P. 1
Constructii Ancheta Publica Ctr411 Faza2

Constructii Ancheta Publica Ctr411 Faza2

|Views: 7|Likes:
Published by Bacu Emilian

More info:

Published by: Bacu Emilian on Jan 09, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/29/2014

pdf

text

original

GHID PRIVIND PROIECTAREA I EXECUTAREA LUCRRILOR

DE REABILITARE TERMIC A LOCUINELOR COLECTIVE
Indicativ:
Contract: 411/2009
Faza: 2
Redactarea: II
Beneficiar: MDRT

1. PREVEDERI GENERALE
1.1. OBIECT
1.1.1. Prezentul ghid se referã la proiectarea çi executarea lucrãrilor de reabilitare termicã a
locuin[elor colective construite în perioada 1950-1990 încadrate în Normele
Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 privind creçterea performan[elor
energetice a blocurilor de locuin[e.

1.1.2. Ghidul include în conceptul de reabilitare termicã ansamblul de lucrãri de
renovare/modernizare necesare çi posibil de aplicat pe ansamblul clãdirii (elemente
de construc[ie çi instala[ii) çi op[ional pe fiecare unitate func[ionalã independentã (de
regulã apartament, uneori spa[iu comercial).

1.1.3. Ghidul prezintã variante constructive çi detalieri pentru diverse moduri de realizare a
recomandãrilor cuprinse în Ordinul MDRL nr.1071/16.12.2009, care modificã çi
completeazã Ordinul MTCT nr.157/2007, referitoare la reducerea costurilor pentru
energie prin îmbunãtã[irea performan[ei energetice çi anume:
- sporirea rezisten[ei termice peste valorile minime prevãzute în normele tehnice în
vigoare pentru pere[i exteriori, placã peste subsol çi plançeul de peste ultimul
nivel (în majoritatea cazurilor acoperiç terasã) prin izolare termicã;
- înlocuirea tâmplãriei exterioare existente aferentã spa[iilor comune çi
apartamentelor cu tâmplãrie eficientã energetic;
- refacerea instala[iilor, înlocuirea sau completarea acestora pentru creçterea
randamentului çi scãderea consumurilor.

Elaborat de:
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN
CONSTRUCTII, URBANISM SI DEZVOLTARE TERITORIALÄ
DURABILÄ „URBAN-INCERC”
SUCURSALA INCERC BUCURESTI
Aprobat de:
MINISTERUL DEZVOLTÄRII
REGIONALE SI TURISMULUI
Cu ordinul nr.

2
1.1.4. Ghidul cuprinde criterii çi niveluri de performan[ã pentru solu[ii în ansamblu çi
materialele preconizate çi completeazã lista mãsurilor pentru îmbunãtã[irea
performan[ei energetice cu urmãtoarele:
- refacerea protec[iei hidrofuge a clãdirii împotriva apei din precipita[ii prin
realizarea noilor învelitori concomitent cu suplimetarea termoizola[iei la
acoperiçurile plate, tip terasã, sau cu çarpantã;
- executarea protec[iei hidrofuge a logiilor, a balcoanelor çi a subsolurilor;
- creçterea gradului de rezisten[ã la foc din exterior prin protejarea golurilor
ferestrelor de gazele fierbin[i çi fumul degajat în cazul producerii unui incendiu
într-un apartament de la etajele inferioare sau alãturat;
- asigurarea igienei, sãnãtã[ii çi confortului olfactiv constând în protec[ia calitã[ii
aerului introdus pe cale naturalã din exterior în locuin[e, protec[ie realizatã cu
mijloace pasive care asigurã înlãturarea, în procente variabile, a gazelor arse
emise de coçurile centralelor termice de apartament, a diverselor noxe degajate
prin hote sau ferestre ale bucãtãriilor çi prafului rezultat al activitã[ilor casnice;
- asigurarea cerin[elor arhitecturale ale imobilului çi încadrarea unitarã a diferitelor
elemente, op[ionale precum aparate de aer condi[ionat sau grilaje antiefrac[ie,
oferirea posibilitã[ii de montare directã sau ulterioarã a unor elemente care sã
permitã modificarea condi[iilor de iluminare naturalã, de vizibilitate sau de
protec[ie la însorire cu obturarea temporarã, par[ialã sau totalã a ferestrelor.
1.2. DOMENIU DE APLICARE
1.2.1. Ghidul se adreseazã proiectan[ilor, executan[ilor, beneficiarilor de clãdiri,
organismelor administrative çi organelor de urmãrire çi control din domeniul
construc[iilor.
1.2.2. Ghidul se utilizeazã din etape de stabilire a solu[iilor çi a tuturor datelor tehnice
necesare analizei eficien[ei economice cuprinse în Auditul Energetic, pentru
întocmirea Documenta[iei de avizare çi a Proiectului Tehnic precum çi la elaborarea
Caietului de Sarcini pentru atribuirea contractului de executare al lucrãrilor de
reabilitare în vederea creçterii performan[ei energetice a blocurilor de locuin[e;
1.2.3. Prevederile prezentului ghid se aplicã la lucrãrile de interven[ie la anvelopa çi
instala[iile clãdirilor de locuin[e colective care au ca scop scãderea consumului
specific pentru încãlzire sub 100 kWh/m
2
arie utilã çi an fãrã transformarea acestora
în „case cu consum redus de energie”.

3
1.2.4. Prevederile ghidului se por utiliza prin asimilarea selectivã çi altor tipuri de clãdiri
civile sau industriale încãlzite, cu regim normal de exploatare.
1.2.5. Ghidul se va aplica împreunã cu prescrip[iile tehnice în vigoare indicate în anexa
fiecãrui capitol.
1.2.6. Ghidul nu cuprinde solu[ii de reabilitare pentru:
- edificii publice, lãcaçuri de cult sau clãdiri cuprinse în lista de patrimoniu;
- clãdiri social-culturale, industriale sau locuin[e cu structurã metalicã çi anvelopã
din panouri termoizolate din lemn sau metal;
- construc[ii cu cerin[e speciale ale regimului, de temperaturi çi umiditate (spa[ii
frigorifice, medii agresive, etc.).

1.3. REFERINE PRINCIPALE
Prezentul ghid va fi utilizat împreunã cu reglementãrile tehnice indicate în anexã.

1.4. TERMINOLOGIE
- anvelopa cldirii: ansamblul compozit alcãtuit din diverse produse de
construc[ie, aplicat perimetral, exterior, peste elementele de închidere existente,
cu scopul de a ridica nivelul de performan[ã higrotermicã a acestora la cerin[ele
actuale impuse de reglementãrile tehnice în vigoare;
- element de închidere: element de construc[ie care delimiteazã çi protejeazã
volumul interior al încãperii/clãdirii de mediul exterior çi de varia[iile acestuia;
- permeabilitatea la vapori: proprietatea materialelor de a permite sau nu
trecerea vaporilor de apã între cele douã suprafe[e ale acestuia;
- punte termic: zonã de disipare a energiei termice datoratã neomogenitã[ii
structurale çi/sau formei geometrice, caracterizatã de o rezisten[ã termicã
specificã localã sensibil mai micã fa[ã de rezisten[a termicã specificã în câmpul
elementului de construc[ie respectiv;
- tasare: caracteristicã mecanicã privind deformabilitatea unui material
termoizolant, exprimatã prin varia[ia relativã a grosimii acestuia, sub efectul unei
încãrcãri statice prestabilite func[ie de tipul de material;
- hidroizolaie sau izolaie hidrofug: componentã a anvelopei clãdirii cu rol de
protec[ie a acesteia împotriva precipita[iilor atmosferice;

4
- termoizolaie sau izolaie termic: componentã a anvelopei clãdirii care conferã
nivelul de performan[ã higrotermicã stabilitã prin reglementare;
- material termoizolant: produs industrial având conductivitatea termicã de calcul
> 0,10 W/(mK);
- aptitudine de utilizare: capacitatea unei componente a anvelopei de a îndeplini
func[iunea proprie în condi[ii specifice;
- durat de exploatare: perioada de timp în care o componentã a anvelopei
asigurã cerin[ele stabilite privind aptitudinea sa de utilizare, condi[ionatã de
verificare çi între[inere periodicã;
- etaneitate: proprietate definitorie a hidroizola[iei çi în general a învelitorii
acoperiçurilor caracterizatã prin clase de impermeabilitate çi care constã în
protec[ia structurii çi a spa[iului interior împotriva pãtrunderii apei din precipita[ii;
- exploatare: utilizarea anvelopei în limitele prescrise cu respectarea mãsurilor
obligatorii de între[inere çi verificare;
- structur (alctuire) hidroizolant: ansamblu multistrat de produse cu proprietã[i
hidrofuge care compun o hidroizola[ie;
- barier contra vaporilor: strat impermeabil la trecerea vaporilor de apã cu rol
de a preveni umezirea excesivã a produselor termoizolante çi a reduce pericolul
acumulãrii cumulative a apei în structura elementelor de construc[ie sau
anvelopante;
- sistem de difuzie: componentã aplicatã cu tehnologie proprie, cuprinzând
elemente specializate cu rol de egalizare a presiunii vaporilor de apã çi de
evacuare a acestora din straturile alcãtuitoare ale anvelopei construc[iilor;
- cas cu consum de energie redus (Low Energy House): imobil care
prezintã un consum de energie pentru încãlzire (pe bazã de combustibili fosili)
sub 50 kWh/(m
2
an);
- cas pasiv (Passive House): imobil în care necesarul de cãldurã pentru
încãlzire este inferior a 15 kWh/(m
2
an) çi consumul de energie primarã nu
depãçeçte 120 kWh/(m
2
an);
- ETICS (External Thermal Insulation Composite System): sistem compozit
de izolare termicã la exterior (SCITE);
- EIFS (Exterior Insulation and Finishing System): sistem exterior de izolare
termicã çi finisare (SEIF).

5
2. PROIECTAREA LUCRRILOR DE REABILITARE

a) Conform legisla[iei în vigoare proiectarea lucrãrilor de interven[ie asupra clãdirilor
existente cuprinde:
- efectuarea Expertizei Tehnice referitoare la structura de rezisten[ã a blocului de
locuin[e cuprins în program çi comunicarea coordonatorului local acceptul sau
necesitatea efectuãrii unor lucrãri de repara[ii çi/sau consolidãri care
condi[ioneazã executarea lucrãrilor de reabilitare;

- efectuarea Auditului Energetic çi elaborarea Certificatului de performan[ã
energeticã corespunzãtor stãrii actuale; Aceastã etapã mai cuprinde „Analiza
eficien[ei economice” care indicã „durata de recuperare a investi[iei”, calculatã
pe baza materialelor çi tehnologiilor de execu[ie alese çi costului estimat al
lucrãrilor de investi[ie astfel încât, ulterior, sã nu fie necesarã suplimentarea
cantitã[ilor de lucrãri çi depãçirea costurilor. Tot în aceastã etapã ar trebui ca
beneficiarii sã opteze în cunoçtin[ã de cauzã pentru adoptarea acelor mãsuri de
reabilitare/modernizare a pãr[ilor comune sau individuale çi costurile acestor
mãsuri obligatorii sau op[ionale care cad în sarcina lor;

- întocmirea documenta[iei de avizare pentru lucrãrile de interven[ie;

- elaborarea documenta[iei tehnice pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de
interven[ie çi ob[inerea avizelor çi acordurilor solicitate pentru emiterea
autoriza[iei de construire;

- întocmirea proiectului tehnic, inclusiv a detaliilor de execu[ie çi verificare pentru
respectarea cerin[elor esen[iale;

- elaborarea caietului de sarcini de cãtre coordonatorul local;

- asigurarea asisten[ei tehnice çi participarea la inspec[ia fazelor determinante;

- elaborarea raportului privind terminarea lucrãrilor cu ocazia recep[iei la
terminarea lucrãrilor çi înmânarea coordonatorului local a Certificatului de
performan[ã energeticã corespunzãtor imobilului reabilitat.

6
b) Documenta[ia tehnicã pentru lucrãrile de interven[ie în vederea creçterii
performan[ei energetice, care semnificã reducerea consumului de energie çi a
emisiilor poluante, se întocmeçte pe baza cunoaçterii stãrii fizice a obiectului supus
reabilitãrii çi pe concluziile favorabile ale expertizei tehnice cu privire la rezisten[a
mecanicã çi stabilitatea imobilului;

c) În cazul în care expertiza tehnicã constatã deficien[e ale structurii de rezisten[ã,
întocmirea auditului energetic çi a celorlalte documenta[ii tehnice se suspendã pânã
la remedierea deficien[elor semnalate;

d) Interven[ia pentru reabilitarea termicã a blocurilor de locuin[e constã în proiectarea
çi executarea urmãtoarelor lucrãri (enumerarea, nu este limitativã):
- realizarea unei anvelope termoizolante aplicatã imobilului existent, pe pere[ii
exteriori, peste plançeul ultimului nivel çi sub plançeul dintre primul nivel sau
parter çi spa[iile reci adiacente (hol, subsol, gang);
- realizarea anvelopei hidroizolante denumitã:
• hidroizola[ie, când este aplicatã pe acoperiçurile tip terasã ale imobilului
sau pe elemente adiacente acestuia (copertine, logii, balcoane);
• învelitoare, când este executatã pe acoperiçuri cu çarpantã;
• hidroizola[ie subteranã, când este aferentã subsolurilor çi soclurilor
clãdirilor.
- înlocuirea ferestrelor çi a uçilor exterioare existente inclusiv uçile de acces în
imobil, cu tâmplãrie performantã energetic;
- refacerea çi modernizarea instala[iilor aferente clãdirii;
- crearea condi[iilor realizãrii unui ansamblu unitar pentru asigurarea cerin[elor
esen[iale privind „siguran[a în exploatare” çi „igiena, sãnãtate çi mediu”.

e) Concomitent cu aplicarea acestor mãsuri constructive se pot eviden[ia recomandãri
privind modul de exploatare a aparatelor casnice çi a instala[iilor interioare, mãsuri
de economisire a energiei aplicabile nerestrictiv la nivel individual, cuprinse în
anexa la prezentul ghid.



7
2.1. CONDIII PENTRU PROIECTAREA LUCRRILOR DE IZOLAII TERMICE
Datele tehnice referitoare la realizarea anvelopei termoizolante a clãdirii se asigurã de
cãtre proiectantul de arhitecturã, având cunoçtin[e tehnice în domeniu, în colaborare
cu expertul de specialitate atestat pentru cerin[a „economie de energie çi izolare
termicã”, pe baza calculului de dimensionare a protec[iei termice întocmit de auditorul
energetic çi a reglementãrilor tehnice în vigoare.

2.1.1. Date de tem
Aceste date se asigurã de coordonatorul local çi se completeazã de proiectantul de
specialitate prin participarea directã la elaborarea lor çi/sau culegerea din
urmãtoarele documenta[ii:
2.1.1.1. Expertiza tehnic privind rezistena i stabilitatea construciilor asigurã
informa[ii privind:
- starea de afectare fizicã a construc[iei;
- aspecte arhitecturale (placaje, rosturi, goluri);
- aspecte func[ionale (modificãri, adãugiri);
- comportarea în timp la ac[iuni naturale sau accidentale;
- condi[ii locale de amplasament;
- starea tehnicã actualã a elementelor constructive ale imobilului (pere[i, balcoane,
atice, terase/çarpante, tâmplãrie, socluri, trotuare, etc.);
- eviden[ierea eventualelor lucrãri de interven[ie efectuate în trecut (care ar putea
condi[iona realizarea mãsurilor de izolare termicã).
2.1.1.2. Auditul energetic precizeazã:
- caracteristicile izola[iei termice (rezisten[a termicã, conductivitatea termicã –/– çi
grosimea acesteia);
- concluziile privind lucrãrile de interven[ie la anvelopa imobilului.
2.1.1.3. Proiectul iniial sau releveul cldirii (întocmit în lipsa documenta[iei) indicã:
- dimensiuni geometrice în plan çi eleva[ii ale construc[iei;
- dimensiunile golurilor çi felul tâmplãriei;
- grosimea pere[ilor çi alcãtuirea acestora;
- dispunerea çi dimensiunile elementelor structurale (stâlpi, grinzi, centuri,
buiandrugi).


8
2.1.1.4. Expertiza tehnic de specialitate precizeazã:
- starea elementelor care se reabiliteazã (pere[i, plançee) çi care devin suport
pentru termoizola[ie;
- eventualele lucrãri necesare corectãrii suportului;
- starea çi caracteristicile izola[iei termice existente;
- rezultate ale încercãrilor de laborator.
2.1.1.5. Soluii preconizate pentru termoizolarea pereilor exteriori partea opac):
- pentru reabilitarea termicã a blocurilor de locuin[e se utilizeazã de regulã
pozi[ionarea termoizola[iei pe fa[a exterioarã a pere[ilor pentru a nu se reduce
suprafa[a apartamentelor çi pentru a se asigura tratarea unitarã a imobilului çi a
continuitã[ii protec[iei în scopul eliminãrii pun[ilor termice;
- termoizola[ia este integratã într-un ansamblu compozit de tip „compact” sau de tip
„ventilat”;
- pentru realizarea anvelopei termoizolante a unui imobil se poate utiliza numai unul
sau mai multe ansambluri compozite alese de proiectant în func[ie de
caracteristicile zonei pe care se va aplica (orientare, ac[iuni mecanice, cerin[e
estetice sau func[ionale);
- ansamblul compozit realizat dintr-o componentã termoizolantã çi o componentã
de protec[ie çi finisaj se va aplica pe componenta rezistentã constituitã din pere[ii
existen[i ai imobilului numai dupã efectuarea opera[iunilor de pregãtire a acestora,
opera[iuni care vor trebui cuprinse în documenta[ia economicã çi care constau în:
• localizarea çi înlãturarea por[iunilor cu tencuialã neaderentã çi a zonelor cu
beton segregat sau cu alte degradãri;
• înãturarea tencuielilor atacate de mucegai, alge, licheni, muçchi, etc.;
• rectificarea tencuielii çi a suprafe[elor de beton carbonatat, utilizându-se
mortar compatibil;
• rectificarea rosturilor de pe conturul panourilor prefabricate sau dintre
tronsoanele imobilelor învecinate;
• efectuarea strãpungerilor necesare instala[iilor (hote, centrale termice);
• încheierea lucrãrilor de repara[ii sau de înlocuire a tâmplãriei exterioare
(ferestre çi uçi) precum çi a izola[iei hidrofuge a aticului terasei;
• efectuarea egalizãrii çi planeitã[ii suprafe[ei suport.

9
- Ansamblurile compozite çi alcãtuirea acestora vor trebui proiectate astfel încãt sã
asigure urmãtoarele cerin[e privind securitatea la incendiu:
• Tratamentele termice (sau fonice) montate pe pere[i la exterior vor fi executate din
produse din clasa de reac[ie la foc A1 sau A2-s1,d0;
• Termoizola[iile combustibile cu grosimea mai mare de 10cm, protejate cu tencuieli
multistrat, se vor înlocui deasupra golurilor ferestrelor sau uçilor cu termoizola[ii cu
clasa de reac[ie la foc A1 sau A2-s1,d0 pe o înãl[ime de minim 20 cm çi care vor
depãçi lã[imea golurilor cu minim 30 cm de o parte çi de alta. Se admite ca variantã,
înlocuirea acestora cu fâçie continuã (brâu) dintr-un produs termoizolant cu clasa
de reac[ie la foc A1 sau A2-s1,d0, amplasatã în dreptul plançeelor;
• Închiderile perimetrale exterioare ale clãdirilor înalte çi foarte înalte vor fi astfel
proiectate çi realizate încât sa limiteze transmiterea incendiilor de la un nivel la altul.
Închiderile perimetrale exterioare se realizeazã din elemente A1, A2-s1,d0
rezistente la foc minimum EI 15 minute çi EI 30 la foc exterior. Pentru limitarea
transmiterii incendiilor pe fa[ade se prevãd separãri cu zone cu lã[imea de minimum
1,20 m, E 30 între vitrãri çi se utilizeazã numai tâmplãrie exterioarã A1, A2-s1,d0;
• Produsele de construc[ii utilizate pentru finisajul exterior, inclusiv de izolare termicã
sau de placare a închiderilor perimetrale (fa[ade ventilate çi pere[i exteriori de orice
fel, pere[i cortinã) ai clãdirilor înalte çi foarte înalte trebuie sã fie cel pu[in din clasa
de reac[ie la foc A1 sau A2-s1,d0;
• La clãdirile cu mai mult de 20 m înãl[ime totalã (pânã la coamã) mãsuratã fa[ã de
terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de interven[ie ale pompierilor,
sau care au mai mult de 5 niveluri supraterane, termoizola[iile combustibile se pot
realiza din produse care au clasa de reac[ie la foc cel pu[in B, respectiv cel pu[in
s2,d0;
• Pentru clãdiri cu mai pu[in de 5 niveluri supraterane çi maximum 20 m înãl[ime
totalã (pânã la coamã), mãsuratã conform alineatului anterior, clasa de reac[ie la
foc a sistemelor compozite pentru izolarea termicã exterioarã trebuie sã fie cel pu[in
C, respectiv cel pu[in s2, d0;
• Finisajele çi tratamentele termice sau fonice combustibile montate pe pere[i A1 sau
A2-s1,d0 rezisten[i la foc, nu vor crea goluri cu adâncimea mai mare de 20 cm fa[ã
de aceçtia.





10

2.1.1.5.1. Ansamblul compozit compact ETICS (EIFS)
a. Ansamblul ETICS (EIFS) constã în realizarea unor alcãtuiri multistrat aplicate
pe çantier într-o succesiune de faze determinante. Produsele fabricate
industrial sunt livrate ca un sistem complet specifice fiecãrui ansamblu
compozit ETICS;
b. Componenta termoizolantã çi componenta de protec[ie çi finisaj formeazã un
ansamblu compact solidarizat pe componenta rezistentã çi între ele prin
adezivitatea produselor utilizate;
c. În detaliu, ETICS compact este alcãtuit din urmãtoarele straturi indicate în
ordinea tehnologicã, de la componenta rezistentã (constituitã de pere[ii din
beton, zidãrie de B.C.A. sau cãrãmidã) spre exterior:
- adezivul specific pentru lipirea izola[iei termice pe suport (pere[i);
- plãcile termoizolante (componenta termoizolantã);
- mijloace de fixare mecanicã (ancore, dibluri expandabile, profile);
- unul sau douã straturi de protec[ie (grund sau masã de çpaclu din mortar
adeziv) din care cel pu[in unul con[ine o armãturã din plasã din fire de sticlã
sau metalicã;
- tencuiala decorativã.
d. Proiectantul va indica:
- cota de fixare a profilului de soclu, sau cota bazei anvelopei;
- zonele expuse ac[iunilor mecanice pe care se vor executa mãsuri de
protec[ie suplimentare: armare cu douã rânduri de plasã çi/sau placaj
ceramic în loc de tencuiala decorativã çi/sau înlocuirea plãcilor de polistiren
expandat (EPS) cu plãci din polistiren extrudat (XPS) cu caneluri;
- modul de lipire a plãcilor termoizolante: în aderen[ã totalã (cu mortar adeziv)
sau în benzi continue pe contur çi puncte (cu adeziv);
- culoarea stratului de finisaj, având în vedere cã pentru evitarea apari[iei
crãpãturilor în tencuialã este necesarã scãderea temperaturii tencuielii prin
alegerea culorii în func[ie de orientarea fa[adei din punct de vedere al
expunerii la soare çi al coeficientul de reflexie indicat în catalogul de culori
care trebuie sã înso[eascã documenta[ia ansamblului ETICS;
- particularitã[ile constructive çi ordinea opera[iunilor.

11


































12
2.1.1.5.2. Ansamblul compozit cu strat de ventila[ie

a. Ansamblul EIFS cu strat de ventila[ie constã în realizarea unor alcãtuiri
multistrat fabricate industrial çi asamblate pe çantier;
b. Componenta de protec[ie çi finisaj (placaj) se fixeazã pe un schelet metalic
ancorat mecanic de pere[i, amplasat peste termoizola[ie pentru a nu crea pun[i
termice çi a nu întrerupe continuitatea acesteia; placajul poate fi executat din
panouri metalice, stratificate HPL, elemente ceramice, plãci armate cu fibre
sau panouri compozite din aluminiu (ACP sau similare); spa[iul dintre
termoizola[ie çi protec[ie (placaj) constituie un strat de aer ventilat cu rol de
eliminare a vaporilor de apã çi de egalizare a presiunilor de pe cele douã fe[e
ale anvelopei;
c. Datoritã existen[ei stratului de aer ventilat izola[ia termicã se va realiza din
produse clasa de reac[ie la foc A1 sau A2-s1, d0);
d. Profilele scheletului metalic (montan[i, traverse, console) çi caracteristicile
ancorelor de fixare (diametru, tip, numãr) sunt indicate de furnizor çi trebuie
verificate prin calcule de rezisten[ã la condi[iile impuse de amplasament (zona
seismicã, expunere la vânt), de tipul suportului (beton, B.C.A.) de grosimea
izola[iei çi de tipul placajului;
e. Planeitatea pere[ilor se realizeazã prin reglarea profilelor scheletului metalic,
dar acest lucru nu exclude rectificarea pere[ilor existen[i (cu excep[ia efectuãrii
egalizãrii çi planeitã[ii tencuielilor– pct. 2.1.1.5.);
f. Ansamblul compozit cu strat de ventila[ie se realizeazã dupã pregãtirea
suportului (pere[ilor) în urmãtoarea ordine tehnologicã de montaj:
• •• • ancorarea scheletului metalic pe componenta rezistentã a imobilului;
• •• • fixarea mecanicã a termoizola[iei din plãci sau rulouri având folia de
protec[ie antivânt, permeabilã la vaporii de apã, spre exterior. Pentru
situa[iile în care din calcul reiese necesitatea prevederii unei bariere
contra vaporilor, aceasta se va aplica între peretele existent çi
termoizola[ie;
• •• • fixarea profilelor de închidere pe contur a strãpungerilor;
• •• • montarea placajului (componenta de protec[ie çi finisaj).


13

































DETALIU – ANSAMBLUL COMPOZIT CU STRAT DE VENTILAIE
c
o
m
p
o
n
e
n
t
a

d
e

p
r
o
t
e
c

i
e

i

f
i
n
i
s
a
j

s
t
r
a
t

d
e

a
e
r

v
e
n
t
i
l
a
t

c
o
m
p
o
n
e
n
t
a

t
e
r
m
o
i
z
o
l
a
n
t
a

c
o
m
p
o
n
e
n
t
a

r
e
z
i
s
t
e
n
t

PANOURI DE PROTEC|IE
SI FINISAJ (PLACAJ
METALIC, CERAMIC,
COMPOZIT, ETC.)

STRAT DE AER

FOLIE PERMEABILÄ LA
VAPORII DE APÄ SI
IMPERMEABILÄ LA APÄ

SCHELET METALIC





PLÄCI TERMOIZOLANTE
DIN VATÄ MINERALÄ

BARIERÄ CONTRA
VAPORILOR DE APÄ
prevãzutã numai în situa[ia în care
din calcul reiese necesitatea acesteia















PERETE
EXISTENT

(BETON,
CÄRÄMIDÄ
sau BCA)

14
2.1.1.5.3. Ansamblul compozit EIFS cu strat drenant

a. Ansamblul EIFS cu strat drenant constã în realizarea între panourile
termoizolante finisate çi pere[ii imobilului a unui strat cu rol de difuzie a
vaporilor de apã precum çi decompresiune çi compensare;
b. Componenta termoizolantã çi componenta de protec[ie çi finisaj, realizate
industrial sub formã de panouri prefabricate se ancoreazã de pere[ii trata[i
anticondens fie se aplicã in situ în etapele de realizare a ansamblului ETICS.

























DETALIU – ANSAMBLUL COMPOZIT – EIFS – CU STRAT DRENANT
c
o
m
p
o
n
e
n
t
a

t
e
r
m
o
i
z
o
l
a
n
t

c
u

r
o
l

d
e

p
r
o
t
e
c

i
e

i

f
i
n
i
s
a
j

s
t
r
a
t

d
r
e
n
a
n
t

c
o
m
p
o
n
e
n
t
a

r
e
z
i
s
t
e
n
t

PANOURI TERMOIZOLANTE
TENCUITE IDEM ANSAMBLU
COMPOZIT ETICS SAU
FINISATE PREFABRICAT CU
ACOPERIRI METALICE SAU
SINTETICE


STRAT DIFUZIE,
DECOMPRESIUNE SI
COMPENSARE

STRAT PERMEABIL LA
VAPORII DE APÄ SI
IMPERMEABIL LA APÄ







PERETE
EXISTENT

(BETON,
CÄRÄMIDÄ
sau BCA)

15
2.1.1.6. Soluii preconizate pentru termoizolarea acoperiurilor tip teras
- blocurile de locuin[e existente au majoritar acoperiçul cu structurã din beton armat
de tip terasã necirculabilã, cu acces ocazional pentru interven[ii;
- termoizola[ia actualã (din diverse produse, predominant BCA) este acoperitã cu o
çapã de egalizare çi protec[ie care constituie suportul pentru învelitoarea de tip
hidroizola[ie bituminoasã;
- reabilitarea acoperiçurilor tip terasã se concepe pentru întreaga alcãtuire
termohidroizolantã conform prevederilor din documenta[ia tehnicã indicatã în
anexa 1., cu urmãtoarele amendamente:
• în cazul în care duratele de exploatare ale hidroizola[iei çi termoizola[iei sunt
diferite, solu[iile propuse ar trebui sã fie structurate astfel încât efectuarea
ulterioarã a interven[iilor la hidroizola[ie sã se facã fãrã afectarea
termoizola[iei;
• având în vedere spa[iul semipublic al teraselor çi condi[iile climatice , varianta
de aplicare a termoizola[iei ranversate trebuie condi[ionatã de mãsuri de
realizare a planeitã[ii suportului çi de protec[ie contra efrac[iei. Se va calcula
çi realiza stratul de lestare çi se vor efectua verificãri privind comportarea
termoizola[iei, o datã pe lunã çi dupã fiecare fenomen meteorologic deosebit
(furtunã, ploaie, etc.);
• în vederea reducerii solicitãrilor asupra construc[iilor existente alcãtuirile
termohidroizolante prevãzute în cadrul reabilitãrilor ar trebui sã cuprindã
produse cu greutã[i specifice reduse (EPS în loc de BCA, drenuri din
materiale sintetice în loc de pietriç sau alte agregate naturale, etc.) çi sã se
înlocuiascã procedeele „umede” (çape) cu tehnologiile de sudare, de lipire cu
adezivi („la rece”) sau cu fixãri mecanice.












16
DETALII – ALCTUIRI TERMOHIDROIZOLAII (TH)
DE ACOPERIURI TERAS NECIRCULABIL

TH LESTATE
TH LIPITE TH LIPITE çi
FIXATE MECANIC
4 6 7 8 9 10 12 13 14
1 2 3 4 5 11
LEGENDA:

1 Strat suport existent – plançeu
beton armat, beton de pantã
sau çapa de protec[ie
2 Amorsaj
3 Barierã contra vaporilor – Strat
lipit (uneori cu strat de difuzie,
dar numai cu TH lestatã/fixatã)
4 Strat de separare çi protec[ie
5 Termoizola[ie din plãci simplu
açezate: polistiren EPS, vatã
mineralã, etc.)
6 Strat hidroizolant aplicat flotant
cu lipire doar la suprapuneri
7 Hidroizola[ie (1 – 2 straturi) lipite
pe toatã suprafa[a
8 Strat 5 – 7 cm pietriç pentru
lestare çi protec[ie
9 Strat de nisip
10 Dale (beton, mozaic, etc.)
11 Termoizola[ie din plãci lipite pe
toatã suprafa[a (vatã mineralã,
PUR, PIR) sau ancorate
mecanic (vatã mineralã)
12 Strat hidroizolant caçerat în
fabricã
13 Suruburi pentru fixare mecanicã
14 Hidroizola[ie (1 – 2 straturi) lipite
având ultimul strat cu protec[ie
pelicularã reflectantã aplicatã
sau autoprotec[ie (paiete)

17
DETALII – ALCTUIRI TERMOHIDROIZOLAII (TH)
DE ACOPERIURI VERZI

8 10 11 13 14 13 12 10
1 2 3 4 5 7 9 6 4
LEGENDA:

1 Strat suport (plançeu b.a, beton
de pantã, TH / b.c.a. existent)
2 Amorsaj
3 Barierã contra vaporilor – strat
lipit (uneori cu strat de difuzie,)
4 Strat de separare çi protec[ie
5 Termoizola[ie din plãci (inclusiv
din vatã mineralã bazalticã)
6 Termoizola[ie din plãci greu
compresibile (EPS, XPS, PUR)
7
8
Sapã din mortar de ciment
Hidroizola[ie (1 – 2 straturi) lipite
pe toatã suprafa[a

9 Strat hidroizolant aplicat flotant
cu lipire doar la suprapuneri
10 Strat hidroizolant protejat cu o
barierã contra rãdãcinilor sau
cu autoprotec[ie
11 Strat drenant din agregate
naturale sau reciclate
12 Strat drenant din membrane cu
ploturi, plãci profilate drenante
çi de reten[ie, etc.
13 Strat filtrant (geotextil)
14 Sol germinativ, substrat
vegetal


18

2.1.1.7. Soluii preconizate pentru termoizolarea acoperiurilor cu arpant
- Acoperiçurile cu çarpantã cu pod nelocuibil vor avea termoizola[ia amplasatã pe
plançeul de peste ultimul nivel;
- În podurile circulabile termoizola[ia va fi protejatã de o çapã de mortar de ciment
armatã cu plasã metalicã dimensionatã adecvat încãrcãrilor;
- Termoizola[ia, dimensionatã pe baza calculelor termotehnice, se va prevedea din
plãci din produse anorganice sau organice rezistente la compresiune;
- Acoperiçurile mansardate vor avea termoizola[ia amplasatã de obicei pe
intradosul çi între cãpriorii çarpantei (la interior), sau peste astereala acoperiçului
(solu[ie care impune utilizarea de panouri termoizolante rezistente la compresiune
çi necesitã desfacerea învelitorii existente, aplicarea termoizola[iei, executarea
caroiajului de çipci çi asamblarea învelitorii);
- Pentru protec[ia termoizola[iei çi a elementelor din lemn ale çarpantei pe fa[a spre
interior a acestora se va prevedea o folie impermeabilã cu rol de barierã contra
vaporilor, iar la fa[a spre exterior (sub învelitoare) se va prevedea o folie
permeabilã la vaporii de apã çi impermeabilã la apã;
- La reabilitarea acoperiçurilor cu çarpantã se vor respecta detaliile çi condi[iile
producãtorilor de materiale termoizolante, referitoare la aceste lucrãri, precum çi
prevederile din reglementãrile în vigoare indicate în anexa 1, numai în cazul în
care nu contravin condi[iilor enumerate;
- Acoperiçul va avea între învelitoare çi termoizola[ie unul sau douã straturi de aer;
aceste straturi trebuie sã aibã posibilitatea de a se ventila natural.











19


































20
2.1.1.8. Soluii pentru termoizolarea planeelor peste spaii neânclzite
- Protec[ia termicã a apartamentelor din blocurile de locuin[e fa[ã de spa[iile
neâncãlzite adiacente se va prevedea pe fa[a exterioarã a elementului despãr[itor
(respectiv intradosul plançeului de peste subsol, hol, etc., inclusiv grinzile çi
aproximativ 40 cm zidurile sau diafragmele);
- Solu[iile preconizate sunt de tip ETICS compact (cu fixãri mecanice suplimentare),
ETICS din spumã poliuretanicã aplicatã prin pulverizare, EIFS cu protec[ie din
plãci de ghips-carton rezistente la umiditate sau EIFS din plãci de vatã mineralã
caçerate cu un strat de finisaj çi fixate cu dibluri;
- Detaliile pentru termoizolarea plançeelor spre spa[iile neâncãlzite se concep
conform prevederilor din documenta[ia tehnicã indicatã în anexa 2.

2.1.1.9. Soluii pentru termoizolarea plcilor pe sol

- La blocurile care nu au subsol termoizola[ia se poate aplica în interiorul
apartamentelor de la parter, numai dacã se asigurã, cel pu[in, înãl[imea minimã a
încãperilor conform reglementãrilor în vigoare çi numai cu acceptul proprietarului
deoarece aceastã interven[ie implicã modificarea cotei actuale a pardoselii (de
regulã înãl[area acesteia) ca urmare a aplicãrii termoizola[iei, protec[iei acesteia çi
a noii pardoseli peste placa din beton existentã;
- Aceastã interven[ie prezintã o serie de dezavantaje çi necesitã o analizã
amãnun[itã înainte de adoptare deoarece implicã:
o reducerea înãl[imii utile a camerelor;
o modificarea înãl[imii golurilor de trecere çi a uçilor
o desfacerea pardoselii actuale çi refacerea pantelor çi racordului sifonului de
pardosealã din grupurile sanitare;
o revizuirea sau acceptarea înãl[imilor diferite ale treptelor scãrilor de acces çi
spre etajul 1;
o reducerea înãl[imii parapetelor ferestrelor;
o uneori, în func[ie de grosimea termoizola[iei, demontarea corpurilor de
încãlzire çi repozi[ionarea lor mai sus, dacã înãl[imea parapetelor permite; în
caz contrar este necesarã înlocuirea acestora sau înãl[area parapetelor cu
modificarea golurilor ferestrelor.

21

- În func[ie de starea de degradare a pardoselilor çi a straturilor suport se prevede
una din urmãtoarele solu[ii complexe:

a. Desfacerea stratului de uzurã al pardoselilor, rectificarea çapei suport
existente, amorsarea, aplicarea unui strat hidroizolant sau a unui strat de
separare, pozarea plãcilor termoizolante cu compresibilitate çi absor[ie de
apã reduse, aplicarea stratului de protec[ie çi separare (având eventual çi
func[ia de barierã contra vaporilor de apã), executarea pardoselii în
procedeu „umed” constând în turnarea unei çapei armate din mortar de
ciment çi aplicarea stratului de uzurã çi finisaj (covor PVC, mochetã, gresie,
parchet) sau în procedeu „uscat” alcãtuit din rigle (cuçaci) din lemn, cu
termoizola[ie acoperitã cu strat de separare antipraf (geotextil), duçumea
oarbã (produse din lemn) çi pardoseala (parchet);
b. Desfacerea tuturor straturilor din alcãtuirea pardoselilor (pânã la placa
suport), turnarea çapei de egalizare, executarea termoizola[iei çi a pardoselii
în unul din cele douã procedee indicate la punctul anterior (a);
c. Pãstrarea pardoselilor existente, nedeteriorate, aplicarea termoizola[iei çi
executarea pardoselii în unul din cele douã procedee indicate anterior.

- În situa[ia în care placa sau pere[ii perimetrali prezintã zone umede executarea
pardoselilor se va face numai dupã efectuarea unei expertize de specialitate care
va indica mãsurile de eliminare a cauzelor infiltra[iilor çi tratamentul antiigrasie;
- Produsele termoizolante aplicate sub pardosealã trebuie sã aibã rezisten[ã mãritã
la compresiune çi absorb[ie de apã redusã,
- În cazul în care termoizolarea pardoselii nu se poate executa prin interior,
reabilitarea se va limita la termoizolarea soclului, prevãzutã a se efectua odatã cu
lucrãrile de la fa[ade care vor elimina puntea termicã de la racordarea soclului cu
placa çi care vor coborâ termoizola[ia cu aproximativ 40 cm sub cota trotuarului;
- Detaliile pentru termoizolarea plançeelor spre spa[iile neâncãlzite se concep
conform prevederilor din documenta[ia tehnicã indicatã în anexa 2.


22
2.1.2. Criterii i niveluri de performan ale soluiilor preconizate pentru lucrrile de
reabilitare termic
Solu[iile preconizate pentru anvelopa termoizolantã vor fi furnizate de un producãtor
care trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerin[e:
- sã aibã certificat pentru Sistemul de Management al Calitã[ii;
- sã punã la dispozi[ia constructorului çi a beneficiarului documentele de calitate
pentru toate produsele furnizate;
- sã pregãteascã çi/sau sã certifice echipe de personal calificat pentru executarea
acestor lucrãri;
- sã acorde consultan[ã tehnicã pe çantier;
- sã asigure urmãrirea execu[iei pe faze de lucrãri çi sã participe la semnarea
proceselor verbale aferente acestor lucrãri.

2.1.2.1. Criterii i niveluri de performan pentru ansamblul compozit compact ETICS
- Solu[ii prezentate pentru anvelopa termicã a pere[ilor sunt alcãtuiri complexe
(ETICS/EIFS) fabricate industrial çi livrate ca un set (ansamblu compozit):
• fabricat de un producãtor;
sau
• livrat de o firmã care produce cel pu[in o componentã a ansamblului çi care
centralizeazã produsele compatibile necesare, fabricate de firme
specializate.
- Indiferent de modul de realizare a ansamblului compozit, firma trebuie sã prezinte
marcajul CE pentru ETICS importat sau agrementul tehnic çi documenta[ia care
sã ateste caracteristicile alcãtuirii ETICS propuse; deçi ETICS este un ansamblu
compozit unitar, existen[a marcajului CE pentru un produs din ETICS nu extinde
automat aprobarea de utilizare asupra întregii alcãtuiri, deci, nu se poate
considera tot ansamblul certificat; de asemenea în situa[ia în care fiecare
component, individual, are marcaj CE, produsele nu se pot utiliza împreunã dacã
nu au fost testate ca un ansamblu çi certificate;
- Caracteristicile impuse alcãtuirilor compacte ETICS având termoizola[ia pe bazã
de polistiren expandat sau vatã mineralã sunt cuprinse în ghidurile çi standardele
indicate în anexa 3.

23
- Caracteristicile ansamblului ETICS cu termoizola[ie din polistiren expandat (EPS)
çi/sau vatã mineralã (MW) trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerin[e çi niveluri:





























- Furnizorul ansamblului ETICS va prezenta de asemenea urmãtoarele date
sus[inute de documentele aferente:
• clasificarea privind reac[ia la foc a ansamblului ETICS;
• lista de produse, detaliile de execu[ie çi rezultatele încercãrilor referitoare la
bariera antifoc, în cazul în care este prevãzutã pentru împiedicarea propagãrii
focului prin izola[ia termicã;
• studiu privind comportarea în timp a ansamblului ETICS propus (furnizat);
• buletine de încercãri care sã ateste calitatea ETICS (rezisten[ã la înghe[-
dezghe[, performan[e higrotermice, etc.);
• detalii de execu[ie cu modul de realizare al zonelor cu racorduri dificile: rosturi
de dilata[ie, socluri, atice, ferestre, copertine, etc.;
Nivel, clas, valoare Nr.
Crt.
Cerine
EPS MW
1. Rezisten[a termicã minimã declaratã >1,0 m
2
K/W
2.
Rezisten[a la aderen[ã a grundului de protec[ie (de
bazã) de placa termoizolantã
>80 kPa >60 kPa
3.
- Rezisten[a la aderen[ã a adezivului de
placã EPS/MW;
- Suprafa[a plãcilor lipitã cu adeziv de
suport.
>80 kPa

>40%
>60 kPa

=100%
4.
Rezisten[a la smulgere a ETICS fixat cu mijloace
mecanice (Rezisten[a la smulgere de proiectare
X
d
>decât sarcina de proiectare pentru suc[iunea
din vânt S
d
)

X
d
>S
d

5.
Rezisten[a la trac[iune perpendicularã pe fe[e a
plãcilor EPS/MW
< 100 kPa
TR 100
< 80 kPa
TR 80
6.
Rezisten[a la trac[iune a armãturii din fire de sticlã:
- valoare medie ini[ialã;
- valoare dupã supunere la mediu agresiv.

>40 N/mm
>20 N/mm
7.
Permeabilitatea la apã a suprafe[ei sistemului
(grundul de protec[ie)
<0,5 kg/(m
2
×h
0,5
)
8.
Rezisten[a la impact:
- fãrã deteriorãri la 2 J;
- fãrã deteriorãri la 10 J.

I 2
I 10
9.
Rezisten[a la penetrare:
- >200 N;
- >500 N.

PE 200
PE 500
10.
Permeabilitatea la vaporii de apã a stratului de
protec[ie çi a finisajului
>20
g/(m
2
d)
>40
g/(m
2
d)


24
• referin[e privind timpii tehnologici obligatorii pe fiecare strat çi faze
determinante;
• lista mãsurilor necesare pentru asigurarea durabilitã[ii;
• durabilitatea estimatã çi garan[ia acordatã dupã montaj alcãtuirii ETICS (cel
pu[in egalã cu perioada de recuperare a investi[iei);
• descriere produse auxiliare çi detalii de montaj.

2.1.2.2. Criterii i niveluri de performan pentru anvelopa compozit cu strat de ventilare
- Acest ansamblu este livrat de o firmã care centralizeazã produsele compatibile
necesare (profile de aluminiu çi o[el zincat, vatã mineralã, çuruburi, nituri çi
dibluri metalice, adezivi, panouri de placare çi finisaj) fabricate în sec[iile proprii
sau de cãtre firme specializate;
- Firma trebuie sã prezinte marcajul CE pentru ansamblul importat sau
agrementul tehnic çi documenta[ia care sã ateste caracteristicile alcãtuirii
propuse conform precizãrilor de la pct.2.1.2.1. privind ansamblul compozit
ETICS;
- Furnizorul va prezenta urmãtoarele date sus[inute de documentele aferente:
• clasificarea privind reac[ia la foc a ansamblului;
• etançeitatea la apã;
• permeabilitatea la vaporii de apã;
• rezisten[a la smulgere a ancorajelor mecanice;
• rezisten[a scheletului de sus[inere a placajului la încercãrile statice çi din
vânt çi indicarea procedeului de calcul a ansamblului (sãgeatã, modul de
elasticitate, greutate proprie);
• aderen[a pentru fixarea placajului cu adeziv;
• rezisten[a la smulgere a placajului fixat mecanic pe scheletul metalic (date
referitoare la niturile sau çuruburile pentru fixare, numãr, distan[e interax,
diametrul gãurii pentru asigurarea dilatãrii libere a elementului de placare;
• rezisten[a placajului la temperaturã, umiditate çi înghe[-dezghe[;
• stabilitate dimensionalã;
• rezisten[ã termicã.


25
- Firma va asigura çi urmãtoarea documenta[ie:
• descrierea anvelopei compozite çi lista cu caracteristicile tuturor elementelor
alcãtuitoare precum çi detaliile de asamblare;
• studiu privind comportarea în timp a ansamblului;
• durabilitatea estimatã çi garan[ia acordatã dupã montaj (cel pu[in egalã cu
perioada de recuperare a investi[iei);
• lista cu activitã[i de între[inere çi condi[ii de exploatare pentru asigurarea
durabilitã[ii.

2.1.2.3. Criterii i niveluri de performan pentru lucrrile de reabilitare termic a
acoperiurilor
- La acoperiçurile tip terasã lucrãrile de reabilitare termicã se executã împreunã
cu lucrãrile de refacere a izola[iei hidrofuge. Caracteristicile produselor de
izolare termicã sunt conform pct.2.1.3. iar ale produselor hidroizolante sunt
indicate în cap.2.2.;
- Izola[ia termicã la acoperiçurile cu çarpantã se aplicã independent, sub
învelitoarea existentã. Caracteristicile cerute izola[iei sunt conforme cu
standardele de produse din lista anexelor 1 çi 3.
- La çarpantele din lemn se utilizeazã de obicei izola[ia din vatã mineralã pentru
care producãtorul trebuie sã declare urmãtoarele, conform SR EN 13162:
• rezisten[a termicã R
D
– trebuie declaratã întotdeauna;
• conductivitatea termicã /
D
– trebuie declaratã atunci când este posibil;
• lungimea çi lã[imea;
• grosimea; stabilitatea dimensionalã; reac[ia la foc;
• absorb[ia de apã;
• transmisia vaporilor de apã;
• rezisten[a la trecerea aerului;
• emisie de substan[e periculoase.







26
2.1.3. Criterii i niveluri de performan ale materialelor preconizate pentru lucrrile
de reabilitare termic
2.1.3.1. Produse termoizolante pe baz de polistiren
- Produsele pe bazã de polistiren utilizate pentru izolarea termicã la exterior
(ETICS) sunt plãcile fabricate din:
• polistiren expandat (EPS) cu specifica[ie conform SR EN 13163;
• polistiren extrudat (XPS) cu specifica[ie conform SR EN 13164.
- Suplimentar fa[ã de cerin[ele ansamblului ETICS furnizorul trebuie sã indice
pentru plãcile din polistiren EPS utilizate, urmãtoarele:
• rezisten[a termicã (R
D
) çi conductivitatea termicã (/
D
) valori determinate
conform EN 12939 çi EN 12667;
• lungimea (L) çi lã[imea (l) determinate conform (SR) EN 822. Deoarece
ETICS impune continuitatea termoizola[iei çi rosturi cu deschidere minimã
între plãci se considerã ca satisfãcãtoare clasa L
1
(toleran[ã ± 2 mm) pentru
lã[ime;
• grosimea (d) determinatã conform (SR) EN 823; Deoarece ETICS impune
planeitatea suprafe[ei grosimea plãcilor trebuie sã se încadreze în clasa T
2

(toleran[ã ± 1 mm); perpedicularitatea (S) determinatã conform (SR) EN 824
– Abaterea la perpendicularitate între lungime çi lã[ime (S
b
) trebuie sã se
încadreze în clasa S
2
(toleran[ã ± 2 mm/1000);
• planeitatea plãcilor determinatã conform (SR) EN 825 – Abaterea de la
planeitate, 5 maxim, trebuie sã se încadreze în clasa P
4
(toleran[ã ± 5 mm);
• stabilitatea dimensionalã în condi[ii normale de laborator, determinatã
conform (SR) EN 1603. Valorile nu trebuie sã depãçeascã cerin[ele clase
DS(N)2: maxim ± 2%;
• stabilitatea dimensionalã în condi[ii specificate de temperaturã çi umiditate,
determinatã conform (SR) EN 1604. Modificãrile în lungime, lã[ime çi
grosimea determinate în condi[ia: 48 h, 70ºC nu trebuie sã depãçeascã
valoarea de 1% aferentã DS(70, -)1;
• reac[ia la foc încadratã în Euroclasele A
1
... E;

27
• rezisten[a la trac[iune perpendicularã pe fe[e determinatã conform
(SR) EN 1607, se considerã ca minimum nivelul TR 100 corespunzãtor
valorilor < 100 kPa;
• rezisten[a la forfecare determinatã conform (SR) EN 12090;
• rezisten[a la înghe[-dezghe[ determinatã conform (SR) EN 12091;
• factorul de rezisten[ã la difuzia vaporilor de apã, µ. ETICS solicitã valori mici
aferente factorului µ ceea ce intrã în contradic[ie cu rezisten[a mare impusã
pentru trac[iunea perpendicularã pe fe[e sau pentru forfecare. La proiectarea
ansamblului ETICS se va avea în vedere varianta de utilizare a plãcilor de
polistiren cu microcanale pentru ventilarea straturilor alcãtuitoare a ETICS.
- Pentru zonele de soclu, subsol, pere[i adiacen[i traficului pietonal çi în alte zone
expuse çocurilor, ca izola[ie termicã a ansamblului compozit ETICS se prevede
utilizarea plãcilor din spum de polistiren extrudat (XPS) pentru care
furnizorul trebuie sã indice urmãtoarele:
• rezisten[a termicã declaratã (R
D
) çi conductivitatea termicã declaratã (/
D
);
• perpendicularitatea S
b
<5 mm/m;
• planeitatea S
max
<7 mm;
• lungimea sau lã[imea cu toleran[ã ± 8 mm pentru plãci pânã la 1000 mm
lungime sau lã[ime;
• grosimea (d) pentru plãcile cu grosimea minimalã între 50 çi 120 mm clasa
va fi T3 cu toleran[ã ± 1 mm;
• reac[ia la foc – clasificare A
1
... E conform Euroclase;
• stabilitatea dimensionalã în condi[ii specificate de temperaturã (70 ± 2)ºC –
modificãrile relative în lungime, lã[ime çi grosime nu trebuie sã depãçeascã
5%;
• efort de compresiune la o deforma[ie de 10% (o
10
) sau rezisten[a la
compresiune (o
m
) - deteminatã conform (SR) EN 826 pentru 10 niveluri de la
CS (10/Y)100 pânã la (10/Y)1000 cu valori cuprinse între >100 kPa çi
< 1000 kPa;
• rezisten[a la trac[iune perpendicularã pe fe[e – TR 100 pentru valori
< 100 kPa.


28
2.1.3.2. Produse termoizolante pe baz de vat mineral
- Suplimentar fa[ã de cerin[ele ansamblului ETICS furnizorul trebuie sã indice
pentru plãcile din vatã mineralã (MW) urmãtoarele, conform (SR) EN 13162:
• rezisten[a termicã çi conductivitatea termicã – valori determinate conform
(SR) EN 12667 sau (SR) EN 12939 pentru produse groase;
• lungimea çi lã[imea determinate conform (SR) EN 822 cu toleran[ã ± 2%
pentru lungime çi ± 1,5% pentru lã[ime;
• abaterea de la perpendicularitate, S
b
< 5 mm/m;
• planeitatea, S
max.
< 6 mm;
• reac[ia la foc – Euroclase A
1
– E;
• rezisten[a la trac[iune perpendicularã pe fe[e – se determinã conform
(SR) EN 1607 – nivel > decât TR 100;
• stabilitatea dimensionalã în condi[ii specificate de temperaturã (70 ± 2)ºC –
varia[iile relative ale lungimii, lã[imii çi grosimii nu trebuie sã depãçeascã
1,0%;
• sarcina concentratã, F
p
necesarã pentru a provoca o deforma[ie de 5 mm
trebuie determinatã în conformitate cu (SR) EN 12430 çi declaratã în niveluri
cu treapta de 50 N;
• grosimea, d
L
, determinatã conform (SR) EN 12431 va fi pentru ETICS T6 cu
toleran[e: -5% sau -1 mm çi +15% sau +3 mm (se adoptã cea mai mare
dintre valori);
• grosimea, d
B
, determinatã conform (SR) EN 12431;
• compresibilitatea, c, determinatã ca fiind diferen[a dintre d
L
çi d
B
– pentru
ETICS toleran[a grosimii din clasa T6 nivelul de compresibilitate propus este
CP3 cu toleran[a +2 mm.

2.1.3.3. Adezivi i mortare adezive
- Pentru lipirea plãcilor termoizolante pe suport se utilizeazã adezivi specifici
pentru polistiren sau mortare adezive pentru polistiren sau vatã mineralã,
indicate de furnizorul complexului ETICS;

29
- Mortarul adeziv este un amestec uscat predozat pe bazã de ciment çi aditivi cu
timpi de lucrabilitate, uscare çi întãrire determina[i çi cu aderen[a la polistiren
mai mare de 0,08 N/mm
2
;
- Pentru realizarea protec[iei termoizola[iei se utilizeazã un strat din masã de
çpaclu realizat din mortar adeziv predozat, armat cu plasã de fire de sticlã
pentru a împiedica fisurarea; mortarul pentru masa de çpaclu trebuie sã fie
elastic, rezistent la çocuri çi cu grad de impermeabilitate ridicat. Absorb[ia de
apã la suprafa[ã < 0,5 kg/(m
2
h
0,5
).

2.1.3.4. Dibluri

- Diblurile pentru fixarea mecanicã a plãcilor termoizolante vor respecta cerin[ele
ETAG 014 çi ETAG 020 Ghid de Agrement Tehnic European pentru dibluri din
material plastic utilizate la prinderea sistemelor compozite de izolare termicã
exterioare;
- Tipul diblurilor se va alege în func[ie de alcãtuirea constructivã a stratului suport
conform tabelului de mai jos:
Grosimea
izolaiei
Tipul
diblului
Strat suport
Lungimea
minim de
ancorare
mm
<10 cm 1a, 1b, 2a
>10 cm 1b, 2a
Beton
Cãrãmidã plinã
Cãrãmidã cu goluri
toate
grosimile
2 a BCA
Conform
raportului
tehnic al
fabricantului


- Numãrul minim de dibluri pentru ancorarea termoizola[iei în câmp curent este de
6 buc./m
2
pânã la înãl[imea de 50 m. Peste aceastã înãl[ime se vor efectua
probe statice pentru determinarea numãrului acestora.





Legendã:
- diblu expandat prin batere:
1a – cui de polimeri
1b – cui de metal
- diblu expandat prin
înçurubare:
2a – çurub metalic cu
diblu

30
- Pentru zonele de margine numãrul de dibluri se va calcula pentru for[a de
smulgere < 0,8 kN/diblu, iar numãrul acestora va fi în func[ie de valoarea vitezei
vântului, expunerea terenului çi înãl[imea clãdiri conform tabelului urmãtor:

Numr dibluri/m
2

Înlimea cldirii

Valori ale
vitezei
vântului
Expunere,
teren sau
Zon > 10 m 10-25 m >25-50 m
<85 km/h I, II, III 6 6 6
I 8 8 10
II 6 6 8 85-115 km/h
III 6 6 8
I 10 12 12
II 8 10 10
>115-135
km/h
III 6 8 10
Legendã:
I – Teren deschis, obiect
izolat, puterea vântului nu
este redusã de clãdiri
înconjurãtoare
II – Puterea vântului este uçor
redusã de obiectele din jur
(clãdiri risipite çi H<10 m)
III – Puterea vântului este
puternic redusã de
obiectele dimprejur
(aglomerãri urbane)

- Lungimea tijei diblului se calculeazã prin însumarea grosimii straturilor strãbãtute
(termoizola[ie, adeziv, tencuialã çi par[ial perete din zidãrie BCA, cãrãmidã sau
beton); Stratul de tencuialã nu se ia în calculul adâncimii gãurii de ancorare, dar
influen[eazã lungimea totalã a tijei indicatã orientativ în tabelul de mai jos:
Grosimea
termoizolaiei
Lungimea gurii de
ancorare + grosimea
tencuielii cuprinse
între 0,5 i 2,5 cm
Suport
beton
Suport
BCA
Beton BCA
Lungimea
tijei diblului
mm
50 30 100
70 50 120
90 70 140
110 90
50 mm 70 mm
160

- Termoizola[ia cu grosimea mai mare de 100 mm se poate fixa cu dibluri de
ancorare çi lipire. Diblurile (6 buc./ m
2
) se fixeazã pe pere[i la nivelul tencuielii
existente, eliminându-se astfel diblurile cu tija lungã care strãpung termoizola[ia çi
creeazã pun[i termice. Adezivul se aplicã pe capul profilat al diblului çi pe conturul
plãcii termoizolante care urmeazã a fi aplicatã, dupã care se executã punerea la
pozi[ie a plãcii çi se reiau opera[iunile.







31
2.1.3.5. Profile
- ETICS include urmãtoarele profile realizate din aliaj de aluminiu livrate împreunã
cu celelalte componente ale ansamblului:
• profil de soclu – profilul în formã de Z se fixeazã cu dibluri metalice ancorate
în componenta rezistentã (pere[i). Cota profilului çi numãrul de dibluri se
indicã în detaliile de execu[ie cuprinse în proiect;
• profil de col[ – profil cornier cu sau fãrã plasã din fire de sticlã se monteazã
înglobat în tencuiala armatã de protec[ie a termoizola[iei împreunã cu
armãtura din plasã de fire de sticlã pentru protec[ia muchiilor verticale çi
asigurarea rectiliniaritã[ii acestora;
• profil cu picurãtor – se fixeazã asemãnãtor profilului de col[ çi asigurã
protec[ia muchiilor orizontale çi evitã prelingerea apei pe intradosul
elementelor de fa[adã (glafuri, copertine, etc.).

