CIVILIZAŢIA SUMERIANĂ

1

............................... 10 10.... Religia sumeriana.........orasul-stat ........ pag............... 8 8..................... 7 7.... pag.......... 11 12............................. Misterioasa mostenire a sumerienilor.................................................................... pag............................... pag... 3 2...........Cuprins 1.................................................. Originea sumerienilor............. Sarbatori si sacrificii....... Agricultura – mod de viata......................... Limba si literatura sumeriana............................ Scolile si educatia...................... 9 9..... ..... pag...... 5 5...... 10 11.................... pag................................................................................................................ 6 6............................................ pastrarea unei culturi................................. O nouă formă de organizare ........... 3 3........ Arta sumeriana.. pag.... Bibliografie..............pag............................... 13 2 . pag....... pag.......... 4 4.. Regi sumerieni........................................................... pag......... pag............................... Disparitia unui popor......

Sumerienii aveau cunoştinţe despre chimie. astronomie. mai ales de-a lungul cursurilor de apă cunoscute astăzi ca Shatt al Arab. vite). vorbind o limbă aglutinantă.CIVILIZAŢIA SUMERIANĂ 1. matematică. precum şi o judecată cu juriu şi multe altele. Cultivau cereale. sumerienii dezvoltaseră deja o agricultură intensivă.mod de viaţă Ei locuiau în așezări construite din lut și cărămidă arsă. În regiunea Mesopotamiei civilizaţia unică a sumerienilor a apărut mai mult de 6. După transcrierea tăbliţelor sumeriene devine clar că civilizaţia sumeriană a posedat o serie de cunoştinţe moderne. Casele erau mici și în interior existau doar rogojini. medicină pe bază de plante. cuprinzând mono-culturi. Sumerienii erau de asemenea pescari care locuiau dea lungul văii Eufratului sau a Tigrului așa cum fac unii arabi din zilele noastre. Sumerienii antici erau un popor extrem de civilizat şi acest lucru indică organizarea administraţiei publice. piatră. Sumerienii la început erau simpli fermieri care călătoreau dinspre nord spre sud după care au început să construiască orașe-state. aramă sau bronz. irigaţii şi folosirea unei forţe de muncă specializată. Erau o populaţie indo-europeană. Printr-o muncă tenace.000 de ani în urmă şi a avut toate semnele ale civilizaţiei foarte dezvoltată. În cultivare foloseau plugul tras de boi. Această cultură a contribuit la o fuziune agrară cu agricultorii din nord. oi. sumerienii au asanat mlaștinile și au construit un sistem ingenios de canale de irigații. în lumea modernă este utilizat pentru a crea un computer şi au operat cu numere Fibonacci. iar berea era obținută din orz.H. Originea sumerienilor Este dovedit deja că cea mai veche civilizaţie de pe pământ este cea sumeriană. care corespund statului modern. Cel mai interesant este faptul că sumerienii au folosit un sistem numeric ternar care. fiind astfel un popor migrator. legume și fructe. din delta 3 . Sumerienii erau un popor nonsemitic. creând astfel o limbă sumeriană și o civilizație. creșteau animalele (capre. Ei aveau organe alese. Poporul sumerian s-a așezat pe teritoriul Mesopotamiei și au început să locuiască în zonele fertile irigate de râurile Tigru și Eufrat. Hrana era simplă. seceri de argilă. Agricultura . 2. asemănătoare limbii turce vechi. Pe la anii 5000 î.

(după alte surse regele şi preotul erau persoane diferite) oficia ceremonii religioase și efectuă 4 . pentru a pulveriza bulgării de pământ. Fermierii foloseau căruţe în care se separau spicele de tulpini. acesta devenind recolta lor principală. operaţiune ce permitea vântului să alunge impurităţile uşoare. fermierii îşi inundau canalele şi apoi scurgeau apa. În centrul acestor oraşe sumerienii construiau turnuri care aveau forma unor piramide înalte denumite ziggurate. După uscare săpau (desţelenire. arau şi grăpau (mărunţire) pământul de trei ori. după echinoxul de primăvară şi după Akitu (sărbătoarea noului an). Regele. puţuri. Acestea se separau de pleavă prin aruncare în aer. totuşi. După sezonul de inundaţii. separându -le de boabe. omorând astfel şi buruienile.Hr. care era o resursă rară şi valoroasă. baraje şi rezervoare. mai puţin. plantă mult mai tolerantă în ce priveşte sarea. sumerienii au început să se organizeze în orase-stat mari în sudul Mesopotamiei ce controla pe atunci zone de sute de kilometri. a devenit una dintre cele mai bogate regiuni ale vremii. care constau dintr-un cosaş.orasul-stat Datorită dezvoltării agriculturii. Sumerienii erau tot timpul în război cu alte popoare pentru apă. un legător şi un mânuitor de snopi. canale. lucrând în echipe de câte trei persoane. iar canalele erau foarte des refăcute sau înlocuite. care era și mare preot. Depunerile trebuiau înlăturate permanent. Eridu. Agricultura sumeriană era dependentă de irigaţii. Sumerienii recoltau primăvara. Folosindu-se de capacităţile intelectuale şi financiare. 3. o dată ce statele puternice le înglobau pe cele mici. apoi îl săpau din nou. afânare a solului). înainte de a planta seminţele. O nouă formă de organizare . Irigaţiile erau efectuate prin sisteme de tipul ciuturei. Din păcate.golfului Persic până la confluenţa Tigrului cu Eufratul. Sumer. ale Eufratului. iar apoi acestea se îmblăteau pentru a desprinde boabele. Autorităţile acelei epoci impuseseră fiecărui individ corvoada lucrului la întreţinerea canalelor. Nivelau apoi pământul cu târnăcoapele. făceau ca munca pentru repararea şi menţinerea acestui sistem de irigaţii să fie vitală. Numele acestor oraşe vorbesc de un trecut îndepărtat şi ceţos: Ur. Apoi puneau bivolii să calce în copite şi să taseze pământul. Inundaţiile frecvente şi violente ale Tigrului şi. Uruk. La un moment dat agricultorii sumerieni au renunţat la grâu pentru orz. În urmă cu 3-4000 de ani Mesopotamia era mult mai fertilă decât astăzi. în jurul anului 3000 i. Rezultatul în timp a acestor războaie este creşterea acestor orase-state. Lagash. rata mare de evaporară ducea la mărirea salinităţii pământului. Astfel. cei bogaţi aveau posibilitatea de a plăti un înlocuitor.

În cazul conflictelor dintre regi sau oraşe. Regi sumerieni La fel ca majoritatea civilizaţiilor de la vremea aceea. se pare că zeii aveau rol de mediatori. pe lângă rolul de reprezentanţi ai zeilor.Hr. fiind tratate drept proprietăţi ale acestora. În acelaşi timp conflictele se ţineau lanţ. Lagaş a avut o ultimă perioadă de prosperitate în timpul 5 . declarau război. comerţul se realiza în interiorul fiecărui oraş. Soldatul sumerian nu era un profesionist. un scut care le acoperea aproape tot corpul. Aceştia conduceau fiecare cetate (oraş-stat). îndatoriri administrative: dădeau legi şi dispoziţii. Textele prezintă oraşele ca aparţinând zeilor.sacrificii în templul situat în vârful turnului. Dispuneau de o cască din piele. Aceste oraşe aveau administraţie proprie. mutându-şi capitala la Uruk. sumerienii erau conduşi de regi.) pare să fi fost unul dintre cei mai interesanţi regi din istoria Sumerului. dar în acelas timp şi urât de către preoţii cărora le-a redus veniturile. Luptau în sandale sau în picioarele goale. o spadă curbată sau o măciucă. Zeii erau adevăraţii regi ai oraşelor. “regele văzut” fiind de fapt servitorul divinităţii. Dar. În următorii 25 de ani va străluci Lugal-Zagessi din Umma. erau reprezentanţi ai zeilor. Din punct de vedere economic. Printre cei mai importanţi regi ai sumerienilor se numără Urukagina din Lagas (2378 -2371 î. Această ură din partea preoţilor a dus mai târziu la forţarea acestuia de a părăsi tronul în defavoarea lui Lugal-Zaggesi din Umma care cucereşte oraşul Lagas. El a început o serie de reforme sociale punând bazele unui set de reguli și legi administrativ-politice. Zigguratul era împărțit în șapte etaje. o lance cu vârf din bronz sau o bardă. etc. care va supune toate cetatile-state sumeriene. Venea din rândul ţăranilor sau meşteşugarilor. Mişcările de trupe nu erau împiedicate nici măcar de obstacolele naturale greu de trecut: munţi. dar deţineau şi armată proprie. iar scopul regilor este de a aduce la cunoştinţă şi de a impune populaţiei ordinele acestora. fluvii etc. deoarece sumerienii credeau că zeii coborau din cer în șapte zile. iar cuceririle unui rege erau considerate a fi de fapt ale zeului pro tector. regii mai aveau şi îndatoriri mai “pământeşti”. ei primind puterea de la aceştia. Urukagina era iubit de către clasa săracă cărora le-a şters datoriile. Cel care îi mobiliza era regele. Oraşele-stat erau înconjurate de ziduri uriaşe pentru a se proteja de invadatori. Cadavrele erau strânse grămadă pentru a oferi învinşilor o imagine cât mai terifiantă. intre cetăţile (oraşele) rivale. Regii “văzuţi”. Învingătorii se întorceau cu prizonierii de război pe care-i transformau în sclavi. 4.

An era personificarea cerului unde şi locuia. zei de mâna a doua sau rang secundar. este clar că sumerienii cunoşteau pe nume încă din mileniul al III-lea î. Hammurabi a fost regele care a oferit poporului un set de reguli. care a dat legi privitoare la organizare și administrare. cei ce supravegheau şi conduceau lumea. Statul sau va fi preluat de Sargon din Akkad. Alţi zei sunt chiar invenţii teoretice ale unor teologi care doreau să-i înconjoare pe zei cu fii. Hammurabi a unit aceste ținuturi și a înființat Imperiul Babilonian printr-o sinteză sumero-akkadiana. rude şi slujitori. Dintre aceştia primul loc. devine zeitate principală. Sute de zei. Enkki 6 . Mai puţin preocupat de lupte şi cuceriri. zeul aerului şi al atmosferei. în „listele” de ofrande şi jertfe aduse acestora şi întreg panteonul foarte numeros şi variat s-a dezvoltat treptat. având locul principal de cult la Uruk. Divinităţile sumeriene cuprinse în „listele” alcătuite în şcoli. Din descoperirile din ultima sută de ani a numeroaselor tăbliţe. un concept foarte mult utilizat în mito logia greacă de mai târziu. ci mai ales opera preoţilor sumerieni. el a reuşit să construiască un sistem de irigaţie şi temple închinate zeilor.Hr. suveranul suprem al panteonului. le hotărăsc soarta. Zeii au creat inițial oamenii ca servitori pentru ei înșiși. deţinând locul prim în cult şi în mituri. dar şi al vântului. cu o singură limbă formând o singură civilizație. Un alt rege important este şi cel al oraşului Ur. deşi rămâneau invizibili. Enkki şi zeiţa Ninhursag. Oamenii credeau în ZI (spirite) cărora le slujeau organizând tot felul de ceremoniale păgâne. Deşi nu se bucură de o cinstire şi un cult prea răspândit. cel ce a despărţit cerul de pământ. De acum înainte sunt cunoscuți ca un singur popor. Prin anii 1958-1916 î. totuşi era socotit „zeu suprem”. genii bune şi rele care conduc viaţa lor zilnică. nefiind o apariţie populară întâmplătoare. Zeii. 5.d. P anteonul sumerian foarte numeros şi variat venea din acea credinţă a lor că sunt înconjuraţi de nenumăraţi zei.celor 20 de ani de domnie a lui Gudea. Religia sumerienilor Sumerienii erau adepții unei religii politeiste caracterizată de zei și zeițe antropomorfe reprezentând forțe sau prezențe din lumea materială. duhuri. ceea ce îl caracterizează ca un împărat înțelept și un bun conducător militaropolitic. aveau în sarcină un element al Universului pe care l-au creat şi îl considerau un domeniu rezervat mai întâi lor. Enlil. zeilor. Ur-Nammu. pe lângă „cataloagele” şi „listele” cu zei. îl ocupă cei patru zei creatori: An. dar i -a eliberat atunci când a devenit prea greu să-i mai controleze. Enlil. ca zei principali. ridicând astfel standardul vieții orașului.Hr.

Acestea se făceau în vremea sărbătorilor anuale şi a celor lunare. la templu erau aduse cantităţi mari de cereale şi multe animale ce aveau să fie sacrificate. de rugăciunile care se făceau pentru fiecare membru în parte al casei zeului. numele său semnifică „stăpân al pământului”. De aici calitatea sa de domn şi stăpân al apelor dulci. templul era un organism foarte complex. fiecare bărbat femeie. tineri și copii. Fiecare oraș a avut propriul său zeu suprem. În fapt. În aceste locuinţe zeii trăiau ca nişte regi. cât şi pe pământ. ce oglindea o mentalitate proprie acestei perioade. Apsu. Asemenea procesiuni aveau loc în cele trei mari oraşe sumeriene: Ur. Pentru această era nevoie de un personal numeros care să îngrijească templele şi clădirile din jur. de unde izvorau toate apele. Cu ocazia acestei sărbători. se sacrificau şi animale mari şi animale mici. atât în cer. Oamenii mergeau la templele prostituatelor care își ofereau trupul unor practici păgâne pentru a menține echilibrul în societate între bătrâni. Apsu. Era vorba de o sărbătoare care dura trei zile. La Ur. la începutul primăverii – care era de fapt începutul anului. în timpul cărora se aduceau jertfe zeiţei. Sărbătorile şi sacrificiile O mărturie sensibilă a vieţii religioase a sumerienilor o constituie sacrificiile. Fiecare oraș avea un templu cu un mare preot în frunte și o zeitate supremă. de unde izvora apă atât de binefăcătoare pentru viaţă şi rodnicia pământului. ei strângeau ofrandele aduse cu ocazia sărbătorilor de către sumerieni. tânăr și copil trebuia să-și venereze zeul cum putea el mai bine. cea de a doua. alături de soţiile lor. Temple închinate zeilor sunt întâlnite în toate orașele sumerienilor. avea loc în luna a şasea. de Anul Nou se făcea o sărbătoare în cinstea zeiţei Baba. în perioada proto-sumeriană. ce constituiau domeniul zeului. Membrii “familiei” divine erau onoraţi de sumerieni în “capelele” templelor. Astfel: în epoca sumeriană. de asemenea. Fiecare zeu îşi avea reşedinţa proprie şi un domeniu care îi aparţinea. acest personal se ocupa de curăţirea statuilor. La Ur. Ninsun şi Shubaru. de concubinele lor. Existau și alte temple pentru celelalte zeități dar templul principal caracteriza zeitatea supremă din acel oraș. în acel ocean. sărbătoarea Anului Nou se făcea de două ori: prima dată. Astfel. pentru fiecar e zeu în parte existând un anume animal şi o anumită cantitate de grâne ce erau oferite. 6. de fiii şi de fiicele lor şi de alaiul de servitori. adică partea din străfund a pământului unde locuiesc zeităţile Anunnaki. în oraşul Lagash. adică la începutul toamnei. Nu se ştie dacă aceste animale erau arse în totalitate pentru că zeul să se hrănească cu mirosul de carne prăjită sau dacă 7 . Templele sau locurile sfinte ale sumerienilor.sau Ea ca fiu al zeului cerului An.

n. aveau loc mari sărbători în cinstea zeiţei Baba. ei câştigă bunăvoinţa zeului sau îşi exprimă recunoştinţa pentru ajutorul dat în anumite situaţii. erau sărbătorile se -ku şi bulug-ku. dorinţa de a consemna creaţiile literare a obţinut câştig de cauză. Este de reţinut faptul că semerienii îşi cinsteau zeităţile prin aducerea de sacrificii animale şi cereale şi că ei considerau că zeul ia parte la aceste sărbători şi. Primul om care refuză să se mai confunde cu marea masă de creatori literari anonimi este Enheduanna. mai erau şi alte sărbători care se celebrau prin rugăciuni şi sacrificii de animale şi de cereale. în sudul Sumeriei. Limba şi literatura sumeriană Limba sumeriană era aglutinantă. În luna a şaptea. Mai menţionăm o trăsătură caracteristică: poezia sumeriană nu se bazează pe rime sau accente. pe la începutul domniei regelui Mesilim din Kiş. Dată după care textele sumeriene sunt scrise în oraşul Ur.e. noţiunile noi se formau adăugând prefixe la rădăcina cuvintelor. cu jertfe aduse în cinstea lui Enlil şi Ninlil. timp în care erau sacrificate foarte multe animale mari şi mici. avea loc o mare sărbătoare. pentru că erau multe şi diferite de la un oraş la altul.). Una dintre trăsăturile caracteristice ale literaturii sumeriene este faptul că autorii săi insistau în a-şi păstra anonimatul. non-semitică. Pe tăbliţele descoperite. texte administrative.. erau sacrificate animale în templul lui Nana. adică al părţilor frazelor. era sărbătoarea care dădea chiar numele acestei luni calendaristice: ezen-kinNinni sau lună sărbătorilor lui Ninni. O altă trăsătură este aceea că operele literare sunt orientate spre proslăvirea zeilor și a regalităţii. lirico-religioase şi mitologice. dar nu poate fi raportată cu certitudine la vreo familie lingvistică cunoscută. ideile se repetă sau alternează în două-trei strofe. Ea împărtăşea elemente care apar în mai multe limbi. În sumeriană. Din această epocă ne-au rămas texte istorice sumeriene. luna irigaţiilor – apin-du – la Nippur.o parte din această ofrandă era consumată de preoţii care ofereau sacrificiul.e. Pentru a avea pace în Sumer în timp 8 .n. În cursul unui an. la Nippur. Este foarte greu să enumerăm toate sărbătorile sumeriene. În luna a opta. fiica marelui rege Sargon I (cca.600 î. la Lagaş şi Uruk. dar prin anii 2. 7. compusă din mai multe dialecte. prin sacrificii. În luna a şasea. s-au găsit înscrise sacrifiicile aduse cu această ocazie zeităţii. aşa cum va face şi poezia evreiască de mai târziu. la Nanse. Literatura sumeriană iniţială fusese orală. la Uruk. 2350 î. fiecare durând şapte zile. ci pe paralelismul membrelor. Tot aici. pe Eufrat. ca expresie a voinţei administrative a zeilor.

numai că referitor ia această au rămas foarte multe documente scrise.Hr. De asemenea.Hr. iar instruirea forma perioada de ucenicie. elevii aveau obligaţia de a copia inscripţiile regale comemorative. şi o poetesă excepţională care a lăsat în urmă o serie de opere literare valoroase. multe dintre ele conţinând liste de cuvinte ce trebuiau studiate şi memorate. 9 . Operele copiate de acest fel aparţin unor genuri foarte diferite. pe prinţesa Enheduanna ca mare-preoteasă a cetăţii Ur. iar primele manuale. în special a monarhilor din a IlI-a dinastie Ur şi a unor regi amoriţi de la Larsa. în vreme ce elevilor li se spunea “fiii şcolii”. Această prinţesă-preoteasă a fost primul autor cunoscut pe nume din întreaga lume. etc. lamentaţii.. cu certe înclinaţii spre teologia sistematică. au constat din câteva sute de tăbliţe dreptunghiulare de lut. în Sumer existau mai multe şcoli pentru copii şi adolescenţi. iar fiecare elev învăţa în primul rând cum să scrie cu pictograme. Unele aparţin literaturii. Şeful unei şcoli sumeriene era numit “ummia” (“expert” sau “profesor”). epopei. după care colaţiona cu mare grijă tăbliţa sa. Sargon a făcut mişcarea dibace de a-şi impune fiica. De asemenea. pe care îl copia. cele mai multe dintre meserii se transmiteau din tată în fiu. de genul imnurilor şi proslăvirilor zeilor. elevul primea un manuscris. Primele şcoli au fost o continuare firească a sistemului de scriere cuneiformă conceput de sumerieni în jurul anului 3500 î. deşi i se mai atribuia şi numele de “părinte al şcolii”. descoperite în oraşul sumerian Erech. Pe la mijlocul mileniului al treilea î. Miile de tăbliţe care au fost traduse până în prezent ne oferă o imagine edificatoare asupra gradului de complexitate a sistemului şcolar sumerian. ale căror îndatoriri constau în compunerea de texte pe care elevii aveau obligaţia să le copieze pe tăbliţe şi în verificarea temelor acestora. 8.ce se războia cu alte regate. erau copiate scrisorile istorice şi aşa se face că a ajuns până la noi corespondenţa unor suverani sumerieni.. elevul repeta mai întâi oral şi apoi scria. Asistenţii lui ummia erau “fraţii cei mari”. Educaţia scribilor se înscrie în aceeaşi linie. altele mitologiei. O altă fază a învăţământului era scrierea după dictare: profesorul dicta. În afară de acestea. Şcolile şi educaţia Într-o societate tradiţionalistă cum este societatea sumeriană. În alte cazuri. dezbateri. sunt imne.

9. Culoarea dominantă a acestor picturi era roşul pe fond negru. materiile de predare fiind axate pe teme religioase. pentru a putea face faţă cerinţelor meseriei de scrib. diademe. porneşte o campanie împotriva Sumerului şi obţine o victorie totală. Dispariţia unui popor. Ur – cetatea în care se va 10 . Printre elementele de arta sumeriană care s-a păstrat până în prezent se numara sculpturi sau inscripţii pe templele închinate zeilor.. Pictura ornamentală practicată de summerieni a avut rol de a împodobi palatele şi templele. în mare datorită faptului că acestea au fost afectate de trecerea timpului şi a elementelor naturale. şcolile nici nu acordau vacanţe. inele etc.. Femeile nu aveau dreptul să urmeze şcoala. vacanţele fiind stabilite de către profesorul şcolii respective.elevul învăţa noţiuni de drept. sistemele de măsură. suveranul Akkadului. 10. ci tot aici se compuneau şi opere religioase sau literare. Regatul akkadian avea să se întindă până la Golful Persic. administrative şi literare. De asemenea obictele de podoabă au fost nelipsite: brăţări. Arta sumeriană Nu se cunosc foarte multe detalii despre arta sumeriană. însă. Elevii trebuiau să vină la cursuri în fiecare zi. excepţie făcând templele ori monumentele care au rămas în picioare până acum. de matematici. Ornamentele erau florale. Au fost. reprezentând oameni şi animale. Educaţia sumeriană implica o muncă asiduă. geometrice. găsite elemente care să ateste faptul că pictura era o formă de artă în timpul civilizaţiei sumeriene. Şcolile au devenit astfel şi adevărate centre de creaţie literară. Activitatea şcolilor sumeriene nu se limita doar la învăţământ sau la copierea şi studierea operelor din trecut. păstrarea unei culturi În jurul anului 2350. Alături de alte cetăţi din delta fluviului. Aceasta se încheia doar atunci când elevul era declarat un om educat. Educaţia începea de obicei în copilărie şi continuă până spre începutul maturităţii. Picturi de pe vremea sumerienilor nu se găsesc. economice. semitul Sargon I. de dimineaţă până seara. Uneori. încrustrate cu aur. numit şi Sargon cel Bătrân.

Destinul politic al Sumerului a trecut în mâinile akkadenilor.naşte. La scurt timp după cucerirea Sumerului de către akkadieni. încă de la începuturi. în întreaga epoca bronzului și epoca fierului timpurie. Conform acestor date. Sumerieni au lăsat artefacte şi scrieri în piatră care descriu faptul că Annunaki au venit pe pământ de pe o altă planetă din sistemul nostru solar. Jupiter. sistemul săptămânal de şapte zile.Hr. celebra VA-243. prin utilizarea cunoştinţelor în domeniul ingineriei genetice. Teoriile general acceptate astăzi. spun că aceştia remarcaseră. În jurul anului 2000 i. aceştia au acceptat şi au preluat de la sumerieni şi au dezvoltat în continuare ştiinţele.În unele manuscrise antice sumeriene sunt informaţii disponibile cu privire la originea vieţii intelectuale pe Pământ. care în acel moment nu mai era o limbă vorbită. alături de Soare şi Luna. chiar și în afara statului. cele care. Imperiul Babilonian a adoptat limba akkadiană semitică pentru uz oficial și a păstrat limba sumeriană pentru uz religios. se va petrece un fel de simbioză a acestor două civilizaţii ieşite din două popoare foarte diferite. Totul fiind posibil doar cu ajutorul aşa zişilor zei care în fapt puteau fi extrateresti denumiţi Annunaki care însemna” cei care din rai au venit pe pământ”. vor da. prezenta pe bolta cerească a celor cinci planete vizibile cu ochiul liber: Venus.) se transformă într-un imperiu prin asimilarea teritoriilor fostelor regate Akkad şi Sumer a căror putere a fost puternic diminuată datorită constantelor atacuri ale popoarelor migratoare. descoperirea unei plăcuţe de lut sumeriene. genul Homo sapiens modern a fost creat în mod artificial. dar. artele. capitala Akkadului este stabilită la Agade. peste cinci sute de ani de la aceste evenimente. scrierea. Tradițiile akkadiană și sumeriană au jucat un rol major în cultura babiloniană de mai târziu. Mercur şi Marte. Şi cu toate acestea. iar regiunea va rămâne un important centru cultural. în majoritatea culturilor lumii. aflată în prezent la Muzeul de Istorie din Berlin soca lumea oamenilor de ştiinţă. 11. despre cunoştinţele de astronomie ale sumerienilor. Misterioasa moştenire a sumerienilor De-a lungul anilor s-au descoperit o sumedenie de istorisire şi manuscrise sumeriene care au şocat lumea prin dezvăluirile lor. Saturn. Hr. Nu numai ca sistemul solar. gravat în 11 . Avraam – avea să cunoască o nouă perioadă de înflorire: suveranul semit al Akkadului îşi avea palatul şi administraţia prin apropiere. care sub domnia regelui Hammurabi cel Mare (circa 1728 – 1686 î. Apare statul babilonian.

În concluzie. Fiinţe de staturi colosale sunt menţionate atât în credinţa sumeriană. Mitul existenţei giganţilor în trecutul oamenirii exista în aproape toate culturile lumii aşa cum. în care existenţa uriaşilor să fie atât de evidentă. sumerienii este considerat leagănul civilizaţiei actuale. mai târziu. cu precăd ere cele nordice. ba mai mult. apare reprezentată.detaliu. Planeta X sau Nibiru. 12 . Saturn. Jupiter. religia sumeriană. lumina spre care se îndreptau toate popoarele care abia ieşeau din Epoca de Piatră. numită în mediile academice. şi nu numai. de altfel. comerţul. artele. Mesopotamia a fost centrul inteligenţei. Marte. Agricultura. în miturile occidentale. exista şi mitul potopului. Venus. Neptun şi Pluto. precum şi în pasajele biblice şi. Uranus. Terra. Luna. care ni le-au transmis şi nouă. Datorită aceste civilizaţii. arată toate planetele cunoscute astăzi. Mercur. au fost preluate şi dezvoltate în mare parte de babilonieni. o altă planetă. prima cunoscută de acest gen. un popor a cărui istorie nu o cunoaştem foarte bine. la o distanţă considerabilă. Dar nicăieri nu exista gravuri mai tulburătoare decât cele de pe plăcuţele de lut din anticul Sumer. alături de cele 11 corpuri cereşti recunoscute astăzi: Soarele.

info www.istoriiregasite.com www. Vestala. 1998 Constantin Daniel – Civilizaţia Sumeriană.ro www.ro www.com www.stiintasitehnica.roportal.com www.revistamagazin.wikipedia. 1983 www.md www.reteteleluiradu. Ed.org www.ro www.ro 13 .Bibliografie Ovidiu Drimba.scrigroup.descopera. Sport-Turism. Introducere: Sumerul și Egiptul.ro www.agentia.messianicrestorer. Istoria Culturii și Civilizației I.wordpress. Ed.wordpress.orice.ecology.com www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful