 4ovezile de audit ar trebui evaluate faţă de criteriile de audit pentru a genera constatările auditului. astfel încât acestea să fie înţelese şi însuşite de 7) .. funcţiile sau procesele care au fost auditate. <econformităţile şi dovezile de audit care le susţin trebuiesc înregistrate.).. ursa ursa dede informaţii informaţii %olectarea prin eşantionare corespunzătoare şi verificare 4ovada de audit . 6esfă urarea edinţei de înc+idere Hedinţa de închidere condusă de conducătorul echipei de audit.). Pre!entarea procesului de la colectarea informaţiilor p/nă la sta$ilirea conclu!iilor auditului.valuarea faţă de criteriile de audit %onstatări ale auditului Analizare %oncluzii ale auditului !.3. trebuie ţinută pentru a prezenta constatările şi concluziile auditului..Fig.2. pot fi de asemenea clasificate. /n cazul în care este specificat în obiectivele auditului. . constatările auditului pot identifica o oportunitate de îmbunătăţire. %onstatările auditului pot indica fie conformitatea fie neconformitatea cu criteriile de audit. !. Acestea ar trebui analizate cu auditatul pentru a obţine confirmarea că dovada de audit este clară şi astfel neconformităţile sunt înţelese.

2aportul de audit aprobat ar trebui difuzat destinatarilor desemnaţi de clientul auditului. concisă şi clară a auditului. după caz: # planul de audit. # identificarea clientului auditului. # lista de difuzare a raportului de audit. să includă sau să facă referire la următoarele. 4acă nu este posibil. conducătorul echipei de audit trebuie să îl înştiinţeze pe auditat de situaţiile întâlnite pe parcursul auditului. exactă. Crintre participanţii la şedinţa de închidere ar trebui să includă auditatul şi de asemenea pot fi incluşi clientul auditului şi alte părţi interesate. asupra unei perioade de timp pentru ca auditatul să prezinte un plan de acţiuni corective şi preventive. 4acă este necesar. # constatările auditului.1*. # lista reprezentanţilor auditatului. # criteriile de audit. # planurile acţiunilor de urmărire convenite. sau a proceselor auditate şi a perioadei de timp în care s#a desfăşurat auditul. Membrii echipei de audit şi toţi destinatarii raportului ar trebui să respecte şi să păstreze confidenţialitatea raportului. 7( . 7nc+eierea raportului Auditul se consideră încheiat atunci când activităţile descrise în planul de audit au fost îndeplinite şi raportul de audit aprobat a fost difuzat. # un rezumat al procesului de audit inclusiv al incertitudinii şi E sau obstacolelor întâlnite care pot diminua încrederea în concluziile auditului. analizat şi aprobat conform procedurilor programului de audit. # datele şi locurile în care s#au desfăşurat activităţile de audit la faţa locului. în special identificarea unităţilor funcţionale şi organizatorice. # recomandările pentru îmbunătăţire. # confirmarea că obiectivele auditului au fost realizate în cadrul domeniului auditului în concordanţă cu planul de audit. motivele de întârziere ar trebui comunicate clientului auditului şi ar trebui convenită o nouă dată de emitere. 2aportul de audit ar trebui să furnizeze o înregistrare completă.auditat şi pentru a se conveni dacă este cazul. !. # identificarea conducătorului şi a membrilor echipei de audit. 2aportul de audit ar trebui datat. dacă este specificat în obiectivele auditului. 2aportul de audit poate. deşi incluse în domeniul auditului. !. -regătirea1 aprobarea i difuzarea raportului de audit %onducătorul echipei de audit este responsabil de pregătirea şi conţinutul raportului de audit.11. 2aportul de audit ar trebui emis în perioada de timp convenită. care pot diminua încrederea în concluziile auditului. de asemenea. # o declaraţie referitoare la confidenţialitatea conţinutului raportului. # domeniul auditului. # orice opinii divergente nerezolvate între echipa de audit şi auditat. # concluziile auditului. # zonele neacoperite. dacă există. şi ar trebui să conţină sau să facă referire la: # obiectivele auditului. 2aportul de audit este proprietatea clientului auditului.

. când este cazul. o utilizeze documente de lucru pentru a înregistra activităţile auditului. -n auditor ar trebui să fie capabil să: o aplice principiile. nici unei părţi fără acordul explicit al clientului auditului şi. fie prin intermediul unui interpret. o pregătească rapoartele de audit. o stabilească priorităţile şi să se concentreze pe probleme în funcţie de importanţă. Jinalizarea şi eficacitatea acţiunilor corective ar trebui verificată. ascultare. o evalueze acei factori care pot influenţa credibilitatea constatărilor şi concluziilor auditului. 6esfă urarea activităţilor de urmărire rezultate din audit %oncluziile unui audit pot indica necesitatea unei acţiuni corective. !. .uno tinţe i abilităţi generice pentru auditorii sistemelor de management al calităţii i de mediu # Auditorii ar trebui să aibă cunoştinţe şi abilităţi în următoarele domenii: principii. înregistrărilor şi a datelor. fără aprobarea auditatului.1#. după caz. Auditatul ar trebui să#l informeze pe clientul auditului referitor la stadiul acestor acţiuni.1#.1!. clientul auditului şi auditatul ar trebui informaţi cât mai curând posibil. o înţeleagă adecvarea şi consecinţele utilizării tehnicilor de eşantionare pentru auditare. 4acă este cerută dezvăluirea conţinutului documentelor auditului. 4acă nu se cere altfel prin lege. o colecteze informaţii în mod eficace prin intervievare. o menţină confidenţialitatea şi securitatea informaţiilor. observare şi analizarea documentelor. !.uno tinţe i abilităţi !. o efectueze auditul în limitele programului agreat. reglementate şi contractuale aplicabile. preventive sau de îmbunătăţire. Această verificare poate fi parte a unui audit ulterior. o planifice şi să organizeze activitatea în mod eficace.1. o confirme că dovezile de audit sunt suficiente şi adecvate pentru a susţine constatările şi concluziile auditului. procedurile şi tehnicile de audit.4ocumentele referitoare la audit ar trebui reţinute sau distruse în baza acordului dintre părţile participante şi în concordanţă cu procedurile programului de audit şi cerinţele legale. fie prin abilităţile lingvistice personale. o verifice exactitatea informaţiilor colectate. echipa de audit şi cei responsabili pentru conducerea programului de audit nu ar trebui să dezvăluie conţinutul documentelor. Astfel de acţiuni sunt decise şi întreprinse de obicei de auditat în cadrul perioadei de timp convenite şi nu sunt considerate ca făcând parte din audit. o comunice eficace. orice informaţii obţinute în perioada auditului sau raportul de audit. B@ . proceduri şi tehnici de audit: care să permită auditorului să le aplice pe cele corespunzătoare diferitelor audituri şi să se asigure că auditurile sunt desfăşurate într#o manieră consecventă şi sistematică.

situaţii organizaţionale. reglementările şi alte cerinţe relevante aplicabile disciplinei care permit auditorului să cunoască cerinţele care se aplică organizaţiei auditate şi să lucreze în limitele acestor cerinţe. Auditorii sistemului de management de mediu ar trebui să aibă cunoştinţe şi abilităţi în următoarele domenii: # tehnici şi metode din domeniul managementului mediului: pentru a permite auditorului să examineze sistemele de management de mediu şi să genereze constatările şi concluziile corespunzătoare auditului. structura. o sisteme informatice şi tehnologia informaţiei utilizate pentru autorizarea. o aplicarea documentelor de referinţă pentru diferite situaţii de audit. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o terminologia în domeniul mediului. o obiceiurile culturale şi sociale ale auditului. # prevină şi să rezolve conflictele. # # %onducătorii echipei de audit ar trebui să aibă cunoştinţe şi abilităţi suplimentare de leadership al auditului pentru a facilita desfăşurarea eficace şi eficientă a auditului. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o mărimea. funcţiile şi relaţiile organizaţiei. # reprezinte echipa de audit în comunicarea cu clientul auditului şi auditatul. legile.# sisteme de management şi documente de referinţă care să permită auditorului să înţeleagă domeniul auditului şi să aplice criteriile de audit. proceduri aplicabile sau alte documente ale sistemului de management utilizate ca şi criterii de audit. legi şi reglementări locale. o standardele sistemelor de management al calităţii sau de mediu. -n conducător al unei echipe de audit ar trebui să fie capabil să: # planifice auditul şi să utilizeze eficace resursele pe durata unui audit. B' . # organizeze şi să orienteze membrii echipei de audit. o interacţiunea dintre componentele sistemului de management. o alte cerinţe la care organizaţia subscrie. o contracte şi acorduri. o recunoaşterea diferenţelor dintre documentele de referinţă şi priorităţile acestora. # conducă echipa de audit pentru a obţine concluziile auditului. o tratate şi convenţii internaţionale. regionale şi naţionale. securitatea. care să permită auditorilor să înţeleagă contextul operaţional al organizaţiei. o procesele generale ale activităţii şi terminologia conexă. difuzarea şi controlul documentelor. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o coduri. datelor şi înregistrărilor. # asigure orientarea şi îndrumarea auditorilor în curs de formare. # pregătească şi să finalizeze raportul de audit. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o modul de aplicare a sistemelor de management diverselor organizaţii.

# să facă dovada finalizării instruirii ca auditor care contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor în domeniu.!. o metode generale pentru protecţia mediului. o tipuri de mediu !exemplu: aer. instruire ca auditor şi experienţă de audit: # trebuie să absolve studii suficiente pentru a dobândi cunoştinţele şi abilităţile prezentate mai sus. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o terminologia specifică sectorului. # trebuie să aibă experienţă de audit. o instrumentele managementului de mediu şi aplicarea acestora !cum ar fi evaluările impacturilorE aspectelor de mediu.". o interacţiunea sistemelor. sol". flora şi fauna". evaluarea ciclului de viaţă. o caracteristici critice ale proceselor operaţionale. produselor. o managementul resurselor naturale !exemplu: combustibili fosili. o metode pentru evaluarea măsurii în care aspectele de mediu sunt semnificative sau nu. o aspecte şi impacturi de mediu. B7 . Studii1 e&perienţă profesională1 instruire ca auditor i e&perienţă de audit Auditorii ar trebui să aibă studii. experienţă profesională. serviciilor şi operaţiunilor auditatului cu mediul. experienţă ce ar trebui acumulată sub orientarea şi îndrumarea unui auditor care este competent în calitate de conducător al unei echipe de audit în aceeaşi disciplină. # trebuie să aibă experienţă profesională care să contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor pentru conducerea unui audit. evaluarea performanţei de mediu etc. apa. apă. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o impactul activităţilor umane asupra mediului.o principiile de management de mediu şi aplicarea acestora. # !. Această instruire poate fi furnizată de propria organizaţie sau de o organizaţie externă. # ştiinţe şi tehnologii de mediu pentru a permite auditorului să înţeleagă relaţia fundamentală dintre activităţile umane şi mediu. o tehnici pentru monitorizare şi măsurare. o tehnologii pentru prevenirea poluării. aspecte tehnice şi de mediu referitoare la operare pentru a permite auditorului să înţeleagă interacţiunea activităţilor. produselor şi serviciilor.1#.

# evaluarea auditorilor ca parte a procesului de selectare a echipei de audit. experienţă profesională. pasul . o obiectivele şi amploarea programului de audit. implementată şi înregistrată în concordanţă cu procedurile programului de audit pentru a furniza un rezultat care este obiectiv. în timpul instruirii sau la locul de muncă". consecvent. Crocesul de evaluare ar trebui să identifice nevoile de instruire şi alte nevoi de îmbunătăţire a abilităţilor. necesare pentru a dobândi cunoştinţele şi abilităţile corespunzătoare programului de audit. numărul de audituri efectuate. instruire ca auditor şi experienţă de audit pentru un auditor. o nivelul de încredere cerut în programul de audit. corect şi de încredere. Centru stabilirea cunoştinţelor şi abilităţilor adecvate ar trebui să ia în considerare: o mărimea.1#. seminarii şi conferinţe sau alte activităţi relevante. !. instruire. a cunoştinţelor şi abilităţilor pentru a îndeplini necesităţile programului de audit. natura şi complexitatea organizaţiei care va fi auditată. orele de instruire în domeniul auditului" sau calitative !ca de exemplu demonstrarea aptitudinilor personale. o complexitatea sistemului de management care va fi auditat. %valuarea auditorilor . # evaluarea continuă a performanţei auditorului pentru a identifica necesităţile pentru menţinerea şi îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a abilităţilor./. !. . a abilităţilor şi a aptitudinilor personale. o cerinţele de certificareE înregistrare şi acreditare. %riteriile pot fi cantitative !ca de exemplu anii de experienţă profesională şi de studii. participarea la întâlniri. Auditorii ar trebui să demonstreze dezvoltarea profesională continuă. pasul 0 > evaluarea ar trebui realizată de o persoană sau de un grup de persoane care utilizează una sau mai multe metode selectate dintre cele prezentate în tabelul '.&rganizaţiile ar trebui să stabilească nivelurile de audit. Menţinerea i îmbunătăţirea competenţei 4ezvoltarea profesională continuă se referă la menţinerea şi îmbunătăţirea cunoştinţelor.valuarea auditurilor intervine în următoarele etape: # evaluarea iniţială a persoanelor care doresc să devină auditori. studiu individual. # Crocesul de evaluare implică patru paşi principali: pasul 1 > identificarea aptitudinilor personale. Aceasta poate fi realizată prin mi$loace ca experienţa de muncă suplimentară.valuarea auditorilor şi a conducătorilor echipei de audit ar trebui planificată. Centru utilizarea datelor prezentate în tabel ar trebui să se ia în considerare: BB # # . o rolul procesului de audit în managementul organizaţiei care va fi auditată. studiu asistat.#.1#. > stabilirea criteriilor de evaluare. a cunoştinţelor sau a abilităţilor.

o metodele prezentate reprezintă o gamă de opţiuni şi pot să nu fie aplicabile în toate situaţiile; o diferitele metode prezentate pot diferi în ceea ce priveşte încrederea conferită; o o combinaţie de metode care ar trebui de regulă să fie utilizată pentru a asigura un rezultat obiectiv, coerent, corect şi de încredere.

$abelul nr. 1 Metode de evaluare <r. crt. '. Metoda de evaluare Analiza înregistrărilor JeedbacA pozitiv şi negativ .nterviu &biective ,xemple

7.

B.

?.

&bservare

*.

0estare

D.