2.1.3.6. Plas din fire de sticl
- Plasa din fire de sticlã impregnatã cu polimeri cu rezisten[ã la substan[e
alcaline, utilizatã pentru armarea stratului de protec[ie a termoizola[iei, trebuie
sã prezinte urmãtoarele caracteristici, suplimentar fa[ã de cerin[ele ansamblului
ETICS:
• tipul de [esere sã previnã deformarea çi deplasarea firelor çi ochiurilor plasei;
• dimensiuni de livrare:
o lã[ime >100 cm;
o lungime >50 m.
• dimensiunea golurilor ochiurilor; minimum 3×3 mm (maximum condi[ionat de
greutatea çi rezisten[a la trac[iune a plasei çi de rezisten[a la impact çi la
penetrare a ansamblului);

Fora de rupere Alungirea relativ
a) în condi[ii de laborator: >1500 N
b) în apã distilatã: >1200 N
c) în solu[ie de apã cu NaOH: > 600 N
d) în solu[ie de apã cu ciment: > 600 N
<3,5% pentru
valorile çi condi[iile
(a-d) enumerate



32
• greutatea >140 g/m
2
;
• valoarea medie a rezisten[ei la trac[iune sã fie mai mare de 40 N/mm;
• raportul dintre rezisten[a la trac[iune çi alungirea la rupere, la pãstrare în
condi[ii normale çi în mediu agresiv, nu trebuie sã fie mai mic de 1 kN/mm;
• rezisten[a la trac[iune dupã pãstrare în mediu agresiv, conform
(SR) EN 13496, trebuie sã fie mai mare de 50% din rezisten[a la trac[iune
ini[ialã.

2.1.3.7. Tencuiala decorativ, amorsa, vopsea
- Stratul final cu rol de protec[ie çi finisaj a ansamblului compozit ETICS împotriva
intemperiilor, este alcãtuit din amorsã çi tencuiala decorativã, componente ale
ansamblului, care se vor utiliza conform indica[iilor producãtorului. Tencuiala
decorativã face parte din categoria tencuielilor acrilice, silicatice sau siliconice çi
este gata preparatã sub formã de pastã, livratã în gãle[i.
- Straturile de finisare vor avea urmãtoarele caracteristici privind durabilitatea çi
aderen[a produselor pe stratul de protec[ie armat (grund de bazã):
Caracteristica Cerine
- grad de bãçicare - fãrã bãçici
- grad de finisare
- cantitatea de fisuri: Grad 3 (numãr moderat de fisuri)
- dimensiunea fisurilor: Grad 2 (maxim 200 mm lã[ime)
- grad de exfoliere
- mãrimea exfolierii: Grad 3 (suprafa[a exfoliatã > 1%)
- dimensiunea exfolierii: Grad 2 (dimensiunea exfolierii > 3 mm)
- Culoarea stratului de tencuialã decorativã va avea valoarea de referin[ã a
gradului de reflexie a luminii mai mare de 30. Producãtorul va indica obligatoriu,
în catalogul de culori valoarea coeficientului de reflexie a luminii pentru fiecare
culoare.
2.1.4. Criterii i niveluri de performan pentru procedurile de realizare a lucrrilor de
izolaii termice
- Procedurile de realizare constituie un ansamblu de opera[iuni efectuate într-o
succesiune logicã de etape constructive, determinante, care utilizeazã resurse
materiale, manoperã çi utilaje pentru executarea unei lucrãri cu urmãtoarele
obiective declarate:
• costuri / m
2
scãzute;

33
• timp redus de executare;
• durabilitate îndelungatã;
• garan[ie extinsã.
- Costurile scãzute sunt rezultatul fie a utilizãrii unor materiale mai ieftine cu
repercusiunii asupra durabilitã[ii çi calitã[ii, fie a reducerii manoperei cu urmãri
asupra calitã[ii execu[iei;
- Timpul redus de executare se poate ob[ine prin utilizarea unei tehnologii care
utilizeazã produse cu timp mic de uscare çi întãrire (adezivi) sau prin utilizarea
montajelor uscate cu grad de toleran[ã mic çi grad de finisare ridicat;
- Pentru compararea duratelor de execu[ie furnizorul trebuie sã indice timpii
tehnologici, pe faze de execu[ie, necesari întocmirii graficului de organizare a
lucrãrilor;
- Durabilitatea unui ansamblu se mãsoarã dupã componenta cea mai pu[in
durabilã. Furnizorul odatã cu alcãtuirea compozitã trebuie sã prezinte çi un studiu
privind comportarea în exploatare a ansamblului propus;
- Garan[ia ansamblului trebuie sã fie mai mare sau cel pu[in egalã cu durata de
recuperare a investi[iei; (aceastã prevedere conduce la cointeresarea
constructorului, pentru realizarea unei lucrãri de calitate cu durabilitate crescutã);
- Clasele çi nivelurile indicate pentru ansamblu çi pentru produsele din componen[a
acestora sunt minime.

2.1.5. Condiii pentru asigurarea posibilitii urmririi în exploatare a elementelor
structurale
- Anvelopa termicã se va realiza pe o singurã parte a componentei rezistente, de
regulã pe exteriorul pere[ilor existen[i; se va asigura astfel posibilitatea urmãririi în
exploatare a elementelor structurale ale imobilului;
- În cazul aplicãrii termoizola[iei pe ambele fe[e ale pere[ilor sau pe fa[a interioarã a
pere[ilor despãr[itori dintre tronsoanele blocurilor sau pe soclu, atunci cel pu[in
unul din ansamblurile termoizolante va fi de tip ETICS, lipit în aderen[ã de perete
pentru a conlucra cu acesta. Aceastã prevedere se aplicã çi pentru tavanele
apartamentelor de sub terasã çi ale subsolurilor sau se asigurã posibilitatea
demontãrii protec[iei cel pu[in în zonele de interes ale structurii de rezisten[ã
(zone de efort maxim).

34
2.2. CONDIII PENTRU PROIECTAREA LUCRRILOR DE IZOLAII HIDROFUGE
2.2.1. Date de tem (informative) privind izolaiile hidrofuge/termohidrofuge:
2.2.1.1. Date generale de referin[ã, privind izola[iile hidrofuge:
• Etançeitatea acoperiçurilor terasã sau cu pantã accentuatã realizatã cu foi sau
membrane bitumate, în diverse structuri hidroizolante/termohidroizolante;
• Structurile hidroizolante aplicate, de regulã în totalã aderen[ã, pe suport rigid
(beton armat, elemente prefabricate din beton armat, fâçii din beton celular
armate, çape armate, çape de rectificare), sau în totalã aderen[ã, semiaderentã
sau flotant-lestat, pe suport elastic, semirigid sau semielastic (lemn sau plãci
fibrolemnoase, plãci termoizolante (din polistiren expandat, poliizocianurat,
poliuretan, plutã aglomeratã, perlit, vatã mineralã, etc.);
• Alcãtuirile structurilor hidroizolante:
- cu materiale bitumate în foi (CA, PA, TSA, IA, IB) sau membrane
bituminoase lipite cu bitum fierbinte, fabricate în [arã çi utilizate pânã în anii
1990;
- cu membrane bitumate de produc[ie autohtonã sau din import, lipite cu bitum
fierbinte, cu adeziv specific la rece, sau prin sudurã cu flacãra, utilizate dupã
anii 1990;
- cu membrane polimerice (foarte pu[in utilizate la construc[ii civile), fixate
mecanic çi lipite cu adezivi specifici sau prin sudurã cu aer fierbinte, utilizate
dupã anii 1990.
• Alcãtuirile structurilor termoizolante:
- la construc[iile realizate înainte de 1990 termoizola[ia este alcãtuitã, de
regulã, din blocuri BCA de 20 cm grosime (mai rar de 25 cm grosime) sau
din polistiren expandat de 24 mm sau 36 mm grosime (înainte de 1978). La
aceste structuri termoizolante se aplicã o barierã de vapori din IA peste
difuzia din IBP sau din IB cu granulele pe fa[a inferioarã, cu sau fãrã strat de
bitum fierbinte aplicat la cosoroabã peste bariera de vapori. În general
straturile de difuziune çi barierã contra vaporilor sunt degradate çi
nefunc[ionale, chiar la scurt timp dupã execu[ia ini[ialã (degradare datoratã
slabei rezisten[e la circula[ia impusa pentru aplicarea straturilor urmãtoare
de termo si hidroizola[ie).


35
2.2.1.2. Evaluarea stãrii de degradare a izola[iei hidrofuge/termohidrofuge la acoperiçuri
terasã sau cu pantã accentuatã:
• Cazuri de structuri degradate – situa[ii generale, tipice:
- Hidroizola[iile vechi realizate în structuri çi cu materiale prevãzute în
Normativul C112/1986, în general au suferit multiple repara[ii çi pot fi
considerate, çi datoritã termoizola[iei ineficiente ca material (în general BCA
de 20 cm grosime) çi ca degradare (prin îmbibare cu apã çi/sau saturare cu
vapori), total degradate çi nefunc[ionale. Acest tip de structuri necesitã în
general, înlocuirea întregii structuri termohidroizolante, cu consecin[e
pozitive prin diminuarea încãrcãrilor la ultimul nivel;
- Hidroizola[iile realizate în structuri çi cu materiale prevãzute în Normativul
NP 040/2002, teoretic, ar trebui sã nu fie degradate, cel mult sã prezinte
deficien[e locale, ce produc infiltra[ii/umeziri. La acest tip de hidroizola[ii
deficien[ele sunt cauzate, în general, de calitatea slabã çi/sau incompeten[a
manoperei de aplicare, într-o mai micã mãsurã de necunoaçterea realizãrii
structurilor hidro çi termohidroizolante çi de utilizarea unor materiale de slabã
calitate. La acest tip de hidroizola[ii se pot produce deteriorãri prin
suprapunere/interven[ii peste acestea de alt tip de lucrãri (ex.: instala[ii de
climatizare, panouri publicitare, antene telefonice/TV, etc.). Acest tip de
structuri necesitã, dupã caz func[ie de tipurile çi nivelurile de degradãri,
diverse modalitã[i de repara[ii sau chiar de reabilitare;
- Hidroizola[ii/termohidroizola[ii vechi realizate în structuri çi cu materiale
prevãzute în Normativul C112/1986 ce au fost „reabilitate” cu structuri
hidroizolante, de regulã în sistem monostrat, fãrã a se interveni competent çi
aprofundat în repararea structurii vechi. Si acest tip de structuri necesitã, în
general, înlocuirea întregii structuri termohidroizolante.
• Modalitã[i de evaluare a stãrii de degradare a izola[iei hidrofuge/termohidrofuge
– etape de constatare/apreciere (expertizare):
- Informarea asupra perioadei de edificare a construc[iei çi corelarea cu
reglementãrile în vigoare la acea datã (poate fi necesar un sondaj care sã
eviden[ieze structura termohidroizolantã, materialele componente puse în

36
operã precum çi nivelul de deteriorare/degradare, cu sau fãrã prezen[ã de
apã în straturi);
- Informare asupra interven[iilor ulterioare, la nivelul structurii hidroizolante;
- Apreciere vizualã çi tactilã a suprafe[ei termohidroizolante;
- Observa[ii în interiorul construc[iei asupra zonelor cu infiltra[ii/umeziri çi
corelarea acestora cu planul acoperiçului (infiltra[ii de câmp, racord la
elemente verticale, la receptoare pluviale, etc.);
- Sintetizarea çi corelarea informa[iilor, observa[iilor çi/sau a sondajelor) çi
decizia privind solu[ia optimã de reabilitare corelatã cu solu[ia de reabilitare a
anvelopei perimetrale.

2.2.1.3. Evaluarea stãrii de protec[ie hidrofugã a soclului çi subsolului clãdirii:
• Cazuri de structuri degradate – situa[ii generale, tipice:
- Locuin[ele colective în blocuri au urmãtoarele categorii de infrastructurã:
o fãrã subsol cu soclu pu[in înãl[at;
o cu subsol tehnic çi/sau utilitar (boxe, anexe, adãpost ALA, etc.), cu placã
din beton armat la subsol turnatã pe strat de ruperea capilaritã[ii çi în
unele cazuri hidroizolantã;
o cu subsol tehnic çi/sau utilitar fãrã placã din beton armat la subsol (cu
pãmânt compactat);
o cu demisol tehnic çi/sau utilitar, cu placã din beton armat turnat pe strat
de ruperea capilaritã[ii çi în unele cazuri hidroizolatã.
- Deficien[e ale izola[iei infrastructurii (de regulã verticalã pe soclu):
o degradarea, îmbãtrânirea, nefuc[ionalitatea hidroizola[iei verticale;
o nefunc[ionalitatea trotuarului perimetral prin tasare çi/sau deplasarea fa[ã
de soclul construc[iei, cu cumulãri çi infiltra[ii de apã;
o apari[ia, ulterior edificãrii construc[iei, de umeziri çi/sau infiltra[ii, datoritã
modificãrii traseelor çi nivelurilor pânzei freatice în urma unor lucrãri de
construc[ii din zona respectivã.
- Structuri çi materiale hidroizolante utilizate:
o degradarea, îmbãtrânirea, nefuc[ionalitatea hidroizola[iei verticale;
o înainte de 1990 se executau de regulã hidroizola[ii verticale, monostrat,
cu TSA sau PA çi un strat de bitum, cu protec[ie din zidãrie de cãrãmidã;

37
o înainte de 1950 se executau etançeitã[i ale soclurilor clãdirilor cu
hidroizola[ie cu pânzã bitumatã çi protec[ie din zidãrie de cãrãmidã çi/sau
cu ecrane din argilã grasã, compactatã în straturi succesive;
o dupã 1990 hidroizola[iile la socluri s-au executat cu un strat cu
membranã bituminoasã sau cu diverse emulsii bituminoase sau
polimerice (cu rezultate în general nesatisfãcãtoare) çi diferite plãci sau
folii cu sau fãrã amprenturi ca strat de protec[ie (în majoritatea cazurilor
amprenturile aplicate greçit facilitau acumularea çi stagnarea apei lângã
soclu/funda[ie);
o înainte de 1990 nu se punea problema izolãrii termice a soclurilor/plãcilor
subsolurilor.
• Modalitã[i de evaluare a stãrii de degradare a izola[iei hidrofuge – etapa de
constatare/apreciere (expertizare):
- Informare asupra perioadei de edificare a construc[iei çi corelarea cu
reglementãri în vigoare la acea datã;
- Informare asupra interven[iilor ulterioare, la nivelul soclului, hidroizola[iei,
trotuarului;
- Executarea minim a unui sondaj, prin executarea unei trançee locale, pe
înãl[imea dintre baza funda[iei çi nivelul terenului, chiar a soclului (prin
desfacerea tencuielii) pentru a se vedea starea funda[iei/soclului, a
hidroizola[iei çi a compozi[iei çi omogenitã[ii solului, aceasta este necesarã çi
pentru aprecierea privind cerin[a de rezisten[ã çi stabilitate;
- Observa[ii în interiorul construc[iei asupra soclului çi pardoselii subsolului;
- Sintetizarea çi corelarea informa[iilor, observa[iilor çi a sondajelor çi decizia
privind solu[ia optimã de reabilitare a infrastructurii.

2.2.1.4. Izolarea hidrofugã a logiilor çi balcoanelor
• Situa[ii generale, tipice:
- în general, înainte de 1990, pardoseala logiilor çi balcoanelor era executatã
cu dale mozaicate sau mozaic turnat, farã alte straturi hidroizolante (fãrã sã
se punã problema termoizolãrii acestora çi a pun[ilor termice aferente.);
- eliminarea apei din precipita[ii se realiza prin garguie (farã racord la burlane);


38
• Eviden[ierea stãrii de degradare a etançeitã[ii logiilor çi balcoanelor
- cel mai des întâlnit fenomen al degradãrii etançeitã[ii se produce în jurul
garguielor de evacuare a apei, prin pete de umezealã, exfolieri çi distrugeri
locale a tencuielii din jurul acestora, precum çi din linii de umezealã çi de
exfolieri, în lungul çi la baza parape[ilor (opaci);
- existã degradãri pe intradosul logiilor/balcoanelor sub formã de pete datoritã
infiltra[iilor în câmp çi desprinderi de tencuialã datoritã lipsei lãcrimarelor pe
contur.
• Modalitã[i de evaluare a stãrii de degradare a etançeitã[ii logiilor çi balcoanelor:
- Aprecierea vizualã çi tactilã a suprafe[ei pardoselii çi intradosului logiilor çi
balcoanelor;
- Observa[ii în interiorul construc[iei, pe zonele adiacente logiilor çi
balcoanelor, predispuse la umeziri, în general din condes (punte termicã la
partea inferioarã çi superioarã a pere[ilor);
- Sintetizarea çi corelarea informa[iilor çi observa[iilor çi decizia privind solu[ia
optimã de reabilitare.
2.2.2. Criterii i niveluri de performan ale soluiilor preconizate pentru lucrrile de
reabilitare hidrofug:
Acestea trebuie corelate cu izolarea termicã, în structuri termohidroizolante. Criteriile
çi nivelurile de performan[ã sunt enun[ate în baza prevederilor normativului NP 040-
2002 „Normativ privind proiectarea, executarea çi exploatarea hidroizola[iilor la
clãdiri” çi sunt prezentate sistematizat în paragrafele urmãtoare:
• Acoperiçuri
- Model de evaluare al hidroizola[iilor acoperiçurilor plate (pantã între 0% çi 5%)
çi cu pantã redusã (<40%), necirculabile (hidroizola[ie orizontalã):
Parametri de evaluare (niveluri de clasificare) Suportul structurii
hidroizolante
Panta
% cu autoprotecie cu protecie suplimentar grea
0 ÷ ,5 I3; Ps2; Pdm3; T3; F2; R2; A2 I3; Ps3; Pd3; T2; F2; R2; A2
1,5 ÷ 5 I2; Ps2; Pdm3; T3; F2; R3; A2 I2; Ps3; Pd3; T2; F2; R3; A2 Suport rigid
5 ÷ 40 I1; Ps2; Pdm3; T3; F2; R3; A2 -
Suport rigid cu
termoizola[ie inversatã
4 ÷ 5 - I2; Ps1; Pd1; T1; F1; R3; A2
0 ÷ ,5 I3; Ps3; Pdm4; T3; F3; R4; A5 I3; Ps4; Pd5; T2; F3; R4; A4
1,5 ÷ 5 I2; Ps3; Pdm4; T3; F3; R4; A5 I2; Ps4; Pd5; T2; F3; R4; A4
Izola[ie termicã pe suport
rigid, din tablã profilatã cu
pantã >1,5%, din lemn sau
panouri fibrolemnoase
5 ÷ 40 I1; Ps3; Pdm4; T3; F3; R5; A6 -

39
not: pentru zonele cu climat montan, parametrii Ps; Pd (Pdm) çi F vor avea
un nivel de clasificare superior celor date
- Modul de evaluare al hidroizola[iilor acoperiçurilor plate (pantã între 0% çi 5%),
circulabile pietonal (hidroizola[ie orizonatalã çi verticalã):
Parametri de evaluare (niveluri de clasificare) Suportul
structurii
hidroizolante
Panta
% protecie-uzur grea dale pe ploturi-distanier
0 1 2 3
0 ÷ 1,5 I3; Ps4; Pdm3; T2; F2; R2; A2 I3; Ps3; Pd3; T2; F2; R2; A2
Suport rigid
1,5 ÷ 5 I2; Ps4; Pdm3; T2; F2; R3; A2 I2; Ps3; Pd3; T2; F2; R3; A2
0 ÷ 1,5 I3; Ps4; Pdm4; T2; F3; R4; A5 I3; Ps4; Pdm4; T3; F3; R4; A5
Izola[ie termicã pe
suport rigid, din
lemn sau panouri
fibrolemnoase
1,5 ÷ 5 I2; Ps4; Pdm4; T2; F3; R4; A5 I2; Ps4; Pdm4; T3; F3; R4; A5
not:
- pentru zonele cu climat montan, parametrii Ps; Pdm çi F vor avea un nivel
de clasificare superior celor date;
- pentru zonele cu climat montan, se recomandã prevederea datelor pe
ploturi-distan[ier, eventual cu sistem de încãlzire cu rezisten[e de joasã
tensiune.
- Model de evaluare al hidroizola[iilor acoperiçurilor plate (pantã între 0% çi 5%),
plantate-grãdinã çi carosabile (hidroizola[ie orizontalã çi verticalã):
Parametri de evaluare (niveluri de clasificare) Suportul
structurii
hidroizolante
Panta
% plantate-grdin carosabile
0 1 2 3
0 ÷ ,5 -
1,5 ÷ 5 I4; Ps5; Pd5; T2; F2; R4; A2 Suport rigid
>5 -
I3; Ps5; Pdm5; T4; F4; R6; A2
0 ÷ ,5
1,5 ÷ 5 I4; Ps5; Pd5; T2; F2; R4; A5
Izola[ie termicã
pe suport rigid
>5
-
not: pentru zonele cu climat montan, parametrul F va avea un nivel de
clasificare superior celor date.
- Model de evaluare al hidroizola[iilor acoperiçurilor cu pantã >40% (inclusiv
verticala):
Suportul structurii hidroizolante
Parametri de evaluare (niveluri
de clasificare)
Suport rigid I1; Ps2; Pd2; T3; F2; R3; A2
Izola[ie termicã pe suport rigid, din tablã profilatã,
din lemn sau panouri fibrolemnoase
I1; Ps3; Pdm3; T3; F4; R4; A5

40
not: pentru zonele cu climat montan, parametrii I; Ps; Pd çi F vor avea un
nivel de clasificare superior celor date.
• Subsoluri çi elemente anexe subterane
- Model de evaluare al hidroizola[iilor aplicate pe suport rigid, împotriva apelor
cu sau fãrã presiune hidrostaticã, pe suprafe[e orizontale, înclinate çi verticale:
Felul hidroizolaiei Parametri de evaluare
• Împotriva apelor cu presiune
hidrostaticã (infiltra[ii sau exfiltra[ii),
cu protec[ie
*


• Socluri, funda[ii, împotriva efectului
de capilaritate
- minim I4
- nivel de impermeabilitate I min.= 2 x h coloanã apã
- Ps5; Pd5; T2; R4; A2
- Pentru zone de rost sau cu deplasãri minim R5; A6
• Împotriva apelor fãrã presiune
hidrostaticã (împotriva umiditã[ii
naturale a solului), cu protec[ie
*

- I1; Ps2; Pd2; T2; F2; R2; A1
• Împotriva apelor fãrã presiune
hidrostaticã (împotriva umiditã[ii
naturale a solului), fãrã protec[ie
**

- I1; Ps3; Pd3; T2; F2; R3; A2
• La spa[ii interioare umede, cu
spãlãri/çiroiri
- I2; Ps5; Pd5; T2; F2; R4; A2
not:
* se referã la protec[ie aplicatã pe suprafa[a hidroizola[iei, care nu
permite acumulãri de apã; NU se considerã protec[ie foile amprentate
care nu sunt în legãturã cu un sistem de drenaj, la partea inferioarã;
** condi[ie ca pãmântul de umpluturã sã nu aibã corpuri ce pot zgâria sau
perfora izola[ia; recomandabil: argilã compactatã.

2.2.3. Criterii i niveluri de performan pentru produsele hidroizolante:
Criteriile de performan[ã çi nivelurile de evaluare calitativã pentru membranele
hidroizolante bituminoase sunt:
• Rezisten[a la perforare staticã – „P
s

Niveluri de clasificare
„Ps”
Încrcare-kg
(bila Ø 10 mm)
Timpul meninerii fiecrei
încrcri (metoda A i B)
(ore)
Ps.1. ( L.5) 5
Ps.2. (L.10) 10
Ps.3. (L.15) 15
Ps.4. (L.20) 20
Ps.5. (L.25) 25
24



41
• Rezisten[a la perforare dinamicã (la impact) – „P
d

- Rezisten[a la impact (perforare dinamicã) (Pd) se clasificã în cinci categorii de
niveluri de performan[ã, determinate la temperatura de (+23 ± 2)ºC, conform
tabelului:
Energie de impact constant (5,9 J)
Niveluri de clasificare
„Pd”
este perforat cu
cap Ø (mm)
nu este perforat cu
cap Ø (mm)
Pd.1. (I.40) 30 40
Pd.2. (I.30) 20 30
Pd.3. (I.20) 15 20
Pd.4. (I.15) 10 15
Pd.5. (I.10) 10
- Pentru cazuri cu exigen[e sporite, este prevãzutã aceeaçi metodã privind
determinarea rezisten[ei la impact (perforare dinamicã), dar la temperatura de
(-10 ± 2)ºC, „Pd.m”, conform tabelului:
Energie de impact constant (5,9 J)
Niveluri de clasificare
„Pd.m”.
este perforat cu cap
Ø (mm)
nu este perforat cu cap
Ø (mm)
Pd.m.1. 30 40
Pd.m.2 20 30
Pd.m.3 15 20
Pd.m.4 10 15
Pd.m.5 10
not:
- cele douã moduri de clasificare a rezisten[ei la impact Pd çi Pd.m nu se
exclud una pe cealaltã;
- Pd este parametrul de evaluare obligatoriu;
- Pd.m este parametrul de evaluare util în special în cazul hidroizola[iilor
aplicate pe suport elastic çi aflate în contact direct cu mediul exterior.
Rezisten[a la perforare dinamicã (Pd çi Pd.m) se aplicã membranelor
hidroizolante bituminoase çi polimerice.
• Comportarea la temperaturi ridicate – „T”
Niveluri de clasificare
„T”
Mrimea deplasrii
(mm)
Temperatura de încercare
(ºC)
T.1. <2 +80
T.2. <2 +100
T.3. <2 +120
T.4. <2 +140



42
• Flexibilitatea la temperaturi scãzute – „F”
Nivel de clasificare
„F”
Temperatura de determinare
ºC
F.1. 0
F.2. -6
F.3. -12
F.4. -18
F.5. -24
F.6. -30
F.7. -36

În mod curent, sunt utilizabile primele cinci categorii de clasificare; F.6. çi F.7.
sunt utile pentru cazurile cu exigen[e sporite.
• For[a de rupere la trac[iune – „R”
Rezistena de rupere la
traciune N/mm
2

Nivel de
clasificare
„R” longitudinal transversal
R.1. <1,5 <1,0
R.2. >1,5 >1,0
R.3. >2,0 >1,5
R.4. >2,5 >2,0
R.5. >3,0 >2,5
R.6. >3,5 >3,0
R.7. >4,0 >3,5
R.8. >5,0 >4,5

• Alungirea la rupere la trac[iune – „A”
Alungirea la rupere la traciune
(%)
Nivel de exigen
„A”
longitudinal transversal
A.1. < 2 < 1,5
A.2. < 2 < 1,5
A.3. < 5 < 3,5
A.4. < 10 < 8
A.5. < 20 < 16
A.6. < 40 < 32
A.7. < 60 < 48
A.8. < 100 < 80
A.9. < 200 < 160
A.10. < 500 < 400
A.11. < 1000 < 800








43
2.2.4. Model de evaluare calitativ a membranelor hidroizolante bituminoase
Categoria Niveluri de clasificare
1. (foarte bun)
- I5; Ps5; Pd5 (Pdm4); T4; F4; R4
- stabilitate dimensionalã > 0,1%
2. (bun)
- I4; Ps4; Pd4 (Pdm3); T3; F3; R3
- stabilitate dimensionalã > 0,1%
3. (satisfãcãtor)
- I3; Ps3; Pd3 (Pdm2); T3; F3; R3
- stabilitate dimensionalã > 0,2%
4. (mediocru)
- I2; Ps2; Pd2 (Pdm1); T2; F2; R2
- stabilitate dimensionalã > 0,2%
5. (acceptabil)
- I1; Ps1; Pd1; T1; F1; R2
- stabilitate dimensionalã > 0,3%

2.2.5. Criterii privind procedurile tehnologice de realizare a lucrrilor:
Procedurile tehnologice de realizare a structurilor hidroizolante se referã la:
• Sistemul de aplicare:
- aplicare flotantã;
- aplicare semiflotantã (în puncte sau benzi);
- aplicare în aderen[ã totalã prin lipire cu adeziv la rece sau prin autoaderen[ã
(numai pentru suprafe[e orizontale çi cu pantã > 5%), cu mastic fierbinte çi prin
sudurã cu flacãra.
not: structurile hidroizolante bistrat (multistrat) vor avea membranele
hidroizolante lipite între ele numai în totalã aderen[ã
• Suprapunerile între membrane:
În general suprapunerile la capetele membranelor sunt de 10 cm iar transversal
acestora de 7 cm; în particular, fiecare producãtor de membrane hidroizolante
indicã (çi în unele cazuri aplicã marcaje longitudinale) mãrimea suprapunerilor.
• Procedurile tehnologice de aplicare a membranelor hidroizolante sunt dictate de
structura hidroizolantã/termohidroizolantã în ansamblu, de sistemul hidroizolant
(cu sau fãrã lestare), de natura suportului pe care se aplicã çi de condi[iile privind
loca[ia de aplicare în contextul pãr[ilor de construc[ie ce se etançeazã. Aceste
elemente sunt eviden[iate în normativul NP 040-2002 „Normativ privind
proiectarea, executarea çi exploatarea hidroizola[iilor la clãdiri”.





44
2.2.6. Condiii privind asigurarea posibilitii interveniilor i urmririi în exploatare a
hidroizolaiilor
Aceste condi[ii sunt în general limitate datoritã acoperirii elementelor suport
(structurale sau nestructurale) cu structura hidroizolantã/termohidroizolantã.
• Posibilitatea interven[iilor:
La o structurã hidroizolantã/termohidroizolantã la care s-au produs
disfunc[ionalitã[i (infiltra[ii, umeziri, efecte ale pun[ilor termice) se poate interveni
pentru ameliorãri sau repara[ii numai în cazul în care acestea sunt direct
accesibile (acoperiçuri) sau indirect accesibile (socluri sau pere[i subsoluri
accesibile prin decopertare-sãpãturã). Sistemele izolante cuprinse între elemente
grele (funda[ii, radiere, etc.), în general din beton armat nu pot fi accesibile direct
interven[iilor din aceeaçi categorie tehnologicã. Etançãrile, în acest caz, pot fi
realizate prin alte tehnologii, de exemplu prin injectarea de produse hidrofobe,
difuzante, în elementele adiacente sau în straturile adiacente.
• Urmãrirea în exploatare a sistemelor hidroizolante/termohidroizolante, implicã:
- constatãri privind func[ionalitatea (etançeitatea);
- constatãri vizuale çi tactile ale suprafe[elor expuse, inclusiv a elementelor
conexe (tencuieli, placaje, etc.).
Urmãrirea în exploatare a sistemelor hidroizolante/termohidroizolante se face
periodic, cel pu[in trimestrial, la începutul çi la sfârçitul sezonului rece, în perioada
de cãlduri excesive çi dupã evenimente atmosferice deosebite (ploi toren[iale,
furtuni). În cazul apari[iei unor disfunc[ionalitã[i, cauzele acestora se vor identifica
çi se vor elimina imediat, executându-se remedierile necesare.

2.3. CONDIII PENTRU PROIECTAREA LUCRRILOR DE REABILITARE A
ELEMENTELOR EXTERIOARE VITRATE (FERESTRE I UI)

Datele tehnice pentru reabilitarea din punct de vedere termic a tâmplãriei exterioare se
asigurã de proiectantul de specialitate în colaborare cu expertul pentru cerin[a
„economie de energie çi izolare termicã” pe baza concluziilor Auditului energetic çi a
reglementãrilor tehnice în vigoare.




45
2.3.1. Date de tem
Datele necesare se asigurã de coordonatorul local çi/sau beneficiar çi se
completeazã de proiectantul de specialitate prin participarea directã la elaborarea lor
çi/sau culegerea acestora din urmãtoarele documenta[ii:
2.3.1.1. Auditul energetic precizeazã:
- nivelul minim de rezisten[ã termicã unidirec[ionalã al tâmplãriei;
- concluziile privind modul de realizare a reabilitãrii tâmplãriei: prin
recondi[ionarea acesteia (incluzând repararea, modificarea çi etançarea) sau
prin înlocuirea ei cu modele mai performante.
2.3.1.2. Proiectul iniial al cldirii sau releveul (întocmit în lipsa documenta[iei) indicã:
- tipul tâmplãriei çi al vitrajului;
- dimensiunile geometrice ale golurilor, locul çi numãrul acestora;
- grosimea actualã a pere[ilor çi alcãtuirea acestora;
- destina[ia spa[iilor delimitate de tâmplãrie;
- numãrul ochiurilor de geam çi modul de deschidere al acestora.
2.3.1.3. Expertiza tehnic de specialitate asigurã informa[ii privind:
- starea de degradare a lemnului (material utilizat predominant la confec[ionarea
tâmplãriei) çi a vopselelor de protec[ie a acestuia;
- modul de asigurare a etançeitã[ii, la infiltra[iile de aer rece din exterior, între
cercevele çi toc precum çi între toc çi glafurile golului din perete, atât pe partea
de la interior cât çi de la exterior;
- starea solbancurilor, panta, existen[a çi forma lãcrimarului, etançarea fa[ã de toc
çi fa[ã de perete;
- existen[a çi func[ionarea fantelor de eliminare a apei rezultatã din condens sau
infiltra[ii çi starea lãcrimarelor cercevelelor;
- modul de fixare al geamurilor pe cercevele çi integritatea fizicã a acestuia;
- func[ionarea feroneriei pentru asigurarea închiderii-deschiderii, blocãrii sau
fixãrii;
- etançarea hidrofugã a pragurilor uçilor exterioare precum çi a conturului
acestora;
- existen[a obloanelor sau a rulourilor exterioare, starea çi modul de func[ionare al
acestora.


46
2.3.1.4. Soluii preconizate pentru reabilitarea tâmplriei exterioare:
- Reabilitarea tâmplãriei din punct de vedere termic se realizeazã în una din
urmãtoarele variante:
• recondi[ionarea tâmplãriei existente din lemn;
sau
• înlocuirea acesteia cu tâmplãrie nouã, performantã din lemn, PVC sau
aluminiu.
- Indiferent de op[iune, varianta aleasã va fi înso[itã de mãsurile pentru asigurarea
unei ventila[ii naturale corespunzãtoare a spa[iilor interioare;
- Alegerea uneia din cele douã modalitã[i de reabilitare se bazeazã pe: nivelul de
performan[ã dorit de beneficiar (sau proprietar), studiul comparativ al costurilor
celor douã variante çi pe plafonul disponibil al cheltuielilor din fonduri publice çi
din fonduri private, suplimentare aferente creçterii performan[elor tâmplãriei;
cerin[ele op[ionale se considerã a fi: mãrirea numãrului de camere ale profilelor
din care este confec[ionatã tâmplãria unui apartament peste numãrul stabilit
pentru restul imobilului çi modificarea caracteristicilor vitrajului referitoare la
distan[a între foile de geam, grosimea acestora, tratamentul suprafe[elor çi
numãrul geamurilor vitrajului termoizolant prin majorarea de la douã la trei straturi
(utilizarea geamurilor triple necesitã prevederea profilelor adecvate pentru
preluarea încãrcãrilor suplimentare çi a diferen[ei de grosime a vitrajului);
- Detaliile pentru reabilitarea termicã a tâmplãriei se concep conform prevederilor
din documenta[ia tehnicã indicatã în anexa 4.

2.3.2. Criterii i niveluri de performan ale tâmplriei pentru cerinele eseniale
2.3.2.1. Rezisten[a mecanicã çi stabilitate
- Tâmplãria constituie un element neportant al anvelopei care nu influen[eazã
rezisten[a mecanicã çi stabilitatea imobilului.

2.3.2.2. Securitatea la incendiu
- Furnizorul tâmplãriei va prezenta documentele privind rezultatele încercãrilor la
foc care vor indica clasa de performan[ã privind reac[ia la foc A1, A2 … E çi
rezisten[a la foc pentru criteriile E (etançeitatea la foc), EI (+izolare termicã la foc),
EW (+radia[ia termicã) determinate pe o fereastrã çi uçã curentã. Clasificarea

47
privind rezisten[a la foc se va completa cu simbolurile „(i÷0)” „(0÷i)” sau „(i÷0)”
pentru a indica faptul cã elementul a fost încercat çi satisface cerin[ele la o
expunere la foc numai dinspre interior, numai dinspre exterior sau din ambele
pãr[i.

2.3.2.3. Igienã, sãnãtate çi mediu
- Tâmplãria se realizeazã din lemn, PVC sau aluminiu, materiale care nu sunt
toxice, nu degajã noxe, nu sunt radioactive çi nu sunt cuprinse în lista noxelor
cancerigene sau substan[elor poten[ial cancerigene;
- Deoarece noile tipuri de profile utilizate la confec[ionarea tâmplãriei asigurã o
etançare superioarã fa[ã de modelele tradi[ionale ferestrele (sau încãperile) vor fi
prevãzute în mod obligatoriu cu sisteme de ventila[ie autoreglabile pe lângã
posibilitatea de deschidere manualã a ferestrelor;
- Documenta[ia furnizorului va indica clasa de performan[ã privind etançeitatea la
apã a ferestrelor çi uçilor (de regulã pentru varianta A – neprotejate) determinatã
pe componenta cu cea mai defavorabilã performan[ã a ansamblului (de regulã
ochiul mobil).

Clase termice
(A-neprotejat)
npd
x
1A 2A 3A 4A 5A 6A 7A 8A 9A Exxx
Presiunea de
încercare (Pa)
0 0 50 100 150 200 250 300 450 600 >600

• npd = nu existã performan[ã determinatã pentru ferestrele sau uçile care
permit pãtrunderea apei la o presiune zero înainte de trecerea a 15
minute;
• clasele 4A sau 5A pot fi considerate satisfãcãtoare pentru tâmplãria amplasatã
în zone adãpostite (neexpuse presiunii create de vânt);
• clasele sub 4A sunt mai pu[in performante;
• ansamblul de tâmplãrie cel mai performant (fãrã infiltra[ii de apã) este
Exxx (xxx = presiune >600 Pa, ex.: E750, E900, etc.).







48
2.3.2.4. Siguran[ã în exploatare
Tâmplãria va fi înso[itã de documentele care vor atesta urmãtoarele:
- Rezisten[a la încãrcarea de vânt;
Sgeata relativ transversal
(Deformaie ram)
Clasa
Presiunea P1
Pa A
1/150
B
1/200
C
1/300
npd 0 - - -
1 400 A1 B1 C1
2 800 A2 B2 C2
3 1200 A3 B3 C3
4 1600 A4 B4 C4
5 2000 A5 A5 C5
Exxxx >2000 AExxxx BExxxx CExxxx
xxxx = presiunea realã de încercare la care elementul rãmâne în stare de
func[ionare, iar creçterea maximã a permeabilitã[ii la aer nu trebuie sã fie
mai mare de 20% din permeabilitatea maximã a clasei de permeabilitate
la aer ob[inutã ini[ial

- Capacitatea de rezisten[ã a dispozitivelor de siguran[ã exprimatã printr-o
valoare prag. Se referã la feroneria care trebuie sã aibã capacitatea de a
men[ine partea mobilã timp de 60 secunde cu o for[ã de 350 N, în pozi[ia cea
mai defavorabilã;
- Dimensiunile maxime ale ochiurilor mobile çi fixe precum çi corelarea acestora
cu greutatea vitrajului; de asemenea coresponden[a între grosimea totalã a
geamului termoizolant çi lã[imea profilelor utilizate la confec[ionarea tâmplãriei;
- Numãrul çi distan[a minimã între elementele de fixare ale tâmplãriei în
componenta rezistentã;
- Rezisten[a la çoc pentru uçile cu geam cu risc de rãnire;
- Rezisten[a la deschidere çi închidere repetatã a uçilor. Numãrul de cicluri este
stabilit de furnizor çi trebuie sã asigure func[ionarea pe cel pu[in 2 ani în condi[ii
de utilizare normalã;
- Rezisten[a la çoc a uçilor;
- Rezisten[a la efrac[ie pentru uçile exterioare.

2.3.2.5. Protec[ia împotriva zgomotului
- Izolarea la zgomote aeriene este asiguratã prin alcãtuirea constructivã a
tâmplãriei (simplã, dublã, cuplatã), de caracteristicile geamului utilizat
(dimensiunile çi numãrul foilor de geam, alcãtuirea geamului termoizolant –

49
distan[a între geamuri çi grosimea acestora) çi de tipul profilelor din care s-a
confec[ionat tâmplãria (material, dimensiuni, garnituri);
- Indicele de izolare acusticã Rw (C; Ctr) (dB) va fi declarat de furnizor pe baza
testelor efectuate çi va avea valoarea minimã 30 (-1; -5) dB.

2.3.2.6. Economia de energie çi izolare termicã
- Furnizorul va preciza valorile aferente urmãtoarelor cerin[e:
• Transmitan[a termicã sau coeficientul de transfer termic U
w
[W/(m
2
K)];
• Proprietã[i de radia[ie:
- factor solar (g);
- transmitan[a luminoasã (T
v
).
• Permeabilitatea la aer
Permeabilitatea la aer, de referin la
100 Pa raportat la:
Suprafaa total Lungimea rosturilor
Clasa
m
3
/h×m
2
m
3
/h×m
Presiune
maxim de
îmcercare
Pa
0 - - -
1 50 12,50 150
2 27 6,75 300
3 9 2,25 600
4 3 0,75 600
Dacã dupã efectuarea clasificãrilor bazate pe suprafa[a totalã çi pe lungimea
rostului pãr[ii mobile rezultã:
- aceeaçi clasã, atunci elementul încercat este clasificat în clasa respectivã;
- douã clase alãturate, atunci elementul trebuie clasificat în cea mai favorabilã
clasã (cu debitul cel mai mic);
- o diferen[ã de douã clase, atunci elementul încercat se clasificã în clasa medie;
- o diferen[ã de mai mult de douã clase, elementul încercat nu trebuie clasificat.

2.3.3. Criterii i niveluri de performan ale tâmplriei preconizate pentru lucrrile de
reabilitare
- Cerin[ele, criteriile çi nivelurile de performan[ã ale tâmplãriei (ferestre çi uçi) sunt
cuprinse în standardele indicate în anexa 4.
- Suplimentar cerin[elor esen[iale indicate în cap.2.3.2. pentru ansamblul
elementelor (fereastrã sau uçã) trebuie respectate cerin[ele proprii ale

50
componentelor care intrã în alcãtuirea tâmplãriei: profile (ramã, toc, cercevea,
canat), garnituri de etançare, feronerie, vitraj;
- Calitatea ansamblului (fereastrã sau uçã) se realizeazã din utilizarea unor
componente cu caracteristici optime çi din modul de asamblare al acestora,
garantat de un sistem de organizare a produc[iei, certificat, conform EN ISO 9001;
- Înlocuirea componentelor ofertate ini[ial se va face numai cu avizul factorilor
implica[i deoarece schimbarea caracteristicilor acestor componente conduce de
cele mai multe ori la modificarea performan[elor ansamblului;
- Tabelul urmãtor prezintã interdependen[a între principalele caracteristici çi
componente:
Componente
Ram, cercevea,
toc, canat
Caracteristici
F
e
r
o
n
e
r
i
e

G
a
r
n
i
t
u
r

d
e














e
t
a
n

a
r
e

M
a
t
e
r
i
a
l

P
r
o
f
i
l

V
i
t
r
a
j

Rezisten[a la vânt (D) (D) D D D
Reac[ia la foc (D) D D (D) N
Etançeitatea la apã (D) D (D) D N
Rezisten[a la çoc (D) N (D) (D) D
Capacitatea de rezisten[ã a
dispozitivelor de siguran[ã
D N D D N
Transmitan[a termicã N (D) (D) D D
Permeabilitatea la aer (D) D (D) D N
Rezisten[a mecanicã D N (D) D (D)
Rezisten[a la deschidere çi închidere
repetatã
D (D) (D) (D) (D)
Legendã:
D modificarea componentei va schimba, probabil, caracteristica în cauzã
(D) modificarea componentei poate schimba, caracteristica în cauzã
N modificarea componentei nu va schimba, probabil, caracteristica în cauzã

2.3.3.1. Tâmplãrie din PVC
Clasificarea çi cerin[ele profilelor din PVC utilizate la confec[ionarea tâmplãriei
conform SR EN 12608 sunt urmãtoarele:
- performan[a în func[ie de zonele climatice – aceastã cerin[ã impune utilizarea
acelor componente notate M sau S, profile proiectate çi realizate pentru a fi
utilizate într-un climat sever (S) sau moderat (M);
- tipul materialului reciclabil RM
a
sau RM
b
;
- rezisten[a profilelor la impact (clasa I sau II);

51
- aspectul suprafe[elor;
- grosimea sec[iunii pere[ilor exteriori sau interiori ai profilelor çi toleran[ele –
aceste caracteristici influen[eazã masa çi rezisten[ele profilelor transmise în
finalul etançeitã[ii, permeabilitã[ii çi rezisten[ei ansamblului (fereastrã sau uçã).
În func[ie de grosimea minimã a pere[ilor profilelor se clasificã în una din clasele
urmãtoare:
Denumire Clasa A Clasa B Clasa C
- grosimea fe[elor vãzute din perimetrul
profilului la exterior çi interior
< 2,8 mm < 2,5 mm
- grosimea fe[elor structurale (prin care trec
elementele de ancorare ale tâmplãriei)
< 2,5 mm
- grosimea pere[ilor despãr[itori,
interiori
< 2,0 mm
< 2,0 mm
fãrã cerin[ã

- rezisten[a la îmbãtrânirea climaticã;
- caracteristicile profilelor metalice de armare;
- material çi caracteristici ale garniturilor de etançare;
- clasa de performan[ã privind reac[ia la foc.

2.3.3.2. Tâmplãrie din profile de aluminiu
Profilele din aluminiu utilizate la confec[ionarea tâmplãriei sunt profile cu sec[iunea
transversalã çi accesorii de asamblare unicat, proprii firmei producãtoare. Profilele
çi accesoriile sunt integrate într-o serie caracterizatã de obicei dupã lã[imea
profilelor çi numele firmei
Furnizorul va asigura documenta[ia completã referitoare la profile, accesorii de
montaj, feronerie çi modul lor de asamblare, de montare çi între[inere.
Profilele de aluminiu se produc cu sau fãrã rupere a pun[ii termice. Pentru tâmplãria
de exterior, izolantã termic, se utilizeazã numai profile cu întreruperea pun[ii
termice. Acestea constau din asamblarea a douã profile de aluminiu cu barete din
poliamide armate cu fibre de sticlã ori ABS.
Caracteristicile principale ale profilelor sunt.
• proprietã[ile fizico-chimice ale aliajului de aluminiu din care sunt fabricate
profilele;
• greutatea çi toleran[ele dimensiunilor profilelor extrudate;
• distan[a realizatã de baretele de poliamide între cele douã profile ale
ansamblului;

52
• valoarea transmitan[ei termice (conform rapoartelor de încercare);
• valorile modulului de elasticitate çi a momentului de iner[ie al tuturor profilelor
utilizate la confec[ionarea cercevelelor, tocurilor, montan[ilor;
• grosimea minimã çi maximã a vitrajului termoizolant care se poate fixa pe
profile;
• protec[ia çi finisajul profilelor, conform prevederilor RAL grosimea minimã a
protec[iei pe pãr[ile vizibile va fi de 50 µm.

2.3.3.3. Tâmplãrie din profile de lemn
Suplimentar fa[ã de cerin[ele esen[iale pentru ansamblu (fereastrã sau uçã) trebuie
avute în vedere çi urmãtoarele cerin[e pentru lemn çi produsele pe bazã de lemn
din ferestre exterioare, foi çi tocuri de uçi exterioare:
- cerin[e de aspect pentru fiecare element component (toc, ramã, cercevea,
montan[i, etc.) çi pentru fiecare fa[ã a acestora în func[ie de modul de finisare:
opacã sau transparentã. Pentru tâmplãria acoperitã cu pelicule se vor aplica
standardele respective pentru pelicule;
- cerin[e de durabilitate biologicã – elementele din lemn cu o fa[ã expusã la
intemperii sunt considerate ca fãcând parte din clasa de utilizare 3. Speciile de
lemn cu durabilitate scãzutã trebuie sã primeascã un tratament de protec[ie;
- cerin[ele privind proprietã[ile fizice:
• con[inutul de umiditate nu trebuie sã depãçeascã 16%;
• calitatea suprafe[elor vizibile – acestea trebuie sã poatã suporta o finisare
fãrã altã opera[ie ãn afarã de o çlefuire uçoarã;
• densitatea minimã a esen[ei lemnului.

2.3.3.4. Vitrajul
- Pentru tâmplãria exterioarã (ferestre sau uçi) se utilizeazã elemente de vitraj
termoizolant (IGU) constituite din cel pu[in douã panouri de sticlã separate prin
unul sau mai multe distan[iere etançate ermetic pe contur, stabile çi rezistente
din punct de vedere mecanic;
- Elementele de vitraj diferã în func[ie de:
• produsele pe bazã de sticlã (panourile) utilizate:
o geam tras;

53
o geam float.
• modul de prelucrare a geamului, peliculizat, securizat, stratificat:
o trasparent;
o translucid sau opac;
o clar sau colorat.
• distan[a dintre foile de geam – lã[imea cavitã[ii çi numãrul acestora, uzual
1 sau 2 cavitã[i;
• umplutura cavitã[ii – spa[iul dintre geamuri poate fi umplut cu aer çi/sau alte
gaze;
• forma geamurilor – uzual dreptunghiularã (B×H);
• dimensiunile foilor de sticlã – lã[ime, înãl[ime sau grosimea acestora –
toleran[a la grosimea elementului de vitraj este în func[ie de tipul de geam
utilizat uzual ± 1 mm.
- Valoarea transmitan[ei termice a vitrajului termoizolant diferã în func[ie de:
• lã[imea cavitã[ii;
• caracteristicile de rezisten[ã la transfer termic ale umpluturii cavitã[ii;
• grosimea foilor de geam çi totalã a vitrajului; existen[a sau absen[a
geamurilor peliculizate.
- Durabilitatea caracteristicilor izolante ale vitrajului se asigurã prin performan[ele
etançãrii ansamblului:
• indicele de pãtrundere a umiditã[ii un I
av
valoarea medie a indicilor de
pãtrundere a umiditã[ii > 20;
• aderen[a materialului de etançare la geam care influen[eazã debitul de aer
pierdut.
- Performan[ele de etançare pentru vitrajul izolant (IGU) umplut cu gaz sunt
evaluate în func[ie de:
• concentra[ia gazului;
• debitul de gaz pierdut (L
i
<1,0%/an) iar în cazul utilizãrii unui geam peliculizat
se ia în calcul çi;
• aderen[a materialului de etançare/peliculã çi interstraturi.
- Calitatea opticã çi vizualã a vitrajului:
• imagine fãrã distorsiuni;

54
• deflexii reduse ale foilor de geam (deflexiile se produc urmare varia[iilor de
temperaturã çi de presiune barometricã care contractã sau dilatã aerul çi sau
gazul din cavitatea vitrajului).
- Furnizorul va asigura documenta[ia necesarã, constând din:
• descrierea componentelor;
• desen cu sec[iunea transversalã a marginii etançate a elementului de vitraj
izolant (IGU) cu fiecare componentã numerotatã, çi înso[itã de informa[ii
detaliate despre denumire, descriere, furnizor sau furnizori;
• o listã cu umpluturi de cavitate, distan[ieri desicant utilizat.

2.3.4. Elemente adiacente golurilor de ferestre i ui
Aceste elemente, cu un rol bine definit, sunt prevãzute:
- obligatoriu;
- op[ional.
Grupa elementelor care sunt prevãzute obligatoriu cuprinde:
- glafurile;
- profilele cornier (col[are) pentru rectiliniaritatea muchiilor;
- profilele lãcrimar.
Elementele op[ionale care se fixeazã pe fa[adã sunt:
- grilaje de protec[ie antiefrac[ie (amplasate de regulã la parter, la etajul 1, la ultimul
etaj çi la ieçirile pe terasã din casa scãrii);
- radiatoare ale instala[iei de aer condi[ionat;
- hote exterioare (amplasate sub ferestre) pentru devierea diverselor noxe degajate
din apartamentele vecine de la etajele inferioare, inclusiv a fumului sau a gazelor
fierbin[i rezultate urmare declançãrii unui incendiu;
- jaluzele vene[iene, oblon rulant sau batant, persianã, persianã culisantã, jaluzea
acordeon, oblon culisant cu sau fãrã sistem de înclinare în afarã, copertine,
ac[ionate manual, cu sau fãrã resort de compensare, sau mecanic cu ajutorul
motoarelor electrice, pentru protec[ia ferestrelor/uçilor de însorirea directã;
- rãcitoare (la fereastra de la bucãtãrie);
- jardiniere;

55
- coçuri aferente centralelor termice de apartament sau necesare refacerii
ventila[iei generale a bucãtãriilor, ventila[ii opturate total sau par[ial în urma
modificãrilor aduse recompartimentãrii interioare a locuin[elor.

2.3.4.1. Elemente prevãzute obligatoriu: glafuri, lãcrimare
Având în vedere cã urmare aplicãrii termoizola[iei la pere[ii exteriori, grosimea
acestora va creçte, çor[urile (glafurile) din tablã existente se vor înlocui (indiferent
de solu[ia aleasã pentru tâmplãrie).
Documenta[ia tehnicã va cuprinde:
- desfacerea çor[urilor actuale;
- termoizolarea glafurilor de pe întreg conturul fiecãrui gol;
- înglobarea în tencuialã a profilelor de întãrire a muchiilor verticale çi orizontale (la
racordul termoizola[iei ETICS a pere[ilor cu termoizola[ia glafurilor); profilul
orizontal de la partea superioarã a golului va fi de tip „lãcrimar”, iar pe celelalte trei
laturi ale golului profilele vor fi de tip cornier; profilele vor avea plasã din fire de
sticlã pentru armarea tencuielii;
- executarea çor[urilor cu lãcrimar racordate la ferestre çi etançate pe contur cu chit
de exterior, pentru protec[ia glafurilor orizontale çi împotriva infiltra[iilor apei
pluviale între peretele existent çi anvelopa termoizolantã.

2.3.4.2. Elemente op[ionale
Având în vedere cã aceste elemente se pot monta la distan[ã în timp, dupã
încheierea lucrãrilor de anvelopare, pentru realizarea unitarã a fa[adei unui imobil
este necesar ca proiectul sã prevadã condi[iile pentru fixarea acestora fãrã sã fie
necesarã desfacerea localã sau strãpungerea anvelopei termoizolante dupã
finisarea acesteia çi pe cât este posibil sã fixeze amplasamentul çi accesoriile de
montaj ale acestora.

2.4. CONDIII PENTRU PROIECTAREA LUCRRILOR DE INSTALAII
Proiectarea lucrãrilor de reabilitare çi modernizare energeticã a instala[iilor trebuie sã
se realizeze numai de cãtre societã[i (agen[i economici) care au primit certificarea
profesionalã din partea MDRT.



56
Proiectul se elaboreazã de cãtre proiectan[i cu competen[e în domeniu çi se verificã de
cãtre verificatori atesta[i MDRT. Proiectul de reabilitare a instala[iilor se va întocmi pe
faze de proiectare (Studiu de Fezabilitate – SF, Proiect Tehnic – PT, Detalii de
Execu[ie –DE).
În cadrul procesului de proiectare a lucrãrilor de instala[ii aferente lucrãrilor de
reabilitare trebuie sã se [inã seama de solu[iile date de auditorul energetic, prezentate
în cadrul raportului de audit energetic al clãdirii.
- Lucrãrile de reabilitare a instala[iilor unui imobil cuprind:
• lucrãri de verificare, reparare çi modernizare a instala[iilor existente, lucrãri
obligatoriu de efectuat înainte de realizarea anvelopei termohidroizolantã;
• lucrãri de înlocuire a instala[iilor existente, lucrãri op[ionale care se pot executa
independent, fãrã sã efectueze anvelopa.

2.4.1. Date de tema
Datele necesare se asigurã de coordonatorul local çi/sau beneficiar çi se
completeazã de proiectan[ii de specialitate prin participarea directã la elaborarea lor
çi/sau culegerea acestora din urmãtoarele documenta[ii:

2.4.1.1. Auditul energetic, precizeazã:
- starea actualã a tuturor instala[iilor;
- concluziile privind lucrãrile necesare pentru reabilitarea instala[iilor.

2.4.1.2. Proiectul ini[ial al instala[iilor clãdirii sau releveul (întocmit în lipsa documenta[iei)
cuprinde date tehnice ale instala[iei termice, electrice çi sanitare.

2.4.1.3. Expertiza tehnicã de specialitate evalueazã starea de degradare a componentelor
çi a ansamblului instala[iilor termice, sanitare, electrice çi de ventila[ie , conform
documentelor de referin[ã din anexa 5.
- Procesul de diagnosticare eviden[iazã urmãtoarele:
a) Instalaii de înclzire a spaiilor:
- func[ionarea corpurilor de incalzire;
- coresponden[a dintre temperatura de tur a agentului termic çi temperatura
exterioarã (curba de reglaj termic);
- regimul de livrare a cãldurii;

57
- deterioarea instalatiilor termice si a protectiei acestora din spatiile
neincalzite;
- respectarea proiectului si calitatea executiei;
- regimul hidraulic al retelei de distributie si/sau al instalatiei interioare;
- vechimea instalatiilor aferente cladirii;
- eventuale defectiuni la reteaua de conducte interioare;
- eventuale defectiuni ale instalatiilor de incalzire din subsolurile tehnice;
- probleme de disconfort termic, acustic si vizual;
- dotarea cu repartitoare de cost çi robinete de reglaj cu cap termostatic,
- existen[a robinetelor de separare a corpurilor de încãlzire;
- verificarea câmpului de temperaturi pe suprafa[a corpurilor de încãlzire,
dupã caz;
- tipul robinetelor de reglaj si manevrabilitatea acestora;
- anul ultimei spalari a corpurilor de incalzire;
- dotarea cu contor de cãldurã pe scarã/clãdire/unitate locuitã (ocupatã).
b) Instalaii centrale de preparare a apei calde de consum
- starea armaturilor obiectelor sanitare, defec[iuni, pierderi de apa;
- starea conductelor de apa calda de consum çi a izola[iei termice a acestora
(tasata çi uscata, tasata çi umeda, par[ial deteriorata (peste 30%), fãrã
izola[ie termica);
- conducta de recirculare func[ionalã;
- debitmetre de scarã/clãdire/consumatori independen[i (societã[i comerciale
etc.) – certificat de control metrologic;
- debitmetre la racordurile individuale de consum;
- evaluarea pierderilor de apã caldã de consum din instala[ie.
c) Instalaii de iluminat artificial:
- evaluarea stãrii corpurilor de iluminat;
- evaluarea performantei tehnice a sistemului de iluminat artificial;
- starea conductoarelor de energie electrica;
- existen[a dispozitivelor de control çi reglare automata a fluxului luminos
(impactul asupra consumului de energie electricã);
- existen[a dispozitivelor de alimentare controlata cu energie electrica
(impactul asupra consumului de energie electricã).

58
d) Instalatii de ventilare si climatizare
Sisteme locale de încãlzire çi rãcire cu aer çi/sau pompe de cãldurã:
- starea filtrelor de praf;
- consumul de energie electricã fa[ã de valoarea de catalog;
- tipul de agent frigorific utilizat (ecologic, neecologic);
- pierderi de agent frigorific.
Sisteme de ventilare mecanica (refulare, refulare/aspiratie):
- viteze medii ale aerului in gurile de refulare;
- viteze medii ale aerului in gurile de aspiratie;
- dispozitive de reglare a debitelor de aer (manevrabilitate);
- gradul de etançare a îmbinãrilor canalelor de aer.

2.4.2. Solutii posibile de reabilitare energetica a instalatiilor:
- Schimbarea/modernizarea instala[iilor de încãlzire, ventilare-climatizare, apã caldã
de consum çi iluminat prin prevederea urmãtoarelor mãsuri:
• schimbarea, acolo unde este cazul, a conductelor de distribu[ie a agentului
termic aferente pãr[ilor comune ale blocurilor de locuin[e, montarea
dispozitivelor de reglare automatã a cantitã[ii de energie consumatã (robinete cu
cap termostatic, robinete de reglare debit/presiune), izolarea conductelor çi nu
numai, în instala[iile de încãlzire;
• implementarea, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnico-economic,
a surselor de rãcire cu agent care nu afecteazã stratul de ozon, de preferat în
sistem centralizat;
• schimbarea çi termoizolarea, acolo unde este cazul, a conductelor de distribu[ie
a apei calde de consum aferente pãr[ilor comune ale blocurilor de locuin[e;
• efectuarea de reglaje periodice çi depistarea pierderilor de cãldurã çi de apã ale
re[elelor de distribu[ie aferente pãr[ilor comune ale blocurilor de locuin[e pentru
alimentarea cu cãldurã çi apã caldã de consum çi efectuarea cu precãdere a
remedierilor necesare, conform Legii 325/2002;
• utilizarea surselor de iluminat cu consum redus de energie electricã.
- Contorizarea consumurilor de agent termic pentru încãlzire çi apã caldã de consum,
atât la consumatorul individual, cât çi la nivelul clãdirii.

59
Interven[iile asupra instala[iilor de încãlzire çi apã caldã de consum aferente clãdirii
vizeazã reducerea consumului de energie pentru satisfacerea necesarului determinat
(încãlzire, apã caldã de consum). Se poate interveni la mai multe niveluri (producere,
distribu[ie, utilizare), atât pentru încãlzire, cât çi pentru apa caldã de consum.
• la nivelul producerii cldurii (în cazul cldirilor dotate cu surs proprie de cldur):
- înlocuirea aparatelor învechite sau neadaptate (arzãtoare mai vechi de 9-10
ani çi cazane mai vechi de 12-15 ani);
- adaptarea puterilor surselor de cãldurã în centrala termicã;
- substituirea par[ialã sau totalã a formei de energie;
- utilizarea de tehnici specifice (pompe de cãldurã cu compresie mecanicã, cu
absorb[ie, cazane cu condensa[ie, instala[ie solarã).
• la nivelul distribuiei cldurii:
- izolarea termicã a conductelor de distribu[ie din spa[iile neîncãlzite;
- inlocuirea in subsolul tehnic a vanelor defecte pe conductele de distributie care
prezinta pierderi de agent termic;
- montarea robinetelor de golire la baza coloanelor;
- reducerea temperaturilor de reglaj a instala[iei de încãlzire în scopul
satisfacerii necesarului de cãldurã;
- separarea circuitelor ai cãror parametri func[ionali sunt net diferi[i;
- contorizarea energiei termice la nivel de bloc (scara);
- reechilibrarea circuitelor care alimenteazã corpurile de încãlzire func[ionând cu
apa caldã (din punct de vedere termic - prin schimbarea aparatului sau
ameliorarea localã a izola[iei, iar din punct de vedere hidraulic - prin
ameliorarea distribu[iei debitelor).
• la nivelul utilizatorului (spaiile înclzite i punctele de consum a.c.m.):
- instalarea de robinete termostatice la corpurile de încãlzire çi, în cazul încãlzirii
colective, combinarea acestei mãsuri cu montarea sistemelor de repartizare
individualã a costurilor de încãlzire;
- spãlarea tuturor corpurilor statice de încãlzire (prin demontarea de pe pozitie)
cu jet de apa sub presiune, eliminarea depunerilor de nisip si namol de la
partea inferioara a corpurilor statice si repunerea pe pozitie;
- curatirea chimica si protectia anticoroziva a instalatiei;

60
- inlocuirea tuturor ventilelor nefunc[ionale.
Solutii complexe de modernizare energetica a instalatiilor de incalzire:
- inlocuirea partiala a corpurilor de incalzire;
- inlocuirea partiala a conductelor de distributie din subsolul blocurilor si izolarea
lor;
- inlocuirea partiala a coloanelor de incalzire
Cu referire la instala[iile de ventilare mecanicã çi de iluminat artificial, solu[iile
tehnice specifice de creçtere a eficien[ei energetice sunt, în principiu urmãtoarele:
- reglarea debitelor refulate/aspirate în func[ie de necesarul de ventilare normal,;
- reglarea parametrilor termodinamici al aerului refulat în func[ie de necesarul
de cãldurã/frig çi de ventilare;
- prevederea de filtre de aer eficiente;
- înlocuirea ventilatoarelor cu eficien[ã energeticã redusã;
- reglarea vitezelor aerului în spa[iile ocupate;
- prevederea de lãmpi cu eficien[ã energeticã ridicatã;
- automatizarea func[ionãrii instala[iei de iluminat în func[ie de ocuparea
spa[iilor.
2.4.3. Principii privind proiectarea lucrarilor de reabilitare a instalatiilor
Pentru alegerea si aplicarea solutiilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor la
cladirile de locuit trebuie respectate urmatoarele principii:
- sa se urmareasca, prin solutiile de reabilitare termica , obtinerea de economii de
energie pe ansamblul cladirii, asigurandu-se conditiile de confort necesare;
- tratarea in ansamblu a cladirii: constructie si instalatie;
- masurile simple de reabilitare vor avea prioritate;
- solutiile de reabilitare sa se realizeze pe cat posibil fara afectarea spatiului locuit;
- pachetul de solutii de modernizare ales sa fie validat de disponibilitatile financiare.
Elementele exterioare de instalatii nu trebuie sã fie ingropate in stratul termoizolant.
Interventiile asupra acestora trebuie sã fie efectuate inainte de izolarea termica a
cladirii, urmãrindu-se pozarea conductelor çi a echipamentelor [inând seama de
grosimea suplimentarã totalã a termosistemului.
Ca urmare a diminuarii necesarului de caldura al cladirii, consecinta a reabilitarii
termice / modernizãrii energetice a acesteia, este necesar ca solutia tehnica
proiectata sa asigure reducerea corespunzatoare a debitului de caldura furnizat de

61
sursa de incalzire (centrala termica de cartier sau punct termic), simultan cu
asigurarea stabilitatii hidraulice a instalatiei de incalzire interioara (fie prin reducerea
debitului volumic de agent termic la racordul instalatiei de incalzire interioara, fie prin
reducerea temperaturii de ducere a agentului termic, prin injectie de agent termic din
conducta de intoarcere si redirijarea excedentului de debit catre sursa de caldura,
impreuna cu mentinerea constanta a diferentei de presiune la baza coloanelor de
distributie a agentului termic in instalatia de incalzire interioara, reglata in raport cu
debitul volumic de agent termic vehiculat in regim normal de functionare).
In toate cazurile trebuie sã se monteze robinete cu cap termostatic si repartitoare de
cost la fiecare corp de incalzire.
In cazul inlocuirii ferestrelor existente cu ferestre noi, termoizolante, instalatia de
ventilare trebuie sa asigure necesarul minim de aer proaspat pentru confortul
fiziologic, [inând seama de creçterea etançeitã[ii anvelopei clãdirii.
Proiectarea lucrarilor de instalatii aferente lucrarilor de modernizare energetica
a cladirilor se va face cu respectarea urmatoarelor normative:
- instalatii termice:
I13 – 2002 - Normativ privind proiectarea çi executarea instala[iilor de încãlzire
centralã,
SC 006 – 01 - Solu[ii cadru pentru reabilitarea çi modernizarea instala[iilor de
încãlzire din clãdiri de locuit,
SC 005-2000 - Solu[ii cadru pentru instala[ii interioare de încãlzire utilizînd noi
sisteme de producere a agentului termic (CT de apartament, scarã, etc.).
- instalatii sanitare:
I9 – 1994 - Normativ pentru proiectarea çi executarea instala[iilor sanitare.
- instalatii electrice:
NP I 7-2002 - Normativ pentru proiectarea çi
executarea instala[iilor electrice cu tensiuni pânã la 1000V c.a. çi 1500V c.c.
- instalatii de ventilare-climatizare:
I5 – 1998 - Normativ pentru proiectarea çi executarea instala[iilor de ventilare çi
climatizare,
SC 004-2000 - Solu[ii cadru de proiectare a instala[iilor de climatizare la clãdiri
publice.

62
2.4.4. Criterii de performanta ale lucrarilor de instalatii:
Executarea lucrarilor de reabilitare a instalatiilor se realizeaza cu materiale si
echipamente pentru care existã marcaj CE sau care sunt omologate si agrementate
de catre organismele abilitate in Romania, insotite de certitficate de calitate si care
corespund prevederilor din proiect; beneficiarul are obligatia sa ceara aceste
documente firmelor furnizoare.
- instalatii sanitare :
GT-063-2004 - Ghidul criteriilor de performan[ã a cerin[elor de calitate conform
Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construc[ii pentru instala[ii sanitare din clãdiri.
- instalatii termice:
GT-060-2003 - Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate
conform legii nr.10/1995 privind calitatea în constructii, pentru instalatiile de
încalzire centrala.
- instalatii electrice:
GT-059-2003 - Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate
conform legii nr.10/1995 privind calitatea în constructii, pentru instalatiile electrice
din cladiri.
















63
3. CONDIII TEHNICE PENTRU EXECUIE
Executantul trebuie sã-çi organizeze activitatea conform sistemului de management al
calitã[ii pentru care este certificat çi sã asigure personal calificat pentru urmãrirea
lucrãrilor, executarea, verificarea çi predarea acestora, conform legisla[iei în vigoare.

3.1. ELABORAREA PROIECTULUI TEHNOLOGIC
- Proiectul tehnologic se elaboreazã în baza proiectului tehnic çi a documenta[iei
furnizate de producãtor în vederea detalierii etapelor çi resurselor privind
materialele, manopera çi utilajele necesare realizãrii lucrãrilor.
3.1.1. Coninutul proiectului
Proiectul este alcãtuit din urmãtoarele piese scrise çi desenate:
- memoriu cu datele de recunoaçtere a categoriei de lucrãri;
- tehnologia de execu[ie care indicã:
• condi[ii pentru depozitarea çi transportul materialelor;
• organizarea de çantier, inclusiv schela;
• graficul de realizare a lucrãrilor;
• ordinea opera[iunilor necesar de scule, dispozitive, utilaje, calificarea
personalului;
• modul de preparare al materialelor, consumuri, condi[iile de mediu pentru
preparare çi aplicare, timpi de lucrabilitate çi açteptare;
• faze determinate;
• mãsuri pentru realizarea calitã[ii lucrãrilor;
• mãsuri de protec[ia muncii çi PSI specifice.
- detalii de execu[ie pentru toate racordurile anvelopei cu indicarea ordinei
tehnologice de aplicare.

3.1.2. Faze determinante
- Pentru asigurarea calitã[ii çi în principal a durabilitã[ii lucrãrilor de anvelopare este
necesar ca dupã încheierea fiecãrei etape de montaj çi înainte de aplicarea
straturilor acoperitoare sã se încheie procesele verbale de verificare a lucrãrilor
ascunse;

64
- Pentru ansamblul ETICS, deoarece fiecare strat depinde de calitatea stratului
aplicat anterior, iar deficien[ele oricãrui strat pot afecta stabilitatea întregului
ansamblu, se considerã ca faze determinante:
• pregãtirea suportului;
• aplicarea adezivului çi plãcilor termoizolante;
• fixarea diblurilor;
• aplicarea masei de çpaclu çi înglobarea armãturii din fire de sticlã;
• executarea amorsajului çi a tencuielii decorative.
- Pentru ansamblul ETICS cu strat de ventila[ie fazele determinante sunt:
• pregãtirea suportului;
• fixarea scheletului metalic çi reglarea planeitã[ii acestuia;
• executarea termoizola[iei çi a continuitã[ii ei;
• fixarea placajului de protec[ie çi finisare.
- Pentru termohidroizola[ia acoperiçurilor terasã se vor încheia procesele verbale
de lucrãri ascunse supã încheierea executãrii fiecãrui strat care devine suport çi
condi[ioneazã aplicarea stratului urmãtor:
• pregãtirea suportului;
• lipirea stratului de barierã contra vaporilor (cu sau fãrã difuziune);
• aplicarea termoizola[iei;
• lipirea straturilor hidroizolante.

3.2. LUCRRI PENTRU PREGTIREA SUPRAFEELOR SUPORT
3.2.1. Pregtirea pereilor exteriori pentru aplicarea ETICS
- Suprafa[a suport pentru aplicarea ansamblului ETICS o constituie partea opacã a
pere[ilor exteriori ai clãdirilor existente executa[i din panouri prefabricate din beton
armat, zidãrie din blocuri BCA sau cãrãmizi ceramice; aceçti pere[i fac parte din
categoria „suporturi tencuite” care impun pentru ETICS executarea fixãrii cu
dibluri suplimentar fa[ã de opera[iunea de lipire;
- Executantul va efectua lucrãrile indicate în documenta[ia tehnicã (pct.2.1.1.5.) çi
va lua toate mãsurile care se impun în cazul în care urmare verificãrilor va
considera necesarã executarea çi a altor lucrãri de remediere a suportului atât
cantitativ cât çi calitativ;

65
- Opera[iunile pentru remedierea suportului se efectueazã manual sau mecanizat
dupã verificarea stãrii acestuia çi constau în:
• desfacerea tencuielilor neaderente çi raçchetarea rosturilor de mortar;
• înlãturarea finisajelor minerale sau organice pânã la stratul portant, rezistent;
• îndepãrtarea tencuielilor degradate urmare atacurilor biologice (mucegai,
muçchi, etc.);
• spãlarea cu jet de apã çi detergen[i adecva[i a petelor de grãsimi sau a altor
substan[e care ar împiedica aderen[a ETICS pe perete;
• desprãfuirea suprafe[elor – constã în înlãturarea prin periere a prafului, a
eflorescen[elor, a exfolierilor çi a zonelor frabile;
• rectificarea suprafe[elor care constã în aplicarea unui strat de tencuialã din
mortar compatibil pentru nivelarea cu urmãtoarele toleran[e:
Distan[e, cm 100 250 400
Abaterea suprafe[ei, mm 2 3 5

- Modul de pregãtire al suprafe[elor este fazã determinantã înainte de începerea
lipirii plãcilor termoizolante ale ETICS çi comportã urmãtoarele verificãri fãcute pe
toatã suprafa[a prin sondaje:
• aderen[a tencuielii pe stratul suport – valoarea for[ei de smulgere sã fie mai
mare de 0,08 N/mm
2
;
• gradul de umiditate çi de absorb[ie a apei;
• duritatea suprafe[ei;
• coeziunea çi lipsa prafului çi a eflorescen[elor.

3.2.2. Pregtirea pereilor exteriori pentru aplicarea ansamblului compozit cu strat de
ventilare
Pregãtirea suprafe[elor suport çi verificarea acesteia se efectueazã conform
pct.3.2.1., excep[ie fãcând rectificarea tencuielii pentru care nu se impun condi[iile
de planeitate.








66
3.2.3. Pregtirea straturilor suport ale acoperiurilor tip teras
- În func[ie de varianta de solu[ie adoptatã pentru refacerea termohidroizola[iei
acoperiçurilor suport poate fi:
• plançeul de beton armat de peste ultimul nivel al imobilului, în varianta în care
se desface întreaga structurã termohidroizolantã existentã;
• çapa de protec[ie a termoizola[iei din BCA;
• hidroizola[ia existentã (care dupã regenerare va prelua rolul de barierã contra
vaporilor de apã).
- Opera[iunile de pregãtire proprii fiecãrui tip de suport sunt indicate în ghid
GP065-01.

3.2.4. Pregtirea stratului suport la acoperiurile cu arpant
- La acoperiçurile cu pod nelocuibil suportul termoizola[iei îl constituie plançeul din
beton armat de peste ultimul nivel, plançeu care se va curã[a în vederea aplicãrii
stratului termoizolant, conform PCC -016/2000, GP 110-04 sau GP065-01;
- În cazul amplasãrii termoizola[iei pe intradosul çarpantei se vor încheia lucrãrile
de reabilitare a structurii çarpantei, a asterelei, a etançeitã[ii învelitorii çi a
protec[iei fungicide a elementelor din lemn conform GP 110-04 çi PCC -016/2000.

3.2.5. Pregtirea planeelor de peste spaii neânclzite
- Suprafa[a acestor plançee se va curã[a de straturile neaderente (tencuialã,
zugrãvealã sau vopsitorii) çi se va pregãti conform pct.3.2.1 çi 3.2.4 în vederea
lipirii plãcilor termoizolante sau a aplicãrii caroiajului de ancorare a plãcilor de
ghips carton çi de sus[inere a saltelelor termoizolante.

3.3. MONTAREA TÂMPLRIEI (FERESTRE I UI EXTERIOARE)
- Opera[iunile de recondi[ionare a tâmplãriei existente sau la înlocuirea a acesteia cu
modele mai performante, din punct de vedere a protec[iei termice çi a
func[ionalitã[ii, se efectueazã înainte de aplicarea ansamblului ETICS concomitent
cu opera[iunile de rectificare a suprafe[ei suport (partea opacã a pere[ilor);
- La montarea ferestrelor çi uçilor se vor respecta pozi[ia, numãrul çi distan[ele între
çuruburile de ancorare indicate de producãtor pentru fixarea tâmplãriei în golul
zidãriei;

67
- Dupã executarea termoizola[iei glafurilor se va fixa protec[ia din tablã a glafului
orizontal çi se va aplica un cordon de chit pe contur pentru evitarea infiltra[iei apei
din precipita[ii între perete çi izola[ia termicã;
- Montarea çi efectuarea probelor de func[ionare a tâmplãriei constituie faze
determinante çi se consemneazã într-un proces verbal încheiat înainte de
începerea lucrãrilor de termoizolare a pere[ilor.

3.4. APLICAREA STRATURILOR ANSAMBLULUI TERMOIZOLANT
- Aplicarea alcãtuirii termoizolante se va face în conformitate cu proiectul de execu[ie
çi ghidul de aplicare utilizând produsele indicate de ofertantul sistemului;
- Garan[ia de[inãtorului (ofertantului) de sistem se aplicã numai în situa[ia în care
proiectarea çi executarea este conformã cu ghidul de aplicare, sistemul (ansamblul
ETICS inclusiv finisajul) çi cu produsele indicate de acesta, iar în caz contrar,
constând în modificãri ale tehnologiei sau înlocuirii de materiale, etc., atunci
responsabilitatea revine proiectantului sau executantului.

3.4.1. Aplicarea ansamblului ETICS la perei
- Executantul va respecta indica[iile producãtorului referitoare la:
• temperaturile minime çi maxime de lucru;
• mãsurile de protec[ie a lucrãrilor în curs de executare pe timpul perioadelor de
întrerupere datorate condi[iilor atmosferice nefavorabile (ploaie, cea[ã, vânt,
etc.);
• plasa de protec[ie împotriva ac[iunii directe a razelor solare;
• depozitarea çi prepararea produselor componente ETICS;
• distan[a de montare a schelei fa[ã de pere[i çi lungimea ancorelor (corelatã cu
grosimea ETICS).
- Opera[iunea de aplicare a alcãtuirii termoizolante se efectueazã dupã:
• încheierea çi verificarea montajului elementelor vitrate çi a pregãtirii suprafe[elor
suport;
• protejarea cu folii a suprafe[elor de sticlã, lemn, PVC sau aluminiu;
• încheierea fixãrii tuturor elementelor care penetreazã ansamblul (supor[i,
conducte);

68
• definitivarea lucrãrilor de închidere a aticelor, coronamentelor zidurilor sau ale
altor suprafe[e orizontale astfel încât sã fie împiedicatã infiltrarea apei între
termoizola[ie çi suport;
• încheierea lucrãrilor de eliminare a umiditã[ii ascensionale çi a depunerilor de
sãruri.
- Montajul ETICS se începe prin trasarea orizontalitã[ii çi fixarea cu dibluri metalice a
profilului de soclu la cota indicatã în proiect;
- Aplicarea plãcilor termoizolante se executã în rânduri paralele începând de jos (din
profilul de soclu) în sus:
• rândurile sunt calculate la ½ placã;
• pozi[ia plãcilor este orizonatlã cu lungimea paralelã cu profilul de soclu;
• tipul adezivului çi modul de aplicare pe placã (pe toatã suprafa[a, în puncte, în
benzi pe contur) vor fi conform prevederilor din proiect çi cerin[elor
producãtorului, orice modificare a tehnologiei de aplicare se va face numai cu
acceptul producãtorului (furnizorului) ansamblului;
• plãcile se pozi[ioneazã alãturat fãrã distan[ã între ele çi fãrã adeziv pe canturi; în
cazul în care între plãci s-a format un rost, acesta se va umple numai cu
material termoizolant sau cu spumã adezivã;
• tãierea plãcilor, pentru modulare sau în dreptul golurilor de fereastrã çi/sau uçã,
se va executa prin topire cu fir (ferãstrãu) electric;
• nu se vor folosi plãci cu margini sau col[uri lipsã;
• la muchiile verticale ale fa[adei çi în zona adiacentã rosturilor se vor utiliza
numai panouri întregi sau jumãtã[i de panouri între[esute;
• rosturile dintre plãcile fixate perimetral golurilor ferestrelor çi uçilor nu trebuie sã
fie în prelungirea muchiilor golurilor;
- Fixarea diblurilor se va executa conform prevederilor din documenta[ia tehnicã
referitoare la tipul çi numãrul acestora, pozi[ia çi adâncimea gãurii în stratul suport:
• executarea gãurilor se va efectua numai dupã uscarea çi întãrirea adezivului;
• gãurirea prin percu[ie nu se va utiliza în cazul pere[ilor din cãrãmizi cu goluri sau
BCA;
• fixarea diblurilor este fazã determinantã; diblurile se vor verifica dacã sunt bine
fixate, iar în cazul în care sunt neancorate se vor îndepãrta çi vor fi înlocuite cu

69
alt diblu fixat la o distan[ã de minimum 6 cm fa[ã de pozi[ia ini[ialã; golurile
rãmase se vor umple cu material termoizolant identic;
• capetele rozetelor diblurilor nu vor depãçi dupã fixare suprafa[a izola[iei;
• în cazul utilizãrii termoizola[iei din plãci de vatã mineralã diblurile se fixeazã
dupã aplicarea unei pelicule din mortar adeziv de asperizare-amorsare a
suprafe[elor plãcilor;
• pe zona de aplicare a placajelor ceramice gãurirea pentru introducerea diblurilor
se efectueazã prin plasa çi stratul de armare cât acesta este încã proaspãt, iar
diblurile çi plasa din fire de sticlã se vor acoperi cu un strat de masã de çpaclu
„ud-pe-ud” care, la rândul lui se va arma cu plasã, dacã se prevede în
documenta[ie armarea dublã.
- Aplicarea masei de çpaclu çi înglobarea plasei pentru armare se executã dupã
încheierea çi verificarea ancorãrii plãcilor termoizolante çi dupã:
• armarea diagonalã a col[urilor ferestrelor çi uçilor;
• armarea muchiilor (col[urilor) verticale în cazul în care se utilizeazã profile
cornier cu plasã sau armarea muchiilor orizontale (intradosul balcoanelor, glaful
superior al ferestrelor sau uçilor) cu profile lãcrimar (picurãtor) cu plasã;;
• în cazul în care se folosesc profile de col[ fãrã plasã integratã (numai pentru
muchiile verticale), acestea se înglobeazã la pozi[ie în masa de çpaclu çi se
acoperã cu plasa de armare, care se continuã pe cealaltã laturã a muchiei pe o
lã[ime de cel pu[in 20 cm;
• masa de çpaclu (mortar adeziv) pentru armare se va aplica dupã un timp de
açteptare indicat de producãtorul adezivului utilizat;
• plasa din fire de sticlã, rezistentã în mediul alcalin, se va întinde neted çi se va
îngloba, fãrã cute, în stratul de mortar proaspãt aplicat, prin derulare în fâçii
verticale, de sus în jos;
• fâçiile, cu lã[imea uzualã de 1,0 m se vor suprapune lateral çi la capete
minimum 10 cm çi se vor îngloba astfel încât plasa sã fie pozi[ionatã la mijloc
sau în treimea exterioarã a stratului de mortar çi sã fie acoperitã minimum
0,5 mm în zonele de suprapunere; (pentru o acoperire optimã plasa trebuie
acoperitã cu un strat de masã de çpaclu „ud-pe-ud”.

70
- Aplicarea amorsei çi a tencuielii decorative se va executa numai dupã încheierea
timpilor de açteptare recomanda[i de producãtor sau minimum 3 zile la 20ºC çi 65%
umiditate maximã;
- Placãrile ceramice se vor executa numai dupã trecerea timpului de açteptare
indicat de producãtor sau minimum 2 zile cu 65% umiditate maximã.

3.4.2. Aplicarea termoizolaiei la planeele peste spaii neânclzite
- Stratul termoizolant se va aplica pe intradosul plançeului, pe grinzile aferente çi pe
pere[ii adiacen[i în alcãtuire ETICS (prin lipirea çi fixarea plãcilor termoizolante cu
dibluri sau prin pulverizarea spumei poliuretanice) sau EIFS (prin fixarea pe un
schelet de sus[inere a termoizola[iei çi a unui strat din plãci de gips carton, sau prin
montarea cu dibluri a plãcilor din vatã mineralã caçerate cu un strat de finisaj);
- Opera[iunile de aplicare a alcãtuirilor stabilite în documenta[ia de execu[ie se vor
începe dupã încheierea lucrãrilor de instala[ii, a eventualelor lucrãri de eliminare a
infiltra[iilor çi a urmãrilor acestora çi a pregãtirii suprafe[ei suport (curã[are,
rectificare, verificare coeziune);
- La aplicarea ansamblului ETICS se vor respecta condi[iile enun[ate la pct.3.4.1. cu
privire la fixarea plãcilor çi a diblurilor, aplicarea masei de çpaclu, a armãturii çi a
tencuielii;
- La executarea alcãtuirii EIFS scheletul de sus[inere se va realiza din profilele
indicate de producãtor fixate la distan[a de 60 cm modulatã la lã[imea plãcilor de
gips-carton, înainte de fixarea profilelor se va aplica pe toatã suprafa[a o folie sau
un strat de vopsea cu rol de barierã contra vaporilor; în spa[iul dintre plafon çi
plãcile de gips-carton se va introduce termoizola[ia din saltele de vatã mineralã,
realizându-se un strat continuu, fãrã întreruperi.

3.4.3. Aplicarea termoizolaiei la acoperiuri
- Aplicarea termoizola[iei se diferen[iazã în func[ie de tipul acoperiçurilor çi pozi[ia în
cadrul acestora, astfel:
• la acoperiçurile tip terasã, termoizola[ia se executã într-o structurã complexã
termohidroizolantã, cu personal calificat în specialitatea hidroizola[ii çi
termoizola[ii;

71
• la acoperiçurile cu çarpantã termoizola[ia se aplicã fie sub pardoseala podului
realizatã dintr-o çapã armatã fie sub astereala çi învelitoarea acoperiçului
mansardei çi va fi protejatã de panouri de gips carton sau conform detaliilor din
proiectul de execu[ie çi recomandãrilor producãtorului.

3.5. APLICAREA STRATULUI/SISTEMULUI HIDROIZOLANT
Condi[iile tehnice de execu[ie privind aplicarea stratului/sistemului hidroizolant sunt
prevãzute în NP 040-2002 „Normativ privind proiectarea, executarea çi exploatarea
hidroizola[iilor la clãdiri”.
3.5.1. Acoperiuri teras sau cu pant, hidroizolante/termohidroizolante
La construc[iile existente aplicarea structurilor izolante se face dupã îndepãrtarea sau
regenerarea structurii existente, în conformitate cu prevederile NP 040-2002, datoritã
accesibilitã[ii directe asupra acestora.

3.5.2. Logii i balcoane
La construc[iile existente reabilitarea termicã çi hidrofugã a acestor elemente poate fi
realizatã prin:
- închiderea exterioarã cu vitraje sau elemente opace, termoizolante;
- realizarea unei structuri termohidroizolante pe suprafa[a plançeului çi a unei
structuri termoizolante pe intrados.

3.5.3. Subsoluri
La construc[iile existente reabilitarea termicã – hidroizolarea constituie o problemã ce
trebuie analizatã sub urmãtoarele aspecte: gradul de accesibilitate la nivelul
hidroizola[iei çi posibilitã[ile tehnice çi materiale de realizare a etançeitã[ii prin
tehnologii clasice, curente sau tehnologii moderne constând în injectarea de produse
impermeabilizante.

3.6. REABILITAREA INSTALATIILOR:
La executarea lucrarilor de instalatii aferente procesului de modernizare energeticã a
clãdirii trebuie sã se respecte urmãtoarele normative:
- instala[ii termice:
I13 – 2002 - Normativ privind proiectarea çi executarea instala[iilor de încãlzire
centralã

72
- instala[ii sanitare:
I9 – 1994 - Normativ pentru proiectarea çi executarea instala[iilor sanitare,
- instala[ii electrice:
NP I 7-2002 - Normativ pentru proiectarea çi executarea instala[iilor electrice cu
tensiuni pânã la 1000V c.a. çi 1500V c.c.
- instala[ii de ventilare-climatizare:
I5 – 1998 - Normativ pentru proiectarea çi executarea instala[iilor de ventilare çi
climatizare.
Inceperea lucrãrilor de reabilitare a instala[iilor este permisã numai dupã ce
executantul a primit:
- proiectul instala[iei, la fazele Detalii de execu[ie çi Proiect Tehnic;
- avizele çi acordurile necesare;
- autoriza[ia de construire.
Executarea lucrãrilor de reabilitare a instala[iilor poate fi realizatã numai de cãtre
societã[i (agen[i economici) care au primit certificarea profesionalã din partea
organismelor abilitate de MDRT çi agreerea tehnicã din partea beneficiarului sau
ditribuitorului de energie, dupã caz.
Se va asigura controlul execu[iei lucrãrilor de reabilitare a instala[iilor pe çantier de
cãtre beneficiar (proprietarul sau administratorul imobilului) çi executant prin persoane
specializate çi atestate: dirigin[i de çantier atesta[i MDRT, responsabili cu execu[ia
lucrãrilor atesta[i MDRT çi dupã caz, consultan[i tehnici – exper[ç.
Proiectarea si executarea lucrãrilor de reabilitare çi modernizare a instala[iilor din
clãdirile de locuit se face în scopul asigurãrii nivelurilor minime de performan[ã,
conform cerin[elor esen[iale definite de Legea nr.10/1995 privind calitatea în
construc[ii.












73
4. ANEXE 1 – 5 Lista principalelor reglementri tehnice:
- Anexa 1:
• MC 001/2006 - Partea 1 çi 3 – Metodologie pentru calcularea performan[ei
energetice a clãdirilor;
• NP 040-2002 Normativ privind proiectarea, execu[ia çi exploatarea hidroizola[iilor
la clãdiri;
• GP 065-2001 Ghid privind proiectarea çi execu[ia lucrãrilor de remediere a
hidroizola[iilor bituminoase la acoperiçuri de beton;
• NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, execu[ia çi exploatarea elementelor de
construc[ii hidroizolate cu materiale bituminoase çi polimerice;
• GP 114-2006 Ghid privind proiectarea, execu[ia çi exploatarea hidroizola[iilor cu
membrane bituminoase aditivate cu APP çi SBS;
• NP 121-2006 Normativ privind reabilitarea hidroizola[iilor bituminoase ale
acoperiçurilor clãdirilor;
• NP 069-2002 Normativ privind proiectarea, execu[ia çi exploatarea învelitorilor
acoperiçurilor în pantã la clãdiri;
• GP 112-2004 Ghid privind proiectarea, execu[ia çi exploatarea învelitorilor din
membrane polimerice realizate ,,in situ”;
• C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea çi execu[ia lucrãrilor de izola[ii termice
de clãdiri;
• SC 007-02 Solu[ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei
clãdirilor de locuit existente;
• P118 Normativ de siguran[ã la foc a construc[iilor.

- Anexa 2:
• MC 001/2006 - Partea 1 çi 3 – Metodologie pentru calcularea performan[ei
energetice a clãdirilor;
• GP 110-2004 Ghid privind reabilitarea termicã a blocurilor de locuin[e cu regim de
înãl[ime pânã la P+9E realizate dupã proiecte tip, prin transformarea
acoperiçurilor tip terasã în acoperiçuri înclinate cu amenajarea de poduri
neâncãlzite sau mansarde;

74
• GT 041-2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor pere[ilor çi pardoselilor clãdirilor
civile;
• PCC-016/2000 Procedurã privind tehnologia pentru reabilitarea termicã a clãdirilor
folosind plãci din materiale termoizolante;
• PCC-017/2000 Procedurã privind tehnologia pentru reabilitarea termicã a clãdirilor
folosind spume poliuretanice;
• GP 059-2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protec[ie termicã la clãdiri de
locuit;
• C107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termicã a elementelor de
închiderea ale clãdirilor.

- Anexa 3:
• MC 001/2006 - Partea 1 çi 3 – Metodologie pentru calcularea performan[ei
energetice a clãdirilor;
• SC 007-2011 Solu[ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei
clãdirilor de locuit existente;
• ST 043 / 2001 Specifica[ie tehnicã privind cerin[e çi criterii de performan[ã pentru
ancorarea în beton cu sisteme mecanice çi metode de încercare
• ETAG 004 Ghidului European pentru Agrementarea Tehnicã a Sistemelor de
Izolare Termicã Exterioarã;
• ETAG 014 si 020 Ghid de Agrement Tehnic European pentru dibluri din material
plastic utilizate la prinderea sistemelor compozite de izolare termicã exterioare;
• SR EN 13499 Sisteme compozite de izolare termicã la exterior (ETICS) pe bazã
de polistiren expandat;
• SR EN 13500 Sisteme compozite de izolare termicã la exterior (ETICS) pe bazã
de vatã mineralã;
• SR EN 13163 Produse termoizolante fabricate din polistiren expandat (EPS);
• SR EN 13162 Produse termoizolante fabricate din vatã mineralã (MW);
• SR EN 13164 Produse termoizolante fabricate din spumã de polistiren
extrudat (XPS);
• SR EN 822 “Produse termoizolante destinate utilizãrii la clãdiri – Determinarea
lungimii çi lã[imii”;

75
• SR EN 823 “Produse termoizolante destinate utilizãrii la clãdiri –Determinarea
grosimii”;
• SR EN 824 “Produse termoizolante destinate utilizãrii la clãdiri – Determinarea
perpendicularitã[ii”;
• SR EN 825 “Produse termoizolante destinate utilizãrii la clãdiri – Determinarea
planitã[ii”;
• SR EN 1604+AC “Produse termoizolante destinate utilizãrii la clãdiri –
Determinarea stabilitã[ii dimensionale în condi[ii specificate de temperaturã çi
umiditate”;
• SR EN 826 “Produse termoizolante destinate utilizãrii la clãdiri – Determinarea
comportãrii la compresiune”;
• SR EN 12087 “Produse termoizolante destinate utilizãrii la clãdiri – Determinarea
absorb[iei apei de lungã duratã prin imersie”;
• SR EN 12086 “Produse termoizolante destinate utilizãrii la clãdiri – Determinarea
proprietã[ilor de transmisie a vaporilor de apã”;
• SR EN 12091 “Deterinarea rezisten[ei la efectul înghe[-dezghe[”;
• SR EN 1602+AC “Produse termoizolante destinate utilizãrii la clãdiri –
Determinarea densitã[ii aparente”;
• SR EN 13497 Determinarea rezisten[ei la impact;
• SR EN 13498 Determinarea rezisten[ei la penetrare;
• SR EN 13496 Determinarea rezisten[ei la trac[iune.

- Anexa 4:
• GT 043-02 Ghid privind îmbunãtã[irea calitã[ilor termoizolante ale ferestrelor la
clãdirile civile existente;
• SR EN 12207 Ferestre çi uçi. Permeabilitate la aer. Clasificare;
• SR EN 12208 Ferestre çi uçi. Etançeitate la apã. Clasificare;
• SR EN 12210 Ferestre çi uçi. Rezisten[ã la încãrcarea din vânt. Clasificare;
• SR EN 14351-1 Ferestre çi uçi. Standard de produs. Caracteristici de
performan[ã;
• SR EN 12608 Profile din policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U) pentru
fabricarea ferestrelor çi uçilor. Clasificare, cerin[e çi metode de încercare

76
- Anexa 5:
• MC 001/2006 - Partea 2 çi 3 – Metodologie pentru calcularea performan[ei
energetice a clãdirilor;
• NP 048-2000 - Normativ pentru expertizarea termicã çi energeticã a clãdirilor
existente çi a instala[iilor de încãlzire çi preparare a apei calde de consum
aferente acestora;
• GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a mãsurãrilor necesare
expertizãrii termoenergetice a construc[iilor çi instala[iilor aferente;
• GT 036-2002 - Ghid pentru efectuarea expertizei termice çi energetice a clãdirilor
de locuit existente çi a instala[iilor de încãlzire a apei calde de consum, aferente
acestora;
• GT 067-2002 - Ghid privind determinarea suprafe[ei echivalente termic a
corpurilor de încãlzire.




















77
5. ANEX Exemple de caiete de sarcini
5.1. CAIET DE SARCINI
Arhitectur – Perei exteriori - parte opac, inclusiv soclul

1. OBIECTUL LUCRRII - Reabilitarea termic a blocului nr. .... situat în Municipiul ........., prin
îmbuntirea proteciei termice la nivelul pereilor exteriori ai cldirii.

2. GENERALITI - Baza de proiectare

- Releveul construciei.
- Determinrile i concluziile fazelor I i II ale proiectului - “Expertiz, audit energetic i cerificat
energetic” i „Studiu de fezabilitate”.
- Proiectul - faza a III-a: “Proiect tehnic i detalii de execuie”.
- Observaiile directe asupra construciei.

3. SOLUIA PROIECTULUI - Montarea unui sistem termoizolant (de tip termosistem) alctuit
dintr-un strat termoizolant suplimentar din polistiren expandat ignifugat EPS pentru faade, cu
rezistena la traciune mai mare de 150 kPa, având 8 cm grosime, aplicat prin lipire i fixare
mecanic pe suprafaa exterioar a pereilor exteriori existeni. Polistirenul este protejat cu un strat
subire de tencuial adeziv cu compoziiei special, armat cu plas din estur deas de fibre de
sticl (ochiuri 4,5 mm x 4,7 mm, greutate 0,152 kg/m
2
) - strat impermeabil la ap i permeabil la
vaporii de ap.
La socluri se vor utiliza plci din polistiren extrudat XPS în grosime de 6 cm.
Pentru zone cu actiuni mecanice deosebite se prevede armare dubl sau în variant: primul strat va fi
din plasa tip Panzer (greutate specifica 330 g/mp, dimensiuni ochiuri 6x6 mm, rezistena la traciune
> 4000 N/50 mm). Plasa Panzer nu se va petrece, se va monta cap la cap. La minim 24 ore se va
monta plasa normala de armare.

4. ELEMENTELE COMPONENTE ALE LUCRRII (cerine de calitate i proprieti fizice,
chimice i de aspect i fiabilitate)

4.1. Plci termoizolante pentru faade

Vor fi utilizate dou tipuri de plci termoizolante din polistiren ignifugat:
a) Pentru pereii de faad - plci din polistiren expandat ignifugat pentru faade cu rezistena
la traciune > 150 kPa, densitate de 15-18 kg/m
3
i conductivitate termic ≤ 0,040 W/mK.
Grosimea plcilor va fi de 8 cm.Vor fi admise abateri dimensionale ale plcilor de max.
±0,4% i contracii sub influena factorilor climatici de max.0,2%. Conform SR EN
13163 – 2003 „Produse termoizolante pentru cldiri. Produse fabricate din polistiren
expandat EPS – Specificaie.”, pentru perei se prevede EPS – L1 – W2 – T2 – S2 – P4 –
DS(N)2 – DS(70)1 – TR150 – BS100.
b) Pentru termoizolarea soclurilor, în vederea realizrii unei rezistene sporite la oc – se
utilizeaz plci din polistiren extrudat XPS, cu suprafaa striat cu densitate de
28-30 kg/m
3
. Grosimea plcilor va fi de 6 cm. Abaterile dimensionale ale plcilor se vor
încadra în limitele acceptate pentru plcile de polistiren expandat.
c) În zona buiandrugilor se va prevedea ca protecie la foc, în locul plcilor de polistiren, o
lamel din vat mineral de 5 cm grosime, placat de plci polistiren de 3 cm grosime,

78
sistem care va depi paleii cu minimum 30 cm de fiecare parte a ferestrei i va avea o
înlime de minimum 20 cm.



4.2. Mortar adeziv mineral (adeziv de paclu) - permeabil la vaporii de ap i impermeabil la ap.
Produsul se utilizeaz atât pentru lipirea plcilor termoizolante de faad cât i pentru pacluirea
acestora.
Aderena materialului la suport cât i la placa termoizolant va fi de min.100 kN/m
2
.

4.3. Diblurile de ancorare a plcilor termoizolante
Alegerea diblurilor se va face în funcie de tipul materialului din care este alctuit peretele. Diblurile
vor fi realizate din materiale plastic pentru evitarea apariiei punilor termice. Tija diblurilor (φ 8 mm)
va asigura ancorarea acestora în zid cu min. 45 mm (pentru a obine rezisten la smulgere) iar
adâncimea în zid a gurii pentru diblu va depi cu cca 10 mm lungimea de ancorare. Diametrul
talerului diblului - 60 mm. Stabilirea lungimii diblului: adâncimea de ancorare+ grosimea tencuielii +
grosime adeziv de lipire + grosime termoizolaie.
În general, pentru cldiri cu înlimea mai mic de 50 m sau o vitez a vântului mai mic de
135 km/h, este necesar un numr minim de 6 dibluri/m
2
. Plcile din polistiren extrudat XPS din zona
soclului, se vor diblui de regul de la 30 cm deasupra nivelului terenului (peste zona de stropire).
La lipirea plcilor din zona buiandrugilor, pentru a împiedica alunecarea, se vor folosi cleme de fixare
sau alte elemente ajuttoare.

4.4. Plasa din fibr de sticl – plas din estur din fibr de sticl rezistent la mediul alcalin, cu rol
de armare a masei adezive de paclu, cu parametrii mecanici ridicai (rezistena la rupere
>1500 N/ 5 cm, alungirea aferent ≤ 35 ‰). Pentru zone cu actiuni mecanice deosebite se prevede
armare dubl sau în variant: primul strat va fi din plasa tip Panzer (greutate specifica 330 g/mp,
dimensiuni ochiuri 6x6 mm, rezistena la traciune > 4000 N/50 mm. Plasa Panzer nu se va petrece, se
va monta cap la cap. La minim 24 ore se va monta plasa normala de armare.

4.5. Grund (amors lichid pe baz de rini sintetice pentru tencuiala decorativ) asigur aderen
sporit între finisaj i masa de paclu, i o uniformizare a absorbiei.

4.6. Tencuiala de finisaj – pot fi utilizate tencuieli decorative acrilice (organice), silikatice
(minerale) sau silikonice, cu coeficient de reflexie mai mare de 25. Grosimea minim a tencuielii
decorative este de 1,5 mm la tencuielile periate i de 2 mm la tencuielile striate.
Se poate utiliza o tencuial decorativ pe baz de granule de marmur i liani de rini sintetice cu
caracteristici hidrofobe, lavabil i permeabil la vaporii de ap prevenind formarea condensului.
Stratul de finisaj va fi rezistent la ocuri, variaii de umiditate, ageni corozivi, înghe-dezghe, raze
ultraviolete.

79
Pentru a evita o murdrire prematur a faadei se va prefera utilizarea unor tencuieli decorative
Silikatice, care prin proprietile lor specifice nu se prfuiesc aa de rapid ca cele organice (acrilice).
Tencuielile de ‚umplere’ acrilice i silikatice de 0,5 mm sunt tencuieli fine i fac posibil realizarea
unei suprafee netede. Ele se aplic peste tenciala de 1,5 mm dup minimum 24 de ore.
Tencuielile Silikonice, mai scumpe, hidrofobate în mas, se prfuiesc mai greu i rezist la apa de
ploaie. Ele îmbin caracteristicile pozitive ale tencuielilor acrilice i silikatice i sunt de preferat.
Peste tencuiala decorativ se poate aplica o vopsea acrilic silikatic sau silikonic dup caz.

4.7. Profile metalice (aluminiu)
a) profil de soclu - cu rol de susinere a sistemului termoizolant al pereilor.
Profilul se monteaz prin prindere mecanic cu dibluri i este prevzut cu lcrimar pentru
scurgerea apelor meteorice. Se monteaz în funcie de prevederile detaliilor de execuie ale
proiectului.
b) profil de col - pentru armarea suplimentar a muchiilor i rectiliniaritatea acestora.
Asigur o rezisten suplimentar la solicitri mecanice.

Se admit numai produse agrementate în sistem, procurate de la acelai furnizor.
Elementele componente ale sistemului termoizolant trebuie s fie compatibile între ele i verificate în
sistem conform ghidului de agrementare european ETAG 004.
În privina comportrii la foc sistemul trebuie s se încadreze în Euroclasa B-S2,d0.

5. ORDINEA DE EXECUIE A LUCRRILOR, CONDIII TEHNICE DE EXECUIE I
MONTAJ
5.1. Lucrri premergtoare execuiei
a) încheierea lucrrilor de pe terase i atice i instalaii de scurgere a apelor pluviale;
b) protejarea tâmplriilor i ferestrelor cu folie din PVC pentru prevenira stropirii sau ptrii;
c) montarea instalaiilor exterioare a cror execuie ulterioar poate afecta finisajul;
d) lucrri de pregtire a suportului - suportul se va verifica cu grij, se va cura, se vor
elimina poriunile de tencuial existent eventual exfoliate sau fr capacitate portant i
de aderen insuficient.
Neregularitile mai mari de 10 mm se vor rectifica prin aplicarea unui strat de tencuial
adeziv suplimentar de uniformizare, sau prin grosimi diferite ale placilor de polistiren.
Denivelrile mai mici de 10 mm se vor prelua prin intermediul adezivului de paclu la
lipirea plcilor termoizolante.
Suportul nu trebuie s fie friabil sau cu tendine de desprindere, trebuie s fie uscat, curat,
fr eflorescene.
Trebuie evitat o umezire ulterioar a stratului suport (umiditate ascensional).
e) asigurarea împotriva soarelui i ploii prin montarea plasei de faad, respectiv prelatelor la
partea superioar a schelei.
Aplicarea sistemului termoizolant este interzis la temperaturi sub +5
o
C (suport, material i
temperatur în aer) iar la tencuiala silikatic sub +8
o
C. De asemenea, nu se aplic sistemul pe ploaie
(fr msuri de protecie) în condiiile în care exist riscul apariiei condensului (chiar în fazele de
întrire i uscare). Plcile termoizolante se vor aplica numai pe suporturi uscate.
Elementele componente vor fi depozitate pe antier astfel încât s fie ferite de factori atmosferici,
înghe i degradri din solicitri mecanice. Plcile termoizolante vor fi ferite de radiaiile ultraviolete.
Înainte de începerea lucrrilor, se face o prob de lipire pentru a stabili dac suportul este
corespunztor.



80
5.2. Executarea lucrrilor

5.2.1. Lipirea plcilor termoizolante

Se utilizeaz mortar uscat, gata preparat livrat în saci. Prepararea mortarului (proporii amestec,
condiii de omogenizare etc.) va respecta întrutotul condiiile impuse de productor.
- Se monteaz profilul de soclu cu ajutorul diblurilor metalice la fiecare 30 cm. Abaterile de
planeitate ale peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distanieri între profil i perete,
îmbinrile dintre profile se vor realiza cu ajutorul pieselor de legtur. Suplimentar, profilul de
soclu poate fi lipit cu adeziv pentru profile.



- Soluia de susinere a plcilor termoizolante din polistiren extrudat pentru soclu va fi adaptat
modului de realizare a acestuia i a infrastructurii construciei.
- Stratul termoizolant, inclusiv stratul de protecie se va poza i la partea superioar a aticelor.
- Mortarul adeziv pentru paclu se aplic pe marginea plcilor sub forma unui cordon perimetral cu
o lime de cca 5 cm i în mijlocul plcii, în min. 3 puncte interioare. Se va asigura o suprafa de
contact cu suportul de minimum 40%.









81
- Plcile se aeaz de jos în sus. Primul rând de plci termoizolante se aeaz în profilul de soclu,
prin micri uoare de apsare. Se va evita alinierea rosturilor dintre plci cu rosturile de la
ancadramentele de fereastr care sunt zone cu concentrri mari de eforturi - în zona colurilor
ferestrelor nu vor fi realizate rosturi, placa trebuind sdepeasc colul golului, atât pe vertical
cât i pe orizontal.



- Plcile se aeaz în iruri orizontale, cu rosturile esute (inclusiv la colurile cldirii).


- În rosturile dintre plci nu se va aplica adezivul pentru a nu forma puni termice.
- Rosturile dintre placi mai mari de 2 mm se vor umple cu traifuri (pene) din polistiren. Rosturile
mai mici de 4 mm pot fi închise cu spum poliuretanic.
- Plcile pentru glafuri, intradosuri, buiandrugi, se aplic dup montarea plcilor de faad.
- Marginile plcilor care depesc colurile faadelor se vor tia dup min. 24 ore de la lipire.
- Se verifica planeitatea la fiecare 2m
2
de izolatie termica fixata.
- Dup întrirea adezivului de lipire se va face o lefuire a plcilor în dreptul rosturilor.

5.2.2. Dibluirea

- Diblurile se monteaz la 24 ore dup lipirea plcilor, dup întrirea suficient a adezivului de
lipire (3 dibluri/plac). Se realizeaz guri cu burghiul de 8 mm.
- Alegerea diblurilor se va face în funcie de tipul materialului din care este alctuit peretele.
Diblurile vor fi realizate din materiale plastic pentru evitarea apariiei punilor termice. Tija
diblurilor (φ 8 mm) va asigura ancorarea acestora în zid cu min. 45 mm (pentru a obine rezisten
la smulgere) iar adâncimea în zid a gurii pentru diblu va depi cu cca 10 mm lungimea de
ancorare. Stabilirea lungimii diblului: adâncimea de ancorare+ grosimea tencuielii + grosime
adeziv de lipire + grosime termoizolaie. Diametrul talerului diblului - 60 mm. Talerele diblurilor
trebuiesc îngropate pân la faa exterioar a plcilor de polistiren iar adânciturile rezultate se vor
netezi cu adeziv de paclu.

82
- În general, pentru cldiri cu înlimea sub 50 m sau o vitez a vântului mai mic de 135 km/h,
este necesar un numr minim de 6 dibluri/m
2
. Plcile din polistiren extrudat XPS din zona
soclului, se vor diblui de regul de la 30 cm deasupra nivelului terenului (peste zona de stropire).
- La lipirea plcilor din zona buiandrugilor, pentru a împiedica alunecarea, se vor folosi cleme de
fixare sau alte elemente ajuttoare.
- Se pot folosi 2 variante de dibluire:
- Dibluirea tuturor punctelor de intersecie dintre rosturile verticale i cele orizontale i câte un
diblu în mijlocul fiecrei plci
- Câte 3 dibluri pe plac. Distana diblurilor fa de marginea plcilor se va alege astfel încât
sub fiecare diblu s se gseasc mortar adeziv.



5.2.3. pacluirea i armarea

- Înainte de pacluire, plcile de polistiren se lefuiesc pentru o planeizare suplimentar a
suprafeei. Dac dup lefuire plcile au stat mai mult de 2 sptmâni neacoperite cu masa de
paclu, se va face o nou relefuire.
- Dup aplicarea masei de paclu (cu paclul cu dini de 10 mm) se pozeaz plasa din fibre de
sticl, având grij s nu fac pliuri, în fâii verticale suprapuse 10 cm.
- Grosimea masei de paclu armate - min. 2 mm, max. 4 mm,
- Acoperirea plasei din fibr de sticl cu adeziv de paclu va fi de minimum 1,0 mm (în zonele de
suprapunere între fâii de minimum 0,5 mm) i de maximum 3 mm.
- Aplicarea plasei de fibre de sticl se va face în masa de paclu proaspt.
- Zonele cu tensiuni suplimentare (colurile ferestrelor) se armeaz suplimentar cu traifuri prinse
cu adeziv de paclu.
- Se va dubla stratul de fibr de sticl pe înlimea soclului i a parterului.
- Colurile golurilor de fereastr se vor arma suplimentar cu traifuri din estur din fibre de sticl,
montate la 45
o
(20/40 cm), înainte de armarea general. Intradosul colurilor ferestrelor se
armeaz suplimentar cu traifuri din plas din fibre de sticl.



83
- La muchiile cldirii i adiacent ferestrelor se vor aplica profile metalice de col din aluminiu, cu
plas din fibr de sticl integrat.
- În situaia în care nu se monteaz profile de col, plasa din câmp se va întoarce dincolo de col, pe
minimum 20 cm, suprapunându-se cel puin 10 cm cu plasa de pe cealalt latur a colului.



- Dup uscare (timp conform firm productoare) masa de paclu se va lefui fr deteriorarea
plasei din fibr de sticl, pentru nivelarea urmelor de la fierul de glet.
- Lcrimarele se realizeaz folosind profile speciale care se monteaz înainte de armarea general.

- Muchiile intrânde se execut similar celor ieinde fr profil, cu minimum 10 cm suprapunere.
- Capetele diblurilor vor fi pcluite cu minimum 24 ore înainte de armarea general.
- Înaintea aplicrii straturilor de finisaj, adezivul pentru paclu va fi lsat la uscat minimum 7 zile.
Se evit o gletuire excesiv. Urmele de la fierul de glet vor fi nivelate dup uscare.

5.2.4. Aplicarea finisajului

Sistemul de finisaj nu se aplic la temperaturi de sub +5
o
C sau pe suport îngheat, la temperaturi de
peste 30
o
C i cu aciunea direct a razelor solare sau ploii.

a) Grunduirea - se execut peste adezivul de paclu uscat cu trafaletul sau cu bidineaua pe toat
suprafaa ce urmeaz a se finisa. Dup grunduire suprafeele trebuie s aib o culoare uniform. Pe
vreme foarte clduroas se recomand aplicarea a dou straturi de grund, al doilea strat fiind aplicat
dupa minimum 24 ore fa de primul.
Timpul de uscare conform norm firm productoare (aprox.24 h).

b) Aplicarea tencuielii decorative
- Tencuiala Silicat este rezistent la ap i permeabil la vaporii de ap i conine cca 60% rin de
silicat de potasiu (sticl solubil de potasiu) i oxid de titaniu i cca 40% piatr de marmur
(granule cu dimensiuni diferite: 0,1-3,0 mm), este alb sau colorat i se aplic în structur striat

84
sau periat. Nu se murdrete. Conductivitatea termic este de 0,7 W/(mK), coeficientul de
difuzie a vaporilor de ap µ =37, absorbia de ap < 0,5 kg/m
2
/0,5 h.
- Tencuiala Silicon este rezistent la ap i permeabil la vaporii de ap i conine cca 60% rin
siliconic i 40% piatr de marmur (granule cu dimensiuni diferite: 0,1-3,0 mm), este colorat în
mas i se aplic în structur striat sau periat. Are capacitate redus de murdrire.
- Se aplic cu fierul de glet inoxidabil i se niveleaz la grosimea granulei. Grosimea stratului
~ 2-3 mm, minimum 1,5 mm la tencuieli periate i minimum 2 mm la tencuieli striate.
- Coeficientul de reflexie a luminii s fie minimum 25.
- Dup aplicare se dricuiete cu drica de plastic (liniar sau circular).
- Pentru evitarea apariiei înndirilor în câmpul finisat aplicarea va fi continu pe fâii orizontale, în
scar, de sus în jos.
- Pân la uscare se va evita atingere, zgârierea sau umezirea suprafeei.
- Timpul de uscare conform norm firm - aprox.24 h.
- Temperatura aerului, materialului i suportului trbuie s fie de minimum +5
o
C pe timpul execuiei
i întririi materialului, iar la tencuiala silikatic minimum +8
o
C. Faada va fi protejat de
aciunea direct a razelor solare, de aciunea ploii i vântului puternic, cu plasa de protecie.
- Uniformitatea de culoare poate fi asigurat numai în cadrul aceleiai arje de producie. Evoluia
tonalitii culorii poate fi influenat prin caracteristicile suportului, temperatura i umiditatea
atmosferic.
- Tencuielile decorative pot fi livrate la cerere, cu coninut suplimentar de substane care împiedic
formarea mucegaiului i ciupercilor.
- Peste tencuiala decorativ se poate aplica o vopsea cu coeficient de reflexie mai mare de 25.

5.2.6. Profil de legtur pentru ui i ferestre

Profilele din PVC cu band de etanare i plas din fibre de sticl pentru o legtur etan i sigur
între sistemul termoizolant i tocul ferestrelor i uilor se lipesc numai dup ce se face o prob de
lipire pentru a stabili dac suportul este corespunztor pentru lipirea profilului.
Montarea se face dup curarea tocului i poziionarea profilului paralel cu tocul. Se trece apoi la
montarea foliei de protecie a geamului (grosime min. 0,06 mm), ce se va lipi pe aripa profilului dup
îndeprtarea benzii de protecie a acestuia. Aceast arip se rupe dup terminarea execuiei stratului
de finisaj

6. PROGRAMUL DE URMRIRE A CALITII EXECUIEI

Fazele determinante ale operaiunii de termoizolare suplimentar a pereilor exteriori sunt
considerate:
a) montarea integral prin lipire i dibluire a stratului termoizolant de polistiren expandat
ignifugat.
b) Realizarea masei de spaclu armate
c) aplicarea stratului final (vizibil) al finisajului.

Calitatea lucrrilor va fi verificat i consemnat de proiectant în procese verbale de verificare.






85
7. VERIFICAREA EXECUIEI LUCRRILOR

Pe parcursul executrii lucrrilor firma furnizoare a sistemului termoizolant integrat va efectua
urmtoarele verificri:
a) verificarea suportului;
b) verificri pe faze de lucrri;
c) verificri la recepia preliminar vor fi întocmite urmtoarele tipuri de documente i
înregistrri:
- procese verbale de instruire;
- procese verbale de asisten tehnic;
- procese verbale de recepie calitativ.
Firma furnizoare va pune la dispoziia constructorului certificate de calitate la fiecare tran de livrare
a materialelor.

8. PREVEDERI PRIVIND CONDIIILE DE RECEPIE A LUCRRILOR EFECTUATE

Lucrarea se va supune condiiilor de recepie ale firmei furnizoare a sistemului termoizolant, ale
proiectantului i beneficiarului.
Recepiile (preliminar, final) se vor face numai în condiiile existenei tuturor documentelor ce
atest calitatea fiecrei faze de lucrri verificate pe parcursul execuiei.
Execuia trebuie fcut în condiii speciale de calitate i control, de ctre firmespecializate care dein
de altfel i patentele aferente referitoare în primul rând la compoziia mortarului, dispozitive de
prindere i solidarizare, scule, tehnologia de execuie (tip: BAUMIT, KNAUFF, AUSTROTHERM,
ECOTERM – SWISSPOR, ARCO sau similar).

9. MSURI PRIVIND PROTECIA, SIGURANA I IGIENA MUNCII, PREVENIREA I
STINGEREA INCENDIILOR PE DURATA EXECUIEI LUCRRILOR

Se vor respecta cu strictee msurile suplimentare, specifice operaiunilor de termoizolare
suplimentar a pereilor exteriori, cerute i consemnate în procesele verbale de instruire i asisten
tehnic de ctre furnizorul sistemului termoizolant.

10. PREVEDERI PRIVIND URMRIREA COMPORTRII ÎN TIMP A LUCRRILOR

Se va solicita constructorului garanie a lucrrilor pentru durata maxim stabilit de furnizorul
sistemului termoizolant în condiiile aplicrii în integralitate i punere în oper în conformitate cu
prescripiile cuprinse în fiele tehnice puse la dispoziia executantului.

Se vor semnala de ctre utilizatori prin intermediul beneficiarului (Primria ………….. / MDRT),
proiectantului i executantului toate fenomenele neconforme cu garania oferit: deteriorri ale
finisajului, desfaceri ale stratului termoizolant, apariia condensului la perei, evidenierea punilor
termice, etc.

11. DOCUMENTE DE REFERIN

- C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor (Publicat în
Monitorul Oficial, pI, nr.1.124 bis/13.12.2005)

86
- NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performanelor termo-higro-energetice ale anvelopei cldirilor de
locuit existente, în vederea reabilitrii i modernizrii lor termice (publicat în brour IPCT - ianuarie
2003, Buletinul Construciilor nr. 18-2003)
- SC 007 - 02 Soluii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cldirilor de locuit
existente (publicat în brour IPCT noiembrie 2002, Buletinul Construciilor nr. 18-2003)
- GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termic a elementelor de construcie la cldirile
existente, în vederea reabilitrii termice (publicat în Buletinul Construciilor nr. 5/2003)
- C247-1993 – Îndrumtor cadru privind exploatarea i întreinerea cldirilor de locuit din mediul urban
aflate în proprietatea autoritilor publice (publicat în Buletinul Construciilor nr. 12/1993)
- NE 005-1997 – Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor i elementelor
componente ale construciilor. Intervenii la învelitori i acoperiuri (terase i arpante) (publicat în
Buletinul Construciilor nr. 11/1997)
- C56-2002 – Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de instalaii aferente construciilor
(Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.877 bis/10.12.2003 i Anexa Buletinul Construciilor nr. 19-20/2004)
- P130-1999 – Normativ privind comportarea în timp a construciilor (publicat în Buletinul Construciilor
nr. 1/2000)
- MP 031-2003 – Metodologie privind programul de urmrire în timp a comportrii construciilor din punct
de vedere al cerinelor funcionale (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.920 bis/22.12.2003 i Anexa
Buletinul Construciilor nr. 2/2004)
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind urmrirea comportrii în exploatare, intervenii în timp i
postutilizarea construciilor
- xxx Regulamentul privind protecia i igiena muncii în construcii (publicat în Buletinul Construciilor nr.
5-6-7/1993)
- ETAG 004 – 2000 Guideline for European technical approval of External Thermal Insulation, Composite
systems with rendering, EOTA (European Organisation for Technical Approvals), Brussels
- SR EN 13163 – 2003 „Produse termoizolante pentru cldiri. Produse fabricate din polistiren expandat EPS
– Specificaie.”

Întocmit,











87
5.2. CAIET DE SARCINI
Arhitectur - Înlocuirea tamplariei existente cu tâmplrie performant din PVC

1. GENERALITATI

1.1 Scop

Stabilirea cerintelor pentru realizarea, verificarea si urmarirea in exploatare a
tamplariei din PVC destinate reabilitarii termice a unor cladiri de locuit multietajate.
Evaluarea, masurarea si monitorizarea eficientei energetice

2. DOCUMENTATIE DE REFERINTA

- O.U. nr 174/2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a
cladirilor de locuit multietajate.
- C 107/1-1998 - "Normativ privind calcularea coeficientilor globali de izolare termica la
cladirile de locuit."
- NP 047-2000 Normativ pentru realizarea auditului energetic al clãdirilor existente çi al
instala[iilor de încãlzire çi preparare a apei calde de consum aferente acestora.
- NP 060-02 Normativ privind stabilirea performan[elor termo-hidroenergetice ale
anvelopei clãdirilor de locuit existente în vederea reabilitãrii lor energetice
- SC 007-02 Solu[ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energeticã a anvelopei
clãdirilor de locuit existente.
- SR EN 14351-1:2006 + A1:2010;
- Certificatul sistemului de managementul calitatii in conformitate cu standardul
ISO 9001:2008 (SR EN ISO 9001:2008).
- Standarde cu clasificãri, cerin[e, specifica[ii tehnice, metode de calcul, metode de
determinare a performan[elor ferestrelor çi uçilor precum çi a profilelor din policlorurã de
vinil neplastifiatã (PVC-U) din alcãtuirea acestora.

3. RESPONSABILITATI

Furnizorul:
Propune solutii eficiente din punct de vedere al izolãrii termice, pentru realizarea
ferestrelor si usilor exterioare din PVC;
Confec[ioneaza si monteaza tâmplaria din PVC;

Beneficiarul:
Urmareste respectarea si implementarea solutiilor propuse de furnizor.
Masoara si monitorizeaza eficienta termica a cladirii de locuit reabilitate termic.

4. CONDITII TEHNICE DE CALITATE
- În urma auditului energetic care a [inut cont de specificul constructiv çi de condi[iile de
mediu a fost propusã înlocuirea tâmplãriei existente cu tamplarie din PVC performantã
performanta cu ramã PVC cu tocurile çi cercevelele prevãzute cu 3 camere de aer çi cu
profile metalice galvanizate de ranforsare [U
f
= 1,6 W/(m
2
K)] prevãzutã cu un geam
termoizolant dublu 4 + 16 + 4 mm, cu o suprafa[ã tratatã (e-low) e ≤ 0,10 având spa[iul
dintre geamuri umplut cu aer [U
g
= 1,6 W/(m
2
K)], cu câte 2 garnituri de etançare atât
între toc çi cercevele cât çi pe conturul geamurilor termoizolante, rezultând
R
o
= 0,52 m
2
K/W

88
In aceste conditii au fost definite caracteristicile tehnice pentru ferestrele si usile din PVC
care asigura un coeficient de transfer termic de 1,92 W/m
2
K, dupa cum urmeaza:
Confectionate din profile PVC alb, cu 5 camere, armate cu profile din otel, cu un
coeficient de transfer termic U = 1,6 W/m
2
K;
Ferestrele sunt in 1 sau 2 canate; cele in doua canate au un canat - vitrina fixa si
unul cu deschidere oscilo-batanta. Cele intr-un canat au deschidere oscilo-batanta.
Usile sunt in doua canate cu deschidere oscilanta.
Sunt echipate cu geam termoizolant 4-16-4 "low E", umplut cu aer, cu
U = 1,6 W/m
2
K.
Feronerie cu inalta fiabilitate.

4.1 Materiale

4.1.1 Profilele albe pentru tocuri, cercevele, montanti si glafuri sunt realizate prin
extrudarea unui amestec de PVC-Dryblend rigid, rezistent la socuri mecanice si de
temperatura.

Aspect
Suprafetele exterioare vizibile ale profilului trebuie sa prezinte o culoare uniforma, fara
intreruperi si sa nu prezinte impuritati mecanice. Profilul trebuie sa fie lipsit de retusuri, fisuri,
bule de aer si alte defecte.

Dimensiuni
Profilele principale pentru tocuri, cercevele si montanti trebuie sa aiba adancimea de
min 60 ± 0,3mm si o grosime a peretilor principali de 3,0
+0
-0,2
mm.

Celelalte caracteristici tehnice ale profilelor PVC (rectiliniaritate, contractibilitate,
comportarea dupa mentinerea la o temperatura de 150
0
C, rezistenta sudurii colturilor) sunt
conform SR EN 12608 - Clasificare, cerin[e çi metode de încercare, SR EN 477-
Determinarea rezisten[ei la çoc a profilelor, SR EN 478 - Caracterizarea aspectului dupã
expunere la +150
0
C, SR EN 514 - Determinarea rezisten[ei ansamblurilor sudate în unghi çi
în T, SR EN 513 - Determinarea rezisten[ei la îmbãtrînire artificialã, si verificate conform
instructiunilor interne ale furnizorului.

4.1.2 Profile de rigidizare. In functie de solicitarile statice si termice, profilele PVC trebuie
armate cu profile din otel zincat cu grosimea de 1,5 sau 2 mm si cu un modul de elasticitate
de 250 kN/cm, specifice fiecarui tip de profil PVC.

4.1.3 Feroneria este fabricata din otel inoxidabil, otel bicromat sau aluminiu in conformitate
cu cerintele SR EN 12051, SR EN 1935, SR EN 12365/ 1-4.

4.1.4 Geamul termoizolant este realizat din doua foi de sticla "float"din care una de joasa
emisivitate, fiecare avand grosimea de 4 mm, distantate printr-o bagheta de 16 mm, dublu
sigilate. Spatiul creat intre cele doua foi de geam este umplut cu aer.
În vederea scãderii coeficientului de transfer termic – LOW E, se utilizeazã o folie PVB care
se aplicã pe fa[a interioarã a foii de geam din exterior.
Aspect: Geamul float nu trebuie sa prezinte zgarieturi; geamul termoizolant trebuie sa fie
perfect curat si corect sigilat.






89
4.2 Executie

4.2.1 Debitarea tocurilor si a cercevelelor se face numai cu o masina speciala de debitat
PVC-ul .
4.2.2 Armarea profilelor. Profilele de ridigizare se introduc in camera centrala a profilului
PVC si se fixeaza cu suruburi autoperforante. Distanta dintre suruburi nu poate
depasi 40 cm.

4.2.3 Sudarea profilelor. Se recomanda ca profilele PVC sa fie termosudate imediat dupa
debitare, cu ajutorul masinilor speciale de sudura. Trebuie respectati parametrii de sudura
definiti in cartea tehnica a masinii de sudura si in instructiunile producatorului de sistem.
Aspect: cordonul de sudura nu trebuie sa prezinte pori sau o culoare galbuie-gri. In cazul
unei suduri executate corespunzator cordonul de sudura este lucios si are aspect abraziv.
Dupa sudura urmeaza debavurarea colturilor sudate.

4.2.4 Montarea garniturilor . Garniturile vor fi montate continuu in colturi si vor fi imbinate
"cap la cap" in zona superioara a ferestrei. Se evita intinderea garniturii sau lipirea ei.

4.2.5 Montarea feroneriei se realizeaza numai cu suruburi protejate anticoroziv.

4.2.6 Montarea geamurilor . La montare geamurile sunt calate cu ajutorul unor distantiere
conform instructiunilor interne ale firmei furnizoare.

4.3. Punerea in opera

Fixarea ferestrelor si a usilor din PVC se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a
suruburilor. Astfel tocurile se vor fixa la max 150 mm de colt, iar distanta dintre punctele de
fixare nu trebuie sa depaseasca 700 mm.
Montajul tamplariei se va executa înainte de aplicarea termoizola[iei pe fa[ade, iar glaful
exterior al ferestrelor dupã încheierea acestor lucrãri, avându-se in vedere ca sã se asigure
etançeitea pe contur pentru eliminarea infiltra[iei apei în termosistem.
Dupa fixarea mecanica, penele de montaj sunt indepartate, permitind pe mai departe
alungirea profilului.
Pentru o buna izolare termica si in special pentru evitarea formarii condensului urmeaza
umplerea golului intre toc si zidarie cu materiale izolante cum sunt spumele poliuretanice.
Urmeaza etançarea cu silicon a tocurilor fa[ã de zidãrie çi a glafului pe contur.

5. REGULI PENTRU VERIFICAREA CONDITIILOR TEHNICE DE CALITATE

Calitatea tuturor lucrarilor de tamplarie din PVC este asigurata de catre executantul lucrarii,
prin sistemul sau de management al calitatii implementat si certificat in conformitate cu
cerintele standardului ISO 9001.
Verificarea calitatii usilor si ferestrelor din PVC consta din:
- verificarea la receptie a materialelor;
- verificarea pe parcursul executiei tamplariei;
- verificarea la finalul executiei;
- verificarea dupa montaj.





90
Verificarea la receptie a materialelor:
se inspecteaza integritatea ambalajului;
se inspecteaza vizual aspectul profilelor PVC, a geamului float si a
feroneriei.(conform punct 4.1.1 si 4.1.4)
receptia materialelor se face pe baza certificatelor de calitate eliberate de furnizor.
Verificarea tamplariei pe parcursul executiei
verificarea aspectului cordonului de sudura conform punct 4.2.3;
verificarea indepartarii corecte a bavurilor;
verificarea fixarii corecte a armaturilor, conform punct 4.2.2;
Verificarea la finalul executiei
aspectul: suprafata profilelor nu trebuie sa prezinte lovituri sau zgarieturi;
pozitionarea corecta a garniturilor si a baghetelor;
montarea feroneriei;
montarea geamului;
functionalitatea ferestrei
Verificarea dupa montaj
se verifica fixarea corecta a tocurilor conform punct 4.3
se verifica izolarea corecta a golului dintre toc si perete cu spuma poliuretanica;
se verifica etansarea corecta cu silicon intre toc si zidarie.

6. CONDITII DE EXPLOATARE

In conditiile in care tamplaria din PVC asigura o izolare termica foarte buna a locuintelor, in
special in anotimpul rece trebuie sa se evite cresterea umiditatii relative in incaperile cu
tamplarie din PVC si atingerea punctului de roua cu formare de condens pe suprafata
interioara a geamului. Pentru aceasta se impune aerisirea periodica a incaperilor prevazute
cu tamplarie din PVC- indeosebi in anotimpul rece.

O alternativa pentru a asigura un schimb permanent de aer cu exteriorul in cazul locuintelor
dotate cu tamplarie din PVC este montarea unei clapete autoreglante care asigura o
aerisire controlata a incaperilor sau decuparea garniturii exterioare pe laturile verticale çi a
celei interioare pe latura orizontalã de sus la dimensiuni stabilite de specialiçtii care
monteazã tâmplãria nouã performantã.
Se pot monta çi dispozitive de aerisire higroreglabile, asigurând totodatã çi buna func[ionare
a corpurilor de ventila[ie prevãzute în proiectul ini[ial al clãdirii.

7. INTRETINERE
Se recomanda ca curatarea periodica a suprafetelor profilelor sa se faca cu solutii de
detergenti speciali cu continut de substante tensioactive si de substante antistatice.
Este interzisa curatarea suprafetelor cu solutii care ataca policlorura de vinil cum ar fi:
diversi solventi organici sau cu substante abrazive care le pot zgaria.
Se recomanda ca o data pe an sa se efectueze:
- verificarea functionalitatii si manevrabilitatii ferestrelor si usilor;
- ungerea cu ulei special a elementelor mobile de feronerie;
- verificarea modului de etansare intre toc si cercevea al garniturilor;
- verificarea sistemelor de drenaj si indepartarea la nevoie a impuritatilor depozitate in ele;
- verificarea suruburilor de fixare a armaturilor.

Întocmit,

91
5.3. CAIET DE SARCINI
Arhitectur - Terasa

1. OBIECTUL LUCRRII - Reabilitarea termic a blocului ............... situat in Municipiul
.............................. prin îmbuntirea proteciei hidrofuge i termice la paneul peste ultimul nivel –
peste etajul IV.

2. GENERALITI - Baza de proiectare:

- Releveul construciei realizat in faza I: “Expertiz, audit energetic i cerificat energetic”
- Determinrile i concluziile fazelor I i II ale proiectului: “Expertiz, audit energetic i cerificat
energetic” i „Studiu de fezabilitate”.
- Proiectul - faza a III-a: “Proiect tehnic i detalii de execuie”.
- Observaiile directe asupra construciei.

3. SOLUIA PROIECTULUI – Reabilitarea termic i hidrofug a terasei de pe planeul ultimului
nivel de peste etajul IV, prin desfacerea întregii structuri termo-hidroizolante actuale, pan la betonul
de pant, i executarea unei structuri termo-hidroizolante noi, eficiente din punct de vedere a cerinei
E: „privind izolarea termic, hidrofug i economia de energie”, utilizându-se materiale de calitate
superioar, de îndelungat funcionalitate. Pentru noua termoizolaie se utilizeaz plci din polistiren
expandat ignifugat de 16 cm grosime, iar pentru hidroizolaie soluia bistrat cu membrane pe baz de
bitum aditivat (SBS, APP) pe suport armat cu un strat sau combinaii ale acestora din: împâslitur din
fibre de sticl; estur din fibre de sticl; folie metalic (aluminiu); voal i esturi poliesterice -
autoprotejate cu materiale minerale (granule cu nisip cuaros sau paiete de ardezie sau mic) sau
protejate cu pelicule de protecie reflectante.

4. ELEMENTE COMPONENTE ALE LUCRRII - Cerine de calitate :

Cerine de calitate:
pe suprafeele orizontale i verticale:
• ap de rectificare a pantei din mortar M 100 T (fr var) de cca 2 cm grosime;
• Amorsaj;
• Barier contra vaporilor - membran flotant de 3 mm grosime, cu suprapunerile sudate;
Bariera este executat din produse (foi) bitumate. Fiind flotant realizeaz i difuzia
vaporilor de ap prin intermediul deflectoarelor.
• Strat separare (folie, hârtie, geotextil-neesut);
• Strat termoizolant din plci de polistiren expandat ignifugat pentru terase, EPS 120 (cu
rezisten la compresiune de min. 120 kPa), în grosime total de 16 cm, în dou straturi
decalate de 8 cm grosime fiecare, simplu pozat;
• Strat separare (folie, hârtie, geotextil-neesut);
• ap slab armat de 4 cm grosime;
• Amorsaj;
• Strat hidroizolant în soluia bistrat cu membrane hidroizolante cu grosimi de 3 i 4 mm, pe
baz de bitum aditivat, sudate pe suport i între ele, sau lipite la rece; stratul superior cu
autoprotejare cu materiale minerale (granule cu nisip cuaros sau paiete de ardezie sau
mic) sau protejare cu pelicule de protecie reflectante. Toate membranele flotante, sudate
sau lipite cu flacra vor avea suprapunerile sudate. Membranele se pot simplu aeza sau
lipi la rece numai pe suprafee orizontale i se vor suda în dreptul strpungerilor sau a
elementelor verticale pe cca 1 m lime.

92
• Profile de tinichigerie (copertine, oruri, lcrimare, compensatori la rosturi, etc.)
executate de regul din tabl de oel cu grosimea de minim 0,4 mm protejat prin zincare
i/sau vopsire

5. ORDINEA DE EXECUIE A LUCRRILOR
- Desfacerea straturilor terasei existente;
- Îndeprtarea i sortarea deeurilor rezultate;
- Curarea suprafeei terasei (curare, desprfiuire etc);
- Înlocuirea pieselor de evacuare i colectare a apelor pluviale (meteorice);
- Refacerea pantei corespunztoare cu o ap de rectificare M100, în grosime medie de cca.
2 cm;
- Amorsaj ;
- Barir contra vaporilor de ap;
- Strat separare - neaderen simplu aezat;
- Montarea unui strat termoizolant din polistiren expandat ignifugat EPS 120 (cu rezisten
la compresiune de min. 120 kPa), cu grosimea total de 16 cm în dou straturi decalate,
simplu pozat.
- Dispunerea pe conturul aticuluii, pe înlimea de 30 cm de la faa superioar a planeului,
a unei fâii termoizolante din polistiren expandat de 10 cm i de 30 cm lime, în scopul
reducerii substaniale a efectelor defavorabile ale punilor termice de pe conturul
planeului de peste ultimul nivel.
- Refacerea racordurilor la gurile de aerisire, sifoanelor de ploaie, .a
- Executarea apei de protecie slab armate, pe un strat de separare – folie poliesteric,
polietilen sau hârtie Kraft – simplu aezat;.
- Amorsaj ;
- Executarea hidroizolaiei orizontale i verticale în soluia bistrat cu:
- O membran hidroizolant cu grosime de 3 mm, pe baz de bitum aditivat, sudate pe
suport sau lipite la rece orizontal pe suportul (apa) amorsat;
- A doua membran hidroizolant cu grosime de 4 mm, pe baz de bitum aditivat, sudate
pe pe prima membran sau lipit la rece orizontal, autoprotejat cu materiale minerale
(granule cu nisip cuaros sau paiete de ardezie sau mic) sau în variant protejare cu
pelicule de protecie reflectante.
- Executarea proteciilor i finisajelor, inclusiv tinichigeria.

Condiiile tehnice de execuie i montaj

Soluia propus asigur reabilitarea termic i hidrofug complet, în concordan cu cerinele
prescripiilor actuale i const în urmtoarele:

- îndeprtarea straturilor existente pân la betonul de pant: desfacerea i eliminarea pietriului de
protecie (dac mai exist), proteciei verticale a hidroizolaiei din tencuieli slab armate, structurii
hidroizolante orizontale i verticale existente, apelor etc.;

- demontarea i eliminarea elementelor de tinichigerie (copertine la atice) i repararea, consolidarea
parapeilor/aticelor pe zonele deteriorate;

- demontarea receptoarelor pluviale, existente i curirea interioar a prii superioare a coloanei
pluviale (eav de font);

93
- curarea i rectificarea suprafeelor (inclusiv a pantelor) orizontale i verticale ce urmeaz a fi
hidroizolate, cu ap din mortar de ciment fr adaos de var;

- îndeprtarea molozului rezultat;

- turnarea unei ape din mortar de ciment M100T fr adaos de var, pentru corectarea pantelor, in
grosime medie de cca 2 cm.

- amorsarea suportului;

- execuia barierei contra vaporilor- membran de 3 mm grosime, simplu aezat, cu suprapunerile
sudate; aceast membran se va racorda pe vertical pe o înlime echivalent cu grosimea
termoizolaiei (cca 20 cm);

- strat separare - neaderen (folie, hârtie, geotextil-neesut), simplu aezat;

- montarea unui strat termoizolant din polistiren expandat ignifugat EPS 120 (cu rezisten la
compresiune de min. 120 kPa), cu grosimea total de 16 cm în dou straturi (fiecare de 8 cm)
decalate, simplu pozat;

- dispunerea pe conturul parapetului, pe înlimea de 30 cm de la faa superioar a planeului, a
unei fâii termoizolante din polistiren expandat de 10 cm grosime i de 30 cm lime, în scopul
reducerii substaniale a efectelor defavorabile ale punilor termice de pe conturul planeului de
peste ultimul nivel.

- aplicarea pe suprafeele orizontale a unui strat de separare (desolidarizare) din folie poliesteric,
polietilen sau hârtie Kraft – simplu aezat;
- turnarea unei ape din mortar de ciment M 100 T in grosime de cca 3 cm, armat cu plasa de sarma
neagra de 2,5 mm avand ochiuri de 30/30 mm, pe suprafete orizontale si verticale; Suportul
constituit din ape de ciment la care s-au încheiat lucrrile de rectificare trebuie s constituie o
suprafa:
- rigid fr segregri sau straturi neaderente;
- plan, continu, fr contrapante sau bavuri ;
- curat, fr pete de substane grase sau alte materiale (capete de armtur metalic, boluri,
pietri, mortar, etc.);
- desprfuit;
- uscat.

- montarea straturilor de hidroizolaie. (Pe suprafaa remediat, pregtit i termoizolat se execut
hidroizolaia proiectat conform NP-040-02 (Normativ pentru proiectarea, executarea i
exploatarea hidroizolaiilor la cldiri), respectându-se tehnologiile de aplicare proprii fiecrui
produs hidroizolant utilizat la lucrrile de hidroizolaii):
- executarea amorsajului:
- amorsa (primer) se aplic pe suportul remediat, curat, periat, uscat i verificat ;
- aplicarea soluiei de impregnare (amorsare) se execut manual sau mecanizat, în
numrul de straturi indicat de productor, cu respectarea timpului de uscare între
straturi i a temperaturii de aplicare;
- se vor utiliza soluii gata preparate evitându-se prepararea acestora pe antier (în cazul
pregtirii de ctre executant a soluiei de amorsaj din bitum topit dizolvat în benzin,

94
se vor respecta toate msurile pentru protecia muncitorilor, prevenirea incendiilor i
tehnologia de preparare; în principal se vor organiza locuri deschise special amenajate
la distana de minim 50 m fa de surse de foc, ventilate natural i cu acces interzis).
Pentru dizolvarea bitumului nu se va utiliza motorina.
- aplicarea primului strat hidroizolant, orizontal – membran pe baz de bitum aditivat, de
3 mm grosime, sudat sau lipit la rece - orizontal pe suport, cu suprapunerile sudate, în total
aderen pe minimum 50 cm pe zonele de intersecie cu suprafeele verticale (parapei, atice,
ventilaii etc.) i montarea, la nivelul elementului suport, a deflectoarelor (cu rol de evacuare a
umezelii din termoizolaie, betonul de pant i ape) – cca 1 buc deflector/100 m
2
; Dup o
perioad de cca 2 ani, aceste deflectoare pot fi tiate urmând ca zona de strpungere s fie
hidroizolat; Dac primul strat hidroizolant va fi lipit în total aderen, la rece, pe suport i se
renunarea la deflectoare, umiditatea acumulat în termoizolaie, betonul de pant i ape se va
elimina în timp îndelungat în interiorul cldirii, în apartamentele aflate sub terase, în cca 3 ani,
sub form de umezeal i în unele cazuri chiar picurri de ap (temperaturi foarte ridicate,
vara), deci factori majori de disconfort i de alterare a sntii ocupanilor.
- montarea receptoarelor pluviale cu colector din EPDM cu manon de 50 cm lungime i
etanarea gulerului receptorului la primul strat hidroizolant;
- aplicarea prin sudur, la intersecia dintre suprafeele orizontale i verticale, a stratului
suplimentar de întrire a hidroizolaiei de 3 mm grosime, cu limea desfurat de cca 35 cm;
- aplicarea celui de al doilea strat hidroizolant orizontal – membran pe baz de bitum aditivat,
de 4 mm grosime, autoprotejat cu materiale minerale (granule cu nisip cuaros sau paiete de
ardezie sau mic) sau în variant protejare cu pelicule de protecie reflectante, sudat sau lipit
la rece pe prima membran, cu suprapunerile sudate; Toate membranele flotante, sudate sau
lipite cu flacra vor avea suprapunerile sudate. Membranele se pot simplu aeza sau lipi la
rece numai pe suprafee orizontale i se vor suda în dreptul strpungerilor sau a elementelor
verticale pe cca 1 m lime.

- aplicarea hidroizolaiei verticale într-un strat de 4 mm grosime, sudat pe suprafeele suport,
orizontale i verticale (pân la nivelul verticalei hidroizolaiei iniiale pe parapeii prevzui cu
profil lcrimar i pe întreaga suprafa a parapeilor/aticelor joase cu acoperirea capului acestora).
Se recomand ca pe zonele unde hidroizolaia nu este aplicat pe întreaga înlime a zidului sau
parapetului, marginea superioar s fie fixat mecanic (3 fixri mecanice pe metru liniar) prin
band continu, profilat, din tabl zincat de 0,5 – 0,6 mm grosime, etanat suplimentar la
partera superioar cu cordon din mastic-chit ;

- etanarea final a receptoarelor pluviale i a strpungerilor;

- racordarea apei i hidroizolaiei la atice i corpuri de aerisire;

- în variant daca al doilea strat hidroizolant nu este autoprotejat, aplicarea proteciei reflectante pe
suprafaa hidroizolaiei verticale (inclusiv cca 15 cm, pe suprafeele orizontale) cu vopsea
bituminoas aluminizat ;

- confecionarea i montarea copertinelor pe capul parapetelor/aticelor, din tabl zincat de
minimum 0,5 mm grosime (recomandabil 0,6 mm grosime), îmbinate longitudinal prin fal i
montate pe agrafe din oel lat (30-40 mm x 3-4 mm) fixate mecanic (min. 3 agrafe pe metru liniar)
pe cupon din membran bituminoas lipit pe suport;


95
- în variant daca al doilea strat hidroizolant nu este autoprotejat, aplicarea proteciei reflectante pe
suprafeele orizontale, cu vopsea bituminoas aluminizat sau cu stratul hidroizolant superior
autoprotejat cu paiete de ardezie.

- capacul chepengului din planeul dinspre terasa, se va cptui, cu plci din vat mineral protejat
cu folie din PVC.

Când stratul suport este realizat din ape de ciment, susceptibile la variaii ale umiditii, aderena
hidroizolaiei se va verifica prin încercri directe care constau în lipirea pe suport de foi bitumate, cu
dimensiunile 25×25 cm. Dup o perioad de 1-2 ore necesar uscrii, desprinderea trebuie s se
produc în masa stratului de lipire. (Dac foaia se desprinde, inclusiv cu stratul de bitum, atunci
suportul este umed i impropriu pentru începerea lucrrilor).

Executarea sistemului de ventilare a straturilor pentru difuzia vaporilor se va face cu elementele de
aerisire (deflectoarele) care se amplaseaz odat cu executarea stratului de termoizolaie sau
hidroizolaie aferente;
Pentru evitarea migrrii vaporilor în termoizolaie, stratul de barier contra vaporilor se lipete pe
toat suprafaa superioar a gulerului deflectorului i suplimentar se aplic un strat de întrire de
0,25 m
2
imprejurul tubului de aerare lipit pe toat suprafaa stratului de difuzie;

Executarea straturilor termoizolaiei i hidroizolaiei în alctuirea i ordinea indicat în proiect i
montarea noilor receptoare de ap pluvial, au în vedere:
• utilizarea receptoarelor de ap pluvial confecionate uzinat din materiale polimerice sau din
metal emailat prevzute cu guler pentru racordarea hidroizolaiei i grtar de protecie
(parafrunzar) împotriva colmatrii i pentru evitarea improvizaiilor din tabl neagr sau de
plumb;
• realizarea etanrii între receptor i coloan de scurgere;
• lipirea în aderen total a stratului pentru difuzia vaporilor pe o raz de 0,5 m în jurul gurii de
scurgere;
• asigurarea continuitii barierei contra vaporilor pentru protecia termoizolaiei, atât la partea
orizontal cât i la cea vertical pe zona de contact cu receptorul pluvial;
• executarea filtrului i stratului drenant împrejurul ramei de protecie a receptorului de ap pentru
împiedicarea splrii nisipului de sub dalele de beton i colmatarea coloanelor pluviale.
• montarea receptoarelor de ap pluvial confecionate uzinat din materiale polimerice (rezistente la
flacr), metal emailat sau tabl de plumb prevzute cu tu i guler de racord (pentru lipirea pe
suport i racordarea hidroizolaiei), trebuie avut în vedere realizarea etanrii între receptor i
coloana de scurgere.
• trebuie montate parafrunzare.

Asigurarea calitii

În conformitate cu legislaia în vigoare, persoanele juridice implicate în procesul de concepere,
realizare, exploatare i postutilizare a construciei sunt obligate s asigure:
a) obinerea i meninerea pe întreaga durat de existen a construciilor, cel puin a unui nivel
minim de calitate aferent cerinelor stabilite de legea privind calitatea în construcii;
b) elaborarea i aplicarea difereniat a conducerii i asigurrii calitii potrivit specificului
activitilor desfurate prin:
- sistemul calitii adaptat categoriei de importan a construciei i modului de finanare
(buget de stat, alte surse);

96
- planul calitii care precizeaz condiiile referitoare la sistemul calitii i asigur
interfeele dintre persoanele implicate în concepere, realizare i exploatare;
- îndeplinirea atribuiilor responsabilului tehnic cu execuia;
- pregtirea i instruirea personalului.
c) întocmirea documentelor i înregistrrilor privind calitatea:
- certificate de calitate i de conformitate a calitii produselor, procese-verbale de recepie
pentru produsele procurate;
- procese-verbale de lucrri ascunse i pentru fazele determinante; procese-verbale de
recepie pariale pentru lucrri executate i raportate de control i verificare privind
calitatea;
- rapoarte privind neconformitile i rapoarte de aciuni corective i preventive.

Reguli privind condiiile de mediu

Lucrrile de hidroizolaii se execut numai la temperaturi cuprinse între +5ºC i +30ºC. În perioada
cu temperaturi sub +5ºC i peste +30ºC lucrrile de hidroizolaie se vor executa luându-se msuri de
organizare pentru protecia acestora i a muncitorilor (conform NGPM i Codul Muncii).

Se interzice efectuarea lucrrilor de hidroizolaii pe timp de ploaie, burni, cea sau alte fenomene
meteorologice care conduc la umezirea suportului i afectarea aderenei.

În perioadele de timp friguros cu temperaturi negative nu se vor executa lucrri ce conin în structura
lor ap (apa, mortare pentru tencuieli, betoane de pant, etc.), decât cu luarea msurilor de protecie
constând în închiderea i înclzirea zonei de lucru.

Se interzice accesul, transportul i derularea materialelor pe acoperiuri în zilele cu vânturi puternice.

Depozitele vor asigura condiiile specifice fiecrui produs în parte i cerinele impuse de normele de
protecia muncii privind ventilarea i meninerea unor temperaturi pozitive de maxim 35ºC.

Cerine privind calitatea materialelor

În conformitate cu legislaia în vigoare, toate produsele prevzute în proiecte i utilizate la lucrrile
de reabilitare, pentru care nu exist standarde naionale sau alte reglementri, vor fi utilizate numai
dac au agremente tehnice valabile i se prezint conform prevederilor acestora; sau se vor utiliza
numai produse pentru care exist certificare de conformitate, prevzut în contractele încheiate cu
productorii sau furnizorii acestora.

Pentru realizarea lucrrilor se vor utiliza numai materialele cu caracteristici de rezisten i
geometrice egale sau superioare celor prevzute în proiect; schimbarea caracteristicilor se face numai
cu acordul proiectantului i proprietarului.

Conform NP040-2002, condiiile privind alctuirea hidroizolaiei multistrat sunt:
• se vor prevedea structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea total de
minim 4,5 mm (recomandabil de 5,0 mm), structuri multistrat cu membrane bituminoase cu bitum
oxidat cu grosimea total de minim 6 mm sau structuri bistrat mixte, cu membrane polimerice cu
grosimea de minim 0,8 mm i membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea de minim
3 mm

97
• flexiunea între planuri diferite (scafe) va fi întrit în lungul liniei de intersecie cu un strat
hidroizolant suplimentar cu limea de minim 0,25 m peste care se va aplica structura
hidroizolant multistrat coamele i doliile se recomand s fie întrite cu un strat hidroizolant
suplimentar cu limea desfurat de minim 50 cm
• se recomand ca flexiunea între planurile orizontal i vertical s fie realizat sub un unghi de 45°
prin utilizarea scafelor fabricate (din membrane hidroizolante, lemn, etc)
• condiii privind nivelurile minime de performan în sistemul I.P.T (sistem de apreciere calitativ
global pe criterii i niveluri de performan a structurilor hidroizolante):
• impermeabilitate (I): 1.3
• rezisten la perforare (P): membrane autoprotejate P.3.s.
• comportament la temperatur ridicat (T): membrane cu autoprotecie T.3.

De asemenea, condiiile privind nivelurile minime de performan pentru care este asigurat
etaneitatea, sunt:
• rezistena la rupere la traciune (R): pante sub 20%: R.3. (se admite sub 3% R.2.) pante peste
20% (inclusiv suprafee verticale): R.4.altitudini mai mari de 800 m: R.4.
• alungirea la rupere la traciune (A): structur aplicat pe suport rigid, cu panta sub 20%: A.2.
structura aplicat pe suport elastic sau semirigid, cu panta sub 20%: A.4. structura aplicat pe
suport semielastic, cu panta sub 20%: A. 5.
• flexibilitatea la temperaturi sczute (F): structur termohidroizolant ranversat: F.2. zona
climatic I i II (conform SR 10907/197: F.3. zona climatic III (conform SR 10907/197): F.4.
pentru zona climatic IV (conform SR 10907/197): F.5. altitudini mai mari de 800 m: F.6.

În privina condiiilor privind modul de aplicare:
• Aplicarea membranei superioare pe suport orizontal cu pant sub 5 % se recomand a se face în
lungul liniei de pant, iar pe suport cu pant peste 5 % se recomand a se face perpendicular pe
linia de pant membrana superioar poate fi aplicat paralel cu membrana inferioar dar decalat
la 1/2 din lime continuitatea etan a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudur la
dimensiunea minim indicat de productor linia suprapunerilor capetelor membranelor
succesive nu va fi colinear ci va fi decalat cu 50 cm, iar linia suprapunerilor capetelor
membranelor stratului superior va fi decalat cu minim 1,0 m fa de cea a stratului inferior.

Condiii privind nivelurile de performan minimale de etaneitate a suprapunerilor:
• Nivelul de asigurare a etaneitii îmbinrilor suprapunerilor (J) va fi de 10 KPa la pante peste 5%
i de 15 KPa la pante sub 5% (presiune meninut timp de minim 30 minute).

Materialele componente ale structurilor multistrat se recomand s provin de la un singur
productor, în conformitate cu prevederile acestuia privind structurarea i modul de aplicare.
Verificarea calitii se realizeaz în conformitate cu prevederile prezentei reglementri, a
documentaiei de execuie i a fielor tehnice ale materialelor utilizate, atât pentru fazele intermediare
cât i pentru întregul sistem.
În cazul în care unitatea executant are un sistem propriu de conducere i asigurare a calitii,
lucrrile de hidroizolaie se vor verifica în cadrul respectivului sistem (proceduri de execuie, plan de
control al calitii etc).
Pentru asigurarea calitii lucrrilor se impun urmtoarele etape:
• recepia materialelor de hidroizolaie i accesorii
• pstrarea i depozitarea materialelor
• controlul calitii la punerea în oper
• recepia lucrrilor.

98
Recepia materialelor

Recepia materialelor se bazeaz pe verificarea certificatelor de calitate (conformitate), termenelor de
valabilitate (unde este cazul) i de garanie emise de productor pentru fiecare lot de materiale,
conform reglementrilor specifice.
În unele cazuri se pot solicita analize de laborator (de conformitate) care s certifice caracteristicile
specifice în raport cu datele tehnice stipulate în normele de produs sau în agrementele tehnice.
În acest context, controlul de calitate pentru materiale se execut pe antier de ctre personal i/sau în
institute/laboratoare specializate, atestate.
Controlul de calitate cuprinde urmtoarele verificri minimale pentru membranele hidroizolante:
• caracteristici geometrice (lungime, lime, grosime)
• verificarea comportrii la temperaturi ridicate
• verificarea flexibilitii la temperaturi sczute
• verificarea forei de rupere la traciune
• verificarea alungirii la rupere la traciune.

Pstrarea i depozitarea materialelor

Condiiile de pstrare i depozitare ale materialelor sunt precizate de productorii acestora în fiele
tehnice de produs:
• în depozite, în general, trebuiesc respectate urmtoarele condiii: membranele hidroizolante în foi se
depoziteaz sub form de suluri (în poziie vertical) pe platforme sau palei, în spaii acoperite
materialele hidroizolante fluide se depoziteaz în bidoane sau butoaie, eventual paletizat, în spaii
închise, acoperite i ventilate.
• la punctul de lucru depozitarea se va face pe timp limitat, recomandabil în spaii acoperite.

Controlul calitii la punerea în oper

• controlul calitii materialelor la punerea în oper se efectueaz de ctre eful punctului de lucru
sau de ctre responsabilul cu calitatea, în conformitate cu prevederile documentaiei de execuie i
a fielor tehnice de produs
• controlul i asigurarea: utilajelor, sculelor i dispozitivelor i a cilor de acces la frontul de lucru,
necesare pentru protecia muncii spaiilor i condiiilor de microclimat necesare pregtirii
materialelor (unde este cazul) calitii suportului care trebuie s corespund condiiilor
geometrice i fizicomecanice specifice.
• controlul: respectrii stricte a cerinelor privind tehnologia de aplicare a materialelor hidroizolante
i a accesoriilor.

6. VERIFICAREA EXECUIEI LUCRRILOR

Principalele faze ale execuiei ce se vor verifica i consemna vor fi:
- curarea locala a planeului dup îndeprtarea straturilor existente;
- corectarea pantei cu apa din mortar de ciment;
- executarea barierei de vapori;
- montarea stratului de polistiren ignifugat de minimum 15 cm grosime;
- termoizolarea aticelor pe o înlime de 30 cm, cu polistiren de 12 cm grosime;
- realizarea unei ape de protecie, cu mortar de ciment M 100 T, în grosime de 3 – 4 cm, pe
suprafeele orizontale i verticale;
- executarea hidroizolaiei;

99
- racordarea apei i hidroizolaiei la atice i corpuri de aerisire
- executarea finisajelor i tinichigeriei;
- proba de inundare.

Lucrrile se vor executa numai de firme i echipe specializate în domeniul hidroizolaiilor i
termoizolaiilor, cu personal calificat i atestat în tehnologiile de aplicare a materialelor bituminoase.

Pe durata realizrii hidroizolaiilor se vor respecta prevederile specifice fiecrui material sau
tehnologii i, în principal, urmtoarele:
- temperaturile de topire ale produselor bituminoase i temperaturile de aplicare ale
acestora, ale apelor i ale tencuielilor de ciment;
- profunzimea de topire a materialului în cazul utilizrii arztoarelor cu flacr;
- timpul de uscare între dou aplicri succesive de materiale lichide;
- numrul de straturi prevzut în documentaie, ordinea de aezare i modul de aplicare al
acestora (în aderen total, în semiaderen sau flotant);
- operaiunile de pregtire a stratului suport reluate dup fiecare întrerupere a lucrului mai
mult de 24 ore sau în caz de necesitate (exemplu: vânt cu praf sau diverse pulberi
industriale);
- operaiunile de pregtire a materialelor (exemplu: derularea sulurilor pentru relaxarea
benzilor, tierea la dimensiuni înainte de lipire);
- ancorarea hidroizolaiilor cu prinderi mecanice, în numrul stabilit în proiect, în vederea
prevenirii alunecrii sau smulgerii acestora;
- limea minim a suprapunerilor membranelor (foilor) la îmbinarea tranversal (10 cm)
i în lungime (la capete-minim 12 cm);
- decalarea capetelor foilor bitumate pentru evitarea suprapunerii pe aceeai vertical a
patru foi din acelai strat al hidroizolaiei.

Pe parcursul manipulrii, transportului i depozitrii se vor respecta indicaiile productorului cu
privire la modul de ridicare, stivuire, temperatur i umiditate de pstrare, etc. în vederea conservrii
calitii materialelor.

Se vor respecta prevederile coninute în ,,Normativ privind postutilizarea ansamblurilor,
subansamblurilor i a elementelor componente ale construciilor". NE 005/1997

7. CONDIIILE DE RECEPIE

Recepia se va face pe baza verificrilor in situ i a documentelor de atestare a calitii lucrrilor
ascunse.
Recepia final a lucrrilor se va face în comun, de ctre beneficiar, proiectant i executant, în
conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice în vigoare, avânduse în vedere cerinele de
calitate, procesele verbale de lucrri executate în diverse etape i aspectul general al suprafeelor
executate.

Recepia lucrrilor constituie o component a sistemului calitii i se efectueaz atât la lucrrile noi
cât i la interveniile în timp asupra acestora; recepia se realizeaz conform legislaiei în vigoare, în
dou etape:
- recepia la terminarea lucrrilor;
- recepia final la expirarea perioadei de garanie.


100
8. URMRIREA COMPORTRII ÎN TIMP

Administraia blocului va urmri periodic starea termoizolaiei i hidroizolaiei de peste ultimul
planeu pentru evitarea degradrii.

Urmrirea comportrii în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice
în vigoare.

Asigurarea urmririi comportrii în timp, în condiii normale de utilizare a hidroizolaiilor, se va face
prin grija beneficiarului, o dat pe an. Intervalul de mai sus poate fi modificat în funcie de condiiile
concrete pentru fiecare caz în parte, astfel:
• intervalul poate fi mrit dac la dou verificri succesive nu se constat degradri, dar nu la
lucrri cu vechime mai mare de 10 ani
• intervalul poate fi micorat pentru hidroizolaiile la care degradrile ar conduce la deteriorarea
unor echipamente speciale (camere comand, staii electrice, camere de calcul, etc)
• intervalul poate fi micorat pentru hidroizolaiile ce au fost supuse la sarcini, ocuri sau micri
(deplasri) neprevzute (seism, accidente mecanice, etc).

Exploatarea (utilizarea) hidroizolaiilor acoperiurilor

Noiunea de exploatare cuprinde aspectele privind durabilitatea, întreinerea, utilizarea i funcionarea
sistemului hidroizolant.

Durabilitatea unui sistem poate fi caracterizat prin dou moduri de evaluare:
• Garania acordat (durabilitate garantat de ctre executant i/sau productor); trebuie s
constituie un sistem obligatoriu de evaluare (cu referire la materialele hidroizolante ce compun
structura sau la structur în ansamblu);
• Durata de utilizare apreciat; constituie un sistem orientativ de evaluare calitativ ce poate fi luat
în considerare funcie de organismul care face aprecierea sau susinerea prin exemplificri.
Sistemul de garantare trebuie s precizeze msurile de întreinere preconizate în funcie de condiiile
de utilizare în conformitate cu prevederile Legii 10/1995, cu garanie de 10 ani. În cazuri particulare,
prin convenie între pri (proiectant, executant, beneficiar) se pot stabili alte termene.

Durabilitatea hidroizolaiilor cldirilor implic un sistem funcional privind verificarea, exploatarea i
întreinere acestora.

Urmrirea comportrii în timp a hidroizolaiei se face în conformitate cu P 130-1999-„Normativ
privind urmrirea comportrii în timp a construciilor”, care prevede: urmrirea curent a comportrii
se efectueaz în conformitate cu instruciunile de urmrire curent


Întreinerea hidroizolaiilor este în sarcina executantului pân la recepia acestora, dup care obligaia
revine proprietarului sau administratorului i utilizatorului (conform obligaiilor contractuale stabilite
între acetia i proprietar) care vor respecta prevederile cuprinse în Normativul NP-040-02 precum i
urmtoarele:
a) respectarea interdiciei de circulaie pe terasele necirculabile i utilizarea cilor de acces pentru
punctele de vizitare;
b) curarea periodic a suprafeelor, de vegetaie i depuneri de praf, se va efectua conform planului
de întreinere i cel puin de dou ori pe an (primvara i la sfâritul toamnei);

101
c) îndeprtarea excesului de zpad pân la stratul de uzur în cazul teraselor circulabile i pân la o
cot de 3-5 cm deasupra stratului de protecie al hidroizolaiei la terasele necirculabile, fiind
interzis spargerea gheii de pe acoperi prin lovire cu târncoape, cazmale, etc.;
d) executarea ulterioar a unor noi strpungeri ale hidroizolaiei se va efectua numai cu acceptul
proiectantului i proprietarului i în baza unei documentaii tehnice de specialitate;
e) meninerea în condiii funcionale a elementelor de protecie a hidroizolaiei (tencuieli, dalaje,
copertine, etc.):
- tencuielile crpate i cu buci lips se refac utilizând aceleai materiale;
- dalele sparte sau segregate se înlocuiesc cu dale întregi de acelai tip;
- copertinele din tabl smulse sau distruse se înlocuiesc i se refac revizuindu-se modul de
fixare;
- stratul de vopsea reflectant se va completa pe zonele lips;
Beneficiarul va putea renuna la unele lucrri, sau va putea executa lucrri suplimentare fa de cele
propuse în acest proiect, dar numai cu consultarea prealabil a proiectantului.

9. MSURI PRIVIND PROTECIA, SIGURANA I IGIENA MUNCII, PREVENIREA I
STINGEREA INCENDIILOR

Refacerea termoizolaiei i hidroizolaiei planeului de peste ultimul nivel al cldirii nu presupune
msuri specifice deosebite, altele decât cele ce trebuie luate pentru ansamblul lucrrilor de
reabilitarea termic a cldirii.

Se vor lua toate msurile necesare pentru prevenirea accidentelor de munc (asigurarea cilor de
acces verticale i orizontale, asigurarea golurilor, dotarea corespunztoare a mijloacelor de ridicare a
materialelor, etc.);

Se vor lua toate msurile necesare pentru paza i prevenirea incendiilor (mod de lucru cu foc deschis,
depozitarea materialelor, etc.);

Se vor lua toate msurile necesare pentru a preveni acumularea (în special în spaiile închise, izolate)
de gaze toxice i/sau inflamabile;

Nu se vor admite utilaje, scule i unelte improvizate sau defecte care ar putea periclita calitatea
lucrrilor de hidroizolare sau protecia i sntatea muncitorilor.


Msuri privind protecia i igiena muncii

Se vor respecta normele generale i specifice cuprinse în legislaia în vigoare privind protecia i
igiena muncii pentru realizarea izolaiilor bituminoase i a lucrrilor conexe.

Msurile privind protecia i igiena muncii vor fi bazate pe prevederile indicate de productorii
materialelor hidroizolante (privind materialul propriuzis i tehnologia de aplicare) precum i de
urmtoarele reglementri tehnice în vigoare:
• Legea 90/1996 Legea proteciei munciimodificat i completat cu Legea 177/2000
• Norme generale de protecia muncii, elaborate de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale în
colaborare cu Ministerul Sntii 1996
• Regulamentul privind protecia i igiena muncii, aprobat cu Ordinul nr. 9/N/l 5.03.1993 al
MLPAT

102
• Normativul cadru de acordare i utilizare a echipamentului individual de protecia muncii, aprobat
cu Ordinul nr. 225/ 1995.

Fa de reglementrile menionate, pentru fiecare lucrare în parte, funcie de particulariti,
responsabilul cu protecia muncii i responsabilul de lucrare vor lua msuri specifice, suplimentare
privind protecia i igiena muncii.

Msuri privind prevenirea i stingerea incendiilor

Se vor respecta normele generale i specifice cuprinse în legislaia în vigoare privind prevenirea i
stingerea incendiilor pe durata executrii lucrrilor în construcii i izolaii aferente acestora. Normele
vor fi respectate pe durata lucrrilor de reabilitare.

Aceste msuri vor fi bazate pe prevederile indicate de productorii materialelor hidroizolante precum
i pe urmtoarele reglementri tehnice în vigoare:
• O.G.R. nr. 60/1997 privind aprarea împotriva incendiilor, aprobat prin Legea nr.212/1997
• Normele generale de prevenire i stingere a incendiilor, aprobate cu ordinul M.I. nr. 775/1998
• Normativ de siguran la foc a construciilor indicativ P. 11899
• Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i
instalaii aferente acestora, indicativ C.300 aprobat cu Ordinul nr. 20/ N/94 al MLPAT
• Dispoziii generale de ordine interioar pentru prevenirea i stingerea incendiilor D.G.P.S.I.001,
aprobate cu Ordinul M.I. nr. 1023/1999
• Dispoziii generale privind instruirea în domeniul prevenirii i stingerii incendiilor D.
• G.P.S.I.002, aprobate cu Ordinul M.I. nr. 1080/2000.

Fa de reglementrile menionate, pentru fiecare lucrare în parte, funcie de particulariti, în special
la lucrrile de hidroizolare cu materiale inflamabile sau combustibile, responsabilul PSI i
responsabilul de lucrare vor lua msuri specifice, suplimentare de prevenirea i stingerea incendiilor.

10. DOCUMENTE DE REFERIN

- C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor (Publicat în
Monitorul Oficial, pI, nr.1.124 bis/13.12.2005)
- NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performanelor termo-higro-energetice ale anvelopei cldirilor de
locuit existente, în vederea reabilitrii i modernizrii lor termice (publicat în brour IPCT - ianuarie
2003, Buletinul Construciilor nr. 18-2003)
- SC 007 - 02 Soluii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cldirilor de locuit
existente (publicat în brour IPCT noiembrie 2002, Buletinul Construciilor nr. 18-2003)
- GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termic a elementelor de construcie la cldirile
existente, în vederea reabilitrii termice (publicat în Buletinul Construciilor nr. 5/2003)
- NP 040-2002 – Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor la cldiri (Publicat în
Monitorul Oficial, pI, nr.776 bis/05.11.2003)
- NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, execuia i exploatarea elementelor de construcii hidroizolate cu
materiale bituminoase i polimerice (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.576 bis/12.08.2003)
- GP 065-2001 – Ghid privind proiectarea i execuia lucrrilor de remediere a hidroizolaiilor bituminoase
la acoperiurile din beton (publicat în Buletinul Construciilor nr. 12/2002)

103
- xxx – Normativ privind reabilitarea hidroizolaiilor bituminoase ale acoperiurilor cldirilor (Contract
INCERC-MTCT nr. 116/2004)
- xx - Ghid privind proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor cu membrane bituminoase aditivate
cu APP i SBS (Contract INCERC-MTCT nr. 116/2004)
- GP 112-2004 – Ghid privind proiectarea, execuia i exploatarea învelitorilor din membrane polimerice
realizate in situ (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.435 bis/23.05.2005)
- C217-1993 Norme tehnice privind alctuirea i executarea hidroizolaiei cu folie din PVC plastifiat la
acoperiuri
- NP 069-2002 – Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea învelitorilor acoperiurilor în pant la
cldiri (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.776 bis/05.11.2003)
- xxx – Ghid privind proiectarea, execuia i exploatarea învelitorilor acoperiurilor în pant, cu membrane
hidroizolante
- C246-1993 – Instruciuni tehnice pentru utilizarea foilor de bitum aditivat la hidroizolaiile acoperiurilor
- C247-1993 – Îndrumtor cadru privind exploatarea i întreinerea cldirilor de locuit din mediul urban
aflate în proprietatea autoritilor publice (publicat în Buletinul Construciilor nr. 12/1993)
- NE 005-1997 – Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor i elementelor
componente ale construciilor. Intervenii la învelitori i acoperiuri (terase i arpante) (publicat în
Buletinul Construciilor nr. 11/1997)
- C56-2002 – Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de instalaii aferente construciilor
(Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.877 bis/10.12.2003 i Anexa Buletinul Construciilor nr. 19-20/2004)
- P130-1999 – Normativ privind comportarea în timp a construciilor (publicat în Buletinul Construciilor
nr. 1/2000)
- MP 031-2003 – Metodologie privind programul de urmrire în timp a comportrii construciilor din punct
de vedere al cerinelor funcionale (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.920 bis/22.12.2003 i Anexa
Buletinul Construciilor nr. 2/2004)
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind urmrirea comportrii în exploatare, intervenii în timp i
postutilizarea construciilor
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind certificarea de conformitate a calitii produselor folosite în
construcii
- xxx Regulamentul privind protecia i igiena muncii în construcii (publicat în Buletinul Construciilor nr.
5-6-7/1993)

Întocmit,











104
5.4. CAIET DE SARCINI
Arhitectur – Planeul de peste subsol

1. OBIECTUL LUCRRII - Reabilitarea termic a blocului ....... situat in Municipiul
................................, prin îmbuntirea proteciei hidrofuge si termice la intradosul planeului de
peste subsol.

2. GENERALITI - Baza de proiectare

- Releveul construciei realizat in faza I: “Expertiz, audit energetic i cerificat energetic”
- Determinrile i concluziile fazelor I i II ale proiectului - “Expertiz, audit energetic i cerificat
energetic” i „Studiu de fezabilitate”.
- Proiectul - faza a III-a: “Proiect tehnic i detalii de execuie”.
- Observaiile directe asupra construciei.

3. SOLUIA PROIECTULUI – Montarea unui strat termoizolant suplimentar din polistiren
expandat pe intradosul planseului de peste subsol.

4. ELEMENTE COMPONENTE ALE LUCRRII - cerine de calitate

Cerine de calitate: strat termoizolant de polistiren expandat ignifugat în grosime de 8 cm

5. ORDINEA DE EXECUIE A LUCRRILOR

Condiiile tehnice de execuie i montaj
• Curirea suprafeei tavanului din subsol.
• Montarea unui strat termoizolant din polistiren expandat, cu grosimea de 8 cm. Polistirenul se
va aplica prin lipire cu aracet i protejat cu tencuial pe plas de rabi prins de planeu, cu
boluri metalice împucate sau înurubate.
• Montarea pe conturul peretilor, pe înlimea de 50 cm de la faa tavanului, a unei fâii
termoizolante din polistiren expandat de 8 cm, în scopul reducerii substaniale a efectelor
defavorabile ale punilor termice de pe conturul planeului de peste subsol.

6. VERIFICAREA EXECUIEI LUCRRILOR

Principalele faze ale execuiei ce se vor verifica i consemna vor fi:
- Curarea tavanului subsolului;
- Montarea stratului de polistiren expandat ignifugat de 8 cm pe tavanul subsolului;
- Montarea pe conturul peretilor , pe înlimea de 50 cm de la faa tavanului, a unei fâii
termoizolante din polistiren expandat de 8 cm;
- Executarea tencuielii de protectie pe plasa rabit pe polistirenul montat pe tavan si pereti.

7. CONDIIILE DE RECEPIE

Recepia se va face pe baza verificrilor in situ i a documentelor de atestare a calitii lucrrilor
ascunse.



105
8. URMRIREA COMPORTRII ÎN TIMP

Administraia blocului va urmri periodic starea termoizolatiilor din subsol.

9. MSURI PRIVIND PROTECIA, SIGURANA I IGIENA MUNCII, PREVENIREA I
STINGEREA INCENDIILOR

Executarea termoizolaiilor din subsol presupune msuri specifice deosebite, altele decât cele ce
trebuiesc luate pentru ansamblul lucrrilor de reabilitarea termic a cldirii.

10. DOCUMENTE DE REFERIN

- C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor (Publicat în
Monitorul Oficial, pI, nr.1.124 bis/13.12.2005)
- NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performanelor termo-higro-energetice ale anvelopei cldirilor de
locuit existente, în vederea reabilitrii i modernizrii lor termice (publicat în brour IPCT - ianuarie
2003, Buletinul Construciilor nr. 18-2003)
- SC 007 - 02 Soluii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cldirilor de locuit
existente (publicat în brour IPCT noiembrie 2002, Buletinul Construciilor nr. 18-2003)
- GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termic a elementelor de construcie la cldirile
existente, în vederea reabilitrii termice (publicat în Buletinul Construciilor nr. 5/2003)
- C247-1993 – Îndrumtor cadru privind exploatarea i întreinerea cldirilor de locuit din mediul urban
aflate în proprietatea autoritilor publice (publicat în Buletinul Construciilor nr. 12/1993)
- NE 005-1997 – Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor i elementelor
componente ale construciilor. Intervenii la învelitori i acoperiuri (terase i arpante) (publicat în
Buletinul Construciilor nr. 11/1997)
- C56-2002 – Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de instalaii aferente construciilor
(Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.877 bis/10.12.2003 i Anexa Buletinul Construciilor nr. 19-20/2004)
- P130-1999 – Normativ privind comportarea în timp a construciilor (publicat în Buletinul Construciilor
nr. 1/2000)
- MP 031-2003 – Metodologie privind programul de urmrire în timp a comportrii construciilor din punct
de vedere al cerinelor funcionale (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.920 bis/22.12.2003 i Anexa
Buletinul Construciilor nr. 2/2004)
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind urmrirea comportrii în exploatare, intervenii în timp i
postutilizarea construciilor
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind certificarea de conformitate a calitii produselor folosite în
construcii
- xxx Regulamentul privind protecia i igiena muncii în construcii (publicat în Buletinul Construciilor nr.
5-6-7/1993)


Întocmit,

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->