1. Auditul în cadrul Sistemului de Management de Mediu 1.1.

Generalităţi
Monitoringul efectiv al poluării nu poate fi realizat exclusiv pe soluţii tehnologice, ci trebuie abordat în baza unui sistem de management de mediu, integrat managementului general al întreprinderii. Având în vedere reglementările legislative în domeniul protecţiei mediului şi preocupările populaţiei, agenţilor economici în ceea ce priveşte protecţia mediului şi reducerea poluării în contextul dezvoltării durabile, se poate constata o orientare a preocupărilor companiilor către introducerea istemelor de management de Mediu ! MM". Astfel se creează o structură sistematică de integrare a problematicii de mediu în toate aspectele activităţii unei întreprinderi. copul introducerii unui MM nu constă numai în conformarea cu legislaţia de mediu şi minimizarea riscurilor financiare, ci şi îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu, asigurându#se astfel o bună imagine şi o serie de avanta$e pe piaţa competiţională. %onceptul de MM a fost introdus pentru prima dată în &landa în anul '()*, în prezent acesta fiind adopta în ţările din +estul ,uropei, Asia, -A, %anada, ,uropa %entrală şi de ,st. .niţial, interesul ţărilor era concentrat spre dezvoltarea componentelor legislative şi de reglementare ca şi a structurilor organizatorice care să asigure încadrarea activităţii economice în limitele permise de standardele de mediu. /n aceste condiţii răspunsul industriei era dat ca reacţie la apariţia problemelor, îndeosebi a celor de neconformare cu reglementările existente. .nvestiţiile erau preponderent în soluţii tehnologice de depoluare. 0reptat s#a trecut la integrarea politicii ecologice în politica economică a întreprinderii. /n anul '()1, 2aportul 3rundland al %omisiei Mondiale asupra Mediului şi 4ezvoltării a introdus termenul de dezvoltare durabilă şi a îndemnat industriile să#şi dezvolte sisteme eficiente de management de mediu. 5a 2io de 6aneiro în '((7, a avut loc consfătuirea care a pus bazele planurilor de dezvoltare durabilă. A rezultat consensul global şi anga$amentul politic !Agenda 7'" pentru începerea colaborării între guverne, întreprinderi, organizaţii neguvernamentale, în vederea găsirii soluţiilor pentru rezolvarea problemelor primordiale pentru mediu. %u acest prile$ s#a hotărât ca &rganizaţia .nternaţională pentru tandardizare !. &" să elaboreze o serie de standarde dedicate sistemului de management de mediu. istemul de Management de Mediu ! MM" este definit ca fiind o 8componentă a sistemului general de management ce include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, revizuirea şi menţinerea politicii de mediu9. -n istem de Management de Mediu ! MM" are ca obiectiv principal să a$ute o companie în: # identificarea şi controlul aspectelor de mediu, a impacturilor şi riscurilor relevante din companie; # satisfacerea politicii de mediu a obiectivelor şi ţintelor, inclusiv conformarea cu legislaţia de mediu; # definirea unui set de principii de bază care să orienteze activităţile viitoare vizând responsabilităţile de mediu; # stabilirea unor creşteri ale performanţei de mediu a companiei, pe baza unui bilanţ costuri#beneficii;

'

# # #

determinarea resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor; definirea responsabilităţilor, autorităţii şi a procedurilor care să asigure implicarea fiecărui anga$at al companiei, în reducerea impactului negativ asupra mediului; realizarea unui sistem eficient de comunicare în interiorul companiei şi asigurarea unei instruiri a personalului.

istemul de Management de Mediu ! MM" răspunde abordării cunoscute managementului calităţii şi anume: 8planifică, execută, verifică, îmbunătăţeşte9 !fig. '.'".

Fig. 1.1. Ciclul acţiunilor PEVI specific pentru o activitate socio-economică. istemul de Management de Mediu ! MM" reprezintă un instrument de identificare şi rezolvare a problemelor specifice de mediu care poate fi implementat într#o companie în diferite modalităţi, depinzând de condiţiile specifice. <u există un singur MM aplicabil la toate companiile. %erinţele diferă !variază" în funcţie de necesităţile operaţiilor specifice şi de sistemul de conducere a afacerilor din locul respectiv. %onducerea întreprinderii trebuie să ţină cont de: 8ce dorim să obţinem prin propriul MM=9: # costuri de fabricaţie reduse > eficienţă redusă; # abilitatea de a ne vinde produsele; # alinierea la legislaţia în vigoare; # conformarea la presiunile comunităţii; # evitarea problemelor de mediu la procesele noi; # dezvoltarea de produse noi, acceptate pe scară mai largă; # pregătirea întreprinderii pentru investitori sau pentru oportunităţi de asociere; # răspunsul la cerinţele clienţilor; # certificare conform . & '?@@@; # un mediu mai curat pentru copii.

7

4in punct de vedere a evoluţiei standardelor din domeniul MM sunt de reţinut cele la nivel european ,MA !,nvironment Management and Audit cheme" şi cele la nivel internaţional . & '?@@' şi '(@@'. istemul de management de mediu va diferi în funcţie de tipul, natura, mărimea, complexitatea activităţii, produselor şi serviciilor companiei. ,xistă însă un număr de elemente de bază care se găsesc în comun tuturor MM. Acestea includ: # obţinerea anga$amentului din partea managerului general al companiei privind dorinţa şi spri$inul în implementarea sistemului de management de mediu; # analiza iniţială: stabilirea exactă a poziţiei unde se află compania în relaţie cu mediul. %onstituie baza de pornire în implementarea MM, faţă de care se va $udeca ulterior şi îmbunătăţirea performanţei de mediu; # politica de mediu, de obicei publicată în scris ca declaraţie a politicii de mediu, exprimând anga$amentul managerului general de a se conforma legislaţiei de mediu şi de a urmări îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu. /n felul acesta, se asigură nu numai responsabilitatea pentru implementarea politicii de mediu, dar şi suportul necesar acesteia; # programul de mediu sau planul de acţiune, care pornind de la identificarea aspectelor de mediu şi a impactului asociat acestora, conţine măsurile ce vor fi luate de#a lungul unei perioade de timp. /n fapt, acesta traduce politica de mediu a companiei în obiective şi ţinte, identifică activităţile necesare atingerii acestora, defineşte responsabilităţile anga$aţilor şi resursele financiare corespunzătoare; # structuri şi responsabilităţi: definirea, atribuirea şi comunicarea structurilor, responsabilităţilor şi autorităţii de mediu necesare pentru a implementa MM. %onştientizare, motivare şi furnizare de cunoştinţe corespunzătoare printr#un program de instruire. +a fi desemnat un reprezentant al managementului companiei, responsabil cu activitatea de protecţie a mediului; # integrarea managementului de mediu în managementul general al companiei > include proceduri pentru înglobarea cerinţelor de mediu în toate sectoarele specifice companiei, cum ar fi: aprovizionare, marAeting, cercetare#dezvoltare, serviciu financiar etc. # # # # # # # # Aceste proceduri pot conţine: sistemul de comunicare internă; controlul documentelor; controlul operaţional; evaluarea riscului şi pregătirea planurilor şi procedurilor de urgenţă în vederea asigurării unui răspuns corespunzător în cazul incidentelor neprevăzute şi accidentale; monitoring, măsurători şi proceduri de înregistrare > necesare pentru a înregistra şi evidenţia pe bază de documente, rezultatele acţiunilor întreprinse; acţiuni preventive şi corective > în vederea eliminării cauzelor existente sau potenţiale privind neconformarea cu obiectivele, ţintele stabilite iniţial; auditul sistemului de management de mediu > stabilirea şi menţinerea programelor de auditare a sistemului de management de mediu cu o frecvenţă dictată de natura operaţiilor; analiza managementului de mediu > evaluarea făcută de managerul general asupra tuturor aspectelor semnificative ale MM, pentru a identifica necesitatea unor posibile schimbări in sistem.

B

# # # ? . din punct de vedere al reglementărilor: o demonstrează anga$amentul întreprinderilor faţă de autorităţile guvernamentale.politica – monitorizare . o asigură un program de mediu proactiv. zgomotului. o îmbunătăţeşte competitivitatea pe piaţa internaţională. înainte ca acestea să fie descoperite din exterior. o satisface criteriile investitorilor. o asigură o implicare mai mare a anga$aţilor în activitatea întreprinderii. probleme. o asigură o imagine îmbunătăţită. o elimină posibile conflicte între standardele MM naţionale prin introducerea unui standard internaţional. # din punct de vedere comercial: o demonstrează beneficiarilor că întreprinderea răspunde exigenţelor de mediu.analiză efectuată de conducere . o reducerea deşeurilor şi ambala$elor. o a$ută în dezvoltarea şi transferul tehnologiilor. o oferă avanta$e în relaţiile publice prin posibilitatea comunicării anga$amentului de a asigura un mediu încon$urător curat. o asigură economii financiare prin minimalizarea consumurilor de energie şi materii prime. o facilitează obţinerea autorizaţiei de funcţionare. apă. o a$ută la reducerea răspunderilor şi riscurilor de mediu. 4intre avanta$ele introducerii unui istem de Management de Mediu într#o companie se pot menţiona: # din punct de vedere operaţional: o identifică şi corectează. o răspunde cerinţelor potenţiale !naţionale şi internaţionale" ale relaţiilor comerciale. o a$ută accesul la împrumuturi bancare. o elimină posibilele costuri determinate de neîncadrarea în standardele naţionale de mediu. o asigură profit dintr#o ofertă de produse 8verzi9.actualizarea obiectivelor i a ţintelor. sigur şi sănătos.Crocesul realizării în practică a îmbunătăţirii continue implică următoarea succesiune a celor patru elemente de bază ale sistemului de management: audit intern . pe plan intern. din punct de vedere al protecţiei mediului: o reduceri ale consumurilor de materii prime şi energie. pentru conformare şi îmbunătăţire continuă. financiar: o facilitează relaţiile cu companiile de asigurare. o reducerea emisiilor în aer. impactului asupra ecosistemelor. sol.

folosit pentru a verifica conformarea cu legislaţia specifică şi de a evalua practicile şi procedurile de mediu. cu scopul final al îmbunătăţirii performanţelor de mediu ale întreprinderilor. transportul. evaluarea cheltuielilor pentru protecţia mediului !contabilitate de mediu".!. proces sau proiect: costuri directe.!. până la depozitarea produsului uzat". aceste instrumente se împart în trei mari categorii: # pentru analiză şi evaluare. costuri ascunse !monitoring. reciclarea. analiza cost # beneficiu. Aceste instrumente sunt structurate astfel încât să îmbunătăţească sistemul de luare a deciziilor. aplicat în faza de proiectare cu scopul identificării impactului potenţial. pe de altă parte. evaluarea tehnologică > stabileşte efectele potenţiale ale unei noi tehnologii înainte de implementarea sa. prelucrare. conformare". # pentru acţiune. . distribuţie şi comercializare.".le au fost promovate în numeroase ţări. de informare a managerilor şi a altor categorii de personal. utilă în ierarhizarea alternativelor de control a proceselor de poluare. /ntr#o clasificare generală. accidente. metoda prin care sunt evaluate consumurile de energie şi materii prime pe de o parte şi impactul asupra mediului. fără efecte negative asupra mediului. utilizarea. o bună imagine etc. # # # # * . evaluarea iniţială a calităţii mediului !diagnoză" se realizează pentru a stabili punctul de plecare într#o acţiune ecologică. fiind la îndemâna companiilor pentru a fi adoptate şi utilizate în mod voluntar fără presiuni legislative. prelucrarea. ambalare. evaluarea impactului de mediu.1. "nstrumente ale managementului de mediu -n istem de Management de Mediu în ansamblu trebuie să ofere toate detaliile necesare pentru evaluarea impactului asupra mediului a tuturor proceselor şi procedurilor. previziunile strategice.nstrumentele pentru analiză şi evaluare sunt de tipul următor: metode de comparare a performanţelor de mediu proprii cu realizările de vârf în domeniu. evaluarea costului total > a$ută la identificarea următoarelor patru tipuri de costuri pentru un produs. evaluare ciclului de viaţă. potenţiale răspunderi !plata unor remedieri în mediu" sau costuri mai puţin tangibile !cum ar fi relaţiile cu publicul. # pentru comunicare. astfel încât să faciliteze: luarea deciziilor. & dată cu evoluţia înregistrată la nivelul managementului de mediu au devenit operaţionale o serie întreagă de instrumente manageriale de protecţie a mediului. proiectare. 1.1. evaluarea riscului asupra mediului şi a sănătăţii umane este realizată cu scopul stabilirii unor măsuri de prevenire a apariţiei unor incidente. conceptele de dezvoltare. auditul de mediu. în fazele reprezentative ale desfăşurării proceselor pentru obţinerea unui produs şi ale utilizării lui !începând cu extracţia materiilor prime. "nstrumente pentru analiză i evaluare # # # # # .

sunt incluse: # rapoarte anuale. parteneriat în favoarea protecţiei mediului. conform căreia un produs cu un nivel acceptabil de impact asupra mediului poate primi o etichetă ecologică. & '?@@@. procesele şi resursele. al căror scop este de atingere a obiectivelor de mediu cu costuri cât mai mici. . dependenţă şi izolare în înţelegeri mutuale precum şi interdependenţa acceptată. # informaţii pentru mass#media.#.!.!. pârghii economice. protecţiei sănătăţii şi a riscului.tapele ce trebuie parcurse pentru a se atinge un sistem de management de mediu eficient sunt: # C # plan > planificare: o definirea politicii de mediu. reprezintă obiectivele şi principiile ce stau la baza acţiunilor de protecţie a mediului. %a o exemplificare a acestei tendinţe o reprezintă standardul . procedurile. .!. politica de mediu. în general realizate pentru a transforma poziţiile de confruntare. pentru clienţi sau pentru proprii anga$aţi. termen care descrie o procedură devenită oficială în multe ţări. D .voluţia conceptelor privind problematica mediului impune şi o evoluţie a standardelor . . & '(@'' care abordează în comun problema auditului calităţii şi mediului. incluzând conformarea cu întreaga legislaţie de mediu specifică întreprinderii. o planul de acţiune şi demararea introducerii MM. # rapoarte interne pentru evidenţa MM. "nstrumente pentru acţiune # # # # # /n categoria acestor tipuri de instrumente sunt incluse: sistem de management de mediu. "nstrumente de comunicare /n categoria instrumentelor de comunicare în interiorul întreprinderii şi în afara ei. care stabileşte structura organizatorică. management total al calităţii şi mediului a fost acceptat ca un instrument vizând îmbunătăţirea performanţelor întregii activităţi incluzând şi managementul de mediu. în acest sens alocarea optimă a resurselor pentru mediu reclamă utilizarea cantităţii optime a fiecărei resurse comparativ cu preţurile altor factori economici de producţie. pentru a implementa politica de mediu a întreprinderii. responsabilităţile.xistă o tendinţă de abordare integrată a sistemelor de management a calităţii. practicile. înţelegeri voluntare > focalizate pe atingerea unor obiective de mediu dincolo de cerinţele legii.# indicatorii dezvoltării durabile > diferiţi de indicatorii economici convenţionali şi care integrează aspectele de mediu în aprecierea progresului economic. eco # marcarea !eco # eticheta". 1. o identificarea celor mai importante efecte de mediu. # # 1. mediului.

M. A > act > ameliorare: o un ciclu de ameliorare E îmbunătăţire continuă. # stabilirea. # realizarea unei analize iniţiale de mediu şi stabilirea: aspectelor semnificative si impacturilor de mediu. definirea obiectivelor de atins. # acţiuni corective şi preventive. o neconformitate.M. # stabilirea scopului .M.. o auditul MM. # controlul operaţional al aspectelor semnificative de mediu. # stabilirea şi implementarea programului de management de mediu.M. acţiuni de corectare şi prevenire. o prevenirea şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă. o documentaţia MM.mplementarea unui sistem de management de mediu presupune parcurgerea următoarelor stadii de lucru: # conştientizarea şi anga$area conducerii. capacitate de răspuns. o înregistrări. o verificarea direcţiunii. o gestionarea documentaţiei. % > checA > controlare: o control intern. # emiterea formei finale a politicii de mediu. o declaraţia de mediu. # monitorizare şi măsurare. documentarea si implementarea . # auditul de mediu ! . # analiza efectuată de conducere. sensibilizare şi competenţă. Stadiile implementării unui sistem de management de mediu . # definirea obiectivelor generale Especifice şi a ţintelor de mediu. # # 4# do > acţiune: o introducerea MM > ului.M. definirea programului de management de mediu. şi a structurii funcţionale implicate. # acţiuni în situaţii de urgenţă.M. o formare.o o o # cerinţele legale. o gestionarea funcţionării. o structura organizatorică şi responsabilitate. o verificare şi certificare. 1 . # îmbunătăţirea continuă a performanţei globale de mediu. o comunicare.". o supraveghere şi măsurare continuă.

Acest anga$ament emis de conducerea întreprinderii trebuie să se bazeze pe următoarele aspecte: # examinarea şi supravegherea activităţii întreprinderii dumneavoastră şi analiza punctelor critice pentru mediu. 7. menţinută şi comunicată întregului personal. Colitica de mediu trebuie să: corespundă naturii. ea poate constitui pilonul de bază al MM. # informarea completă a publicului larg şi un dialog deschis despre impactul pe care întreprinderea îl are asupra mediului. cu a$utorul unor tehnici adecvate. un document public. # prevenirea sau diminuarea riscurilor de emitere a substanţelor poluante şi de risipire a energiei în caz de accident. Coate constitui baza elaborării programului de mediu şi definirii obiectivelor de mediu. # sensibilizarea şi eco#conştientizarea anga$aţilor. să fie documentată. dimensiunilor şi impactului asupra mediului al activităţii. să ofere cadrul pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor generale şi obiectivelor specifice de mediu. # colaborarea cu autorităţile în vederea minimalizării riscurilor şi accidentelor de mediu. făcut de companie. Analiza preliminară este obligatorie. care descrie măsurile care se vor lua în vederea protecţiei mediului încon$urător. # toate practicile şi procedurile existente în materie de management de mediu.Definirea politicii de mediu. implementată. # # # # # # Politica de mediu !anexa '". 7. # reclamaţii din partea populaţiei din zonă privind poluarea mediului de către întreprindere. să includă un anga$ament de conformitate cu legislaţia şi cu reglementările de mediu aplicabile.'. să fie disponibilă pentru public. produselor sau serviciilor organizaţiei. Analiza trebuie să examineze următoarele probleme: # impactul ma$or pe care îl au activităţile. # informarea clienţilor despre pericolele pe care produsele şi serviciile le reprezintă faţă de mediu. produsele şi serviciile. precum şi cu alte cerinţe pe care organizaţia le#a adoptat. # evaluarea şi rezultatele anchetelor. # realizarea sistematică a obiectivelor de mediu. accidentelor din trecut. implementează şi menţine proceduri referitoare la aspectele de mediu !anexele 7. să includă un anga$ament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării. # luarea de măsuri pentru diminuarea. prevenirea şi eliminarea poluării mediului. &rganizaţia stabileşte. nali!a "ntreprinderii #i identificarea aspectelor activităţilor care au impact asupra mediului.7": ) . # evaluarea preliminară a impactului pe care activităţile şi produsele noi o vor avea asupra mediului. # compararea regulată a programului de acţiune de mediu cu politica de mediu. # cerinţele şi prevederile legale din domeniu. # obligarea furnizorilor şi subcontractanţilor să respecte normele şi prevederile de mediu aplicate în cadrul întreprinderii.

trebuie întreprinse acţiuni de corectare. -n MM poate fi foarte util în respectarea legislaţiei din domeniu. $abelul 1.' sunt prezentate câteva exemple de aspecte de mediu. &rganizaţia trebuie să documenteze şi să actualizeze aceste informaţii.7". şi se explică prin faptul că: # aspectul de mediu se referă la un element al activităţii. &biectivele şi planul MM#ului ( . Clanul de activitate de mediu este o metodă bine definită. B. va stabili modul în care se va face evaluarea impactului produs de aspectele de mediu identificate. &biectivele de mediu derivă din politica de mediu. trebuie să asigure că aspectele semnificative de mediu sunt luate în considerare la stabilirea. !vezi procedura specifică" şi stabilirea acelor aspecte de mediu care au: # impact semnificativ. care face posibilă atingerea obiectivelor prin date concrete şi o încadrare strictă în timp. 2elaţia dintre aspectul de mediu şi impact este o relaţie de tip cauză > efect. . un consum sau o reutilizare a unui material.xemplu: o deversare. 5a stabilirea obiectivelor se ia în consideraţie politica de mediu. Acestea trebuie corelate cu politica de mediu. /n tabelul '. prevederile legale şi de reglementare. '. crt. 7. Prevederi legale #i alte cerinţe !anexa ?".# # procedura pentru identificarea aspectelor de mediu care au sau pot avea impact semnificativ. # impactul se referă la modificarea ce se poate produce asupra mediului ca rezultat al unui anumit aspect. /n cazul nerespectării legilor. fiind necesară urmărirea modificărilor survenite.mpact de mediu asociat Coluarea soluluiE apei freatice Coluarea apei %onservarea resurselor naturale Crocedura privind evaluarea impactului !anexa B. produs sau serviciu" 0ransport de carburanţi %urăţătorie chimica !serviciu" Croiectarea unui automobil !produs" Aspecte de mediu Aspect de mediu curgeri accidentale . e vor stabili şi menţine obiective generale şi specifice de mediu documentate la fiecare nivel şi funcţie relevantă. produsului sau serviciului unei organizaţii care ar putea avea un impact benefic sau nociv asupra mediului. . B. B.xemplu: poluarea sau contaminarea apei. aspectele de mediu semnificative precum şi punctele de vedere ale părţilor interesate. # impact nesemnificativ. ursa !activitate. o emisie.'. aspectele semnificative sunt luate în considerarea la stabilirea obiectivelor de mediu. epuizarea unei resurse naturale.1 <r. implementarea şi menţinerea MM.vacuare de ape uzate %reşterea randamentelor Escăderea consumului de carburant .

care să includă: # desemnarea responsabilităţilor. # mi$loace şi termene de realizare. sunt în concordanţă cu principalele impacturi asupra mediului ale activităţii. &F. cantitatea de deşeuri produse. se stabilesc. cuantificate şi conţin date limită. numărul incidentelor de mediu !ex. măsurabile când este posibil. # promovarea mediului şi sensibilizarea anga$aţilor şi a comunităţii din $ur. %&. în perioada de exploatare şi la eliminare. cantităţi ale unor poluanţi specifici !<&F. abateri de la limite". numărul de reclamaţii. # # # %&emple' o$iectiv general% reducerea consumului de energie necesară în fabricaţia produsului F.trebuie scrise. reactualizate şi comunicate celor interesaţi în mod regulat. # reproiectarea produselor în vederea minimizării impactului asupra mediului în procesul de producţie. investiţii în protecţia mediului. indicator% cantitatea de combustibil şi de electricitate utilizată pe unitatea de produs F. Centru atingerea lor.le trebuie să reflecte politica de mediu a întreprinderii concentrându#se pe prevenirea poluării. eficienţa utilizării acestora. o$iectiv specific% scăderea cu zece procente a consumului de energie necesară în fabricaţia produsului F. Cb". G%.ndicatorii performanţei de mediu pot fi: cantitatea de materii prime sau energie utilizată. '@ . procent de deşeuri sau ambala$e reciclate. 5a stabilirea obiectivelor generale. dega$ări neintenţionate". # opţiunile tehnologice. cantitatea de emisii !%&7". formularea lor este clară şi nu poate fi interpretată. anga$aţii sunt ţinuţi la curent în mod regulat despre stadiul de desfăşurare. # aspectele semnificative de mediu. &biectivele pot include anga$amente de genul: # reducerea deşeurilor şi a utilizării resurselor. comerciale şi operaţionale. raportată la cantitatea de produs finit. obiectivelor specifice şi programelor trebuie să se ia în considerare: # prevederile legale şi alte cerinţe pe care organizaţia le#a adoptat. # cerinţele financiare. numărul accidentelor de mediu !ex. # reducerea sau eliminarea emisiilor poluante. # # # # # # # # # # # # # # # %aracteristicile obiectivelor şi a ţelurilor: sunt documentate la toate nivelurile relevante. . # punctele de vedere ale părţilor implicate. . îmbunătăţesc cu adevărat performanţa de mediu a întreprinderii. în cazul realizării lor. sunt trecute pe hârtie. implementează şi menţin unul sau mai multe programe.

<umirea unui reprezentant care în afara altor responsabilităţi să aibă definite atribuţiile. # introducerea unor procedee noi de producţie. cerinţele MM. responsabilităţilor şi autorităţilor privind funcţionarea MM. 4e asemenea trebuie să stabilească.ndiferent de dimensiunea întreprinderii şi de domeniul de activitate. # calificări specializate. . # anga$aţii a căror activitate are un impact semnificativ asupra mediului !în tabelul '. . Competenţă. /n cadrul MM#ului trebuiesc evaluate nevoile iar după aceea să organizăm trening#uri având în vedere următoarele: # persoanele implicate în sistemul de management. # atribuţiile şi responsabilităţile ce le revin în realizarea conformităţii cu politica de mediu. $ipuri de instruiri <r. # legislaţia din domeniu. activitatea fiecărui anga$at poate contribui în mod pozitiv la eco# conştientizarea întreprinderii dacă propune inovaţii tehnice. Asigurarea resurselor necesare pentru implementarea şi controlul MM include: # resurse umane.7 sunt prezentate exemple de tipuri de instruire". adresează '. procedurile. trening#uri şi însuşirea de noi abilităţi. # impacturile semnificative asupra mediului. &esurse. îşi modifică comportamentul şi spri$ină dezvoltarea întreprinderii.nstruire pentru %onducerea la &bţinerea '' copul anga$amentului. Centru aceasta este nevoie de informaţii. responsa$ilităţi #i autorităţi. atri$uţii. 4efinirea documentelor şi comunicarea atribuţiilor. implementate şi menţinute. să implementeze şi să menţină proceduri de conştientizare a personalului care îndeplineşte sarcini pentru ea sau în numele ei cu privire la: # importanţa conformităţii cu politica de mediu. &rganizaţia trebuie să asigure instruire sau să întreprindă alte activităţi pentru a satisface aceste necesităţi şi trebuie păstrate înregistrări în acest sens. # resurse tehnologice şi financiare. # accidentele şi incidentele. . responsabilităţile şi autoritatea pentru: # a asigura că cerinţele referitoare la MM sunt stabilite. $abelul 1.Implementare #i funcţionare. sosirea unor noi anga$aţi. # a raporta conducerii la cel mai înalt nivel performanţele MM pentru analizare şi ca bază pentru îmbunătăţirea acestuia. # consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile operaţionale specificate. 0ip de instruire %ui i se crt.!. # introducerea unor noi produse tehnice. instruire #i con#tienti!are . inclusiv cu cerinţe referitoare pentru pregătirea situaţiilor de urgenţă şi a capacităţii de răspuns. cu procedurile şi cerinţele MM. reale sau posibile ale activităţilor lor. # schimbarea posturilor de muncă.

de exemplu: exploatare. Croceduri specifice. *. preferabil sub formă electronică. planuri. cercetare.M.. iar la o întreprindere mare este adecvată şi ordonată.'.M. procedurile. documentaţia este mai redusă dar eficientă. &bţinerea anga$amentului privind politica şi obiectivele de mediu ale organizaţiei şi insuflarea unui sentiment de responsabilitate individuală.nstruire pentru 0oţi anga$aţii conştientizare privind problemele de mediu în general. pentru: o comunicarea internă între diferite niveluri şi funcţii.M. dezvoltare.nstruire pentru conştientizarea fiecărui anga$at privind impactul activităţii fiecăruia asupra mediului 0rebuie să se stabilească şi să se menţină proceduri pentru ca tot personalul să fie conştientizat de !anexele *. /mbunătăţirea competenţelor Anga$aţii cu responsabilităţi în domeniul mediului Anga$aţii ale căror acţiuni pot afecta conformitatea stabilirea şi alinierea la politica de mediu a organizaţiei. . . reale sau posibile. /mbunătăţirea performanţei în domenii specifice ale organizaţiei.ste dovada performanţei MM.M.. 4ocumentaţia este considerată memoria internă a întreprinderii. o primirea. Atenţionare' personalul care îndepline te sarcini ce pot avea impacturi semnificative asupra mediului trebuie să aibă competenţa necesară. '7 . # impacturile semnificative asupra mediului. inclusiv cu cerinţele referitoare la pregătirea situaţiilor de urgenţă şi a capacităţii de răspuns. # să se aibă în vedere procesul de comunicare externă privind aspectele semnificative de mediu şi deciziile luate. 5a întreprinderile mici.M. ale activităţilor lor. B. ?. # 4ocumentaţia conţine: o copie scrisă a politicii de mediu. este necesară ca: # să se stabilească şi să se menţină proceduri referitoare la aspectele de mediu şi la . cu procedurile şi cerinţele . .M.7": # importanţa conformităţii cu politica de mediu. # atribuţiile şi responsabilităţile lor în realizarea conformităţii cu politica de mediu. documentarea şi transmiterea răspunsurilor corespunzătore la solicitările pertinente ale părţilor interesate din exterior. inginerie.7. # consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile operaţionale specificate. %omunicarea !anexa D". operaţionale. Asigurarea conformităţii cu cerinţele interne şi de reglementare. Comunicarea. cerinţele . *. conştientizarea importanţei cel mai înalt strategice a managementului nivel de mediu.

Hi cere: # să se planifice aceste activităţi. Asigură ca toată lumea să folosească aceleaşi instrucţiuni de muncă.M. Crocedurile relevante ale . # documentele pot fi identificate după numele organizaţiei.M.M. pentru a putea limita şi controla impactul activităţii respective asupra mediului. prin: o stabilirea şi menţinerea de proceduri documentate. revizuite dacă este necesar şi aprobate înainte de difuzare.# # registrul factorilor şi impacturilor de mediu. iar datele vechi. # versiunile curente ale documentelor sunt disponibile. # procese de producţie şi întreţinere.M.M. Controlul documentelor !anexa 1". # documentele necorespunzătoare sunt retrase prompt din toate punctele de utilizare. # achiziţia. stabileşte şi menţine informaţiile pe suport de hârtie sau electronic. # service pentru clienţi. # documentele sunt analizate periodic. şi interacţiunea lor. %ei în cauză trebuie să ştie tot ce este disponibil şi important la un moment dat. programul de management de mediu şi definiţia responsabilităţilor sistemului. trebuie să se ia în considerare toate activităţile care pot contribui la producerea unui impact semnificativ de mediu: # proiectare şi cercetare # dezvoltare. # aprovizionare şi contractare. # indicarea accesul la documentaţia conexă. # transport. inclusiv activitatea de întreţinere. uşor de identificat. # manipulare şi depozitare materii prime şi produse. câteva instrucţiuni de muncă şi procedee care clarifică cele mai importante aspecte ale managementului de mediu. 4ocumentaţia .M. care se referă la aspectele de mediu semnificative asociate produselorEserviciilor realizate de organizaţie. pentru : # descrierea elementelor esenţiale ale . 5a elaborarea procedurilor de control operaţional. pentru a se asigura că acestea se realizează în condiţii specificate. %ontrolul operaţional identifică activităţile asociate aspectelor de mediu semnificative.. organizate şi păstrate o perioadă de timp specificată. # laboratoare. a departamentului. să fie comunicate beneficiarului acestora. o stipularea în proceduri a criteriilor de operare. Actualizarea documentelor creşte credibilitatea sistemului de management drept pentru care trebuie menţinut un control al documentelor: # documentele trebuie datate. nefolositoare trebuie să fie şterse din când în când pentru a menţine flexibilitatea sistemului. construirea sau modificarea clădirilor sau instalaţiilor 'B . a activităţi.

7. # stabileşte un sistem de supraveghere al îmbunătăţirii continue a managementului. ). # planuri şi proceduri de urgenţă pentru situaţia 8ce se întâmplă dacă totuşi .?": # aceste proceduri trebuiesc revizuite. # implică profesionişti din domeniul economic. o despre consumul de energie.ste necesară pentru feedbacA la realizarea obiectivelor şi ţelurilor dar mai are şi alte roluri: # furnizează date recente pentru declaraţia de venit: o despre ambalare. tabilirea şi menţinerea unor proceduri pentru a identifica posibilele accidente şi situaţii de urgenţă şi a răspunde unor astfel de situaţii. în procesul de mediu şi măsoară costurile şi economisirile efectuate de pe urma dezvoltării managementului eco#conştient. Crogramul de prevenire a accidentelor se bazează pe: # identificarea accidentelor şi a situaţiilor posibile. sănătăţii şi averii anga$aţilor şi a celor din $ur. # permite un control permanent al consumului resurselor. atunci când acest lucru este posibil. ). Coate avea repercursiuni economice importante asupra întreprinderii. o deşeuri periculoase E oră de producţie. # prevenirea accidentelor !separarea produselor periculoase etc.".. o despre deşeuri.9.. reciclare. # teste periodice pentru buna funcţionare a planurilor şi procedurilor !exemplu: simularea de incendiu". . Prevenirea accidentelor #i a situaţiilor de risc 'urgenţă(. ). o statisticile oficiale. # testează efectele numerice ale utilizării diferitelor scenarii: o înlocuirea produselor şi procedeelor. '? . o costul de energie E Ag de produs finit sau E o oră de producţie. în special după producerea accidentelor sau apariţia unor situaţii de urgenţă.'. # incidente anterioare. o introducerea taxelor de mediu. o deşeuri periculoase E Ag de produs. pentru evitarea incidentelor ecologice ce pot apare. ).Aceste proceduri trebuie să ţină seama şi de situaţiile anormale de operare.. )onitori!are #i măsurare !anexa (". -n accident sau o situaţie de risc provoacă daune mediului. financiar. # informează în mod adecvat anga$aţii despre diferite tipuri de materiale prime şi impactul lor asupra mediului. # trebuie să se testeze periodic astfel de proceduri.B. cum ar fi pornirea sau oprirea instalaţiilor. o dezvoltarea filierelor de refolosire. defineşte indicatorii simpli de performanţa ca de exemplu: o consumul de apăE Ag de produs. pentru a preveni şi a reduce impactul asupra mediului care poate fi asociat acestora !anexele ). # compară performanţa de mediu a întreprinderii şi nivelul managementului eco#conştient a anilor care urmează.

schimbarea locului de $oacă etc. # păstrate pe o perioadă stabilită şi înregistrată. identificabile. analizarea şi tratarea neconformităţilor. care atenuează efectele negative şi previne reproducerea problemei. # să fie păstrate şi menţinute încât să poată fi regăsite cu uşurinţă. '* . '@. %e se poate face când apare o problemă= # examinaţi problema. trebuie adaptată importanţei problemei şi să fie proporţională cu impactul propus. # supravegheaţi în continuu perimetrul. acţiuni de corectare #i prevenire. lipsa sau ineficienţa unui program de training etc. Controlul "nregistrărilor !anexa ''". # orice modificări ale procedurilor rezultate din acţiunile corective E preventive trebuie păstrate. defectarea unui mecanism etc. '@. # orice acţiune corectivăEpreventivă întreprinsă." sau o problemă de management !o supraveghere prea le$eră. & acţiune de corectare este un răspuns rapid şi adecvat la o problemă. 4acă evităm o problemă înainte ca ea să se întâmple. acţiune corectivă: organizarea schimbării tuturor geamurilor sparte din societate. 4ocumentaţia este singura dovadă care demonstrează iniţiativele pentru introducerea sistemului de management eco#conştient. să fie precise şi să poată fi înţelese de toată lumea. 0rebuie stabilite şi menţinute proceduri de identificare. # identificaţi cauzele. Centru stabilirea neconformităţilor.". să permită regăsirea informaţiilor privind activitatea. descoperit în cadrul acţiunii de verificare.*econformare. adoptarea unor măsuri în vederea reducerii oricărui impact produs !anexele '@. . prote$ate împotriva oricărui risc de deteriorare sau pierdere. +a trebui strânsă o cantitate mare de date despre consumul de energie. deşeuri şi despre eforturile depuse pentru aplicarea sistemului de management eco#conştient. # # # . # încercaţi o altă soluţie !acţiune de corectare".xemple de însemnări: # registrul anual de deşeuri. produsul sau serviciul implicat. acţiune preventivă: analizarea cauzelor care au dus la spargerea geamurilor şi înlăturarea cauzelor din toată societatea !montarea de grila$e la ferestre.7".xemple: corecţie: înlocuirea unui geam spart.'. atunci putem vorbi de acţiune preventivă. 0rebuie: # să fie lizibile. pentru a demonstra conformitatea. păstrare şi eliminare a înregistrărilor referitoare la mediu. Aceste date trebuie catalogate în scris. care necesită fonduri mai mari şi un timp mai mare.". <econformarea !când ceva nu funcţionează conform cerinţelor" poate fi rezultatul unei probleme tehnice ! fisurarea unui recipient. acţiuni de corectare şi prevenire se cere: # stabilirea şi menţinerea de proceduri pentru definirea responsabilităţilor autorităţii.

M. uditul sistemului de management de mediu. întreprinderea poate stabili.M. daca sistemul funcţionează corect sau nu. adecvat şi eficient. incluzând cerinţele standardului internaţional. pentru a se asigura că acesta este în permanenţă corespunzător.M..: # este conform dispoziţiilor convenite pentru managementul de mediu. # sarcinile şi responsabilităţile sunt bine definite şi adecvate. 'D . # dezvoltarea tehnologică a depăşit oare sistemul dumneavoastră de management de mediu. Activitatea de auditare trebuie făcută de o persoană independentă. capabilă să dezvolte o atitudine critică.MA . documentele care atestă terminarea unor cursuri de perfecţionare. # # # Analiza efectuată de conducere: conducerea de la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze . %onform standardului . Auditul determină dacă .M. <ucleul documentelor legate de sistemul de management eco#conştient îl constituie: observaţiile anga$aţilor cu privire la problemele legate de sistem. măsuri luate în vederea corectării.. # resursele sunt utilizate raţional şi eficient. Auditul impune realizarea şi menţinerea de programe şi proceduri pentru realizarea periodică a auditurilor . & cel puţin o dată pe an trebuie ţinută o şedinţă pentru dezbaterea rezultatelor auditului intern. /ntâlnirea directorilor > şedinţa consiliului de conducere. care poate să observe funcţionarea sistemului din exterior.# # # # # # # # # documente de calibrare a aparatelor. # este implementat corespunzător şi menţinut. 2ezultatele auditului intern sunt evaluate de conducerea întreprinderii. caietul cu evidenţa consumului de energie. prevenirii problemelor. a fumului. %u a$utorul auditului intern.M. rapoarte despre incidente. auditul extern efectuat de un auditor extern independent este necesar pentru obţinerea unei atestări. reclamaţii primite din exterior. Auditul constă într#o evaluare periodică a bunei funcţionări a MM#ului şi performanţei de mediu a întreprinderii. apă şi utilizarea produselor.M. # politica de mediu adoptată este valabilă. rezumatul auditului intern şi a observaţiilor din partea conducerii. analiza trebuie să abordeze eventualele necesităţi de schimbare a politicii de mediu. rezultatele analizelor apei reziduale. calităţii apei etc.M.M. & '?@@' sau cu cerinţele . Auditul sistemic este necesar pentru evaluarea periodică a situaţiei şi pentru îmbunătăţirea performanţei de mediu. a obiectivelor şi a altor elemente ale . +m$unătăţire continuă. Ce de altă parte. analiza trebuie să fie documentată. Crintre sarcinile lui se mai numără şi stabilirea gradului de conformare a MM cu standardele . la intervale prestabilite. Cunctele care trebuie abordate sunt următoarele: # verificarea îndeplinirii scopurilor şi ţelurile propuse. ca urmare a rezultatelor auditurilor. modificărilor circumstanţelor şi în cadrul anga$amentului de îmbunătăţire continuă.. # furnizează conducerii informaţii referitoare la rezultatele auditurilor. accidente şi reclamaţii.

să facă o vizită la companie şi să efectueze un audit autorizat.. proprietari. prescripţii energetice. indic folosiţi pentru măsurarea performanţei de mediu. & '?@@@ subliniază importanţa auditurilor ca un instrument de management pentru monitorizarea şi verificarea implementării eficace a politicii organizaţiei referitoare la calitate şiEsau mediu. putem opta pentru o verificare din exterior şi atestare. grupuri de presiune.MA . înregistrări. proceduri. că o declaraţie de acest gen va apărea mai puţin autentică pentru cei din exterior. organigrama societăţii. standarde de proces.# mai există posibilităţi pentru îmbunătăţirea continuă. care poate fi dovedit şi de către un partener. tandardul . <u există cerinţă specificată pentru un manual de istem de Management de Mediu. cercetători. "S( 1)*11 – g+id pentru auditarea sistemelor de management al calităţii i. Astfel. 2aportul sau declaraţia de mediu este vitrina sistemului de management de mediu. 0rebuie să fie public şi accesibil tuturor. anga$aţi. Coate conţine rapoarte despre consumul de materiale şi energie.(-. trebuie anga$aţi auditori şi agenţi acreditaţi. & '?@@' sau cerinţelor .MA . %ând un sistem corespunde standardului . planuri de acţiune şi de urgenţă. Verificare #i atestare . concurenţi. Coate furniza informaţii despre dezvoltarea durabilă. 4ocumentele şi informaţiile istemului de Management de Mediu sunt stabilite şi menţinute pe hârtie sau suport electronic. & (@@@ şi . se poate demonstra partenerilor şi furnizorilor existenţa unui sistem de management de mediu. care se bucură de recunoaştere şi din partea pieţei şi din punctul de vedere al comunicării către exterior. dar în cadrul întreprinderii poate avea un efect pozitiv. # se poate apela la câţiva clienţi sau chiar la furnizori mai importanţi. fişe de proces. & '?@@'9. autorităţi. evaluarea conformării 'ane-a 1. 4ocumentaţia istemului de Management de Mediu poate fi integrată în documentaţia altor sisteme şi cuprinde: politica de mediu. &aportul pu$lic de mediu. sănătatea şi siguranţa la locul de muncă. organizaţii neguvernamentale. despre etică şi alte subiecte de interes comun. # atestarea de către o organizaţie independentă este cea mai raţională şi mai populară metodă. 2aportul trebuie să conţină politica de mediu a întreprinderii. & oferă trei posibilităţi: # emiterea unei declaraţii după cum urmează: 8/ntreprinderea noastră dispune de un sistem de management de mediu care corespunde standardelor . descrierea scurtă a activităţilor şi impactul ma$or pe care aceste activităţi le au asupra mediului. vecini. Mai mult ca sigur. 2aportul este făcut pentru cei care sunt interesaţi de performanţa de mediu a întreprinderii: clienţi. 4acă se doreşte confirmarea cerinţelor . instituţii financiare. mass media etc.sau de mediu eriile de standarde . !. '1 . instrucţiuni de lucru.

# concluziile auditului > rezultat al unui audit furnizat de echipa de audit după luarea în considerare a obiectivelor de audit şi a tuturor constatărilor de audit. # criterii de audit > ansamblu de politici. # principii de auditare. # competenţa şi evaluarea auditorilor. # domeniul auditului > amploarea şi limitele unui audit. contractuale sau acordate prin reglementări. # plan de audit > descriere a activităţilor şi a acordurilor pentru un audit. # clientul auditului > organizaţie sau o persoană care solicită un audit.Acest standard internaţional furnizează îndrumări pentru managementul programelor de audit. Centru înţelegerea cât mai exactă a acestui standard se impune cunoaştere următorilor termeni şi definiţii: # audit > proces sistematic. # auditat > organizaţie care este auditată. auditori. # auditor > persoană care are competenţa de a efectua un audit. !. înregistrarea sistemelor de management. de a solicita un audit. %lientul poate fi auditatul sau orice altă persoană care are drepturi. organizaţii care implementează sisteme de management de calitate şiEsau de mediu din motive contractuale şi organizaţii implicate în certificarea.1. -rincipii de auditare ') . în certificarea. instruirea auditorilor. # echipa de audit > unul sau mai mulţi auditori care efectuează un audit susţinut dacă este necesar de experţi tehnici. independent şi documentat în scopul obţinerii de dovezi de audit şi evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit. desfăşurarea auditurilor interne sau externe a sistemelor de management al calităţii şiE sau de mediu. Crezentul standard poate fi aplicat de un spectru larg de utilizatori. # conducerea unui program de audit. proceduri sau cerinţe. # expert tehnic > persoană care furnizează echipei de audit cunoştinţe specifice sau experienţă profesională specifică. # activităţi de audit. # competenţă > aptitudini personale demonstrate şi capacitate demonstrată de a aplica cunoştinţe şi abilităţi. # dovezi de audit > înregistrări. # referinţe normative. /n cuprinsul acestui standard găsim: # domeniu de aplicare. precum şi referitoare la competenţa şi evaluarea auditorilor. # constatări de audit > rezultatele evaluării dovezilor de audit colectate în raport cu criteriile de audit. declaraţii despre fapte sau alte informaţii care sunt relevante în raport cu criteriile de audit şi verificabile. # termeni şi definiţii. în acreditarea sau în standardizarea în domeniul evaluării conformităţii. # program de audit > ansamblu de unu sau mai multe audituri planificate pe un anumit interval de timp şi orientate spre un anumit scop.

onducerea unui program de audit -n program de audit poate include unul sau mai multe audituri în funcţie de mărimea. !. încrederea. Aceste audituri pot avea o diversitate de obiective şi pot de asemenea să includă audituri comune sau combinate . -rmătoarele principii se referă la audit care este prin definiţie independent şi sistematic. # prezentare corectă > obligaţia de a raporta cu sinceritate şi acurateţe activităţile de audit. &bstacolele semnificative întâlnite pe parcursul auditului şi opiniile divergente nerezolvate dintre echipa de audit şi auditat sunt raportate. confidenţialitatea şi discreţia sunt esenţiale pentru auditare. Auditorii acţionează cu gri$ă în concordanţă cu importanţa sarcinii pe care o efectuează şi cu încrederea acordată de către clienţii auditului şi de alte părţi interesate. Auditorii menţin o gândire obiectivă pe întreg parcursul procesului de audit pentru a se asigura că se bazează numai pe dovezi în stabilirea constatărilor şi a concluziilor auditului. # responsabilitate profesională > aplicarea perseverenţei şi a $udecăţii în auditare. '( . .Auditarea este caracterizată de faptul că se bazează pe un număr de principii. e bazează pe eşantioane ale informaţiei disponibile. %ei responsabili de conducerea programului de audit ar trebui: # să stabilească. -tilizarea corespunzătoare a eşantionării este strâns legată de încrederea care poate fi acordată concluziilor auditului. Aderarea la aceste principii este o condiţie prealabilă pentru a furniza concluzii ale auditului care să fie relevante şi suficiente precum şi pentru a da posibilitatea ca auditorii care lucrează independent unul de altul să a$ungă la concluzii similare. din moment ce un audit este desfăşurat într#o perioadă limitată de timp şi cu resurse limitate.!. care furnizează informaţii pe baza cărora o organizaţie poate acţiona pentru a#ţi îmbunătăţi performanţa. să analizeze şi să îmbunătăţească programul de audit. # independenţa > baza pentru imparţialitatea auditului şi obiectivitatea concluziilor auditului. integritatea. # abordarea bazată pe dovezi > metoda raţională prin care într#un proces sistematic de audit se a$unge la concluzii credibile şi reproductibile. Crincipiile ce se referă la auditori sunt: # comportament etic > baza profesionalismului. # să identifice resursele necesare şi să se asigure că sunt furnizate. -n factor important este să aibă competenţa necesară. -n program de audit include de asemenea toate activităţile necesare pentru planificarea şi organizarea tipurilor şi numărului de audituri. & organizaţie poate stabili mai mult de un program de audit. în circumstanţe similare. Managementul la cel mai înalt nivel al organizaţiei ar trebui să acorde autoritatea pentru conducerea programului de audit. natura şi complexitatea organizaţiei care urmează a fi auditată. să monitorizeze. Auditorii sunt independenţi de activitatea pe care o auditează şi nu sunt supuşi nici unor influenţe şi conflicte de interese. precum şi pentru furnizarea resurselor pentru desfăşurarea eficace şi eficientă a acestora în cadrul intervalului de timp specificat. Acestea fac din audit un instrument eficace şi de încredere în susţinerea politicilor managementului şi controalelor efectuate de management. să implementeze. 4ovada auditului este verificabilă.

/n figura ' este prezentat fluxul pentru managementul unui program de audit. convenită prin contract între organismul de certificare şi client. al organizaţiei pentru anul în curs.1. Flu-ul managementului unui program de audit. Autoritatea pentru programul de audit tabilirea programului de audit obiective şi amploare responsabilităţi resurse proceduri Clanifică Acţionează /mbunătăţire a programul de audit .fectuează Activităţi de audit Monitorizarea şi analizarea programului de audit monitorizare şi analiză identificarea nevoilor de acţiuni corective şi prevenire identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire +erifică Fig. care urmează a fi desfăşurate în următoarele şase luni. audituri de secundă parte ale sistemului de management ale potenţialilor furnizori de produse critice. . audituri de certificareE înregistrare şi supraveghere desfăşurate de un organism certificareE înregistrare de terţă parte pentru un sistem de management de mediu în cadrul perioadei de timp. 7@ .. # # # -n program de audit poate include: o serie de audituri interne care acoperă întregul sistem de management al calităţii.mplementarea programului de audit programarea auditurilor evaluarea auditorilor selectarea echipei de audit conducerea activităţilor de audit menţinerea înregistrărilor %ompetenţă şi evaluarea auditurilor .

aspecte culturale şi sociale. să obţină şi să menţină încrederea în capabilitatea furnizorilor. cerinţe legale. # cerinţele clientului. # cerinţe legale. obiectivul şi durata fiecărui audit de efectuat. să verifice conformitatea cu cerinţele contractuale. !. importanţa.Crogramul de audit include de asemenea planificarea corespunzătoare. ar trebui stabilite obiective ale programului de audit. Cersoanelor cărora li s#a atribuit responsabilitatea pentru conducerea programului de audit. # standarde./. complexitatea. # orice probleme legate de limbă. # intenţiile comerciale. furnizarea resurselor şi stabilirea procedurilor de desfăşurare a auditurilor în cadrul programului. a competenţei auditorilor şi a aplicării tehnicilor de audit. reglementate şi contractuale şi alte criterii de audit. # preocupări ale părţilor interesate. # nevoile altor părţi interesante. %a şi amploare un program de audit poate varia şi poate fi influenţat de mărimea. # nevoia de evaluare a furnizorilor. !. # riscurile pentru organizaţie. să contribuie la îmbunătăţirea sistemului de management. natura şi complexitatea organizaţiei care va fi auditată cât şi de: # domeniul.#. 7' . # schimbări semnificative în organizaţie sau în funcţionarea acesteia. 0esponsabilităţi1 resurse i proceduri ale programului de audit %onducerea unui program de audit este atribuită uneia sau mai multor persoane fizice care au o înţelegere generală a principiilor de audit. # frecvenţa auditurilor de efectuat. relevante activităţilor care urmează să fie auditate. reglementate şi contractuale.xemple de obiective ale programului de audit pot fi considerate: să se îndeplinească cerinţele pentru certificare ale unui standard pentru sistemul de management. # # # # . # cerinţele MM. ar trebui să: # stabilească obiectivele şi amploarea programului de audit. # nevoia de acreditare sau de certificareE înregistrare. # concluziile auditurilor anterioare sau rezultatele analizei programului de audit anterior. e cere ca persoana desemnată să aibă abilităţi de management precum şi înţelegerea aspectelor tehnice şi de afaceri. # numărul. similarităţile şi locaţiile activităţilor care urmează a fi auditate. Aceste obiective se pot baza pe următoarele considerente: # priorităţile managementului. (biectivele i amploarea programului de audit Centru a orienta planificarea şi desfăşurarea auditurilor.

se asigure de implementarea programului de audit. cazarea şi alte nevoi de auditare. # tehnicile de audit. care au competenţă corespunzătoare obiectivelor specifice ale unui program de audit. 77 . dacă este aplicabil. analizeze şi îmbunătăţească programul de audit. furnizarea către echipele de audit a resurselor necesare.mplementarea programului de audit trebuie să trateze următoarele probleme: comunicarea programului de audit părţilor relevante.2. raportarea către managementul de la cel mai înalt nivel a realizărilor globale ale programului de audit. # disponibilitatea auditorilor şi a experţilor tehnici. asigurarea competenţei auditorilor şi a conducătorilor echipei de audit. /n momentul în care se identifică resurse pentru un program de audit. stabilirea şi menţinerea unui proces pentru evaluare a auditorilor şi a dezvoltării profesionale continue a auditurilor. precum şi de îmbunătăţire a performanţei de auditorului. activităţile enumerate mai sus pot fi tratate într#o singură procedură. asigurarea controlului înregistrărilor activităţilor de audit.# # # # stabilească responsabilităţile şi procedurile precum şi să se asigure că sunt furnizate resursele. # procesele de realizare şi menţinere a competenţei auditorilor. !. coordonarea şi programarea auditurilor şi a alto activităţi relevante pentru programul de audit. # timpul de călătorie. se asigure că sunt menţinute înregistrări adecvate ale programului de audit. desfăşurarea auditurilor. conduce şi îmbunătăţi activităţile de audit. selectarea echipelor de audit corespunzătoare şi desemnarea rolurilor şi responsabilităţilor. ar trebui să se ia în considerare următoarele: # resursele financiare necesare pentru a dezvolta. # # # # # # # # Crocedurile programului de audit ar trebui să trateze: planificarea şi programarea auditurilor. monitorizarea realizării şi a eficacităţii programului de audit. # amploarea programului de audit. /n cazul organizaţiilor mici. asigurarea desfăşurării auditului conform programului de audit. # # # # # # # "mplementarea programului de audit . menţinerea înregistrărilor programului de audit. monitorizeze. implementa. desfăşurarea auditurilor de urmărire. asigurarea selectării echipelor de audit.

# conformitatea cu programele şi programările de audit. Centru a demonstra implementarea programului de audit trebuie menţinute înregistrări ale implementări care ar trebui să conţină: # înregistrări pentru fiecare audit. Monitorizarea i analizarea programului de audit . conformitatea cu procedurile. o rapoarte de neconformitate. # feedbacA#ul de la clienţii auditului. următoarele: rezultatele şi tendinţele de monitorizare. o rapoarte ale activităţilor de urmărire rezultate în urma auditului dacă este aplicabil. cum ar fi: o planuri de audit.4. o rapoarte de acţiuni corective şi preventive. 2ezultatele analizelor programului de audit pot conduce la acţiuni corective şi preventive şi la îmbunătăţirea programului de audit. /nregistrările ar trebui reţinute şi păstrate corespunzător în siguranţă. 7B . dacă este aplicabil. Activităţi de audit %apitol din standard conţine îndrumări referitoare la planificarea şi desfăşurarea activităţilor de audit ca parte dintr#un program de audit. # menţinerea şi îmbunătăţirea competenţei.# # asigurarea analizei ţi aprobării rapoartelor de audit şi asigurarea difuzării lor către clientul auditului şi alte părţi specificate. !. asigurarea activităţilor de urmărire rezultate din audit. consecvenţa realizărilor echipelor de audit în situaţii similare. # rezultate ale analizei programului de audit. nevoile şi aşteptările apărute ale părţilor interesate. # înregistrări referitoare la personalul utilizat în audit care tratează teme cum ar fi: # evaluarea competenţei şi a performanţei auditorilor. # # # # # # Analiza programului de audit ar trebui să ia în considerare. practici noi sau alternative de audit.3. înregistrările programului de audit. # selectarea echipei de audit. o rapoarte de audit. 2ezultatele ar trebui raportate managementului de la cel mai înalt nivel. auditaţi şi auditori. Ar trebui utilizaţi indicatori de performanţă pentru a monitoriza caracteristici cum ar fi: # capabilitatea echipelor de audit de a implementa plenul de audit. !.mplementarea programului de audit ar trebui să fie monitorizată şi analizată la intervale corespunzătoare pentru a evalua dacă obiectivele sale au fost îndeplinite şi pentru a identifica oportunităţile de îmbunătăţire.

# informaţiilor suficiente şi corespunzătoare pentru planificarea auditului. -n audit ar trebui să se bazeze pe obiective. # evaluarea eficacităţii sistemului de management în atingerea obiectivelor specificate. Centru efectuarea unui audit comun este important ca înainte de începerea auditului să se a$ungă la un acord între organizaţiile care auditează. referitor la responsabilităţile specifice ale fiecărei organizaţii. 7? . activităţile şi procesele care vor fi auditate precum şi perioada de timp alocată pentru audit. # identificarea zonelor de îmbunătăţire potenţială a sistemului de management. proceduri. # cooperării adecvate din partea auditatului. # timpului şi resurselor adecvate. domeniu şi criterii documentate. # dacă auditul este combinat sau comun. ar trebui propusă clientului auditului o alternativă pentru consultare cu auditatul. criteriile şi durata estimată a auditului. cu criteriile de audit. %riteriile de audit sunt utilizate ca referinţa faţă de care se determină conformitatea şi pot include politici. # competenţa globală a echipei de audit necesară pentru realizarea obiectivelor auditului. ar trebui să se ia în considerare: # obiectivele. cerinţe ale sistemului de management. /n momentul în care este decisă mărimea şi componenţa echipei de audit. "niţierea auditului %ei care sunt responsabili pentru conducerea programului de audit ar trebui să desemneze conducătorul echipei de audit pentru un anumit audit. în special cele referitoare la auditarea conducătorului desemnat al echipei pentru audit. 4omeniul auditului descrie amploarea şi limitele auditului cum sunt: locaţiile fizice. /n ceea ce priveşte fezabilitatea auditului.1. # evaluarea capabilităţii sistemului de management de a se asigura de conformitatea cu cerinţele legale. domeniul. cerinţe contractuale sau coduri de conduită aplicabile unor domenii industriale sau de afaceri. aceasta ar trebui determinată luând în considerare factori cum sunt disponibilitatea.!. Atunci când auditul este declarat fezabil trebuie selectată o echipă de audit luând în considerare competenţa necesară pentru a realiza obiectivele auditului. legi şi reglementări aplicabile. unităţile organizaţionale. &biectivele auditului definesc ceea ce urmează să se realizeze prin audit şi pot include: # determinarea gradului de conformitate a sistemului de management al auditatului sau a părţilor acestuia. reglementate şi contractuale. standarde.4. Centru situaţiile în care auditul nu este fezabil. %ând există un singur auditor. acesta trebuie să îndeplinească toate sarcinile aplicabile unui conducător de echipă de audit.

/n acest moment se poate lua o decizie cu privire la continuarea auditului sau la suspendarea auditului până când problemele legate de documentaţie sunt rezolvate. Clanul de audit ar trebui să includă: # obiectivele auditului. 4ocumentaţia poate include atât documente şi înregistrări relevante ale sistemului de management. Clanul de audit ar trebui să fie suficient de flexibil pentru a permite modificări. 4etaliile furnizate în planul de audit ar trebui să reflecte domeniul şi complexitatea auditului. . care pot deveni necesare pe măsura desfăşurării activităţilor de audit la faţa locului. -regătirea planului de audit %onducătorul echipei de audit ar trebui să pregătească un plan de audit pentru a asigura baza înţelegerii dintre clientul auditului. !. echipa de audit şi auditat referitor la desfăşurarea auditului.1. # criteriile de audit şi orice documente de referinţă. # selectarea membrilor echipei de audit astfel încât toate cunoştinţele şi abilităţile necesare să fie prezente în echipa de audit. fie prin abilităţile personale ale auditorului fie prin spri$inul unui expert tehnic. limba în care se desfăşoară auditul şi înţelegerea caracteristicilor sociale şi culturale specifice auditatului. natura şi complexitatea organizaţiei precum şi obiectivele şi domeniul auditului.# # # # cerinţele legale. %unoştinţele şi abilităţile necesare pot fi asigurate prin includerea experţilor tehnici. reglementate. Analiza ar trebui să ia în considerare mărimea.xperţii tehnici ar trebui să îşi desfăşoare activitatea sub conducerea unui auditor.4. contractuale sau de acreditareE certificare. Clanul are rolul să uşureze programarea şi coordonarea activităţilor de audit.!. dacă nu sunt acoperite complet de echipa de audit. abilitatea membrilor echipei de audit de a interacţiona eficace cu auditatul şi de a lucra împreună. cum ar fi modificările domeniului auditului. Analiza documentelor /nainte de desfăşurarea activităţilor de auditare la faţa locului.5. Crocesul asigurării competenţei globale a echipei de audit ar trebui să includă următoarele etape: # identificarea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare realizării obiectivelor auditului. şa cum este documentat. după cum este aplicabil. conducătorul echipei de audit anunţă clientul auditului. !. necesitatea de a se asigura independenţa echipei de audit faţă de activităţile care sunt auditate şi de a evita conflictele de interese.5. pe cei responsabili de conducerea programului de audit şi auditatul. documentaţia auditatului ar trebui analizată pentru a determina conformitatea sistemului. cu criteriile de audit. cât şi rapoarte de audit anterioare. 7* . -regătirea activităţilor de audit la faţa locului !. 4acă documentaţia este considerată inadecvată.

inclusiv înregistrările rezultate din utilizarea lor. acordurile de natură logistică !transport. !. locuri. constatările de audit şi înregistrările şedinţelor. perioada şi durata apreciate pentru desfăşurarea activităţilor de audit la faţa locului. ar trebui păstrate. copul unei şedinţe de deschidere este: 7D . 4istribuţia responsabilităţilor ar trebui să ia în considerare necesitatea de independenţă şi competenţă a auditorilor precum şi utilizarea eficace a resurselor. documentele de lucru.5. datele şi locaţiile unde se vor desfăşura activităţile de audit la faţa locului.!. !.5. care se poate schimba ca rezultat al informaţiilor colectate pe parcursul auditului. inclusiv identificarea unităţilor organizaţionale şi funcţionale precum şi a proceselor care urmează să fie auditate.#. facilităţi la faţa locului etc. identificarea reprezentantului pentru audit din partea auditatului.). 6esfă urarea activităţilor de audit la faţa locului !. după cum este necesar. aspectele referitoare la confidenţialitate. funcţii.# # # # # # # # # # # domeniul auditului.". ca şi rolurile şi responsabilităţile diferite ale auditorilor. 4ocumentele de lucru. Ce măsura desfăşurării auditului pot fi făcute schimbări ale alocării activităţilor cu scopul de a se asigura realizarea obiectivelor auditului. 6esfă urarea edinţei de desc+idere & şedinţă de deschidere trebuie să se ţină cu managementul auditatului sau atunci când este cazul. elementele raportului de audit. zone sau activităţi. !. alocarea resurselor corespunzătoare pentru zonele critice ale auditului. Astfel de documente de lucru pot include: # liste de verificare şi planuri de eşantionare pentru audit. limba în care se lucrează şi cea în care se redactează raportul de audit atunci când este diferită de limba auditorului şiEsau a auditatului. Alocarea activităţilor în cadrul ec+ipei de audit %onducătorul echipei de audit. ca referinţă şi pentru înregistrarea desfăşurării auditului. # formulare pentru înregistrarea informaţiilor. inclusiv întâlnirile cu managementul auditului şi cele ale echipei de audit. cel puţin până la terminarea auditului. -tilizarea listelor de verificare şi a formularelor nu ar trebui să restricţioneze amploarea activităţilor de audit. de comun acord cu echipa de audit. Clanul ar trebui analizat şi acceptat de clientul auditului şi prezentat auditatului înainte de începerea activităţilor de audit la faţa locului. cu acei responsabili de funcţiile şi procesele auditate. trebuie să atribuie fiecărui membru responsabilitatea pentru auditarea anumitor procese. -regătirea documentelor de lucru Membrii echipei de audit trebuie să analizeze informaţiile relevante pentru activităţile de audit alocate şi să#şi pregătească. cum ar fi dovezile de susţinere. orice acţiune de urmărire a auditului. rolurile şi responsabilităţile membrilor echipei de audit şi a persoanelor care îl însoţesc.1.).

şi când este cazul.). 2esponsabilităţile lor pot include următoarele: # stabilirea contactelor şi a timpilor pentru interviuri. ei ar trebui să asiste echipa de audit şi să acţioneze la cererea conducătorului echipei de audit. şi după cum este cazul. confirmarea canalelor de comunicare. de către auditat./. # asistarea la audit în numele auditatului. domeniul şi criteriile auditului.olectarea i verificarea informaţiilor /n timpul auditului. 4ovezile colectate în timpul auditului care sugerează un risc imediat şi semnificativ ar trebui anunţate fără întârziere auditatului. inclusiv informaţiile referitoare la interfeţele dintre funcţii. &rice nevoie de schimbare a domeniului auditului care poate deveni evidentă în timpul desfăşurării activităţilor de audit la faţa locului ar trebui analizată şi aprobată de clientul auditului.chipa de audit ar trebui să facă periodic schimb de informaţii.#. !.!. 71 .# # # # confirmarea planului de audit. # furnizarea clarificărilor sau participarea la colectarea informaţiilor. clientului auditului. activităţi şi procese ar trebui colectate prin eşantionare corespunzătoare şi ar trebui verificate. 0olul i responsabilităţile g+izilor i observatorilor Ihizii şi observatorii pot însoţi echipa de audit dar nu fac parte din ea. <u trebuie să influenţeze sau să intervină în desfăşurarea auditului. informaţiile relevante faţă de obiectivele.. Ce parcursul auditului. . !. Metodele de colectare a informaţiilor includ: # interviuri. # asigurarea că regulile referitoare la procedurile de siguranţă şi securitate ale locaţiei sunt cunoscute şi respectate de membrii echipei de audit. . !. să evalueze desfăşurarea auditului şi să realoce activitatea între auditori după cum este nevoie. .omunicarea pe parcursul auditului /n funcţie de domeniul şi de complexitatea auditului poate fi necesar să se facă unele convenţii oficiale pentru comunicarea în cadrul echipei de audit şi cu auditatul pe parcursul unui audit. # analiza documentelor. Atunci când ghizii sunt desemnaţi de auditat. conducătorul echipei de audit ar trebui să comunice periodic stadiul auditului. 4ovezile de audit trebuiesc înregistrate. /n figura 7 este ilustrată prezentarea de ansamblu a procesului.). după cum este cazul. 4oar informaţiile care sunt verificabile pot fi dovadă de audit.). furnizarea unui scurt rezumat al modului de desfăşurare a activităţilor de audit. furnizarea unei oportunităţi pentru auditat să pună întrebări. # observarea activităţilor. # aran$area vizitelor într#o anume parte a locaţiei sau companiei. de la colectarea informaţiilor la stabilirea concluziilor de audit.

.. astfel încât acestea să fie înţelese şi însuşite de 7) . Acestea ar trebui analizate cu auditatul pentru a obţine confirmarea că dovada de audit este clară şi astfel neconformităţile sunt înţelese. /n cazul în care este specificat în obiectivele auditului.. funcţiile sau procesele care au fost auditate.3.Fig. <econformităţile şi dovezile de audit care le susţin trebuiesc înregistrate.). trebuie ţinută pentru a prezenta constatările şi concluziile auditului. 6esfă urarea edinţei de înc+idere Hedinţa de închidere condusă de conducătorul echipei de audit. constatările auditului pot identifica o oportunitate de îmbunătăţire. ursa ursa dede informaţii informaţii %olectarea prin eşantionare corespunzătoare şi verificare 4ovada de audit . %onstatările auditului pot indica fie conformitatea fie neconformitatea cu criteriile de audit. . pot fi de asemenea clasificate.2. Generarea constatărilor auditului 4ovezile de audit ar trebui evaluate faţă de criteriile de audit pentru a genera constatările auditului.valuarea faţă de criteriile de audit %onstatări ale auditului Analizare %oncluzii ale auditului !. !. %onformitatea cu criteriile de audit ar trebui sintetizată pentru a indica locaţiile. Pre!entarea procesului de la colectarea informaţiilor p/nă la sta$ilirea conclu!iilor auditului.).

!. # domeniul auditului. # confirmarea că obiectivele auditului au fost realizate în cadrul domeniului auditului în concordanţă cu planul de audit. să includă sau să facă referire la următoarele. # datele şi locurile în care s#au desfăşurat activităţile de audit la faţa locului. 4acă este necesar. # orice opinii divergente nerezolvate între echipa de audit şi auditat. dacă există. concisă şi clară a auditului. după caz: # planul de audit. 2aportul de audit ar trebui să furnizeze o înregistrare completă. Membrii echipei de audit şi toţi destinatarii raportului ar trebui să respecte şi să păstreze confidenţialitatea raportului. 2aportul de audit aprobat ar trebui difuzat destinatarilor desemnaţi de clientul auditului. analizat şi aprobat conform procedurilor programului de audit.1*. # o declaraţie referitoare la confidenţialitatea conţinutului raportului. deşi incluse în domeniul auditului. asupra unei perioade de timp pentru ca auditatul să prezinte un plan de acţiuni corective şi preventive. # lista reprezentanţilor auditatului. 4acă nu este posibil. motivele de întârziere ar trebui comunicate clientului auditului şi ar trebui convenită o nouă dată de emitere. 7( . 2aportul de audit este proprietatea clientului auditului. # criteriile de audit. # concluziile auditului. 2aportul de audit ar trebui emis în perioada de timp convenită. care pot diminua încrederea în concluziile auditului. de asemenea. -regătirea1 aprobarea i difuzarea raportului de audit %onducătorul echipei de audit este responsabil de pregătirea şi conţinutul raportului de audit. # un rezumat al procesului de audit inclusiv al incertitudinii şi E sau obstacolelor întâlnite care pot diminua încrederea în concluziile auditului. # constatările auditului. !. în special identificarea unităţilor funcţionale şi organizatorice. # recomandările pentru îmbunătăţire. conducătorul echipei de audit trebuie să îl înştiinţeze pe auditat de situaţiile întâlnite pe parcursul auditului. # zonele neacoperite. # identificarea conducătorului şi a membrilor echipei de audit. exactă. şi ar trebui să conţină sau să facă referire la: # obiectivele auditului. 7nc+eierea raportului Auditul se consideră încheiat atunci când activităţile descrise în planul de audit au fost îndeplinite şi raportul de audit aprobat a fost difuzat. 2aportul de audit poate. # planurile acţiunilor de urmărire convenite.11. # lista de difuzare a raportului de audit. dacă este specificat în obiectivele auditului. 2aportul de audit ar trebui datat.auditat şi pentru a se conveni dacă este cazul. # identificarea clientului auditului. sau a proceselor auditate şi a perioadei de timp în care s#a desfăşurat auditul. Crintre participanţii la şedinţa de închidere ar trebui să includă auditatul şi de asemenea pot fi incluşi clientul auditului şi alte părţi interesate.

după caz. . înregistrărilor şi a datelor.uno tinţe i abilităţi generice pentru auditorii sistemelor de management al calităţii i de mediu # Auditorii ar trebui să aibă cunoştinţe şi abilităţi în următoarele domenii: principii. Auditatul ar trebui să#l informeze pe clientul auditului referitor la stadiul acestor acţiuni.1#.1!. procedurile şi tehnicile de audit. o comunice eficace. B@ . o colecteze informaţii în mod eficace prin intervievare. fie prin abilităţile lingvistice personale. când este cazul. Această verificare poate fi parte a unui audit ulterior. Astfel de acţiuni sunt decise şi întreprinse de obicei de auditat în cadrul perioadei de timp convenite şi nu sunt considerate ca făcând parte din audit. fie prin intermediul unui interpret. o înţeleagă adecvarea şi consecinţele utilizării tehnicilor de eşantionare pentru auditare. .1#. reglementate şi contractuale aplicabile. nici unei părţi fără acordul explicit al clientului auditului şi. clientul auditului şi auditatul ar trebui informaţi cât mai curând posibil. proceduri şi tehnici de audit: care să permită auditorului să le aplice pe cele corespunzătoare diferitelor audituri şi să se asigure că auditurile sunt desfăşurate într#o manieră consecventă şi sistematică. o confirme că dovezile de audit sunt suficiente şi adecvate pentru a susţine constatările şi concluziile auditului.uno tinţe i abilităţi !. o verifice exactitatea informaţiilor colectate. o evalueze acei factori care pot influenţa credibilitatea constatărilor şi concluziilor auditului. echipa de audit şi cei responsabili pentru conducerea programului de audit nu ar trebui să dezvăluie conţinutul documentelor.4ocumentele referitoare la audit ar trebui reţinute sau distruse în baza acordului dintre părţile participante şi în concordanţă cu procedurile programului de audit şi cerinţele legale. fără aprobarea auditatului. o efectueze auditul în limitele programului agreat. 6esfă urarea activităţilor de urmărire rezultate din audit %oncluziile unui audit pot indica necesitatea unei acţiuni corective. -n auditor ar trebui să fie capabil să: o aplice principiile. preventive sau de îmbunătăţire. !. o planifice şi să organizeze activitatea în mod eficace. Jinalizarea şi eficacitatea acţiunilor corective ar trebui verificată. !. observare şi analizarea documentelor. ascultare. o utilizeze documente de lucru pentru a înregistra activităţile auditului. 4acă nu se cere altfel prin lege. 4acă este cerută dezvăluirea conţinutului documentelor auditului. o stabilească priorităţile şi să se concentreze pe probleme în funcţie de importanţă.1. o pregătească rapoartele de audit. orice informaţii obţinute în perioada auditului sau raportul de audit. o menţină confidenţialitatea şi securitatea informaţiilor.

# conducă echipa de audit pentru a obţine concluziile auditului. # asigure orientarea şi îndrumarea auditorilor în curs de formare. Auditorii sistemului de management de mediu ar trebui să aibă cunoştinţe şi abilităţi în următoarele domenii: # tehnici şi metode din domeniul managementului mediului: pentru a permite auditorului să examineze sistemele de management de mediu şi să genereze constatările şi concluziile corespunzătoare auditului. o recunoaşterea diferenţelor dintre documentele de referinţă şi priorităţile acestora. o aplicarea documentelor de referinţă pentru diferite situaţii de audit. B' . legi şi reglementări locale. -n conducător al unei echipe de audit ar trebui să fie capabil să: # planifice auditul şi să utilizeze eficace resursele pe durata unui audit. # pregătească şi să finalizeze raportul de audit. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o coduri. # reprezinte echipa de audit în comunicarea cu clientul auditului şi auditatul. regionale şi naţionale. funcţiile şi relaţiile organizaţiei. o standardele sistemelor de management al calităţii sau de mediu. # organizeze şi să orienteze membrii echipei de audit. o contracte şi acorduri. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o terminologia în domeniul mediului. datelor şi înregistrărilor. structura. proceduri aplicabile sau alte documente ale sistemului de management utilizate ca şi criterii de audit.# sisteme de management şi documente de referinţă care să permită auditorului să înţeleagă domeniul auditului şi să aplice criteriile de audit. o obiceiurile culturale şi sociale ale auditului. securitatea. # prevină şi să rezolve conflictele. situaţii organizaţionale. legile. o tratate şi convenţii internaţionale. difuzarea şi controlul documentelor. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o modul de aplicare a sistemelor de management diverselor organizaţii. o interacţiunea dintre componentele sistemului de management. o sisteme informatice şi tehnologia informaţiei utilizate pentru autorizarea. o procesele generale ale activităţii şi terminologia conexă. # # %onducătorii echipei de audit ar trebui să aibă cunoştinţe şi abilităţi suplimentare de leadership al auditului pentru a facilita desfăşurarea eficace şi eficientă a auditului. o alte cerinţe la care organizaţia subscrie. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o mărimea. reglementările şi alte cerinţe relevante aplicabile disciplinei care permit auditorului să cunoască cerinţele care se aplică organizaţiei auditate şi să lucreze în limitele acestor cerinţe. care să permită auditorilor să înţeleagă contextul operaţional al organizaţiei.

flora şi fauna". o aspecte şi impacturi de mediu. evaluarea performanţei de mediu etc. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o terminologia specifică sectorului. o tehnici pentru monitorizare şi măsurare. o instrumentele managementului de mediu şi aplicarea acestora !cum ar fi evaluările impacturilorE aspectelor de mediu. aspecte tehnice şi de mediu referitoare la operare pentru a permite auditorului să înţeleagă interacţiunea activităţilor. # să facă dovada finalizării instruirii ca auditor care contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor în domeniu. # !. produselor şi serviciilor. apa. o interacţiunea sistemelor.!. o metode generale pentru protecţia mediului.1#. %unoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să cuprindă: o impactul activităţilor umane asupra mediului. produselor. o tipuri de mediu !exemplu: aer. o caracteristici critice ale proceselor operaţionale. B7 . # trebuie să aibă experienţă de audit. o tehnologii pentru prevenirea poluării. o metode pentru evaluarea măsurii în care aspectele de mediu sunt semnificative sau nu. # trebuie să aibă experienţă profesională care să contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor pentru conducerea unui audit. sol". # ştiinţe şi tehnologii de mediu pentru a permite auditorului să înţeleagă relaţia fundamentală dintre activităţile umane şi mediu. Această instruire poate fi furnizată de propria organizaţie sau de o organizaţie externă. o managementul resurselor naturale !exemplu: combustibili fosili. evaluarea ciclului de viaţă. instruire ca auditor şi experienţă de audit: # trebuie să absolve studii suficiente pentru a dobândi cunoştinţele şi abilităţile prezentate mai sus.o principiile de management de mediu şi aplicarea acestora. apă. experienţă ce ar trebui acumulată sub orientarea şi îndrumarea unui auditor care este competent în calitate de conducător al unei echipe de audit în aceeaşi disciplină. serviciilor şi operaţiunilor auditatului cu mediul. experienţă profesională.". Studii1 e&perienţă profesională1 instruire ca auditor i e&perienţă de audit Auditorii ar trebui să aibă studii.

> stabilirea criteriilor de evaluare. Crocesul de evaluare ar trebui să identifice nevoile de instruire şi alte nevoi de îmbunătăţire a abilităţilor.valuarea auditorilor şi a conducătorilor echipei de audit ar trebui planificată. o obiectivele şi amploarea programului de audit. Menţinerea i îmbunătăţirea competenţei 4ezvoltarea profesională continuă se referă la menţinerea şi îmbunătăţirea cunoştinţelor. # Crocesul de evaluare implică patru paşi principali: pasul 1 > identificarea aptitudinilor personale. seminarii şi conferinţe sau alte activităţi relevante. %riteriile pot fi cantitative !ca de exemplu anii de experienţă profesională şi de studii. a cunoştinţelor şi abilităţilor pentru a îndeplini necesităţile programului de audit./. experienţă profesională. studiu asistat. participarea la întâlniri. instruire. pasul 0 > evaluarea ar trebui realizată de o persoană sau de un grup de persoane care utilizează una sau mai multe metode selectate dintre cele prezentate în tabelul '. Auditorii ar trebui să demonstreze dezvoltarea profesională continuă. Aceasta poate fi realizată prin mi$loace ca experienţa de muncă suplimentară.&rganizaţiile ar trebui să stabilească nivelurile de audit. pasul . o cerinţele de certificareE înregistrare şi acreditare. a abilităţilor şi a aptitudinilor personale. %valuarea auditorilor . o complexitatea sistemului de management care va fi auditat. # evaluarea auditorilor ca parte a procesului de selectare a echipei de audit. corect şi de încredere. !. o nivelul de încredere cerut în programul de audit. o rolul procesului de audit în managementul organizaţiei care va fi auditată.1#. !. numărul de audituri efectuate. . instruire ca auditor şi experienţă de audit pentru un auditor. în timpul instruirii sau la locul de muncă". Centru utilizarea datelor prezentate în tabel ar trebui să se ia în considerare: BB # # . orele de instruire în domeniul auditului" sau calitative !ca de exemplu demonstrarea aptitudinilor personale. # evaluarea continuă a performanţei auditorului pentru a identifica necesităţile pentru menţinerea şi îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a abilităţilor. implementată şi înregistrată în concordanţă cu procedurile programului de audit pentru a furniza un rezultat care este obiectiv. a cunoştinţelor sau a abilităţilor.valuarea auditurilor intervine în următoarele etape: # evaluarea iniţială a persoanelor care doresc să devină auditori. necesare pentru a dobândi cunoştinţele şi abilităţile corespunzătoare programului de audit. natura şi complexitatea organizaţiei care va fi auditată. consecvent. studiu individual.#.1#. Centru stabilirea cunoştinţelor şi abilităţilor adecvate ar trebui să ia în considerare: o mărimea.

o metodele prezentate reprezintă o gamă de opţiuni şi pot să nu fie aplicabile în toate situaţiile; o diferitele metode prezentate pot diferi în ceea ce priveşte încrederea conferită; o o combinaţie de metode care ar trebui de regulă să fie utilizată pentru a asigura un rezultat obiectiv, coerent, corect şi de încredere.

$abelul nr. 1 Metode de evaluare <r. crt. '. Metoda de evaluare Analiza înregistrărilor JeedbacA pozitiv şi negativ .nterviu &biective ,xemple

7.

B.

?.

&bservare

*.

0estare

D.

Analiza post audit

+erificarea pregătirii şi Analiza înregistrărilor experienţei acumulate de referitoare la studii, auditor instruire, experienţă profesională şi de audit Jurnizarea informaţiilor upravegheri, chestionare, despre cum este referinţe personale, mărturii, percepută prestaţia reclamaţii, evaluarea auditorului prestaţiei, analize reciproce ,valuarea aptitudinilor .nterviuri faţă în faţă sau la personale şi a abilităţilor telefon de comunicare, verificarea informaţiilor, testarea cunoştinţelor şi obţinerea de informaţii suplimentare ,valuarea aptitudinilor .nterpretare de roluri, personale şi a capacităţii audituri cu supraveghere, de a aplica cunoştinţe şi evaluarea în timpul abilităţi activităţii sale ,valuarea aptitudinilor ,xamene scrise şi orale, personale, cunoştinţelor testare psihometrică şi abilităţilor, precum şi aplicarea acestora Jurnizarea informaţiilor Analizarea raportului de atunci când observarea audit şi discuţia cu clientul directă nu este posibilă auditului, cu auditatul, cu sau nu este adecvată colegii şi cu auditorul

pasul 1 > desfăşurarea evaluării. 5a acest pas informaţiile colectate despre persoană sunt comparate cu criteriile stabilite la pasul 7. Atunci când o persoană nu îndeplineşte criteriile, se solicită instruire suplimentară, experienţă profesională şiE sau experienţă de audit suplimentară, după care ar trebui efectuată o reevaluare. #. "S( 1/**1 – Sisteme de management de mediu. cerinţe cu g+id de utilizare

B?

0oate tipurile de organizaţii sunt preocupate din ce în ce mai mult să atingă şi să demonstreze o performanţă de mediu evidentă, controlând impactul propriilor activităţi, produse sau servicii asupra mediului şi luând în considerare politica şi obiectivelor lor de mediu. Aceste aspecte se înscriu în contextul legislaţiei din ce în ce mai stricte, a dezvoltării politicilor economice şi a altor măsuri destinate să încura$eze protecţia mediului, a creşterii preocupării părţilor interesate privind problemele legate de mediu, inclusiv dezvoltarea durabilă. <umeroase organizaţii întreprind 8analize9 şiEsau 8audituri9 de mediu în scopul evaluării performanţei lor de mediu. 0otuşi aceste 8analize9 şi 8audituri9 pot fi insuficiente pentru a furniza unei organizaţii certitudinea că performanţa sa nu numai că satisface, dar va continua să satisfacă atât prevederile legale cât şi cerinţele politicii sale în domeniul mediului. Centru a fi eficiente aceste 8analize9 trebuie realizate în cadrul unui sistem structurat de management, integrat în ansamblul activităţilor de management. copul general al acestui standard este de a susţine protecţia mediului şi de a preveni poluarea, în echilibru cu necesităţile socio#economice. Managementul de mediu acoperă un ansamblu de probleme, inclusiv pe cele cu implicaţii de ordin strategic şi concurenţial. Crezentul standard conţine doar acele cerinţe care pot fi auditate în mod obiectiv în scopul certificăriiEînregistrării şi Esau autodeclarării. 4e asemenea stabileşte cerinţele referitoare la un sistem de management de mediu care permite unei organizaţii să#şi formuleze politica şi obiectivele de mediu ţinând seama de prevederile legale şi de informaţiile referitoare la impacturile semnificative asupra mediului. Acest standard se aplică acelor aspecte de mediu pe care organizaţia le poate controla şi asupra cărora se presupune că are o influenţă. tandardul nu stabileşte criterii specifice de performanţă în domeniul mediului. # # # # # Acesta este aplicabil oricărei organizaţii care doreşte: să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească un sistem de management de mediu; să se asigure de conformitatea cu politica de mediu declarată; să demonstreze această conformitate altora; certificareaEînregistrarea sistemului său de management de mediu către un organism exterior; să realizeze o autoevaluare şi autodeclarare a conformităţii cu prezentul tandard .nternaţional.

0oate cerinţele specificate în acest standard sunt prevăzute a fi integrate în orice sistem de management de mediu. ,xtinderea aplicării depinde de diverşi factori cum sunt: politica de mediu a organizaţiei, natura activităţilor sale şi condiţiile în care aceasta funcţionează. %onducerea la cel mai înalt nivel trebuie să definească politica de mediu a organizaţiei şi să se asigure că aceasta: # corespunde naturii, dimensiunilor şi impactului asupra mediului şi activităţilor, produselor sau serviciilor organizaţiei; # include un anga$ament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării; # include un anga$ament de conformitate cu legislaţia şi cu reglementările de mediu aplicabile, precum şi cu alte cerinţe pe care organizaţie le#a adoptat; # oferă cadru pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor generale şi obiectivelor specifice de mediu; B*

# #

este documentată, implementată, menţinută şi comunicată întregului personal; este disponibilă pentru public.

%onducerea organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze sistemul de management de mediu la intervale prestabilite, pentru a se asigura că acesta este în permanenţă corespunzător, adecvat şi eficient. Crocesul analizei efectuată de conducere trebuie să asigure că informaţiile necesare sunt colectate astfel încât să permită conducerii realizarea acestei evaluări. Această analiză trebuie să fie documentată. . & '?@@' este structura astfel încât în cuprinsul său găsim: # domeniu de aplicare; # cerinţe normative; # definiţii; # cerinţe ale sistemului de management de mediu; # implementare şi funcţionare; # verificare şi acţiune corectivă; # analiză efectuată de conducere; # anexe. 0oate cerinţele specificate în acest standard internaţional sunt prevăzute a fi integrate în orice sistem de management de mediu. 4omeniul sau aria lor de aplicare depinde de diverşi factori, cum sunt politica de mediu a organizaţiei, natura activităţilor sale, a produselor şi serviciilor precum şi de locaţia şi condiţiile în care aceasta funcţionează. Centru înţelegerea cât mai exactă a specificaţiilor acestui standard este important cunoaşterea următorilor termeni şi definiţii: # auditor > persoană care are competenţa de a efectua un audit; # îmbunătăţire continuă > proces de dezvoltare a MM pentru obţinerea îmbunătăţirii performanţei globale de mediu în acord cu politica de mediu a organizaţiei; # acţiune corectivă > acţiune întreprinsă pentru eliminarea cauzei neconformităţii detectate; # document > informaţie împreună cu mediul său suport; # mediu > mediul încon$urător în care funcţionează o organizaţie, care include aerul, apa, solul, resursele naturale, flora, fauna, oamenii şi relaţiile dintre acestea; # aspect de mediu > element al activităţilor, produselor sau serviciilor unei organizaţii care poate interacţiona cu mediul; # impact asupra mediului > orice modificare a mediului, dăunătoare sau benefică, care rezultă total sau parţial din aspectele de mediu ale organizaţiei; # sistem de management de mediu (SMM) > parte a MM al unei organizaţii utilizat pentru a dezvolta şi implementa politica sa de mediu şi a gestiona aspectele de mediu; # obiectiv de mediu > ţel general de mediu, în concordanţă cu politica de mediu, pe care o organizaţie şi#l propune să#l atingă; # performanţă de mediu > rezultate măsurabile ale managementului aspectelor de mediu dintr#o organizaţie; # politică de mediu > intenţiile globale şi direcţia unei organizaţii referitoare la performanţele sale de mediu exprimată oficial de managementul la cel mai înalt nivel; # ţintă de mediu > cerinţă detaliată de performanţă, aplicabilă organizaţiei sau unei părţi a organizaţiei, care rezultă din obiective de mediu şi care trebuie stabilită şi îndeplinită pentru atingerea acestor obiective;

BD

parte sau combinaţie a acestora.1. să menţină şi să îmbunătăţească în mod continuu sistemul de management de mediu în conformitate cu cerinţele acestui standard internaţional şi să determine modul în care va îndeplini aceste cerinţe.1. să documenteze. pentru a reduce impacturile dăunătoare asupra mediului. # planul de afaceri. . # valorile. 5a auditare vor fi analizate ca şi date de intrare de la procese: # declaraţia de viziunea. practici. & '?@@' şi a priorităţilor organizaţiei pentru documentarea MM. cu propria structură funcţională şi administrativă. publică sau particulară.1. să implementeze. aprobată de director.!.# # # # # # # # parte interesată > individ sau grup preocupat sau afectat de performanţa de mediu a unei organizaţii. &rganizaţia trebuie să definească şi să documenteze domeniul sistemului său de management de mediu. aceasta: B1 . tehnici. #. # obiectivele generale ale organizaţiei. # declaraţia de misiunea a organizaţiei. produse. organizaţie > companie.erinţe generale &rganizaţia trebuie să stabilească. înregistrare # document prin care se declară rezultate obţinute sau furnizează dovezi ale activităţilor realizate.1. procedură > modalitate specificată de a efectua o activitate sau un proces. # cunoaşterea politicii generale a organizaţiei. neconformitate > neîndeplinirea unei cerinţe. referitoare la proiectul de implementare a managementului de mediu. elaborată pe baza analizei de text a . acţiune preventivă > acţiune pentru a elimina cauza unei neconformităţi potenţiale. 4ate de ieşire: # decizia strategică. firmă. înregistrată sau neînregistrată. # lista documentelor MM. # numirea responsabilului managementului de mediu la nivelul organizaţiei şi la nivelul secţiilor. servicii sau energie care împiedică. .erinţe ale sistemului de management de mediu #. -olitica de mediu Managementul la cel mai înalt nivel trebuie să definească politica de mediu a organizaţiei şi să se asigure că in cadrul domeniului definit al sistemului său de management de mediu. societate comercială. audit intern > proces sistematic. materiale. emisia sau descărcarea oricărui tip de poluant sau deşeu. #. independent şi documentat pentru obţinerea şi evaluarea dovezilor obiective pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite de către organizaţie criteriile de audit ale MM. întreprindere. prevenirea poluării > utilizarea unor procese. autoritate sau instituţie. reduc sau controlează !separat sau în combinaţie" crearea.

referitor la aspectele sale de mediu. # 4ate de ieşire: proceduraE procedurile de identificare şi evaluare a aspectelor de mediu.1. produse şi servicii noi sau modificate. # determinarea acelor aspecte care au sau pot avea impact !impacturi" semnificativ !semnificative" asupra mediului. viziunea. incluzând cerinţele şi aşteptările acestora. pentru identificarea şi evaluarea aspectelor de mediu. valorile. evidenţa reclamaţiilor. -lanificare #.# # # # # # # # # # # # # # corespunde naturii. dimensiunilor şi impacturilor asupra mediului ale activităţilor. să implementeze şi să menţină o procedură !proceduri" pentru: # identificarea aspectelor de mediu ale activităţilor. misiunea.1. oferă cadrul pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor şi a ţintelor de mediu. dacă ele există. dovezi !înregistrări" referitoare la comunicarea politicii părţilor interesate. lista cu părţile interesate. sau activităţi. amenzilor pe linie de mediu. este comunicată întregului personal care lucrează în organizaţie sau în numele organizaţiei. este documentată.#. 0rebuie să se asigure că aspectele de mediu semnificative sunt luate în considerare în stabilirea. este disponibilă pentru public. politica generală a organizaţieiE grupului din care aparţine organizaţia. sugestiilor.1. include un anga$ament de conformare cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe aplicabile la care organizaţia subscrie. luând în considerare dezvoltări planificate sau noi. 4ate de intrare: # la auditare se analizează decizia strategică de implementare a MM. &rganizaţia trebuie să documenteze şi să actualizeze aceste informaţii.#. implementarea şi menţinerea sistemului său de management de mediu. Aspecte de mediu &rganizaţia trebuie să stabilească. %a şi date de intrare se va urmări: decizia strategică referitoare la implementarea MM !decizia de numire a 2MM şi a celorlalţi responsabili. produselor şi serviciilor sale conform domeniului definit al sistemului sau de management de mediu pe care le poate controla şi pe care le poate influenţa. include un anga$ament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării. #. 4ate de ieşire: politica de mediu. B) . declaraţiile de politică referitoare la celelalte sisteme de management implementate din organizaţie. implementată şi menţinută. produselor şi serviciilor.

implementarea şi menţinerea MM. autorizaţii. %u ocazia stabilirii şi analizării obiectivelor şi a ţintelor de mediu. organizaţia trebuie să ia în considerare opţiunile sale tehnologice şi cerinţele sale financiare.1. inclusiv cu anga$amentele de prevenire a poluării. şi alte cerinţe aplicabile la care organizaţia subscrie şi cu îmbunătăţirea continuă. #. #. rapoarte de instruire în vederea cunoaşterii cerinţelor de către personalul implicat. &biectivele şi ţintele trebuie să fie măsurabile. # aspectele de mediu semnificative. cu cerinţele legale. standarde !Monitorul &ficial". listele cu reglementări. acolo unde este posibil. operaţionale şi de afaceri. semnături pe documente. 4ate de intrare: # factorii de mediu. lista !registrul" impacturilor de mediu !impacturilor de mediu semnificative". liste de difuzare cerinţe legale la utilizatori. B( . # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind cerinţele legale. 4e asemenea. (biective1 ţinte i programe &rganizaţia trebuie să stabilească.1. pentru stabilirea obiectivelor de mediu şi pentru evaluarea conformităţii cu ele. dovezi documentate ale aplicării procedeului > rapoarte ale reuniunilor echipei de lucru pentru identificarea şi evaluarea aspectelor de mediu. .2. &rganizaţia trebuie să se asigure că aspectele de mediu semnificative sunt luate în considerare în stabilirea. la nivelurile şi funcţiile relevante din cadrul organizaţiei. să implementeze şi să menţină obiective şi ţinte documentate. o organizaţie trebuie să ia în considerare cerinţele legale şi alte cerinţe la care organizaţia subscrie şi aspectele de mediu semnificative.erinţe legale i alte cerinţe &rganizaţia trebuie să stabilească.# # # lista !registrul" aspectelor de mediu !aspectelor de mediu semnificative". şi în conformitate cu politica de mediu. matrice de distribuţie a reglementărilor pentru diferite compartimente. # impacturilor de mediu semnificative. pe zoneE organizaţie. # colecţia la zi a legislaţiei în vigoare. ciorne cu calculele de stabilire a notelor pentru impacturile de mediu./. pe compartimente şi pe organizaţie. să implementeze şi să menţină o procedură !proceduri" pentru: # a identifica şi a permite accesul la cerinţe legale aplicabile şi la alte cerinţe la care organizaţia subscrie referitoare la aspectele sale de mediu. precum şi punctele de vedere ale părţilor interesate. # lista părţilor interesate. # a determina modul în care se aplică aceste cerinţe la aspectele sale de mediu. acorduri ale organizaţiei referitoare la mediu.

înregistrări despre discuţiile cu anga$aţii.!. # decizia referitoare la stabilirea şi menţinerea MM > instrumentul prin care se asigură implementarea politicii şi atingerea obiectivelor.!. pentru identificarea necesităţilor de instruire. "mplementare i operare #. infrastructura organizaţională. performanţa sistemului de management de mediu. Crogramul trebuie să includă: # desemnarea responsabilităţilor la funcţiile şi nivelurile relevante ale organizaţiei pentru îndeplinirea obiectivelor şi a ţintelor. 4ate de intrare: # politica şi obiectivele de mediu. & '?@B' şi '?@B7 > indicatori de mediu". # mi$loacele şi termenele privind realizarea acestora. pentru analizare.ompetenţă1 instruire i con tientizare ?@ . control operaţional. Centru a facilita eficacitatea managementului de mediu. a menţine şi a îmbunătăţi sistemul de management de mediu. să implementeze şi să menţină un program. .1. ţintelor programelor de management de mediu. atribuţiile. conştientizare şi competenţă. lista aspectelor de mediu semnificative. organizaţia trebuie să stabilească. # # # 4ate de ieşire cerinţele postului documentate în fişa de post. # # # # # # 4ate de intrare: politica de mediu. Managementul organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie să numească unul sau mai mulţi reprezentanţi care.Centru îndeplinirea obiectivelor şi a ţintelor. lista indicatorilor !vezi . în afara altor responsabilităţi. 0esurse1 atribuţii1 responsabilitate i autoritate Managementul trebuie să asigure disponibilitatea resurselor iniţiale pentru a stabili. # a raporta managementului organizaţiei la cel mai înalt nivel. responsabilităţile şi autorităţile trebuie să fie definite. a implementa. tehnologie şi resurse financiare. implementat şi menţinut în conformitate cu cerinţele acestui standard internaţional. 4ate de ieşire: lista obiectivelor de mediu. #. programele de management de mediu pe produsE procesE zone. #.!. planuri de dezvoltare a personalului. procedeul referitor la elaborarea obiectivelor. inclusiv recomandări pentru îmbunătăţire. 2esursele includ resurse umane şi abilităţi specializate. documentate şi comunicate. pentru stabilirea şi menţinerea programelor de management de mediu. trebuie să aibă definite atribuţiile.!. responsabilităţile şi autoritatea pentru: # a se asigura că sistemul de management de mediu este stabilit.

# atribuţiile şi responsabilităţile lor în realizarea conformităţii cu cerinţele sistemului de management de mediu.!. organizaţie. descrierea domeniului sistemului de management de mediu. atribuţii responsabilitate şi autoritate pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. # aspectele de mediu semnificative şi impacturile asociate. #.omunicare &rganizaţia trebuie să stabilească. părţi interesate. instruirea şi conştientizarea personalului din organizaţie şi care pot provoca impact semnificativ asupra mediului. dovezi de instruire !diplome. obiectivele şi ţintele. ?' . # primirea. # # # # # 4ate de intrare: fişele de post ce cuprind cerinţele de competenţă. competenţe în fişele de post". să implementeze şi să menţină o procedură pentru ca personalul care lucrează pentru sau în numele său să fie conştient de: # importanţa conformităţii cu politica de mediu. aplicarea cunoştinţelor". planificare. descrierea elementelor principale ale sistemului de management de mediu. 4ate de ieşire: proceduri privind comunicarea internă sau externă. sistemul informaţional de raportare !circuitul formularelor. 6ocumentaţie # # # 4ocumentaţia sistemului de management de mediu trebuie să cuprindă: politica de mediu.!. reale sau posibile. # # # #. cu procedurile şi cerinţele sistemului de management de mediu. plan de instruire !anual". resurse. interacţiunea lor şi referirea la documentele conexe. ale activităţilor şi de efectele benefice aduse mediului prin îmbunătăţirea performanţei lor individuale. dovezi ale evaluărilor despre eficacitatea instruirilor !obiectivele instruirilor. # consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile specificate. certificate de calificare obţinute la evaluări periodice". utilitatea lor pentru individ./. 4ate de ieşire: procedura privind competenţa.&rganizaţia trebuie să stabilească. să implementeze şi să menţină o procedură referitoare la aspectele de mediu şi la sistemul de management de mediu pentru: # comunicarea internă între diferitele niveluri şi funcţii ale organizaţiei. rapoartele reuniunilor de lucru ale echipelor de elaborare a documentelor sau corespondenta cu părţile interesate. .#. # 4ate de intrare: înregistrări de la politica de mediu. documentarea şi transmiterea răspunsurilor corespunzătoare la solicitările pertinente ale părţilor interesate din exterior.

& '?@@' şi a priorităţilor organizaţiei. atunci când este necesar. a se asigura că documentele de provenienţă externă determinate de organizaţie ca fiind necesare pentru planificarea şi funcţionarea MM sunt identificate şi difuzarea lor este controlată. a împiedica utilizarea neintenţionată a documentelor depăşite şi a le identifica în mod corespunzător indiferent d emotivul retragerii lor. să implementeze şi să menţină o procedură pentru: aprobarea documentelor pentru acceptare înainte de a le pune în circulaţie. . . operarea şi controlul eficace al proceselor referitoare la aspectele de mediu semnificative. lista de difuzare a documentelor MM. stabilită pe baza analizei de text a . a obiectivelor şi ţintelor sale. &rganizaţia trebuie să stabilească. versiuni relevante ale documentelor aplicabile.3. ?7 . corespunzător politicii de mediu. a se asigura că sunt identificate schimbările şi stadiul revizuirilor documentelor. # stipularea în procedură a criteriilor de operare. obiectivele şi ţintele de mediu.!.2.ontrolul documentelor 4ocumentele cerute de MM şi de acest standard internaţional trebuie ţinute sub control. # # #. revizuirea şi actualizarea. 4ate de ieşire rapoartele reuniunilor de lucru ale echipei de elaborare a documentelor MM !lista de referinţă a documentelor MM". pentru a se asigura că acestea se realizează în condiţii specificate prin: # stabilirea. şi reaprobarea documentelor. a se asigura că documentele se menţin lizibile şi uşor de identificat.!. 4ate de intrare: lista de referinţă a documentelor MM. 4ate de ieşire: procedura referitoare la controlul documentelor.# # documentele şi înregistrările. implementarea şi menţinerea unei proceduri documentate pentru a ţine sub control situaţiile în care absenţa unor astfel de proceduri ar putea conduce la abateri de la politica de mediu. 4ate de intrare: lista documentelor de elaborat. documentele şi înregistrările determinate de organizaţie ca fiind necesare pentru a se asigura de planificarea. cerute de acest standard internaţional.ontrolul operaţional &rganizaţia trebuie să identifice acele operaţii şi activităţi care sunt asociate aspectelor de mediu semnificative identificate. # # # # # # # # # # #. a se asigura că sunt disponibile la locurile de utilizare. de stabilire a MM.

8erificare #. implementarea şi menţinerea procedurilor referitoare la aspectele semnificative de mediu identificate. o regulamente de fabricaţie. de la organizaţii similare. o chestionare de evaluare a furnizorilor sau contractanţilor. evidenţa simulărilor şi instruirilor efectuate. lista operaţiilor ce necesită ţinerea sub control inclusiv a celor de mentenanţă. o fişe tehnologice. # fişele de securitate ale materialelor periculoase. instrucţiuni de lucru. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. Monitorizare i măsurare ?B . diagrame flux. o lista produselor aprovizionate. amplasament.#.!. # listăE planuri de urgenţăE acţiuni de$a existente în organizaţie. corespondenţa cu contractanţii. 4ate de intrare: referitor la poluarea directă !proprie organizaţiei": o procesele cheie identificate ca având impacturi semnificative de mediu. o documentele MM în vigoare !lista lor". # istoricul situaţiilor de urgenţă din organizaţie. o lista aspectelor semnificative de mediu. acolo unde este necesar. acceptabili în privinţa mediului. sau chestionare de autoevaluare.1. &rganizaţia trebuie să analizeze şi să revizuiască periodic. -regătirea pentru situaţii de urgenţă i capacitate de răspuns &rganizaţia trebuie să stabilească. componenţa echipelor de intervenţie.# # # stabilirea.#. 4ate de intrare: # fişele de evaluare ale aspectelor semnificative de mediu. # # # # #. în special după producerea accidentelor sau apariţia unor situaţii de urgenţă. 4ate de ieşire: proceduri referitoare la controlul operaţional. de control. ale bunurilor şi serviciilor utilizate de organizaţie şi comunicarea către furnizori şi contractanţi a procedurilor şi cerinţelor relevante. să implementeze şi să menţină o procedură pentru a identifica posibilele situaţii de urgenţă şi accidente care pot avea impact asupra mediului şi a modului de a răspunde unor astfel de situaţii. rapoarte de încheiere intervenţii. o lista obiectivelor de mediu. selectaţi. evidenţa accidentelor de muncă. #. procedurile de pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns.4. referitor la poluare indirectă !exterioară organizaţiei": o lista furnizorilor evaluaţi.

# lista de difuzare a cerinţelor legale sau a altor cerinţe către utilizator. # lista de evidenţiere a aspectelor semnificative de mediu. # raportul de instruire pentru personalul implicat.#. # cerinţele legale identificate. &rganizaţia trebuie să evalueze conformarea cu alte cerinţe la care subscrie. verificarea prelevărilor sau încercării probei. a caracteristicilor principale ale activităţilor sale care pot avea un impact semnificativ asupra mediului. analize ale probelor. # matricea de distribuţie a reglementărilor pe compartimente. înregistrări referitoare la neconformităţi > fişe de neconformitate. 4ate de intrare: # aspectele de mediu identificate. ?? . Crocedura trebuie să includă documentarea informaţiilor care permit monitorizarea performanţei.!. cerinţe legale nerespectate. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind evaluarea conformării. buletine de analiză. reglementări. # legi. %valuarea conformării /n concordanţă cu anga$amentul său de conformitate. activităţilor sau proiectelor. # modificările cerinţelor legale şi ale altor cerinţe aplicabile. a controlului operaţional aplicabil şi a conformităţii cu obiectivele şi cu ţintele de mediu ale organizaţiei. care pot avea un impact semnificativ de mediu. &rganizaţia poate să combine această evaluare cu evaluarea conformării cu cerinţele legale sau poate face o procedură separată. 4ate de ieşire: # autorizaţia de mediu. precizarea neconformităţilor referitoare la obiective şi indicatori de mediu nerealizaţi. # lista cu legile şi reglementările aplicabile. #. # autorizaţiiE acorduri de mediu. # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind monitorizarea. # lista cu obiectivele de mediu.&rganizaţia trebuie să stabilească. să implementeze ţi să menţină o procedură documentată pentru evaluarea periodică a conformării cu cerinţele legale aplicabile. raportul privind inspectarea facilităţilor. parametrii nerespectaţi ai unui proces. analiza periodică a cerinţelor legale. # lista cu indicatorii de mediu. # autorizaţia de gospodărire a apelor. neaplicaţi. standarde aplicabile. să implementeze şi să menţină o procedură pentru monitorizarea şi măsurarea în mod regulat. organizaţia trebuie să stabilească. măsurarea caracteristicilor principale ale activităţilor organizaţiei.

&rganizaţia trebuie să stabilească. # # # # # # # # # 4ate de ieşire: procedura privind neconformităţi. protecţia.ontrolul înregistrărilor &rganizaţia trebuie să stabilească şi să menţină înregistrări după cum este necesar pentru a demonstra conformitatea cu cerinţele sistemului său de management de mediu.#. ?* . păstrarea./. cu acest standard internaţional şi cu rezultatele obţinute.#. # înregistrarea rezultatelor acţiunii corective şi a acţiunii preventive întreprinse. analiza costurilor. acţiune preventivă. determinare cauzei lor şi întreprinderea acţiunilor pentru a împiedica revenirea lor. reviziile programului de management de mediu. 4ate de intrare: # înregistrări referitoare la neconformităţile de la monitorizare şi măsurare. # investigarea neconfomităţilor. # legea arhivelor naţionale > formulare pentru arhivare. audit intern. Acţiunile întreprinse trebuie să corespundă dimensiunii problemelor şi impacturilor asupra mediului întâlnite. plan de măsuri. nomenclator arhivistic.#. . să implementeze şi să menţină o procedură pentru a trata o neconformitate existentă sau potenţială şi pentru a întreprinde acţiuni corective şi acţiuni preventive. să implementeze şi să menţină o procedură pentru identificarea. analiza şi evaluarea riscurilor. # 4ate de ieşire: procedura privind controlul înregistrărilor. #. 9econformitate1 acţiune corectivă i acţiune preventivă &rganizaţia trebuie să stabilească. 4ate de intrare: # prevederi legale aplicabile formularelor cu precizarea duratei de păstrare. Crocedurile trebuie să definească cerinţe pentru: # identificarea şi corectarea neconformităţilor şi luarea acţiunilor de reducere a impacturilor asupra mediului. # înregistrarea eficacităţii acţiunii corective şi a acţiunii preventive întreprinse. analiza tendinţelor. sistem de comunicare a propunerilor. rapoarte către analiza efectuată de management. plan de instruire. pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. reţinerea şi eliminarea înregistrărilor. retragerea. # evaluarea necesităţilor de acţiune preventivă pentru a preveni neconformitatea şi implementarea acţiunilor corespunzătoare desemnate a împiedica apariţia lor.#. &rganizaţia trebuie să se asigure că orice schimbări necesare sunt făcute documentaţiei MM.

înregistrările reclamaţiilor de la clienţi şi de la alte părţi interesate pe probleme de mediu. înregistrări ale performanţelor de mediu ale contractanţilor şi furnizorilor !materii prime. înregistrări provenind de la furnizori > marca$e de identificare. înregistrări ale întâlnirilor pe probleme de mediu. raportul anual al deşeurilor. înregistrăriE rapoarteE procese verbale referitoare la instruiriE reinstruiri pe probleme de mediu. externe" . domeniului. rapoartele transmise autorităţilor competente în domeniu. autorizaţii.#. evidenţa deşeurilor în zonele de colectare. rezultatele auditurilor !interne. frecvenţei şi metodelor de audit. implementată şi menţinută şi se referă la: responsabilităţile şi cerinţele pentru planificarea şi realizarea auditurilor. înregistrări ale procesului de monitorizare. chitanţe !dovezi" de predare la organizaţii autorizate. materiale. # a furniza conducerii organizaţiei informaţii referitoare la rezultatul auditurilor. înregistrări referitoare la aspectele de mediu semnificative. recipiente cu deşeuri periculoase. pentru: # a determina dacă sistemul de management de mediu: o este conform dispoziţiilor convenite pentru managementul de mediu. procesele verbale ale reuniunilor de lucru pe probleme de mediu. înregistrări privind conformarea legală. Audit intern &rganizaţia trebuie să se asigure că auditurile interne ale sistemului de management de mediu sunt efectuate la intervale planificate. o a fost implementat şi este menţinut corespunzător. rezultatele analizelor anterioare efectuate de management. 4ate de intrare: toate datele prezentate mai sus. etichete cu informaţii despre materialele periculoase. raportarea rezultatelor şi păstrarea înregistrărilor corespunzătoare. # # # Crocedura de audit trebuie stabilită.2. liste cu legislaţia. informaţii despre legislaţia aplicabilă. #. obiectivele şi ţintele de mediu.# # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # deciziile referitoare la comunicările externe. dovezi ale comunicării cu părţile interesate. înregistrări referitoare la inspecţii. rapoartele inspecţiile efectuate de autorităţile competente în domeniu. înregistrări referitoare la produsul fabricat. mentenanţă şi etalonări. servicii". înregistrări ale verificărilor privind pregătirea pentru situaţii de urgenţă. incluzând cerinţele acestui standard internaţional. informaţii privind performanţa de mediu. ?D . rapoarte cu privire la incidente de mediu. determinarea criteriilor.

/. lista de verificare. # rezultatele auditurilor externe. # harta proceselor MM. inclusiv reclamaţiile. lista auditorilor interni. 4atele de intrare ale analizelor efectuate de management trebuie să includă: # rezultatele auditurilor interne şi evaluările conformării cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie.# # # # # # # # # # # 4ate de ieşire: procedura pentru audit intern. Analiza efectuată de management Managementul organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze sistemul de management de mediu la intervale planificate. # măsura în care obiectivele şi ţintele au fost îndeplinite. # rezultatele auditurilor interne. rapoarte de neconformitate. # comunicarea !comunicărilor" cu părţile interesate. planuri de măsuri pentru implementarea acţiunilor corective. # performanţa de mediu a organizaţiei. programul anual de audituri interne. pentru a se asigura că acesta este în permanentă corespunzător. # prevederi legale şi alte reglementări apărute în perioada analizată. # programul de management de mediu. # acţiuni de urmărire din precedentele analize efectuate de management. ţinte şi alte elemente ale sistemului de management de mediu. # schimbarea împre$urărilor. # raportul anterior al analizei efectuate de management. 4ate de intrare: # organigrama MM. 4atele de ieşire ale analizelor efectuate de management trebuie să cuprindă orice decizii şi acţiuni referitoare la posibile schimbări în politica de mediu. inclusiv dezvoltări ale cerinţelor legale şi a celor referitoare la aspectele de mediu. # stadiul acţiunilor corective şi preventive. protocolul !chestionarul" de audit. # lista documentelor MM. adecvat şi eficace. raport de audit. # resursele alocate. plan de audit. conform cu anga$amentul de îmbunătăţire continuă. obiective. raport de analiză a documentaţiei. # programul de investiţii de mediu. # performanţa de mediu a organizaţiei. # recomandări pentru îmbunătăţire. #. # stadiul realizării obiectivelor şi ţintelor de mediu. dovezile de calificare ale auditorilor. ?1 . # politica de mediu.

rapoarte. performanţele de mediu ale furnizorilor !materii prime. Auditul sistemului de management de mediu. pregătirea şi realizarea auditului. procese verbale. . înregistrările analizei efectuate de management: ordinea de zi a şedinţei. reclamaţii de la clienţi şi de la alte părţi interesate. servicii". %riterii de calificare pentru auditorii de mediu. # principii generale. -rincipii generale tandardele pentru auditul de mediu se referă la principiile generale ale auditului de mediu. /n cuprinsul acestui standard găsim: # domeniu de aplicare. Croceduri de audit. comunicându#se clientului rezultatele acestui proces. părerile acestora. propuneri de îmbunătăţire a MM. Crin auditor de mediu se înţelege o persoană care are calificarea necesară pentru a efectua un audit de mediu. tandardul conţine o serie de recomandări privind criteriile de calificare pentru auditorii de mediu. situaţia neconformităţii constatate. ţintelor de mediu . eficacitatea acţiunilor corectiveE preventive. condiţiile specifice referitoare la mediu. & '?@'' > Ihid pentru auditul de mediu. & '?@'7 > Ihid pentru auditul de mediu. Centru a înţelege scopul şi utilitatea acestui standard se impune cunoaşterea următoarelor definiţii: ?) . 4ate de ieşire: # deciziile de schimbare a politiciiE obiectivelor de mediu. Cotrivit acestui standard. "S( 1/*1* – G+id pentru audit de mediu. efectuarea unui audit al sistemului de management de mediu presupune parcurgerea următoarelor etape: declanşarea. materiale. sistemele de management de mediu sau informaţiile aferente acestora sunt conforme cu criteriile de audit. materiale prezentate şi comunicate de presă. # adecvarea şi eficacitatea MM. performanţele de mediu ale procesului de producţie. & '?@'@ defineşte auditul de mediu ca reprezentând procesul de verificare sistematică şi documentată a dovezilor de audit care trebuie obţinute şi evaluate în mod obiectiv pentru a determina în ce măsură activităţile. # modificări la nivelul resurselor umane sau la nivel financiar. lista de prezenţă. evenimentele. proceduri pentru auditarea sistemelor de management ale protecţiei mediului şi criterii pentru calificarea auditorilor. tandardul face parte dintr#o serie de standarde din domeniul auditului de mediu care mai include: . /. # precizarea priorităţilor şi a resurselor aferente cu termene şi responsabili. tandardul . # cerinţe pentru audit de mediu. decizii de management.# # # # # # # comunicarea cu părţile interesate externe. # definiţii. elaborarea documentelor acestuia şi încheierea auditului.

echipa de audit poate include experţi tehnici.# # # # # # # # # # # # # concluzie a auditului > apreciere sau opinie profesională exprimată de către un auditor asupra subiectului auditat. auditorul şef consideră că: # informaţiile referitoare la obiectul auditului sunt suficiente şi adecvate. parte sau combinaţie a acestora. criterii de audit > politici. auditor de mediu > persoană calificată pentru efectuarea auditurilor de mediu. condiţie. dar care nu participă ca auditor. auditor şef > persoană calificată pentru conducerea şi efectuarea auditurilor de mediu. obţinute şi evaluate în mod obiectiv.!. auditat > organizaţie supusă auditării. publică sau privată. proceduri sau cerinţe faţă de care auditorul compară dovezile de audit colectate privind obiectul auditat. dovadă de audit > informaţie verificabilă. ?( . sistemele de management de mediu stabilite sau informaţiile asupra acestora sunt în conformitate cu criteriile de audit şi comunicarea rezultatelor acestui proces clientului. audit de mediu > proces sistematic şi documentat de verificare a dovezilor de audit. echipă de audit > grup de auditori. practici. bazată numai pe raţionamentul pe care auditorul l#a aplicat constatărilor auditului. evenimentele.1.ste recomandat ca obiectivele şi domeniul să fie comunicate auditatului înainte de realizarea auditului. desemnat pentru efectuarea unui anumit audit. eveniment. pentru a determina dacă activităţile. -rincipii generale /. . firmă. Centru îndeplinirea acestor obiective. expert tehnic > persoană care aduce echipei de audit cunoştinţe specifice sau expertiza sa. obiect al auditului de mediu > activitate. (biective i domeniu e recomandă ca auditul să se bazeze pe obiectivele definite de către client. /.1. # există resurse corespunzătoare pentru susţinerea procesului de audit. organizaţie > companie. întreprindere. domeniul auditului este determinat de către auditorul şef în urma consultării cu clientul.ste indicat ca un audit de mediu să se concentreze pe un obiect bine definit şi documentat în mod clar. # auditatul cooperează în mod corespunzător. condiţiile. /. comparate cu criteriile de audit convenite. constatări ale auditului # rezultate ale evaluării dovezilor de audit colectate. client > organizaţie care comandă auditul. precum şi auditori în curs de formare. . înregistrări sau declaraţii ale faptelor. 4omeniul prezintă întindere şi fixează limitele auditului.!. 4e asemenea se recomandă ca partea responsabilă de acest obiect să fie identificată şi documentată în mod clar. autoritate sau instituţie. sistem de management de mediu şiE sau informaţiile aferente. societate comercială. Auditul începe numai dacă după consultarea clientului.erinţe pentru un audit de mediu . care are propria sa structură funcţională şi administrativă. sau un singur auditor.

/. -roceduri metodice e recomandă ca un audit de mediu să fie condus şi efectuat în conformitate cu aceste principii generale şi cu ghidurile elaborate pentru un tip specific de audit de mediu. -rofesionalism /n conducerea unui audit de mediu. aceştia trebuie să dea dovadă de obiectivitate. în afară de cazul în care acest lucru nu este cerut de lege. unei terţe părţi. /.ste indicat ca membrii echipei de audit să nu dezvăluie informaţiile sau documentele obţinute în timpul auditului. e recomandă ca auditorul de mediu să ia în considerare limitările asociate dovezii de audit colectată în timpul auditului. Membrii echipei de audit trebuie să dispună de un ansamblu corespunzător de cunoştinţe. (biectivitate1 independenţă i competenţă Centru realizarea unui proces de audit obiectiv. se recomandă ca auditorii să dea dovadă de preocupare. Crocedurile proprii unui tip de audit de mediu diferă de cele ale unui alt tip numai acolo unde este esenţial a se lua în considerare caracterul specific al tipului de audit de mediu dat.1. aşteptate de al orice auditor în circumstanţe similare.3. fără aprobarea expresă a clientului şi dacă este cazul./.ste recomandat ca un membru al echipei de audit ales din interiorul organizaţiei să nu răspundă în faţa celor responsabili direct de obiectul care urmează să fie auditat. promptitudine. e recomandă ca relaţiile dintre membrii echipei de audit şi client să fie relaţii de încredere şi confidenţialitate. Aceste criterii. cu un nivel de detaliere adecvat ar trebui să fie convenite între auditorul şef şi client şi apoi comunicate auditatului. e recomandă ca auditorul şef să urmeze procedurile care au în vedere asigurarea calităţii auditului. *@ . competenţă profesională şi discernământ. precum şi pentru garantarea obiectivităţii constatărilor şi concluziilor acestuia. se recomandă ca membrii echipei de audit să nu fie implicaţi în activităţile auditate.riterii1 dovezi i constatări ale auditului e recomandă ca determinarea criteriilor de audit să constituie o primă etapă esenţială a auditului de mediu. . . de imparţialitate şi de echidistanţă faţă de orice conflict de interese.#. analizate. competenţă şi experienţă pentru a#şi îndeplini responsabilităţile auditului. 7ncrederea în constatările i concluziile auditului e recomandă ca procesul de audit de mediu să fie conceput astfel încât să furnizeze clientului şi auditorului nivelul de certitudine aşteptat în ceea ce priveşte încrederea în constatările auditului şi în toate concluziile auditului. să recunoască incertitudinea constatărilor auditului şi a oricăror concluzii ale auditului şi să ia în considerare aceşti factori în faza de planificare a auditului şi pe toată durata de realizare a acestuia. sau raportul final. /. Ce întreaga durată procesului. -tilizarea ca membri ai echipei de audit a personalului din interiorul sau exteriorul organizaţiei auditate este la latitudinea clientului. /./. interpretate şi înregistrate pentru a fi utilizate ca dovadă de audit în procesul examinării şi evaluării pentru a determina dacă sunt îndeplinite criteriile de audit. fără aprobarea auditatului. . e recomandă ca informaţiile adecvate să fie colectate.3.2.

B. Modul de tratare a surselor de informaţii 7.% A<% $%:9". . # observaţii. /n acord cu solicitantul. $%:9".'. 0aport de audit %onstatările auditului şiEsau un rezumat al acestora.'. # probleme de disponibilitate şi abordare a persoanelor. # lista de difuzare a raportului de audit.6"$ './. trebuie comunicate clientului într#un raport scris. 7. 7. în desfăşurarea auditului. # o declaraţie privind natura confidenţială a conţinutului. # desfăşurarea vizitei în teren. .nformaţiile referitoare la audit care pot fi incluse în raporturile de audit cuprind. !. # accesul la documentaţie. # durata auditului şi datele la care a fost realizat."=". se recomandă ca auditorul şef să determine care din punctele menţionate mai sus să figureze în raport. . %<%M%9$% S-%.nformaţii fizico#materiale: # pregătirea vizitei în teren.'. cu excepţia cazului în care clientul exclude acest lucru. precum şi eventualele puncte suplimentare. # criteriile convenite faţă de care s#a realizat auditul.'.7 0ehnicile de audit se pot referi la : a" modul de tratare a surselor de informare. # atitudinea auditorului faţă de dificultăţile posibile în procesul de comunicare. . # identificarea reprezentanţilor auditatului care participă la audit. '. # obiectivele convenite şi domeniul auditului.'. *' . e recomandă ca auditatul să primească o copie a raportului de audit." 6% A. b" modul de abordare a principalelor etape şi acţiuni."<(0 6% A. 1. # identificarea membrilor echipei de audit. # probleme de acces la activităţile desfăşurate.7. # concluziile auditului. fără a se limita la acestea următoarele date: # identificarea organizaţiei auditate şi a clientului auditului.6"$ 7.' 0ehnicile de audit sunt metode de obţinerea informaţiilor şi dovezilor obiective privind nivelul de conformitate a sistemului auditat cu standardul de referinţă.nformaţia scrisă: # modul de pregătire şi exprimare.nformaţia orală: # dificultăţi în procesul de comunicare: atitudinile celui audiat şi auditorului.4. # rezumatul procesului de audit incluzând toate obstacolele întâlnite.

0ehnici de raportare a auditului # 2aportul de audit !intern.'7. produse # %ombinaţii cerinţeEdepartament 7. # 5a auditul la furnizor.7. # 5a auditul de terţă parte.7. 7.7. Atribuirea responsabilităţilor auditorilor: # 2epartizarea după cerinţa specifică a standardului # 2epartizarea după departament.7. # %lasificarea neconformităţilor.7. %omunicarea elementelor esenţiale ale programului către auditat 7. extern".'?.'B. Abordarea acţiunilor corective # 5a auditul intern.7. # Acceptarea de către reprezentantul auditatului. din partea auditatului. # /n timpul şedinţelor şi interviurilor. Modul de abordare a principalelor etape şi acţiuni. 7.). 7.7.7.(.B.B. # upravegherea periodică. Crin listă de verificare se înţelege un chestionar detaliat pe care îl foloseşte auditorul în zona auditată. Jixarea traseului şi a programului 7.D. 0ehnici de desfăşurare a auditului şi de obţinere a dovezilor obiective: # 5a şedinţa de deschidere.7.'@.7. 0ehnici de analiză a documentelor 7. %ontactul cu auditatul: vizita preliminară 7.1. 7. # 5a şedinţa de închidere. 0ehnici de întocmire a programului de audit 7. 7. Activităţi post audit # +erificarea acţiunilor corective. # Acţiuni organizate de către companiile care execută auditul. # 2apoarte de neconformităţi. # Acumularea de experienţă şi perfecţionarea auditorilor.''.*. %unoaşterea auditatului 7.7.7. 0ehnici de întocmire a chestionarului de audit sau teste de verificare 7.7. <istele de verificare 4intre documentele de lucru o atenţie deosebită trebuie acordată elaborării listelor de verificareE chestionarelor de audit.'.7. *7 . # Anexe importante !rapoarte de neconformităţi". Crimirea sarcinii de audit 7. # %ontroale inopinate. # %oncluziile finale privind scopul auditului. # &bţinerea de anga$amente sau stabilirea acţiunilor corective.7.7.7.?. /mbunătăţirea tehnicilor de audit # Acţiuni organizate de către comisiile de formare şi certificare a auditorilor. în desfăşurarea auditului 7. 0ehnici de abordare a neconformităţilor: # 0ehnici de identificare şi înregistrare. Acest document cuprinde toate întrebările posibile. referitoare la zona respectivă.

cum4. auditorul să se asigure ca sistemul definit în manual este complet şi apt să permită realizarea obiectivelor organizaţiei în domeniul mediului. “Aide – memoires> ă presupunem că se auditează MM#ul unei organizaţii. de ce4 <u trebuie să se piardă din vedere că. trebuie să se obţină dovezi obiective. e-perienţă. chiar cuprinsul managementului de mediu. MM este definit prin manualul managementului de mediu. auditorul trebuie să afle cum vor proceda compartimentele atunci când în MM apar disfuncţionalităţi pentru a menţine cursul normal al activităţilor. ci să cuprindă numai aspectele importante. să#şi elaboreze propriul Kaide#memoireK. /ntrebările fundamentale sunt: ce4. 4e regulă. & listă de verificare prea detaliată poate deveni o piedică în desfăşurarea corespunzătoare a auditului. cine4. acest standard va constitui Klista de verificareK utilizată de auditor. Atunci când se evaluează conformitatea sistemului calităţii cu standardul de referinţă. în faza pregătirii auditului. unde4.%hestionarul rezolvă o parte din obiectivele auditului. $a!ate pe propriile cuno#tinţe. 5istele de verificare bine întocmite au următoarele avanta$e: • permit auditorilor să fie $ine informaţi cu privire la o$iectivele #i cerinţele !onei auditate2 • permit auditorului #ef să evalue!e activitatea de pregătire a auditului. -n alt aspect. prin urmare. dar îi poate reduce eficienţa. *B . prin utilizarea listelor de verificare. însî. investigate in timpul auditului. evaluări preliminare etc. %el mai eficient Kaide#memoiresK pe care îl poate utiliza auditorul este. Acest document este folosit de auditor pentru evaluarea MM. 5istele de verificareE chestionarele de audit se pot întocmi luând în considerare: • standardul de referinţă2 • re!ultatele auditurilor anterioare2 • deficienţele constatate "n ceea ce prive#te 3))2 • priorităţi sta$ilite de conducere2 • documentele 3))2 • alte documente ale organi!aţiei2 • consideraţii ale auditorilor. constă în aceea că prin întrebările formulate. -n ghid bun pentru pregătirea listelor de verificareE chestionarelor de audit constă în a gândi în termeni ca: Kce să văd=K Kce să caut=K. e recomandă că. urmărindu#se implementarea şi eficienţa acestui sistem. desfă#urată de ceilalţi mem$ri ai ec5ipei2 • a6ută auditorii să menţină su$ control 7ritmul7 auditului2 • sunt utile "n ca!ul redistri$uirii sarcinilor "ntre mem$rii ec5ipei de audit2 • asigură o "nregistrare corespun!ătoare a domeniilor #i activităţilor specifice. Auditorul poate. care trebuie avut în vedere la elaborarea listelor de verificareE chestionarelor de audit. c/nd4. dar care nu trebuie sa fie foarte detaliat.

auditorul trebuie să verifice: L planul calităţii. aplicabile. . planul calităţii sau desenul. L disponibilitatea şi stadiul confirmării metrologice pentru fiecare echipament de inspecţie. trebuie să aibă în vedere faptul că fiecare interviu ar trebui să cuprindă întrebări cu privire la următoarele patru aspecte de bază: L persoane # responsabilităţi şi autoritate.sunt disponibile. fişa de post a operatorului. necesită manuale de utilizare. L produse #i materiale # sunt cele specificate în proceduri. măsurare şi încercare utilizat. Heful unui compartiment ? ce activităţi desfăşoară compartimentul al cărui şef sunteţi ? care sunt responsabilităţile dumneavoastră Centru a verifica răspunsurile.  modul în care este trecut pe lista un nou subcontractant.  lista subcontractanţilor accepţati. /n zonele cheie trebuie să se aibă în vedere urmărirea feedbacA#ul.  specificaţiile de aprovizionare corespunzătoare. corespunzător identificate şi cu stadiul inspecţiilor identificat corespunzător. instrucţiunea de inspecţie a produsului respectiv sau tehnologia corespunzătoare. L cum selecţionează inspectorul numărul de produse inspectate şi dacă acest mod corespunde cu ceea ce se cere.  disponibilitatea şi stadiul confirmării metrologice pentru fiecare echipament de inspecţie. auditorul trebuie sa examineze secţiunea din manualul managementului de mediu care prezintă responsabilităţile şi să verifice procedurile compartimentale. /n continuare.  câteva referate de aprovizionare şi comenzi de aprovizionare.  materialele necesare pentru activitatea auditată. când îşi planifică auditarea unei zone şi îşi întocmeşte lista de verificare sau aide#memoire#ul. *? . se aplică în practică. acoperă activitatea auditată.nspectorii %0% cum verificaţi conformitatea produselor Centru a verifica răspunsurile. L proceduri . cerinţe de instruire. L ec5ipamente . sunt prezentate câteva exemple de întrebări de baza şi documente care ar putea fi analizate pentru a obţine dovezi obiective prin care să se verifice răspunsul dat cu a$utorul auditului sistemului calităţii. sunt acestea disponibile.-n auditor.sunt cele specificate în proceduri. %ompartimentul aprovizionare cum comandaţi produsele Centru a verifica răspunsurile auditorul trebuie sa examineze:  procedurile compartimentului aprovizionare. adică să se verifice dacă iniţiatorul unei acţiuni primeşte un răspuns. &peratorii: !uteţi să prezentaţi activitatea pe care o desfăşuraţi Centru a verifica răspunsurile auditorul trebuie sa verifice:  instrucţiunea de lucru. măsurare şi încercare utilizat.

 modificările E amendamentele care au fost înregistrate.  dacă formatul şi modul de identificare a documentelor. care se folosesc în timpul auditului. cu standardul de referinţă.  Kaide#memoiresK. L "n fa!a de anali!ă #i evaluare%  fişe de observaţii !completate". L "n timpul colectării informaţiilor%  standarde sauEşi specificaţii. -rmărind un plan logic.  documente de lucru tipizate. cât şi al ediţiei lor sunt în conformitate cu cele precizate în procedurile referitoare la controlul documentelor şi al datelor. L la #edinţa de desc5idere a auditului%  planul de audit. auditorul trebuie să verifice:  desenulE procedura originală.  standardele sau alte specificaţii de bază pentru audit. note de lucru.  materiale care susţin afirmaţiile echipei de audit.  înregistrări. Ce baza documentelor identificate. diagrame de flux etc.  orice materiale de prezentare. -n astfel de plan logic ar trebui să conţină: ** . funcţii sau operaţii.  planul de audit.  Kaide#memoiresK sau liste de verificare.  formulare pentru consemnarea neconformităţilor.%ontrolul documentelor. cel puţin următoarele documente de lucru ar trebui luate în considerare: 8 la sosirea ec5ipei de audit%  autorizarea auditului.  listele de distribuire şi modalitatea de editare a documentelor amendate şiEsau anulate. $e+nici de evaluare utilizate pe parcursul desfă urării auditului 0ehnicile de evaluare sunt utilizate pentru a obţine informaţiile necesare privind conformitatea sistemului organizatiei auditate. procesul de obţinere a dovezilor obiective se simplifică şi nu există pericolul să se omită unele zone. 0otuşi. liste de verificare.  fişe de observaţii. Alte documente de lucru Jiecare echipă de audit îşi poate stabili propriile documente de lucru. împreună cu înregistrările referitoare la analiză şi aprobare.  lista documentelor în vigoare. 8 la sedinţa de "nc5eiere a auditului%  materiale de prezentare.

a rapoartelor #i "nregistrărilor2 formularea de "ntre$ări pentru o$ţinerea informaţiilor necesare2 e-aminarea documentelor care confirmă declaraţiile făcute #i verificarea informaţiei o$ţinute . cum #i de către cine2 e-aminarea !onelor de lucru. aceasta fiind cheia comunicării eficiente. din punct de vedere emoţional2  vor$esc prea mult. dacă su$iectul devine dificil. modul de implementare a sistemului de management al mediului. # # # # # Centru dezvoltarea iscusinţei de a asculta activ. să formuleze întrebări deschise. atunci c/nd este ca!ul pe $a!a unui alt document. se obţin informaţii asupra modului în care cei auditaţi înţeleg şi susţin MM. a operaţiilor #i proceselor2 e-aminarea produsului reali!at pentru a sta$ili conformitatea cu instrucţiunile de lucru documentate #i cu desenele2 anali!a disponi$ilităţii resurselor 'personal. *D . altfel spus. $e+nici generale de interviu Crincipalul mod în care auditorii pot obţine informaţii cu privire la funcţionarea MM# ului este prin a adresa întrebări persoanelor care desfăşoară activităţi în zona auditată. să evite divagaţiile şi să încerce sa stopeze intervenţiile inoportune ale altor persoane.l trebuie să#şi amintească mereu că atunci când vorbeşte nu afla nimic despre auditat. ei îşi completează informaţiile obţinute din materialele strânse şi oferă celor auditaţi prile$ul de a explica sistemele şi metodele de lucru utilizate. 0otodată. care identifică politica referitoare la mediu. Ascultarea activă Ascultarea activă este o tehnică pe care ar trebui s#o înveţe şi s#o aplice în mod constant toţi auditorii. Jăcând acest lucru. un auditor trebuie: să pună întrebări scurte şi să nu vorbească mai mult de 7@M din timp nealocat. să nu#i fie frică de tăcere # Kdă timp persoanei să se gândească şi lasă tăcerea să transmită interesul şi nevoia de a spune mai multK. . o$iectivele.• • • • • • • • anali!a manualului i. responsa$ilităţile #i autoritatea personalului cu rol esenţial "n asigurarea protecţiei mediului. "n general2 anali!a procedurilor de sistem #i a celor de lucru. care afectea!ă capacitatea de concentrare2  se 7de!acordea!ă:. Ascultarea activă implică atât ascultarea propriu#zisă. să spri$ine pe vorbitor în exprimarea ideilor. Ascultarea activa este o tehnică pe care mulţi o consideră dificil de utilizat pentru că ei:  nu-l lasă pe vor$itor să-#i urme!e ritmul #i aud numai ce vor sau ce a#teaptă ei să audă2  reacţtionea!ă prematur #i 9 sau emoţional2  permit divagaţiile. materiale si ec5ipamente( "n fiecare !onă2 anali!a modului de păstrare a documentaţiei. cât şi corecta înţelegere a tuturor mesa$elorEsemnalelor transmise de vorbitor. care detalia!ă ce este de făcut.

arătaţi-miK. adică acelea la care se poate răspunde cu KdaK sau KnuK. 4acă reprezentantul conducerii apreciază că întrebările nu sunt bine înţelese. ar trebui folosite mai rar şi numai atunci când trebuie clarificată o neinţelegere. pentru a obţine exact informaţia dorită. Abia după ce s#a folosit Kce=K se va pune întrebarea Kde ce=K.ste uşor de observat că. Această ordonare a întrebărilor în timpul auditului poate fi omisă. /n general. este simplu să se verifice că o anumită atribuţie a fost înţeleasă şi îndeplinită. deoarece întrebările deschise sunt mari consumatoare de timp. acest lucru ducând la alte întrebări. echipamentele folosite şi care este stadiul activităţii desfăşurate. trebuie să se acorde atenţie tonului cu care se formulează întrebarea. 7Ce47 . dar se poate uita să se întrebe dacă ea a fost îndeplinită la timp. /ntrebările închise. 4e exemplu. 7De ce47 Jormularea acestei întrebări permite auditorului să evalueze în ce măsura auditatul înţelege şi îşi îndeplineşte atribuţiile care#i revin. ci vor contacta şi alţi anga$aţi din zona respectivă. de ce4. auditorul formulează întrebări referitoare la activitatea desfăşurată. documentaţia utilizată. dar poate ei nu au fost atenţi sau nu au înţeles ce au de făcut. 7C/nd47 . cine4 combinate cu . de aceea chiar şi un auditor experimentat trebuie să consulte lista sa de întrebări.ste necesar să se stabilească 7cum7 s#a făcut. se simte nevoia de a şti când şi în cât timp se îndeplineşte sarcina respectivă.altcineva7 şi NdacăK!de ex: Kcum procedaţi dacă=K. sau persoana intervievată nu este cea potrivită. procedurile. 7Cum47 4e obicei oamenii ştiu ce fac. se desfăşoară o anumită activitate. 0rebuie avut gri$ă în formularea acestor întrebări.ste prima întrebare care se pune în procesul de colectare a informaţiilor. auditorul selectând un număr de dovezi pentru a fi analizate. . auditorii vor discuta despre MM cu responsabilul zonei auditate. astfel încât să nu para un interogatoriu. dar sunt situaţii în care nu se acordă suficientă atenţie şi modului în care se face acest lucru. 5a început. Kcine altcineva=K" se obţin informaţii esenţiale pentru un auditor. pentru că răspunsul la asemenea întrebări poate ascunde unele informaţii importante. sunt prezentate câteva recomandări privind utilizarea acestor întrebări în timpul auditului. . la care nu se poate răspunde cu KdaK sau KnuK !de ex: Kcum procedaţi când se întâmplă acest lucru=K". atunci auditorul îi poate solicita a$utorul pentru a găsi o formulare mai clară a întrebării sau pentru a identifica persoana autorizată să răspundă. pentru a se observa dacă cei care trebuiau să facă un anumit lucru nu au înţeles !datele de intrare fiind incorecte" sau incomplete sau nu au realizat ceva în mod intenţionat. /ntotdeauna. Alte două formulări de bază sunt: 7presupun/nd căO atunci ce47 7vă rog. însă. Jolosind cele şase întrebări: ce4. este simplu să se spună Kle# am spus să facă aşaK. unde4. e recomandă folosirea întrebărilor deschise. *1 . Auditorul poate înţelege ce activităţi se desfăşoară şi care sunt obiectivele activităţilor respective. /ntrebarea 7ce 47 permite compararea activităţii pe care auditatul o descrie cu ceea ce se întâmplă în realitate. de ce şi când. după ce se află 7ce7 şi 7de ce7. c/nd4. 4e exemplu. nu este posibil să se analizeze totul./n fiecare zonă auditată. /n continuare. dar nu se vor limita la acesta. cum4.

Ksau Kv#am spus că voi găsi acest . 0rebuiesc evitate întrebările: • de tipul Kevident. răspunsul trebuie înţeles de auditor. Auditorul trebuie să folosească întotdeauna lista de verificare pentru a se asigura că toate aspectele au fost acoperite... a@ 7nţelegerea întrebării /n primul rând. Auditorul trebuie să formuleze întrebarea astfel încât răspunsul să permită un anumit nivel de explicare.. auditorul trebuie să formuleze întrebarea în mod clar. 7Cine47 Auditorul trebuie să identifice persoana care se ocupă de zonă sau activitatea care se auditează. Acest procedeu pare simplu.. %onfuziile pot să apară din neînţelegerea termenilor tehnici sau din exprimarea neclară. /ntrebările nu trebuie formulate pentru răspunsuri cu KdaK şi KnuK. activitatea şi personalitatea celui chestionat. 0ecomandări privind desfă urarea auditului <u se recomandă utilizarea întrebărilor KcapcanăK. b@ =ormularea întrebărilor Modul în care se formulează întrebarea trebuie luat în considerare pentru obţinerea unui răspuns corespunzător. • care conţin observaţii ascunse. 7<nde47 . pentru a obţine un răspuns clar şi consistent. şi nu de a găsi greşeli. aceste răspunsuri oferă puţine informaţii şi. K./ntrebarea Kcum=K îl va duce pe auditor la verificarea practică a informaţiilor aflate prin celelalte întrebări. • care conţin declaraţii de opinie de felul Kdacă aş fi fost în locul dumneavoastră. Auditorul trebuie să formuleze întrebările având în vedere caracteristicile. 2ăspunsul la aceste întrebări este în detrimentul auditorului. dar auditorul trebuie sa fie foarte atent la răspunsul primit pentru a sesiza orice element care indică înţelegerea necorespunzătoare a întrebării. dacă trebuie făcută o astfel de observaţie. astfel încât vorbitorul se simte pus la colt !de ex: Ksunteţi de acord că aceasta este responsabilitatea dumneavoastră=K. .. /n al doilea rând. Această întrebare poate să#l conducă pe auditor într#o zonă care nu a fost luată în considerare sau care nu era cunoscută. /n primul rând. 4e aceea trebuie să se formuleze întrebări KonesteK.ste important să se determine unde se desfăşoară activităţile care fac obiectul auditului.. în măsură să genereze celui întrebat un sentiment de mulţumire. în al doilea rând. astfel încât să poată fi înţeleasă de auditat. -nii auditori folosesc următoarea regulă: pun întrebarea în trei feluri şi acceptă ca răspuns adevărat pe acela care da aceeaşi informaţie în două din cele trei răspunsuri. oamenilor le place să#şi etaleze cunoştinţele şi însuşirile. explicând acţiunile şi motivele lor în domeniile care sunt analizate.. *) .. amical dar totuşi profesional. /n acest caz auditorul trebuie să reformuleze întrebarea. este bine să fie făcută impersonal". Asemenea întrebări duc la distrugerea oricărui raport de încredere între auditor şi auditat. fac analize periodice.. Pelul auditorilor este de a obţine dovezi obiective privind eficacitatea şi eficienţa sistemului într# un mod politicos.. <u se fac presupuneri. nu#i aşa=K. ci se pun întrebări. 4e aceea auditorul trebuie să formuleze întrebarea în mai multe feluri.

vreţi să spuneţi că.4acă în timpul chestionării se trece de la un subiect la altul. în care controlul verificărilor metrologice a calibrelor. în formularea întrebărilor. folosirea prea frecventă a unor asemenea întrebări poate lăsa impresia că auditorul este incompetent. evitată tentaţia de a folosi aceste întrebări ca o capcană pentru vorbitor... situaţia părea foarte buna. %ând se doreşte identificarea informaţiilor referitoare la intrări se pune următoarea întrebare: Kce informaţie.. auditatul va furniza informaţii care pot fi importante. c@ 7ntrebarea AconcluzieA %ând auditorul a a$uns să înţeleagă desfăşurarea activităţii pe care o analizează. 0otuşi părea în ordine. d@ 7ntrebarea Apot fi stupid1 dar. neatent ori neinteresat. 4e aceea echipa de audit trebuie să aibă în vedere că cele şase întrebări se folosesc atât în ceea ce priveşte intrările. -rmătorul exemplu este foarte elocvent: în cadrul unui audit la o întreprindere. indicându#se când este planificată verificarea.. în întreprinderea respectivă există un sistem de evidenţă complex. Crin urmare.. pentru a vedea dacă auditorul a înţeles informaţia. răspunsul poate fi mai stupid în felul cum este prezentat.= K sau K ă văd dacă am înţeles corect. f@ "ntervievarea Cintrare contra ie ire> 0oate activităţile din întreprindere au KintrăriK şi KieşiriQ. 0otuşi. această tehnică trebuie folosită cu atenţie. de obicei. 0otuşi.. imţindu#se incomod pentru cî auditorul nu reacţionează la ceea ce spune. de fapt. A doua situaţie în care se pune această întrebare este atunci când răspunsul pare evident.. ca auditorul să spună de ex: KA#ţi putea să#mi daţi câteva exemple referitoare la. . chiar dacă verificările nu vor fi efectuate la termenele stabilite.xistă doua cazuri în care se poate pune această întrebare. emiţându#se automat o listă de urmărire către departamentele şi managerii răspunzători de unele întârzieri. uitându#se că. 4in acest motiv. 4e obicei. Ce ecranul calculatorului apărea fiecare instrument utilizat. va destinde relaţia dintre auditor şi auditat. îmbunătaţind contactul dintre ei. dar auditorul nu trebuie să considere nimic evident. nu vă temeţi niciodată de întrebările stupide.xistă o tendinţă naturală de a acorda atenţie. e@ -auzele Auditul poate apela în mod deliberat la pauze. scopul final al auditului calităţii este de a descoperi dacă sistemul implementat este eficient.. el poate pune o întrebare KconcluzieK la sfârşitul secvenţei de întrebări. pentru că ar putea crea o ruptură în raportul dintre auditor şi auditat. deoarece înregistrările vor fi întotdeauna bune.BA . cât şi ieşirile.. în timpul intervalului.. 4eviza pe care orice auditor trebuie să o aibă este 7să nu iei nimic drept $un7. care va fi total lipsit de valoare dacă oamenii îl vor ignora. se *( . intrările au un efect mai mare asupra performantelor. 4e asemenea. punând întrebări şi pentru elementele cele mai evidente.. ce serviciu sau a$utor a#ţi primit=K.. Aceasta înseamnă. 0rebuie. însă.. există riscul să se piardă informaţii şi auditul să devină ineficient. sculelor şi accesoriilor se făcea cu a$utorul calculatorului. dacă auditorul doreşte sa clarifice răspunsul pe care l#a primit. ceea ce asigură rezolvarea unor ambiguităţi şi îl încura$ează pe vorbitor să dea mai multe informaţii. elementelor de ieşire ale activităţilor. faptul că auditorul nu a înţeles ceva sau că doreşte în continuare informaţii. 2ăspunsul a fost: K e schimbo automat data de programare pentru următoarea perioada de verificareK 4eci. /n primul rând.=K. informaţii pe care nu le#ar fi comunicat în alte situaţii. Acest tip de întrebări stabileşte un mecanism de autoverificare... dar s#a pus acea întrebare stupidp K%e se întâmplă daca instrumentul nu este trimis la verificare=K.

. trei cazuri. auditorul trebuie sa aibă abilitatea să#l facă pe auditat să comunice în mod firesc. arătaţi#miK. acum.recomandă să se pună întrebări suplimentare. 2. astfel.ste. totuşi. pentru formularea unei concluzii. 4e aceea auditorul trebuie să decidă asupra numărului de documente pe care sa le analizeze şi asupra amplitudinii investigaţiei în orice zonă auditată. document sau declaraţie obţinută. Centru a te apropia de oamenii care se simt marginalizaţi se preferă întrebarea: K%e v#ar place să vedeţi făcut=K mai degrabă decât întrebarea K%e faceţi=K. Auditul de mediu D@ . 7 rătaţi-mi7 trebuie să fie permanent în atenţia auditorului. /ntrebând asemenea persoane dacă primesc tot spri$inul de care au nevoie. dacă tot ceea ce i s#a spus se şi aplică în practicî. &biectivul auditorului este de a obţine întotdeauna maximum de informaţii din orice întrebare formulată. va obţine de obicei o replică minimă. 4e aceea. Crin urmare. Auditorul nu trebuie să insiste în analiza unei singure zone. trebuie avut gri$î ca ceea ce i se aratî auditorului sî fie modul obişnuit de desfăşurare a unei activităţi şi nu o demonstraţie specială. dacă se repetă în două. de aceea o întrebare simplă. . auditorul va deschide poarta plângerilor şi. dacă la prima vedere lucrurile merg bine. pusă unui auditat nemulţumit. Auditorul trebuie să fie atent la sentimentele acestor persoane şi să fie pregătit la tonul interogării. atunci auditorul trebuie să insiste pentru a afla dacă este un incident izolat sau un aspect al unei probleme cu o extindere mai mare. auditorul trebuie să spună din când în când. 8erificarea răspunsurilor primite de auditor Auditorul nu#şi poate permite să ia cuvântul cuiva drept garanţie. prietenos unde oamenii sunt multumiţi de muncă şi funcţiile lor. cum ar fi rezultatele unor inspecţii. onest.nformaţiile obţinute pe baza de interviuri ar trebui verificate prin confruntarea lor cu informaţii din alte surse independente. decât cum ar trebui să funcţioneze sau cum este planificat. cred ca am înţeles toate acestea. . care nu este mulţumită că este auditată şi nici nu este încântată de statutul şi autoritatea sa. cum ar fi: KCrimiţi toate informaţiile pe care le solicitaţi=K.xemplele încep să fie semnificative. el trebuie să fie capabil să#şi schimbe modul de exprimare pentru a obţine datele de care are nevoie în vederea atingerii obiectelor auditului. Auditorul trebuie să verifice toate faptele. . exprimată în termeni obişnuiţi. 4ovezile obţinute trebuie să fie semnificative şi numai auditorul va decide câte sunt necesare. imposibil ca auditorul să verifice de două ori fiecare informaţie. el va observa cum funcţionează sistemul de comunicare în realitate. 4ar nu întotdeauna se întâmpla astfel. auditatului: K3ine. 4e asemenea. având în vedere scopul interogării. vă rog. 4ubla verificare a unei informaţii obţinute ar fi ideală. în speranţa că va găsi ceva greşit. 4ar.l trebuie să treacă la următorul punct al planului de audit. dacă se descoperă o problemă. g@ "ntervievarea aplicativă ă presupunem că cele şase întrebări de bază sunt adresate într#un mediu deschis. Jără această fază de verificare nici o formă de audit nu are valoare. Adesea auditorul întâlneşte o echipă a auditatului.

Centru ţările cu o dezvoltată activitate de protecţia mediului. "n ansam$lu sau anumite structuri componente ale acesteia. comportând numeroase interpretări. re!ultatele acestui proces fiind comunicate clientului 9. auditorii care cunoşteau conţinutul anunţurilor. ?add @reeno . <3 . îi însoţeau pe aceştia în misiunea lor.6"$ – procedura de control a compatibilităţii i gestiunii unei întreprinderi i a modului de e&ecuţie a obiectivelor sale Dle -etit <A0(. procedurile interne. în prezent fiind acceptate următoarele definiţii: A. în ultimii ani a penetrat şi şi#a consolidat poziţia ca instrument voluntar de auto#control al managementului de mediu > auditul de mediu. & '?@'@: 8 uditul de mediu este un proces metodic #i documentat de verificare a dove!ilor de audit o$ţinute #i evaluate "n mod o$iectiv "n vederea sta$ilirii dacă activităţile. 1ABC(. Centru a se asigura că anunţurile erau făcute corect. pe linia preocupărilor de protecţia mediului. 2. toate prevederile actelor normative. Alături de acestea. # auditul siguranţei şi sănătăţii lucrătorilor. %onceptul de audit de mediu este relativ nou. locale sau naţionale. amenzi. %a definiţie. Acesta poate fi atins cu a$utorul unui program aprofundat.1. &biectivul general al auditului de mediu constă în identificarea aspectelor de mediu asociate cu procese de fabricaţie. focalizat pe dezvoltarea şi implementarea unor practici şi proceduri eficiente !3est practice Crogramme" şi prin verificări sistematice ale modului în care au fost îndeplinite punctele din program. # activităţile interne. conform .-nul dintre cele mai utilizate instrumente ale managementului de mediu este auditul de mediu.SS% – -aris1 1)2/@. evenimentele. implic/nd anali!e. de protecţia mediului '>. &riginea auditului vine tocmai din .mperiului 2oman.". proces de determinare #i e-aminare. de exemplu: # auditul financiar. prin întreaga sa activitate. Environmental uditing . teste #i confirmări. al cărui scop este de a verifica "n ce măsură o "ntreprindere. %uvântul 8auditing9 > auditare înseamnă 8listening9 > ascultare. 4e asemenea el a fost de$a recunoscut ca instrument eficient în verificarea sistemului de management al calităţii. la fel de bine ca mesagerii. <DI= DE )EDI< . înainte ca acestea să se transforme în răspunderi !penale. D' . etc. prelucrare. când anunţurile autorităţilor erau comunicate prin intermediul unor mesageri oficiali. sistemul de management de mediu sau informaţiile aferente acestor pro$leme sunt "n conformitate cu criteriile de audit. sunt clar definite. (biectivele auditului de mediu & înţelegere corectă a auditului de mediu este posibil a fi realizată în măsura în care se pot sesiza similitudinile şi diferenţele între auditul de mediu şi alte audituri la care este supusă o întreprindere ca. respectă cerinţele legale. # auditul calităţii şi siguranţei producţiei. completând astfel managementul global al acesteia. 0ermenul de audit a fost şi continuă să fie foarte des utilizat în domeniul financiar. 0rebuie precizat că sistemul de management de mediu al unei întreprinderi trebuie să asigure echipa de conducere că: # întreprinderea respectă. organizarea şi structura întreprinderii. condiţiile. pe linia protecţiei mediului. operare sau prestări servicii. auditul de mediu al tuturor categoriilor de întreprinderi a devenit o componentă de bază a managementului de mediu al întreprinderii.

Auditul poate fi:  79 =. întreprinderea are fondurile şi serviciile de mediu asigurate. delegări şi schimbări în conducere. /ntr#o întreprindere bine organizată managementul de mediu se corelează cu alte funcţii ale managementului general. atât la nivelul serviciului de specialitate. bugetul programului. inclusiv organele de reglementare. P? *IFIC &E # stabilirea scopurilor. delimitarea rolurilor şi responsabilităţilor.9. audit de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul SMM' R audit privind conformitatea locurilor de muncă cu cerinţele de mediu prevăzute de criteriile în domeniu# R audit privind conformitatea ansamblului organizaţiei cu cerinţele de mediu# • D7 . crearea descrierii poziţiilor. cu grupurile externe.< A.<. există siguranţa aplicării şi ţinerii sub control a activităţii respective. motivarea. Managerii companiilor din ţările cu tradiţie de$a în utilizarea auditului ca instrument de lucru în activitatea lor apelează la acesta printr#o serie largă de obiective specifice. cum ar fi: # asigurarea conformării cu legislaţia şi standardele de mediu. CD*=&D?<? #i P&EVEDE&E # măsurarea rezultatelor. orientarea politicii. în cadrul secţiilor. luarea acţiunilor corective si manifestarea intenţiei de a găsi cum sa se înveţe din greşelile trecute şi astfel crearea de îmbunătăţiri în sistem."' • audit al sistemului de management de mediu' R audit de preevaluare (preaudit) # efectuat înaintea auditului de certificare a sistemului de management de mediu. acreditat în vederea certificării sistemului de management implementat. # satisfacerea cerinţelor investitorilor. convenabile. R audit de certificare # efectuat de un organism extern. bancherilor şi companiilor de asigurare.# riscurile de mediu ale întreprinderii sunt cunoscute şi se află sub control. CD)<*IC &E # dezvoltarea si implementarea canalelor efective de comunicare din întreprindere. cunoaşterea performanţelor. după certificarea sistemului de management.6"$. # învingerea opoziţiei sectorului public faţă de activitatea companiei. Crecizăm câteva dintre ele. R audit de supraveg"ere # efectuat periodic. 0rebuie să existe interconexiuni între acestea. D&@ *IE &E # stabilirea structurii organizatorice.E"% 6% (F"%. # confirmarea menţinerii şi funcţionării la un nivel corespunzător a sistemului de management de mediu. cât şi la nivelul întreprinderii. definirea procedurilor.$. stabilirea priorităţilor. diagnosticarea problemelor. @FID &E #i CD*D<CE&E # coordonarea. elaborarea standardelor de performanţă. stabilirea calificării poziţiilor şi pregătirea personalului.

E"% 6% S.  A<$% $"-.< 6% 9($A0% . iar aprecierea se face prin acordarea unui puncta$ sau a unei valori procentuale. al calităţii. achiziţionarea.$"<"GA$' • • audit care urmăre te o evaluare calitativă # indicatorii au aceeaşi importanţă şi sunt apreciaţi prin %a. &u sau &u e cazul.<' • audit intern !denumit uneori audit de primă parte" # este condus de. audit care urmăre te o evaluare cantitativă . audit aleator # implică examinarea punctuală a unor aspecte. utilizarea şi instruirea privind utilizarea echipamentelor individuale de protecţie.<. • audit e&tern # include în general auditul de secundă parte şi auditul de terţă parte. auditul de terţă parte este condus de organizaţii de auditare externe independente. cum sunt cele care furnizează înregistrarea sau certificarea conformităţii cu cerinţele .< -%9$0.  79 =.< A. & '?@@'. în multe cazuri. de mediu" sunt auditate împreună. în mod special în cazul organizaţiilor mici. & (@@'. marcate prin coeficienţi de ponderare.0" 6% A.9. sau în numele organizaţiei însăşi. .E"% 6% 6(M%9". •  79 =. şi poate alcătui baza pentru o organizaţie pentru declaraţia pe proprie răspundere a conformităţii.R audit privind conformitatea proceselor te"nologice$ a ec"ipamentelor te"nice cu cerinţele de mediu# R audit privind conformitatea produselor cu cerinţele de mediu prevăzute în standardele de securitate a muncii. pentru analiza efectuată de management sau pentru alte interese interne.indicatorii pot avea diferite grade de importanţă. care sunt implicate într#o anumită problematică. auditul de secundă parte este condus de părţi care au un interes în organizaţie.9.A0% %S$% 0%A<"GA$ A. de exemplu.E"% 6% S"S$%M. . cum ar fi clienţii sau alte persoane în numele acestora. &G A ')@@'. fiecare arie este examinată privind conformitatea cu cerinţele aplicabile.6"$.6"$."' • • audit orizontal # urmăreşte examinarea fiecărei arii funcţionale a unei organizaţii pentru a verifica gradul de corespondenţă şi implementare a cerinţelor. în funcţie de scopul auditului.6"$' • audit combinat # atunci când mai multe sisteme de management !al securităţii şi sănătăţii în muncă. DB .9. audit vertical # urmăreşte verificarea tuturor ariilor funcţionale ale unei organizaţii.(-.  79 =. independenţa poate fi demonstrată prin lipsa responsabilităţilor în activitatea care este în curs de auditare.

# reducerea răspunderilor financiare. # îmbunătăţirea relaţiilor cu autorităţile de mediu. apei. # evitarea amenzilor. motiv pentru care ar putea apărea confuzii în rândul celor care nu sunt familiarizaţi cu acest domeniu.'". Auditul de Mediu 2ăspunderi Management Activităţi %onformare 2isc operaţional Achiziţie ănătate iguranţă /ntreprindere isteme Colitice#strategii Crobleme punctiforme 5oc 4eşeu Croduse 0ransport D? . # identificarea necesităţilor de instruire şi perfecţionare a personalului. 4esigur că aceste avanta$e diferă ca importanţă de la o companie la alta. # îmbunătăţirea comunicării în interiorul întreprinderii. AvantaHele auditului de mediu -n audit de mediu pregătit şi condus în mod adecvat poate aduce reale beneficii unei organizaţii anga$ate să acţioneze pe baza rezultatelor auditului. solului. # îmbunătăţirea practicilor manageriale. # îmbunătăţirea imaginii publice. # identificarea problemelor care solicită atenţie deosebită. *. # creşterea conştiinţei anga$aţilor şi a responsabilităţilor faţă de prote$area mediului.• audit comun # atunci când două sau mai multe organizaţii cooperează pentru a audita un singur auditat. dar în general ele sunt următoarele: # asigurarea conformării cu strategia întreprinderii şi cu legislaţia de mediu. 2.#. respectiv a unor pedepse maxime cu privare de libertate. # minimizarea generării deşeurilor.!. Centru uşurinţa delimitări lor auditurile de mediu au fost grupate în trei mari grupe !fig. # reducerea riscului unor accidente de poluare ma$oră. # creşterea potenţialului de a tragere a investiţiilor. 2. $ipuri de audit de mediu /n prezent există numeroase tipuri de audit de mediu. # îmbunătăţirea controlului poluării aerului. cu avanta$e în planul competitivităţii.

datorii de mediu. întreprinderi. verificarea modului de instruire a personalului expus la pericole.valuarea riscului identifică punctele din fluxul tehnologic în care pot avea loc accidente cu impact în mediu !începând cu aprovizionarea materiilor prime.Fig. clădiri. monitorizarea expunerii la diferiţi factori de risc a personalului în diferite locuri de muncă. procesele productive. prezente şi viitore. Acesta poate presupune în unele cazuri prelevări de probe şi teste menite să cuantifice dimensiunea unor posibile anterioare pagube generate în mediu precum şi viitoarele costuri de remediere. /n prezent la cumpărarea unor terenuri. etc.dentificarea zonelor cu risc potenţial asupra sănătăţii umane presupune: controlul incidentelor şi accidentelor anterioare şi a procedurilor de urgenţă.1. =ipuri de audit de mediu. evitând astfel posibile răspunderi. obligaţii. verificarea dotărilor pentru măsuri de prim > a$utor. .1. în cadrul acestui audit.#. udit pentru protecţia #i asigurarea muncii. monitorizarea expunerii la diferiţi factori de risc a personalului în diferite locuri de muncă. G. Grupa Irăspunderi> Crima mare grupă cuprinde tipurile de audit care sunt realizate cu scopul obţinerii asigurărilor că activitatea companiei se încadrează în reglementările legale de mediu. de depozitare deşeuri. autorizaţii de funcţionare.  udit de conformare > este cea mai comună formă de audit. &biectivul auditului se concentrează asupra frecvenţei potenţiale de apariţie a unor evenimente generatoare de daune în mediu şi evaluarea consecinţelor acestora.ste un domeniu specializat pentru experţii în asigurări. depozitarea şi distribuirea". .". %onstă într#un proces de verificare a conformităţii cu legislaţia de mediu !limite de emisie. udit pentru evaluarea riscului. 9oile abordări e&tind domeniul de uilizare a acestui tip de audit în anticiparea unor standarde mai severe1 în acoperirea unor zone logic nerstricţionate încă1 constituind o bază de plecare în elaborarea strategiei de mediu. verificare modului de instruire a personalului expus la pericole. 2. companiile solicită şi efectuarea unui audit de mediu. 2ezultatele acestui tip de audit pot modifica valoarea investiţiei şi de asemenea a$ută la parta$area clară a responsabilităţilor. D* . /n multe ţări aspectele de protecţie a muncii şi siguranţă a proceselor sunt tratate cu cele de mediu.     # # # # # # # . controlul dispoziţiilor privind utilizarea echipamentului de protecţie. udit pentru pre-ac5i!iţie. %onformarea cu legislaţia în vigoare nu înseamnă neapărat că se reduce şi riscul potenţial al apariţiei acestor evenimente.

ste iniţiat de consiliul de conducere al unei corporaţii !holding" cu scopul verificării structurii organizatorice. stabilindu#se zonele contaminate din prezent sau trecut. respectiv neconformităţii cu aceasta. # autorizaţii. . programelor de instruire şi specializare.MA . DD . & '?@@' sau . energie. a procesului de conştientizare şi comunicare a informaţiilor în cadrul diferitelor filiale. uditul politicii de mediu.#. Acest tip de audit se realizează în vederea certificării !audit extern" sau pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii lui !audit intern". a conformităţii. # prevenirea accidentelor. Are ca obiectiv controlul existenţei unei politici de mediu specifică şi cuprinzătoare pentru toate aspectele semnificative de mediu din întreprindere şi a modului în care aceasta este comunicată şi însuşită de toţi anga$aţii. Grupa Iactivităţi> Adeseori pentru un audit de mediu !intern sau extern" este selectată o anumită activitate care constituie subiect de verificare atât din punct de vedere tehnic cît şi de management. împre$urimilor. # emisii în aer.ste specific verificării unui sistem de management de mediu în conformitate cu unul din standardele . materiale.2. uditul sistemului. pentru aspecte de mediu care necesită o deosebită atenţie şi sunt mai dificil de rezolvat. udit tematic. combustibili. urmărindu#se în ce măsură acesta funcţionează şi este eficient.ste utilizat punctiform.#.#. acorduri de mediu. depozitarea şi controlul materiilor prime. a rolurilor şi responsabilităţilor. a modului de aplicare a politicii de mediu.  uditul "ntreprinderii. 'ste un audit de mediu e("austiv$ dar limitat la o singură activitate sau instalaţie) 'l combină multe din elementele celorlalte tipuri de audit$ iar atunci c*nd este condus cu scopul abordării celor mai mici detalii$ presupune consumuri considerabile de timp şi bani) %e regulă se au în vedere următoarele aspecte+ # examinarea istoricului amplasamentului. apă. . # utilizarea energie şi conservarea ei. # alocarea responsabilităţilor. proceduri de urgenţă. # depozitarea şi managementul deşeurilor. # aprovizionarea. acest audit este efectuat înainte de a se stabili planul de acţiune cu măsurile specifice de realizare.    2. # evaluarea legislaţiei de mediu specifică activităţii. Grupa Imanagement> %ea de a doua grupă de audit se adresează sistemului de management de mediu.  Auditul amplasamentului1 sectorului de activitate. # bilanţul de materii prime. 4e regulă. # procesul de producţie propiu#zis.!. .

depozitare. # auditul va fi condus conform unei proceduri sistematice cu etape bine definite. Aceste tipuri de audite prezentate ilustrează larga varietate de probleme care întră sub umbrela auditurilor de mediu. 4e exemplu. respectiv a înregistrării ca produs Iverde>. ca atăt obiectivele auditului. stau un număr de principii generale: # auditul se realizează la cerere pe baza unor obiective enunţate de client. etapă necesară în obţinerea unei ecomarcări.le demonstrează de asemenea că multe elemente pot fi comunicate în diferite tipuri de audit. atât a auditorului şef. %a o primă concluzie se poate sublinia faptul că auditul de mediu este parte a sistemului de management general au unei întreprinderi. indiferent de tipul de audit. utilizare. proceduri" încorporând şi problemele legate de înţelegerile contractual cu alte companii. cât şi a instituţiei acreditate din care acesta face parte. de#a lungul diferitelor faze: proiectare. etc. ambalare. care se realizează cu intenţia de a oferi informaţii despre performanţele de mediu a acesteia. sisteme şi tehnologii. . sectoriale. # auditul se realizează în condiţii de înalt profesionalism şi confidenţialitate. %erinţa esenţială pentru realizarea cu succes a unui audit este anga$amentul managerului general al întreprinderii de spri$in total. *. fabricare. etc. D1 . autorităţi. să fie stabilite încă din faza de elaborare a planului. competenţi şi independenţi de locul auditat. 2. a rezultat un număr de caracteristici ce se regăsesc în logica tuturor modurilor de abordare a auditului şi care pot fi prezentate într#o schemă logică !fig.valuarea completă a acestui impact înseamnă de fapt analiza ciclului de viaţă a produsului. uditul activităţilor trans . să solicite auditarea furnizorilor săi de materii prime şi materiale pentru a avea garanţia unei aprovizionări în condiţii de protecţie a mediului. a devenit frecvent în companiile care investesc mult în managementul mediului. 0ealizarea auditului de mediu 4in analiza a peste '@@@ audituri de mediu executate în 7* de ţări. pentru ridicarea şi depozitarea lor. . 5a baza oricărui audit de mediu. Acesta ia în considerare diferite aspecte ale impactului produselor de mediu. auditul transportului sau auditul furnizorilor. cît şi graniţele în care este condus respectivul audit. Crimul identifică şi cuantifică sursele de generare a deşeurilor. uditul produsului. e adresează acelor activităţi care întretaie mai multe sectoare de interes pentru întreprindere. e divide la rândul său în alte două tipuri de audit. # raportul final este întotdeauna în scris şi poartă obligatoriu semnătura. %el de#al doilea analizează managementul deşeurilor !practici.     uditul de#eurilor. constituind punctul de plecare în programele de minimizare a acestora la sursă. cu referire la conformare. # auditorii trebuie să fie obiectivi. e disting trei faze în realizarea auditului de mediu: # activităţi pre#audit. ./.ste esenţial însă.7". începând cu participarea la un dialog deschis şi terminând cu implicarea activă la implementarea recomandărilor finale ale auditului. management.

desfăşurarea auditului. # sunt controlabile.+.valuarea rezultatelor găsite Hedinţa Hedinţa de de închidere închidere !prezentarea !prezentarea unor unor rezultate rezultate preliminare" preliminare" A%0. A-4.nspectarea sectorului auditat . # # 4.mplementarea planului de acţiune D) şişia aunei . &rganizaţiile mici. electarea echipei de auditori Cregătirea planului de audit. C& 0#A-4.A JSH-2A2. trebuie să fie avut în vedere ca obiectivele alese să corespundă următoarelor criterii: # sunt importante. # sunt operaţionale. 4e asemenea.nspectarea sectorului auditat trângerea datelor de evidenţă trângerea datelor de evidenţă .0 0#A-4.#A-4.+.valuarea datelor datelor !rezultatul !rezultatul constatărilor constatărilor şişi interpretarea rezultatelor" interpretarea rezultatelor" +erificarea datelor +erificarea datelor . 4. C2.0-5-. pot lucra şi în altă organizaţie unde pot efectua audit de mediu !în calitate de persoană fizică.valuarea . Auditul intern verifică dacă activităţile care îşi desfăşoară într#o organizaţie sunt în conformitate cu procedurile stabilite. Cerioada necesară pentru finalizarea auditării tuturor A%0.valuarea rezultatelor găsite . /n alegerea obiectivelor programului de audit. auditul identifică orice probleme în procedurile existente. precum şi posibilităţile de îmbunătăţire a acestor proceduri. Alocarea Auditorii interni sau auditorii de primă parte pe lângă faptul că pot organiza audit Alocarea resurselor necesare în firma din care fac parte. Auditurile interne efectuate de către persoane independente de activitatea auditată electarea şi sunt programarea sectoarelor pentru auditare electarea echipei de auditori !nu poţi fi auditorul propriului departamentE serviciu". pregătirea chestionarului Auditul poate fi efectuat ai organizaţiei !auditori interni" sau de persoane din Cregătirea planului de de anga$aţi audit.#A-4. pregătirea chestionarului Crogramarea activităţilor în cadrul sectorului auditat exterior !auditor externE auditor de terţă parteE auditor de certificare" în cazul auditului de Crogramarea activităţilor în cadrul sectorului auditat resurselor necesare certificare. pentru a se asigura o evaluare imparţială.0 activităţilor se numeşte ciclu de audit.0SP.+.0SP.0-5-.mplementarea planului de acţiune uneistrategii strategiide de mediu mediu Clanificarea următorului audit Clanificarea următorului audit .0 unui audit pe o perioadă dată de timp. Centru aceste organizaţii ciclul de audit este intervalul dintre tabilirea scopului obiectivelor electarea şi programarea sectoarelor pentru auditare auditări. cu structură simplă îşi pot audita în tabilirea scopului şişi aa obiectivelor acelaşi timp toate activităţile. # sunt conduse. JSH-2A2. Hedinţa de deschidere Hedinţa de deschidere . activităţi post#audit.0SP. C& A%0. 4omeniul de aplicare a auditurilor realizate într#o organizaţie poate varia de la auditul unei simple proceduri până la auditarea activităţilor complexe. # sunt specifice şi măsurabile.+. specifice fiecărei întreprinderi.0SP. 0oate activităţile unei anumite organizaţii sunt supuse A%0. poate da consultanţă".0 /ntocmirea raportului final /ntocmirea raportului final 2ealizarea planului de acţiuni corective 2ealizarea planului de acţiuni corective .A A-4. C2.

criterii funcţionale.. Crogramul de audit al oricărei organizaţii defineşte în scris obiectivele fiecărui audit sau ciclu de audit. criterii de localizare. inclusiv frecvenţa auditului pentru fiecare activitate. # activităţile de auditat.Fig. după caz. copul fiecărui audit sau al fiecărei etape din ciclul de audit. Fa!ele auditului de mediu.. criterii de ierarhizare a reglementărilor. ca scop şi cadru = %ând este complet un audit individual = %um pot fi selectate limitele pentru a optimiza resursele şi a corela eficienţele programului de audit global şi auditul individual al personalului sau serviciilor = 2ăspunsurile pot fi date pentru fiecare caz în parte în funcţie de: criterii organizatorice. D( . # perioada acoperită de audit. # # # /n stabilirea limitelor unui program de audit trebuie răspuns iniţial la trei întrebări: %e trebuie să cuprindă programul de audit de mediu. # # # # 3ta$ilirea scopului #i a o$iectivelor. Auditul de mediu include analiza datelor reale necesare pentru evaluarea performanţi de mediu a organizaţiei. G. trebuie să definească şi să precizeze explicit: # domeniile acoperite. ce cuprind respectarea cerinţelor relevante privind reglementările de mediu. inclusiv a acordului şi autorizaţiei de mediu. &biectivele auditului se referă în special la evaluare sistemelor de management operaţional şi la determinarea conformării cu politica şi programul organizaţiei. # criteriile de mediu care trebuie avute în vedere.

peste programul de audit. Acesta coordonează întreg sistemul de management de mediu şi este a$utat de responsabilii de mediu de la fiecare departament. programul de audit este aprobat de directorul general. 5a firmele mici auditul se realizează cel puţin odată pe an. Manualul trebuie să precizeze cine. 2MM este subordonat directorului general. 4acă la auditul de supraveghere apar probleme de neconformare se suspendă certificatul pentru o perioadă de (@ de zile. politica şi obiectivele de mediu !poate fi calitate şi mediu în situaţiile în care avem un sistem integrat calitate şi mediu". Planificarea #i pregătirea pentru audit. &biectivele trebuie să fie: # S > specifice. precum şi evaluarea rezultatelor şi concluziilor auditurilor anterioare. în special pentru asigurarea: # unei alocări corespunzătoare a resurselor. Jiecare audit este planificat şi pregătit. loc de muncă. 5a auditul de certificare. 7. 4acă apar probleme grave de mediu se poate dispune audit. 2MM hotărăşte când se face auditul şi unde. manualul de management de mediu > nu este obligatoriu decât dacă optez pentru sistem integrat de calitate şi mediu. Auditul intern se face cu minim două sau trei luni înainte de auditul de certificare. 5a firmele mari programul de audit se realizează funcţie de procese. &rganismul de certificare programează după un an un audit de supraveghere sau două audituri într#un an !la un interval de şase luni". auditorul trebuie să primească documentaţia înainte de audit.electarea şi programarea sectoarelor pentru auditare şi implicit stabilirea programului de audit. se realizează de către responsabilul managementului de mediu din organizaţie !2MM". documentaţie ce reprezintă dosarul organizaţiei. pe baza acesteia poate formula neconformităţi. # A > actuale. 4upă auditul de supraveghere urmează un audit la fiecare an iar la trei an audit de recertificare. /n cadrul firmelor mari există un departament responsabil cu problemele de mediu ale unităţii. 1@ . Cachetul minim de documente trebuie să cuprindă: '. Clanificarea auditului şi pregătirea acestuia îi revin responsabilului managementului de mediu. secţie. conducerea şi personalul". ce face pentru implementarea politicii de mediu. # 0 > realiste. măsuri şi un termen de realizare a acestuia. Cregătirea pentru audit trebuie să includă familiarizarea cu activităţile organizaţiei şi cu sistemul de management de mediu instituit în cadrul organizaţiei. B. <u există o durată limită de efectuare a auditului. certificatul se suspendă până la soluţionarea acestora. 4acă în această perioadă nu se rezolvă neconformităţile. actualizate. realizarea auditului depinde de starea procesului ce urmează a fi auditat. # $ > temporare. conform obiectivelor. # asumării rolului şi responsabilităţii fiecărei persoane implicate în procesul de audit !inclusiv auditorii. însă nu este şeful altora. documentaţia organizaţiei. # M > măsurabile. %ând se stabileşte un obiectiv trebuie să am un responsabil.

auditorul elaboreazăE întocmeşte raportul de analiză de documentaţie. 2aportul este tipizat. # echipa nu va include nici o persoană aparţinând locului sau activităţii auditate. neconformitate. iar unul. domeniul politicii şi problemelor de mediu. acţiune corectivă. o expertiză specifică de mediu. pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. # neconformităţile sesizate !se iau în discuţie doar neconformităţile sesizate din consultarea documentaţiei obligatorii". specialist în activitatea auditată. precum şi cu pregătirea şi competenţa necesare auditării pentru atingerea obiectivelor stabilite. controlul documentelor !procedură comună pentru sistemul integrat". # # # # # # # # # # # # procedurile de sistem > sunt '7 proceduri obligatorii: aspecte de mediu. # locaţia organizaţiei. & '?@@': politică. comunicare. managerial. auditorul trebuie să precizeze: # dacă au realizat documentele cerute expres de . 4acă nu există neconformităţi se dispune elaborarea planului de audit. *. Auditurile de mediu sunt efectuate de persoane sau grupuri de persoane cu experienţa necesară în domeniile şi sectoarele auditate. # activitatea desfăşurată de organizaţie. # atribuţiile fiecărui membru se stabilesc funcţie de competenţe şi experienţă.?. monitorizare şi măsurare. tehnic şi legislativ. cele simple putând fi realizate de un singur auditor. Ce baza analizei de documentaţie. competenţă.B". având inclusiv cunoştinţele relevante şi experienţă în domeniul mediului. 4acă sunt sesizate neconformităţi nu dispun începerea auditului până la rezolvarea lor. al legislaţiei de mediu şi în funcţie de tipul auditului. & '?@'7 !fig. /n general echipele sunt formate din B#? membrii din care doi sunt cu experienţă în problematica de mediu. al procedurii de realizare a unui audit. obiective. # calificarea auditorilor trebuie să răspundă cerinţelor . instruire şi conştientizare. controlul înregistrărilor. # responsabilul de audit trebuie să facă dovada unei bune cunoaşteri a problemelor şi să dispună de calităţi personale şi aptitudini necesare gestiunii şi conducerii eficiente a fazelor de audit. astfel: # numărul membrilor echipei se alege funcţie de complexitatea auditului. indispensabilă realizării auditului. # componenţele din cadrul echipei vor trebui să acopere în general. auditul intern. e recomandă ca procedeul de alegere a membrilor echipei de audit să confere siguranţa că aceasta posedă experienţa şi expertiza generală. # aprecierile referitoare la documentaţia consultată. 1' . al proceselor operaţionale. & etapă importantă în realizarea unui audit de mediu o constituie selectarea ec+ipei de audit. controlul operaţional !poate fi dezvoltată câte o procedură pentru fiecare proces". evaluarea conformării !cu legislaţia şi reglementările în vigoare". acţiune preventivă. 2aportul se semnează de conducătorul echipei de audit. cerinţe legale şi alte cerinţe. proceduri.

auditorul întocmeşte o listă de verificare. analizarea înregistrărilor. evaluarea constatărilor auditului. evaluarea punctelor tari şi slabe ale sistemelor de management.alităţi i aptitudini personale !tact. # # # # # # 5a auditare se ia în calcul programul de lucru al anga$aţilor întreprinderii. integritate" Menţinerea competenţei în domeniu # # # Fig. discreţie. Activităţile de audit trebuie să includă: discuţii cu personalul. cu scopul de a evalua performanţa de mediu a activităţii auditate şi pentru a se stabili dacă: o respectă standardele. pregătirea concluziilor auditului. a procedurilor scrise şi a altor documentaţii relevante. discuţiile se vor desfăşura doar în timpul lucrului fără a afecta pauza anga$aţilor şi respectând timpul prevăzut în planul de audit pentru fiecare serviciuE activitate. obiectivele şi ţintele. maturitate. ctivităţi de audit. răbdare. Ec5ipa de audit de mediu. sinceritate. 4upă conceperea planului de audit. regulamentele. Clanul de audit este transmis organizaţiei cu cel puţin două săptămâni înainte. inspectarea echipamentelor şi a condiţiilor de operare. G.xperienţă profesională pecializare în auditul de mediu !teoretică şi practică" %ompetenţă lingvistică . raportarea constatărilor şi a concluziilor auditului. care reprezintă temele de discuţie: # sunt identificate documentele cuprinzând cerinţele legale. obţinerea dovezilor relevante. 17 .0. Cână în ziua auditului au dreptul să facă modificări în plan şi să anunţe auditorul. Crocesul de audit cuprinde cel puţin următoarele etape: familiarizarea cu sistemele de management. diplomaţie. obiectivitate.6iploma de absolvire învăţămJnt superior . este transmis 2MM care are obligaţia de a#şi anunţa colaboratorii. # sunt distribuite aceste documente în mod controlat. o sistemul existent de gestionare a responsabilităţilor de mediu este eficient şi adecvat.

Hedinţa este condusă de auditorul şef. # planificarea acţiunilor şi a modului de organizare a urmăririi realizării acestuia. # sunt păstrate înregistrări referitoare la aceste competenţe. # evaluarea răspunsurilor şi conducerea interviurilor. 4acă auditul este planificat pe mai multe zile. implementat şi menţinut un procedeu pentru evaluarea periodică a conformărilor cu cerinţele legale aplicabile şi cu alte cerinţe la care subscrie organizaţia. la sfârşitul fiecărei zile se poate face o şedinţă de închidere a zilei. &aportarea constatărilor #i conclu!iilor auditului. se prezintă echipa de audit.a#ţi stabilit. documentate şi comunicate atribuţiile şi responsabilităţile privind cerinţele legale. în care se poate informa asupra constatărilor realizate ne dând însă informaţii despre neconformităţile sesizate. # vă asiguraţi că sunt respectate cerinţele legale aplicabile performanţelor MM de către furnizori şi furniturile aprovizionate. # este asigurată competenţa personalului a cărui autorizare este cerută prin lege. Menţionam doar câteva dintre ele: # organizarea şi conducerea unui program de audit de mediu. cu condiţia să anunţ auditorul acesta să fie de acord iar modificarea să nu perturbe desfăşurarea auditului. # întocmirea rapoartelor de audit de mediu. 5a auditul de certificare nu se acceptă ca modificare în planul de audit auditarea unui serviciuE proces care nu a fost anunţat. # vă asiguraţi că sunt respectate cerinţele legale aplicabile tratării şi prevenirii neconformităţilor. Auditul se desfăşoară pe fiecare schimb de lucru existent în întreprindere. distribuţia lor este ţinută sub control şi se previne utilizarea neintenţionată a lor.ste important ca şedinţa de deschidere să se desfăşoare în prezenţa directorului general. 1B # .chipa de audit are voie să solicite un însoţitor sau un martor pe perioada desfăşurării auditului. a cărui formă şi conţinut trebuie să asigure o prezentare integrală şi oficială a tuturor constatărilor şi concluziilor auditului. &biectivele fundamentale ale unui raport de audit scris sunt: # susţinerea prin documente a scopului auditului. /n auditul de mediu sau în materializarea programelor de audit al unei întreprinderi apar numeroase probleme care trebuie avute în vedere. # sunt definite. *@T1@M din timpul auditului se alocă auditării proceselor principale de producţie. . # vă asiguraţi că sunt identificate şi efectuate monitorizările. 4esfăşurarea auditului debutează cu şedinţa de deschidere. sunt actualizate. # întocmirea chestionarelor şi a protocoalelor de audit de mediu. întrucât acesta are capacitatea de a impune subordonaţilor săi să ofere a$utor echipei de audit. # vă asiguraţi că documentele conţin cerinţe legale. se întreabă dacă se confirmă echipa de audit. Auditorul şef explică metodele folosite în audit. Cot face modificări în plan la nivelul orelor de auditare ale unor servicii. # este asigurată mentenanţa infrastructurii solicitate conform legii. 5a sfârşitul fiecărui audit sau ciclu de audit auditorii trebuie să întocmească un raport de audit scris. # politica MM include un anga$ament de conformare cu cerinţele legale. . etalonările dispozitivelor de măsurare impuse prin lege. %onstatările şi concluziile auditului sunt comunicate oficial conducerii la cel mai înalt nivel. Auditorul semnează o declaraţie de confidenţialitate şi informează că va face consemnări asupra situaţiei constatate în timpul auditului. sau informat. măsurările.

se fac doar trimiteri la acesta. +nc5eierea auditului. /n şedinţa de închidere nu se dă raportul de audit sau raportul de neconfirmitate. este anunţat 2MM care îşi asumă neconformităţile şi semnează pentru acestea având obligaţia de a le elimina. 4upă această etapă se intră în şedinţa de închidere unde sunt anunţate public neconformităţileE constatările. aici trebuie negociate şi decise acţiunile corective. Hedinţa poate dura între '* minute şi o oră. Jinalul ultimei zile de audit. # susţinerea prin documente a necesităţii acţiunilor corective. Crocesul de audit se încheie cu pregătirea şi implementarea unui plan adecvat de acţiuni corective. Centru neconformităţi se formulează observaţii cu termen de soluţionare de până la un an de zile. după ce au fost auditate toate procesele de producţie este rezervată discuţiilor cu 2MM. # oportunităţi de îmbunătăţire. 2aportul de audit trebuie să cuprindă: # constatările auditului. # furnizarea de informaţii conducerii despre eficacitatea şi acurateţea măsurilor de monitorizare a impactului de mediu al organizaţiei.situaţia conformării la politica de mediu a organizaţiei şi progresul în domeniul mediului al organizaţiei. după caz. 4upă această discuţie se adună toată echipa de audit şi se pun de acord asupra neconformităţilor constatate. corecţiile şi consemnate în scris. nereluând însă tot ce sa notat în raportul de neconformitate. # 1? . e instituie mecanisme funcţionale corespunzătoare care să asigure urmărirea rezultatelor auditului. # neconformităţile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful