NICHEL(Ni)

Nichelul este elementul chimic cu numarul atomic 28 situat in grupa a VIII-a secundara, perioada a 4a fiind un metal de tranzitie.Nichelul are simbolul Ni, iar denumirea sa provine din limba greaca Nickel cea ce inseamna diavol .! fost descoperit in anul "#$" de catre !le% &ronstedt. Stare naturala, raspandire in natura Nichelul este un metal rasp'ndit (n diverse produse chimice )i alia*e constituind circa +,++8, din scoar-a p.m'ntului. /e asemenea se gaseste in cantitati mari in nucleul 0amantului, in proportie de "+,, aceste resurse fiind incaccesibile. 1e gasestie si in apele marilor si oceanelor dizolvate apro%imativ 8 miliarde tone. Nichelul se gaseste de asemenea in milerit2combinatii nichel-sulf3, nichelina2nichel-arsenic3, gersdarffit2nichel-sulf-arsenic3, pentlandit2sulfuri de nichelfier452Ni6e371883. 0rincipalele zone in care se gaseste sunt49usia, !ustralia, Noua &aledonie, &uba, &anada, Indonezia, !frica de 1ud, 1:!. 9usia detine apro%imativ 4+, din cantitatea ni nichel accesibila2in 1iberia3, iar &anada21udbur;3 detine <+,, constatandu-se ca aceasta provide de la un meteorit care a lovit 0amantul cu foarte mult timp in urma. 0roductia anuala este de peste $+++++ tone pe an, resursele actuale usor accesibile a*ungand pentru inca "$+ de ani.

Metode de obtinere 0rincipalul minereu al nichelului este sulfura sa, care de obicei se g.se)te amestecata cu alte minereuri. /up. separare, minereul de nichel se arde in prezenta o%igenului pentru producerea o%idului de nichel. !proi o%idul de nichel se reduce la nichel metallic prin incalzire la apro%imativ <$+=& intr-o atmosfera de gaz generator2un amestec de hidrogen si dio%id de carbon3. Proprietati fizice Nichelul este un metal de culoare alb-cenusie, maleabil si ductil, cu densitatea de 87++ >g?m<, avand punctual de topire "4$$=& si punctual de fierbere 27"<=&. @ste un bun conducator electric si termic. .

Proprietati chimice &onfiguratia electronica4 "s2 2s2pA <s2pAd8 4s2 @ste rezistent la ac-iunea substan-elor organice )i anorganice, cu e%cep-ia celor care con-in sulf, )i prezint. o mare rezisten-. la coroziunea atmosferic., de acea e utilizat la galvanizare. B%idarea Ni 2to&3 2Ni2s3 C B22g3 D 2NiB2s3 Ealogenarea Ni Ni2s3 C &l22g3 D Ni&l22s3 Ni2s3 C Fr22g3 D NiFr22s3 Ni2s3 C I22g3 D NiI22s3 9eactia cu acizii Ni2s3 C E21B42aG3 D Ni2C2aG3 C 1B42-2aG3 C E22aG3 /e asemenea se foloseste pentru catalizarea unor reactii precum4 hidrogenarea alchenelor4

&E2H&E2 C E2 D &E<I&E< hidrogenarea alchinelor

&EJ&E C 2E2 D &E<I&E< &EJ&E C E2 D &E2H&E2 hidrogenarea arenelor

&AEA C <E2 D &AE"2 reducerea compusilor carbonilici

&E<I&EHB C E2 D &E<I&E2IBE reducerea nitroderivatilor

&AE$INB2D&AE$INE2 C 2E2B

tilizari ale nichelului &ea mai importanta utilizare a nichelului este productia alia*elor, indeosebi a otelurilor ino%idabile, multe monede fiind facute dintr-un alia* de cupru-nichel2spre e%emplu aproape toate monedele britanice sunt confectionate din alia*e care contin nichel in urmatoarele proportii4 " lira K $,$,L $+ pence , "+ pence, $ pence - 2$,, 2+ pence K "A,3. Nichelul pur este folosit drept catalizator, usurand anumite reactii chimice fara ca el insusi sa sufere vreo transformare permanenta. Nichelul pur se aplica , uneori, pe cale electrica, pe fier si alama, pentru a le da un invelis anticoroziv. Nichelul este folosit si pentru confectionarea bateriilor, baterii nichel-cadmiu, aceste tipuri de baterii fiind reincarcabile. /e asemenea este folosit in sticlarit, acesta dand o culoare verzuie sticlei.

!lia"e nichel#crom
Nichelul este componentul principal al alia*elor nichel-crom dentare,al sarmelor si benzilor ortodontice 2Mipla3, al alia*ului Nitiol 2Ni$$ N"4$3 utilizat in ortodontie sub forma de sarma si de asemenea se gaseste in compozitia unor alia*e pentru sudura 2 !uNiOn3. In literature sunt descrise intre $+ si 2$+ de cazuri de alerie la alia*e dentare care contin Ni, in acestea fiind incluse si cele datorate sarmelor ortodontice.Puand in calcul toate cazurile de alergie cunoscute si documentate referitor la alia*ul Qiron77 al firmei Fego, riscul este mai mic decat cel de a face o alergie alimentara. In urma testarilor pe animale, compusii minerali care contin nichel, ma*oritatea hidrosolubili, s-au dovedit a fi to%ici pentru embrion. In cadrul unor teste similare, s-a constatat ca nichelul este cel car da cele mai puternice reatii 2 dintre elementele alia*elor de NI-&r,dar este necesar sa se ia in calcul si continutul de crom pentru o analiza corecta3.&itoto%icitatea depinde in mare masura de proportia in care se gaseste elemental respective, studii recente aratand ca Ni trebuie sa fie sub A+,. Ni este un element essential pentru organismul uman, care contine apro%imativ "+ mg Ni. !portul zilnic este recomandat sa fie de "++Rg pe zi, in special prin alimente.

&ompusii minerali ai Ni sunt prost absorbiti de la nivelul tractului intestinal si aparent nu se acumuleaza in organism. @i sunt eliminati in principal de rinichi. Into%icatiile cu Ni sunt in principal legate de tractul intestinal si de sistemul nervos central. 0e de alta parte, compusii organici ai Ni ataca mai mult plamanii, creierul, ficatul, rinichii, glandele suprarenale si splina si sunt foarte to%ici, in timp ce pulberea de Ni actioneaza la nivelul plamanilor. &ompusii Ni sunt in general foarte hidrosolubili si de aceea, in caz de coroziune,sunt antrenati rapid de saliva in tractul intestinal./in acest motiv, timpul de contact cu celulele Pangerhans prezente in mucoasa bucala si care actioneazaca receptori este foarte scurt. 0rin natura si structura sa chimica, mucoasa orala permite o difuziune mai rapida a ionilor de Ni decat pielea, riscul de sensibilizare in cavitatea bucala fiind e%treme de mic. Nu e%ista deocamdata o descriere a acumularilor de Ni de la nivelul organismului. In ciuda alergiilor relative frecvente la contactul dintre piele si Ni, s-a observat clinic ca utilizarea alia*elor de Ni-&r in cavitatea bucala nu provoaca s;stematic reactii alergice. /aca am lua in consideratie numai coroziunea initiala in mediul bucal al alia*ului stabil de NI-&r 2de e%. Qiron88?Fego3, pentru a se atinge nivelul zilnic recomandat al absorbtiei de Ni de "++Rg, ar trebui sa se corodeze zilnic 2$ cmS din acest alia*. Nrebuie tinut cont si de faptul ca fenomenul de coroziune initiala, respective eliberarea ionilor, scade rapid in primele ore si in primele zile, iar dupa cateva zile sunt eliberati mult mai putini ioni. 0utem trage concluzia ca o posibila sensibilizare apare numai la persoanele foare sensibile. /at fiind cantitatile mici eliberate si timpul biologic de in*umatatire scurt al Ni trebuie e%clus atacul s;stemic to%ic. Nu putem insa e%clude o actiune to%ica locala, care poate aparea si pentru alte metale. :n asemenea fenomen poate aparea in cazul finisarii incorecte de catre technician a piesei protetice. 1e stie ca Ni elementar este nociv pentru plamani. !ceasta informatie a fost furnizata de industria otelului. Tuncitorii 2de la turnatorii3 sunt e%pusi unor cantitati semnificative de pulbere si vapori de Ni. !cesta a fost punctual de plecare pentru de monstrarea alia*elor de Ni-&r, fara a se lua in consideratie urmatoarele elemente4 !ceste concentratii mari nu sunt atinse nici in laboratorul de tehnica dentara nici in cavitatea bucalaL

!lia*ele luate in calcul sunt in ma*oritate oteluri 2 alia*e ale fierului ce contin 8-"+, Ni3,iar proprietatile lor chimice sunt diferite de cele ale alia*elor dentareL

In cavitatea bucala nu se elibereaza particule 2Ni elementar3, ci ioni, in concentratii foarte miciL /ifuziunea2resorbtia 3 Ni si a altor metale este in general mult mai insemnata la nivelul plamanilor decat la nivelul tractului gastro-intestinal. !plicare simpla a datelor obtinute din industrie in cazul alia*elor dentare este o greseala. Nici aplicarea inverse a rationamentelor nu este valabila. Nehnicianul dentar trebuie sa se prote*eze de pulberile e%istente in laborator, oricare ar fi acestea. 1e cunoaste nocivitatea pulberilor de alia*e nenobile si a materialelor de acoperire care contin cuart, dar nu se cunosc multe despre metalele nobile, rasini sau ceramici.

Nichelul in alia*ele dentare !lia*ele de Ni-&r contin pana la #+, Ni. In stomatologie sunt utilizate mai multa tipuri de alia*e care contin Ni4 !lia*e Ni-&r-6e 2tip Mipla, clasice3,Ni 48-AA,L !lia*e Ni-&r, care contin si procente mici de To, !l, Tn, Fe, &u, &o, Ua, 6e pentru a imbunatati anumite proprietati ale alia*ului, Ni 48-AA, !lia*e &o-&rVNi, utilizate in tehnologia protezei scheletate.

@liberarea ionilor metalici din aceste alia*e este determinate de procentul de &r, care trebuie sa fie peste 2+ ,, pentru o pasivare corespunzatoare a alia*ului. &r, ca element in compozitia unui alia*, ii creste temperatura de topire si proprietatile mecanice, iar prin formare de o%izi creste rezistenta la coroziune si legatura cu ceramica. :n alt element, Fe , a fost eliminate din compozitia alia*elor actuale, desi prezenta lui scade temperature de topire si formeaza o%izi cu o buna compatibilitate cu ceramica , pulberile rezultate in urma prelucrarii lui sunt foarte to%ice. Nrebuie mentionat ca alia*ele tip Mipla utilizate in ortodontie,sub forma de sarma, benzi ortodontice sau brac>ets, elibereaza mai multi ioni metalici in cavitatea bucala comparative cu alia*ele care se toarna astazi pentru proteza fi%a, coroziune care este

accentuate de lipituri si contactul cu obturatii cu amalgam./esi e%perimentele in laborator au alte rezultate, clinic nu au fost semnalate intolerante ma*ore la aceste materiale.

$iblio%rafie& 1.Adrian,J.C.,4Nissue response to base metal dental allo;s. Tilitar; Ted."42,#842"7##3 2.Meyer,J.M,4&orrosion resistance of nic>el-chromium dental casting allo;s. &orrosion 1cience "#,78"2"7##3 3.Patrascu, I.4 Tateriale dentare, @d. Eoranda press, Fuc., 2++2