FIGURILE DE STIL Figura de stil este un procedeu utilizat pentru a crete expresivitatea unui text, care nu definete, ci sugereaz

, pentru c lu!ea prezentat este i!aginar " #ERS$%IFI&'RE' este figura de stil prin care se atri(uie insui o!eneti unor fiin)e necuvant toare, unor lucruri, unor feno!ene ale naturii" ,, Primvar, mama noastr, Sufl bruma de pe coast. ( Folclor )

,, Din vzduh cumplita iarn cerne norii de zpad ( Vasile Alecsandri !arna ) ,, "in#uratice izvoare fac cu valurile larm ( $ihai %minescu poveste ) ) &lin ( 'ile din

&$*#'R'+I' este figura de stil cu a,utorul c reia se expri! un raport de ase! nare intre dou o(iecte, persoane sau ac)iuni, cu scopul de a eviden)ia sau de a evoca unul dintre ter!eni" ,, "oarele rotund (i palid se prevede printre nori Ca un vis de tinere)e printre anii trectori. ( Vasile Alecsandri

!arna )

,, Pe un deal rsare luna, ca o vatr de *ratic. ( $ihai %minescu &lin ( 'ile din poveste ) ) ,, Frumos e campul ce se+ntide ca i o mare de verdea ( Ale,andru $acedons-i Pdurea ) ,, c+s plin de noroc ca broasca de pr ( !on &rean# Amintiri din copilrie )

E%U*ER'+I' este figura de stil care const intr-o iniruire de ter!eni de acelai fel sau cu sensuri apropiate, f cut cu scopul de a eviden)ia ideea expri!at " ,, " strecor pe un 'ir de a) Micorata, subirica (i nepipita via). ( .udor Ar#hezi &uvant )

,, erau stiglei cu pete de san#e, piigoi rotunzi cu pene cenu(ii (i ne#re, cintezi cu piepturile crmizii. ( $ihail "adoveanu !n pdurea Pietri(orului ) ,, Grsu, curat, atrgtor, !n 'racul lui strlucitor A(a era Apolodor ( /ellu 0aum

&r)ile cu Apolodor )

RE#ETI+I' este figura de stil care const in reluarea de dou sau de !ai !ulte ori a aceluiai sunet, cuvant, grup de cuvinte sau a aceleiai rela)ii sintactice" Repeti)ia, in func)ie de nivelul li!(ii la care se intalnete, este. fonetic lexical gra!atical RE#ETI+I' F$%ETI&/ 'LITER'+I' const in repetarea unei consoane" ,, 1i+n creasta coi'ului inalt Prin vulturi vantul viu vuia, Vreun prin) mai tanr cand trecea 2am'irei ) ,, Lacul codrilor albastru 0u'eri #albeni il incarc ,, Am discutat multe (i mrunte. 'S$%'%+' const in repetarea vocalei accentuate in dou sau !ai !ulte cuvinte"

( /eor#e &o(buc

0unta

( $ihai %minescu

3acul )

,, Apele plan# clar izvorand in 'antane ( $ihai %minescu deal ) ,, 3as s vie cat de muli, " ai cu cin s te lupi. ,, "e plimb ca vod prin lobod. RE#ETI+I' LE0I&'L/ ,, 1i pluteti, pluteti, pluteti, Printre al#e, printre pe(ti 1i inoi, inoi, inoi, Pan sim)i c nu mai po)i Apolodor ) ,, 4 'urnic mic, mic, Dar in'ipt, vaszic 'urnic ) ,, Stpane, stpane, !)i cheam (+un cane Vrea totul, (tie totul, poate totul. ( Pintea Viteazul )

"ara pe

( /ellu 0aum &r)ile cu

( .udor Ar#hezi

( $iori)a )

E#ITETUL esta figura de stil care const in deter!inarea unui su(stantiv sau a unui ver( printr-un ad,ectiv sau adver(, eviden)iind insuiri deose(ite ale o(iectului sau ale ac)iunii" Epitetul ornant. ,, "+a dus zpada alb de pe intinsul )rii ( Vasile Alecsandri "'ar(itul iernei ) ,, Dumbrava cea verde pe mal "e+o#lind in umedul val Frumoas+i ) Epitete ale su(stantivului. ( $ihai %minescu

,, se ridica departe intr+un pisc prpstios, in var'ul cruia s#eata spre cer un brad vechi, care vestea cel intai, printr+un (uiet adanc, sosirea vanturilor. ( $ihail "adoveanu !n pdurea Pietri(orului ) Epitete ale ver(ului. ,, imi pare c ochii ti, adancii, sunt izvorul din care tainic cur#e noaptea peste vi ( 3ucian 5la#a nop)ii )

!zvorul

Epitet si!plu. ,, or s+mi creasc aripi ascuite pan la nori ( 3ucian 5la#a !zvorul nop)ii ) Epitet du(lu. ,, esela, verde campie acu+i trist, vestezit ( Vasile Alecsandri "'ar(it de toamn ) Epitet triplu. ,, rzbtea o chemare nedesluit, moale, stans. ! ( $ihail "adoveanu !n pdurea Pietri(orului ) Epitet in cu!ul. ,, "ece, fragil, nou, virginal 3umina duce omenirea+n poal. ( .udor Ar#hezi toamn )

Vant de

Epitetul se poate co!(ina i cu alte figuri de stil, fiind. Epitet personificator. ,, 3an# lacul care+n tremur somnoros (i lin se bate, Vezi o mas mare+ntins cu 'clii prea luminate.6 ( $ihai %minescu &lin ( 'ile din poveste ) )

Epitet !etaforic" ,, !n vremile btrane, candva, nu se (tie cand, acest 'el de pere)i se

a'lau cu partea de din sus privind tocmai spre cer "lavici Popa .anda ) Epitet 1iper(olic. ,, Gigantic poart+o cupol pe 'runte ( /eor#e &o(buc 7assan )

( !oan

Pa(a

2I#ER3$L' este figura de stil care const intr-o exagerare, prin ! rirea sau !icorarea o(iectului" 2iper(ola apare totdeauna co!(inat cu o alt figur de stil. *etafor . ,, /i#antic poart+o cupol pe 'runte, 1i vorba+i e tunet, rsu'letul ger, !ar barda din stan#a+i a*un#e la cer, 1i vod+i un munte. 7assan )

( /eor#e &o(buc

Pa(a

&o!para)ie. ,, &rapii+n ele+s cat berbecii, !n pomi, piersici cat dovlecii, Pepenii de zahr ro(u, !n #rau, spicul cat cocoul )

( .udor Ar#hezi

$am 8ar

Epitet. ,, 4 9 tablou mre, fantastic #$ $ii de stele ar#intii !n nemrginitul templu ard ca vecinice 'clii. ( Vasile Alecsandri $ezul iernei )

'%TITE4' este figura de stil care const in punerea in opozi)ie a dou cuvinte, idei, i!agini, persona,e, situa)ii !enite s se reliefeze reciproc" ,, 0u (tie de+i vis, ori aieve+i ( /eor#e &o(buc ,, %a un inger ce se roa#, %l un demon ce viseaz: %a o inim de aur Pa(a 7assan )

%l un suflet apostat. ( $ihai %minescu ) *ET'F$R' este figura de stil prin care se trece de la se!nifica)ia o(inuit a unui cuvant sau a unei expresii la o alt se!nifica)ie, trecerea f candu-se pe (aza unei co!-para)ii su(in)elese" ,, %le sar in bulgri fluizi ( $ihai %minescu ) ( 3ucian

,, "oarele, lacrima %omnului, cade in mrile somnului 5la#a ) ,, Fcutul meu, &uvantul Pa(te+n munte !ma#ini verzi sub norii toamnei #rei. ( &onstan)a 5uzea

Fcutul meu, &uvantul )

'LEG$RI' este figura de stil care const in prezentarea unei idei a(stracte prin ele!ente concrete, su(stituind o i!agine cu alta pe (aza unor ase! n ri" In $iori)a, ideea a(stract a !or)ii este inlocuit de i!aginea concret a unei nun)i. ,, " le spui curat & m+am insurat &u+o mandr crias, A lumii mireas ( $iori)a ) I%5ERSIU%E' este figura de stil care const in !odificarea, in pri!ul rand, a topicii propozi)iei i, in al doilea rand, !ai rar, a frazei cu scopul de a scoate in eviden) un cuvant sau o propozi)ie" ,, Lacul codrilor albastru 0u'eri #albeni il incarc ( $ihai %minescu 3acul )

,, Din vzduh cumplita iarn cerne norii de zpad6 ( Vasile Alecsandri !arna ) I%5$&'+I' este o for!ul de adresare c tre o persoan a(sent sau i!aginar , de la care nu se ateapt un r spuns" Este situat , de o(icei, la inceputul operei i este realizat prin su(stantive in cazul vocativ" Este un procedeu specific stilului retoric"

,, &rumoaso, )i+s ochii+ a(a de ne#ri incat seara cand stau culcat cu capu+n poala ta nop)ii )

( 3ucian 5la#a

!zvorul

SI*3$LUL este figura de stil 6procedeul artistic7 care const in utilizarea nu!elui unui o(iect concret pentru a dese!na un alt o(iect sau, cel !ai adesea, o idee a(stract " Si!(olul este o i!agine care revine cu insisten) intr-un text literar i care ocup o pozi)ie c1eie, esen)ial pentru eroul liric sau epic, pentru conflict etc" " ,, imi pare c ochii ti, adancii, sunt izvorul din care tainic cur#e noaptea peste vi ( 3ucian 5la#a !zvorul nop)ii ) $0I*$R$%UL este figura de stil care const in asocierea neateptat , cu efecte expresive surprinz toare, a doi ter!eni contradictorii sau c1iar cu se!nifica)ii opuse" ,, 'zvorul nopii ( ) lumina mea. ( 3ucian 5la#a !zvorul nop)ii )

5ERSIFI&'+I' sau #R$4$DI' 5ERSUL este un rand dintr-o poezie" STR$F' este o grupare de versuri, in nu! r varia(il, desp r)it de alte ase!enea unit )i printr-un spa)iu al(" Dup nu! rul de versuri, strofa este. *onovers 8 cand este alc tuit dintr-un vers" Disti1 8 cand este alc tuit din dou versuri" Ter)in 8 cand este alc tuit din trei versuri" &atren 8 cand este alc tuit din patru versuri" Strofa !ai poate avea cinci versuri 6cvinarie7, ase versuri 6sextin 7, apte versuri 6septi! 7, opt versuri 6octet7, nou versuri 6non 7, zece versuri

6deci! 7" */SUR' reprezint nu! rul de sila(e dintr-un vers" RI*' const in potrivirea sunetelor de la sfarit de vers, incepand cu ulti!a vocal accentuat " Tipuri de ri!e. *onori! 8 cand toate versurile ri!eaz 6 a a a a 7. ,, 3a circ, in tar#ul $o(ilor, Pe #hea)a unui rcitor, .ria voios (i zambitor ;n pin#uin din 3abrador. ( Gellu %au! &r)ile cu Apolodor ) Ri! i!perec1eat 8 cand pri!ul vers ri!eaz cu al doilea i al treilea cu al patrulea ( a a b b 7 ,, Din vzduh cumplita iarn cerne norii de zpad, 3un#i troiene cltoare adunate+n cer #rmad: Ful#ii zbor, plutesc n aer ca un roi de 'luturi albi, <spandind 'iori de #hea) pe ai )rii umeri dalbi. ( Vasile Alecsandri !arna )

Ri! incruciat 8 cand pri!ul vers ri!eaz cu al treilea i al doilea cu al patrulea 6 a b a b 7. ,, A 'ost odat ca+n pove(ti, A 'ost ca niciodat, Din rude mari imprte(ti, 4 prea 'rumoas 'at. ( $ihai %minescu 3ucea'rul )

Ri! i!(r )iat 8 cand pri!ul vers ri!eaz cu al patrulea i al doilea cu al treilea 6a b b a 7. ,, .ot miroase via a tmaios (i a coarn, $ustos a piersici coapte (i crud a 'oi de nuc Vezi, din zvoi sitarii spre alte veri se duc: &e vrea cu mine toamna pe dealuri de m+ntoarn= ( !on Pillat !n vie )

&and versurile nu ri!eaz , se nu!esc versuri albe.

5ersurile lipsite de ri! , f r structur rit!ic regulat , se nu!esc versuri libere. RIT*UL const in succesiunea regulat i ar!onioas a sila(elor accentuate i neaccentuate dintr-un vers" #I&I$RUL *ETRI& 6 *ETRUL 7 este unitatea rit!ic alc tuit dintr-un nu! r constant de sila(e accentuate i neaccentuate care se repet intr-un vers" #rintre picioarele !etrice sunt. Troheul 8 picior (isila(ic, in care pri!a sila( este accentuat i a doua este neaccentuat " Iambul 8 picior (isila(ic, in care pri!a sila( este neaccentuat i a doua este accentuat " Amfibrahul 8 picior trisila(ic, in care pri!a sila( i atreia sunt neaccentuate iar a doua sila( este accentuat "

In func)ie de tipul de picior !etric, rit!ul poate fi.

Ritm trohaic 8 alc tuit dintr-o succesiune de tro1ei Ritm iambic 8 alc tuit dintr-o succesiune de ia!(i Ritm amfibrahic 8 alc tuit dintr-o succesiune de a!fi(ra1i" &E4UR' 8 pauza ce se face in interiorul versului"