Constantin Ionut Seria A Grupa 2 Poluarea atmosferei

Poluarea atmosferic implic emanarea de substane duntoare organismelor vii, n atmosfera. Poluani precum oxizii de sulf i azot, cloro-fluoro-carburile, dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, i funinginea(carbunele) sunt pricipalii contribuitori la poluarea atmosferic. Poluarea atmosferic poate afecta de asemenea ecosistemele acvatice i terestre dac poluanii se dizolv n ap sau precipita sub form de ploaie. e estimeaz c poluarea atmosferic contribuie anual la aproximativ !"#.### de decese n $%. &n fiecare an dezvoltarea industriei genereaz miliarde de tone de materiale poluante. Cauzele polurii atmosferice Poluanii primari sunt acei poluani atmosferici emanai direct n atmosfer, de exemplu particulele de funingine, dioxidul de sulf i oxizii de azot. Poluanii secundari sunt produi prin reacii ntre poluanii primari. 'e exemplu, ozonul se formeaz deasupra arealelor urbane prin reacii dintre poluanii primari i componenii normali ai atmosferei. (onoxidul de carbon i oxizii de azot sunt principalii poluani emii de arderile de combustibil. )uninginea i dioxidul de sulf sunt poluanii primari produi n principal prin arderile de combustibili fosili n centralele energetice, precum petrolul i crbunele. &n fiecare an peste ! miliard de tone de astfel de materiale intr n compoziia atmosferei prin aceste procese. Poluanii au tendina de a se gsi numai n anumite zone. * semnificant parte a industriei i a transporturilor se bazeaz pe combustibili fosili. Pe msur ce aceti combustibili sunt consumai, n atmosfer sunt eliminate particule c+imicale de materii poluante. ,u toate c un mare numar de astfel de c+imicale contribuie la poluarea atmosferic, cele mai multe dintre ele conin carbon, sulf i azot. ,ombustia carbonului, a petrolului i a benzinei este rspunztoare pentru ma-oritatea poluanilor atmosferici. (ai mult de .#/ din dioxidul de sulf, 0#/ din oxidul de azot, i intre 1# i 2#/ din materia poluant emanat n atmosfer de ctre $%, sunt produse de combustibili fosili, centrale electrice, boilere industriale i furnale reziduale3 .#/ din monoxidul de carbon i 2#/ din oxidul de azot i +idrocarburi rezult din arderea gazului i a combustibililor diesel. %lte materiale poluante pot avea surs de emitere industria metalelor (fier, zinc, plumb, cupru), rafinriile petrolifere, uzinele de ciment i cele n care se obine acidul azotic i acidul sulfuric. %ceste c+imicale interactioneaz ntre ele dar i cu razele ultraviolete din razele solare cu intensiti periculoase. mogul se formeaz n areale urbane, n acele locuri n care exist un mare numr de automobile, c4nd dioxidul de azot este descompus de razele solare, eliber4ndu-se ozonul, alde+ide i cetone. mogul poate cauza severe probleme medicale. ,4nd dioxidul de sulf i oxidul azotos se transform n acid sulfuric i acid azotic n atmosfer, aceste substane precipit sub form de ploaie, aa numita ploaie acid. Ploaia acid este o grav problem global pentru c foarte puine specii sunt capabile s supravieuiasc n asemenea condiii.

,ontrolarea polurii atmosferice

,ele mai sensibile strategii de control ale polurii atmosferice implic metode ce reduc, colecteaz, capteaz sau rein poluani nainte ca ei s intre n atmosfer. 'in punct de vedere ecologic, reduc4nd emisiile poluante cu o mrire a randamentului energetic i prin msuri de conservare, precum arderea de mai puin combustibil este strategia preferat. 5nfluen4nd oamenii s foloseasc transportul n comun n locul autove+iculelor personale, a-ut de asemenea la mbuntirea calitii aerului urban. Poluanii poteniali pot exista n materialele ce intr n procese c+imice sau n procese de combustie(ca de exemplu plumbul din benzin). (etode de controlare a polurii atmosferice includ i ndeprtarea materialelor poluante direct din produsul brut, nainte ca acesta s fie folosit, sau imediat dup ce s-a format, dar i alterarea proceselor c+imice ce duc l-a obinerea produsului finit, astfel nc4t produii poluani s nu se formeze sau s se formeze la nivele sczute. 6educerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folosii de ctre automobile este posibil i prin realizarea unei combustii c4t mai complete a carburantului sau prin recircularea gazelor provenite de la rezervor, carburator i motor, dar i prin descompunerea gazelor n elemente puin poluante cu a-utorul proceselor catalitice. Poluanii industriali pot fi la r4ndul lor captai n filtre, precipitatori electrostatici etc.

Pentru a stavili poluarea, organismele statale trebuie sa dispuna in primul rand de metode de control de mare eficienta. %poi este necesara stabilirea nivelului normelor de emisie care pot fi deversate in aer de diversele surse de poluare si a concenratiilor maxime admisibile de poluanti in aerul localitatilor. 'upa cum s-a stabilit la reuniunea expertilor de la 7iena (!89") in primul rand este necesar sa fie elaborate normele de igiena pentru *", ,*, :*x, ,*", pesticidele in suspensie, care determina imbolnaviri acute si cronice . 5n prezent la noi sunt date norme de concentratii maxime admisibile pentru un numar de 229 substante poluante . Principalele masuri concrete de realizare a protectiei aerului constau in ; exploatarea rationala a instalatiilor te+nologice selectionate pentru o anumita productie ca fiind ca fiind cele mai putin poluante 3 recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile 3 amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu stiintific al consecintelor pe care le are situarea intr-o anumita ambianta geoclimatica3 adoptarea de sisteme si mi-loace de transport cat mai putin poluante3 5n combaterea poluarii aerului se porneste de la principiul ca <maximul se poate realiza la sursa <. %ceasta in sensul ca reducerea evacuarilor de poluanti si a pierderilor de la sursa sunt in acelasi timp masuri preventive, de limitare a poluarii aerului si masuri care vizeaza valorificarea integrala a materiilor prime. 6etinerea substantelor reziduale pentru valorificarea complexa a materiei prime este si mult mai usor de realizat decat dupa ce acestea s-au e-ectat in atmosfera . Pentru a realiza o productie nepoluanta exista mai multe posibilitati; alegerea sau pregatirea unur materii prime fara impuritati , spalarea combustibililor, ermetizarea instalatiilor in care se desfasoara procese de productie generatoare de pulberi si gaze, diri-area pulberilor si gazelor spre instalatiile de epurare . Efecte pe scar-larg &naltele couri de fum pe care le folosesc industriile i filtrele lor nu ndeprteaz subtanele poluante doar prin propulsarea lor n straturile nalte ale atmosferei, aa c se consider posibilitatea s se reduc concentraia agenilor poluani n arealul respectiv, n locul unde se produc. Poluanii pot fi ns transportai la mari distane de locul originar al emisiei, i pot produce efecte adverse n alte areale. =misiile de sulf i de azot din %merica central i de est,

cauzeaz ploi acide n statul :e> ?or@, :e> =ngland i n estul ,anadei. :ivelul pA-ului sau aciditatea multor lacuri din acele zone a fost dramatic deteriorat de aceast ploaie acid astfel ca ntreaga populaie de pete din lacurile respective a fost distrus. =fecte similare au fost semnalate i n =uropa. =misiile de dioxid de sulf i reaciile de formare ale acidului sulfuric pot fi de asemenea responsabile pentru atacul asupra st4ncilor i a rocilor la mari distane de sursa de poluare. ,reterea pe scara mondial a consumului de petrol i crbune nca din anii B2# au condus la creteri substaniale de dioxid de carbon. =fectul de ser ce rezult din aceast crestere de ,*" , ce permite energiei solare s ptrund n atmosfer, dar reduce reemisia de raze infraroii de la nivelul Pm4ntului, poate influena tendina de nclzire a atmosferei, i poate afecta climatul global i prin acest lucru calota glaciar de la poli s-ar topi parial. * posibil mrire a pturii de nori sau o mrire a absoriei excesului de ,*" de ctre *ceanul Planetar, ar putea stopa parial efectul de ser, inainte ca el s a-ung n stadiul de topire a calotei glaciare. *ricum, rapoarte de cercetare ale $%, eliberate n anii B.# indic faptul c efectul de ser este n cretere i ca naiunile lumii ar trebui s fac ceva n aceast privin. Pricipalele fenomene poluante 1. Smogul mogul este un amestec de cea solid sau lic+id i particule de fum formate c4nd umiditatea este crescut, iar aerul este at4t de calm nc4t fumul i emanaiile se acumuleaz l4ng sursele lor. mogul reduce vizibilitatea natural i adesea irit oc+ii i cile respiratorii, i se tie c este cauza a mii de decese anual. &n aezrile urbane cu densitate crescut, rata mortalitii poate s creasc n mod considerabil n timpul perioadelor prelungite de expunere la smog, mai ales c4nd procesul de inversie termic realizeaz un plafon de smog deasupra oraului. mogul fotoc+imic este o cea toxic produs prin interactia c+imic ntre emisiile poluante i radiaiile solare. ,el mai nt4lnit produs al acestei reacii este ozonul. &n timpul orelor de v4rf n zonele urbane concentraia atmosferic de oxizi de azot i +idrocarburi crete rapid pe msur ce aceste substane sunt emise de automobile sau de alte ve+icule. &n acelai timp cantitatea de dioxid de azot din atmosfer scade datorit faptului c lumina solar cauzeaz descompunerea acestuia n oxid de azot i atomi de oxigen. %tomii de oxigen combinai cu oxigenul molecular formeaz ozonul. Aidrocarburile se oxideaz prin reacia cu *", i reacioneaz cu oxidul de azot pentru a produce dioxidul de azot. Pe msur ce se apropie mi-locul zilei, concentraia de ozon devine maxim, cuplat cu un minimum de oxid de azot. %ceast combinaie produce un nor toxic de culoare glbuie cunoscut drept smog fotoc+imic. mogul apare adesea n zonele oraelor de coast i este o adevrat problem a polurii aerului n mari orae precum %tena, Cos %ngeles, Do@Eo. Cos %ngeles este o aglomeratie urbana-suburbana cladita pe coasta deluroasa, avand in vecinatate la sud si la est *ceanul Pacific. (untii se intind la est si la nord3 de asemenea la nord se gaseste an )ernando 7alleE, o parte a orasului cu aproximativ o treime din populatia orasului care este separata de AollE>ood si de centrul orasului de (untii anta (onica si de Parcul Friffit+, spatiul cel mai mare de recreere al orasului. Cos %ngeles-ul face legatura intre regiunile sale prin intermediul unor mari autostrazi de otel si beton - faimosul sistem de sosele - construit pentru transportul rapid, la mari viteze, dar care este de obicei congestionat de trafic. mogul produs de gazele de esapament ale masinilor sau de alte surse este o problema continua a poluarii. $n sistem de cai ferate orasenesc opereaza din !8813 cand va fi terminat in anul "##!, sistemul va lega 1G.0 @m de linii subterane cu aproximativ G20 @m de linii. Do@Eo este capitala si cel mai mare oras al Haponiei, precum si unul dintre cele mai populate orase ale lumii, dupa statisticile din anul !881, metropola insumand !!.G1!.8#! de persoane. *rasul este centrul cultural, economic si industrial al Haponiei. 5ndustria este concentrata in zona Folfului Do@Eo, extinzandu-se spre ?o@o+ama, producand aproape o cincime din totalul de produse economice, acestea cuprinzand; industria grea (cu mai mult de doua treimi din total), si industria usoara, care este foarte diversificata; produse alimentare, textile, produse

electronice si optice, masini, c+imicale, etc. %ceasta vasta dezvoltare economica implica si un grad ridicat al poluarii, datorat emanarii de substante nocive in atmosfera in urma proceselor de productie. 'e asemenea, numarul mare de autove+icule contribuie la cresterea cantitatii de noxe din atmosfera. Pentru a se reduce gradul de poluare, autoritatile locale incura-eaza folosirea transportului in comun, cum sunt metrourile si trenurile de mare viteza, care fac legatura dintre diferitele parti ale orasului. 'e asemenea, se recurge la modernizarea sistemului de sosele pentru a se evita aglomerarile si bloca-ele rutiere. Dotusi mai sunt prezente probleme in traficul rutier in anumite zone ale metropolei. (exico ,itE este capitala statului (exic, fiind cel mai mare oras al acestei tari. =ste, totodata, si cel mai oras al emisferei vestice si reprezinta centrul cultural, economic si politic al tarii, avand o populatie de .."1G.8G# de locuitori, conform statisticilor facute in anul !88#. 5n acest oras se produce aproximativ o -umatate din productia economica a (exicului, aceasta fiind reprezentata de; industria textila, c+imica si farmaceutica, electrica si electrote+nica, precum si o dezvoltata industrie3 aditional la acestea se mai dezvolta si industria usoara, industria alimentara si cea textila. 2. Ploaia acida Ploaia acida este un tip de poluare atmosferica, formata cand oxizii de sulf si cei de azot se combina cu vaporii de apa din atmosfera, rezultand acizi sulfurici si acizi azotici, care pot fi transportati la distante mari de locul originar producerii, si care pot precipita sub forma de ploaie. Ploaia acida este in prezent un important subiect de controversa datorita actiunii sale pe areale largi si posibilitatii de a se raspandi si in alte zone decat cele initiale formarii. 5ntre interactiunile sale daunatoare se numara; erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole si a plantatiilor forestiere, amenintarea speciilor de animale terestre dar si acvatice, deoarece putine specii pot rezista unor astfel de conditii, deci in general distrugerea ecosistemelor. Problema poluarii acide isi are inceputurile in timpul 6evolutiei 5ndustriale, si efectele acesteia continua sa creasca din ce in ce mai mult. everitatea efectelor poluarii acide a fost de mult recunoscuta pe plan local, exemplificata fiind de smog-urile acide din zonele puternic industrializate, dar problema s-a ridicat si in plan global. *ricum, efectele distructive pe areale in continua crestere a ploii acide au crescut mai mult in ultimele decenii. Iona care a primit o atentie deosebita din punct de vedere al studierii sale, o reprezinta =uropa nord-vestica. 5n !8.2, de exemplu, raporturi privind mediul ambiant indica faptul ca aproape o -umatate din masa forestiera a Padurii :egre din Fermania, au fost afectata de ploi acide. :ord-estul tatelor $nite si estul ,anadei au fost de asemenea afectate in special de aceasta forma de poluare. =misiile industriale au fost invinuite ca fiind cauza ma-ora a formarii ploii acide. 'atorita faptului ca reactiile c+imice ce decurg in cadrul formarii ploii acide sunt complexe si inca putin intelese, industriile au tendinta sa ia masuri impotriva ridicarii gradului de poluare a acestora, si de asemenea s-a incercat strangerea fondurilor necesare studiilor fenomenului, fonduri pe care guvernele statelor in cauza si-au asumat raspunderea sa le suporte. %stfel de studii eliberate de guvernul tatelor $nite in anii B.#, implica industria ca fiind principala sursa poluanta ce a-uta la formarea ploii acide in estul tatelor $nite si ,anada. 5n !8.. o parte a :atiunilor $nite, tatele $nite ale %mericii si alte "2 de natiuni au ratificat un protocol ce obliga stoparea ratei de emisie in atmosfera a oxizilor de azot, la nivelul celei din !8.9. %mendamentele din !88# la %ctul privind reducerea poluarii atmosferice, act ce a fost semnat inca din !8G9, pun in vigoare reguli stricte invederea reducerii emisiilor de dioxid de sulf din cadrul uzinelor energetice, in -urul a !# milioane de tone pe an pana pe data de ! 5anuarie,"###. %ceasta cifra reprezinta aproape -umatate din totalul emisiilor din anul !88#. tudii publicate in !88G sugereaza faptul ca padurile si solul forestier sunt cu mult mai afectate de ploaia acida decat se credea prin anii B.#, si redresarea efectelor este foarte lenta. 5n lumina acestor informatii, multi cercetatori cred ca amendamentele din !88# in vederea reducerii poluarii si a purificari aerului, nu vor fi suficiente pentru a prote-a lacurile si solurile forestiere de viitoarele ploi acide.

3. isparitia stratului de ozon tratul de ozon este o regiune a atmosferei de la !8 pana la 2. @m altitudine. ,oncentratia maxima de ozon de pana la !# parti pe milion are loc in stratul de ozon. %sadar ozonul se formeaza prin actiunea razelor solare asupra oxigenului. %ceasta actiune are loc de cateva milioane de ani, dar compusii naturali de azot din atmosfera se pare ca au mentinut concentratia de ozon la un nivel stabil. ,oncentratii ridicate la nivelul solului sunt periculoase si pot provoca boli pulmonare. ,u toate acestea insa, datorita faptului ca stratul de ozon din atmosfera prote-eaza viata pe Pamant de radiatiile solare, acesta este de o importanta critica. 'e aceea, oamenii de stiinta au fost ingri-orati cand au descoperit in anii B9# ca produsele c+imice numite cloro-fluorocarburi folosite indelung ca refrigerenti si in spraE-urile cu aerosoli sunt o posibila amenintare a stratului de ozon. =liberate in atmosfera, aceste c+imicale se ridica si sunt descompuse de lumina solara, clorul reactionand si distrugand moleculele de ozon - pana la !##.### de molecule de ozon la o singura molecula de ,.).,. 'in aceasta cauza folosirea acestor tipuri de compusi c+imici a fost interzisa in tatelele $nite si nu numai. %lte c+imicale, ca de exemplu +alocarburile bromurate ca si oxizii de azot din ingrasaminte, pot de asemenea ataca stratul de ozon. 'istrugerea stratului de ozon ar putea cauza cresterea numarului de cancere de piele si a cataractelor, distrugerea de anumite culturi, a planctonului si cresterea cantitatii de dioxid de carbon datorita scaderii vegetatiei. 5ncepand din anii B9# cercetatorii stiintifici care lucrau in %ntarctica au detectat o pierdere periodica a stratului de ozon din atmosfera. tudiile conduse cu baloane de inalta altitudine si sateliti meteorologici indica faptul ca procentul total de ozon de deasupra zonei %ntartice este in declin. Iborurile pe deasupra regiunilor %rctice au descoperit o problema asemanatoare. (eteorologia si efectele asupra sanatatii Produsele concentrate poluante sunt reduse c+imic de amestecurile moleculare din atmosfera, ce depind de conditiile atmosferice, ca de exemplu temperatura, viteza vantului si miscarile sistemelor depresionare care interactioneaza cu topografia locala, modeland muntii si vaile.5n mod normal, temperatura descreste odata cu cresterea altitudinii. 'ar cand o patura atmosferica de aer rece se pozitioneaza sub o patura de aer mai cald, producandu-se o inversiune termala, amestecurile c+imice atmosferice intre componentele atmosferice si poluanti sunt incetinite, la fel ca si procesele reducatoare, iar poluantii se pot acumula la altitudini -oase, aproape de nivelul solului. %ceste inversiuni termale pot surveni sub un front atmosferic stationar de presiune ridicata cuplat cu viteze scazute ale vantului. Perioade de numai trei zile cu astfel de conditii pot duce la aparitia unor concentratii periculoase de materiale poluante, in arealele in care exista un grad ridicat de poluare si, in conditii severe pot rezulta maladii sau c+iar moartea. pre exemplu o inversiune termala deasupra orasului 'onora, din PennsElvania, in !82., a cauzat afectiuni pulmonare la peste G### de persoane si moartea a "# dintre ele. evere cazuri de poluare in Condra a luat intre 10## si 2### de vieti in !80" si alte 9## in !8G". 'ega-ari de izocianat de metil in aer in timpul unei inversiune termale a cauzat dezastrul din 5ndia, din 'ecembrie !8.2, cand s-au produs peste 11## de decese si alte "#.### de inbolnaviri. =fectele unei prelungite expuneri la concentratii scazute de poluanti nu este inca bine definita3 cu toate acestea cei mai expusi pericolului unie inbolnaviri din cauza poluarii sunt cei foarte tineri, batranii, fumatorii, cei care muncesc intr-un mediu in care sunt expusi direct la maetrialele poluante, si mai ales persoanele cu afectiuni cardiatice sau pulonare. %lte efecte negative ale poluarii sunt deteriorarea culturilor agricole si c+iar inbolnavirea anmalelor. Primele efecte vizibile ale poluarii sunt cele estetice care nu sunt neaparat periculoase si care include scaderea vizibilitatii datorita acumularilor de particule pe praf aflate in suspensie in aer, mirosul urat produs de +idrogenul sulforos emanat din fabricile de celuloza si +artie etc.

>>>.6eferate.ro