Analiza post audit

+erificarea pregătirii şi Analiza înregistrărilor experienţei acumulate de referitoare la studii, auditor instruire, experienţă profesională şi de audit Jurnizarea informaţiilor upravegheri, chestionare, despre cum este referinţe personale, mărturii, percepută prestaţia reclamaţii, evaluarea auditorului prestaţiei, analize reciproce ,valuarea aptitudinilor .nterviuri faţă în faţă sau la personale şi a abilităţilor telefon de comunicare, verificarea informaţiilor, testarea cunoştinţelor şi obţinerea de informaţii suplimentare ,valuarea aptitudinilor .nterpretare de roluri, personale şi a capacităţii audituri cu supraveghere, de a aplica cunoştinţe şi evaluarea în timpul abilităţi activităţii sale ,valuarea aptitudinilor ,xamene scrise şi orale, personale, cunoştinţelor testare psihometrică şi abilităţilor, precum şi aplicarea acestora Jurnizarea informaţiilor Analizarea raportului de atunci când observarea audit şi discuţia cu clientul directă nu este posibilă auditului, cu auditatul, cu sau nu este adecvată colegii şi cu auditorul

pasul 1 > desfăşurarea evaluării. 5a acest pas informaţiile colectate despre persoană sunt comparate cu criteriile stabilite la pasul 7. Atunci când o persoană nu îndeplineşte criteriile, se solicită instruire suplimentară, experienţă profesională şiE sau experienţă de audit suplimentară, după care ar trebui efectuată o reevaluare. #. "S( 1/**1 – Sisteme de management de mediu. cerinţe cu g+id de utilizare

B?

0oate tipurile de organizaţii sunt preocupate din ce în ce mai mult să atingă şi să demonstreze o performanţă de mediu evidentă, controlând impactul propriilor activităţi, produse sau servicii asupra mediului şi luând în considerare politica şi obiectivelor lor de mediu. Aceste aspecte se înscriu în contextul legislaţiei din ce în ce mai stricte, a dezvoltării politicilor economice şi a altor măsuri destinate să încura$eze protecţia mediului, a creşterii preocupării părţilor interesate privind problemele legate de mediu, inclusiv dezvoltarea durabilă. <umeroase organizaţii întreprind 8analize9 şiEsau 8audituri9 de mediu în scopul evaluării performanţei lor de mediu. 0otuşi aceste 8analize9 şi 8audituri9 pot fi insuficiente pentru a furniza unei organizaţii certitudinea că performanţa sa nu numai că satisface, dar va continua să satisfacă atât prevederile legale cât şi cerinţele politicii sale în domeniul mediului. Centru a fi eficiente aceste 8analize9 trebuie realizate în cadrul unui sistem structurat de management, integrat în ansamblul activităţilor de management. copul general al acestui standard este de a susţine protecţia mediului şi de a preveni poluarea, în echilibru cu necesităţile socio#economice. Managementul de mediu acoperă un ansamblu de probleme, inclusiv pe cele cu implicaţii de ordin strategic şi concurenţial. Crezentul standard conţine doar acele cerinţe care pot fi auditate în mod obiectiv în scopul certificăriiEînregistrării şi Esau autodeclarării. 4e asemenea stabileşte cerinţele referitoare la un sistem de management de mediu care permite unei organizaţii să#şi formuleze politica şi obiectivele de mediu ţinând seama de prevederile legale şi de informaţiile referitoare la impacturile semnificative asupra mediului. Acest standard se aplică acelor aspecte de mediu pe care organizaţia le poate controla şi asupra cărora se presupune că are o influenţă. tandardul nu stabileşte criterii specifice de performanţă în domeniul mediului. # # # # # Acesta este aplicabil oricărei organizaţii care doreşte: să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească un sistem de management de mediu; să se asigure de conformitatea cu politica de mediu declarată; să demonstreze această conformitate altora; certificareaEînregistrarea sistemului său de management de mediu către un organism exterior; să realizeze o autoevaluare şi autodeclarare a conformităţii cu prezentul tandard .nternaţional.

0oate cerinţele specificate în acest standard sunt prevăzute a fi integrate în orice sistem de management de mediu. ,xtinderea aplicării depinde de diverşi factori cum sunt: politica de mediu a organizaţiei, natura activităţilor sale şi condiţiile în care aceasta funcţionează. %onducerea la cel mai înalt nivel trebuie să definească politica de mediu a organizaţiei şi să se asigure că aceasta: # corespunde naturii, dimensiunilor şi impactului asupra mediului şi activităţilor, produselor sau serviciilor organizaţiei; # include un anga$ament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării; # include un anga$ament de conformitate cu legislaţia şi cu reglementările de mediu aplicabile, precum şi cu alte cerinţe pe care organizaţie le#a adoptat; # oferă cadru pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor generale şi obiectivelor specifice de mediu; B*

# #

este documentată, implementată, menţinută şi comunicată întregului personal; este disponibilă pentru public.

%onducerea organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze sistemul de management de mediu la intervale prestabilite, pentru a se asigura că acesta este în permanenţă corespunzător, adecvat şi eficient. Crocesul analizei efectuată de conducere trebuie să asigure că informaţiile necesare sunt colectate astfel încât să permită conducerii realizarea acestei evaluări. Această analiză trebuie să fie documentată. . & '?@@' este structura astfel încât în cuprinsul său găsim: # domeniu de aplicare; # cerinţe normative; # definiţii; # cerinţe ale sistemului de management de mediu; # implementare şi funcţionare; # verificare şi acţiune corectivă; # analiză efectuată de conducere; # anexe. 0oate cerinţele specificate în acest standard internaţional sunt prevăzute a fi integrate în orice sistem de management de mediu. 4omeniul sau aria lor de aplicare depinde de diverşi factori, cum sunt politica de mediu a organizaţiei, natura activităţilor sale, a produselor şi serviciilor precum şi de locaţia şi condiţiile în care aceasta funcţionează. Centru înţelegerea cât mai exactă a specificaţiilor acestui standard este important cunoaşterea următorilor termeni şi definiţii: # auditor > persoană care are competenţa de a efectua un audit; # îmbunătăţire continuă > proces de dezvoltare a MM pentru obţinerea îmbunătăţirii performanţei globale de mediu în acord cu politica de mediu a organizaţiei; # acţiune corectivă > acţiune întreprinsă pentru eliminarea cauzei neconformităţii detectate; # document > informaţie împreună cu mediul său suport; # mediu > mediul încon$urător în care funcţionează o organizaţie, care include aerul, apa, solul, resursele naturale, flora, fauna, oamenii şi relaţiile dintre acestea; # aspect de mediu > element al activităţilor, produselor sau serviciilor unei organizaţii care poate interacţiona cu mediul; # impact asupra mediului > orice modificare a mediului, dăunătoare sau benefică, care rezultă total sau parţial din aspectele de mediu ale organizaţiei; # sistem de management de mediu (SMM) > parte a MM al unei organizaţii utilizat pentru a dezvolta şi implementa politica sa de mediu şi a gestiona aspectele de mediu; # obiectiv de mediu > ţel general de mediu, în concordanţă cu politica de mediu, pe care o organizaţie şi#l propune să#l atingă; # performanţă de mediu > rezultate măsurabile ale managementului aspectelor de mediu dintr#o organizaţie; # politică de mediu > intenţiile globale şi direcţia unei organizaţii referitoare la performanţele sale de mediu exprimată oficial de managementul la cel mai înalt nivel; # ţintă de mediu > cerinţă detaliată de performanţă, aplicabilă organizaţiei sau unei părţi a organizaţiei, care rezultă din obiective de mediu şi care trebuie stabilită şi îndeplinită pentru atingerea acestor obiective;

BD

aceasta: B1 . autoritate sau instituţie. audit intern > proces sistematic. referitoare la proiectul de implementare a managementului de mediu. întreprindere. să documenteze.erinţe ale sistemului de management de mediu #. înregistrată sau neînregistrată. # obiectivele generale ale organizaţiei. acţiune preventivă > acţiune pentru a elimina cauza unei neconformităţi potenţiale. 4ate de ieşire: # decizia strategică. tehnici. neconformitate > neîndeplinirea unei cerinţe.1. # valorile. aprobată de director. practici. #. -olitica de mediu Managementul la cel mai înalt nivel trebuie să definească politica de mediu a organizaţiei şi să se asigure că in cadrul domeniului definit al sistemului său de management de mediu. înregistrare # document prin care se declară rezultate obţinute sau furnizează dovezi ale activităţilor realizate. & '?@@' şi a priorităţilor organizaţiei pentru documentarea MM. emisia sau descărcarea oricărui tip de poluant sau deşeu. elaborată pe baza analizei de text a . materiale. publică sau particulară.!. reduc sau controlează !separat sau în combinaţie" crearea. societate comercială. procedură > modalitate specificată de a efectua o activitate sau un proces. produse. să menţină şi să îmbunătăţească în mod continuu sistemul de management de mediu în conformitate cu cerinţele acestui standard internaţional şi să determine modul în care va îndeplini aceste cerinţe. #. să implementeze. &rganizaţia trebuie să definească şi să documenteze domeniul sistemului său de management de mediu. # numirea responsabilului managementului de mediu la nivelul organizaţiei şi la nivelul secţiilor. cu propria structură funcţională şi administrativă. pentru a reduce impacturile dăunătoare asupra mediului. # lista documentelor MM. prevenirea poluării > utilizarea unor procese. parte sau combinaţie a acestora. # planul de afaceri. organizaţie > companie. firmă.1.1. servicii sau energie care împiedică. . . # cunoaşterea politicii generale a organizaţiei. 5a auditare vor fi analizate ca şi date de intrare de la procese: # declaraţia de viziunea.# # # # # # # # parte interesată > individ sau grup preocupat sau afectat de performanţa de mediu a unei organizaţii. independent şi documentat pentru obţinerea şi evaluarea dovezilor obiective pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite de către organizaţie criteriile de audit ale MM.1. # declaraţia de misiunea a organizaţiei.erinţe generale &rganizaţia trebuie să stabilească.

politica generală a organizaţieiE grupului din care aparţine organizaţia. 4ate de ieşire: politica de mediu. incluzând cerinţele şi aşteptările acestora. oferă cadrul pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor şi a ţintelor de mediu. # 4ate de ieşire: proceduraE procedurile de identificare şi evaluare a aspectelor de mediu. sugestiilor.#. B) . dimensiunilor şi impacturilor asupra mediului ale activităţilor. include un anga$ament de conformare cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe aplicabile la care organizaţia subscrie. # determinarea acelor aspecte care au sau pot avea impact !impacturi" semnificativ !semnificative" asupra mediului. este comunicată întregului personal care lucrează în organizaţie sau în numele organizaţiei. este disponibilă pentru public. 0rebuie să se asigure că aspectele de mediu semnificative sunt luate în considerare în stabilirea. implementarea şi menţinerea sistemului său de management de mediu. declaraţiile de politică referitoare la celelalte sisteme de management implementate din organizaţie. valorile.1. viziunea. lista cu părţile interesate. este documentată.1. -lanificare #. #.1. referitor la aspectele sale de mediu. evidenţa reclamaţiilor. produselor şi serviciilor. produse şi servicii noi sau modificate. sau activităţi. misiunea. amenzilor pe linie de mediu. produselor şi serviciilor sale conform domeniului definit al sistemului sau de management de mediu pe care le poate controla şi pe care le poate influenţa. Aspecte de mediu &rganizaţia trebuie să stabilească. &rganizaţia trebuie să documenteze şi să actualizeze aceste informaţii. dovezi !înregistrări" referitoare la comunicarea politicii părţilor interesate.# # # # # # # # # # # # # # corespunde naturii. 4ate de intrare: # la auditare se analizează decizia strategică de implementare a MM. pentru identificarea şi evaluarea aspectelor de mediu. să implementeze şi să menţină o procedură !proceduri" pentru: # identificarea aspectelor de mediu ale activităţilor.#. dacă ele există. implementată şi menţinută. include un anga$ament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării. luând în considerare dezvoltări planificate sau noi. %a şi date de intrare se va urmări: decizia strategică referitoare la implementarea MM !decizia de numire a 2MM şi a celorlalţi responsabili.

#. standarde !Monitorul &ficial". # colecţia la zi a legislaţiei în vigoare. autorizaţii. %u ocazia stabilirii şi analizării obiectivelor şi a ţintelor de mediu. precum şi punctele de vedere ale părţilor interesate. 4e asemenea. implementarea şi menţinerea MM. #.# # # lista !registrul" aspectelor de mediu !aspectelor de mediu semnificative". la nivelurile şi funcţiile relevante din cadrul organizaţiei. B( . listele cu reglementări. # a determina modul în care se aplică aceste cerinţe la aspectele sale de mediu. şi alte cerinţe aplicabile la care organizaţia subscrie şi cu îmbunătăţirea continuă. cu cerinţele legale. &rganizaţia trebuie să se asigure că aspectele de mediu semnificative sunt luate în considerare în stabilirea. operaţionale şi de afaceri. &biectivele şi ţintele trebuie să fie măsurabile. pe zoneE organizaţie. lista !registrul" impacturilor de mediu !impacturilor de mediu semnificative". să implementeze şi să menţină o procedură !proceduri" pentru: # a identifica şi a permite accesul la cerinţe legale aplicabile şi la alte cerinţe la care organizaţia subscrie referitoare la aspectele sale de mediu.1. acolo unde este posibil. o organizaţie trebuie să ia în considerare cerinţele legale şi alte cerinţe la care organizaţia subscrie şi aspectele de mediu semnificative. 4ate de intrare: # factorii de mediu. să implementeze şi să menţină obiective şi ţinte documentate. # aspectele de mediu semnificative.1.erinţe legale i alte cerinţe &rganizaţia trebuie să stabilească. # impacturilor de mediu semnificative. .2. semnături pe documente. dovezi documentate ale aplicării procedeului > rapoarte ale reuniunilor echipei de lucru pentru identificarea şi evaluarea aspectelor de mediu. pentru stabilirea obiectivelor de mediu şi pentru evaluarea conformităţii cu ele. şi în conformitate cu politica de mediu. # lista părţilor interesate. liste de difuzare cerinţe legale la utilizatori. matrice de distribuţie a reglementărilor pentru diferite compartimente./. rapoarte de instruire în vederea cunoaşterii cerinţelor de către personalul implicat. organizaţia trebuie să ia în considerare opţiunile sale tehnologice şi cerinţele sale financiare. inclusiv cu anga$amentele de prevenire a poluării. (biective1 ţinte i programe &rganizaţia trebuie să stabilească. ciorne cu calculele de stabilire a notelor pentru impacturile de mediu. acorduri ale organizaţiei referitoare la mediu. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind cerinţele legale. pe compartimente şi pe organizaţie.

1. 4ate de ieşire: lista obiectivelor de mediu. 4ate de intrare: # politica şi obiectivele de mediu. procedeul referitor la elaborarea obiectivelor. #. organizaţia trebuie să stabilească. 2esursele includ resurse umane şi abilităţi specializate. a menţine şi a îmbunătăţi sistemul de management de mediu. responsabilităţile şi autorităţile trebuie să fie definite. . trebuie să aibă definite atribuţiile. pentru identificarea necesităţilor de instruire. planuri de dezvoltare a personalului. implementat şi menţinut în conformitate cu cerinţele acestui standard internaţional. tehnologie şi resurse financiare. pentru stabilirea şi menţinerea programelor de management de mediu. inclusiv recomandări pentru îmbunătăţire. # a raporta managementului organizaţiei la cel mai înalt nivel. # mi$loacele şi termenele privind realizarea acestora. control operaţional.!. Centru a facilita eficacitatea managementului de mediu. & '?@B' şi '?@B7 > indicatori de mediu". Managementul organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie să numească unul sau mai mulţi reprezentanţi care. "mplementare i operare #. lista indicatorilor !vezi . conştientizare şi competenţă. atribuţiile. infrastructura organizaţională. a implementa. pentru analizare.ompetenţă1 instruire i con tientizare ?@ . Crogramul trebuie să includă: # desemnarea responsabilităţilor la funcţiile şi nivelurile relevante ale organizaţiei pentru îndeplinirea obiectivelor şi a ţintelor.!.Centru îndeplinirea obiectivelor şi a ţintelor. înregistrări despre discuţiile cu anga$aţii. programele de management de mediu pe produsE procesE zone. să implementeze şi să menţină un program. # decizia referitoare la stabilirea şi menţinerea MM > instrumentul prin care se asigură implementarea politicii şi atingerea obiectivelor. performanţa sistemului de management de mediu.!. ţintelor programelor de management de mediu. #. # # # # # # 4ate de intrare: politica de mediu. responsabilităţile şi autoritatea pentru: # a se asigura că sistemul de management de mediu este stabilit. 0esurse1 atribuţii1 responsabilitate i autoritate Managementul trebuie să asigure disponibilitatea resurselor iniţiale pentru a stabili. în afara altor responsabilităţi. lista aspectelor de mediu semnificative. documentate şi comunicate. # # # 4ate de ieşire cerinţele postului documentate în fişa de post.!.

ale activităţilor şi de efectele benefice aduse mediului prin îmbunătăţirea performanţei lor individuale. dovezi ale evaluărilor despre eficacitatea instruirilor !obiectivele instruirilor. aplicarea cunoştinţelor". 6ocumentaţie # # # 4ocumentaţia sistemului de management de mediu trebuie să cuprindă: politica de mediu. resurse. certificate de calificare obţinute la evaluări periodice". dovezi de instruire !diplome.#. 4ate de ieşire: procedura privind competenţa. reale sau posibile. sistemul informaţional de raportare !circuitul formularelor. . # # # #. # consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile specificate. instruirea şi conştientizarea personalului din organizaţie şi care pot provoca impact semnificativ asupra mediului. rapoartele reuniunilor de lucru ale echipelor de elaborare a documentelor sau corespondenta cu părţile interesate. # aspectele de mediu semnificative şi impacturile asociate. descrierea domeniului sistemului de management de mediu. să implementeze şi să menţină o procedură pentru ca personalul care lucrează pentru sau în numele său să fie conştient de: # importanţa conformităţii cu politica de mediu. 4ate de ieşire: proceduri privind comunicarea internă sau externă. # # # # # 4ate de intrare: fişele de post ce cuprind cerinţele de competenţă. descrierea elementelor principale ale sistemului de management de mediu.!. ?' . # atribuţiile şi responsabilităţile lor în realizarea conformităţii cu cerinţele sistemului de management de mediu. obiectivele şi ţintele. #. utilitatea lor pentru individ. interacţiunea lor şi referirea la documentele conexe. cu procedurile şi cerinţele sistemului de management de mediu. competenţe în fişele de post". organizaţie. plan de instruire !anual".&rganizaţia trebuie să stabilească. părţi interesate. # primirea.omunicare &rganizaţia trebuie să stabilească. documentarea şi transmiterea răspunsurilor corespunzătoare la solicitările pertinente ale părţilor interesate din exterior.!. să implementeze şi să menţină o procedură referitoare la aspectele de mediu şi la sistemul de management de mediu pentru: # comunicarea internă între diferitele niveluri şi funcţii ale organizaţiei./. # 4ate de intrare: înregistrări de la politica de mediu. planificare. atribuţii responsabilitate şi autoritate pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns.

a obiectivelor şi ţintelor sale.!. . implementarea şi menţinerea unei proceduri documentate pentru a ţine sub control situaţiile în care absenţa unor astfel de proceduri ar putea conduce la abateri de la politica de mediu. & '?@@' şi a priorităţilor organizaţiei. # stipularea în procedură a criteriilor de operare. . să implementeze şi să menţină o procedură pentru: aprobarea documentelor pentru acceptare înainte de a le pune în circulaţie.!. a împiedica utilizarea neintenţionată a documentelor depăşite şi a le identifica în mod corespunzător indiferent d emotivul retragerii lor. 4ate de intrare: lista documentelor de elaborat. 4ate de intrare: lista de referinţă a documentelor MM. pentru a se asigura că acestea se realizează în condiţii specificate prin: # stabilirea. cerute de acest standard internaţional. stabilită pe baza analizei de text a . operarea şi controlul eficace al proceselor referitoare la aspectele de mediu semnificative. a se asigura că sunt disponibile la locurile de utilizare. # # #. ?7 . şi reaprobarea documentelor. de stabilire a MM. a se asigura că documentele de provenienţă externă determinate de organizaţie ca fiind necesare pentru planificarea şi funcţionarea MM sunt identificate şi difuzarea lor este controlată.# # documentele şi înregistrările. # # # # # # # # # # #. obiectivele şi ţintele de mediu. a se asigura că documentele se menţin lizibile şi uşor de identificat. revizuirea şi actualizarea.3.ontrolul documentelor 4ocumentele cerute de MM şi de acest standard internaţional trebuie ţinute sub control. documentele şi înregistrările determinate de organizaţie ca fiind necesare pentru a se asigura de planificarea. 4ate de ieşire: procedura referitoare la controlul documentelor. lista de difuzare a documentelor MM.ontrolul operaţional &rganizaţia trebuie să identifice acele operaţii şi activităţi care sunt asociate aspectelor de mediu semnificative identificate. corespunzător politicii de mediu.2. versiuni relevante ale documentelor aplicabile. &rganizaţia trebuie să stabilească. 4ate de ieşire rapoartele reuniunilor de lucru ale echipei de elaborare a documentelor MM !lista de referinţă a documentelor MM". atunci când este necesar. a se asigura că sunt identificate schimbările şi stadiul revizuirilor documentelor.

o lista produselor aprovizionate. lista operaţiilor ce necesită ţinerea sub control inclusiv a celor de mentenanţă. o regulamente de fabricaţie. # # # # #.#. # fişele de securitate ale materialelor periculoase. de control.#. o fişe tehnologice. o lista obiectivelor de mediu.!. amplasament. rapoarte de încheiere intervenţii.# # # stabilirea. procedurile de pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. 8erificare #. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. de la organizaţii similare. acolo unde este necesar. sau chestionare de autoevaluare. să implementeze şi să menţină o procedură pentru a identifica posibilele situaţii de urgenţă şi accidente care pot avea impact asupra mediului şi a modului de a răspunde unor astfel de situaţii. o lista aspectelor semnificative de mediu. -regătirea pentru situaţii de urgenţă i capacitate de răspuns &rganizaţia trebuie să stabilească. corespondenţa cu contractanţii. componenţa echipelor de intervenţie. instrucţiuni de lucru.4. în special după producerea accidentelor sau apariţia unor situaţii de urgenţă. #. selectaţi. &rganizaţia trebuie să analizeze şi să revizuiască periodic. evidenţa accidentelor de muncă. Monitorizare i măsurare ?B . 4ate de ieşire: proceduri referitoare la controlul operaţional. acceptabili în privinţa mediului. referitor la poluare indirectă !exterioară organizaţiei": o lista furnizorilor evaluaţi. o documentele MM în vigoare !lista lor". # listăE planuri de urgenţăE acţiuni de$a existente în organizaţie. 4ate de intrare: referitor la poluarea directă !proprie organizaţiei": o procesele cheie identificate ca având impacturi semnificative de mediu. diagrame flux. o chestionare de evaluare a furnizorilor sau contractanţilor. 4ate de intrare: # fişele de evaluare ale aspectelor semnificative de mediu. ale bunurilor şi serviciilor utilizate de organizaţie şi comunicarea către furnizori şi contractanţi a procedurilor şi cerinţelor relevante. evidenţa simulărilor şi instruirilor efectuate. implementarea şi menţinerea procedurilor referitoare la aspectele semnificative de mediu identificate.1. # istoricul situaţiilor de urgenţă din organizaţie.

care pot avea un impact semnificativ de mediu. &rganizaţia poate să combine această evaluare cu evaluarea conformării cu cerinţele legale sau poate face o procedură separată. # lista cu legile şi reglementările aplicabile. să implementeze ţi să menţină o procedură documentată pentru evaluarea periodică a conformării cu cerinţele legale aplicabile. raportul privind inspectarea facilităţilor. activităţilor sau proiectelor. # matricea de distribuţie a reglementărilor pe compartimente. măsurarea caracteristicilor principale ale activităţilor organizaţiei. organizaţia trebuie să stabilească. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind monitorizarea. # legi. buletine de analiză. standarde aplicabile.#. parametrii nerespectaţi ai unui proces. # raportul de instruire pentru personalul implicat. analiza periodică a cerinţelor legale. 4ate de intrare: # aspectele de mediu identificate. # lista de difuzare a cerinţelor legale sau a altor cerinţe către utilizator. a caracteristicilor principale ale activităţilor sale care pot avea un impact semnificativ asupra mediului. Crocedura trebuie să includă documentarea informaţiilor care permit monitorizarea performanţei. #.!. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind evaluarea conformării. să implementeze şi să menţină o procedură pentru monitorizarea şi măsurarea în mod regulat. %valuarea conformării /n concordanţă cu anga$amentul său de conformitate. a controlului operaţional aplicabil şi a conformităţii cu obiectivele şi cu ţintele de mediu ale organizaţiei. verificarea prelevărilor sau încercării probei. # autorizaţia de gospodărire a apelor. cerinţe legale nerespectate. ?? . # lista cu indicatorii de mediu. reglementări. neaplicaţi. # lista de evidenţiere a aspectelor semnificative de mediu. # autorizaţiiE acorduri de mediu. analize ale probelor. # modificările cerinţelor legale şi ale altor cerinţe aplicabile. # lista cu obiectivele de mediu. 4ate de ieşire: # autorizaţia de mediu. înregistrări referitoare la neconformităţi > fişe de neconformitate.&rganizaţia trebuie să stabilească. # cerinţele legale identificate. precizarea neconformităţilor referitoare la obiective şi indicatori de mediu nerealizaţi. &rganizaţia trebuie să evalueze conformarea cu alte cerinţe la care subscrie.

să implementeze şi să menţină o procedură pentru identificarea. plan de măsuri. # legea arhivelor naţionale > formulare pentru arhivare. cu acest standard internaţional şi cu rezultatele obţinute. Acţiunile întreprinse trebuie să corespundă dimensiunii problemelor şi impacturilor asupra mediului întâlnite. nomenclator arhivistic. audit intern.ontrolul înregistrărilor &rganizaţia trebuie să stabilească şi să menţină înregistrări după cum este necesar pentru a demonstra conformitatea cu cerinţele sistemului său de management de mediu. 4ate de intrare: # prevederi legale aplicabile formularelor cu precizarea duratei de păstrare./. Crocedurile trebuie să definească cerinţe pentru: # identificarea şi corectarea neconformităţilor şi luarea acţiunilor de reducere a impacturilor asupra mediului. . reţinerea şi eliminarea înregistrărilor. 4ate de intrare: # înregistrări referitoare la neconformităţile de la monitorizare şi măsurare.#. analiza tendinţelor. determinare cauzei lor şi întreprinderea acţiunilor pentru a împiedica revenirea lor. reviziile programului de management de mediu. # # # # # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind neconformităţi. analiza costurilor. ?* . pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. acţiune preventivă.#. # 4ate de ieşire: procedura privind controlul înregistrărilor. &rganizaţia trebuie să se asigure că orice schimbări necesare sunt făcute documentaţiei MM. # înregistrarea eficacităţii acţiunii corective şi a acţiunii preventive întreprinse. păstrarea. analiza şi evaluarea riscurilor.#. # investigarea neconfomităţilor.#. plan de instruire. sistem de comunicare a propunerilor. # înregistrarea rezultatelor acţiunii corective şi a acţiunii preventive întreprinse. retragerea. &rganizaţia trebuie să stabilească. 9econformitate1 acţiune corectivă i acţiune preventivă &rganizaţia trebuie să stabilească. rapoarte către analiza efectuată de management. protecţia. #. # evaluarea necesităţilor de acţiune preventivă pentru a preveni neconformitatea şi implementarea acţiunilor corespunzătoare desemnate a împiedica apariţia lor. să implementeze şi să menţină o procedură pentru a trata o neconformitate existentă sau potenţială şi pentru a întreprinde acţiuni corective şi acţiuni preventive.

raportarea rezultatelor şi păstrarea înregistrărilor corespunzătoare. înregistrările reclamaţiilor de la clienţi şi de la alte părţi interesate pe probleme de mediu.# # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # deciziile referitoare la comunicările externe. mentenanţă şi etalonări. rapoarte cu privire la incidente de mediu. frecvenţei şi metodelor de audit. recipiente cu deşeuri periculoase. înregistrări referitoare la inspecţii. înregistrări ale performanţelor de mediu ale contractanţilor şi furnizorilor !materii prime. # # # Crocedura de audit trebuie stabilită. liste cu legislaţia. Audit intern &rganizaţia trebuie să se asigure că auditurile interne ale sistemului de management de mediu sunt efectuate la intervale planificate. o a fost implementat şi este menţinut corespunzător. incluzând cerinţele acestui standard internaţional. chitanţe !dovezi" de predare la organizaţii autorizate. rapoartele transmise autorităţilor competente în domeniu. evidenţa deşeurilor în zonele de colectare. raportul anual al deşeurilor. implementată şi menţinută şi se referă la: responsabilităţile şi cerinţele pentru planificarea şi realizarea auditurilor. rezultatele auditurilor !interne. etichete cu informaţii despre materialele periculoase. înregistrăriE rapoarteE procese verbale referitoare la instruiriE reinstruiri pe probleme de mediu. ?D .2. înregistrări ale întâlnirilor pe probleme de mediu. domeniului. obiectivele şi ţintele de mediu. rezultatele analizelor anterioare efectuate de management. externe" . # a furniza conducerii organizaţiei informaţii referitoare la rezultatul auditurilor. înregistrări ale verificărilor privind pregătirea pentru situaţii de urgenţă. materiale.#. înregistrări provenind de la furnizori > marca$e de identificare. #. 4ate de intrare: toate datele prezentate mai sus. informaţii despre legislaţia aplicabilă. autorizaţii. înregistrări referitoare la produsul fabricat. înregistrări ale procesului de monitorizare. dovezi ale comunicării cu părţile interesate. informaţii privind performanţa de mediu. determinarea criteriilor. rapoartele inspecţiile efectuate de autorităţile competente în domeniu. procesele verbale ale reuniunilor de lucru pe probleme de mediu. pentru: # a determina dacă sistemul de management de mediu: o este conform dispoziţiilor convenite pentru managementul de mediu. înregistrări privind conformarea legală. servicii". înregistrări referitoare la aspectele de mediu semnificative.

# performanţa de mediu a organizaţiei. # acţiuni de urmărire din precedentele analize efectuate de management. # prevederi legale şi alte reglementări apărute în perioada analizată. # măsura în care obiectivele şi ţintele au fost îndeplinite. lista de verificare. ?1 . obiective. # comunicarea !comunicărilor" cu părţile interesate. lista auditorilor interni. # raportul anterior al analizei efectuate de management. 4atele de ieşire ale analizelor efectuate de management trebuie să cuprindă orice decizii şi acţiuni referitoare la posibile schimbări în politica de mediu. ţinte şi alte elemente ale sistemului de management de mediu. inclusiv dezvoltări ale cerinţelor legale şi a celor referitoare la aspectele de mediu. protocolul !chestionarul" de audit. #.# # # # # # # # # # # 4ate de ieşire: procedura pentru audit intern. Analiza efectuată de management Managementul organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze sistemul de management de mediu la intervale planificate. rapoarte de neconformitate. # recomandări pentru îmbunătăţire. raport de audit. # harta proceselor MM. dovezile de calificare ale auditorilor./. planuri de măsuri pentru implementarea acţiunilor corective. raport de analiză a documentaţiei. adecvat şi eficace. # lista documentelor MM. # schimbarea împre$urărilor. # programul de management de mediu. inclusiv reclamaţiile. # stadiul acţiunilor corective şi preventive. # rezultatele auditurilor interne. # stadiul realizării obiectivelor şi ţintelor de mediu. # programul de investiţii de mediu. conform cu anga$amentul de îmbunătăţire continuă. # resursele alocate. # politica de mediu. plan de audit. 4atele de intrare ale analizelor efectuate de management trebuie să includă: # rezultatele auditurilor interne şi evaluările conformării cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie. 4ate de intrare: # organigrama MM. programul anual de audituri interne. # rezultatele auditurilor externe. pentru a se asigura că acesta este în permanentă corespunzător. # performanţa de mediu a organizaţiei.

rapoarte. Centru a înţelege scopul şi utilitatea acestui standard se impune cunoaşterea următoarelor definiţii: ?) . evenimentele. Auditul sistemului de management de mediu. eficacitatea acţiunilor corectiveE preventive. & '?@'' > Ihid pentru auditul de mediu. & '?@'7 > Ihid pentru auditul de mediu. sistemele de management de mediu sau informaţiile aferente acestora sunt conforme cu criteriile de audit. comunicându#se clientului rezultatele acestui proces. # cerinţe pentru audit de mediu. situaţia neconformităţii constatate. # definiţii. -rincipii generale tandardele pentru auditul de mediu se referă la principiile generale ale auditului de mediu. # precizarea priorităţilor şi a resurselor aferente cu termene şi responsabili. "S( 1/*1* – G+id pentru audit de mediu. # adecvarea şi eficacitatea MM.# # # # # # # comunicarea cu părţile interesate externe. Cotrivit acestui standard. 4ate de ieşire: # deciziile de schimbare a politiciiE obiectivelor de mediu. # principii generale. condiţiile specifice referitoare la mediu. Crin auditor de mediu se înţelege o persoană care are calificarea necesară pentru a efectua un audit de mediu. performanţele de mediu ale procesului de producţie. materiale prezentate şi comunicate de presă. servicii". decizii de management. proceduri pentru auditarea sistemelor de management ale protecţiei mediului şi criterii pentru calificarea auditorilor. /n cuprinsul acestui standard găsim: # domeniu de aplicare. părerile acestora. ţintelor de mediu . tandardul conţine o serie de recomandări privind criteriile de calificare pentru auditorii de mediu. propuneri de îmbunătăţire a MM. pregătirea şi realizarea auditului. /. elaborarea documentelor acestuia şi încheierea auditului. %riterii de calificare pentru auditorii de mediu. tandardul face parte dintr#o serie de standarde din domeniul auditului de mediu care mai include: . . tandardul . materiale. efectuarea unui audit al sistemului de management de mediu presupune parcurgerea următoarelor etape: declanşarea. Croceduri de audit. & '?@'@ defineşte auditul de mediu ca reprezentând procesul de verificare sistematică şi documentată a dovezilor de audit care trebuie obţinute şi evaluate în mod obiectiv pentru a determina în ce măsură activităţile. înregistrările analizei efectuate de management: ordinea de zi a şedinţei. reclamaţii de la clienţi şi de la alte părţi interesate. procese verbale. performanţele de mediu ale furnizorilor !materii prime. lista de prezenţă. # modificări la nivelul resurselor umane sau la nivel financiar.

sau un singur auditor.# # # # # # # # # # # # # concluzie a auditului > apreciere sau opinie profesională exprimată de către un auditor asupra subiectului auditat. criterii de audit > politici.1. comparate cu criteriile de audit convenite. # auditatul cooperează în mod corespunzător. proceduri sau cerinţe faţă de care auditorul compară dovezile de audit colectate privind obiectul auditat. 4e asemenea se recomandă ca partea responsabilă de acest obiect să fie identificată şi documentată în mod clar. expert tehnic > persoană care aduce echipei de audit cunoştinţe specifice sau expertiza sa. obţinute şi evaluate în mod obiectiv. înregistrări sau declaraţii ale faptelor. condiţie. sistem de management de mediu şiE sau informaţiile aferente. auditor şef > persoană calificată pentru conducerea şi efectuarea auditurilor de mediu. auditor de mediu > persoană calificată pentru efectuarea auditurilor de mediu. firmă. 4omeniul prezintă întindere şi fixează limitele auditului. practici. constatări ale auditului # rezultate ale evaluării dovezilor de audit colectate. auditorul şef consideră că: # informaţiile referitoare la obiectul auditului sunt suficiente şi adecvate. sistemele de management de mediu stabilite sau informaţiile asupra acestora sunt în conformitate cu criteriile de audit şi comunicarea rezultatelor acestui proces clientului. care are propria sa structură funcţională şi administrativă. organizaţie > companie. domeniul auditului este determinat de către auditorul şef în urma consultării cu clientul. echipă de audit > grup de auditori. client > organizaţie care comandă auditul. dovadă de audit > informaţie verificabilă. publică sau privată. auditat > organizaţie supusă auditării. . autoritate sau instituţie. echipa de audit poate include experţi tehnici. pentru a determina dacă activităţile. evenimentele. . întreprindere. dar care nu participă ca auditor.1. /. # există resurse corespunzătoare pentru susţinerea procesului de audit. audit de mediu > proces sistematic şi documentat de verificare a dovezilor de audit. precum şi auditori în curs de formare.ste recomandat ca obiectivele şi domeniul să fie comunicate auditatului înainte de realizarea auditului.!. (biective i domeniu e recomandă ca auditul să se bazeze pe obiectivele definite de către client. obiect al auditului de mediu > activitate. -rincipii generale /.!. bazată numai pe raţionamentul pe care auditorul l#a aplicat constatărilor auditului. Auditul începe numai dacă după consultarea clientului. eveniment. condiţiile.erinţe pentru un audit de mediu . desemnat pentru efectuarea unui anumit audit.ste indicat ca un audit de mediu să se concentreze pe un obiect bine definit şi documentat în mod clar. Centru îndeplinirea acestor obiective. parte sau combinaţie a acestora. societate comercială. /. ?( .

/.riterii1 dovezi i constatări ale auditului e recomandă ca determinarea criteriilor de audit să constituie o primă etapă esenţială a auditului de mediu.2. sau raportul final.#. precum şi pentru garantarea obiectivităţii constatărilor şi concluziilor acestuia. aceştia trebuie să dea dovadă de obiectivitate.1. de imparţialitate şi de echidistanţă faţă de orice conflict de interese. fără aprobarea auditatului. aşteptate de al orice auditor în circumstanţe similare. unei terţe părţi. -tilizarea ca membri ai echipei de audit a personalului din interiorul sau exteriorul organizaţiei auditate este la latitudinea clientului. analizate. fără aprobarea expresă a clientului şi dacă este cazul. e recomandă ca auditorul şef să urmeze procedurile care au în vedere asigurarea calităţii auditului. Membrii echipei de audit trebuie să dispună de un ansamblu corespunzător de cunoştinţe. (biectivitate1 independenţă i competenţă Centru realizarea unui proces de audit obiectiv. e recomandă ca relaţiile dintre membrii echipei de audit şi client să fie relaţii de încredere şi confidenţialitate. *@ . -rofesionalism /n conducerea unui audit de mediu.3. competenţă şi experienţă pentru a#şi îndeplini responsabilităţile auditului./. /. interpretate şi înregistrate pentru a fi utilizate ca dovadă de audit în procesul examinării şi evaluării pentru a determina dacă sunt îndeplinite criteriile de audit. /. Ce întreaga durată procesului. se recomandă ca auditorii să dea dovadă de preocupare. să recunoască incertitudinea constatărilor auditului şi a oricăror concluzii ale auditului şi să ia în considerare aceşti factori în faza de planificare a auditului şi pe toată durata de realizare a acestuia. cu un nivel de detaliere adecvat ar trebui să fie convenite între auditorul şef şi client şi apoi comunicate auditatului. 7ncrederea în constatările i concluziile auditului e recomandă ca procesul de audit de mediu să fie conceput astfel încât să furnizeze clientului şi auditorului nivelul de certitudine aşteptat în ceea ce priveşte încrederea în constatările auditului şi în toate concluziile auditului.3. Crocedurile proprii unui tip de audit de mediu diferă de cele ale unui alt tip numai acolo unde este esenţial a se lua în considerare caracterul specific al tipului de audit de mediu dat. -roceduri metodice e recomandă ca un audit de mediu să fie condus şi efectuat în conformitate cu aceste principii generale şi cu ghidurile elaborate pentru un tip specific de audit de mediu. /. . . competenţă profesională şi discernământ. e recomandă ca informaţiile adecvate să fie colectate. în afară de cazul în care acest lucru nu este cerut de lege. . e recomandă ca auditorul de mediu să ia în considerare limitările asociate dovezii de audit colectată în timpul auditului. Aceste criterii. promptitudine.ste recomandat ca un membru al echipei de audit ales din interiorul organizaţiei să nu răspundă în faţa celor responsabili direct de obiectul care urmează să fie auditat. /.ste indicat ca membrii echipei de audit să nu dezvăluie informaţiile sau documentele obţinute în timpul auditului. se recomandă ca membrii echipei de audit să nu fie implicaţi în activităţile auditate.

nformaţia scrisă: # modul de pregătire şi exprimare. # identificarea membrilor echipei de audit. # obiectivele convenite şi domeniul auditului. # accesul la documentaţie. . # probleme de acces la activităţile desfăşurate. 7.nformaţiile referitoare la audit care pot fi incluse în raporturile de audit cuprind. $%:9"./. # lista de difuzare a raportului de audit.nformaţii fizico#materiale: # pregătirea vizitei în teren. %<%M%9$% S-%."=".'.7 0ehnicile de audit se pot referi la : a" modul de tratare a surselor de informare.'.4.'. # identificarea reprezentanţilor auditatului care participă la audit. 1. !. în desfăşurarea auditului. precum şi eventualele puncte suplimentare. # concluziile auditului. # desfăşurarea vizitei în teren."<(0 6% A. *' . # atitudinea auditorului faţă de dificultăţile posibile în procesul de comunicare. se recomandă ca auditorul şef să determine care din punctele menţionate mai sus să figureze în raport. # probleme de disponibilitate şi abordare a persoanelor. # criteriile convenite faţă de care s#a realizat auditul. e recomandă ca auditatul să primească o copie a raportului de audit.7.'. .nformaţia orală: # dificultăţi în procesul de comunicare: atitudinile celui audiat şi auditorului. b" modul de abordare a principalelor etape şi acţiuni. /n acord cu solicitantul.' 0ehnicile de audit sunt metode de obţinerea informaţiilor şi dovezilor obiective privind nivelul de conformitate a sistemului auditat cu standardul de referinţă. 7. # observaţii.% A<% $%:9". 0aport de audit %onstatările auditului şiEsau un rezumat al acestora. # rezumatul procesului de audit incluzând toate obstacolele întâlnite. cu excepţia cazului în care clientul exclude acest lucru. Modul de tratare a surselor de informaţii 7. ." 6% A. . trebuie comunicate clientului într#un raport scris.6"$ '.6"$ 7.B. fără a se limita la acestea următoarele date: # identificarea organizaţiei auditate şi a clientului auditului. # durata auditului şi datele la care a fost realizat.'. # o declaraţie privind natura confidenţială a conţinutului. '.

# Anexe importante !rapoarte de neconformităţi".7. 7. %ontactul cu auditatul: vizita preliminară 7. # %ontroale inopinate.'7. # Acţiuni organizate de către companiile care execută auditul. # &bţinerea de anga$amente sau stabilirea acţiunilor corective.7.7. Acest document cuprinde toate întrebările posibile. produse # %ombinaţii cerinţeEdepartament 7. Crin listă de verificare se înţelege un chestionar detaliat pe care îl foloseşte auditorul în zona auditată. Activităţi post audit # +erificarea acţiunilor corective.7. # %lasificarea neconformităţilor.*. *7 . din partea auditatului.'?.7. extern". 7.7.1. Abordarea acţiunilor corective # 5a auditul intern. # %oncluziile finale privind scopul auditului.7. 7. %unoaşterea auditatului 7. 0ehnici de întocmire a programului de audit 7. # Acceptarea de către reprezentantul auditatului. # upravegherea periodică. 0ehnici de întocmire a chestionarului de audit sau teste de verificare 7. 0ehnici de abordare a neconformităţilor: # 0ehnici de identificare şi înregistrare. Modul de abordare a principalelor etape şi acţiuni.B. # /n timpul şedinţelor şi interviurilor.7. Atribuirea responsabilităţilor auditorilor: # 2epartizarea după cerinţa specifică a standardului # 2epartizarea după departament.7.?.7.7. Crimirea sarcinii de audit 7.7. # 2apoarte de neconformităţi. 7.'@. %omunicarea elementelor esenţiale ale programului către auditat 7. 0ehnici de analiză a documentelor 7.7.).D. în desfăşurarea auditului 7.7.7.''. /mbunătăţirea tehnicilor de audit # Acţiuni organizate de către comisiile de formare şi certificare a auditorilor. # Acumularea de experienţă şi perfecţionarea auditorilor. Jixarea traseului şi a programului 7.7.'.(.B. 0ehnici de desfăşurare a auditului şi de obţinere a dovezilor obiective: # 5a şedinţa de deschidere. # 5a auditul de terţă parte. referitoare la zona respectivă. # 5a auditul la furnizor.'B. # 5a şedinţa de închidere. <istele de verificare 4intre documentele de lucru o atenţie deosebită trebuie acordată elaborării listelor de verificareE chestionarelor de audit. 7.7. 0ehnici de raportare a auditului # 2aportul de audit !intern.

acest standard va constitui Klista de verificareK utilizată de auditor. 5istele de verificare bine întocmite au următoarele avanta$e: • permit auditorilor să fie $ine informaţi cu privire la o$iectivele #i cerinţele !onei auditate2 • permit auditorului #ef să evalue!e activitatea de pregătire a auditului. auditorul trebuie să afle cum vor proceda compartimentele atunci când în MM apar disfuncţionalităţi pentru a menţine cursul normal al activităţilor. -n alt aspect. cum4. MM este definit prin manualul managementului de mediu. unde4. să#şi elaboreze propriul Kaide#memoireK. investigate in timpul auditului.%hestionarul rezolvă o parte din obiectivele auditului. prin urmare. Auditorul poate. dar care nu trebuie sa fie foarte detaliat. 5istele de verificareE chestionarele de audit se pot întocmi luând în considerare: • standardul de referinţă2 • re!ultatele auditurilor anterioare2 • deficienţele constatate "n ceea ce prive#te 3))2 • priorităţi sta$ilite de conducere2 • documentele 3))2 • alte documente ale organi!aţiei2 • consideraţii ale auditorilor. e recomandă că. ci să cuprindă numai aspectele importante. urmărindu#se implementarea şi eficienţa acestui sistem. %el mai eficient Kaide#memoiresK pe care îl poate utiliza auditorul este. care trebuie avut în vedere la elaborarea listelor de verificareE chestionarelor de audit. de ce4 <u trebuie să se piardă din vedere că. Atunci când se evaluează conformitatea sistemului calităţii cu standardul de referinţă. prin utilizarea listelor de verificare. $a!ate pe propriile cuno#tinţe. dar îi poate reduce eficienţa. chiar cuprinsul managementului de mediu. 4e regulă. c/nd4. cine4. -n ghid bun pentru pregătirea listelor de verificareE chestionarelor de audit constă în a gândi în termeni ca: Kce să văd=K Kce să caut=K. auditorul să se asigure ca sistemul definit în manual este complet şi apt să permită realizarea obiectivelor organizaţiei în domeniul mediului. în faza pregătirii auditului. constă în aceea că prin întrebările formulate. însî. & listă de verificare prea detaliată poate deveni o piedică în desfăşurarea corespunzătoare a auditului. /ntrebările fundamentale sunt: ce4. *B . evaluări preliminare etc. trebuie să se obţină dovezi obiective. Acest document este folosit de auditor pentru evaluarea MM. “Aide – memoires> ă presupunem că se auditează MM#ul unei organizaţii. desfă#urată de ceilalţi mem$ri ai ec5ipei2 • a6ută auditorii să menţină su$ control 7ritmul7 auditului2 • sunt utile "n ca!ul redistri$uirii sarcinilor "ntre mem$rii ec5ipei de audit2 • asigură o "nregistrare corespun!ătoare a domeniilor #i activităţilor specifice. e-perienţă.

L ec5ipamente .  materialele necesare pentru activitatea auditată.nspectorii %0% cum verificaţi conformitatea produselor Centru a verifica răspunsurile.  câteva referate de aprovizionare şi comenzi de aprovizionare. sunt acestea disponibile. auditorul trebuie sa examineze secţiunea din manualul managementului de mediu care prezintă responsabilităţile şi să verifice procedurile compartimentale. măsurare şi încercare utilizat. instrucţiunea de inspecţie a produsului respectiv sau tehnologia corespunzătoare. auditorul trebuie să verifice: L planul calităţii. L disponibilitatea şi stadiul confirmării metrologice pentru fiecare echipament de inspecţie. *? . se aplică în practică. L proceduri .  disponibilitatea şi stadiul confirmării metrologice pentru fiecare echipament de inspecţie. L cum selecţionează inspectorul numărul de produse inspectate şi dacă acest mod corespunde cu ceea ce se cere. &peratorii: !uteţi să prezentaţi activitatea pe care o desfăşuraţi Centru a verifica răspunsurile auditorul trebuie sa verifice:  instrucţiunea de lucru. adică să se verifice dacă iniţiatorul unei acţiuni primeşte un răspuns.-n auditor. fişa de post a operatorului. corespunzător identificate şi cu stadiul inspecţiilor identificat corespunzător. . sunt prezentate câteva exemple de întrebări de baza şi documente care ar putea fi analizate pentru a obţine dovezi obiective prin care să se verifice răspunsul dat cu a$utorul auditului sistemului calităţii. planul calităţii sau desenul.  lista subcontractanţilor accepţati. /n continuare.  modul în care este trecut pe lista un nou subcontractant. trebuie să aibă în vedere faptul că fiecare interviu ar trebui să cuprindă întrebări cu privire la următoarele patru aspecte de bază: L persoane # responsabilităţi şi autoritate. Heful unui compartiment ? ce activităţi desfăşoară compartimentul al cărui şef sunteţi ? care sunt responsabilităţile dumneavoastră Centru a verifica răspunsurile. /n zonele cheie trebuie să se aibă în vedere urmărirea feedbacA#ul. cerinţe de instruire. necesită manuale de utilizare. măsurare şi încercare utilizat. %ompartimentul aprovizionare cum comandaţi produsele Centru a verifica răspunsurile auditorul trebuie sa examineze:  procedurile compartimentului aprovizionare.sunt cele specificate în proceduri. acoperă activitatea auditată. aplicabile. L produse #i materiale # sunt cele specificate în proceduri.sunt disponibile.  specificaţiile de aprovizionare corespunzătoare. când îşi planifică auditarea unei zone şi îşi întocmeşte lista de verificare sau aide#memoire#ul.

%ontrolul documentelor.  fişe de observaţii.  orice materiale de prezentare.  modificările E amendamentele care au fost înregistrate. -n astfel de plan logic ar trebui să conţină: ** . funcţii sau operaţii.  lista documentelor în vigoare. cu standardul de referinţă.  listele de distribuire şi modalitatea de editare a documentelor amendate şiEsau anulate. 0otuşi. Alte documente de lucru Jiecare echipă de audit îşi poate stabili propriile documente de lucru. -rmărind un plan logic.  standardele sau alte specificaţii de bază pentru audit. care se folosesc în timpul auditului. cel puţin următoarele documente de lucru ar trebui luate în considerare: 8 la sosirea ec5ipei de audit%  autorizarea auditului. note de lucru.  înregistrări. $e+nici de evaluare utilizate pe parcursul desfă urării auditului 0ehnicile de evaluare sunt utilizate pentru a obţine informaţiile necesare privind conformitatea sistemului organizatiei auditate. împreună cu înregistrările referitoare la analiză şi aprobare.  planul de audit.  Kaide#memoiresK. diagrame de flux etc. L "n fa!a de anali!ă #i evaluare%  fişe de observaţii !completate". L la #edinţa de desc5idere a auditului%  planul de audit.  Kaide#memoiresK sau liste de verificare. liste de verificare. auditorul trebuie să verifice:  desenulE procedura originală. cât şi al ediţiei lor sunt în conformitate cu cele precizate în procedurile referitoare la controlul documentelor şi al datelor. L "n timpul colectării informaţiilor%  standarde sauEşi specificaţii. procesul de obţinere a dovezilor obiective se simplifică şi nu există pericolul să se omită unele zone.  formulare pentru consemnarea neconformităţilor. Ce baza documentelor identificate.  documente de lucru tipizate. 8 la sedinţa de "nc5eiere a auditului%  materiale de prezentare.  dacă formatul şi modul de identificare a documentelor.  materiale care susţin afirmaţiile echipei de audit.

"n general2 anali!a procedurilor de sistem #i a celor de lucru. responsa$ilităţile #i autoritatea personalului cu rol esenţial "n asigurarea protecţiei mediului. cât şi corecta înţelegere a tuturor mesa$elorEsemnalelor transmise de vorbitor. se obţin informaţii asupra modului în care cei auditaţi înţeleg şi susţin MM. Ascultarea activă Ascultarea activă este o tehnică pe care ar trebui s#o înveţe şi s#o aplice în mod constant toţi auditorii. Ascultarea activa este o tehnică pe care mulţi o consideră dificil de utilizat pentru că ei:  nu-l lasă pe vor$itor să-#i urme!e ritmul #i aud numai ce vor sau ce a#teaptă ei să audă2  reacţtionea!ă prematur #i 9 sau emoţional2  permit divagaţiile. care afectea!ă capacitatea de concentrare2  se 7de!acordea!ă:. un auditor trebuie: să pună întrebări scurte şi să nu vorbească mai mult de 7@M din timp nealocat. care identifică politica referitoare la mediu. să formuleze întrebări deschise. atunci c/nd este ca!ul pe $a!a unui alt document. să spri$ine pe vorbitor în exprimarea ideilor.l trebuie să#şi amintească mereu că atunci când vorbeşte nu afla nimic despre auditat. altfel spus. a operaţiilor #i proceselor2 e-aminarea produsului reali!at pentru a sta$ili conformitatea cu instrucţiunile de lucru documentate #i cu desenele2 anali!a disponi$ilităţii resurselor 'personal. din punct de vedere emoţional2  vor$esc prea mult. modul de implementare a sistemului de management al mediului. ei îşi completează informaţiile obţinute din materialele strânse şi oferă celor auditaţi prile$ul de a explica sistemele şi metodele de lucru utilizate. care detalia!ă ce este de făcut. să evite divagaţiile şi să încerce sa stopeze intervenţiile inoportune ale altor persoane. o$iectivele. . cum #i de către cine2 e-aminarea !onelor de lucru. a rapoartelor #i "nregistrărilor2 formularea de "ntre$ări pentru o$ţinerea informaţiilor necesare2 e-aminarea documentelor care confirmă declaraţiile făcute #i verificarea informaţiei o$ţinute . 0otodată. *D . aceasta fiind cheia comunicării eficiente. $e+nici generale de interviu Crincipalul mod în care auditorii pot obţine informaţii cu privire la funcţionarea MM# ului este prin a adresa întrebări persoanelor care desfăşoară activităţi în zona auditată.• • • • • • • • anali!a manualului i. Jăcând acest lucru. dacă su$iectul devine dificil. materiale si ec5ipamente( "n fiecare !onă2 anali!a modului de păstrare a documentaţiei. Ascultarea activă implică atât ascultarea propriu#zisă. # # # # # Centru dezvoltarea iscusinţei de a asculta activ. să nu#i fie frică de tăcere # Kdă timp persoanei să se gândească şi lasă tăcerea să transmită interesul şi nevoia de a spune mai multK.

se simte nevoia de a şti când şi în cât timp se îndeplineşte sarcina respectivă. se desfăşoară o anumită activitate. Alte două formulări de bază sunt: 7presupun/nd căO atunci ce47 7vă rog. 0rebuie avut gri$ă în formularea acestor întrebări. /n continuare. acest lucru ducând la alte întrebări. echipamentele folosite şi care este stadiul activităţii desfăşurate. de aceea chiar şi un auditor experimentat trebuie să consulte lista sa de întrebări. 7Cum47 4e obicei oamenii ştiu ce fac. 4e exemplu. este simplu să se spună Kle# am spus să facă aşaK. la care nu se poate răspunde cu KdaK sau KnuK !de ex: Kcum procedaţi când se întâmplă acest lucru=K".altcineva7 şi NdacăK!de ex: Kcum procedaţi dacă=K. procedurile. auditorul formulează întrebări referitoare la activitatea desfăşurată. pentru a obţine exact informaţia dorită.ste uşor de observat că. 4e exemplu. /n general. de ce şi când. 7C/nd47 . ar trebui folosite mai rar şi numai atunci când trebuie clarificată o neinţelegere. însă. Auditorul poate înţelege ce activităţi se desfăşoară şi care sunt obiectivele activităţilor respective. . ci vor contacta şi alţi anga$aţi din zona respectivă. 5a început. /ntrebările închise. unde4./n fiecare zonă auditată. *1 . 7De ce47 Jormularea acestei întrebări permite auditorului să evalueze în ce măsura auditatul înţelege şi îşi îndeplineşte atribuţiile care#i revin. e recomandă folosirea întrebărilor deschise. /ntotdeauna. sau persoana intervievată nu este cea potrivită. Abia după ce s#a folosit Kce=K se va pune întrebarea Kde ce=K. 4acă reprezentantul conducerii apreciază că întrebările nu sunt bine înţelese. documentaţia utilizată. /ntrebarea 7ce 47 permite compararea activităţii pe care auditatul o descrie cu ceea ce se întâmplă în realitate. adică acelea la care se poate răspunde cu KdaK sau KnuK. cine4 combinate cu . dar nu se vor limita la acesta. de ce4. deoarece întrebările deschise sunt mari consumatoare de timp. auditorii vor discuta despre MM cu responsabilul zonei auditate. după ce se află 7ce7 şi 7de ce7. atunci auditorul îi poate solicita a$utorul pentru a găsi o formulare mai clară a întrebării sau pentru a identifica persoana autorizată să răspundă. trebuie să se acorde atenţie tonului cu care se formulează întrebarea. Kcine altcineva=K" se obţin informaţii esenţiale pentru un auditor. arătaţi-miK. Jolosind cele şase întrebări: ce4. sunt prezentate câteva recomandări privind utilizarea acestor întrebări în timpul auditului. este simplu să se verifice că o anumită atribuţie a fost înţeleasă şi îndeplinită. pentru că răspunsul la asemenea întrebări poate ascunde unele informaţii importante. pentru a se observa dacă cei care trebuiau să facă un anumit lucru nu au înţeles !datele de intrare fiind incorecte" sau incomplete sau nu au realizat ceva în mod intenţionat. dar poate ei nu au fost atenţi sau nu au înţeles ce au de făcut. 7Ce47 . c/nd4. cum4. auditorul selectând un număr de dovezi pentru a fi analizate. astfel încât să nu para un interogatoriu. Această ordonare a întrebărilor în timpul auditului poate fi omisă.ste prima întrebare care se pune în procesul de colectare a informaţiilor. dar sunt situaţii în care nu se acordă suficientă atenţie şi modului în care se face acest lucru. dar se poate uita să se întrebe dacă ea a fost îndeplinită la timp.ste necesar să se stabilească 7cum7 s#a făcut. . nu este posibil să se analizeze totul.

. <u se fac presupuneri.. Acest procedeu pare simplu. aceste răspunsuri oferă puţine informaţii şi.. *) . astfel încât vorbitorul se simte pus la colt !de ex: Ksunteţi de acord că aceasta este responsabilitatea dumneavoastră=K.. 7<nde47 . în măsură să genereze celui întrebat un sentiment de mulţumire. K.Ksau Kv#am spus că voi găsi acest .. nu#i aşa=K. /n acest caz auditorul trebuie să reformuleze întrebarea. a@ 7nţelegerea întrebării /n primul rând. 0rebuiesc evitate întrebările: • de tipul Kevident. răspunsul trebuie înţeles de auditor.. 0ecomandări privind desfă urarea auditului <u se recomandă utilizarea întrebărilor KcapcanăK. • care conţin declaraţii de opinie de felul Kdacă aş fi fost în locul dumneavoastră.. Această întrebare poate să#l conducă pe auditor într#o zonă care nu a fost luată în considerare sau care nu era cunoscută. -nii auditori folosesc următoarea regulă: pun întrebarea în trei feluri şi acceptă ca răspuns adevărat pe acela care da aceeaşi informaţie în două din cele trei răspunsuri. Asemenea întrebări duc la distrugerea oricărui raport de încredere între auditor şi auditat. Auditorul trebuie să formuleze întrebările având în vedere caracteristicile. dacă trebuie făcută o astfel de observaţie. Pelul auditorilor este de a obţine dovezi obiective privind eficacitatea şi eficienţa sistemului într# un mod politicos. pentru a obţine un răspuns clar şi consistent. 2ăspunsul la aceste întrebări este în detrimentul auditorului. ci se pun întrebări./ntrebarea Kcum=K îl va duce pe auditor la verificarea practică a informaţiilor aflate prin celelalte întrebări. fac analize periodice.. 4e aceea auditorul trebuie să formuleze întrebarea în mai multe feluri. astfel încât să poată fi înţeleasă de auditat. 4e aceea trebuie să se formuleze întrebări KonesteK. • care conţin observaţii ascunse. /n primul rând.ste important să se determine unde se desfăşoară activităţile care fac obiectul auditului. b@ =ormularea întrebărilor Modul în care se formulează întrebarea trebuie luat în considerare pentru obţinerea unui răspuns corespunzător. /n al doilea rând. dar auditorul trebuie sa fie foarte atent la răspunsul primit pentru a sesiza orice element care indică înţelegerea necorespunzătoare a întrebării. auditorul trebuie să formuleze întrebarea în mod clar. activitatea şi personalitatea celui chestionat. %onfuziile pot să apară din neînţelegerea termenilor tehnici sau din exprimarea neclară. oamenilor le place să#şi etaleze cunoştinţele şi însuşirile.. .. este bine să fie făcută impersonal". Auditorul trebuie să formuleze întrebarea astfel încât răspunsul să permită un anumit nivel de explicare. în al doilea rând. 7Cine47 Auditorul trebuie să identifice persoana care se ocupă de zonă sau activitatea care se auditează. Auditorul trebuie să folosească întotdeauna lista de verificare pentru a se asigura că toate aspectele au fost acoperite. amical dar totuşi profesional. explicând acţiunile şi motivele lor în domeniile care sunt analizate. /ntrebările nu trebuie formulate pentru răspunsuri cu KdaK şi KnuK. şi nu de a găsi greşeli.

se *( . 4in acest motiv. 0rebuie. care va fi total lipsit de valoare dacă oamenii îl vor ignora. situaţia părea foarte buna. .. 4e obicei. punând întrebări şi pentru elementele cele mai evidente.. Acest tip de întrebări stabileşte un mecanism de autoverificare.= K sau K ă văd dacă am înţeles corect. va destinde relaţia dintre auditor şi auditat. dar s#a pus acea întrebare stupidp K%e se întâmplă daca instrumentul nu este trimis la verificare=K. Crin urmare. cât şi ieşirile.xistă o tendinţă naturală de a acorda atenţie.BA . d@ 7ntrebarea Apot fi stupid1 dar. c@ 7ntrebarea AconcluzieA %ând auditorul a a$uns să înţeleagă desfăşurarea activităţii pe care o analizează. informaţii pe care nu le#ar fi comunicat în alte situaţii. vreţi să spuneţi că. faptul că auditorul nu a înţeles ceva sau că doreşte în continuare informaţii. dar auditorul nu trebuie să considere nimic evident. 4eviza pe care orice auditor trebuie să o aibă este 7să nu iei nimic drept $un7. imţindu#se incomod pentru cî auditorul nu reacţionează la ceea ce spune. îmbunătaţind contactul dintre ei. 0otuşi. f@ "ntervievarea Cintrare contra ie ire> 0oate activităţile din întreprindere au KintrăriK şi KieşiriQ.. 0otuşi. elementelor de ieşire ale activităţilor. această tehnică trebuie folosită cu atenţie.=K. e@ -auzele Auditul poate apela în mod deliberat la pauze. Aceasta înseamnă. răspunsul poate fi mai stupid în felul cum este prezentat. deoarece înregistrările vor fi întotdeauna bune.. %ând se doreşte identificarea informaţiilor referitoare la intrări se pune următoarea întrebare: Kce informaţie. chiar dacă verificările nu vor fi efectuate la termenele stabilite. ceea ce asigură rezolvarea unor ambiguităţi şi îl încura$ează pe vorbitor să dea mai multe informaţii. există riscul să se piardă informaţii şi auditul să devină ineficient. uitându#se că. 2ăspunsul a fost: K e schimbo automat data de programare pentru următoarea perioada de verificareK 4eci. 4e aceea echipa de audit trebuie să aibă în vedere că cele şase întrebări se folosesc atât în ceea ce priveşte intrările.. în timpul intervalului.4acă în timpul chestionării se trece de la un subiect la altul.. dacă auditorul doreşte sa clarifice răspunsul pe care l#a primit. evitată tentaţia de a folosi aceste întrebări ca o capcană pentru vorbitor. auditatul va furniza informaţii care pot fi importante. pentru a vedea dacă auditorul a înţeles informaţia. sculelor şi accesoriilor se făcea cu a$utorul calculatorului. Ce ecranul calculatorului apărea fiecare instrument utilizat.. intrările au un efect mai mare asupra performantelor.. /n primul rând. ce serviciu sau a$utor a#ţi primit=K. el poate pune o întrebare KconcluzieK la sfârşitul secvenţei de întrebări. indicându#se când este planificată verificarea. emiţându#se automat o listă de urmărire către departamentele şi managerii răspunzători de unele întârzieri.. 0otuşi părea în ordine. în întreprinderea respectivă există un sistem de evidenţă complex. 4e asemenea. ca auditorul să spună de ex: KA#ţi putea să#mi daţi câteva exemple referitoare la. A doua situaţie în care se pune această întrebare este atunci când răspunsul pare evident. în care controlul verificărilor metrologice a calibrelor.. neatent ori neinteresat.. de obicei... în formularea întrebărilor. pentru că ar putea crea o ruptură în raportul dintre auditor şi auditat.xistă doua cazuri în care se poate pune această întrebare. folosirea prea frecventă a unor asemenea întrebări poate lăsa impresia că auditorul este incompetent. însă.. nu vă temeţi niciodată de întrebările stupide. de fapt. scopul final al auditului calităţii este de a descoperi dacă sistemul implementat este eficient.. -rmătorul exemplu este foarte elocvent: în cadrul unui audit la o întreprindere.

Jără această fază de verificare nici o formă de audit nu are valoare. 4ubla verificare a unei informaţii obţinute ar fi ideală. . /ntrebând asemenea persoane dacă primesc tot spri$inul de care au nevoie. acum. 4ar nu întotdeauna se întâmpla astfel. va obţine de obicei o replică minimă. vă rog. decât cum ar trebui să funcţioneze sau cum este planificat. 8erificarea răspunsurilor primite de auditor Auditorul nu#şi poate permite să ia cuvântul cuiva drept garanţie. Auditul de mediu D@ . el trebuie să fie capabil să#şi schimbe modul de exprimare pentru a obţine datele de care are nevoie în vederea atingerii obiectelor auditului. trebuie avut gri$î ca ceea ce i se aratî auditorului sî fie modul obişnuit de desfăşurare a unei activităţi şi nu o demonstraţie specială. dacă tot ceea ce i s#a spus se şi aplică în practicî. 2. . astfel. arătaţi#miK. Adesea auditorul întâlneşte o echipă a auditatului.recomandă să se pună întrebări suplimentare. 4e aceea auditorul trebuie să decidă asupra numărului de documente pe care sa le analizeze şi asupra amplitudinii investigaţiei în orice zonă auditată. Crin urmare. 4ar. pentru formularea unei concluzii. dacă se descoperă o problemă. 4e aceea. el va observa cum funcţionează sistemul de comunicare în realitate. &biectivul auditorului este de a obţine întotdeauna maximum de informaţii din orice întrebare formulată. de aceea o întrebare simplă. 4ovezile obţinute trebuie să fie semnificative şi numai auditorul va decide câte sunt necesare. având în vedere scopul interogării. document sau declaraţie obţinută. care nu este mulţumită că este auditată şi nici nu este încântată de statutul şi autoritatea sa. cum ar fi rezultatele unor inspecţii. atunci auditorul trebuie să insiste pentru a afla dacă este un incident izolat sau un aspect al unei probleme cu o extindere mai mare. Auditorul trebuie să verifice toate faptele. g@ "ntervievarea aplicativă ă presupunem că cele şase întrebări de bază sunt adresate într#un mediu deschis. Auditorul trebuie să fie atent la sentimentele acestor persoane şi să fie pregătit la tonul interogării. dacă la prima vedere lucrurile merg bine. cred ca am înţeles toate acestea. prietenos unde oamenii sunt multumiţi de muncă şi funcţiile lor. 4e asemenea.nformaţiile obţinute pe baza de interviuri ar trebui verificate prin confruntarea lor cu informaţii din alte surse independente. imposibil ca auditorul să verifice de două ori fiecare informaţie. onest. totuşi. . auditatului: K3ine. cum ar fi: KCrimiţi toate informaţiile pe care le solicitaţi=K.ste. . în speranţa că va găsi ceva greşit. Centru a te apropia de oamenii care se simt marginalizaţi se preferă întrebarea: K%e v#ar place să vedeţi făcut=K mai degrabă decât întrebarea K%e faceţi=K.l trebuie să treacă la următorul punct al planului de audit.xemplele încep să fie semnificative. dacă se repetă în două. auditorul trebuie să spună din când în când. 7 rătaţi-mi7 trebuie să fie permanent în atenţia auditorului. trei cazuri. Auditorul nu trebuie să insiste în analiza unei singure zone. pusă unui auditat nemulţumit. auditorul trebuie sa aibă abilitatea să#l facă pe auditat să comunice în mod firesc. auditorul va deschide poarta plângerilor şi. exprimată în termeni obişnuiţi.

sunt clar definite.". 0ermenul de audit a fost şi continuă să fie foarte des utilizat în domeniul financiar. implic/nd anali!e. Environmental uditing . teste #i confirmări. proces de determinare #i e-aminare. %a definiţie. &biectivul general al auditului de mediu constă în identificarea aspectelor de mediu asociate cu procese de fabricaţie. pe linia preocupărilor de protecţia mediului.mperiului 2oman. & '?@'@: 8 uditul de mediu este un proces metodic #i documentat de verificare a dove!ilor de audit o$ţinute #i evaluate "n mod o$iectiv "n vederea sta$ilirii dacă activităţile.SS% – -aris1 1)2/@. re!ultatele acestui proces fiind comunicate clientului 9. de exemplu: # auditul financiar. evenimentele. operare sau prestări servicii. Centru ţările cu o dezvoltată activitate de protecţia mediului. de protecţia mediului '>.6"$ – procedura de control a compatibilităţii i gestiunii unei întreprinderi i a modului de e&ecuţie a obiectivelor sale Dle -etit <A0(. 0rebuie precizat că sistemul de management de mediu al unei întreprinderi trebuie să asigure echipa de conducere că: # întreprinderea respectă. în prezent fiind acceptate următoarele definiţii: A. organizarea şi structura întreprinderii. la fel de bine ca mesagerii. <DI= DE )EDI< . "n ansam$lu sau anumite structuri componente ale acesteia. completând astfel managementul global al acesteia. prelucrare.-nul dintre cele mai utilizate instrumente ale managementului de mediu este auditul de mediu. condiţiile. auditul de mediu al tuturor categoriilor de întreprinderi a devenit o componentă de bază a managementului de mediu al întreprinderii. pe linia protecţiei mediului. conform . D' . <3 . ?add @reeno . locale sau naţionale. Acesta poate fi atins cu a$utorul unui program aprofundat. prin întreaga sa activitate. # activităţile interne. sistemul de management de mediu sau informaţiile aferente acestor pro$leme sunt "n conformitate cu criteriile de audit. focalizat pe dezvoltarea şi implementarea unor practici şi proceduri eficiente !3est practice Crogramme" şi prin verificări sistematice ale modului în care au fost îndeplinite punctele din program. # auditul siguranţei şi sănătăţii lucrătorilor. (biectivele auditului de mediu & înţelegere corectă a auditului de mediu este posibil a fi realizată în măsura în care se pot sesiza similitudinile şi diferenţele între auditul de mediu şi alte audituri la care este supusă o întreprindere ca. %uvântul 8auditing9 > auditare înseamnă 8listening9 > ascultare. &riginea auditului vine tocmai din . îi însoţeau pe aceştia în misiunea lor. amenzi.1. 1ABC(. 4e asemenea el a fost de$a recunoscut ca instrument eficient în verificarea sistemului de management al calităţii. înainte ca acestea să se transforme în răspunderi !penale. etc. respectă cerinţele legale. în ultimii ani a penetrat şi şi#a consolidat poziţia ca instrument voluntar de auto#control al managementului de mediu > auditul de mediu. %onceptul de audit de mediu este relativ nou. procedurile interne. 2. toate prevederile actelor normative. comportând numeroase interpretări. când anunţurile autorităţilor erau comunicate prin intermediul unor mesageri oficiali. al cărui scop este de a verifica "n ce măsură o "ntreprindere. Centru a se asigura că anunţurile erau făcute corect. auditorii care cunoşteau conţinutul anunţurilor. Alături de acestea. # auditul calităţii şi siguranţei producţiei.

bancherilor şi companiilor de asigurare. 0rebuie să existe interconexiuni între acestea. motivarea. Crecizăm câteva dintre ele. diagnosticarea problemelor. D&@ *IE &E # stabilirea structurii organizatorice.<. convenabile. R audit de supraveg"ere # efectuat periodic. Auditul poate fi:  79 =. există siguranţa aplicării şi ţinerii sub control a activităţii respective. luarea acţiunilor corective si manifestarea intenţiei de a găsi cum sa se înveţe din greşelile trecute şi astfel crearea de îmbunătăţiri în sistem.< A. elaborarea standardelor de performanţă. audit de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul SMM' R audit privind conformitatea locurilor de muncă cu cerinţele de mediu prevăzute de criteriile în domeniu# R audit privind conformitatea ansamblului organizaţiei cu cerinţele de mediu# • D7 . după certificarea sistemului de management. @FID &E #i CD*D<CE&E # coordonarea. orientarea politicii. acreditat în vederea certificării sistemului de management implementat. delimitarea rolurilor şi responsabilităţilor. /ntr#o întreprindere bine organizată managementul de mediu se corelează cu alte funcţii ale managementului general. stabilirea priorităţilor. inclusiv organele de reglementare. delegări şi schimbări în conducere.9. # satisfacerea cerinţelor investitorilor. în cadrul secţiilor. crearea descrierii poziţiilor."' • audit al sistemului de management de mediu' R audit de preevaluare (preaudit) # efectuat înaintea auditului de certificare a sistemului de management de mediu. R audit de certificare # efectuat de un organism extern. CD*=&D?<? #i P&EVEDE&E # măsurarea rezultatelor.$. # confirmarea menţinerii şi funcţionării la un nivel corespunzător a sistemului de management de mediu. bugetul programului. Managerii companiilor din ţările cu tradiţie de$a în utilizarea auditului ca instrument de lucru în activitatea lor apelează la acesta printr#o serie largă de obiective specifice.E"% 6% (F"%.6"$. cât şi la nivelul întreprinderii. cum ar fi: # asigurarea conformării cu legislaţia şi standardele de mediu.# riscurile de mediu ale întreprinderii sunt cunoscute şi se află sub control. P? *IFIC &E # stabilirea scopurilor. # învingerea opoziţiei sectorului public faţă de activitatea companiei. atât la nivelul serviciului de specialitate. cunoaşterea performanţelor. definirea procedurilor. cu grupurile externe. întreprinderea are fondurile şi serviciile de mediu asigurate. CD)<*IC &E # dezvoltarea si implementarea canalelor efective de comunicare din întreprindere. stabilirea calificării poziţiilor şi pregătirea personalului.

.< A. şi poate alcătui baza pentru o organizaţie pentru declaraţia pe proprie răspundere a conformităţii. al calităţii. care sunt implicate într#o anumită problematică. &u sau &u e cazul.6"$.$"<"GA$' • • audit care urmăre te o evaluare calitativă # indicatorii au aceeaşi importanţă şi sunt apreciaţi prin %a. în mod special în cazul organizaţiilor mici. auditul de secundă parte este condus de părţi care au un interes în organizaţie. cum sunt cele care furnizează înregistrarea sau certificarea conformităţii cu cerinţele .<' • audit intern !denumit uneori audit de primă parte" # este condus de.E"% 6% 6(M%9".6"$.6"$' • audit combinat # atunci când mai multe sisteme de management !al securităţii şi sănătăţii în muncă. audit vertical # urmăreşte verificarea tuturor ariilor funcţionale ale unei organizaţii. pentru analiza efectuată de management sau pentru alte interese interne. sau în numele organizaţiei însăşi. • audit e&tern # include în general auditul de secundă parte şi auditul de terţă parte.9. cum ar fi clienţii sau alte persoane în numele acestora.< 6% 9($A0% . achiziţionarea."' • • audit orizontal # urmăreşte examinarea fiecărei arii funcţionale a unei organizaţii pentru a verifica gradul de corespondenţă şi implementare a cerinţelor. . audit aleator # implică examinarea punctuală a unor aspecte.(-.E"% 6% S"S$%M.indicatorii pot avea diferite grade de importanţă.A0% %S$% 0%A<"GA$ A.  A<$% $"-. în funcţie de scopul auditului. iar aprecierea se face prin acordarea unui puncta$ sau a unei valori procentuale. audit care urmăre te o evaluare cantitativă . •  79 =.0" 6% A. fiecare arie este examinată privind conformitatea cu cerinţele aplicabile.E"% 6% S.9. independenţa poate fi demonstrată prin lipsa responsabilităţilor în activitatea care este în curs de auditare.  79 =. DB . în multe cazuri.9.<.R audit privind conformitatea proceselor te"nologice$ a ec"ipamentelor te"nice cu cerinţele de mediu# R audit privind conformitatea produselor cu cerinţele de mediu prevăzute în standardele de securitate a muncii. &G A ')@@'. de exemplu. marcate prin coeficienţi de ponderare. & (@@'. & '?@@'. de mediu" sunt auditate împreună.  79 =. utilizarea şi instruirea privind utilizarea echipamentelor individuale de protecţie.< -%9$0. auditul de terţă parte este condus de organizaţii de auditare externe independente.

AvantaHele auditului de mediu -n audit de mediu pregătit şi condus în mod adecvat poate aduce reale beneficii unei organizaţii anga$ate să acţioneze pe baza rezultatelor auditului. respectiv a unor pedepse maxime cu privare de libertate. apei. # îmbunătăţirea controlului poluării aerului. 4esigur că aceste avanta$e diferă ca importanţă de la o companie la alta. *. Auditul de Mediu 2ăspunderi Management Activităţi %onformare 2isc operaţional Achiziţie ănătate iguranţă /ntreprindere isteme Colitice#strategii Crobleme punctiforme 5oc 4eşeu Croduse 0ransport D? .'". # reducerea răspunderilor financiare. # identificarea necesităţilor de instruire şi perfecţionare a personalului. # evitarea amenzilor. 2. solului. # îmbunătăţirea comunicării în interiorul întreprinderii. # minimizarea generării deşeurilor.#.• audit comun # atunci când două sau mai multe organizaţii cooperează pentru a audita un singur auditat. # îmbunătăţirea relaţiilor cu autorităţile de mediu. # identificarea problemelor care solicită atenţie deosebită. dar în general ele sunt următoarele: # asigurarea conformării cu strategia întreprinderii şi cu legislaţia de mediu. # creşterea potenţialului de a tragere a investiţiilor. cu avanta$e în planul competitivităţii. motiv pentru care ar putea apărea confuzii în rândul celor care nu sunt familiarizaţi cu acest domeniu. $ipuri de audit de mediu /n prezent există numeroase tipuri de audit de mediu. 2. # reducerea riscului unor accidente de poluare ma$oră. # îmbunătăţirea imaginii publice. Centru uşurinţa delimitări lor auditurile de mediu au fost grupate în trei mari grupe !fig. # creşterea conştiinţei anga$aţilor şi a responsabilităţilor faţă de prote$area mediului. # îmbunătăţirea practicilor manageriale.!.

întreprinderi.     # # # # # # # . %onstă într#un proces de verificare a conformităţii cu legislaţia de mediu !limite de emisie. 9oile abordări e&tind domeniul de uilizare a acestui tip de audit în anticiparea unor standarde mai severe1 în acoperirea unor zone logic nerstricţionate încă1 constituind o bază de plecare în elaborarea strategiei de mediu. controlul dispoziţiilor privind utilizarea echipamentului de protecţie. 2ezultatele acestui tip de audit pot modifica valoarea investiţiei şi de asemenea a$ută la parta$area clară a responsabilităţilor.#. /n prezent la cumpărarea unor terenuri. autorizaţii de funcţionare. udit pentru evaluarea riscului. datorii de mediu. .ste un domeniu specializat pentru experţii în asigurări. verificarea dotărilor pentru măsuri de prim > a$utor. companiile solicită şi efectuarea unui audit de mediu. Grupa Irăspunderi> Crima mare grupă cuprinde tipurile de audit care sunt realizate cu scopul obţinerii asigurărilor că activitatea companiei se încadrează în reglementările legale de mediu. etc.1. evitând astfel posibile răspunderi. /n multe ţări aspectele de protecţie a muncii şi siguranţă a proceselor sunt tratate cu cele de mediu. prezente şi viitore. monitorizarea expunerii la diferiţi factori de risc a personalului în diferite locuri de muncă. &biectivul auditului se concentrează asupra frecvenţei potenţiale de apariţie a unor evenimente generatoare de daune în mediu şi evaluarea consecinţelor acestora.". verificare modului de instruire a personalului expus la pericole.Fig. de depozitare deşeuri. G.1.valuarea riscului identifică punctele din fluxul tehnologic în care pot avea loc accidente cu impact în mediu !începând cu aprovizionarea materiilor prime. udit pentru protecţia #i asigurarea muncii. %onformarea cu legislaţia în vigoare nu înseamnă neapărat că se reduce şi riscul potenţial al apariţiei acestor evenimente.dentificarea zonelor cu risc potenţial asupra sănătăţii umane presupune: controlul incidentelor şi accidentelor anterioare şi a procedurilor de urgenţă. =ipuri de audit de mediu. Acesta poate presupune în unele cazuri prelevări de probe şi teste menite să cuantifice dimensiunea unor posibile anterioare pagube generate în mediu precum şi viitoarele costuri de remediere. verificarea modului de instruire a personalului expus la pericole. 2. depozitarea şi distribuirea".  udit de conformare > este cea mai comună formă de audit. . udit pentru pre-ac5i!iţie. procesele productive. D* . în cadrul acestui audit. clădiri. obligaţii. monitorizarea expunerii la diferiţi factori de risc a personalului în diferite locuri de muncă.

Acest tip de audit se realizează în vederea certificării !audit extern" sau pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii lui !audit intern".ste specific verificării unui sistem de management de mediu în conformitate cu unul din standardele . & '?@@' sau . combustibili. a conformităţii. acorduri de mediu. # depozitarea şi managementul deşeurilor. 'ste un audit de mediu e("austiv$ dar limitat la o singură activitate sau instalaţie) 'l combină multe din elementele celorlalte tipuri de audit$ iar atunci c*nd este condus cu scopul abordării celor mai mici detalii$ presupune consumuri considerabile de timp şi bani) %e regulă se au în vedere următoarele aspecte+ # examinarea istoricului amplasamentului. materiale. # prevenirea accidentelor. # evaluarea legislaţiei de mediu specifică activităţii. DD . depozitarea şi controlul materiilor prime.  Auditul amplasamentului1 sectorului de activitate.MA . . respectiv neconformităţii cu aceasta. Grupa Imanagement> %ea de a doua grupă de audit se adresează sistemului de management de mediu. a procesului de conştientizare şi comunicare a informaţiilor în cadrul diferitelor filiale. # autorizaţii.ste utilizat punctiform. Grupa Iactivităţi> Adeseori pentru un audit de mediu !intern sau extern" este selectată o anumită activitate care constituie subiect de verificare atât din punct de vedere tehnic cît şi de management.#. împre$urimilor. pentru aspecte de mediu care necesită o deosebită atenţie şi sunt mai dificil de rezolvat. 4e regulă. a rolurilor şi responsabilităţilor. # bilanţul de materii prime. # utilizarea energie şi conservarea ei.!. a modului de aplicare a politicii de mediu. # procesul de producţie propiu#zis. apă.  uditul "ntreprinderii.2. Are ca obiectiv controlul existenţei unei politici de mediu specifică şi cuprinzătoare pentru toate aspectele semnificative de mediu din întreprindere şi a modului în care aceasta este comunicată şi însuşită de toţi anga$aţii. programelor de instruire şi specializare. . proceduri de urgenţă. uditul politicii de mediu.    2. udit tematic. # alocarea responsabilităţilor. uditul sistemului. # aprovizionarea. acest audit este efectuat înainte de a se stabili planul de acţiune cu măsurile specifice de realizare. # emisii în aer. urmărindu#se în ce măsură acesta funcţionează şi este eficient.#. energie.ste iniţiat de consiliul de conducere al unei corporaţii !holding" cu scopul verificării structurii organizatorice. .#. stabilindu#se zonele contaminate din prezent sau trecut.

ambalare. proceduri" încorporând şi problemele legate de înţelegerile contractual cu alte companii.     uditul de#eurilor. cât şi a instituţiei acreditate din care acesta face parte. sisteme şi tehnologii. 4e exemplu. pentru ridicarea şi depozitarea lor. stau un număr de principii generale: # auditul se realizează la cerere pe baza unor obiective enunţate de client. care se realizează cu intenţia de a oferi informaţii despre performanţele de mediu a acesteia. a devenit frecvent în companiile care investesc mult în managementul mediului. # raportul final este întotdeauna în scris şi poartă obligatoriu semnătura. depozitare. *. etc. uditul activităţilor trans . etc. ca atăt obiectivele auditului. cît şi graniţele în care este condus respectivul audit. începând cu participarea la un dialog deschis şi terminând cu implicarea activă la implementarea recomandărilor finale ale auditului. %erinţa esenţială pentru realizarea cu succes a unui audit este anga$amentul managerului general al întreprinderii de spri$in total. indiferent de tipul de audit. de#a lungul diferitelor faze: proiectare. D1 . . # auditorii trebuie să fie obiectivi.valuarea completă a acestui impact înseamnă de fapt analiza ciclului de viaţă a produsului. Acesta ia în considerare diferite aspecte ale impactului produselor de mediu. atât a auditorului şef. # auditul se realizează în condiţii de înalt profesionalism şi confidenţialitate. sectoriale. # auditul va fi condus conform unei proceduri sistematice cu etape bine definite. e divide la rândul său în alte două tipuri de audit.ste esenţial însă. constituind punctul de plecare în programele de minimizare a acestora la sursă. management. Aceste tipuri de audite prezentate ilustrează larga varietate de probleme care întră sub umbrela auditurilor de mediu. . 5a baza oricărui audit de mediu. %a o primă concluzie se poate sublinia faptul că auditul de mediu este parte a sistemului de management general au unei întreprinderi. respectiv a înregistrării ca produs Iverde>. auditul transportului sau auditul furnizorilor. cu referire la conformare. fabricare./. a rezultat un număr de caracteristici ce se regăsesc în logica tuturor modurilor de abordare a auditului şi care pot fi prezentate într#o schemă logică !fig. uditul produsului.le demonstrează de asemenea că multe elemente pot fi comunicate în diferite tipuri de audit. competenţi şi independenţi de locul auditat. să fie stabilite încă din faza de elaborare a planului. . etapă necesară în obţinerea unei ecomarcări. 0ealizarea auditului de mediu 4in analiza a peste '@@@ audituri de mediu executate în 7* de ţări. Crimul identifică şi cuantifică sursele de generare a deşeurilor.7". autorităţi. e disting trei faze în realizarea auditului de mediu: # activităţi pre#audit. e adresează acelor activităţi care întretaie mai multe sectoare de interes pentru întreprindere. să solicite auditarea furnizorilor săi de materii prime şi materiale pentru a avea garanţia unei aprovizionări în condiţii de protecţie a mediului. %el de#al doilea analizează managementul deşeurilor !practici. utilizare. 2.

A-4. 4e asemenea.+. # sunt conduse. 0oate activităţile unei anumite organizaţii sunt supuse A%0. Centru aceste organizaţii ciclul de audit este intervalul dintre tabilirea scopului obiectivelor electarea şi programarea sectoarelor pentru auditare auditări. pregătirea chestionarului Crogramarea activităţilor în cadrul sectorului auditat exterior !auditor externE auditor de terţă parteE auditor de certificare" în cazul auditului de Crogramarea activităţilor în cadrul sectorului auditat resurselor necesare certificare.nspectarea sectorului auditat .valuarea datelor datelor !rezultatul !rezultatul constatărilor constatărilor şişi interpretarea rezultatelor" interpretarea rezultatelor" +erificarea datelor +erificarea datelor .mplementarea planului de acţiune uneistrategii strategiide de mediu mediu Clanificarea următorului audit Clanificarea următorului audit .valuarea . 4.+. auditul identifică orice probleme în procedurile existente.0 activităţilor se numeşte ciclu de audit.0-5-.0 unui audit pe o perioadă dată de timp.#A-4.valuarea rezultatelor găsite Hedinţa Hedinţa de de închidere închidere !prezentarea !prezentarea unor unor rezultate rezultate preliminare" preliminare" A%0. activităţi post#audit. JSH-2A2. electarea echipei de auditori Cregătirea planului de audit. pentru a se asigura o evaluare imparţială. Cerioada necesară pentru finalizarea auditării tuturor A%0. # sunt specifice şi măsurabile. Hedinţa de deschidere Hedinţa de deschidere .0SP.A A-4.nspectarea sectorului auditat trângerea datelor de evidenţă trângerea datelor de evidenţă .0SP. Auditul intern verifică dacă activităţile care îşi desfăşoară într#o organizaţie sunt în conformitate cu procedurile stabilite.+.#A-4.desfăşurarea auditului. # sunt controlabile.0SP. &rganizaţiile mici. pot lucra şi în altă organizaţie unde pot efectua audit de mediu !în calitate de persoană fizică.+. /n alegerea obiectivelor programului de audit. Auditurile interne efectuate de către persoane independente de activitatea auditată electarea şi sunt programarea sectoarelor pentru auditare electarea echipei de auditori !nu poţi fi auditorul propriului departamentE serviciu". C& 0#A-4. # sunt operaţionale. # # 4.0SP. 4omeniul de aplicare a auditurilor realizate într#o organizaţie poate varia de la auditul unei simple proceduri până la auditarea activităţilor complexe.A JSH-2A2. Alocarea Auditorii interni sau auditorii de primă parte pe lângă faptul că pot organiza audit Alocarea resurselor necesare în firma din care fac parte.0 0#A-4. C& A%0. poate da consultanţă".mplementarea planului de acţiune D) şişia aunei . specifice fiecărei întreprinderi. pregătirea chestionarului Auditul poate fi efectuat ai organizaţiei !auditori interni" sau de persoane din Cregătirea planului de de anga$aţi audit. trebuie să fie avut în vedere ca obiectivele alese să corespundă următoarelor criterii: # sunt importante.0-5-.0 /ntocmirea raportului final /ntocmirea raportului final 2ealizarea planului de acţiuni corective 2ealizarea planului de acţiuni corective .valuarea rezultatelor găsite . precum şi posibilităţile de îmbunătăţire a acestor proceduri. C2. C2. cu structură simplă îşi pot audita în tabilirea scopului şişi aa obiectivelor acelaşi timp toate activităţile.

# perioada acoperită de audit.. inclusiv a acordului şi autorizaţiei de mediu. inclusiv frecvenţa auditului pentru fiecare activitate. trebuie să definească şi să precizeze explicit: # domeniile acoperite. criterii funcţionale. # activităţile de auditat. Crogramul de audit al oricărei organizaţii defineşte în scris obiectivele fiecărui audit sau ciclu de audit. # # # # 3ta$ilirea scopului #i a o$iectivelor. după caz. # # # /n stabilirea limitelor unui program de audit trebuie răspuns iniţial la trei întrebări: %e trebuie să cuprindă programul de audit de mediu.Fig. &biectivele auditului se referă în special la evaluare sistemelor de management operaţional şi la determinarea conformării cu politica şi programul organizaţiei. criterii de localizare. Fa!ele auditului de mediu.. Auditul de mediu include analiza datelor reale necesare pentru evaluarea performanţi de mediu a organizaţiei. # criteriile de mediu care trebuie avute în vedere. criterii de ierarhizare a reglementărilor. ca scop şi cadru = %ând este complet un audit individual = %um pot fi selectate limitele pentru a optimiza resursele şi a corela eficienţele programului de audit global şi auditul individual al personalului sau serviciilor = 2ăspunsurile pot fi date pentru fiecare caz în parte în funcţie de: criterii organizatorice. ce cuprind respectarea cerinţelor relevante privind reglementările de mediu. G. D( . copul fiecărui audit sau al fiecărei etape din ciclul de audit.

B. # $ > temporare. # asumării rolului şi responsabilităţii fiecărei persoane implicate în procesul de audit !inclusiv auditorii. Clanificarea auditului şi pregătirea acestuia îi revin responsabilului managementului de mediu. 4upă auditul de supraveghere urmează un audit la fiecare an iar la trei an audit de recertificare. 5a auditul de certificare. pe baza acesteia poate formula neconformităţi. # A > actuale. manualul de management de mediu > nu este obligatoriu decât dacă optez pentru sistem integrat de calitate şi mediu. Planificarea #i pregătirea pentru audit. %ând se stabileşte un obiectiv trebuie să am un responsabil. <u există o durată limită de efectuare a auditului. actualizate. 7. însă nu este şeful altora. Cregătirea pentru audit trebuie să includă familiarizarea cu activităţile organizaţiei şi cu sistemul de management de mediu instituit în cadrul organizaţiei. /n cadrul firmelor mari există un departament responsabil cu problemele de mediu ale unităţii. 1@ . 4acă în această perioadă nu se rezolvă neconformităţile. precum şi evaluarea rezultatelor şi concluziilor auditurilor anterioare. se realizează de către responsabilul managementului de mediu din organizaţie !2MM". conform obiectivelor. peste programul de audit. realizarea auditului depinde de starea procesului ce urmează a fi auditat. auditorul trebuie să primească documentaţia înainte de audit. # M > măsurabile. Acesta coordonează întreg sistemul de management de mediu şi este a$utat de responsabilii de mediu de la fiecare departament. # 0 > realiste. certificatul se suspendă până la soluţionarea acestora. secţie. Cachetul minim de documente trebuie să cuprindă: '. &biectivele trebuie să fie: # S > specifice. 5a firmele mici auditul se realizează cel puţin odată pe an. &rganismul de certificare programează după un an un audit de supraveghere sau două audituri într#un an !la un interval de şase luni". 4acă apar probleme grave de mediu se poate dispune audit. 4acă la auditul de supraveghere apar probleme de neconformare se suspendă certificatul pentru o perioadă de (@ de zile. Jiecare audit este planificat şi pregătit. 5a firmele mari programul de audit se realizează funcţie de procese. politica şi obiectivele de mediu !poate fi calitate şi mediu în situaţiile în care avem un sistem integrat calitate şi mediu". programul de audit este aprobat de directorul general.electarea şi programarea sectoarelor pentru auditare şi implicit stabilirea programului de audit. conducerea şi personalul". 2MM este subordonat directorului general. documentaţia organizaţiei. în special pentru asigurarea: # unei alocări corespunzătoare a resurselor. documentaţie ce reprezintă dosarul organizaţiei. loc de muncă. 2MM hotărăşte când se face auditul şi unde. Manualul trebuie să precizeze cine. ce face pentru implementarea politicii de mediu. Auditul intern se face cu minim două sau trei luni înainte de auditul de certificare. măsuri şi un termen de realizare a acestuia.

auditul intern.B". obiective. /n general echipele sunt formate din B#? membrii din care doi sunt cu experienţă în problematica de mediu. Ce baza analizei de documentaţie. acţiune corectivă. iar unul. Auditurile de mediu sunt efectuate de persoane sau grupuri de persoane cu experienţa necesară în domeniile şi sectoarele auditate. specialist în activitatea auditată. acţiune preventivă. comunicare. controlul înregistrărilor. al proceselor operaţionale. 4acă nu există neconformităţi se dispune elaborarea planului de audit. # aprecierile referitoare la documentaţia consultată. managerial. precum şi cu pregătirea şi competenţa necesare auditării pentru atingerea obiectivelor stabilite. 4acă sunt sesizate neconformităţi nu dispun începerea auditului până la rezolvarea lor. pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. cele simple putând fi realizate de un singur auditor. domeniul politicii şi problemelor de mediu. controlul operaţional !poate fi dezvoltată câte o procedură pentru fiecare proces". # calificarea auditorilor trebuie să răspundă cerinţelor . proceduri. având inclusiv cunoştinţele relevante şi experienţă în domeniul mediului. evaluarea conformării !cu legislaţia şi reglementările în vigoare". controlul documentelor !procedură comună pentru sistemul integrat". # atribuţiile fiecărui membru se stabilesc funcţie de competenţe şi experienţă. indispensabilă realizării auditului. # responsabilul de audit trebuie să facă dovada unei bune cunoaşteri a problemelor şi să dispună de calităţi personale şi aptitudini necesare gestiunii şi conducerii eficiente a fazelor de audit. cerinţe legale şi alte cerinţe. *. & '?@@': politică. tehnic şi legislativ. auditorul trebuie să precizeze: # dacă au realizat documentele cerute expres de . # locaţia organizaţiei. o expertiză specifică de mediu. 2aportul se semnează de conducătorul echipei de audit.?. instruire şi conştientizare. competenţă. e recomandă ca procedeul de alegere a membrilor echipei de audit să confere siguranţa că aceasta posedă experienţa şi expertiza generală. auditorul elaboreazăE întocmeşte raportul de analiză de documentaţie. & etapă importantă în realizarea unui audit de mediu o constituie selectarea ec+ipei de audit. astfel: # numărul membrilor echipei se alege funcţie de complexitatea auditului. monitorizare şi măsurare. # echipa nu va include nici o persoană aparţinând locului sau activităţii auditate. # activitatea desfăşurată de organizaţie. neconformitate. # componenţele din cadrul echipei vor trebui să acopere în general. 1' . & '?@'7 !fig. al legislaţiei de mediu şi în funcţie de tipul auditului. # neconformităţile sesizate !se iau în discuţie doar neconformităţile sesizate din consultarea documentaţiei obligatorii". al procedurii de realizare a unui audit. 2aportul este tipizat. # # # # # # # # # # # # procedurile de sistem > sunt '7 proceduri obligatorii: aspecte de mediu.

# sunt distribuite aceste documente în mod controlat. inspectarea echipamentelor şi a condiţiilor de operare. Cână în ziua auditului au dreptul să facă modificări în plan şi să anunţe auditorul. pregătirea concluziilor auditului. discuţiile se vor desfăşura doar în timpul lucrului fără a afecta pauza anga$aţilor şi respectând timpul prevăzut în planul de audit pentru fiecare serviciuE activitate. # # # # # # 5a auditare se ia în calcul programul de lucru al anga$aţilor întreprinderii. o sistemul existent de gestionare a responsabilităţilor de mediu este eficient şi adecvat. integritate" Menţinerea competenţei în domeniu # # # Fig. obiectivitate. G. a procedurilor scrise şi a altor documentaţii relevante. ctivităţi de audit. obţinerea dovezilor relevante. diplomaţie. raportarea constatărilor şi a concluziilor auditului. regulamentele. analizarea înregistrărilor.0. cu scopul de a evalua performanţa de mediu a activităţii auditate şi pentru a se stabili dacă: o respectă standardele. auditorul întocmeşte o listă de verificare. 17 . 4upă conceperea planului de audit.xperienţă profesională pecializare în auditul de mediu !teoretică şi practică" %ompetenţă lingvistică . discreţie.alităţi i aptitudini personale !tact. sinceritate. maturitate. Clanul de audit este transmis organizaţiei cu cel puţin două săptămâni înainte. răbdare. evaluarea constatărilor auditului. care reprezintă temele de discuţie: # sunt identificate documentele cuprinzând cerinţele legale. obiectivele şi ţintele. Crocesul de audit cuprinde cel puţin următoarele etape: familiarizarea cu sistemele de management. este transmis 2MM care are obligaţia de a#şi anunţa colaboratorii.6iploma de absolvire învăţămJnt superior . Activităţile de audit trebuie să includă: discuţii cu personalul. Ec5ipa de audit de mediu. evaluarea punctelor tari şi slabe ale sistemelor de management.

implementat şi menţinut un procedeu pentru evaluarea periodică a conformărilor cu cerinţele legale aplicabile şi cu alte cerinţe la care subscrie organizaţia. etalonările dispozitivelor de măsurare impuse prin lege. sau informat. # vă asiguraţi că documentele conţin cerinţe legale. # vă asiguraţi că sunt identificate şi efectuate monitorizările. Auditorul şef explică metodele folosite în audit. 4acă auditul este planificat pe mai multe zile. distribuţia lor este ţinută sub control şi se previne utilizarea neintenţionată a lor. Menţionam doar câteva dintre ele: # organizarea şi conducerea unui program de audit de mediu. se prezintă echipa de audit. la sfârşitul fiecărei zile se poate face o şedinţă de închidere a zilei. # politica MM include un anga$ament de conformare cu cerinţele legale. măsurările. # este asigurată competenţa personalului a cărui autorizare este cerută prin lege. # planificarea acţiunilor şi a modului de organizare a urmăririi realizării acestuia. # întocmirea rapoartelor de audit de mediu. sunt actualizate.a#ţi stabilit. Cot face modificări în plan la nivelul orelor de auditare ale unor servicii. # vă asiguraţi că sunt respectate cerinţele legale aplicabile tratării şi prevenirii neconformităţilor. 4esfăşurarea auditului debutează cu şedinţa de deschidere. # evaluarea răspunsurilor şi conducerea interviurilor. cu condiţia să anunţ auditorul acesta să fie de acord iar modificarea să nu perturbe desfăşurarea auditului. # sunt păstrate înregistrări referitoare la aceste competenţe. &aportarea constatărilor #i conclu!iilor auditului. se întreabă dacă se confirmă echipa de audit. Auditul se desfăşoară pe fiecare schimb de lucru existent în întreprindere. /n auditul de mediu sau în materializarea programelor de audit al unei întreprinderi apar numeroase probleme care trebuie avute în vedere. %onstatările şi concluziile auditului sunt comunicate oficial conducerii la cel mai înalt nivel. Hedinţa este condusă de auditorul şef.ste important ca şedinţa de deschidere să se desfăşoare în prezenţa directorului general. . în care se poate informa asupra constatărilor realizate ne dând însă informaţii despre neconformităţile sesizate. # sunt definite. *@T1@M din timpul auditului se alocă auditării proceselor principale de producţie. # este asigurată mentenanţa infrastructurii solicitate conform legii. documentate şi comunicate atribuţiile şi responsabilităţile privind cerinţele legale.chipa de audit are voie să solicite un însoţitor sau un martor pe perioada desfăşurării auditului. a cărui formă şi conţinut trebuie să asigure o prezentare integrală şi oficială a tuturor constatărilor şi concluziilor auditului. Auditorul semnează o declaraţie de confidenţialitate şi informează că va face consemnări asupra situaţiei constatate în timpul auditului. 1B # . 5a auditul de certificare nu se acceptă ca modificare în planul de audit auditarea unui serviciuE proces care nu a fost anunţat. # întocmirea chestionarelor şi a protocoalelor de audit de mediu. 5a sfârşitul fiecărui audit sau ciclu de audit auditorii trebuie să întocmească un raport de audit scris. întrucât acesta are capacitatea de a impune subordonaţilor săi să ofere a$utor echipei de audit. . &biectivele fundamentale ale unui raport de audit scris sunt: # susţinerea prin documente a scopului auditului. # vă asiguraţi că sunt respectate cerinţele legale aplicabile performanţelor MM de către furnizori şi furniturile aprovizionate.

2aportul de audit trebuie să cuprindă: # constatările auditului. aici trebuie negociate şi decise acţiunile corective. 4upă această etapă se intră în şedinţa de închidere unde sunt anunţate public neconformităţileE constatările. Centru neconformităţi se formulează observaţii cu termen de soluţionare de până la un an de zile. după ce au fost auditate toate procesele de producţie este rezervată discuţiilor cu 2MM. corecţiile şi consemnate în scris. +nc5eierea auditului. # oportunităţi de îmbunătăţire. # susţinerea prin documente a necesităţii acţiunilor corective. Hedinţa poate dura între '* minute şi o oră. este anunţat 2MM care îşi asumă neconformităţile şi semnează pentru acestea având obligaţia de a le elimina.situaţia conformării la politica de mediu a organizaţiei şi progresul în domeniul mediului al organizaţiei. # 1? . Crocesul de audit se încheie cu pregătirea şi implementarea unui plan adecvat de acţiuni corective. # neconformităţile. 4upă această discuţie se adună toată echipa de audit şi se pun de acord asupra neconformităţilor constatate. după caz. /n şedinţa de închidere nu se dă raportul de audit sau raportul de neconfirmitate. se fac doar trimiteri la acesta. e instituie mecanisme funcţionale corespunzătoare care să asigure urmărirea rezultatelor auditului. # furnizarea de informaţii conducerii despre eficacitatea şi acurateţea măsurilor de monitorizare a impactului de mediu al organizaţiei. nereluând însă tot ce sa notat în raportul de neconformitate. Jinalul ultimei zile de audit.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful