Demonstratie - nuvela fantastica

Scrisa la Paris in 1959, publicata pentru prima oara in 1962, nuvela a fost inclusa in volumul La tiganci si alte povestiri. Nuvela fantastica este o specie epica in pro a, cu o constructie riguroasa, angrenan! !oua planuri narative "al realitatii, respectiv al evenimentului misterios#, in care evoluea a persona$ul aflat in imposibilitatea !e a !a o e%plicatie intamplarilor. &antasticul elia!esc transfigurea a artistic notiunile abor!ate in lucrarile savantului' mitul, (ierofania "manifestarea relevata a sacrului in profan#, iesirea !in timp, moartea ca initiere. Perspectiva impersonala, neimplicata a naratorului este !ublata !e perspectiva protagonistului, ins obisnuit, care traieste uimirea si teama, stari specifice naratiunii fantastice. )itlul nuvelei sugerea a o (ierofanie, locul numit *la tiganci repre entan! simbolic, lumea cealalta, libera !e contingentele timpului si ale spatiului. Prin corelare cu titlul, tema nuvelei este aceea a iesirii !in timpul istoric, linear, ireversibil si a trecerii in timpul mitic, circular. Nuvela este reali ata prin te(nica epicului !ublu. Naratiunea este reali ata prin inlantuirea celor opt episoa!e, care ar marca un numar simetric !e treceri ale persona$ului !e la o e%istanta la alta. +n incipit este !escris cre!ibil ca!rul' canicula in ,ucurestiul interbelic, surprins prin !etalii realiste. -epre entarea veri!ica a realitatii in pro a fantastica este !ublata !e semnificarea ei. +n final, se sugerea a ca e%plicatie pentru evenimentele relatate o stare *ca intr.un vis, nuvela avan! final !esc(is. Primul nivel !e interpretare, simplu, cu !esfasurare propiriu. isa a intamplarilor se !erulea a liniar "se intoarce !e la o me!itatie, !e pe stra!a Preoteselor, !in ,ucurest#. +n tramvai, amintin!u.si ca si.a uitat servieta cu partituri la /tilia, profesorul coboara cu intentia !e a lua tramvaiul in sens invers. 0rsita si mirosul !e asfalt topit "!oua trasaturi ale realului# il gonesc spre urmatoarea statie "la care nu va a$unge nicio!ata pentru ca va intra in *ireal#. 0tras !e umbra !in gra!ina tigancilor, 1avrilescu intra in aceea insula !e racoare neasteptata. 2ste intampinat !e o fata care.l con!uce la baba !e la intrare si care il trimite *la bor!ei. 0colo, 1avrilescu este supus la o proba initiatica "sa g(iceasca tiganca !intre cele trei fete . o tiganca, o grecoaica si o everica#.

+nsetat, bea multa apa "apa simboli ea a cunoasterea, spiritualitatea# sorbin! !in cafeaua a!usa !e cele trei fete. Prins intr.o (ora !e iele, este con!us spre locul un!e se afla pianul. )re it cu a$utorul cafelei si !orin! sa se intoarca acasa, profesorul constata ca in lumea ,ucurestiului parcursese mai multi ani. 3e orientat, revine la tiganci un!e il astepta 4il!egar! care.l va con!uce intr. o alta lume, in moarte. &inalul impune intelegerea te%tului ca o alegorie a trecerii spre lumea cealalta. +ntalnim in nuvela, promisiunea unui para!is con!itionat !e i!entificarea tigancii "pe care eroul o ratea a#. Neg(icin!, 1avrilescu se !ove!este incapabil !e a acce!e la sacru. +n tramvai, eroul afla ca bacnotele s.au scos !in circulatie !e un an si biletul si.a !ublat pretul !e cinci ani. Pe langa o larga simbolistica "baba, vi itiul, fetele, 4il!egar!#, intalnim in nuvela mitul concentrat al labrintului in care se remarca frecventa mare a cifrei sacre trei. Nu se poate afirma nici ca 1avrilescu a stat la tiganci o !upa.amia a, nici ca a stat acolo !oispre ece ani . a!evarul este ca 1avrilescu a !isparut !in timpul sau inca inainte !e a a$unge la tiganci. 5ircea 2lia!e propune o lectie !e initiere a artistului in retrairea realului, spre a a$unge la fantastic si a.l !epasi pentru a atinge sacrul, trecan! prin !e amagire.