1. Auditul în cadrul Sistemului de Management de Mediu 1.1.

Generalităţi
Monitoringul efectiv al poluării nu poate fi realizat exclusiv pe soluţii tehnologice, ci trebuie abordat în baza unui sistem de management de mediu, integrat managementului general al întreprinderii. Având în vedere reglementările legislative în domeniul protecţiei mediului şi preocupările populaţiei, agenţilor economici în ceea ce priveşte protecţia mediului şi reducerea poluării în contextul dezvoltării durabile, se poate constata o orientare a preocupărilor companiilor către introducerea istemelor de management de Mediu ! MM". Astfel se creează o structură sistematică de integrare a problematicii de mediu în toate aspectele activităţii unei întreprinderi. copul introducerii unui MM nu constă numai în conformarea cu legislaţia de mediu şi minimizarea riscurilor financiare, ci şi îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu, asigurându#se astfel o bună imagine şi o serie de avanta$e pe piaţa competiţională. %onceptul de MM a fost introdus pentru prima dată în &landa în anul '()*, în prezent acesta fiind adopta în ţările din +estul ,uropei, Asia, -A, %anada, ,uropa %entrală şi de ,st. .niţial, interesul ţărilor era concentrat spre dezvoltarea componentelor legislative şi de reglementare ca şi a structurilor organizatorice care să asigure încadrarea activităţii economice în limitele permise de standardele de mediu. /n aceste condiţii răspunsul industriei era dat ca reacţie la apariţia problemelor, îndeosebi a celor de neconformare cu reglementările existente. .nvestiţiile erau preponderent în soluţii tehnologice de depoluare. 0reptat s#a trecut la integrarea politicii ecologice în politica economică a întreprinderii. /n anul '()1, 2aportul 3rundland al %omisiei Mondiale asupra Mediului şi 4ezvoltării a introdus termenul de dezvoltare durabilă şi a îndemnat industriile să#şi dezvolte sisteme eficiente de management de mediu. 5a 2io de 6aneiro în '((7, a avut loc consfătuirea care a pus bazele planurilor de dezvoltare durabilă. A rezultat consensul global şi anga$amentul politic !Agenda 7'" pentru începerea colaborării între guverne, întreprinderi, organizaţii neguvernamentale, în vederea găsirii soluţiilor pentru rezolvarea problemelor primordiale pentru mediu. %u acest prile$ s#a hotărât ca &rganizaţia .nternaţională pentru tandardizare !. &" să elaboreze o serie de standarde dedicate sistemului de management de mediu. istemul de Management de Mediu ! MM" este definit ca fiind o 8componentă a sistemului general de management ce include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, revizuirea şi menţinerea politicii de mediu9. -n istem de Management de Mediu ! MM" are ca obiectiv principal să a$ute o companie în: # identificarea şi controlul aspectelor de mediu, a impacturilor şi riscurilor relevante din companie; # satisfacerea politicii de mediu a obiectivelor şi ţintelor, inclusiv conformarea cu legislaţia de mediu; # definirea unui set de principii de bază care să orienteze activităţile viitoare vizând responsabilităţile de mediu; # stabilirea unor creşteri ale performanţei de mediu a companiei, pe baza unui bilanţ costuri#beneficii;

'

# # #

determinarea resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor; definirea responsabilităţilor, autorităţii şi a procedurilor care să asigure implicarea fiecărui anga$at al companiei, în reducerea impactului negativ asupra mediului; realizarea unui sistem eficient de comunicare în interiorul companiei şi asigurarea unei instruiri a personalului.

istemul de Management de Mediu ! MM" răspunde abordării cunoscute managementului calităţii şi anume: 8planifică, execută, verifică, îmbunătăţeşte9 !fig. '.'".

Fig. 1.1. Ciclul acţiunilor PEVI specific pentru o activitate socio-economică. istemul de Management de Mediu ! MM" reprezintă un instrument de identificare şi rezolvare a problemelor specifice de mediu care poate fi implementat într#o companie în diferite modalităţi, depinzând de condiţiile specifice. <u există un singur MM aplicabil la toate companiile. %erinţele diferă !variază" în funcţie de necesităţile operaţiilor specifice şi de sistemul de conducere a afacerilor din locul respectiv. %onducerea întreprinderii trebuie să ţină cont de: 8ce dorim să obţinem prin propriul MM=9: # costuri de fabricaţie reduse > eficienţă redusă; # abilitatea de a ne vinde produsele; # alinierea la legislaţia în vigoare; # conformarea la presiunile comunităţii; # evitarea problemelor de mediu la procesele noi; # dezvoltarea de produse noi, acceptate pe scară mai largă; # pregătirea întreprinderii pentru investitori sau pentru oportunităţi de asociere; # răspunsul la cerinţele clienţilor; # certificare conform . & '?@@@; # un mediu mai curat pentru copii.

7

4in punct de vedere a evoluţiei standardelor din domeniul MM sunt de reţinut cele la nivel european ,MA !,nvironment Management and Audit cheme" şi cele la nivel internaţional . & '?@@' şi '(@@'. istemul de management de mediu va diferi în funcţie de tipul, natura, mărimea, complexitatea activităţii, produselor şi serviciilor companiei. ,xistă însă un număr de elemente de bază care se găsesc în comun tuturor MM. Acestea includ: # obţinerea anga$amentului din partea managerului general al companiei privind dorinţa şi spri$inul în implementarea sistemului de management de mediu; # analiza iniţială: stabilirea exactă a poziţiei unde se află compania în relaţie cu mediul. %onstituie baza de pornire în implementarea MM, faţă de care se va $udeca ulterior şi îmbunătăţirea performanţei de mediu; # politica de mediu, de obicei publicată în scris ca declaraţie a politicii de mediu, exprimând anga$amentul managerului general de a se conforma legislaţiei de mediu şi de a urmări îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu. /n felul acesta, se asigură nu numai responsabilitatea pentru implementarea politicii de mediu, dar şi suportul necesar acesteia; # programul de mediu sau planul de acţiune, care pornind de la identificarea aspectelor de mediu şi a impactului asociat acestora, conţine măsurile ce vor fi luate de#a lungul unei perioade de timp. /n fapt, acesta traduce politica de mediu a companiei în obiective şi ţinte, identifică activităţile necesare atingerii acestora, defineşte responsabilităţile anga$aţilor şi resursele financiare corespunzătoare; # structuri şi responsabilităţi: definirea, atribuirea şi comunicarea structurilor, responsabilităţilor şi autorităţii de mediu necesare pentru a implementa MM. %onştientizare, motivare şi furnizare de cunoştinţe corespunzătoare printr#un program de instruire. +a fi desemnat un reprezentant al managementului companiei, responsabil cu activitatea de protecţie a mediului; # integrarea managementului de mediu în managementul general al companiei > include proceduri pentru înglobarea cerinţelor de mediu în toate sectoarele specifice companiei, cum ar fi: aprovizionare, marAeting, cercetare#dezvoltare, serviciu financiar etc. # # # # # # # # Aceste proceduri pot conţine: sistemul de comunicare internă; controlul documentelor; controlul operaţional; evaluarea riscului şi pregătirea planurilor şi procedurilor de urgenţă în vederea asigurării unui răspuns corespunzător în cazul incidentelor neprevăzute şi accidentale; monitoring, măsurători şi proceduri de înregistrare > necesare pentru a înregistra şi evidenţia pe bază de documente, rezultatele acţiunilor întreprinse; acţiuni preventive şi corective > în vederea eliminării cauzelor existente sau potenţiale privind neconformarea cu obiectivele, ţintele stabilite iniţial; auditul sistemului de management de mediu > stabilirea şi menţinerea programelor de auditare a sistemului de management de mediu cu o frecvenţă dictată de natura operaţiilor; analiza managementului de mediu > evaluarea făcută de managerul general asupra tuturor aspectelor semnificative ale MM, pentru a identifica necesitatea unor posibile schimbări in sistem.

B

o asigură o implicare mai mare a anga$aţilor în activitatea întreprinderii. sigur şi sănătos.politica – monitorizare . financiar: o facilitează relaţiile cu companiile de asigurare.analiză efectuată de conducere . pe plan intern. o reducerea emisiilor în aer. o elimină posibile conflicte între standardele MM naţionale prin introducerea unui standard internaţional. o a$ută accesul la împrumuturi bancare. din punct de vedere al reglementărilor: o demonstrează anga$amentul întreprinderilor faţă de autorităţile guvernamentale. o a$ută în dezvoltarea şi transferul tehnologiilor. o reducerea deşeurilor şi ambala$elor. o răspunde cerinţelor potenţiale !naţionale şi internaţionale" ale relaţiilor comerciale. o asigură un program de mediu proactiv. înainte ca acestea să fie descoperite din exterior. sol. o asigură o imagine îmbunătăţită. impactului asupra ecosistemelor. o îmbunătăţeşte competitivitatea pe piaţa internaţională. din punct de vedere al protecţiei mediului: o reduceri ale consumurilor de materii prime şi energie. pentru conformare şi îmbunătăţire continuă. o oferă avanta$e în relaţiile publice prin posibilitatea comunicării anga$amentului de a asigura un mediu încon$urător curat. zgomotului. o asigură profit dintr#o ofertă de produse 8verzi9. probleme. # din punct de vedere comercial: o demonstrează beneficiarilor că întreprinderea răspunde exigenţelor de mediu.actualizarea obiectivelor i a ţintelor.Crocesul realizării în practică a îmbunătăţirii continue implică următoarea succesiune a celor patru elemente de bază ale sistemului de management: audit intern . o facilitează obţinerea autorizaţiei de funcţionare. o elimină posibilele costuri determinate de neîncadrarea în standardele naţionale de mediu. 4intre avanta$ele introducerii unui istem de Management de Mediu într#o companie se pot menţiona: # din punct de vedere operaţional: o identifică şi corectează. o satisface criteriile investitorilor. # # # ? . apă. o a$ută la reducerea răspunderilor şi riscurilor de mediu. o asigură economii financiare prin minimalizarea consumurilor de energie şi materii prime.

nstrumentele pentru analiză şi evaluare sunt de tipul următor: metode de comparare a performanţelor de mediu proprii cu realizările de vârf în domeniu. distribuţie şi comercializare. proiectare. conceptele de dezvoltare.1. până la depozitarea produsului uzat".!. aceste instrumente se împart în trei mari categorii: # pentru analiză şi evaluare. de informare a managerilor şi a altor categorii de personal. auditul de mediu. # # # # * . conformare". evaluarea cheltuielilor pentru protecţia mediului !contabilitate de mediu". evaluarea costului total > a$ută la identificarea următoarelor patru tipuri de costuri pentru un produs. transportul. evaluare ciclului de viaţă. . reciclarea. & dată cu evoluţia înregistrată la nivelul managementului de mediu au devenit operaţionale o serie întreagă de instrumente manageriale de protecţie a mediului. utilizarea. analiza cost # beneficiu. prelucrarea.le au fost promovate în numeroase ţări. "nstrumente ale managementului de mediu -n istem de Management de Mediu în ansamblu trebuie să ofere toate detaliile necesare pentru evaluarea impactului asupra mediului a tuturor proceselor şi procedurilor. metoda prin care sunt evaluate consumurile de energie şi materii prime pe de o parte şi impactul asupra mediului. fără efecte negative asupra mediului. o bună imagine etc. "nstrumente pentru analiză i evaluare # # # # # . folosit pentru a verifica conformarea cu legislaţia specifică şi de a evalua practicile şi procedurile de mediu. 1. Aceste instrumente sunt structurate astfel încât să îmbunătăţească sistemul de luare a deciziilor. utilă în ierarhizarea alternativelor de control a proceselor de poluare. astfel încât să faciliteze: luarea deciziilor. potenţiale răspunderi !plata unor remedieri în mediu" sau costuri mai puţin tangibile !cum ar fi relaţiile cu publicul.1. # pentru comunicare. evaluarea impactului de mediu. ambalare. /ntr#o clasificare generală. evaluarea iniţială a calităţii mediului !diagnoză" se realizează pentru a stabili punctul de plecare într#o acţiune ecologică. prelucrare. # pentru acţiune. previziunile strategice. fiind la îndemâna companiilor pentru a fi adoptate şi utilizate în mod voluntar fără presiuni legislative. costuri ascunse !monitoring. accidente. evaluarea tehnologică > stabileşte efectele potenţiale ale unei noi tehnologii înainte de implementarea sa.". aplicat în faza de proiectare cu scopul identificării impactului potenţial. în fazele reprezentative ale desfăşurării proceselor pentru obţinerea unui produs şi ale utilizării lui !începând cu extracţia materiilor prime. evaluarea riscului asupra mediului şi a sănătăţii umane este realizată cu scopul stabilirii unor măsuri de prevenire a apariţiei unor incidente. pe de altă parte.!. proces sau proiect: costuri directe. cu scopul final al îmbunătăţirii performanţelor de mediu ale întreprinderilor.

o planul de acţiune şi demararea introducerii MM. procesele şi resursele. în general realizate pentru a transforma poziţiile de confruntare. reprezintă obiectivele şi principiile ce stau la baza acţiunilor de protecţie a mediului. termen care descrie o procedură devenită oficială în multe ţări. pentru a implementa politica de mediu a întreprinderii.!. practicile. procedurile. .xistă o tendinţă de abordare integrată a sistemelor de management a calităţii. pârghii economice. responsabilităţile. management total al calităţii şi mediului a fost acceptat ca un instrument vizând îmbunătăţirea performanţelor întregii activităţi incluzând şi managementul de mediu. %a o exemplificare a acestei tendinţe o reprezintă standardul . "nstrumente de comunicare /n categoria instrumentelor de comunicare în interiorul întreprinderii şi în afara ei.!. parteneriat în favoarea protecţiei mediului.tapele ce trebuie parcurse pentru a se atinge un sistem de management de mediu eficient sunt: # C # plan > planificare: o definirea politicii de mediu. D .voluţia conceptelor privind problematica mediului impune şi o evoluţie a standardelor . # rapoarte interne pentru evidenţa MM. care stabileşte structura organizatorică. în acest sens alocarea optimă a resurselor pentru mediu reclamă utilizarea cantităţii optime a fiecărei resurse comparativ cu preţurile altor factori economici de producţie. # # 1.#. # informaţii pentru mass#media. o identificarea celor mai importante efecte de mediu.!. . mediului. conform căreia un produs cu un nivel acceptabil de impact asupra mediului poate primi o etichetă ecologică. "nstrumente pentru acţiune # # # # # /n categoria acestor tipuri de instrumente sunt incluse: sistem de management de mediu. pentru clienţi sau pentru proprii anga$aţi. dependenţă şi izolare în înţelegeri mutuale precum şi interdependenţa acceptată. înţelegeri voluntare > focalizate pe atingerea unor obiective de mediu dincolo de cerinţele legii.# indicatorii dezvoltării durabile > diferiţi de indicatorii economici convenţionali şi care integrează aspectele de mediu în aprecierea progresului economic. . & '(@'' care abordează în comun problema auditului calităţii şi mediului. politica de mediu. sunt incluse: # rapoarte anuale. al căror scop este de atingere a obiectivelor de mediu cu costuri cât mai mici. protecţiei sănătăţii şi a riscului. incluzând conformarea cu întreaga legislaţie de mediu specifică întreprinderii. & '?@@@. 1. eco # marcarea !eco # eticheta".

# # 4# do > acţiune: o introducerea MM > ului. o structura organizatorică şi responsabilitate. Stadiile implementării unui sistem de management de mediu .M.M.M. # emiterea formei finale a politicii de mediu. acţiuni de corectare şi prevenire. # definirea obiectivelor generale Especifice şi a ţintelor de mediu. şi a structurii funcţionale implicate. definirea programului de management de mediu. A > act > ameliorare: o un ciclu de ameliorare E îmbunătăţire continuă. # îmbunătăţirea continuă a performanţei globale de mediu. # stabilirea şi implementarea programului de management de mediu.o o o # cerinţele legale. o auditul MM. % > checA > controlare: o control intern. # auditul de mediu ! . sensibilizare şi competenţă. definirea obiectivelor de atins. o comunicare. capacitate de răspuns. # stabilirea. # controlul operaţional al aspectelor semnificative de mediu.. # realizarea unei analize iniţiale de mediu şi stabilirea: aspectelor semnificative si impacturilor de mediu.M. o declaraţia de mediu. # acţiuni în situaţii de urgenţă. o verificare şi certificare.M. 1 . # stabilirea scopului . o gestionarea documentaţiei.". o supraveghere şi măsurare continuă. o documentaţia MM. # acţiuni corective şi preventive. o prevenirea şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă. o neconformitate.mplementarea unui sistem de management de mediu presupune parcurgerea următoarelor stadii de lucru: # conştientizarea şi anga$area conducerii.M. o înregistrări. # analiza efectuată de conducere. documentarea si implementarea . o gestionarea funcţionării. o formare. o verificarea direcţiunii. # monitorizare şi măsurare.

Colitica de mediu trebuie să: corespundă naturii. # realizarea sistematică a obiectivelor de mediu. prevenirea şi eliminarea poluării mediului. # prevenirea sau diminuarea riscurilor de emitere a substanţelor poluante şi de risipire a energiei în caz de accident. să fie disponibilă pentru public. produselor sau serviciilor organizaţiei. cu a$utorul unor tehnici adecvate. nali!a "ntreprinderii #i identificarea aspectelor activităţilor care au impact asupra mediului. 7. să includă un anga$ament de conformitate cu legislaţia şi cu reglementările de mediu aplicabile. # obligarea furnizorilor şi subcontractanţilor să respecte normele şi prevederile de mediu aplicate în cadrul întreprinderii. # sensibilizarea şi eco#conştientizarea anga$aţilor. Acest anga$ament emis de conducerea întreprinderii trebuie să se bazeze pe următoarele aspecte: # examinarea şi supravegherea activităţii întreprinderii dumneavoastră şi analiza punctelor critice pentru mediu. să fie documentată. ea poate constitui pilonul de bază al MM. # colaborarea cu autorităţile în vederea minimalizării riscurilor şi accidentelor de mediu. precum şi cu alte cerinţe pe care organizaţia le#a adoptat. # informarea completă a publicului larg şi un dialog deschis despre impactul pe care întreprinderea îl are asupra mediului. accidentelor din trecut. Analiza trebuie să examineze următoarele probleme: # impactul ma$or pe care îl au activităţile. # luarea de măsuri pentru diminuarea. să ofere cadrul pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor generale şi obiectivelor specifice de mediu. # cerinţele şi prevederile legale din domeniu. un document public. Analiza preliminară este obligatorie. # toate practicile şi procedurile existente în materie de management de mediu. făcut de companie. 7. implementează şi menţine proceduri referitoare la aspectele de mediu !anexele 7. dimensiunilor şi impactului asupra mediului al activităţii.'. # evaluarea şi rezultatele anchetelor. produsele şi serviciile. # # # # # # Politica de mediu !anexa '". menţinută şi comunicată întregului personal.7": ) . să includă un anga$ament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării.Definirea politicii de mediu. &rganizaţia stabileşte. Coate constitui baza elaborării programului de mediu şi definirii obiectivelor de mediu. # compararea regulată a programului de acţiune de mediu cu politica de mediu. implementată. # reclamaţii din partea populaţiei din zonă privind poluarea mediului de către întreprindere. # informarea clienţilor despre pericolele pe care produsele şi serviciile le reprezintă faţă de mediu. care descrie măsurile care se vor lua în vederea protecţiei mediului încon$urător. # evaluarea preliminară a impactului pe care activităţile şi produsele noi o vor avea asupra mediului.

ursa !activitate. e vor stabili şi menţine obiective generale şi specifice de mediu documentate la fiecare nivel şi funcţie relevantă. &biectivele de mediu derivă din politica de mediu. &biectivele şi planul MM#ului ( . 7. care face posibilă atingerea obiectivelor prin date concrete şi o încadrare strictă în timp. -n MM poate fi foarte util în respectarea legislaţiei din domeniu.mpact de mediu asociat Coluarea soluluiE apei freatice Coluarea apei %onservarea resurselor naturale Crocedura privind evaluarea impactului !anexa B. şi se explică prin faptul că: # aspectul de mediu se referă la un element al activităţii. &rganizaţia trebuie să documenteze şi să actualizeze aceste informaţii. fiind necesară urmărirea modificărilor survenite. # impact nesemnificativ. Prevederi legale #i alte cerinţe !anexa ?". $abelul 1. /n cazul nerespectării legilor. B. va stabili modul în care se va face evaluarea impactului produs de aspectele de mediu identificate. aspectele semnificative sunt luate în considerarea la stabilirea obiectivelor de mediu. prevederile legale şi de reglementare. !vezi procedura specifică" şi stabilirea acelor aspecte de mediu care au: # impact semnificativ. epuizarea unei resurse naturale.'. Acestea trebuie corelate cu politica de mediu. B.1 <r. .xemplu: o deversare.xemplu: poluarea sau contaminarea apei.vacuare de ape uzate %reşterea randamentelor Escăderea consumului de carburant . Clanul de activitate de mediu este o metodă bine definită. /n tabelul '. # impactul se referă la modificarea ce se poate produce asupra mediului ca rezultat al unui anumit aspect. 5a stabilirea obiectivelor se ia în consideraţie politica de mediu. trebuie să asigure că aspectele semnificative de mediu sunt luate în considerare la stabilirea.# # procedura pentru identificarea aspectelor de mediu care au sau pot avea impact semnificativ. un consum sau o reutilizare a unui material. 2elaţia dintre aspectul de mediu şi impact este o relaţie de tip cauză > efect. implementarea şi menţinerea MM. '. B. aspectele de mediu semnificative precum şi punctele de vedere ale părţilor interesate. produsului sau serviciului unei organizaţii care ar putea avea un impact benefic sau nociv asupra mediului. crt. produs sau serviciu" 0ransport de carburanţi %urăţătorie chimica !serviciu" Croiectarea unui automobil !produs" Aspecte de mediu Aspect de mediu curgeri accidentale .' sunt prezentate câteva exemple de aspecte de mediu. trebuie întreprinse acţiuni de corectare. o emisie.7". .

'@ . 5a stabilirea obiectivelor generale. . dega$ări neintenţionate". raportată la cantitatea de produs finit. numărul incidentelor de mediu !ex. eficienţa utilizării acestora. formularea lor este clară şi nu poate fi interpretată. abateri de la limite".ndicatorii performanţei de mediu pot fi: cantitatea de materii prime sau energie utilizată.trebuie scrise. reactualizate şi comunicate celor interesaţi în mod regulat. implementează şi menţin unul sau mai multe programe. %&. sunt trecute pe hârtie. &biectivele pot include anga$amente de genul: # reducerea deşeurilor şi a utilizării resurselor. măsurabile când este posibil. indicator% cantitatea de combustibil şi de electricitate utilizată pe unitatea de produs F. # mi$loace şi termene de realizare.le trebuie să reflecte politica de mediu a întreprinderii concentrându#se pe prevenirea poluării. obiectivelor specifice şi programelor trebuie să se ia în considerare: # prevederile legale şi alte cerinţe pe care organizaţia le#a adoptat. cantitatea de emisii !%&7". &F. comerciale şi operaţionale. # # # %&emple' o$iectiv general% reducerea consumului de energie necesară în fabricaţia produsului F. # cerinţele financiare. în perioada de exploatare şi la eliminare. numărul accidentelor de mediu !ex. o$iectiv specific% scăderea cu zece procente a consumului de energie necesară în fabricaţia produsului F. anga$aţii sunt ţinuţi la curent în mod regulat despre stadiul de desfăşurare. G%. cantităţi ale unor poluanţi specifici !<&F. # opţiunile tehnologice. # aspectele semnificative de mediu. îmbunătăţesc cu adevărat performanţa de mediu a întreprinderii. în cazul realizării lor. Cb". cuantificate şi conţin date limită. . procent de deşeuri sau ambala$e reciclate. # reproiectarea produselor în vederea minimizării impactului asupra mediului în procesul de producţie. # punctele de vedere ale părţilor implicate. investiţii în protecţia mediului. # # # # # # # # # # # # # # # %aracteristicile obiectivelor şi a ţelurilor: sunt documentate la toate nivelurile relevante. cantitatea de deşeuri produse. numărul de reclamaţii. # reducerea sau eliminarea emisiilor poluante. # promovarea mediului şi sensibilizarea anga$aţilor şi a comunităţii din $ur. care să includă: # desemnarea responsabilităţilor. sunt în concordanţă cu principalele impacturi asupra mediului ale activităţii. Centru atingerea lor. se stabilesc.

# accidentele şi incidentele. Competenţă.7 sunt prezentate exemple de tipuri de instruire". reale sau posibile ale activităţilor lor. îşi modifică comportamentul şi spri$ină dezvoltarea întreprinderii. Asigurarea resurselor necesare pentru implementarea şi controlul MM include: # resurse umane. &esurse. 0ip de instruire %ui i se crt. sosirea unor noi anga$aţi. # consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile operaţionale specificate. /n cadrul MM#ului trebuiesc evaluate nevoile iar după aceea să organizăm trening#uri având în vedere următoarele: # persoanele implicate în sistemul de management. să implementeze şi să menţină proceduri de conştientizare a personalului care îndeplineşte sarcini pentru ea sau în numele ei cu privire la: # importanţa conformităţii cu politica de mediu. # resurse tehnologice şi financiare. $ipuri de instruiri <r. instruire #i con#tienti!are .ndiferent de dimensiunea întreprinderii şi de domeniul de activitate. &rganizaţia trebuie să asigure instruire sau să întreprindă alte activităţi pentru a satisface aceste necesităţi şi trebuie păstrate înregistrări în acest sens.Implementare #i funcţionare. activitatea fiecărui anga$at poate contribui în mod pozitiv la eco# conştientizarea întreprinderii dacă propune inovaţii tehnice. # a raporta conducerii la cel mai înalt nivel performanţele MM pentru analizare şi ca bază pentru îmbunătăţirea acestuia. responsabilităţile şi autoritatea pentru: # a asigura că cerinţele referitoare la MM sunt stabilite. # atribuţiile şi responsabilităţile ce le revin în realizarea conformităţii cu politica de mediu. # introducerea unor noi produse tehnice. responsabilităţilor şi autorităţilor privind funcţionarea MM. # calificări specializate. # anga$aţii a căror activitate are un impact semnificativ asupra mediului !în tabelul '. trening#uri şi însuşirea de noi abilităţi.!. <umirea unui reprezentant care în afara altor responsabilităţi să aibă definite atribuţiile. 4efinirea documentelor şi comunicarea atribuţiilor. . implementate şi menţinute. cerinţele MM. cu procedurile şi cerinţele MM. procedurile. $abelul 1. # impacturile semnificative asupra mediului.nstruire pentru %onducerea la &bţinerea '' copul anga$amentului. atri$uţii. 4e asemenea trebuie să stabilească. . inclusiv cu cerinţe referitoare pentru pregătirea situaţiilor de urgenţă şi a capacităţii de răspuns. Centru aceasta este nevoie de informaţii. # introducerea unor procedee noi de producţie. # legislaţia din domeniu. # schimbarea posturilor de muncă. responsa$ilităţi #i autorităţi. . adresează '.

. # atribuţiile şi responsabilităţile lor în realizarea conformităţii cu politica de mediu. o primirea. Comunicarea. %omunicarea !anexa D".M.M. /mbunătăţirea competenţelor Anga$aţii cu responsabilităţi în domeniul mediului Anga$aţii ale căror acţiuni pot afecta conformitatea stabilirea şi alinierea la politica de mediu a organizaţiei.nstruire pentru conştientizarea fiecărui anga$at privind impactul activităţii fiecăruia asupra mediului 0rebuie să se stabilească şi să se menţină proceduri pentru ca tot personalul să fie conştientizat de !anexele *. ?.'. . *. # impacturile semnificative asupra mediului. operaţionale.7": # importanţa conformităţii cu politica de mediu. preferabil sub formă electronică. inginerie. . Croceduri specifice. . inclusiv cu cerinţele referitoare la pregătirea situaţiilor de urgenţă şi a capacităţii de răspuns. /mbunătăţirea performanţei în domenii specifice ale organizaţiei. este necesară ca: # să se stabilească şi să se menţină proceduri referitoare la aspectele de mediu şi la . # să se aibă în vedere procesul de comunicare externă privind aspectele semnificative de mediu şi deciziile luate. Asigurarea conformităţii cu cerinţele interne şi de reglementare. &bţinerea anga$amentului privind politica şi obiectivele de mediu ale organizaţiei şi insuflarea unui sentiment de responsabilitate individuală. Atenţionare' personalul care îndepline te sarcini ce pot avea impacturi semnificative asupra mediului trebuie să aibă competenţa necesară. conştientizarea importanţei cel mai înalt strategice a managementului nivel de mediu. B. cu procedurile şi cerinţele . *. dezvoltare. de exemplu: exploatare. ale activităţilor lor. # consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile operaţionale specificate. documentaţia este mai redusă dar eficientă. 4ocumentaţia este considerată memoria internă a întreprinderii.M. documentarea şi transmiterea răspunsurilor corespunzătore la solicitările pertinente ale părţilor interesate din exterior.M.7. iar la o întreprindere mare este adecvată şi ordonată.M.. cercetare. '7 . planuri.nstruire pentru 0oţi anga$aţii conştientizare privind problemele de mediu în general. # 4ocumentaţia conţine: o copie scrisă a politicii de mediu. reale sau posibile.M. pentru: o comunicarea internă între diferite niveluri şi funcţii. 5a întreprinderile mici. procedurile. cerinţele .ste dovada performanţei MM.

# laboratoare. uşor de identificat. programul de management de mediu şi definiţia responsabilităţilor sistemului.M.# # registrul factorilor şi impacturilor de mediu. Actualizarea documentelor creşte credibilitatea sistemului de management drept pentru care trebuie menţinut un control al documentelor: # documentele trebuie datate. câteva instrucţiuni de muncă şi procedee care clarifică cele mai importante aspecte ale managementului de mediu.. # achiziţia. organizate şi păstrate o perioadă de timp specificată. # aprovizionare şi contractare. iar datele vechi. stabileşte şi menţine informaţiile pe suport de hârtie sau electronic. să fie comunicate beneficiarului acestora. trebuie să se ia în considerare toate activităţile care pot contribui la producerea unui impact semnificativ de mediu: # proiectare şi cercetare # dezvoltare. şi interacţiunea lor. Asigură ca toată lumea să folosească aceleaşi instrucţiuni de muncă. # documentele sunt analizate periodic. # transport. a departamentului.M. inclusiv activitatea de întreţinere. # versiunile curente ale documentelor sunt disponibile. 5a elaborarea procedurilor de control operaţional. %ei în cauză trebuie să ştie tot ce este disponibil şi important la un moment dat. 4ocumentaţia . care se referă la aspectele de mediu semnificative asociate produselorEserviciilor realizate de organizaţie. %ontrolul operaţional identifică activităţile asociate aspectelor de mediu semnificative. Hi cere: # să se planifice aceste activităţi. nefolositoare trebuie să fie şterse din când în când pentru a menţine flexibilitatea sistemului. pentru : # descrierea elementelor esenţiale ale . # service pentru clienţi. # documentele pot fi identificate după numele organizaţiei. Crocedurile relevante ale .M.M. Controlul documentelor !anexa 1". # documentele necorespunzătoare sunt retrase prompt din toate punctele de utilizare. revizuite dacă este necesar şi aprobate înainte de difuzare. construirea sau modificarea clădirilor sau instalaţiilor 'B . pentru a se asigura că acestea se realizează în condiţii specificate. # manipulare şi depozitare materii prime şi produse. # procese de producţie şi întreţinere. o stipularea în proceduri a criteriilor de operare. a activităţi. pentru a putea limita şi controla impactul activităţii respective asupra mediului. prin: o stabilirea şi menţinerea de proceduri documentate.M.M. # indicarea accesul la documentaţia conexă.

o costul de energie E Ag de produs finit sau E o oră de producţie.'. # compară performanţa de mediu a întreprinderii şi nivelul managementului eco#conştient a anilor care urmează. # prevenirea accidentelor !separarea produselor periculoase etc. o dezvoltarea filierelor de refolosire. . financiar.. # testează efectele numerice ale utilizării diferitelor scenarii: o înlocuirea produselor şi procedeelor.ste necesară pentru feedbacA la realizarea obiectivelor şi ţelurilor dar mai are şi alte roluri: # furnizează date recente pentru declaraţia de venit: o despre ambalare. pentru a preveni şi a reduce impactul asupra mediului care poate fi asociat acestora !anexele ). Crogramul de prevenire a accidentelor se bazează pe: # identificarea accidentelor şi a situaţiilor posibile. # incidente anterioare. # trebuie să se testeze periodic astfel de proceduri..?": # aceste proceduri trebuiesc revizuite. ). ). ). '? . defineşte indicatorii simpli de performanţa ca de exemplu: o consumul de apăE Ag de produs. )onitori!are #i măsurare !anexa (". în special după producerea accidentelor sau apariţia unor situaţii de urgenţă. reciclare. sănătăţii şi averii anga$aţilor şi a celor din $ur. # teste periodice pentru buna funcţionare a planurilor şi procedurilor !exemplu: simularea de incendiu".B. o despre consumul de energie. o statisticile oficiale. # implică profesionişti din domeniul economic. o despre deşeuri. # planuri şi proceduri de urgenţă pentru situaţia 8ce se întâmplă dacă totuşi .7. -n accident sau o situaţie de risc provoacă daune mediului. Coate avea repercursiuni economice importante asupra întreprinderii. o deşeuri periculoase E Ag de produs. ). o introducerea taxelor de mediu. # stabileşte un sistem de supraveghere al îmbunătăţirii continue a managementului. o deşeuri periculoase E oră de producţie.". cum ar fi pornirea sau oprirea instalaţiilor.. pentru evitarea incidentelor ecologice ce pot apare. Prevenirea accidentelor #i a situaţiilor de risc 'urgenţă(. # informează în mod adecvat anga$aţii despre diferite tipuri de materiale prime şi impactul lor asupra mediului.9. în procesul de mediu şi măsoară costurile şi economisirile efectuate de pe urma dezvoltării managementului eco#conştient. atunci când acest lucru este posibil.Aceste proceduri trebuie să ţină seama şi de situaţiile anormale de operare. # permite un control permanent al consumului resurselor. tabilirea şi menţinerea unor proceduri pentru a identifica posibilele accidente şi situaţii de urgenţă şi a răspunde unor astfel de situaţii.

& acţiune de corectare este un răspuns rapid şi adecvat la o problemă. acţiuni de corectare şi prevenire se cere: # stabilirea şi menţinerea de proceduri pentru definirea responsabilităţilor autorităţii.7". # păstrate pe o perioadă stabilită şi înregistrată. să fie precise şi să poată fi înţelese de toată lumea. <econformarea !când ceva nu funcţionează conform cerinţelor" poate fi rezultatul unei probleme tehnice ! fisurarea unui recipient. identificabile. analizarea şi tratarea neconformităţilor. lipsa sau ineficienţa unui program de training etc. '@.*econformare. acţiuni de corectare #i prevenire. 4ocumentaţia este singura dovadă care demonstrează iniţiativele pentru introducerea sistemului de management eco#conştient. descoperit în cadrul acţiunii de verificare. atunci putem vorbi de acţiune preventivă. Aceste date trebuie catalogate în scris. # identificaţi cauzele.".xemple: corecţie: înlocuirea unui geam spart. schimbarea locului de $oacă etc." sau o problemă de management !o supraveghere prea le$eră. Centru stabilirea neconformităţilor. '* . %e se poate face când apare o problemă= # examinaţi problema. să permită regăsirea informaţiilor privind activitatea. # încercaţi o altă soluţie !acţiune de corectare". # orice acţiune corectivăEpreventivă întreprinsă. acţiune preventivă: analizarea cauzelor care au dus la spargerea geamurilor şi înlăturarea cauzelor din toată societatea !montarea de grila$e la ferestre. prote$ate împotriva oricărui risc de deteriorare sau pierdere. defectarea unui mecanism etc. # supravegheaţi în continuu perimetrul. # orice modificări ale procedurilor rezultate din acţiunile corective E preventive trebuie păstrate. +a trebui strânsă o cantitate mare de date despre consumul de energie. Controlul "nregistrărilor !anexa ''".". # # # . adoptarea unor măsuri în vederea reducerii oricărui impact produs !anexele '@. produsul sau serviciul implicat. pentru a demonstra conformitatea. care atenuează efectele negative şi previne reproducerea problemei. 0rebuie: # să fie lizibile. păstrare şi eliminare a înregistrărilor referitoare la mediu.xemple de însemnări: # registrul anual de deşeuri. '@.'. trebuie adaptată importanţei problemei şi să fie proporţională cu impactul propus. . care necesită fonduri mai mari şi un timp mai mare. # să fie păstrate şi menţinute încât să poată fi regăsite cu uşurinţă. 4acă evităm o problemă înainte ca ea să se întâmple. 0rebuie stabilite şi menţinute proceduri de identificare. deşeuri şi despre eforturile depuse pentru aplicarea sistemului de management eco#conştient. acţiune corectivă: organizarea schimbării tuturor geamurilor sparte din societate.

Auditul determină dacă .M.. adecvat şi eficient. întreprinderea poate stabili. a obiectivelor şi a altor elemente ale . la intervale prestabilite.M. rapoarte despre incidente. # este implementat corespunzător şi menţinut. Crintre sarcinile lui se mai numără şi stabilirea gradului de conformare a MM cu standardele .M. accidente şi reclamaţii. & '?@@' sau cu cerinţele . Activitatea de auditare trebuie făcută de o persoană independentă. # resursele sunt utilizate raţional şi eficient. daca sistemul funcţionează corect sau nu. Auditul sistemic este necesar pentru evaluarea periodică a situaţiei şi pentru îmbunătăţirea performanţei de mediu. caietul cu evidenţa consumului de energie. 2ezultatele auditului intern sunt evaluate de conducerea întreprinderii. Cunctele care trebuie abordate sunt următoarele: # verificarea îndeplinirii scopurilor şi ţelurile propuse. Auditul impune realizarea şi menţinerea de programe şi proceduri pentru realizarea periodică a auditurilor .M. capabilă să dezvolte o atitudine critică. 'D .. # dezvoltarea tehnologică a depăşit oare sistemul dumneavoastră de management de mediu. care poate să observe funcţionarea sistemului din exterior. # # # Analiza efectuată de conducere: conducerea de la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze . & cel puţin o dată pe an trebuie ţinută o şedinţă pentru dezbaterea rezultatelor auditului intern.M. +m$unătăţire continuă. %onform standardului . incluzând cerinţele standardului internaţional. măsuri luate în vederea corectării. rezumatul auditului intern şi a observaţiilor din partea conducerii. # furnizează conducerii informaţii referitoare la rezultatele auditurilor.M.M. apă şi utilizarea produselor. %u a$utorul auditului intern. /ntâlnirea directorilor > şedinţa consiliului de conducere. rezultatele analizelor apei reziduale. Ce de altă parte. Auditul constă într#o evaluare periodică a bunei funcţionări a MM#ului şi performanţei de mediu a întreprinderii. analiza trebuie să abordeze eventualele necesităţi de schimbare a politicii de mediu. # politica de mediu adoptată este valabilă. ca urmare a rezultatelor auditurilor. a fumului. reclamaţii primite din exterior.MA . modificărilor circumstanţelor şi în cadrul anga$amentului de îmbunătăţire continuă. pentru a se asigura că acesta este în permanenţă corespunzător. # sarcinile şi responsabilităţile sunt bine definite şi adecvate. prevenirii problemelor.# # # # # # # # # documente de calibrare a aparatelor. documentele care atestă terminarea unor cursuri de perfecţionare..M. <ucleul documentelor legate de sistemul de management eco#conştient îl constituie: observaţiile anga$aţilor cu privire la problemele legate de sistem. auditul extern efectuat de un auditor extern independent este necesar pentru obţinerea unei atestări. analiza trebuie să fie documentată. uditul sistemului de management de mediu.: # este conform dispoziţiilor convenite pentru managementul de mediu. calităţii apei etc.

că o declaraţie de acest gen va apărea mai puţin autentică pentru cei din exterior.MA . & '?@@'9. trebuie anga$aţi auditori şi agenţi acreditaţi. sănătatea şi siguranţa la locul de muncă. dar în cadrul întreprinderii poate avea un efect pozitiv. instrucţiuni de lucru. se poate demonstra partenerilor şi furnizorilor existenţa unui sistem de management de mediu. concurenţi.(-. proprietari. fişe de proces.MA . înregistrări. 0rebuie să fie public şi accesibil tuturor. standarde de proces. '1 . <u există cerinţă specificată pentru un manual de istem de Management de Mediu. evaluarea conformării 'ane-a 1. cercetători. organizaţii neguvernamentale. care se bucură de recunoaştere şi din partea pieţei şi din punctul de vedere al comunicării către exterior. mass media etc. & '?@@@ subliniază importanţa auditurilor ca un instrument de management pentru monitorizarea şi verificarea implementării eficace a politicii organizaţiei referitoare la calitate şiEsau mediu. # se poate apela la câţiva clienţi sau chiar la furnizori mai importanţi. 2aportul sau declaraţia de mediu este vitrina sistemului de management de mediu. Mai mult ca sigur. autorităţi. planuri de acţiune şi de urgenţă. & oferă trei posibilităţi: # emiterea unei declaraţii după cum urmează: 8/ntreprinderea noastră dispune de un sistem de management de mediu care corespunde standardelor . 4ocumentele şi informaţiile istemului de Management de Mediu sunt stabilite şi menţinute pe hârtie sau suport electronic. 2aportul este făcut pentru cei care sunt interesaţi de performanţa de mediu a întreprinderii: clienţi. # atestarea de către o organizaţie independentă este cea mai raţională şi mai populară metodă. descrierea scurtă a activităţilor şi impactul ma$or pe care aceste activităţi le au asupra mediului. Verificare #i atestare . Coate conţine rapoarte despre consumul de materiale şi energie. 2aportul trebuie să conţină politica de mediu a întreprinderii. !. & (@@@ şi . &aportul pu$lic de mediu. 4acă se doreşte confirmarea cerinţelor . indic folosiţi pentru măsurarea performanţei de mediu. putem opta pentru o verificare din exterior şi atestare. grupuri de presiune. prescripţii energetice. care poate fi dovedit şi de către un partener. instituţii financiare. Coate furniza informaţii despre dezvoltarea durabilă. 4ocumentaţia istemului de Management de Mediu poate fi integrată în documentaţia altor sisteme şi cuprinde: politica de mediu. vecini. tandardul . "S( 1)*11 – g+id pentru auditarea sistemelor de management al calităţii i. anga$aţi. proceduri. să facă o vizită la companie şi să efectueze un audit autorizat. %ând un sistem corespunde standardului ..sau de mediu eriile de standarde . Astfel.# mai există posibilităţi pentru îmbunătăţirea continuă. despre etică şi alte subiecte de interes comun. & '?@@' sau cerinţelor . organigrama societăţii.

# auditat > organizaţie care este auditată. desfăşurarea auditurilor interne sau externe a sistemelor de management al calităţii şiE sau de mediu. # plan de audit > descriere a activităţilor şi a acordurilor pentru un audit. # constatări de audit > rezultatele evaluării dovezilor de audit colectate în raport cu criteriile de audit. precum şi referitoare la competenţa şi evaluarea auditorilor. # termeni şi definiţii. # domeniul auditului > amploarea şi limitele unui audit. # expert tehnic > persoană care furnizează echipei de audit cunoştinţe specifice sau experienţă profesională specifică. # concluziile auditului > rezultat al unui audit furnizat de echipa de audit după luarea în considerare a obiectivelor de audit şi a tuturor constatărilor de audit. contractuale sau acordate prin reglementări. de a solicita un audit. # criterii de audit > ansamblu de politici. # activităţi de audit. independent şi documentat în scopul obţinerii de dovezi de audit şi evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit. # competenţă > aptitudini personale demonstrate şi capacitate demonstrată de a aplica cunoştinţe şi abilităţi.1. %lientul poate fi auditatul sau orice altă persoană care are drepturi. # echipa de audit > unul sau mai mulţi auditori care efectuează un audit susţinut dacă este necesar de experţi tehnici. -rincipii de auditare ') . Centru înţelegerea cât mai exactă a acestui standard se impune cunoaştere următorilor termeni şi definiţii: # audit > proces sistematic. # conducerea unui program de audit.Acest standard internaţional furnizează îndrumări pentru managementul programelor de audit. /n cuprinsul acestui standard găsim: # domeniu de aplicare. # referinţe normative. auditori. în certificarea. # program de audit > ansamblu de unu sau mai multe audituri planificate pe un anumit interval de timp şi orientate spre un anumit scop. !. instruirea auditorilor. # auditor > persoană care are competenţa de a efectua un audit. proceduri sau cerinţe. înregistrarea sistemelor de management. # dovezi de audit > înregistrări. Crezentul standard poate fi aplicat de un spectru larg de utilizatori. în acreditarea sau în standardizarea în domeniul evaluării conformităţii. organizaţii care implementează sisteme de management de calitate şiEsau de mediu din motive contractuale şi organizaţii implicate în certificarea. # competenţa şi evaluarea auditorilor. # clientul auditului > organizaţie sau o persoană care solicită un audit. # principii de auditare. declaraţii despre fapte sau alte informaţii care sunt relevante în raport cu criteriile de audit şi verificabile.

Aderarea la aceste principii este o condiţie prealabilă pentru a furniza concluzii ale auditului care să fie relevante şi suficiente precum şi pentru a da posibilitatea ca auditorii care lucrează independent unul de altul să a$ungă la concluzii similare. din moment ce un audit este desfăşurat într#o perioadă limitată de timp şi cu resurse limitate. confidenţialitatea şi discreţia sunt esenţiale pentru auditare. # prezentare corectă > obligaţia de a raporta cu sinceritate şi acurateţe activităţile de audit. '( . să monitorizeze. # să identifice resursele necesare şi să se asigure că sunt furnizate. în circumstanţe similare. . să implementeze. -n program de audit include de asemenea toate activităţile necesare pentru planificarea şi organizarea tipurilor şi numărului de audituri.!. integritatea. precum şi pentru furnizarea resurselor pentru desfăşurarea eficace şi eficientă a acestora în cadrul intervalului de timp specificat. încrederea. să analizeze şi să îmbunătăţească programul de audit. Auditorii sunt independenţi de activitatea pe care o auditează şi nu sunt supuşi nici unor influenţe şi conflicte de interese. Auditorii menţin o gândire obiectivă pe întreg parcursul procesului de audit pentru a se asigura că se bazează numai pe dovezi în stabilirea constatărilor şi a concluziilor auditului. care furnizează informaţii pe baza cărora o organizaţie poate acţiona pentru a#ţi îmbunătăţi performanţa. Acestea fac din audit un instrument eficace şi de încredere în susţinerea politicilor managementului şi controalelor efectuate de management. Auditorii acţionează cu gri$ă în concordanţă cu importanţa sarcinii pe care o efectuează şi cu încrederea acordată de către clienţii auditului şi de alte părţi interesate. -rmătoarele principii se referă la audit care este prin definiţie independent şi sistematic.Auditarea este caracterizată de faptul că se bazează pe un număr de principii. # independenţa > baza pentru imparţialitatea auditului şi obiectivitatea concluziilor auditului. &bstacolele semnificative întâlnite pe parcursul auditului şi opiniile divergente nerezolvate dintre echipa de audit şi auditat sunt raportate. & organizaţie poate stabili mai mult de un program de audit. Aceste audituri pot avea o diversitate de obiective şi pot de asemenea să includă audituri comune sau combinate . # abordarea bazată pe dovezi > metoda raţională prin care într#un proces sistematic de audit se a$unge la concluzii credibile şi reproductibile. natura şi complexitatea organizaţiei care urmează a fi auditată. e bazează pe eşantioane ale informaţiei disponibile.onducerea unui program de audit -n program de audit poate include unul sau mai multe audituri în funcţie de mărimea. Managementul la cel mai înalt nivel al organizaţiei ar trebui să acorde autoritatea pentru conducerea programului de audit. -tilizarea corespunzătoare a eşantionării este strâns legată de încrederea care poate fi acordată concluziilor auditului. Crincipiile ce se referă la auditori sunt: # comportament etic > baza profesionalismului. 4ovada auditului este verificabilă. # responsabilitate profesională > aplicarea perseverenţei şi a $udecăţii în auditare. !. %ei responsabili de conducerea programului de audit ar trebui: # să stabilească. -n factor important este să aibă competenţa necesară.

/n figura ' este prezentat fluxul pentru managementul unui program de audit. # # # -n program de audit poate include: o serie de audituri interne care acoperă întregul sistem de management al calităţii. al organizaţiei pentru anul în curs.fectuează Activităţi de audit Monitorizarea şi analizarea programului de audit monitorizare şi analiză identificarea nevoilor de acţiuni corective şi prevenire identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire +erifică Fig. Flu-ul managementului unui program de audit. Autoritatea pentru programul de audit tabilirea programului de audit obiective şi amploare responsabilităţi resurse proceduri Clanifică Acţionează /mbunătăţire a programul de audit . . convenită prin contract între organismul de certificare şi client.1. audituri de certificareE înregistrare şi supraveghere desfăşurate de un organism certificareE înregistrare de terţă parte pentru un sistem de management de mediu în cadrul perioadei de timp.mplementarea programului de audit programarea auditurilor evaluarea auditorilor selectarea echipei de audit conducerea activităţilor de audit menţinerea înregistrărilor %ompetenţă şi evaluarea auditurilor . audituri de secundă parte ale sistemului de management ale potenţialilor furnizori de produse critice. care urmează a fi desfăşurate în următoarele şase luni. 7@ ..

ar trebui stabilite obiective ale programului de audit. # # # # . # cerinţele clientului. e cere ca persoana desemnată să aibă abilităţi de management precum şi înţelegerea aspectelor tehnice şi de afaceri. # nevoia de evaluare a furnizorilor. # nevoile altor părţi interesante. 7' .#. ar trebui să: # stabilească obiectivele şi amploarea programului de audit. # schimbări semnificative în organizaţie sau în funcţionarea acesteia. # intenţiile comerciale. # riscurile pentru organizaţie. # nevoia de acreditare sau de certificareE înregistrare. # numărul. # orice probleme legate de limbă. să contribuie la îmbunătăţirea sistemului de management. # cerinţe legale. reglementate şi contractuale. aspecte culturale şi sociale. # standarde. să verifice conformitatea cu cerinţele contractuale. (biectivele i amploarea programului de audit Centru a orienta planificarea şi desfăşurarea auditurilor.Crogramul de audit include de asemenea planificarea corespunzătoare. a competenţei auditorilor şi a aplicării tehnicilor de audit. !. importanţa. similarităţile şi locaţiile activităţilor care urmează a fi auditate. # concluziile auditurilor anterioare sau rezultatele analizei programului de audit anterior. furnizarea resurselor şi stabilirea procedurilor de desfăşurare a auditurilor în cadrul programului. complexitatea. # cerinţele MM. 0esponsabilităţi1 resurse i proceduri ale programului de audit %onducerea unui program de audit este atribuită uneia sau mai multor persoane fizice care au o înţelegere generală a principiilor de audit. obiectivul şi durata fiecărui audit de efectuat. # preocupări ale părţilor interesate. # frecvenţa auditurilor de efectuat. relevante activităţilor care urmează să fie auditate. cerinţe legale. reglementate şi contractuale şi alte criterii de audit. !. %a şi amploare un program de audit poate varia şi poate fi influenţat de mărimea. Aceste obiective se pot baza pe următoarele considerente: # priorităţile managementului. Cersoanelor cărora li s#a atribuit responsabilitatea pentru conducerea programului de audit.xemple de obiective ale programului de audit pot fi considerate: să se îndeplinească cerinţele pentru certificare ale unui standard pentru sistemul de management./. să obţină şi să menţină încrederea în capabilitatea furnizorilor. natura şi complexitatea organizaţiei care va fi auditată cât şi de: # domeniul.

# # # # stabilească responsabilităţile şi procedurile precum şi să se asigure că sunt furnizate resursele. # # # # # # # # Crocedurile programului de audit ar trebui să trateze: planificarea şi programarea auditurilor. stabilirea şi menţinerea unui proces pentru evaluare a auditorilor şi a dezvoltării profesionale continue a auditurilor. activităţile enumerate mai sus pot fi tratate într#o singură procedură. # procesele de realizare şi menţinere a competenţei auditorilor. conduce şi îmbunătăţi activităţile de audit. analizeze şi îmbunătăţească programul de audit. se asigure că sunt menţinute înregistrări adecvate ale programului de audit. coordonarea şi programarea auditurilor şi a alto activităţi relevante pentru programul de audit. se asigure de implementarea programului de audit.2. precum şi de îmbunătăţire a performanţei de auditorului. selectarea echipelor de audit corespunzătoare şi desemnarea rolurilor şi responsabilităţilor. cazarea şi alte nevoi de auditare. desfăşurarea auditurilor de urmărire. furnizarea către echipele de audit a resurselor necesare. # amploarea programului de audit. # # # # # # # "mplementarea programului de audit . asigurarea selectării echipelor de audit. asigurarea desfăşurării auditului conform programului de audit. # disponibilitatea auditorilor şi a experţilor tehnici. !. raportarea către managementul de la cel mai înalt nivel a realizărilor globale ale programului de audit. /n cazul organizaţiilor mici. 77 . # tehnicile de audit. desfăşurarea auditurilor. dacă este aplicabil. monitorizeze. menţinerea înregistrărilor programului de audit. asigurarea competenţei auditorilor şi a conducătorilor echipei de audit. care au competenţă corespunzătoare obiectivelor specifice ale unui program de audit. # timpul de călătorie. implementa.mplementarea programului de audit trebuie să trateze următoarele probleme: comunicarea programului de audit părţilor relevante. monitorizarea realizării şi a eficacităţii programului de audit. asigurarea controlului înregistrărilor activităţilor de audit. ar trebui să se ia în considerare următoarele: # resursele financiare necesare pentru a dezvolta. /n momentul în care se identifică resurse pentru un program de audit.

auditaţi şi auditori. # menţinerea şi îmbunătăţirea competenţei.4. 2ezultatele analizelor programului de audit pot conduce la acţiuni corective şi preventive şi la îmbunătăţirea programului de audit. Monitorizarea i analizarea programului de audit . # înregistrări referitoare la personalul utilizat în audit care tratează teme cum ar fi: # evaluarea competenţei şi a performanţei auditorilor. asigurarea activităţilor de urmărire rezultate din audit.mplementarea programului de audit ar trebui să fie monitorizată şi analizată la intervale corespunzătoare pentru a evalua dacă obiectivele sale au fost îndeplinite şi pentru a identifica oportunităţile de îmbunătăţire. consecvenţa realizărilor echipelor de audit în situaţii similare. înregistrările programului de audit. Activităţi de audit %apitol din standard conţine îndrumări referitoare la planificarea şi desfăşurarea activităţilor de audit ca parte dintr#un program de audit. /nregistrările ar trebui reţinute şi păstrate corespunzător în siguranţă. # # # # # # Analiza programului de audit ar trebui să ia în considerare. !. Ar trebui utilizaţi indicatori de performanţă pentru a monitoriza caracteristici cum ar fi: # capabilitatea echipelor de audit de a implementa plenul de audit. nevoile şi aşteptările apărute ale părţilor interesate. o rapoarte de audit.# # asigurarea analizei ţi aprobării rapoartelor de audit şi asigurarea difuzării lor către clientul auditului şi alte părţi specificate. !. o rapoarte ale activităţilor de urmărire rezultate în urma auditului dacă este aplicabil. # feedbacA#ul de la clienţii auditului. 7B . dacă este aplicabil. # selectarea echipei de audit. conformitatea cu procedurile. 2ezultatele ar trebui raportate managementului de la cel mai înalt nivel.3. practici noi sau alternative de audit. cum ar fi: o planuri de audit. o rapoarte de neconformitate. Centru a demonstra implementarea programului de audit trebuie menţinute înregistrări ale implementări care ar trebui să conţină: # înregistrări pentru fiecare audit. # conformitatea cu programele şi programările de audit. următoarele: rezultatele şi tendinţele de monitorizare. o rapoarte de acţiuni corective şi preventive. # rezultate ale analizei programului de audit.

domeniu şi criterii documentate. "niţierea auditului %ei care sunt responsabili pentru conducerea programului de audit ar trebui să desemneze conducătorul echipei de audit pentru un anumit audit. cerinţe ale sistemului de management. standarde. # informaţiilor suficiente şi corespunzătoare pentru planificarea auditului. activităţile şi procesele care vor fi auditate precum şi perioada de timp alocată pentru audit. %ând există un singur auditor. domeniul. 7? . ar trebui propusă clientului auditului o alternativă pentru consultare cu auditatul. # competenţa globală a echipei de audit necesară pentru realizarea obiectivelor auditului. -n audit ar trebui să se bazeze pe obiective. 4omeniul auditului descrie amploarea şi limitele auditului cum sunt: locaţiile fizice. unităţile organizaţionale. # evaluarea capabilităţii sistemului de management de a se asigura de conformitatea cu cerinţele legale. criteriile şi durata estimată a auditului. # cooperării adecvate din partea auditatului. # identificarea zonelor de îmbunătăţire potenţială a sistemului de management. legi şi reglementări aplicabile. cu criteriile de audit. Centru situaţiile în care auditul nu este fezabil.4. # evaluarea eficacităţii sistemului de management în atingerea obiectivelor specificate. Atunci când auditul este declarat fezabil trebuie selectată o echipă de audit luând în considerare competenţa necesară pentru a realiza obiectivele auditului. /n momentul în care este decisă mărimea şi componenţa echipei de audit. Centru efectuarea unui audit comun este important ca înainte de începerea auditului să se a$ungă la un acord între organizaţiile care auditează. # timpului şi resurselor adecvate. reglementate şi contractuale. proceduri. referitor la responsabilităţile specifice ale fiecărei organizaţii. %riteriile de audit sunt utilizate ca referinţa faţă de care se determină conformitatea şi pot include politici. # dacă auditul este combinat sau comun. &biectivele auditului definesc ceea ce urmează să se realizeze prin audit şi pot include: # determinarea gradului de conformitate a sistemului de management al auditatului sau a părţilor acestuia. în special cele referitoare la auditarea conducătorului desemnat al echipei pentru audit. ar trebui să se ia în considerare: # obiectivele. acesta trebuie să îndeplinească toate sarcinile aplicabile unui conducător de echipă de audit.1. aceasta ar trebui determinată luând în considerare factori cum sunt disponibilitatea.!. cerinţe contractuale sau coduri de conduită aplicabile unor domenii industriale sau de afaceri. /n ceea ce priveşte fezabilitatea auditului.

%unoştinţele şi abilităţile necesare pot fi asigurate prin includerea experţilor tehnici. limba în care se desfăşoară auditul şi înţelegerea caracteristicilor sociale şi culturale specifice auditatului.5.# # # # cerinţele legale. Clanul de audit ar trebui să includă: # obiectivele auditului. cât şi rapoarte de audit anterioare. pe cei responsabili de conducerea programului de audit şi auditatul.4. . 4etaliile furnizate în planul de audit ar trebui să reflecte domeniul şi complexitatea auditului. conducătorul echipei de audit anunţă clientul auditului. cum ar fi modificările domeniului auditului. !. # selectarea membrilor echipei de audit astfel încât toate cunoştinţele şi abilităţile necesare să fie prezente în echipa de audit. !. cu criteriile de audit. natura şi complexitatea organizaţiei precum şi obiectivele şi domeniul auditului. 7* . Crocesul asigurării competenţei globale a echipei de audit ar trebui să includă următoarele etape: # identificarea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare realizării obiectivelor auditului.1. care pot deveni necesare pe măsura desfăşurării activităţilor de audit la faţa locului. -regătirea activităţilor de audit la faţa locului !. fie prin abilităţile personale ale auditorului fie prin spri$inul unui expert tehnic.!.5. Clanul de audit ar trebui să fie suficient de flexibil pentru a permite modificări. după cum este aplicabil. 4acă documentaţia este considerată inadecvată. echipa de audit şi auditat referitor la desfăşurarea auditului. şa cum este documentat. reglementate. # criteriile de audit şi orice documente de referinţă. Analiza documentelor /nainte de desfăşurarea activităţilor de auditare la faţa locului. /n acest moment se poate lua o decizie cu privire la continuarea auditului sau la suspendarea auditului până când problemele legate de documentaţie sunt rezolvate. 4ocumentaţia poate include atât documente şi înregistrări relevante ale sistemului de management. necesitatea de a se asigura independenţa echipei de audit faţă de activităţile care sunt auditate şi de a evita conflictele de interese. contractuale sau de acreditareE certificare. documentaţia auditatului ar trebui analizată pentru a determina conformitatea sistemului. Clanul are rolul să uşureze programarea şi coordonarea activităţilor de audit.xperţii tehnici ar trebui să îşi desfăşoare activitatea sub conducerea unui auditor. dacă nu sunt acoperite complet de echipa de audit. abilitatea membrilor echipei de audit de a interacţiona eficace cu auditatul şi de a lucra împreună. -regătirea planului de audit %onducătorul echipei de audit ar trebui să pregătească un plan de audit pentru a asigura baza înţelegerii dintre clientul auditului. Analiza ar trebui să ia în considerare mărimea.

6esfă urarea activităţilor de audit la faţa locului !.1. -tilizarea listelor de verificare şi a formularelor nu ar trebui să restricţioneze amploarea activităţilor de audit. rolurile şi responsabilităţile membrilor echipei de audit şi a persoanelor care îl însoţesc. 4istribuţia responsabilităţilor ar trebui să ia în considerare necesitatea de independenţă şi competenţă a auditorilor precum şi utilizarea eficace a resurselor. facilităţi la faţa locului etc. copul unei şedinţe de deschidere este: 7D . după cum este necesar. care se poate schimba ca rezultat al informaţiilor colectate pe parcursul auditului. !.#. alocarea resurselor corespunzătoare pentru zonele critice ale auditului. Clanul ar trebui analizat şi acceptat de clientul auditului şi prezentat auditatului înainte de începerea activităţilor de audit la faţa locului. 4ocumentele de lucru. !. acordurile de natură logistică !transport. trebuie să atribuie fiecărui membru responsabilitatea pentru auditarea anumitor procese. cum ar fi dovezile de susţinere.5. -regătirea documentelor de lucru Membrii echipei de audit trebuie să analizeze informaţiile relevante pentru activităţile de audit alocate şi să#şi pregătească. cu acei responsabili de funcţiile şi procesele auditate. aspectele referitoare la confidenţialitate.".5. Ce măsura desfăşurării auditului pot fi făcute schimbări ale alocării activităţilor cu scopul de a se asigura realizarea obiectivelor auditului. identificarea reprezentantului pentru audit din partea auditatului.). inclusiv înregistrările rezultate din utilizarea lor. funcţii. inclusiv întâlnirile cu managementul auditului şi cele ale echipei de audit. Astfel de documente de lucru pot include: # liste de verificare şi planuri de eşantionare pentru audit. inclusiv identificarea unităţilor organizaţionale şi funcţionale precum şi a proceselor care urmează să fie auditate. documentele de lucru.). elementele raportului de audit. datele şi locaţiile unde se vor desfăşura activităţile de audit la faţa locului. constatările de audit şi înregistrările şedinţelor. # formulare pentru înregistrarea informaţiilor. locuri. zone sau activităţi. orice acţiune de urmărire a auditului. de comun acord cu echipa de audit. ca şi rolurile şi responsabilităţile diferite ale auditorilor. cel puţin până la terminarea auditului. limba în care se lucrează şi cea în care se redactează raportul de audit atunci când este diferită de limba auditorului şiEsau a auditatului. ar trebui păstrate.!. perioada şi durata apreciate pentru desfăşurarea activităţilor de audit la faţa locului.# # # # # # # # # # # domeniul auditului. 6esfă urarea edinţei de desc+idere & şedinţă de deschidere trebuie să se ţină cu managementul auditatului sau atunci când este cazul. ca referinţă şi pentru înregistrarea desfăşurării auditului. Alocarea activităţilor în cadrul ec+ipei de audit %onducătorul echipei de audit. !.

<u trebuie să influenţeze sau să intervină în desfăşurarea auditului.).# # # # confirmarea planului de audit. 4ovezile colectate în timpul auditului care sugerează un risc imediat şi semnificativ ar trebui anunţate fără întârziere auditatului. să evalueze desfăşurarea auditului şi să realoce activitatea între auditori după cum este nevoie. # observarea activităţilor.omunicarea pe parcursul auditului /n funcţie de domeniul şi de complexitatea auditului poate fi necesar să se facă unele convenţii oficiale pentru comunicarea în cadrul echipei de audit şi cu auditatul pe parcursul unui audit. &rice nevoie de schimbare a domeniului auditului care poate deveni evidentă în timpul desfăşurării activităţilor de audit la faţa locului ar trebui analizată şi aprobată de clientul auditului. . . 2esponsabilităţile lor pot include următoarele: # stabilirea contactelor şi a timpilor pentru interviuri. conducătorul echipei de audit ar trebui să comunice periodic stadiul auditului. Metodele de colectare a informaţiilor includ: # interviuri.!. # furnizarea clarificărilor sau participarea la colectarea informaţiilor. 0olul i responsabilităţile g+izilor i observatorilor Ihizii şi observatorii pot însoţi echipa de audit dar nu fac parte din ea. furnizarea unei oportunităţi pentru auditat să pună întrebări. !. # asigurarea că regulile referitoare la procedurile de siguranţă şi securitate ale locaţiei sunt cunoscute şi respectate de membrii echipei de audit.#. 4ovezile de audit trebuiesc înregistrate. !. 4oar informaţiile care sunt verificabile pot fi dovadă de audit. domeniul şi criteriile auditului. clientului auditului. furnizarea unui scurt rezumat al modului de desfăşurare a activităţilor de audit. inclusiv informaţiile referitoare la interfeţele dintre funcţii. !. # asistarea la audit în numele auditatului. Atunci când ghizii sunt desemnaţi de auditat. confirmarea canalelor de comunicare.olectarea i verificarea informaţiilor /n timpul auditului. 71 . de către auditat. de la colectarea informaţiilor la stabilirea concluziilor de audit. activităţi şi procese ar trebui colectate prin eşantionare corespunzătoare şi ar trebui verificate. . şi după cum este cazul./.. /n figura 7 este ilustrată prezentarea de ansamblu a procesului.). şi când este cazul. Ce parcursul auditului. # analiza documentelor. informaţiile relevante faţă de obiectivele. după cum este cazul. ei ar trebui să asiste echipa de audit şi să acţioneze la cererea conducătorului echipei de audit.chipa de audit ar trebui să facă periodic schimb de informaţii.). # aran$area vizitelor într#o anume parte a locaţiei sau companiei.

/n cazul în care este specificat în obiectivele auditului. .Fig. trebuie ţinută pentru a prezenta constatările şi concluziile auditului. <econformităţile şi dovezile de audit care le susţin trebuiesc înregistrate.). Acestea ar trebui analizate cu auditatul pentru a obţine confirmarea că dovada de audit este clară şi astfel neconformităţile sunt înţelese.. %onformitatea cu criteriile de audit ar trebui sintetizată pentru a indica locaţiile.. !. ursa ursa dede informaţii informaţii %olectarea prin eşantionare corespunzătoare şi verificare 4ovada de audit .3. Generarea constatărilor auditului 4ovezile de audit ar trebui evaluate faţă de criteriile de audit pentru a genera constatările auditului.). astfel încât acestea să fie înţelese şi însuşite de 7) . funcţiile sau procesele care au fost auditate. 6esfă urarea edinţei de înc+idere Hedinţa de închidere condusă de conducătorul echipei de audit. pot fi de asemenea clasificate. constatările auditului pot identifica o oportunitate de îmbunătăţire.2.valuarea faţă de criteriile de audit %onstatări ale auditului Analizare %oncluzii ale auditului !. Pre!entarea procesului de la colectarea informaţiilor p/nă la sta$ilirea conclu!iilor auditului. %onstatările auditului pot indica fie conformitatea fie neconformitatea cu criteriile de audit..

conducătorul echipei de audit trebuie să îl înştiinţeze pe auditat de situaţiile întâlnite pe parcursul auditului. -regătirea1 aprobarea i difuzarea raportului de audit %onducătorul echipei de audit este responsabil de pregătirea şi conţinutul raportului de audit. Crintre participanţii la şedinţa de închidere ar trebui să includă auditatul şi de asemenea pot fi incluşi clientul auditului şi alte părţi interesate. !. # orice opinii divergente nerezolvate între echipa de audit şi auditat. # identificarea conducătorului şi a membrilor echipei de audit. # confirmarea că obiectivele auditului au fost realizate în cadrul domeniului auditului în concordanţă cu planul de audit. # domeniul auditului. # un rezumat al procesului de audit inclusiv al incertitudinii şi E sau obstacolelor întâlnite care pot diminua încrederea în concluziile auditului. # recomandările pentru îmbunătăţire. deşi incluse în domeniul auditului.11. # datele şi locurile în care s#au desfăşurat activităţile de audit la faţa locului. 2aportul de audit aprobat ar trebui difuzat destinatarilor desemnaţi de clientul auditului. # constatările auditului. dacă există. exactă. Membrii echipei de audit şi toţi destinatarii raportului ar trebui să respecte şi să păstreze confidenţialitatea raportului. care pot diminua încrederea în concluziile auditului. analizat şi aprobat conform procedurilor programului de audit. !. 2aportul de audit este proprietatea clientului auditului. după caz: # planul de audit. 7nc+eierea raportului Auditul se consideră încheiat atunci când activităţile descrise în planul de audit au fost îndeplinite şi raportul de audit aprobat a fost difuzat. # zonele neacoperite. # planurile acţiunilor de urmărire convenite. să includă sau să facă referire la următoarele. de asemenea. # criteriile de audit. 2aportul de audit ar trebui datat. sau a proceselor auditate şi a perioadei de timp în care s#a desfăşurat auditul. 2aportul de audit ar trebui emis în perioada de timp convenită. 2aportul de audit ar trebui să furnizeze o înregistrare completă. # lista de difuzare a raportului de audit. # identificarea clientului auditului. asupra unei perioade de timp pentru ca auditatul să prezinte un plan de acţiuni corective şi preventive.auditat şi pentru a se conveni dacă este cazul. # lista reprezentanţilor auditatului. în special identificarea unităţilor funcţionale şi organizatorice. # o declaraţie referitoare la confidenţialitatea conţinutului raportului. dacă este specificat în obiectivele auditului. 4acă este necesar. 2aportul de audit poate. 4acă nu este posibil. concisă şi clară a auditului.1*. şi ar trebui să conţină sau să facă referire la: # obiectivele auditului. motivele de întârziere ar trebui comunicate clientului auditului şi ar trebui convenită o nouă dată de emitere. 7( . # concluziile auditului.

înregistrărilor şi a datelor. o comunice eficace.uno tinţe i abilităţi !. orice informaţii obţinute în perioada auditului sau raportul de audit. observare şi analizarea documentelor. -n auditor ar trebui să fie capabil să: o aplice principiile.uno tinţe i abilităţi generice pentru auditorii sistemelor de management al calităţii i de mediu # Auditorii ar trebui să aibă cunoştinţe şi abilităţi în următoarele domenii: principii. o efectueze auditul în limitele programului agreat. fără aprobarea auditatului. Astfel de acţiuni sunt decise şi întreprinse de obicei de auditat în cadrul perioadei de timp convenite şi nu sunt considerate ca făcând parte din audit. procedurile şi tehnicile de audit. . 4acă este cerută dezvăluirea conţinutului documentelor auditului. când este cazul. reglementate şi contractuale aplicabile.1. proceduri şi tehnici de audit: care să permită auditorului să le aplice pe cele corespunzătoare diferitelor audituri şi să se asigure că auditurile sunt desfăşurate într#o manieră consecventă şi sistematică. Jinalizarea şi eficacitatea acţiunilor corective ar trebui verificată. Această verificare poate fi parte a unui audit ulterior. o stabilească priorităţile şi să se concentreze pe probleme în funcţie de importanţă. !. o colecteze informaţii în mod eficace prin intervievare.1!. fie prin intermediul unui interpret. echipa de audit şi cei responsabili pentru conducerea programului de audit nu ar trebui să dezvăluie conţinutul documentelor. o evalueze acei factori care pot influenţa credibilitatea constatărilor şi concluziilor auditului. preventive sau de îmbunătăţire. o înţeleagă adecvarea şi consecinţele utilizării tehnicilor de eşantionare pentru auditare. după caz. o pregătească rapoartele de audit. . o verifice exactitatea informaţiilor colectate. o menţină confidenţialitatea şi securitatea informaţiilor. ascultare. fie prin abilităţile lingvistice personale. nici unei părţi fără acordul explicit al clientului auditului şi. Auditatul ar trebui să#l informeze pe clientul auditului referitor la stadiul acestor acţiuni.1#. B@ . o confirme că dovezile de audit sunt suficiente şi adecvate pentru a susţine constatările şi concluziile auditului. 6esfă urarea activităţilor de urmărire rezultate din audit %oncluziile unui audit pot indica necesitatea unei acţiuni corective.4ocumentele referitoare la audit ar trebui reţinute sau distruse în baza acordului dintre părţile participante şi în concordanţă cu procedurile programului de audit şi cerinţele legale. o utilizeze documente de lucru pentru a înregistra activităţile auditului. 4acă nu se cere altfel prin lege. !. clientul auditului şi auditatul ar trebui informaţi cât mai curând posibil.1#. o planifice şi să organizeze activitatea în mod eficace.

Auditorii sistemului de management de mediu ar trebui să aibă cunoştinţe şi abilităţi în următoarele domenii: # tehnici şi metode din domeniul managementului mediului: pentru a permite auditorului să examineze sistemele de management de mediu şi să genereze constatările şi concluziile corespunzătoare auditului. -n conducător al unei echipe de audit ar trebui să fie capabil să: # planifice auditul şi să utilizeze eficace resursele pe durata unui audit. B' . %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o mărimea. datelor şi înregistrărilor. o tratate şi convenţii internaţionale. # # %onducătorii echipei de audit ar trebui să aibă cunoştinţe şi abilităţi suplimentare de leadership al auditului pentru a facilita desfăşurarea eficace şi eficientă a auditului. o contracte şi acorduri. regionale şi naţionale.# sisteme de management şi documente de referinţă care să permită auditorului să înţeleagă domeniul auditului şi să aplice criteriile de audit. # asigure orientarea şi îndrumarea auditorilor în curs de formare. o recunoaşterea diferenţelor dintre documentele de referinţă şi priorităţile acestora. o interacţiunea dintre componentele sistemului de management. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o terminologia în domeniul mediului. o aplicarea documentelor de referinţă pentru diferite situaţii de audit. funcţiile şi relaţiile organizaţiei. # reprezinte echipa de audit în comunicarea cu clientul auditului şi auditatul. o sisteme informatice şi tehnologia informaţiei utilizate pentru autorizarea. legile. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o modul de aplicare a sistemelor de management diverselor organizaţii. # prevină şi să rezolve conflictele. # organizeze şi să orienteze membrii echipei de audit. o procesele generale ale activităţii şi terminologia conexă. situaţii organizaţionale. structura. o obiceiurile culturale şi sociale ale auditului. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o coduri. # pregătească şi să finalizeze raportul de audit. reglementările şi alte cerinţe relevante aplicabile disciplinei care permit auditorului să cunoască cerinţele care se aplică organizaţiei auditate şi să lucreze în limitele acestor cerinţe. # conducă echipa de audit pentru a obţine concluziile auditului. o alte cerinţe la care organizaţia subscrie. proceduri aplicabile sau alte documente ale sistemului de management utilizate ca şi criterii de audit. securitatea. care să permită auditorilor să înţeleagă contextul operaţional al organizaţiei. o standardele sistemelor de management al calităţii sau de mediu. legi şi reglementări locale. difuzarea şi controlul documentelor.

o tehnici pentru monitorizare şi măsurare.". %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o impactul activităţilor umane asupra mediului. # ştiinţe şi tehnologii de mediu pentru a permite auditorului să înţeleagă relaţia fundamentală dintre activităţile umane şi mediu. evaluarea performanţei de mediu etc. o aspecte şi impacturi de mediu. o caracteristici critice ale proceselor operaţionale. # trebuie să aibă experienţă profesională care să contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor pentru conducerea unui audit. aspecte tehnice şi de mediu referitoare la operare pentru a permite auditorului să înţeleagă interacţiunea activităţilor. o metode generale pentru protecţia mediului. produselor. # trebuie să aibă experienţă de audit. produselor şi serviciilor. serviciilor şi operaţiunilor auditatului cu mediul. # !. Această instruire poate fi furnizată de propria organizaţie sau de o organizaţie externă. evaluarea ciclului de viaţă. sol". o tehnologii pentru prevenirea poluării. B7 . flora şi fauna".o principiile de management de mediu şi aplicarea acestora. o metode pentru evaluarea măsurii în care aspectele de mediu sunt semnificative sau nu. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o terminologia specifică sectorului. apă. o tipuri de mediu !exemplu: aer. experienţă profesională. apa. experienţă ce ar trebui acumulată sub orientarea şi îndrumarea unui auditor care este competent în calitate de conducător al unei echipe de audit în aceeaşi disciplină. o instrumentele managementului de mediu şi aplicarea acestora !cum ar fi evaluările impacturilorE aspectelor de mediu. o managementul resurselor naturale !exemplu: combustibili fosili. Studii1 e&perienţă profesională1 instruire ca auditor i e&perienţă de audit Auditorii ar trebui să aibă studii.!. instruire ca auditor şi experienţă de audit: # trebuie să absolve studii suficiente pentru a dobândi cunoştinţele şi abilităţile prezentate mai sus. # să facă dovada finalizării instruirii ca auditor care contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor în domeniu.1#. o interacţiunea sistemelor.

#. !. o rolul procesului de audit în managementul organizaţiei care va fi auditată. studiu individual. implementată şi înregistrată în concordanţă cu procedurile programului de audit pentru a furniza un rezultat care este obiectiv. a cunoştinţelor sau a abilităţilor. %riteriile pot fi cantitative !ca de exemplu anii de experienţă profesională şi de studii. necesare pentru a dobândi cunoştinţele şi abilităţile corespunzătoare programului de audit. o cerinţele de certificareE înregistrare şi acreditare. instruire ca auditor şi experienţă de audit pentru un auditor. în timpul instruirii sau la locul de muncă". # Crocesul de evaluare implică patru paşi principali: pasul 1 > identificarea aptitudinilor personale. Crocesul de evaluare ar trebui să identifice nevoile de instruire şi alte nevoi de îmbunătăţire a abilităţilor.1#. natura şi complexitatea organizaţiei care va fi auditată. # evaluarea continuă a performanţei auditorului pentru a identifica necesităţile pentru menţinerea şi îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a abilităţilor. numărul de audituri efectuate. studiu asistat. Menţinerea i îmbunătăţirea competenţei 4ezvoltarea profesională continuă se referă la menţinerea şi îmbunătăţirea cunoştinţelor. pasul 0 > evaluarea ar trebui realizată de o persoană sau de un grup de persoane care utilizează una sau mai multe metode selectate dintre cele prezentate în tabelul '.valuarea auditurilor intervine în următoarele etape: # evaluarea iniţială a persoanelor care doresc să devină auditori. instruire. orele de instruire în domeniul auditului" sau calitative !ca de exemplu demonstrarea aptitudinilor personale. experienţă profesională. %valuarea auditorilor . a abilităţilor şi a aptitudinilor personale.&rganizaţiile ar trebui să stabilească nivelurile de audit. Aceasta poate fi realizată prin mi$loace ca experienţa de muncă suplimentară. pasul . .valuarea auditorilor şi a conducătorilor echipei de audit ar trebui planificată. Auditorii ar trebui să demonstreze dezvoltarea profesională continuă. corect şi de încredere. Centru utilizarea datelor prezentate în tabel ar trebui să se ia în considerare: BB # # . # evaluarea auditorilor ca parte a procesului de selectare a echipei de audit. Centru stabilirea cunoştinţelor şi abilităţilor adecvate ar trebui să ia în considerare: o mărimea. o obiectivele şi amploarea programului de audit. o complexitatea sistemului de management care va fi auditat. > stabilirea criteriilor de evaluare. seminarii şi conferinţe sau alte activităţi relevante. participarea la întâlniri. a cunoştinţelor şi abilităţilor pentru a îndeplini necesităţile programului de audit.1#. !. consecvent. o nivelul de încredere cerut în programul de audit./.

o metodele prezentate reprezintă o gamă de opţiuni şi pot să nu fie aplicabile în toate situaţiile; o diferitele metode prezentate pot diferi în ceea ce priveşte încrederea conferită; o o combinaţie de metode care ar trebui de regulă să fie utilizată pentru a asigura un rezultat obiectiv, coerent, corect şi de încredere.

$abelul nr. 1 Metode de evaluare <r. crt. '. Metoda de evaluare Analiza înregistrărilor JeedbacA pozitiv şi negativ .nterviu &biective ,xemple

7.

B.

?.

&bservare

*.

0estare

D.

Analiza post audit

+erificarea pregătirii şi Analiza înregistrărilor experienţei acumulate de referitoare la studii, auditor instruire, experienţă profesională şi de audit Jurnizarea informaţiilor upravegheri, chestionare, despre cum este referinţe personale, mărturii, percepută prestaţia reclamaţii, evaluarea auditorului prestaţiei, analize reciproce ,valuarea aptitudinilor .nterviuri faţă în faţă sau la personale şi a abilităţilor telefon de comunicare, verificarea informaţiilor, testarea cunoştinţelor şi obţinerea de informaţii suplimentare ,valuarea aptitudinilor .nterpretare de roluri, personale şi a capacităţii audituri cu supraveghere, de a aplica cunoştinţe şi evaluarea în timpul abilităţi activităţii sale ,valuarea aptitudinilor ,xamene scrise şi orale, personale, cunoştinţelor testare psihometrică şi abilităţilor, precum şi aplicarea acestora Jurnizarea informaţiilor Analizarea raportului de atunci când observarea audit şi discuţia cu clientul directă nu este posibilă auditului, cu auditatul, cu sau nu este adecvată colegii şi cu auditorul

pasul 1 > desfăşurarea evaluării. 5a acest pas informaţiile colectate despre persoană sunt comparate cu criteriile stabilite la pasul 7. Atunci când o persoană nu îndeplineşte criteriile, se solicită instruire suplimentară, experienţă profesională şiE sau experienţă de audit suplimentară, după care ar trebui efectuată o reevaluare. #. "S( 1/**1 – Sisteme de management de mediu. cerinţe cu g+id de utilizare

B?

0oate tipurile de organizaţii sunt preocupate din ce în ce mai mult să atingă şi să demonstreze o performanţă de mediu evidentă, controlând impactul propriilor activităţi, produse sau servicii asupra mediului şi luând în considerare politica şi obiectivelor lor de mediu. Aceste aspecte se înscriu în contextul legislaţiei din ce în ce mai stricte, a dezvoltării politicilor economice şi a altor măsuri destinate să încura$eze protecţia mediului, a creşterii preocupării părţilor interesate privind problemele legate de mediu, inclusiv dezvoltarea durabilă. <umeroase organizaţii întreprind 8analize9 şiEsau 8audituri9 de mediu în scopul evaluării performanţei lor de mediu. 0otuşi aceste 8analize9 şi 8audituri9 pot fi insuficiente pentru a furniza unei organizaţii certitudinea că performanţa sa nu numai că satisface, dar va continua să satisfacă atât prevederile legale cât şi cerinţele politicii sale în domeniul mediului. Centru a fi eficiente aceste 8analize9 trebuie realizate în cadrul unui sistem structurat de management, integrat în ansamblul activităţilor de management. copul general al acestui standard este de a susţine protecţia mediului şi de a preveni poluarea, în echilibru cu necesităţile socio#economice. Managementul de mediu acoperă un ansamblu de probleme, inclusiv pe cele cu implicaţii de ordin strategic şi concurenţial. Crezentul standard conţine doar acele cerinţe care pot fi auditate în mod obiectiv în scopul certificăriiEînregistrării şi Esau autodeclarării. 4e asemenea stabileşte cerinţele referitoare la un sistem de management de mediu care permite unei organizaţii să#şi formuleze politica şi obiectivele de mediu ţinând seama de prevederile legale şi de informaţiile referitoare la impacturile semnificative asupra mediului. Acest standard se aplică acelor aspecte de mediu pe care organizaţia le poate controla şi asupra cărora se presupune că are o influenţă. tandardul nu stabileşte criterii specifice de performanţă în domeniul mediului. # # # # # Acesta este aplicabil oricărei organizaţii care doreşte: să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească un sistem de management de mediu; să se asigure de conformitatea cu politica de mediu declarată; să demonstreze această conformitate altora; certificareaEînregistrarea sistemului său de management de mediu către un organism exterior; să realizeze o autoevaluare şi autodeclarare a conformităţii cu prezentul tandard .nternaţional.

0oate cerinţele specificate în acest standard sunt prevăzute a fi integrate în orice sistem de management de mediu. ,xtinderea aplicării depinde de diverşi factori cum sunt: politica de mediu a organizaţiei, natura activităţilor sale şi condiţiile în care aceasta funcţionează. %onducerea la cel mai înalt nivel trebuie să definească politica de mediu a organizaţiei şi să se asigure că aceasta: # corespunde naturii, dimensiunilor şi impactului asupra mediului şi activităţilor, produselor sau serviciilor organizaţiei; # include un anga$ament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării; # include un anga$ament de conformitate cu legislaţia şi cu reglementările de mediu aplicabile, precum şi cu alte cerinţe pe care organizaţie le#a adoptat; # oferă cadru pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor generale şi obiectivelor specifice de mediu; B*

# #

este documentată, implementată, menţinută şi comunicată întregului personal; este disponibilă pentru public.

%onducerea organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze sistemul de management de mediu la intervale prestabilite, pentru a se asigura că acesta este în permanenţă corespunzător, adecvat şi eficient. Crocesul analizei efectuată de conducere trebuie să asigure că informaţiile necesare sunt colectate astfel încât să permită conducerii realizarea acestei evaluări. Această analiză trebuie să fie documentată. . & '?@@' este structura astfel încât în cuprinsul său găsim: # domeniu de aplicare; # cerinţe normative; # definiţii; # cerinţe ale sistemului de management de mediu; # implementare şi funcţionare; # verificare şi acţiune corectivă; # analiză efectuată de conducere; # anexe. 0oate cerinţele specificate în acest standard internaţional sunt prevăzute a fi integrate în orice sistem de management de mediu. 4omeniul sau aria lor de aplicare depinde de diverşi factori, cum sunt politica de mediu a organizaţiei, natura activităţilor sale, a produselor şi serviciilor precum şi de locaţia şi condiţiile în care aceasta funcţionează. Centru înţelegerea cât mai exactă a specificaţiilor acestui standard este important cunoaşterea următorilor termeni şi definiţii: # auditor > persoană care are competenţa de a efectua un audit; # îmbunătăţire continuă > proces de dezvoltare a MM pentru obţinerea îmbunătăţirii performanţei globale de mediu în acord cu politica de mediu a organizaţiei; # acţiune corectivă > acţiune întreprinsă pentru eliminarea cauzei neconformităţii detectate; # document > informaţie împreună cu mediul său suport; # mediu > mediul încon$urător în care funcţionează o organizaţie, care include aerul, apa, solul, resursele naturale, flora, fauna, oamenii şi relaţiile dintre acestea; # aspect de mediu > element al activităţilor, produselor sau serviciilor unei organizaţii care poate interacţiona cu mediul; # impact asupra mediului > orice modificare a mediului, dăunătoare sau benefică, care rezultă total sau parţial din aspectele de mediu ale organizaţiei; # sistem de management de mediu (SMM) > parte a MM al unei organizaţii utilizat pentru a dezvolta şi implementa politica sa de mediu şi a gestiona aspectele de mediu; # obiectiv de mediu > ţel general de mediu, în concordanţă cu politica de mediu, pe care o organizaţie şi#l propune să#l atingă; # performanţă de mediu > rezultate măsurabile ale managementului aspectelor de mediu dintr#o organizaţie; # politică de mediu > intenţiile globale şi direcţia unei organizaţii referitoare la performanţele sale de mediu exprimată oficial de managementul la cel mai înalt nivel; # ţintă de mediu > cerinţă detaliată de performanţă, aplicabilă organizaţiei sau unei părţi a organizaţiei, care rezultă din obiective de mediu şi care trebuie stabilită şi îndeplinită pentru atingerea acestor obiective;

BD

# obiectivele generale ale organizaţiei. cu propria structură funcţională şi administrativă. tehnici. aceasta: B1 . -olitica de mediu Managementul la cel mai înalt nivel trebuie să definească politica de mediu a organizaţiei şi să se asigure că in cadrul domeniului definit al sistemului său de management de mediu. organizaţie > companie. 4ate de ieşire: # decizia strategică. produse. # cunoaşterea politicii generale a organizaţiei. firmă. #. înregistrare # document prin care se declară rezultate obţinute sau furnizează dovezi ale activităţilor realizate. parte sau combinaţie a acestora. audit intern > proces sistematic. întreprindere. să documenteze.1. procedură > modalitate specificată de a efectua o activitate sau un proces. # declaraţia de misiunea a organizaţiei. # planul de afaceri.erinţe ale sistemului de management de mediu #. referitoare la proiectul de implementare a managementului de mediu.1. . să implementeze. înregistrată sau neînregistrată. materiale.erinţe generale &rganizaţia trebuie să stabilească. elaborată pe baza analizei de text a . emisia sau descărcarea oricărui tip de poluant sau deşeu. societate comercială. . #. # numirea responsabilului managementului de mediu la nivelul organizaţiei şi la nivelul secţiilor. 5a auditare vor fi analizate ca şi date de intrare de la procese: # declaraţia de viziunea. practici. # lista documentelor MM. acţiune preventivă > acţiune pentru a elimina cauza unei neconformităţi potenţiale.!. să menţină şi să îmbunătăţească în mod continuu sistemul de management de mediu în conformitate cu cerinţele acestui standard internaţional şi să determine modul în care va îndeplini aceste cerinţe.# # # # # # # # parte interesată > individ sau grup preocupat sau afectat de performanţa de mediu a unei organizaţii. prevenirea poluării > utilizarea unor procese. servicii sau energie care împiedică. reduc sau controlează !separat sau în combinaţie" crearea. & '?@@' şi a priorităţilor organizaţiei pentru documentarea MM. # valorile. publică sau particulară. independent şi documentat pentru obţinerea şi evaluarea dovezilor obiective pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite de către organizaţie criteriile de audit ale MM. neconformitate > neîndeplinirea unei cerinţe.1.1. pentru a reduce impacturile dăunătoare asupra mediului. autoritate sau instituţie. &rganizaţia trebuie să definească şi să documenteze domeniul sistemului său de management de mediu. aprobată de director.

viziunea. produse şi servicii noi sau modificate. politica generală a organizaţieiE grupului din care aparţine organizaţia.#. dovezi !înregistrări" referitoare la comunicarea politicii părţilor interesate. misiunea. # determinarea acelor aspecte care au sau pot avea impact !impacturi" semnificativ !semnificative" asupra mediului.1. luând în considerare dezvoltări planificate sau noi. oferă cadrul pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor şi a ţintelor de mediu.#. este documentată. implementarea şi menţinerea sistemului său de management de mediu. include un anga$ament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării. &rganizaţia trebuie să documenteze şi să actualizeze aceste informaţii. este disponibilă pentru public. incluzând cerinţele şi aşteptările acestora. 4ate de ieşire: politica de mediu. %a şi date de intrare se va urmări: decizia strategică referitoare la implementarea MM !decizia de numire a 2MM şi a celorlalţi responsabili. implementată şi menţinută. # 4ate de ieşire: proceduraE procedurile de identificare şi evaluare a aspectelor de mediu. #. produselor şi serviciilor. dimensiunilor şi impacturilor asupra mediului ale activităţilor. lista cu părţile interesate. evidenţa reclamaţiilor. pentru identificarea şi evaluarea aspectelor de mediu. sugestiilor. 0rebuie să se asigure că aspectele de mediu semnificative sunt luate în considerare în stabilirea. dacă ele există.# # # # # # # # # # # # # # corespunde naturii.1. să implementeze şi să menţină o procedură !proceduri" pentru: # identificarea aspectelor de mediu ale activităţilor. amenzilor pe linie de mediu. valorile. Aspecte de mediu &rganizaţia trebuie să stabilească. include un anga$ament de conformare cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe aplicabile la care organizaţia subscrie. 4ate de intrare: # la auditare se analizează decizia strategică de implementare a MM. referitor la aspectele sale de mediu.1. B) . declaraţiile de politică referitoare la celelalte sisteme de management implementate din organizaţie. sau activităţi. este comunicată întregului personal care lucrează în organizaţie sau în numele organizaţiei. -lanificare #. produselor şi serviciilor sale conform domeniului definit al sistemului sau de management de mediu pe care le poate controla şi pe care le poate influenţa.

# lista părţilor interesate. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind cerinţele legale.1. la nivelurile şi funcţiile relevante din cadrul organizaţiei.erinţe legale i alte cerinţe &rganizaţia trebuie să stabilească. organizaţia trebuie să ia în considerare opţiunile sale tehnologice şi cerinţele sale financiare. să implementeze şi să menţină o procedură !proceduri" pentru: # a identifica şi a permite accesul la cerinţe legale aplicabile şi la alte cerinţe la care organizaţia subscrie referitoare la aspectele sale de mediu. o organizaţie trebuie să ia în considerare cerinţele legale şi alte cerinţe la care organizaţia subscrie şi aspectele de mediu semnificative. . # impacturilor de mediu semnificative. acorduri ale organizaţiei referitoare la mediu. implementarea şi menţinerea MM. B( . # colecţia la zi a legislaţiei în vigoare. pentru stabilirea obiectivelor de mediu şi pentru evaluarea conformităţii cu ele. acolo unde este posibil. pe zoneE organizaţie. # a determina modul în care se aplică aceste cerinţe la aspectele sale de mediu. standarde !Monitorul &ficial". lista !registrul" impacturilor de mediu !impacturilor de mediu semnificative". şi alte cerinţe aplicabile la care organizaţia subscrie şi cu îmbunătăţirea continuă. rapoarte de instruire în vederea cunoaşterii cerinţelor de către personalul implicat. #. autorizaţii. listele cu reglementări. cu cerinţele legale. 4ate de intrare: # factorii de mediu. pe compartimente şi pe organizaţie. să implementeze şi să menţină obiective şi ţinte documentate. &biectivele şi ţintele trebuie să fie măsurabile. dovezi documentate ale aplicării procedeului > rapoarte ale reuniunilor echipei de lucru pentru identificarea şi evaluarea aspectelor de mediu. semnături pe documente.2. 4e asemenea./. &rganizaţia trebuie să se asigure că aspectele de mediu semnificative sunt luate în considerare în stabilirea. inclusiv cu anga$amentele de prevenire a poluării. precum şi punctele de vedere ale părţilor interesate. operaţionale şi de afaceri.1. ciorne cu calculele de stabilire a notelor pentru impacturile de mediu. şi în conformitate cu politica de mediu. #.# # # lista !registrul" aspectelor de mediu !aspectelor de mediu semnificative". %u ocazia stabilirii şi analizării obiectivelor şi a ţintelor de mediu. matrice de distribuţie a reglementărilor pentru diferite compartimente. (biective1 ţinte i programe &rganizaţia trebuie să stabilească. # aspectele de mediu semnificative. liste de difuzare cerinţe legale la utilizatori.

!.ompetenţă1 instruire i con tientizare ?@ . "mplementare i operare #. a menţine şi a îmbunătăţi sistemul de management de mediu. #. . # decizia referitoare la stabilirea şi menţinerea MM > instrumentul prin care se asigură implementarea politicii şi atingerea obiectivelor. # mi$loacele şi termenele privind realizarea acestora. # # # # # # 4ate de intrare: politica de mediu. control operaţional. inclusiv recomandări pentru îmbunătăţire. pentru stabilirea şi menţinerea programelor de management de mediu. Managementul organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie să numească unul sau mai mulţi reprezentanţi care.Centru îndeplinirea obiectivelor şi a ţintelor. programele de management de mediu pe produsE procesE zone. Centru a facilita eficacitatea managementului de mediu. 4ate de intrare: # politica şi obiectivele de mediu. lista aspectelor de mediu semnificative. tehnologie şi resurse financiare. # # # 4ate de ieşire cerinţele postului documentate în fişa de post. a implementa. responsabilităţile şi autoritatea pentru: # a se asigura că sistemul de management de mediu este stabilit. implementat şi menţinut în conformitate cu cerinţele acestui standard internaţional. infrastructura organizaţională. trebuie să aibă definite atribuţiile. & '?@B' şi '?@B7 > indicatori de mediu". lista indicatorilor !vezi . documentate şi comunicate. înregistrări despre discuţiile cu anga$aţii. ţintelor programelor de management de mediu. responsabilităţile şi autorităţile trebuie să fie definite. 2esursele includ resurse umane şi abilităţi specializate.!. Crogramul trebuie să includă: # desemnarea responsabilităţilor la funcţiile şi nivelurile relevante ale organizaţiei pentru îndeplinirea obiectivelor şi a ţintelor. 0esurse1 atribuţii1 responsabilitate i autoritate Managementul trebuie să asigure disponibilitatea resurselor iniţiale pentru a stabili. 4ate de ieşire: lista obiectivelor de mediu.!. pentru analizare. planuri de dezvoltare a personalului.!. #. # a raporta managementului organizaţiei la cel mai înalt nivel. organizaţia trebuie să stabilească. performanţa sistemului de management de mediu. să implementeze şi să menţină un program. pentru identificarea necesităţilor de instruire. atribuţiile.1. conştientizare şi competenţă. procedeul referitor la elaborarea obiectivelor. în afara altor responsabilităţi.

rapoartele reuniunilor de lucru ale echipelor de elaborare a documentelor sau corespondenta cu părţile interesate. obiectivele şi ţintele.omunicare &rganizaţia trebuie să stabilească. descrierea domeniului sistemului de management de mediu. utilitatea lor pentru individ. părţi interesate. 4ate de ieşire: proceduri privind comunicarea internă sau externă. # primirea. organizaţie. aplicarea cunoştinţelor". # 4ate de intrare: înregistrări de la politica de mediu. instruirea şi conştientizarea personalului din organizaţie şi care pot provoca impact semnificativ asupra mediului. documentarea şi transmiterea răspunsurilor corespunzătoare la solicitările pertinente ale părţilor interesate din exterior.&rganizaţia trebuie să stabilească. dovezi de instruire !diplome. dovezi ale evaluărilor despre eficacitatea instruirilor !obiectivele instruirilor. #. # consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile specificate. resurse. interacţiunea lor şi referirea la documentele conexe. # aspectele de mediu semnificative şi impacturile asociate./. reale sau posibile. # # # #. descrierea elementelor principale ale sistemului de management de mediu. să implementeze şi să menţină o procedură pentru ca personalul care lucrează pentru sau în numele său să fie conştient de: # importanţa conformităţii cu politica de mediu. # atribuţiile şi responsabilităţile lor în realizarea conformităţii cu cerinţele sistemului de management de mediu. cu procedurile şi cerinţele sistemului de management de mediu.!. certificate de calificare obţinute la evaluări periodice". 6ocumentaţie # # # 4ocumentaţia sistemului de management de mediu trebuie să cuprindă: politica de mediu. # # # # # 4ate de intrare: fişele de post ce cuprind cerinţele de competenţă. . plan de instruire !anual". atribuţii responsabilitate şi autoritate pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. 4ate de ieşire: procedura privind competenţa. planificare.#. ale activităţilor şi de efectele benefice aduse mediului prin îmbunătăţirea performanţei lor individuale. sistemul informaţional de raportare !circuitul formularelor. să implementeze şi să menţină o procedură referitoare la aspectele de mediu şi la sistemul de management de mediu pentru: # comunicarea internă între diferitele niveluri şi funcţii ale organizaţiei. ?' . competenţe în fişele de post".!.

a se asigura că sunt identificate schimbările şi stadiul revizuirilor documentelor.2. şi reaprobarea documentelor. a împiedica utilizarea neintenţionată a documentelor depăşite şi a le identifica în mod corespunzător indiferent d emotivul retragerii lor. 4ate de intrare: lista documentelor de elaborat. a se asigura că sunt disponibile la locurile de utilizare. 4ate de ieşire: procedura referitoare la controlul documentelor.3. 4ate de intrare: lista de referinţă a documentelor MM. . corespunzător politicii de mediu. revizuirea şi actualizarea. lista de difuzare a documentelor MM. de stabilire a MM.!. 4ate de ieşire rapoartele reuniunilor de lucru ale echipei de elaborare a documentelor MM !lista de referinţă a documentelor MM". să implementeze şi să menţină o procedură pentru: aprobarea documentelor pentru acceptare înainte de a le pune în circulaţie.!. # stipularea în procedură a criteriilor de operare. # # #. obiectivele şi ţintele de mediu.ontrolul operaţional &rganizaţia trebuie să identifice acele operaţii şi activităţi care sunt asociate aspectelor de mediu semnificative identificate. a se asigura că documentele de provenienţă externă determinate de organizaţie ca fiind necesare pentru planificarea şi funcţionarea MM sunt identificate şi difuzarea lor este controlată. & '?@@' şi a priorităţilor organizaţiei. atunci când este necesar. ?7 . cerute de acest standard internaţional.ontrolul documentelor 4ocumentele cerute de MM şi de acest standard internaţional trebuie ţinute sub control.# # documentele şi înregistrările. implementarea şi menţinerea unei proceduri documentate pentru a ţine sub control situaţiile în care absenţa unor astfel de proceduri ar putea conduce la abateri de la politica de mediu. documentele şi înregistrările determinate de organizaţie ca fiind necesare pentru a se asigura de planificarea. . operarea şi controlul eficace al proceselor referitoare la aspectele de mediu semnificative. a se asigura că documentele se menţin lizibile şi uşor de identificat. pentru a se asigura că acestea se realizează în condiţii specificate prin: # stabilirea. versiuni relevante ale documentelor aplicabile. a obiectivelor şi ţintelor sale. stabilită pe baza analizei de text a . &rganizaţia trebuie să stabilească. # # # # # # # # # # #.

evidenţa simulărilor şi instruirilor efectuate. # fişele de securitate ale materialelor periculoase. # listăE planuri de urgenţăE acţiuni de$a existente în organizaţie. să implementeze şi să menţină o procedură pentru a identifica posibilele situaţii de urgenţă şi accidente care pot avea impact asupra mediului şi a modului de a răspunde unor astfel de situaţii. 4ate de intrare: referitor la poluarea directă !proprie organizaţiei": o procesele cheie identificate ca având impacturi semnificative de mediu. 4ate de intrare: # fişele de evaluare ale aspectelor semnificative de mediu. ale bunurilor şi serviciilor utilizate de organizaţie şi comunicarea către furnizori şi contractanţi a procedurilor şi cerinţelor relevante. componenţa echipelor de intervenţie. amplasament.# # # stabilirea. o chestionare de evaluare a furnizorilor sau contractanţilor. corespondenţa cu contractanţii. Monitorizare i măsurare ?B . o lista aspectelor semnificative de mediu.#.1. o fişe tehnologice. 4ate de ieşire: proceduri referitoare la controlul operaţional. # # # # #.4. sau chestionare de autoevaluare. referitor la poluare indirectă !exterioară organizaţiei": o lista furnizorilor evaluaţi. #. în special după producerea accidentelor sau apariţia unor situaţii de urgenţă. de la organizaţii similare. o documentele MM în vigoare !lista lor". o lista produselor aprovizionate. implementarea şi menţinerea procedurilor referitoare la aspectele semnificative de mediu identificate. -regătirea pentru situaţii de urgenţă i capacitate de răspuns &rganizaţia trebuie să stabilească. lista operaţiilor ce necesită ţinerea sub control inclusiv a celor de mentenanţă. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns.#. # istoricul situaţiilor de urgenţă din organizaţie. acolo unde este necesar. 8erificare #. procedurile de pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. &rganizaţia trebuie să analizeze şi să revizuiască periodic. instrucţiuni de lucru. evidenţa accidentelor de muncă. acceptabili în privinţa mediului. o regulamente de fabricaţie. o lista obiectivelor de mediu. diagrame flux. rapoarte de încheiere intervenţii. selectaţi.!. de control.

a caracteristicilor principale ale activităţilor sale care pot avea un impact semnificativ asupra mediului. raportul privind inspectarea facilităţilor. parametrii nerespectaţi ai unui proces.&rganizaţia trebuie să stabilească. # raportul de instruire pentru personalul implicat. să implementeze şi să menţină o procedură pentru monitorizarea şi măsurarea în mod regulat. %valuarea conformării /n concordanţă cu anga$amentul său de conformitate. analiza periodică a cerinţelor legale. 4ate de ieşire: # autorizaţia de mediu. precizarea neconformităţilor referitoare la obiective şi indicatori de mediu nerealizaţi. înregistrări referitoare la neconformităţi > fişe de neconformitate. # lista cu obiectivele de mediu.!. buletine de analiză. reglementări. # legi. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind monitorizarea. analize ale probelor. # lista cu legile şi reglementările aplicabile. 4ate de intrare: # aspectele de mediu identificate. # matricea de distribuţie a reglementărilor pe compartimente. activităţilor sau proiectelor. ?? . organizaţia trebuie să stabilească. verificarea prelevărilor sau încercării probei. &rganizaţia trebuie să evalueze conformarea cu alte cerinţe la care subscrie. a controlului operaţional aplicabil şi a conformităţii cu obiectivele şi cu ţintele de mediu ale organizaţiei. # lista cu indicatorii de mediu. #. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind evaluarea conformării. cerinţe legale nerespectate. # cerinţele legale identificate. standarde aplicabile. neaplicaţi. măsurarea caracteristicilor principale ale activităţilor organizaţiei. Crocedura trebuie să includă documentarea informaţiilor care permit monitorizarea performanţei. # autorizaţiiE acorduri de mediu. să implementeze ţi să menţină o procedură documentată pentru evaluarea periodică a conformării cu cerinţele legale aplicabile. care pot avea un impact semnificativ de mediu. &rganizaţia poate să combine această evaluare cu evaluarea conformării cu cerinţele legale sau poate face o procedură separată. # modificările cerinţelor legale şi ale altor cerinţe aplicabile. # lista de evidenţiere a aspectelor semnificative de mediu.#. # autorizaţia de gospodărire a apelor. # lista de difuzare a cerinţelor legale sau a altor cerinţe către utilizator.

pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. nomenclator arhivistic. acţiune preventivă./. audit intern. protecţia. rapoarte către analiza efectuată de management. 4ate de intrare: # prevederi legale aplicabile formularelor cu precizarea duratei de păstrare. # 4ate de ieşire: procedura privind controlul înregistrărilor.ontrolul înregistrărilor &rganizaţia trebuie să stabilească şi să menţină înregistrări după cum este necesar pentru a demonstra conformitatea cu cerinţele sistemului său de management de mediu. analiza şi evaluarea riscurilor. # legea arhivelor naţionale > formulare pentru arhivare. # înregistrarea rezultatelor acţiunii corective şi a acţiunii preventive întreprinse. # evaluarea necesităţilor de acţiune preventivă pentru a preveni neconformitatea şi implementarea acţiunilor corespunzătoare desemnate a împiedica apariţia lor.#. . &rganizaţia trebuie să se asigure că orice schimbări necesare sunt făcute documentaţiei MM. plan de instruire. păstrarea. #.#. reţinerea şi eliminarea înregistrărilor. reviziile programului de management de mediu. # înregistrarea eficacităţii acţiunii corective şi a acţiunii preventive întreprinse.#. ?* . 9econformitate1 acţiune corectivă i acţiune preventivă &rganizaţia trebuie să stabilească. # investigarea neconfomităţilor. analiza costurilor. determinare cauzei lor şi întreprinderea acţiunilor pentru a împiedica revenirea lor. 4ate de intrare: # înregistrări referitoare la neconformităţile de la monitorizare şi măsurare. să implementeze şi să menţină o procedură pentru identificarea. să implementeze şi să menţină o procedură pentru a trata o neconformitate existentă sau potenţială şi pentru a întreprinde acţiuni corective şi acţiuni preventive. cu acest standard internaţional şi cu rezultatele obţinute. &rganizaţia trebuie să stabilească.#. Acţiunile întreprinse trebuie să corespundă dimensiunii problemelor şi impacturilor asupra mediului întâlnite. analiza tendinţelor. sistem de comunicare a propunerilor. # # # # # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind neconformităţi. plan de măsuri. Crocedurile trebuie să definească cerinţe pentru: # identificarea şi corectarea neconformităţilor şi luarea acţiunilor de reducere a impacturilor asupra mediului. retragerea.

# # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # deciziile referitoare la comunicările externe. procesele verbale ale reuniunilor de lucru pe probleme de mediu. o a fost implementat şi este menţinut corespunzător. informaţii despre legislaţia aplicabilă. evidenţa deşeurilor în zonele de colectare. domeniului. înregistrări ale verificărilor privind pregătirea pentru situaţii de urgenţă. liste cu legislaţia. autorizaţii. înregistrări privind conformarea legală. 4ate de intrare: toate datele prezentate mai sus. mentenanţă şi etalonări. ?D . # a furniza conducerii organizaţiei informaţii referitoare la rezultatul auditurilor. implementată şi menţinută şi se referă la: responsabilităţile şi cerinţele pentru planificarea şi realizarea auditurilor. înregistrăriE rapoarteE procese verbale referitoare la instruiriE reinstruiri pe probleme de mediu. recipiente cu deşeuri periculoase. incluzând cerinţele acestui standard internaţional. înregistrări provenind de la furnizori > marca$e de identificare. rezultatele auditurilor !interne. dovezi ale comunicării cu părţile interesate. înregistrări ale întâlnirilor pe probleme de mediu. rezultatele analizelor anterioare efectuate de management. înregistrările reclamaţiilor de la clienţi şi de la alte părţi interesate pe probleme de mediu. frecvenţei şi metodelor de audit. #. externe" . servicii". rapoartele transmise autorităţilor competente în domeniu. înregistrări referitoare la inspecţii. obiectivele şi ţintele de mediu. chitanţe !dovezi" de predare la organizaţii autorizate. înregistrări ale performanţelor de mediu ale contractanţilor şi furnizorilor !materii prime.#. raportul anual al deşeurilor. rapoartele inspecţiile efectuate de autorităţile competente în domeniu. determinarea criteriilor. înregistrări referitoare la aspectele de mediu semnificative. înregistrări referitoare la produsul fabricat. etichete cu informaţii despre materialele periculoase. înregistrări ale procesului de monitorizare. informaţii privind performanţa de mediu. # # # Crocedura de audit trebuie stabilită. materiale. pentru: # a determina dacă sistemul de management de mediu: o este conform dispoziţiilor convenite pentru managementul de mediu. rapoarte cu privire la incidente de mediu.2. Audit intern &rganizaţia trebuie să se asigure că auditurile interne ale sistemului de management de mediu sunt efectuate la intervale planificate. raportarea rezultatelor şi păstrarea înregistrărilor corespunzătoare.

# acţiuni de urmărire din precedentele analize efectuate de management. # programul de management de mediu. raport de audit. # stadiul acţiunilor corective şi preventive. rapoarte de neconformitate. pentru a se asigura că acesta este în permanentă corespunzător. lista auditorilor interni. # măsura în care obiectivele şi ţintele au fost îndeplinite. lista de verificare.# # # # # # # # # # # 4ate de ieşire: procedura pentru audit intern. obiective. ţinte şi alte elemente ale sistemului de management de mediu. # lista documentelor MM. # raportul anterior al analizei efectuate de management. # rezultatele auditurilor interne. # performanţa de mediu a organizaţiei. Analiza efectuată de management Managementul organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze sistemul de management de mediu la intervale planificate. # stadiul realizării obiectivelor şi ţintelor de mediu. # prevederi legale şi alte reglementări apărute în perioada analizată. adecvat şi eficace. programul anual de audituri interne. inclusiv dezvoltări ale cerinţelor legale şi a celor referitoare la aspectele de mediu./. # rezultatele auditurilor externe. dovezile de calificare ale auditorilor. ?1 . # schimbarea împre$urărilor. # politica de mediu. 4atele de ieşire ale analizelor efectuate de management trebuie să cuprindă orice decizii şi acţiuni referitoare la posibile schimbări în politica de mediu. inclusiv reclamaţiile. # comunicarea !comunicărilor" cu părţile interesate. 4ate de intrare: # organigrama MM. 4atele de intrare ale analizelor efectuate de management trebuie să includă: # rezultatele auditurilor interne şi evaluările conformării cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie. plan de audit. # harta proceselor MM. # performanţa de mediu a organizaţiei. protocolul !chestionarul" de audit. planuri de măsuri pentru implementarea acţiunilor corective. conform cu anga$amentul de îmbunătăţire continuă. raport de analiză a documentaţiei. # recomandări pentru îmbunătăţire. # programul de investiţii de mediu. # resursele alocate. #.

comunicându#se clientului rezultatele acestui proces. # definiţii. & '?@'@ defineşte auditul de mediu ca reprezentând procesul de verificare sistematică şi documentată a dovezilor de audit care trebuie obţinute şi evaluate în mod obiectiv pentru a determina în ce măsură activităţile. tandardul conţine o serie de recomandări privind criteriile de calificare pentru auditorii de mediu. rapoarte. # principii generale. propuneri de îmbunătăţire a MM. # adecvarea şi eficacitatea MM. procese verbale. tandardul face parte dintr#o serie de standarde din domeniul auditului de mediu care mai include: . Cotrivit acestui standard. performanţele de mediu ale furnizorilor !materii prime. & '?@'7 > Ihid pentru auditul de mediu. Centru a înţelege scopul şi utilitatea acestui standard se impune cunoaşterea următoarelor definiţii: ?) . materiale. elaborarea documentelor acestuia şi încheierea auditului. situaţia neconformităţii constatate. /n cuprinsul acestui standard găsim: # domeniu de aplicare. condiţiile specifice referitoare la mediu. Crin auditor de mediu se înţelege o persoană care are calificarea necesară pentru a efectua un audit de mediu. reclamaţii de la clienţi şi de la alte părţi interesate. servicii". -rincipii generale tandardele pentru auditul de mediu se referă la principiile generale ale auditului de mediu. înregistrările analizei efectuate de management: ordinea de zi a şedinţei. # cerinţe pentru audit de mediu. decizii de management. pregătirea şi realizarea auditului. /. proceduri pentru auditarea sistemelor de management ale protecţiei mediului şi criterii pentru calificarea auditorilor. părerile acestora. & '?@'' > Ihid pentru auditul de mediu. Auditul sistemului de management de mediu. "S( 1/*1* – G+id pentru audit de mediu. sistemele de management de mediu sau informaţiile aferente acestora sunt conforme cu criteriile de audit. . 4ate de ieşire: # deciziile de schimbare a politiciiE obiectivelor de mediu. # precizarea priorităţilor şi a resurselor aferente cu termene şi responsabili. efectuarea unui audit al sistemului de management de mediu presupune parcurgerea următoarelor etape: declanşarea. eficacitatea acţiunilor corectiveE preventive. # modificări la nivelul resurselor umane sau la nivel financiar.# # # # # # # comunicarea cu părţile interesate externe. evenimentele. materiale prezentate şi comunicate de presă. Croceduri de audit. tandardul . ţintelor de mediu . lista de prezenţă. %riterii de calificare pentru auditorii de mediu. performanţele de mediu ale procesului de producţie.

criterii de audit > politici. . (biective i domeniu e recomandă ca auditul să se bazeze pe obiectivele definite de către client. eveniment. sistemele de management de mediu stabilite sau informaţiile asupra acestora sunt în conformitate cu criteriile de audit şi comunicarea rezultatelor acestui proces clientului. Auditul începe numai dacă după consultarea clientului. audit de mediu > proces sistematic şi documentat de verificare a dovezilor de audit. parte sau combinaţie a acestora.erinţe pentru un audit de mediu . /. obţinute şi evaluate în mod obiectiv. sau un singur auditor. societate comercială. înregistrări sau declaraţii ale faptelor. auditorul şef consideră că: # informaţiile referitoare la obiectul auditului sunt suficiente şi adecvate. sistem de management de mediu şiE sau informaţiile aferente. care are propria sa structură funcţională şi administrativă. domeniul auditului este determinat de către auditorul şef în urma consultării cu clientul. întreprindere. # există resurse corespunzătoare pentru susţinerea procesului de audit. expert tehnic > persoană care aduce echipei de audit cunoştinţe specifice sau expertiza sa. dar care nu participă ca auditor. ?( .ste recomandat ca obiectivele şi domeniul să fie comunicate auditatului înainte de realizarea auditului. precum şi auditori în curs de formare.1. condiţie. desemnat pentru efectuarea unui anumit audit. 4e asemenea se recomandă ca partea responsabilă de acest obiect să fie identificată şi documentată în mod clar.1. # auditatul cooperează în mod corespunzător. echipa de audit poate include experţi tehnici. bazată numai pe raţionamentul pe care auditorul l#a aplicat constatărilor auditului.!. 4omeniul prezintă întindere şi fixează limitele auditului. autoritate sau instituţie. constatări ale auditului # rezultate ale evaluării dovezilor de audit colectate. publică sau privată.ste indicat ca un audit de mediu să se concentreze pe un obiect bine definit şi documentat în mod clar. organizaţie > companie. auditor şef > persoană calificată pentru conducerea şi efectuarea auditurilor de mediu. Centru îndeplinirea acestor obiective. auditor de mediu > persoană calificată pentru efectuarea auditurilor de mediu. firmă. /. echipă de audit > grup de auditori. obiect al auditului de mediu > activitate. condiţiile. evenimentele. dovadă de audit > informaţie verificabilă. practici.!. pentru a determina dacă activităţile.# # # # # # # # # # # # # concluzie a auditului > apreciere sau opinie profesională exprimată de către un auditor asupra subiectului auditat. auditat > organizaţie supusă auditării. proceduri sau cerinţe faţă de care auditorul compară dovezile de audit colectate privind obiectul auditat. comparate cu criteriile de audit convenite. . -rincipii generale /. client > organizaţie care comandă auditul.

e recomandă ca informaţiile adecvate să fie colectate. Crocedurile proprii unui tip de audit de mediu diferă de cele ale unui alt tip numai acolo unde este esenţial a se lua în considerare caracterul specific al tipului de audit de mediu dat./. fără aprobarea auditatului. /. Ce întreaga durată procesului. sau raportul final. analizate. . competenţă profesională şi discernământ. -roceduri metodice e recomandă ca un audit de mediu să fie condus şi efectuat în conformitate cu aceste principii generale şi cu ghidurile elaborate pentru un tip specific de audit de mediu. -tilizarea ca membri ai echipei de audit a personalului din interiorul sau exteriorul organizaţiei auditate este la latitudinea clientului. (biectivitate1 independenţă i competenţă Centru realizarea unui proces de audit obiectiv. de imparţialitate şi de echidistanţă faţă de orice conflict de interese. competenţă şi experienţă pentru a#şi îndeplini responsabilităţile auditului. fără aprobarea expresă a clientului şi dacă este cazul. să recunoască incertitudinea constatărilor auditului şi a oricăror concluzii ale auditului şi să ia în considerare aceşti factori în faza de planificare a auditului şi pe toată durata de realizare a acestuia. /. cu un nivel de detaliere adecvat ar trebui să fie convenite între auditorul şef şi client şi apoi comunicate auditatului.#. interpretate şi înregistrate pentru a fi utilizate ca dovadă de audit în procesul examinării şi evaluării pentru a determina dacă sunt îndeplinite criteriile de audit./. . /. se recomandă ca membrii echipei de audit să nu fie implicaţi în activităţile auditate. -rofesionalism /n conducerea unui audit de mediu. promptitudine.ste indicat ca membrii echipei de audit să nu dezvăluie informaţiile sau documentele obţinute în timpul auditului.3. Membrii echipei de audit trebuie să dispună de un ansamblu corespunzător de cunoştinţe.2. e recomandă ca auditorul de mediu să ia în considerare limitările asociate dovezii de audit colectată în timpul auditului.riterii1 dovezi i constatări ale auditului e recomandă ca determinarea criteriilor de audit să constituie o primă etapă esenţială a auditului de mediu. /. e recomandă ca relaţiile dintre membrii echipei de audit şi client să fie relaţii de încredere şi confidenţialitate. aşteptate de al orice auditor în circumstanţe similare. *@ . se recomandă ca auditorii să dea dovadă de preocupare.3. e recomandă ca auditorul şef să urmeze procedurile care au în vedere asigurarea calităţii auditului. în afară de cazul în care acest lucru nu este cerut de lege. 7ncrederea în constatările i concluziile auditului e recomandă ca procesul de audit de mediu să fie conceput astfel încât să furnizeze clientului şi auditorului nivelul de certitudine aşteptat în ceea ce priveşte încrederea în constatările auditului şi în toate concluziile auditului. unei terţe părţi.1. aceştia trebuie să dea dovadă de obiectivitate. . precum şi pentru garantarea obiectivităţii constatărilor şi concluziilor acestuia.ste recomandat ca un membru al echipei de audit ales din interiorul organizaţiei să nu răspundă în faţa celor responsabili direct de obiectul care urmează să fie auditat. Aceste criterii.

b" modul de abordare a principalelor etape şi acţiuni. !. . # o declaraţie privind natura confidenţială a conţinutului. # durata auditului şi datele la care a fost realizat.4. # obiectivele convenite şi domeniul auditului./." 6% A. fără a se limita la acestea următoarele date: # identificarea organizaţiei auditate şi a clientului auditului.nformaţii fizico#materiale: # pregătirea vizitei în teren. # atitudinea auditorului faţă de dificultăţile posibile în procesul de comunicare. *' .nformaţiile referitoare la audit care pot fi incluse în raporturile de audit cuprind.'."=".'. # rezumatul procesului de audit incluzând toate obstacolele întâlnite. # concluziile auditului. # desfăşurarea vizitei în teren. '.7 0ehnicile de audit se pot referi la : a" modul de tratare a surselor de informare. 7. # criteriile convenite faţă de care s#a realizat auditul.6"$ '. %<%M%9$% S-%.6"$ 7. e recomandă ca auditatul să primească o copie a raportului de audit.' 0ehnicile de audit sunt metode de obţinerea informaţiilor şi dovezilor obiective privind nivelul de conformitate a sistemului auditat cu standardul de referinţă.nformaţia orală: # dificultăţi în procesul de comunicare: atitudinile celui audiat şi auditorului. # lista de difuzare a raportului de audit. se recomandă ca auditorul şef să determine care din punctele menţionate mai sus să figureze în raport. 1. . precum şi eventualele puncte suplimentare."<(0 6% A. # accesul la documentaţie. # observaţii. /n acord cu solicitantul.B. trebuie comunicate clientului într#un raport scris. 0aport de audit %onstatările auditului şiEsau un rezumat al acestora.7. .'. $%:9". # identificarea reprezentanţilor auditatului care participă la audit. Modul de tratare a surselor de informaţii 7. # probleme de acces la activităţile desfăşurate. # probleme de disponibilitate şi abordare a persoanelor.% A<% $%:9". în desfăşurarea auditului.nformaţia scrisă: # modul de pregătire şi exprimare. cu excepţia cazului în care clientul exclude acest lucru. 7.'. # identificarea membrilor echipei de audit.'. .

'B.7. referitoare la zona respectivă. Acest document cuprinde toate întrebările posibile.7.7.1.'7.B. 0ehnici de întocmire a programului de audit 7. # %oncluziile finale privind scopul auditului.*. 0ehnici de raportare a auditului # 2aportul de audit !intern. # %lasificarea neconformităţilor. %omunicarea elementelor esenţiale ale programului către auditat 7. 7.7.7. 0ehnici de abordare a neconformităţilor: # 0ehnici de identificare şi înregistrare. Crin listă de verificare se înţelege un chestionar detaliat pe care îl foloseşte auditorul în zona auditată. 0ehnici de desfăşurare a auditului şi de obţinere a dovezilor obiective: # 5a şedinţa de deschidere. # Acumularea de experienţă şi perfecţionarea auditorilor. extern".'@. # 2apoarte de neconformităţi.7. Abordarea acţiunilor corective # 5a auditul intern. # 5a auditul de terţă parte. produse # %ombinaţii cerinţeEdepartament 7. # Anexe importante !rapoarte de neconformităţi".7. Modul de abordare a principalelor etape şi acţiuni. # 5a şedinţa de închidere. 7. 0ehnici de întocmire a chestionarului de audit sau teste de verificare 7. 7.''.7. din partea auditatului.?. # %ontroale inopinate. # /n timpul şedinţelor şi interviurilor. # Acţiuni organizate de către companiile care execută auditul. %unoaşterea auditatului 7. Crimirea sarcinii de audit 7. Activităţi post audit # +erificarea acţiunilor corective.(.7.'.'?.7. 0ehnici de analiză a documentelor 7.7.D. în desfăşurarea auditului 7.). Atribuirea responsabilităţilor auditorilor: # 2epartizarea după cerinţa specifică a standardului # 2epartizarea după departament. 7. # upravegherea periodică. <istele de verificare 4intre documentele de lucru o atenţie deosebită trebuie acordată elaborării listelor de verificareE chestionarelor de audit. Jixarea traseului şi a programului 7. # &bţinerea de anga$amente sau stabilirea acţiunilor corective.7.B.7. /mbunătăţirea tehnicilor de audit # Acţiuni organizate de către comisiile de formare şi certificare a auditorilor. # 5a auditul la furnizor. *7 . # Acceptarea de către reprezentantul auditatului. 7.7. %ontactul cu auditatul: vizita preliminară 7.7.7.7.

e-perienţă. trebuie să se obţină dovezi obiective. 5istele de verificareE chestionarele de audit se pot întocmi luând în considerare: • standardul de referinţă2 • re!ultatele auditurilor anterioare2 • deficienţele constatate "n ceea ce prive#te 3))2 • priorităţi sta$ilite de conducere2 • documentele 3))2 • alte documente ale organi!aţiei2 • consideraţii ale auditorilor. MM este definit prin manualul managementului de mediu. unde4. chiar cuprinsul managementului de mediu. în faza pregătirii auditului. /ntrebările fundamentale sunt: ce4. să#şi elaboreze propriul Kaide#memoireK. 4e regulă. 5istele de verificare bine întocmite au următoarele avanta$e: • permit auditorilor să fie $ine informaţi cu privire la o$iectivele #i cerinţele !onei auditate2 • permit auditorului #ef să evalue!e activitatea de pregătire a auditului. acest standard va constitui Klista de verificareK utilizată de auditor. de ce4 <u trebuie să se piardă din vedere că. *B . Auditorul poate. %el mai eficient Kaide#memoiresK pe care îl poate utiliza auditorul este. e recomandă că. -n alt aspect. “Aide – memoires> ă presupunem că se auditează MM#ul unei organizaţii. ci să cuprindă numai aspectele importante. cum4. investigate in timpul auditului. cine4. -n ghid bun pentru pregătirea listelor de verificareE chestionarelor de audit constă în a gândi în termeni ca: Kce să văd=K Kce să caut=K. desfă#urată de ceilalţi mem$ri ai ec5ipei2 • a6ută auditorii să menţină su$ control 7ritmul7 auditului2 • sunt utile "n ca!ul redistri$uirii sarcinilor "ntre mem$rii ec5ipei de audit2 • asigură o "nregistrare corespun!ătoare a domeniilor #i activităţilor specifice. prin urmare. Acest document este folosit de auditor pentru evaluarea MM. c/nd4. Atunci când se evaluează conformitatea sistemului calităţii cu standardul de referinţă.%hestionarul rezolvă o parte din obiectivele auditului. auditorul trebuie să afle cum vor proceda compartimentele atunci când în MM apar disfuncţionalităţi pentru a menţine cursul normal al activităţilor. însî. $a!ate pe propriile cuno#tinţe. & listă de verificare prea detaliată poate deveni o piedică în desfăşurarea corespunzătoare a auditului. prin utilizarea listelor de verificare. dar care nu trebuie sa fie foarte detaliat. constă în aceea că prin întrebările formulate. evaluări preliminare etc. urmărindu#se implementarea şi eficienţa acestui sistem. dar îi poate reduce eficienţa. care trebuie avut în vedere la elaborarea listelor de verificareE chestionarelor de audit. auditorul să se asigure ca sistemul definit în manual este complet şi apt să permită realizarea obiectivelor organizaţiei în domeniul mediului.

instrucţiunea de inspecţie a produsului respectiv sau tehnologia corespunzătoare.  lista subcontractanţilor accepţati. Heful unui compartiment ? ce activităţi desfăşoară compartimentul al cărui şef sunteţi ? care sunt responsabilităţile dumneavoastră Centru a verifica răspunsurile.  materialele necesare pentru activitatea auditată. fişa de post a operatorului. se aplică în practică. /n zonele cheie trebuie să se aibă în vedere urmărirea feedbacA#ul. măsurare şi încercare utilizat. când îşi planifică auditarea unei zone şi îşi întocmeşte lista de verificare sau aide#memoire#ul. măsurare şi încercare utilizat.  disponibilitatea şi stadiul confirmării metrologice pentru fiecare echipament de inspecţie. adică să se verifice dacă iniţiatorul unei acţiuni primeşte un răspuns. /n continuare. %ompartimentul aprovizionare cum comandaţi produsele Centru a verifica răspunsurile auditorul trebuie sa examineze:  procedurile compartimentului aprovizionare. acoperă activitatea auditată. aplicabile. .nspectorii %0% cum verificaţi conformitatea produselor Centru a verifica răspunsurile.  specificaţiile de aprovizionare corespunzătoare. sunt prezentate câteva exemple de întrebări de baza şi documente care ar putea fi analizate pentru a obţine dovezi obiective prin care să se verifice răspunsul dat cu a$utorul auditului sistemului calităţii. sunt acestea disponibile. L proceduri . planul calităţii sau desenul. cerinţe de instruire. L ec5ipamente .  modul în care este trecut pe lista un nou subcontractant. L cum selecţionează inspectorul numărul de produse inspectate şi dacă acest mod corespunde cu ceea ce se cere.sunt disponibile. necesită manuale de utilizare.sunt cele specificate în proceduri. &peratorii: !uteţi să prezentaţi activitatea pe care o desfăşuraţi Centru a verifica răspunsurile auditorul trebuie sa verifice:  instrucţiunea de lucru.  câteva referate de aprovizionare şi comenzi de aprovizionare. *? . corespunzător identificate şi cu stadiul inspecţiilor identificat corespunzător. L disponibilitatea şi stadiul confirmării metrologice pentru fiecare echipament de inspecţie. auditorul trebuie să verifice: L planul calităţii. L produse #i materiale # sunt cele specificate în proceduri. trebuie să aibă în vedere faptul că fiecare interviu ar trebui să cuprindă întrebări cu privire la următoarele patru aspecte de bază: L persoane # responsabilităţi şi autoritate.-n auditor. auditorul trebuie sa examineze secţiunea din manualul managementului de mediu care prezintă responsabilităţile şi să verifice procedurile compartimentale.

 Kaide#memoiresK sau liste de verificare. diagrame de flux etc. 8 la sedinţa de "nc5eiere a auditului%  materiale de prezentare. -rmărind un plan logic.  modificările E amendamentele care au fost înregistrate. $e+nici de evaluare utilizate pe parcursul desfă urării auditului 0ehnicile de evaluare sunt utilizate pentru a obţine informaţiile necesare privind conformitatea sistemului organizatiei auditate. procesul de obţinere a dovezilor obiective se simplifică şi nu există pericolul să se omită unele zone. Ce baza documentelor identificate. L la #edinţa de desc5idere a auditului%  planul de audit. liste de verificare. note de lucru. auditorul trebuie să verifice:  desenulE procedura originală.  materiale care susţin afirmaţiile echipei de audit.  formulare pentru consemnarea neconformităţilor.%ontrolul documentelor.  lista documentelor în vigoare. L "n fa!a de anali!ă #i evaluare%  fişe de observaţii !completate". Alte documente de lucru Jiecare echipă de audit îşi poate stabili propriile documente de lucru.  planul de audit.  standardele sau alte specificaţii de bază pentru audit.  Kaide#memoiresK.  dacă formatul şi modul de identificare a documentelor.  documente de lucru tipizate. împreună cu înregistrările referitoare la analiză şi aprobare.  fişe de observaţii. -n astfel de plan logic ar trebui să conţină: ** . 0otuşi.  listele de distribuire şi modalitatea de editare a documentelor amendate şiEsau anulate. cât şi al ediţiei lor sunt în conformitate cu cele precizate în procedurile referitoare la controlul documentelor şi al datelor. funcţii sau operaţii. care se folosesc în timpul auditului.  orice materiale de prezentare. cu standardul de referinţă.  înregistrări. cel puţin următoarele documente de lucru ar trebui luate în considerare: 8 la sosirea ec5ipei de audit%  autorizarea auditului. L "n timpul colectării informaţiilor%  standarde sauEşi specificaţii.

o$iectivele. care identifică politica referitoare la mediu. Ascultarea activa este o tehnică pe care mulţi o consideră dificil de utilizat pentru că ei:  nu-l lasă pe vor$itor să-#i urme!e ritmul #i aud numai ce vor sau ce a#teaptă ei să audă2  reacţtionea!ă prematur #i 9 sau emoţional2  permit divagaţiile. să spri$ine pe vorbitor în exprimarea ideilor. cât şi corecta înţelegere a tuturor mesa$elorEsemnalelor transmise de vorbitor. să formuleze întrebări deschise. atunci c/nd este ca!ul pe $a!a unui alt document. modul de implementare a sistemului de management al mediului. $e+nici generale de interviu Crincipalul mod în care auditorii pot obţine informaţii cu privire la funcţionarea MM# ului este prin a adresa întrebări persoanelor care desfăşoară activităţi în zona auditată. # # # # # Centru dezvoltarea iscusinţei de a asculta activ. altfel spus. aceasta fiind cheia comunicării eficiente. dacă su$iectul devine dificil. să nu#i fie frică de tăcere # Kdă timp persoanei să se gândească şi lasă tăcerea să transmită interesul şi nevoia de a spune mai multK. a rapoartelor #i "nregistrărilor2 formularea de "ntre$ări pentru o$ţinerea informaţiilor necesare2 e-aminarea documentelor care confirmă declaraţiile făcute #i verificarea informaţiei o$ţinute . se obţin informaţii asupra modului în care cei auditaţi înţeleg şi susţin MM. din punct de vedere emoţional2  vor$esc prea mult. un auditor trebuie: să pună întrebări scurte şi să nu vorbească mai mult de 7@M din timp nealocat. să evite divagaţiile şi să încerce sa stopeze intervenţiile inoportune ale altor persoane. Ascultarea activă Ascultarea activă este o tehnică pe care ar trebui s#o înveţe şi s#o aplice în mod constant toţi auditorii. Jăcând acest lucru. 0otodată. "n general2 anali!a procedurilor de sistem #i a celor de lucru.• • • • • • • • anali!a manualului i. care detalia!ă ce este de făcut. responsa$ilităţile #i autoritatea personalului cu rol esenţial "n asigurarea protecţiei mediului. cum #i de către cine2 e-aminarea !onelor de lucru. materiale si ec5ipamente( "n fiecare !onă2 anali!a modului de păstrare a documentaţiei. . care afectea!ă capacitatea de concentrare2  se 7de!acordea!ă:. Ascultarea activă implică atât ascultarea propriu#zisă. *D .l trebuie să#şi amintească mereu că atunci când vorbeşte nu afla nimic despre auditat. a operaţiilor #i proceselor2 e-aminarea produsului reali!at pentru a sta$ili conformitatea cu instrucţiunile de lucru documentate #i cu desenele2 anali!a disponi$ilităţii resurselor 'personal. ei îşi completează informaţiile obţinute din materialele strânse şi oferă celor auditaţi prile$ul de a explica sistemele şi metodele de lucru utilizate.

de ce şi când. dar sunt situaţii în care nu se acordă suficientă atenţie şi modului în care se face acest lucru.ste prima întrebare care se pune în procesul de colectare a informaţiilor. echipamentele folosite şi care este stadiul activităţii desfăşurate. acest lucru ducând la alte întrebări. /n general.ste necesar să se stabilească 7cum7 s#a făcut. 7C/nd47 . Jolosind cele şase întrebări: ce4. 7De ce47 Jormularea acestei întrebări permite auditorului să evalueze în ce măsura auditatul înţelege şi îşi îndeplineşte atribuţiile care#i revin. *1 . Abia după ce s#a folosit Kce=K se va pune întrebarea Kde ce=K. 7Ce47 . se desfăşoară o anumită activitate. auditorul selectând un număr de dovezi pentru a fi analizate. de ce4.ste uşor de observat că. sunt prezentate câteva recomandări privind utilizarea acestor întrebări în timpul auditului. Alte două formulări de bază sunt: 7presupun/nd căO atunci ce47 7vă rog. auditorul formulează întrebări referitoare la activitatea desfăşurată. dar poate ei nu au fost atenţi sau nu au înţeles ce au de făcut. c/nd4. atunci auditorul îi poate solicita a$utorul pentru a găsi o formulare mai clară a întrebării sau pentru a identifica persoana autorizată să răspundă. 0rebuie avut gri$ă în formularea acestor întrebări. procedurile. 5a început.altcineva7 şi NdacăK!de ex: Kcum procedaţi dacă=K. /ntotdeauna. de aceea chiar şi un auditor experimentat trebuie să consulte lista sa de întrebări. pentru a se observa dacă cei care trebuiau să facă un anumit lucru nu au înţeles !datele de intrare fiind incorecte" sau incomplete sau nu au realizat ceva în mod intenţionat. auditorii vor discuta despre MM cu responsabilul zonei auditate. . documentaţia utilizată. după ce se află 7ce7 şi 7de ce7. se simte nevoia de a şti când şi în cât timp se îndeplineşte sarcina respectivă. pentru că răspunsul la asemenea întrebări poate ascunde unele informaţii importante. arătaţi-miK. . 4acă reprezentantul conducerii apreciază că întrebările nu sunt bine înţelese. ci vor contacta şi alţi anga$aţi din zona respectivă. astfel încât să nu para un interogatoriu. Această ordonare a întrebărilor în timpul auditului poate fi omisă. e recomandă folosirea întrebărilor deschise. nu este posibil să se analizeze totul. Auditorul poate înţelege ce activităţi se desfăşoară şi care sunt obiectivele activităţilor respective. /ntrebările închise. 7Cum47 4e obicei oamenii ştiu ce fac. însă. cum4. cine4 combinate cu . Kcine altcineva=K" se obţin informaţii esenţiale pentru un auditor. dar nu se vor limita la acesta. sau persoana intervievată nu este cea potrivită. /n continuare. adică acelea la care se poate răspunde cu KdaK sau KnuK. trebuie să se acorde atenţie tonului cu care se formulează întrebarea. 4e exemplu. 4e exemplu. pentru a obţine exact informaţia dorită. este simplu să se spună Kle# am spus să facă aşaK. este simplu să se verifice că o anumită atribuţie a fost înţeleasă şi îndeplinită./n fiecare zonă auditată. ar trebui folosite mai rar şi numai atunci când trebuie clarificată o neinţelegere. la care nu se poate răspunde cu KdaK sau KnuK !de ex: Kcum procedaţi când se întâmplă acest lucru=K". /ntrebarea 7ce 47 permite compararea activităţii pe care auditatul o descrie cu ceea ce se întâmplă în realitate. dar se poate uita să se întrebe dacă ea a fost îndeplinită la timp. unde4. deoarece întrebările deschise sunt mari consumatoare de timp.

. Asemenea întrebări duc la distrugerea oricărui raport de încredere între auditor şi auditat.. pentru a obţine un răspuns clar şi consistent.. explicând acţiunile şi motivele lor în domeniile care sunt analizate. nu#i aşa=K. • care conţin declaraţii de opinie de felul Kdacă aş fi fost în locul dumneavoastră. 7Cine47 Auditorul trebuie să identifice persoana care se ocupă de zonă sau activitatea care se auditează. a@ 7nţelegerea întrebării /n primul rând.ste important să se determine unde se desfăşoară activităţile care fac obiectul auditului. • care conţin observaţii ascunse. Acest procedeu pare simplu.. răspunsul trebuie înţeles de auditor. /n al doilea rând. în măsură să genereze celui întrebat un sentiment de mulţumire.. 0rebuiesc evitate întrebările: • de tipul Kevident. /n primul rând. . <u se fac presupuneri. 4e aceea auditorul trebuie să formuleze întrebarea în mai multe feluri. *) . K. activitatea şi personalitatea celui chestionat. Auditorul trebuie să folosească întotdeauna lista de verificare pentru a se asigura că toate aspectele au fost acoperite. 0ecomandări privind desfă urarea auditului <u se recomandă utilizarea întrebărilor KcapcanăK. auditorul trebuie să formuleze întrebarea în mod clar. 2ăspunsul la aceste întrebări este în detrimentul auditorului.. aceste răspunsuri oferă puţine informaţii şi. Această întrebare poate să#l conducă pe auditor într#o zonă care nu a fost luată în considerare sau care nu era cunoscută.Ksau Kv#am spus că voi găsi acest .. este bine să fie făcută impersonal". amical dar totuşi profesional. şi nu de a găsi greşeli.. b@ =ormularea întrebărilor Modul în care se formulează întrebarea trebuie luat în considerare pentru obţinerea unui răspuns corespunzător. %onfuziile pot să apară din neînţelegerea termenilor tehnici sau din exprimarea neclară. Auditorul trebuie să formuleze întrebarea astfel încât răspunsul să permită un anumit nivel de explicare.. astfel încât să poată fi înţeleasă de auditat./ntrebarea Kcum=K îl va duce pe auditor la verificarea practică a informaţiilor aflate prin celelalte întrebări. astfel încât vorbitorul se simte pus la colt !de ex: Ksunteţi de acord că aceasta este responsabilitatea dumneavoastră=K. Pelul auditorilor este de a obţine dovezi obiective privind eficacitatea şi eficienţa sistemului într# un mod politicos. 7<nde47 . /n acest caz auditorul trebuie să reformuleze întrebarea. oamenilor le place să#şi etaleze cunoştinţele şi însuşirile. Auditorul trebuie să formuleze întrebările având în vedere caracteristicile. 4e aceea trebuie să se formuleze întrebări KonesteK. /ntrebările nu trebuie formulate pentru răspunsuri cu KdaK şi KnuK.. dacă trebuie făcută o astfel de observaţie. fac analize periodice. dar auditorul trebuie sa fie foarte atent la răspunsul primit pentru a sesiza orice element care indică înţelegerea necorespunzătoare a întrebării. -nii auditori folosesc următoarea regulă: pun întrebarea în trei feluri şi acceptă ca răspuns adevărat pe acela care da aceeaşi informaţie în două din cele trei răspunsuri. ci se pun întrebări. în al doilea rând.

. -rmătorul exemplu este foarte elocvent: în cadrul unui audit la o întreprindere. 0otuşi. . în formularea întrebărilor.xistă doua cazuri în care se poate pune această întrebare. 0otuşi. A doua situaţie în care se pune această întrebare este atunci când răspunsul pare evident. c@ 7ntrebarea AconcluzieA %ând auditorul a a$uns să înţeleagă desfăşurarea activităţii pe care o analizează. care va fi total lipsit de valoare dacă oamenii îl vor ignora. neatent ori neinteresat. nu vă temeţi niciodată de întrebările stupide.. d@ 7ntrebarea Apot fi stupid1 dar.. dar auditorul nu trebuie să considere nimic evident. vreţi să spuneţi că. punând întrebări şi pentru elementele cele mai evidente. însă. 4in acest motiv. 4e obicei.. există riscul să se piardă informaţii şi auditul să devină ineficient. de fapt. folosirea prea frecventă a unor asemenea întrebări poate lăsa impresia că auditorul este incompetent.. pentru a vedea dacă auditorul a înţeles informaţia. informaţii pe care nu le#ar fi comunicat în alte situaţii. în timpul intervalului. dacă auditorul doreşte sa clarifice răspunsul pe care l#a primit.=K. /n primul rând. 4e aceea echipa de audit trebuie să aibă în vedere că cele şase întrebări se folosesc atât în ceea ce priveşte intrările. faptul că auditorul nu a înţeles ceva sau că doreşte în continuare informaţii. 2ăspunsul a fost: K e schimbo automat data de programare pentru următoarea perioada de verificareK 4eci. se *( . dar s#a pus acea întrebare stupidp K%e se întâmplă daca instrumentul nu este trimis la verificare=K. f@ "ntervievarea Cintrare contra ie ire> 0oate activităţile din întreprindere au KintrăriK şi KieşiriQ. va destinde relaţia dintre auditor şi auditat.. în care controlul verificărilor metrologice a calibrelor. emiţându#se automat o listă de urmărire către departamentele şi managerii răspunzători de unele întârzieri.. îmbunătaţind contactul dintre ei.. elementelor de ieşire ale activităţilor.. sculelor şi accesoriilor se făcea cu a$utorul calculatorului. această tehnică trebuie folosită cu atenţie. uitându#se că. deoarece înregistrările vor fi întotdeauna bune. 4e asemenea. ceea ce asigură rezolvarea unor ambiguităţi şi îl încura$ează pe vorbitor să dea mai multe informaţii. intrările au un efect mai mare asupra performantelor. el poate pune o întrebare KconcluzieK la sfârşitul secvenţei de întrebări. scopul final al auditului calităţii este de a descoperi dacă sistemul implementat este eficient.. 4eviza pe care orice auditor trebuie să o aibă este 7să nu iei nimic drept $un7.xistă o tendinţă naturală de a acorda atenţie. chiar dacă verificările nu vor fi efectuate la termenele stabilite. de obicei. răspunsul poate fi mai stupid în felul cum este prezentat. Acest tip de întrebări stabileşte un mecanism de autoverificare. pentru că ar putea crea o ruptură în raportul dintre auditor şi auditat.4acă în timpul chestionării se trece de la un subiect la altul.BA . imţindu#se incomod pentru cî auditorul nu reacţionează la ceea ce spune. auditatul va furniza informaţii care pot fi importante. cât şi ieşirile. Aceasta înseamnă. indicându#se când este planificată verificarea... 0rebuie. Ce ecranul calculatorului apărea fiecare instrument utilizat. situaţia părea foarte buna.. în întreprinderea respectivă există un sistem de evidenţă complex. ca auditorul să spună de ex: KA#ţi putea să#mi daţi câteva exemple referitoare la.. %ând se doreşte identificarea informaţiilor referitoare la intrări se pune următoarea întrebare: Kce informaţie. evitată tentaţia de a folosi aceste întrebări ca o capcană pentru vorbitor. e@ -auzele Auditul poate apela în mod deliberat la pauze..= K sau K ă văd dacă am înţeles corect. 0otuşi părea în ordine. ce serviciu sau a$utor a#ţi primit=K. Crin urmare.

trebuie avut gri$î ca ceea ce i se aratî auditorului sî fie modul obişnuit de desfăşurare a unei activităţi şi nu o demonstraţie specială. . auditorul trebuie sa aibă abilitatea să#l facă pe auditat să comunice în mod firesc. decât cum ar trebui să funcţioneze sau cum este planificat. auditatului: K3ine. &biectivul auditorului este de a obţine întotdeauna maximum de informaţii din orice întrebare formulată. trei cazuri. Auditul de mediu D@ . Adesea auditorul întâlneşte o echipă a auditatului. având în vedere scopul interogării. Jără această fază de verificare nici o formă de audit nu are valoare. imposibil ca auditorul să verifice de două ori fiecare informaţie. auditorul trebuie să spună din când în când. g@ "ntervievarea aplicativă ă presupunem că cele şase întrebări de bază sunt adresate într#un mediu deschis. prietenos unde oamenii sunt multumiţi de muncă şi funcţiile lor. 4ovezile obţinute trebuie să fie semnificative şi numai auditorul va decide câte sunt necesare. el va observa cum funcţionează sistemul de comunicare în realitate. Auditorul trebuie să fie atent la sentimentele acestor persoane şi să fie pregătit la tonul interogării.nformaţiile obţinute pe baza de interviuri ar trebui verificate prin confruntarea lor cu informaţii din alte surse independente.recomandă să se pună întrebări suplimentare. 4ar. dacă se repetă în două. dacă la prima vedere lucrurile merg bine. auditorul va deschide poarta plângerilor şi. acum. cred ca am înţeles toate acestea. pentru formularea unei concluzii. exprimată în termeni obişnuiţi. 8erificarea răspunsurilor primite de auditor Auditorul nu#şi poate permite să ia cuvântul cuiva drept garanţie. dacă tot ceea ce i s#a spus se şi aplică în practicî. dacă se descoperă o problemă. 4e asemenea. onest.ste. document sau declaraţie obţinută. el trebuie să fie capabil să#şi schimbe modul de exprimare pentru a obţine datele de care are nevoie în vederea atingerii obiectelor auditului. 4e aceea auditorul trebuie să decidă asupra numărului de documente pe care sa le analizeze şi asupra amplitudinii investigaţiei în orice zonă auditată. 4e aceea. Auditorul nu trebuie să insiste în analiza unei singure zone. 4ubla verificare a unei informaţii obţinute ar fi ideală. 7 rătaţi-mi7 trebuie să fie permanent în atenţia auditorului. astfel. Centru a te apropia de oamenii care se simt marginalizaţi se preferă întrebarea: K%e v#ar place să vedeţi făcut=K mai degrabă decât întrebarea K%e faceţi=K. cum ar fi: KCrimiţi toate informaţiile pe care le solicitaţi=K. care nu este mulţumită că este auditată şi nici nu este încântată de statutul şi autoritatea sa. Auditorul trebuie să verifice toate faptele. 2. . cum ar fi rezultatele unor inspecţii. /ntrebând asemenea persoane dacă primesc tot spri$inul de care au nevoie. Crin urmare. .xemplele încep să fie semnificative. în speranţa că va găsi ceva greşit. . pusă unui auditat nemulţumit. arătaţi#miK. totuşi. atunci auditorul trebuie să insiste pentru a afla dacă este un incident izolat sau un aspect al unei probleme cu o extindere mai mare. de aceea o întrebare simplă. va obţine de obicei o replică minimă. 4ar nu întotdeauna se întâmpla astfel.l trebuie să treacă la următorul punct al planului de audit. vă rog.

0ermenul de audit a fost şi continuă să fie foarte des utilizat în domeniul financiar. de exemplu: # auditul financiar. 1ABC(. # activităţile interne. # auditul siguranţei şi sănătăţii lucrătorilor. Centru a se asigura că anunţurile erau făcute corect. conform . procedurile interne. când anunţurile autorităţilor erau comunicate prin intermediul unor mesageri oficiali. amenzi. &biectivul general al auditului de mediu constă în identificarea aspectelor de mediu asociate cu procese de fabricaţie. proces de determinare #i e-aminare. %a definiţie.mperiului 2oman. &riginea auditului vine tocmai din . prin întreaga sa activitate. pe linia protecţiei mediului. auditorii care cunoşteau conţinutul anunţurilor. Environmental uditing . îi însoţeau pe aceştia în misiunea lor. Alături de acestea.SS% – -aris1 1)2/@. 4e asemenea el a fost de$a recunoscut ca instrument eficient în verificarea sistemului de management al calităţii. condiţiile. al cărui scop este de a verifica "n ce măsură o "ntreprindere. focalizat pe dezvoltarea şi implementarea unor practici şi proceduri eficiente !3est practice Crogramme" şi prin verificări sistematice ale modului în care au fost îndeplinite punctele din program. înainte ca acestea să se transforme în răspunderi !penale. (biectivele auditului de mediu & înţelegere corectă a auditului de mediu este posibil a fi realizată în măsura în care se pot sesiza similitudinile şi diferenţele între auditul de mediu şi alte audituri la care este supusă o întreprindere ca.-nul dintre cele mai utilizate instrumente ale managementului de mediu este auditul de mediu. prelucrare. Acesta poate fi atins cu a$utorul unui program aprofundat. respectă cerinţele legale. # auditul calităţii şi siguranţei producţiei. 2. ?add @reeno . %uvântul 8auditing9 > auditare înseamnă 8listening9 > ascultare. implic/nd anali!e. 0rebuie precizat că sistemul de management de mediu al unei întreprinderi trebuie să asigure echipa de conducere că: # întreprinderea respectă. în prezent fiind acceptate următoarele definiţii: A.6"$ – procedura de control a compatibilităţii i gestiunii unei întreprinderi i a modului de e&ecuţie a obiectivelor sale Dle -etit <A0(. <3 . locale sau naţionale. toate prevederile actelor normative. D' . etc. de protecţia mediului '>. comportând numeroase interpretări. evenimentele. în ultimii ani a penetrat şi şi#a consolidat poziţia ca instrument voluntar de auto#control al managementului de mediu > auditul de mediu.". teste #i confirmări. auditul de mediu al tuturor categoriilor de întreprinderi a devenit o componentă de bază a managementului de mediu al întreprinderii. & '?@'@: 8 uditul de mediu este un proces metodic #i documentat de verificare a dove!ilor de audit o$ţinute #i evaluate "n mod o$iectiv "n vederea sta$ilirii dacă activităţile.1. sistemul de management de mediu sau informaţiile aferente acestor pro$leme sunt "n conformitate cu criteriile de audit. Centru ţările cu o dezvoltată activitate de protecţia mediului. pe linia preocupărilor de protecţia mediului. <DI= DE )EDI< . operare sau prestări servicii. completând astfel managementul global al acesteia. %onceptul de audit de mediu este relativ nou. sunt clar definite. organizarea şi structura întreprinderii. "n ansam$lu sau anumite structuri componente ale acesteia. re!ultatele acestui proces fiind comunicate clientului 9. la fel de bine ca mesagerii.

luarea acţiunilor corective si manifestarea intenţiei de a găsi cum sa se înveţe din greşelile trecute şi astfel crearea de îmbunătăţiri în sistem.E"% 6% (F"%. CD)<*IC &E # dezvoltarea si implementarea canalelor efective de comunicare din întreprindere.<. diagnosticarea problemelor. elaborarea standardelor de performanţă. @FID &E #i CD*D<CE&E # coordonarea. cu grupurile externe. motivarea. Crecizăm câteva dintre ele.6"$. cât şi la nivelul întreprinderii. /ntr#o întreprindere bine organizată managementul de mediu se corelează cu alte funcţii ale managementului general. # satisfacerea cerinţelor investitorilor. P? *IFIC &E # stabilirea scopurilor. Managerii companiilor din ţările cu tradiţie de$a în utilizarea auditului ca instrument de lucru în activitatea lor apelează la acesta printr#o serie largă de obiective specifice. stabilirea calificării poziţiilor şi pregătirea personalului. crearea descrierii poziţiilor. CD*=&D?<? #i P&EVEDE&E # măsurarea rezultatelor. bancherilor şi companiilor de asigurare. bugetul programului."' • audit al sistemului de management de mediu' R audit de preevaluare (preaudit) # efectuat înaintea auditului de certificare a sistemului de management de mediu. inclusiv organele de reglementare. după certificarea sistemului de management. # confirmarea menţinerii şi funcţionării la un nivel corespunzător a sistemului de management de mediu. atât la nivelul serviciului de specialitate. acreditat în vederea certificării sistemului de management implementat.< A. # învingerea opoziţiei sectorului public faţă de activitatea companiei. audit de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul SMM' R audit privind conformitatea locurilor de muncă cu cerinţele de mediu prevăzute de criteriile în domeniu# R audit privind conformitatea ansamblului organizaţiei cu cerinţele de mediu# • D7 .# riscurile de mediu ale întreprinderii sunt cunoscute şi se află sub control. delimitarea rolurilor şi responsabilităţilor. 0rebuie să existe interconexiuni între acestea. convenabile.9.$. D&@ *IE &E # stabilirea structurii organizatorice. R audit de supraveg"ere # efectuat periodic. Auditul poate fi:  79 =. există siguranţa aplicării şi ţinerii sub control a activităţii respective. delegări şi schimbări în conducere. întreprinderea are fondurile şi serviciile de mediu asigurate. cunoaşterea performanţelor. orientarea politicii. stabilirea priorităţilor. R audit de certificare # efectuat de un organism extern. cum ar fi: # asigurarea conformării cu legislaţia şi standardele de mediu. definirea procedurilor. în cadrul secţiilor.

E"% 6% 6(M%9". iar aprecierea se face prin acordarea unui puncta$ sau a unei valori procentuale. & (@@'. care sunt implicate într#o anumită problematică.(-.indicatorii pot avea diferite grade de importanţă.6"$' • audit combinat # atunci când mai multe sisteme de management !al securităţii şi sănătăţii în muncă.< A. audit care urmăre te o evaluare cantitativă .9.9. achiziţionarea. &G A ')@@'. al calităţii.< 6% 9($A0% .0" 6% A."' • • audit orizontal # urmăreşte examinarea fiecărei arii funcţionale a unei organizaţii pentru a verifica gradul de corespondenţă şi implementare a cerinţelor. în funcţie de scopul auditului.6"$.A0% %S$% 0%A<"GA$ A. cum sunt cele care furnizează înregistrarea sau certificarea conformităţii cu cerinţele . • audit e&tern # include în general auditul de secundă parte şi auditul de terţă parte.< -%9$0. •  79 =. cum ar fi clienţii sau alte persoane în numele acestora. audit aleator # implică examinarea punctuală a unor aspecte. independenţa poate fi demonstrată prin lipsa responsabilităţilor în activitatea care este în curs de auditare. de mediu" sunt auditate împreună.  A<$% $"-. pentru analiza efectuată de management sau pentru alte interese interne. de exemplu.9. . DB .R audit privind conformitatea proceselor te"nologice$ a ec"ipamentelor te"nice cu cerinţele de mediu# R audit privind conformitatea produselor cu cerinţele de mediu prevăzute în standardele de securitate a muncii. sau în numele organizaţiei însăşi. şi poate alcătui baza pentru o organizaţie pentru declaraţia pe proprie răspundere a conformităţii.$"<"GA$' • • audit care urmăre te o evaluare calitativă # indicatorii au aceeaşi importanţă şi sunt apreciaţi prin %a.<. în multe cazuri.  79 =. . în mod special în cazul organizaţiilor mici.E"% 6% S"S$%M.<' • audit intern !denumit uneori audit de primă parte" # este condus de. &u sau &u e cazul.6"$. auditul de terţă parte este condus de organizaţii de auditare externe independente. auditul de secundă parte este condus de părţi care au un interes în organizaţie. audit vertical # urmăreşte verificarea tuturor ariilor funcţionale ale unei organizaţii. & '?@@'.E"% 6% S.  79 =. fiecare arie este examinată privind conformitatea cu cerinţele aplicabile. marcate prin coeficienţi de ponderare. utilizarea şi instruirea privind utilizarea echipamentelor individuale de protecţie.

# identificarea necesităţilor de instruire şi perfecţionare a personalului. AvantaHele auditului de mediu -n audit de mediu pregătit şi condus în mod adecvat poate aduce reale beneficii unei organizaţii anga$ate să acţioneze pe baza rezultatelor auditului. apei. 4esigur că aceste avanta$e diferă ca importanţă de la o companie la alta. motiv pentru care ar putea apărea confuzii în rândul celor care nu sunt familiarizaţi cu acest domeniu. # minimizarea generării deşeurilor. # îmbunătăţirea practicilor manageriale. Auditul de Mediu 2ăspunderi Management Activităţi %onformare 2isc operaţional Achiziţie ănătate iguranţă /ntreprindere isteme Colitice#strategii Crobleme punctiforme 5oc 4eşeu Croduse 0ransport D? . # reducerea răspunderilor financiare. # reducerea riscului unor accidente de poluare ma$oră. # creşterea potenţialului de a tragere a investiţiilor. # creşterea conştiinţei anga$aţilor şi a responsabilităţilor faţă de prote$area mediului. 2.!.• audit comun # atunci când două sau mai multe organizaţii cooperează pentru a audita un singur auditat. # îmbunătăţirea comunicării în interiorul întreprinderii. # evitarea amenzilor. *. # îmbunătăţirea controlului poluării aerului.'". solului. Centru uşurinţa delimitări lor auditurile de mediu au fost grupate în trei mari grupe !fig.#. $ipuri de audit de mediu /n prezent există numeroase tipuri de audit de mediu. cu avanta$e în planul competitivităţii. dar în general ele sunt următoarele: # asigurarea conformării cu strategia întreprinderii şi cu legislaţia de mediu. # îmbunătăţirea relaţiilor cu autorităţile de mediu. respectiv a unor pedepse maxime cu privare de libertate. # identificarea problemelor care solicită atenţie deosebită. 2. # îmbunătăţirea imaginii publice.

controlul dispoziţiilor privind utilizarea echipamentului de protecţie.valuarea riscului identifică punctele din fluxul tehnologic în care pot avea loc accidente cu impact în mediu !începând cu aprovizionarea materiilor prime. 9oile abordări e&tind domeniul de uilizare a acestui tip de audit în anticiparea unor standarde mai severe1 în acoperirea unor zone logic nerstricţionate încă1 constituind o bază de plecare în elaborarea strategiei de mediu. clădiri. datorii de mediu. G. /n multe ţări aspectele de protecţie a muncii şi siguranţă a proceselor sunt tratate cu cele de mediu. Grupa Irăspunderi> Crima mare grupă cuprinde tipurile de audit care sunt realizate cu scopul obţinerii asigurărilor că activitatea companiei se încadrează în reglementările legale de mediu. %onformarea cu legislaţia în vigoare nu înseamnă neapărat că se reduce şi riscul potenţial al apariţiei acestor evenimente.1. 2.ste un domeniu specializat pentru experţii în asigurări.Fig. evitând astfel posibile răspunderi. monitorizarea expunerii la diferiţi factori de risc a personalului în diferite locuri de muncă. în cadrul acestui audit. monitorizarea expunerii la diferiţi factori de risc a personalului în diferite locuri de muncă. companiile solicită şi efectuarea unui audit de mediu. întreprinderi. udit pentru pre-ac5i!iţie.#. depozitarea şi distribuirea". prezente şi viitore. =ipuri de audit de mediu. . D* . 2ezultatele acestui tip de audit pot modifica valoarea investiţiei şi de asemenea a$ută la parta$area clară a responsabilităţilor. udit pentru evaluarea riscului. Acesta poate presupune în unele cazuri prelevări de probe şi teste menite să cuantifice dimensiunea unor posibile anterioare pagube generate în mediu precum şi viitoarele costuri de remediere.1. etc.dentificarea zonelor cu risc potenţial asupra sănătăţii umane presupune: controlul incidentelor şi accidentelor anterioare şi a procedurilor de urgenţă. &biectivul auditului se concentrează asupra frecvenţei potenţiale de apariţie a unor evenimente generatoare de daune în mediu şi evaluarea consecinţelor acestora. de depozitare deşeuri. procesele productive. verificarea modului de instruire a personalului expus la pericole. .     # # # # # # # . udit pentru protecţia #i asigurarea muncii.". verificare modului de instruire a personalului expus la pericole. /n prezent la cumpărarea unor terenuri. %onstă într#un proces de verificare a conformităţii cu legislaţia de mediu !limite de emisie. verificarea dotărilor pentru măsuri de prim > a$utor.  udit de conformare > este cea mai comună formă de audit. autorizaţii de funcţionare. obligaţii.

a rolurilor şi responsabilităţilor. acest audit este efectuat înainte de a se stabili planul de acţiune cu măsurile specifice de realizare. programelor de instruire şi specializare. # bilanţul de materii prime. pentru aspecte de mediu care necesită o deosebită atenţie şi sunt mai dificil de rezolvat.#. . uditul sistemului. a conformităţii. a modului de aplicare a politicii de mediu. .ste iniţiat de consiliul de conducere al unei corporaţii !holding" cu scopul verificării structurii organizatorice. 4e regulă. Grupa Iactivităţi> Adeseori pentru un audit de mediu !intern sau extern" este selectată o anumită activitate care constituie subiect de verificare atât din punct de vedere tehnic cît şi de management. # emisii în aer.MA . energie.#.    2. stabilindu#se zonele contaminate din prezent sau trecut. # utilizarea energie şi conservarea ei. DD . # autorizaţii. Are ca obiectiv controlul existenţei unei politici de mediu specifică şi cuprinzătoare pentru toate aspectele semnificative de mediu din întreprindere şi a modului în care aceasta este comunicată şi însuşită de toţi anga$aţii. # prevenirea accidentelor. apă. urmărindu#se în ce măsură acesta funcţionează şi este eficient. depozitarea şi controlul materiilor prime. # aprovizionarea. # procesul de producţie propiu#zis. acorduri de mediu. Grupa Imanagement> %ea de a doua grupă de audit se adresează sistemului de management de mediu. combustibili.  uditul "ntreprinderii. # evaluarea legislaţiei de mediu specifică activităţii.!. # depozitarea şi managementul deşeurilor. # alocarea responsabilităţilor. a procesului de conştientizare şi comunicare a informaţiilor în cadrul diferitelor filiale.#. materiale. respectiv neconformităţii cu aceasta. 'ste un audit de mediu e("austiv$ dar limitat la o singură activitate sau instalaţie) 'l combină multe din elementele celorlalte tipuri de audit$ iar atunci c*nd este condus cu scopul abordării celor mai mici detalii$ presupune consumuri considerabile de timp şi bani) %e regulă se au în vedere următoarele aspecte+ # examinarea istoricului amplasamentului.ste utilizat punctiform. & '?@@' sau . proceduri de urgenţă. uditul politicii de mediu. udit tematic. împre$urimilor. Acest tip de audit se realizează în vederea certificării !audit extern" sau pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii lui !audit intern".ste specific verificării unui sistem de management de mediu în conformitate cu unul din standardele .2.  Auditul amplasamentului1 sectorului de activitate. .

să fie stabilite încă din faza de elaborare a planului. Aceste tipuri de audite prezentate ilustrează larga varietate de probleme care întră sub umbrela auditurilor de mediu. 4e exemplu. ca atăt obiectivele auditului. # auditul se realizează în condiţii de înalt profesionalism şi confidenţialitate. .ste esenţial însă. e adresează acelor activităţi care întretaie mai multe sectoare de interes pentru întreprindere. 2. de#a lungul diferitelor faze: proiectare. management. D1 . stau un număr de principii generale: # auditul se realizează la cerere pe baza unor obiective enunţate de client. cu referire la conformare. *. ambalare. 0ealizarea auditului de mediu 4in analiza a peste '@@@ audituri de mediu executate în 7* de ţări. indiferent de tipul de audit.7". pentru ridicarea şi depozitarea lor. cât şi a instituţiei acreditate din care acesta face parte. respectiv a înregistrării ca produs Iverde>. %erinţa esenţială pentru realizarea cu succes a unui audit este anga$amentul managerului general al întreprinderii de spri$in total. etc.le demonstrează de asemenea că multe elemente pot fi comunicate în diferite tipuri de audit. cît şi graniţele în care este condus respectivul audit. utilizare. proceduri" încorporând şi problemele legate de înţelegerile contractual cu alte companii. auditul transportului sau auditul furnizorilor. a rezultat un număr de caracteristici ce se regăsesc în logica tuturor modurilor de abordare a auditului şi care pot fi prezentate într#o schemă logică !fig. Crimul identifică şi cuantifică sursele de generare a deşeurilor. . autorităţi. a devenit frecvent în companiile care investesc mult în managementul mediului. depozitare. competenţi şi independenţi de locul auditat. sisteme şi tehnologii. etc. să solicite auditarea furnizorilor săi de materii prime şi materiale pentru a avea garanţia unei aprovizionări în condiţii de protecţie a mediului. sectoriale. # auditorii trebuie să fie obiectivi. etapă necesară în obţinerea unei ecomarcări. # auditul va fi condus conform unei proceduri sistematice cu etape bine definite. uditul activităţilor trans . fabricare. atât a auditorului şef. începând cu participarea la un dialog deschis şi terminând cu implicarea activă la implementarea recomandărilor finale ale auditului. . care se realizează cu intenţia de a oferi informaţii despre performanţele de mediu a acesteia. e divide la rândul său în alte două tipuri de audit. %a o primă concluzie se poate sublinia faptul că auditul de mediu este parte a sistemului de management general au unei întreprinderi. %el de#al doilea analizează managementul deşeurilor !practici. # raportul final este întotdeauna în scris şi poartă obligatoriu semnătura. e disting trei faze în realizarea auditului de mediu: # activităţi pre#audit. uditul produsului. 5a baza oricărui audit de mediu./.valuarea completă a acestui impact înseamnă de fapt analiza ciclului de viaţă a produsului.     uditul de#eurilor. constituind punctul de plecare în programele de minimizare a acestora la sursă. Acesta ia în considerare diferite aspecte ale impactului produselor de mediu.

#A-4. auditul identifică orice probleme în procedurile existente.0SP. 4.valuarea datelor datelor !rezultatul !rezultatul constatărilor constatărilor şişi interpretarea rezultatelor" interpretarea rezultatelor" +erificarea datelor +erificarea datelor . Cerioada necesară pentru finalizarea auditării tuturor A%0.0 /ntocmirea raportului final /ntocmirea raportului final 2ealizarea planului de acţiuni corective 2ealizarea planului de acţiuni corective .0-5-.nspectarea sectorului auditat .A JSH-2A2. /n alegerea obiectivelor programului de audit.0 unui audit pe o perioadă dată de timp.desfăşurarea auditului. A-4. # sunt operaţionale. specifice fiecărei întreprinderi.#A-4. precum şi posibilităţile de îmbunătăţire a acestor proceduri.0SP.0 activităţilor se numeşte ciclu de audit. trebuie să fie avut în vedere ca obiectivele alese să corespundă următoarelor criterii: # sunt importante. cu structură simplă îşi pot audita în tabilirea scopului şişi aa obiectivelor acelaşi timp toate activităţile. 0oate activităţile unei anumite organizaţii sunt supuse A%0. poate da consultanţă". Hedinţa de deschidere Hedinţa de deschidere .0SP.0 0#A-4. C2. pregătirea chestionarului Auditul poate fi efectuat ai organizaţiei !auditori interni" sau de persoane din Cregătirea planului de de anga$aţi audit. Auditul intern verifică dacă activităţile care îşi desfăşoară într#o organizaţie sunt în conformitate cu procedurile stabilite.valuarea rezultatelor găsite . Auditurile interne efectuate de către persoane independente de activitatea auditată electarea şi sunt programarea sectoarelor pentru auditare electarea echipei de auditori !nu poţi fi auditorul propriului departamentE serviciu". 4e asemenea.+. # sunt controlabile.nspectarea sectorului auditat trângerea datelor de evidenţă trângerea datelor de evidenţă . JSH-2A2. # sunt conduse.0SP.+. pentru a se asigura o evaluare imparţială. C& A%0. 4omeniul de aplicare a auditurilor realizate într#o organizaţie poate varia de la auditul unei simple proceduri până la auditarea activităţilor complexe. Centru aceste organizaţii ciclul de audit este intervalul dintre tabilirea scopului obiectivelor electarea şi programarea sectoarelor pentru auditare auditări. &rganizaţiile mici. pregătirea chestionarului Crogramarea activităţilor în cadrul sectorului auditat exterior !auditor externE auditor de terţă parteE auditor de certificare" în cazul auditului de Crogramarea activităţilor în cadrul sectorului auditat resurselor necesare certificare. # sunt specifice şi măsurabile. pot lucra şi în altă organizaţie unde pot efectua audit de mediu !în calitate de persoană fizică.valuarea . C2.mplementarea planului de acţiune uneistrategii strategiide de mediu mediu Clanificarea următorului audit Clanificarea următorului audit . electarea echipei de auditori Cregătirea planului de audit.mplementarea planului de acţiune D) şişia aunei .A A-4.+. # # 4.0-5-. Alocarea Auditorii interni sau auditorii de primă parte pe lângă faptul că pot organiza audit Alocarea resurselor necesare în firma din care fac parte.valuarea rezultatelor găsite Hedinţa Hedinţa de de închidere închidere !prezentarea !prezentarea unor unor rezultate rezultate preliminare" preliminare" A%0. activităţi post#audit.+. C& 0#A-4.

Auditul de mediu include analiza datelor reale necesare pentru evaluarea performanţi de mediu a organizaţiei. &biectivele auditului se referă în special la evaluare sistemelor de management operaţional şi la determinarea conformării cu politica şi programul organizaţiei.Fig. Fa!ele auditului de mediu.. inclusiv frecvenţa auditului pentru fiecare activitate. criterii funcţionale. inclusiv a acordului şi autorizaţiei de mediu. ca scop şi cadru = %ând este complet un audit individual = %um pot fi selectate limitele pentru a optimiza resursele şi a corela eficienţele programului de audit global şi auditul individual al personalului sau serviciilor = 2ăspunsurile pot fi date pentru fiecare caz în parte în funcţie de: criterii organizatorice. D( . Crogramul de audit al oricărei organizaţii defineşte în scris obiectivele fiecărui audit sau ciclu de audit. # criteriile de mediu care trebuie avute în vedere. trebuie să definească şi să precizeze explicit: # domeniile acoperite. # # # /n stabilirea limitelor unui program de audit trebuie răspuns iniţial la trei întrebări: %e trebuie să cuprindă programul de audit de mediu. # activităţile de auditat. criterii de localizare. G. ce cuprind respectarea cerinţelor relevante privind reglementările de mediu.. copul fiecărui audit sau al fiecărei etape din ciclul de audit. după caz. criterii de ierarhizare a reglementărilor. # # # # 3ta$ilirea scopului #i a o$iectivelor. # perioada acoperită de audit.

Jiecare audit este planificat şi pregătit. peste programul de audit. precum şi evaluarea rezultatelor şi concluziilor auditurilor anterioare. măsuri şi un termen de realizare a acestuia. # 0 > realiste. Cachetul minim de documente trebuie să cuprindă: '. B. &biectivele trebuie să fie: # S > specifice. secţie. 1@ . 2MM este subordonat directorului general. se realizează de către responsabilul managementului de mediu din organizaţie !2MM". însă nu este şeful altora. loc de muncă. 7. # asumării rolului şi responsabilităţii fiecărei persoane implicate în procesul de audit !inclusiv auditorii. documentaţie ce reprezintă dosarul organizaţiei.electarea şi programarea sectoarelor pentru auditare şi implicit stabilirea programului de audit. /n cadrul firmelor mari există un departament responsabil cu problemele de mediu ale unităţii. &rganismul de certificare programează după un an un audit de supraveghere sau două audituri într#un an !la un interval de şase luni". <u există o durată limită de efectuare a auditului. auditorul trebuie să primească documentaţia înainte de audit. 2MM hotărăşte când se face auditul şi unde. conform obiectivelor. Auditul intern se face cu minim două sau trei luni înainte de auditul de certificare. pe baza acesteia poate formula neconformităţi. actualizate. 5a firmele mici auditul se realizează cel puţin odată pe an. Acesta coordonează întreg sistemul de management de mediu şi este a$utat de responsabilii de mediu de la fiecare departament. politica şi obiectivele de mediu !poate fi calitate şi mediu în situaţiile în care avem un sistem integrat calitate şi mediu". # M > măsurabile. programul de audit este aprobat de directorul general. Manualul trebuie să precizeze cine. %ând se stabileşte un obiectiv trebuie să am un responsabil. 4upă auditul de supraveghere urmează un audit la fiecare an iar la trei an audit de recertificare. ce face pentru implementarea politicii de mediu. realizarea auditului depinde de starea procesului ce urmează a fi auditat. Clanificarea auditului şi pregătirea acestuia îi revin responsabilului managementului de mediu. 4acă în această perioadă nu se rezolvă neconformităţile. manualul de management de mediu > nu este obligatoriu decât dacă optez pentru sistem integrat de calitate şi mediu. documentaţia organizaţiei. certificatul se suspendă până la soluţionarea acestora. 5a firmele mari programul de audit se realizează funcţie de procese. Cregătirea pentru audit trebuie să includă familiarizarea cu activităţile organizaţiei şi cu sistemul de management de mediu instituit în cadrul organizaţiei. conducerea şi personalul". 4acă apar probleme grave de mediu se poate dispune audit. în special pentru asigurarea: # unei alocări corespunzătoare a resurselor. # $ > temporare. 5a auditul de certificare. # A > actuale. 4acă la auditul de supraveghere apar probleme de neconformare se suspendă certificatul pentru o perioadă de (@ de zile. Planificarea #i pregătirea pentru audit.

controlul operaţional !poate fi dezvoltată câte o procedură pentru fiecare proces". # activitatea desfăşurată de organizaţie. # componenţele din cadrul echipei vor trebui să acopere în general. # responsabilul de audit trebuie să facă dovada unei bune cunoaşteri a problemelor şi să dispună de calităţi personale şi aptitudini necesare gestiunii şi conducerii eficiente a fazelor de audit. controlul înregistrărilor. astfel: # numărul membrilor echipei se alege funcţie de complexitatea auditului. neconformitate. obiective. cele simple putând fi realizate de un singur auditor. # aprecierile referitoare la documentaţia consultată. evaluarea conformării !cu legislaţia şi reglementările în vigoare". & etapă importantă în realizarea unui audit de mediu o constituie selectarea ec+ipei de audit. # atribuţiile fiecărui membru se stabilesc funcţie de competenţe şi experienţă. # # # # # # # # # # # # procedurile de sistem > sunt '7 proceduri obligatorii: aspecte de mediu. instruire şi conştientizare. competenţă. auditul intern. acţiune corectivă.B". indispensabilă realizării auditului. 4acă sunt sesizate neconformităţi nu dispun începerea auditului până la rezolvarea lor. # echipa nu va include nici o persoană aparţinând locului sau activităţii auditate. # neconformităţile sesizate !se iau în discuţie doar neconformităţile sesizate din consultarea documentaţiei obligatorii". managerial. 2aportul este tipizat. monitorizare şi măsurare. 2aportul se semnează de conducătorul echipei de audit. iar unul. specialist în activitatea auditată. al proceselor operaţionale. Ce baza analizei de documentaţie. precum şi cu pregătirea şi competenţa necesare auditării pentru atingerea obiectivelor stabilite. Auditurile de mediu sunt efectuate de persoane sau grupuri de persoane cu experienţa necesară în domeniile şi sectoarele auditate. & '?@@': politică. cerinţe legale şi alte cerinţe. al legislaţiei de mediu şi în funcţie de tipul auditului. auditorul trebuie să precizeze: # dacă au realizat documentele cerute expres de . comunicare. 1' .?. având inclusiv cunoştinţele relevante şi experienţă în domeniul mediului. /n general echipele sunt formate din B#? membrii din care doi sunt cu experienţă în problematica de mediu. & '?@'7 !fig. acţiune preventivă. e recomandă ca procedeul de alegere a membrilor echipei de audit să confere siguranţa că aceasta posedă experienţa şi expertiza generală. # locaţia organizaţiei. o expertiză specifică de mediu. domeniul politicii şi problemelor de mediu. tehnic şi legislativ. auditorul elaboreazăE întocmeşte raportul de analiză de documentaţie. *. pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. 4acă nu există neconformităţi se dispune elaborarea planului de audit. controlul documentelor !procedură comună pentru sistemul integrat". al procedurii de realizare a unui audit. proceduri. # calificarea auditorilor trebuie să răspundă cerinţelor .

auditorul întocmeşte o listă de verificare. evaluarea punctelor tari şi slabe ale sistemelor de management. 4upă conceperea planului de audit. regulamentele. cu scopul de a evalua performanţa de mediu a activităţii auditate şi pentru a se stabili dacă: o respectă standardele. diplomaţie. este transmis 2MM care are obligaţia de a#şi anunţa colaboratorii. raportarea constatărilor şi a concluziilor auditului. sinceritate.alităţi i aptitudini personale !tact. Cână în ziua auditului au dreptul să facă modificări în plan şi să anunţe auditorul. integritate" Menţinerea competenţei în domeniu # # # Fig. discreţie. obţinerea dovezilor relevante. G. a procedurilor scrise şi a altor documentaţii relevante. Clanul de audit este transmis organizaţiei cu cel puţin două săptămâni înainte. obiectivele şi ţintele. inspectarea echipamentelor şi a condiţiilor de operare.6iploma de absolvire învăţămJnt superior . care reprezintă temele de discuţie: # sunt identificate documentele cuprinzând cerinţele legale. maturitate. # sunt distribuite aceste documente în mod controlat. analizarea înregistrărilor. # # # # # # 5a auditare se ia în calcul programul de lucru al anga$aţilor întreprinderii. obiectivitate. răbdare. ctivităţi de audit. 17 . pregătirea concluziilor auditului. Ec5ipa de audit de mediu. o sistemul existent de gestionare a responsabilităţilor de mediu este eficient şi adecvat. discuţiile se vor desfăşura doar în timpul lucrului fără a afecta pauza anga$aţilor şi respectând timpul prevăzut în planul de audit pentru fiecare serviciuE activitate. Activităţile de audit trebuie să includă: discuţii cu personalul. evaluarea constatărilor auditului.0. Crocesul de audit cuprinde cel puţin următoarele etape: familiarizarea cu sistemele de management.xperienţă profesională pecializare în auditul de mediu !teoretică şi practică" %ompetenţă lingvistică .

în care se poate informa asupra constatărilor realizate ne dând însă informaţii despre neconformităţile sesizate. # vă asiguraţi că sunt respectate cerinţele legale aplicabile performanţelor MM de către furnizori şi furniturile aprovizionate. # sunt păstrate înregistrări referitoare la aceste competenţe. implementat şi menţinut un procedeu pentru evaluarea periodică a conformărilor cu cerinţele legale aplicabile şi cu alte cerinţe la care subscrie organizaţia. la sfârşitul fiecărei zile se poate face o şedinţă de închidere a zilei. Auditorul şef explică metodele folosite în audit. etalonările dispozitivelor de măsurare impuse prin lege. &aportarea constatărilor #i conclu!iilor auditului. sau informat. # este asigurată mentenanţa infrastructurii solicitate conform legii. # întocmirea chestionarelor şi a protocoalelor de audit de mediu. 5a sfârşitul fiecărui audit sau ciclu de audit auditorii trebuie să întocmească un raport de audit scris. # vă asiguraţi că sunt identificate şi efectuate monitorizările. întrucât acesta are capacitatea de a impune subordonaţilor săi să ofere a$utor echipei de audit. sunt actualizate. 4esfăşurarea auditului debutează cu şedinţa de deschidere. # întocmirea rapoartelor de audit de mediu. # evaluarea răspunsurilor şi conducerea interviurilor. # politica MM include un anga$ament de conformare cu cerinţele legale. Auditul se desfăşoară pe fiecare schimb de lucru existent în întreprindere. se întreabă dacă se confirmă echipa de audit. documentate şi comunicate atribuţiile şi responsabilităţile privind cerinţele legale. măsurările. /n auditul de mediu sau în materializarea programelor de audit al unei întreprinderi apar numeroase probleme care trebuie avute în vedere. cu condiţia să anunţ auditorul acesta să fie de acord iar modificarea să nu perturbe desfăşurarea auditului. Cot face modificări în plan la nivelul orelor de auditare ale unor servicii. # planificarea acţiunilor şi a modului de organizare a urmăririi realizării acestuia. %onstatările şi concluziile auditului sunt comunicate oficial conducerii la cel mai înalt nivel.ste important ca şedinţa de deschidere să se desfăşoare în prezenţa directorului general. 1B # . . 4acă auditul este planificat pe mai multe zile. # vă asiguraţi că documentele conţin cerinţe legale. Hedinţa este condusă de auditorul şef. . # este asigurată competenţa personalului a cărui autorizare este cerută prin lege. distribuţia lor este ţinută sub control şi se previne utilizarea neintenţionată a lor. Menţionam doar câteva dintre ele: # organizarea şi conducerea unui program de audit de mediu. 5a auditul de certificare nu se acceptă ca modificare în planul de audit auditarea unui serviciuE proces care nu a fost anunţat. *@T1@M din timpul auditului se alocă auditării proceselor principale de producţie. Auditorul semnează o declaraţie de confidenţialitate şi informează că va face consemnări asupra situaţiei constatate în timpul auditului. a cărui formă şi conţinut trebuie să asigure o prezentare integrală şi oficială a tuturor constatărilor şi concluziilor auditului. # sunt definite.a#ţi stabilit. # vă asiguraţi că sunt respectate cerinţele legale aplicabile tratării şi prevenirii neconformităţilor. &biectivele fundamentale ale unui raport de audit scris sunt: # susţinerea prin documente a scopului auditului. se prezintă echipa de audit.chipa de audit are voie să solicite un însoţitor sau un martor pe perioada desfăşurării auditului.

# oportunităţi de îmbunătăţire. # 1? . 4upă această discuţie se adună toată echipa de audit şi se pun de acord asupra neconformităţilor constatate. Jinalul ultimei zile de audit. aici trebuie negociate şi decise acţiunile corective. /n şedinţa de închidere nu se dă raportul de audit sau raportul de neconfirmitate. e instituie mecanisme funcţionale corespunzătoare care să asigure urmărirea rezultatelor auditului.situaţia conformării la politica de mediu a organizaţiei şi progresul în domeniul mediului al organizaţiei. # susţinerea prin documente a necesităţii acţiunilor corective. 2aportul de audit trebuie să cuprindă: # constatările auditului. după caz. nereluând însă tot ce sa notat în raportul de neconformitate. # neconformităţile. este anunţat 2MM care îşi asumă neconformităţile şi semnează pentru acestea având obligaţia de a le elimina. # furnizarea de informaţii conducerii despre eficacitatea şi acurateţea măsurilor de monitorizare a impactului de mediu al organizaţiei. se fac doar trimiteri la acesta. Centru neconformităţi se formulează observaţii cu termen de soluţionare de până la un an de zile. 4upă această etapă se intră în şedinţa de închidere unde sunt anunţate public neconformităţileE constatările. după ce au fost auditate toate procesele de producţie este rezervată discuţiilor cu 2MM. corecţiile şi consemnate în scris. Hedinţa poate dura între '* minute şi o oră. +nc5eierea auditului. Crocesul de audit se încheie cu pregătirea şi implementarea unui plan adecvat de acţiuni corective.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful