P. 1
Civilizatia Sumeriana

Civilizatia Sumeriana

|Views: 52|Likes:
Published by Mercan Silviu
Este dovedit deja că cea mai veche civilizaţie de pe pământ este cea sumeriană. În regiunea Mesopotamiei civilizaţia unică a sumerienilor a apărut mai mult de 6.000 de ani în urmă şi a avut toate semnele ale civilizaţiei foarte dezvoltată. Erau o populaţie indo-europeană, vorbind o limbă aglutinantă, asemănătoare limbii turce vechi. Sumerienii erau un popor non-semitic, fiind astfel un popor migrator. Poporul sumerian s-a așezat pe teritoriul Mesopotamiei și au început să locuiască în zonele fertile irigate de râurile Tigru și Eufrat.
Este dovedit deja că cea mai veche civilizaţie de pe pământ este cea sumeriană. În regiunea Mesopotamiei civilizaţia unică a sumerienilor a apărut mai mult de 6.000 de ani în urmă şi a avut toate semnele ale civilizaţiei foarte dezvoltată. Erau o populaţie indo-europeană, vorbind o limbă aglutinantă, asemănătoare limbii turce vechi. Sumerienii erau un popor non-semitic, fiind astfel un popor migrator. Poporul sumerian s-a așezat pe teritoriul Mesopotamiei și au început să locuiască în zonele fertile irigate de râurile Tigru și Eufrat.

More info:

Published by: Mercan Silviu on Jan 09, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/29/2014

pdf

text

original

CIVILIZAŢIA SUMERIANĂ

1

........... 13 2 .............. Limba si literatura sumeriana........... pag. Arta sumeriana.............. Originea sumerienilor...................... Regi sumerieni. 10 10...... 5 5.......................................... pag............... 4 4..orasul-stat ............. pag..... Misterioasa mostenire a sumerienilor...................Cuprins 1.......................... pag.. Religia sumeriana..... 8 8...............................................................................pag....................................................................... 9 9.... 3 3.................. pag......................................... pag.. Sarbatori si sacrificii................................ Bibliografie............................ Agricultura – mod de viata.................................... 11 12....................... pag........ 10 11...... O nouă formă de organizare .. ....... pag................ Disparitia unui popor.. 7 7..................... 6 6........................ 3 2.......................................... pag.. pag............................... pag.. Scolile si educatia................................................................ pastrarea unei culturi.............................................

irigaţii şi folosirea unei forţe de muncă specializată. asemănătoare limbii turce vechi. din delta 3 .mod de viaţă Ei locuiau în așezări construite din lut și cărămidă arsă. creând astfel o limbă sumeriană și o civilizație. Această cultură a contribuit la o fuziune agrară cu agricultorii din nord. iar berea era obținută din orz. Printr-o muncă tenace. vite). matematică. Sumerienii erau de asemenea pescari care locuiau dea lungul văii Eufratului sau a Tigrului așa cum fac unii arabi din zilele noastre. oi. Cultivau cereale. aramă sau bronz. fiind astfel un popor migrator. creșteau animalele (capre. Poporul sumerian s-a așezat pe teritoriul Mesopotamiei și au început să locuiască în zonele fertile irigate de râurile Tigru și Eufrat. Cel mai interesant este faptul că sumerienii au folosit un sistem numeric ternar care. în lumea modernă este utilizat pentru a crea un computer şi au operat cu numere Fibonacci. Originea sumerienilor Este dovedit deja că cea mai veche civilizaţie de pe pământ este cea sumeriană. În cultivare foloseau plugul tras de boi. Erau o populaţie indo-europeană. Agricultura . Hrana era simplă. Casele erau mici și în interior existau doar rogojini. seceri de argilă. vorbind o limbă aglutinantă. După transcrierea tăbliţelor sumeriene devine clar că civilizaţia sumeriană a posedat o serie de cunoştinţe moderne. medicină pe bază de plante. legume și fructe. care corespund statului modern. precum şi o judecată cu juriu şi multe altele. 2.CIVILIZAŢIA SUMERIANĂ 1. mai ales de-a lungul cursurilor de apă cunoscute astăzi ca Shatt al Arab. Sumerienii antici erau un popor extrem de civilizat şi acest lucru indică organizarea administraţiei publice.H. Sumerienii la început erau simpli fermieri care călătoreau dinspre nord spre sud după care au început să construiască orașe-state. Sumerienii aveau cunoştinţe despre chimie. Sumerienii erau un popor nonsemitic.000 de ani în urmă şi a avut toate semnele ale civilizaţiei foarte dezvoltată. piatră. În regiunea Mesopotamiei civilizaţia unică a sumerienilor a apărut mai mult de 6. Pe la anii 5000 î. sumerienii au asanat mlaștinile și au construit un sistem ingenios de canale de irigații. astronomie. sumerienii dezvoltaseră deja o agricultură intensivă. cuprinzând mono-culturi. Ei aveau organe alese.

puţuri. făceau ca munca pentru repararea şi menţinerea acestui sistem de irigaţii să fie vitală.orasul-stat Datorită dezvoltării agriculturii. Folosindu-se de capacităţile intelectuale şi financiare. care era o resursă rară şi valoroasă. Apoi puneau bivolii să calce în copite şi să taseze pământul. o dată ce statele puternice le înglobau pe cele mici.golfului Persic până la confluenţa Tigrului cu Eufratul. afânare a solului). Eridu. un legător şi un mânuitor de snopi. operaţiune ce permitea vântului să alunge impurităţile uşoare. omorând astfel şi buruienile. rata mare de evaporară ducea la mărirea salinităţii pământului. care era și mare preot. baraje şi rezervoare. Autorităţile acelei epoci impuseseră fiecărui individ corvoada lucrului la întreţinerea canalelor. mai puţin. plantă mult mai tolerantă în ce priveşte sarea. separându -le de boabe. iar canalele erau foarte des refăcute sau înlocuite. Din păcate. Uruk. ale Eufratului. În centrul acestor oraşe sumerienii construiau turnuri care aveau forma unor piramide înalte denumite ziggurate. înainte de a planta seminţele. acesta devenind recolta lor principală. Agricultura sumeriană era dependentă de irigaţii. Sumer. cei bogaţi aveau posibilitatea de a plăti un înlocuitor. După sezonul de inundaţii. lucrând în echipe de câte trei persoane. după echinoxul de primăvară şi după Akitu (sărbătoarea noului an). O nouă formă de organizare . Sumerienii erau tot timpul în război cu alte popoare pentru apă. Regele. Astfel. pentru a pulveriza bulgării de pământ. După uscare săpau (desţelenire.Hr. Sumerienii recoltau primăvara. Inundaţiile frecvente şi violente ale Tigrului şi. Depunerile trebuiau înlăturate permanent. iar apoi acestea se îmblăteau pentru a desprinde boabele. sumerienii au început să se organizeze în orase-stat mari în sudul Mesopotamiei ce controla pe atunci zone de sute de kilometri. La un moment dat agricultorii sumerieni au renunţat la grâu pentru orz. Nivelau apoi pământul cu târnăcoapele. care constau dintr-un cosaş. Fermierii foloseau căruţe în care se separau spicele de tulpini. Numele acestor oraşe vorbesc de un trecut îndepărtat şi ceţos: Ur. arau şi grăpau (mărunţire) pământul de trei ori. Irigaţiile erau efectuate prin sisteme de tipul ciuturei. fermierii îşi inundau canalele şi apoi scurgeau apa. în jurul anului 3000 i. Lagash. Acestea se separau de pleavă prin aruncare în aer. totuşi. 3. Rezultatul în timp a acestor războaie este creşterea acestor orase-state. În urmă cu 3-4000 de ani Mesopotamia era mult mai fertilă decât astăzi. apoi îl săpau din nou. a devenit una dintre cele mai bogate regiuni ale vremii. canale. (după alte surse regele şi preotul erau persoane diferite) oficia ceremonii religioase și efectuă 4 .

mutându-şi capitala la Uruk. Soldatul sumerian nu era un profesionist. sumerienii erau conduşi de regi. iar scopul regilor este de a aduce la cunoştinţă şi de a impune populaţiei ordinele acestora. Zigguratul era împărțit în șapte etaje. dar deţineau şi armată proprie. Aceste oraşe aveau administraţie proprie. comerţul se realiza în interiorul fiecărui oraş. Aceştia conduceau fiecare cetate (oraş-stat). iar cuceririle unui rege erau considerate a fi de fapt ale zeului pro tector. regii mai aveau şi îndatoriri mai “pământeşti”. Regii “văzuţi”. Urukagina era iubit de către clasa săracă cărora le-a şters datoriile. În cazul conflictelor dintre regi sau oraşe. o spadă curbată sau o măciucă. erau reprezentanţi ai zeilor. Lagaş a avut o ultimă perioadă de prosperitate în timpul 5 . ei primind puterea de la aceştia.sacrificii în templul situat în vârful turnului. Dispuneau de o cască din piele. pe lângă rolul de reprezentanţi ai zeilor. fiind tratate drept proprietăţi ale acestora. 4. Cadavrele erau strânse grămadă pentru a oferi învinşilor o imagine cât mai terifiantă. El a început o serie de reforme sociale punând bazele unui set de reguli și legi administrativ-politice.Hr. se pare că zeii aveau rol de mediatori. Luptau în sandale sau în picioarele goale. Această ură din partea preoţilor a dus mai târziu la forţarea acestuia de a părăsi tronul în defavoarea lui Lugal-Zaggesi din Umma care cucereşte oraşul Lagas. care va supune toate cetatile-state sumeriene. În acelaşi timp conflictele se ţineau lanţ. Textele prezintă oraşele ca aparţinând zeilor. Dar. deoarece sumerienii credeau că zeii coborau din cer în șapte zile. dar în acelas timp şi urât de către preoţii cărora le-a redus veniturile. Oraşele-stat erau înconjurate de ziduri uriaşe pentru a se proteja de invadatori. intre cetăţile (oraşele) rivale. fluvii etc. un scut care le acoperea aproape tot corpul. Din punct de vedere economic. Zeii erau adevăraţii regi ai oraşelor. etc. Venea din rândul ţăranilor sau meşteşugarilor. În următorii 25 de ani va străluci Lugal-Zagessi din Umma. Printre cei mai importanţi regi ai sumerienilor se numără Urukagina din Lagas (2378 -2371 î. o lance cu vârf din bronz sau o bardă. îndatoriri administrative: dădeau legi şi dispoziţii. Învingătorii se întorceau cu prizonierii de război pe care-i transformau în sclavi. Cel care îi mobiliza era regele. Regi sumerieni La fel ca majoritatea civilizaţiilor de la vremea aceea. declarau război.) pare să fi fost unul dintre cei mai interesanţi regi din istoria Sumerului. Mişcările de trupe nu erau împiedicate nici măcar de obstacolele naturale greu de trecut: munţi. “regele văzut” fiind de fapt servitorul divinităţii.

d. pe lângă „cataloagele” şi „listele” cu zei. le hotărăsc soarta. având locul principal de cult la Uruk. cei ce supravegheau şi conduceau lumea. Ur-Nammu.Hr. P anteonul sumerian foarte numeros şi variat venea din acea credinţă a lor că sunt înconjuraţi de nenumăraţi zei.celor 20 de ani de domnie a lui Gudea. un concept foarte mult utilizat în mito logia greacă de mai târziu. rude şi slujitori. Alţi zei sunt chiar invenţii teoretice ale unor teologi care doreau să-i înconjoare pe zei cu fii. el a reuşit să construiască un sistem de irigaţie şi temple închinate zeilor. zei de mâna a doua sau rang secundar.Hr. Oamenii credeau în ZI (spirite) cărora le slujeau organizând tot felul de ceremoniale păgâne. Zeii. ci mai ales opera preoţilor sumerieni. ceea ce îl caracterizează ca un împărat înțelept și un bun conducător militaropolitic. este clar că sumerienii cunoşteau pe nume încă din mileniul al III-lea î. care a dat legi privitoare la organizare și administrare. cu o singură limbă formând o singură civilizație. zeul aerului şi al atmosferei. Zeii au creat inițial oamenii ca servitori pentru ei înșiși. Din descoperirile din ultima sută de ani a numeroaselor tăbliţe. Divinităţile sumeriene cuprinse în „listele” alcătuite în şcoli. Prin anii 1958-1916 î. Statul sau va fi preluat de Sargon din Akkad. ca zei principali. Hammurabi a fost regele care a oferit poporului un set de reguli. dar i -a eliberat atunci când a devenit prea greu să-i mai controleze. 5. Enlil. Dintre aceştia primul loc. duhuri. deşi rămâneau invizibili. Enkki 6 . aveau în sarcină un element al Universului pe care l-au creat şi îl considerau un domeniu rezervat mai întâi lor. genii bune şi rele care conduc viaţa lor zilnică. dar şi al vântului. totuşi era socotit „zeu suprem”. Enlil. Un alt rege important este şi cel al oraşului Ur. devine zeitate principală. cel ce a despărţit cerul de pământ. Sute de zei. zeilor. îl ocupă cei patru zei creatori: An. ridicând astfel standardul vieții orașului. Hammurabi a unit aceste ținuturi și a înființat Imperiul Babilonian printr-o sinteză sumero-akkadiana. deţinând locul prim în cult şi în mituri. Enkki şi zeiţa Ninhursag. De acum înainte sunt cunoscuți ca un singur popor. în „listele” de ofrande şi jertfe aduse acestora şi întreg panteonul foarte numeros şi variat s-a dezvoltat treptat. Religia sumerienilor Sumerienii erau adepții unei religii politeiste caracterizată de zei și zeițe antropomorfe reprezentând forțe sau prezențe din lumea materială. nefiind o apariţie populară întâmplătoare. suveranul suprem al panteonului. An era personificarea cerului unde şi locuia. Deşi nu se bucură de o cinstire şi un cult prea răspândit. Mai puţin preocupat de lupte şi cuceriri.

fiecare bărbat femeie. tineri și copii. în perioada proto-sumeriană. Existau și alte temple pentru celelalte zeități dar templul principal caracteriza zeitatea supremă din acel oraș. atât în cer. la începutul primăverii – care era de fapt începutul anului. Cu ocazia acestei sărbători. templul era un organism foarte complex. Apsu. Temple închinate zeilor sunt întâlnite în toate orașele sumerienilor. în acel ocean. de asemenea. 6. ce oglindea o mentalitate proprie acestei perioade. ce constituiau domeniul zeului. cât şi pe pământ. de concubinele lor. la templu erau aduse cantităţi mari de cereale şi multe animale ce aveau să fie sacrificate. Pentru această era nevoie de un personal numeros care să îngrijească templele şi clădirile din jur.sau Ea ca fiu al zeului cerului An. în timpul cărora se aduceau jertfe zeiţei. Oamenii mergeau la templele prostituatelor care își ofereau trupul unor practici păgâne pentru a menține echilibrul în societate între bătrâni. Templele sau locurile sfinte ale sumerienilor. alături de soţiile lor. cea de a doua. adică partea din străfund a pământului unde locuiesc zeităţile Anunnaki. de unde izvorau toate apele. În fapt. de Anul Nou se făcea o sărbătoare în cinstea zeiţei Baba. acest personal se ocupa de curăţirea statuilor. pentru fiecar e zeu în parte existând un anume animal şi o anumită cantitate de grâne ce erau oferite. Acestea se făceau în vremea sărbătorilor anuale şi a celor lunare. Sărbătorile şi sacrificiile O mărturie sensibilă a vieţii religioase a sumerienilor o constituie sacrificiile. Nu se ştie dacă aceste animale erau arse în totalitate pentru că zeul să se hrănească cu mirosul de carne prăjită sau dacă 7 . De aici calitatea sa de domn şi stăpân al apelor dulci. Ninsun şi Shubaru. La Ur. Membrii “familiei” divine erau onoraţi de sumerieni în “capelele” templelor. tânăr și copil trebuia să-și venereze zeul cum putea el mai bine. numele său semnifică „stăpân al pământului”. adică la începutul toamnei. de rugăciunile care se făceau pentru fiecare membru în parte al casei zeului. Asemenea procesiuni aveau loc în cele trei mari oraşe sumeriene: Ur. se sacrificau şi animale mari şi animale mici. avea loc în luna a şasea. sărbătoarea Anului Nou se făcea de două ori: prima dată. Apsu. în oraşul Lagash. ei strângeau ofrandele aduse cu ocazia sărbătorilor de către sumerieni. Fiecare oraș avea un templu cu un mare preot în frunte și o zeitate supremă. La Ur. Astfel: în epoca sumeriană. Fiecare oraș a avut propriul său zeu suprem. Astfel. Fiecare zeu îşi avea reşedinţa proprie şi un domeniu care îi aparţinea. de unde izvora apă atât de binefăcătoare pentru viaţă şi rodnicia pământului. În aceste locuinţe zeii trăiau ca nişte regi. de fiii şi de fiicele lor şi de alaiul de servitori. Era vorba de o sărbătoare care dura trei zile.

e.). în sudul Sumeriei. ca expresie a voinţei administrative a zeilor. Tot aici. În luna a şaptea.n. ci pe paralelismul membrelor. pe la începutul domniei regelui Mesilim din Kiş. prin sacrificii.o parte din această ofrandă era consumată de preoţii care ofereau sacrificiul. În luna a opta. noţiunile noi se formau adăugând prefixe la rădăcina cuvintelor. Primul om care refuză să se mai confunde cu marea masă de creatori literari anonimi este Enheduanna.. Pe tăbliţele descoperite. Limba şi literatura sumeriană Limba sumeriană era aglutinantă. Pentru a avea pace în Sumer în timp 8 . În luna a şasea. la Uruk. fiica marelui rege Sargon I (cca. pe Eufrat. dar prin anii 2. luna irigaţiilor – apin-du – la Nippur. timp în care erau sacrificate foarte multe animale mari şi mici. ei câştigă bunăvoinţa zeului sau îşi exprimă recunoştinţa pentru ajutorul dat în anumite situaţii. Este foarte greu să enumerăm toate sărbătorile sumeriene. dar nu poate fi raportată cu certitudine la vreo familie lingvistică cunoscută. la Lagaş şi Uruk. pentru că erau multe şi diferite de la un oraş la altul. Din această epocă ne-au rămas texte istorice sumeriene. În cursul unui an. lirico-religioase şi mitologice. O altă trăsătură este aceea că operele literare sunt orientate spre proslăvirea zeilor și a regalităţii. adică al părţilor frazelor. compusă din mai multe dialecte. mai erau şi alte sărbători care se celebrau prin rugăciuni şi sacrificii de animale şi de cereale. În sumeriană. Mai menţionăm o trăsătură caracteristică: poezia sumeriană nu se bazează pe rime sau accente. s-au găsit înscrise sacrifiicile aduse cu această ocazie zeităţii. 2350 î. Este de reţinut faptul că semerienii îşi cinsteau zeităţile prin aducerea de sacrificii animale şi cereale şi că ei considerau că zeul ia parte la aceste sărbători şi.e. dorinţa de a consemna creaţiile literare a obţinut câştig de cauză. non-semitică. aveau loc mari sărbători în cinstea zeiţei Baba. era sărbătoarea care dădea chiar numele acestei luni calendaristice: ezen-kinNinni sau lună sărbătorilor lui Ninni. aşa cum va face şi poezia evreiască de mai târziu. 7.n.600 î. Literatura sumeriană iniţială fusese orală. avea loc o mare sărbătoare. la Nanse. Dată după care textele sumeriene sunt scrise în oraşul Ur. ideile se repetă sau alternează în două-trei strofe. texte administrative. cu jertfe aduse în cinstea lui Enlil şi Ninlil. fiecare durând şapte zile. Una dintre trăsăturile caracteristice ale literaturii sumeriene este faptul că autorii săi insistau în a-şi păstra anonimatul. erau sărbătorile se -ku şi bulug-ku. Ea împărtăşea elemente care apar în mai multe limbi. erau sacrificate animale în templul lui Nana. la Nippur.

cu certe înclinaţii spre teologia sistematică.ce se războia cu alte regate. elevul primea un manuscris.. De asemenea. cele mai multe dintre meserii se transmiteau din tată în fiu. Primele şcoli au fost o continuare firească a sistemului de scriere cuneiformă conceput de sumerieni în jurul anului 3500 î. au constat din câteva sute de tăbliţe dreptunghiulare de lut. şi o poetesă excepţională care a lăsat în urmă o serie de opere literare valoroase. pe prinţesa Enheduanna ca mare-preoteasă a cetăţii Ur. dezbateri. iar primele manuale. Operele copiate de acest fel aparţin unor genuri foarte diferite. descoperite în oraşul sumerian Erech. deşi i se mai atribuia şi numele de “părinte al şcolii”. elevul repeta mai întâi oral şi apoi scria. pe care îl copia. epopei. De asemenea. iar fiecare elev învăţa în primul rând cum să scrie cu pictograme. În alte cazuri. Educaţia scribilor se înscrie în aceeaşi linie. Sargon a făcut mişcarea dibace de a-şi impune fiica. numai că referitor ia această au rămas foarte multe documente scrise. după care colaţiona cu mare grijă tăbliţa sa. sunt imne. Miile de tăbliţe care au fost traduse până în prezent ne oferă o imagine edificatoare asupra gradului de complexitate a sistemului şcolar sumerian. Şeful unei şcoli sumeriene era numit “ummia” (“expert” sau “profesor”). Această prinţesă-preoteasă a fost primul autor cunoscut pe nume din întreaga lume. Unele aparţin literaturii. În afară de acestea. etc. ale căror îndatoriri constau în compunerea de texte pe care elevii aveau obligaţia să le copieze pe tăbliţe şi în verificarea temelor acestora.Hr. Şcolile şi educaţia Într-o societate tradiţionalistă cum este societatea sumeriană. în vreme ce elevilor li se spunea “fiii şcolii”. Asistenţii lui ummia erau “fraţii cei mari”. iar instruirea forma perioada de ucenicie. erau copiate scrisorile istorice şi aşa se face că a ajuns până la noi corespondenţa unor suverani sumerieni. în Sumer existau mai multe şcoli pentru copii şi adolescenţi.. 9 .Hr. lamentaţii. O altă fază a învăţământului era scrierea după dictare: profesorul dicta. elevii aveau obligaţia de a copia inscripţiile regale comemorative. de genul imnurilor şi proslăvirilor zeilor. 8. Pe la mijlocul mileniului al treilea î. altele mitologiei. multe dintre ele conţinând liste de cuvinte ce trebuiau studiate şi memorate. în special a monarhilor din a IlI-a dinastie Ur şi a unor regi amoriţi de la Larsa.

Alături de alte cetăţi din delta fluviului. excepţie făcând templele ori monumentele care au rămas în picioare până acum. economice. Elevii trebuiau să vină la cursuri în fiecare zi. Ornamentele erau florale. de dimineaţă până seara. păstrarea unei culturi În jurul anului 2350. şcolile nici nu acordau vacanţe. în mare datorită faptului că acestea au fost afectate de trecerea timpului şi a elementelor naturale. sistemele de măsură. reprezentând oameni şi animale. Culoarea dominantă a acestor picturi era roşul pe fond negru. Uneori. 10.. Printre elementele de arta sumeriană care s-a păstrat până în prezent se numara sculpturi sau inscripţii pe templele închinate zeilor. Pictura ornamentală practicată de summerieni a avut rol de a împodobi palatele şi templele. materiile de predare fiind axate pe teme religioase. Femeile nu aveau dreptul să urmeze şcoala. încrustrate cu aur. porneşte o campanie împotriva Sumerului şi obţine o victorie totală. Activitatea şcolilor sumeriene nu se limita doar la învăţământ sau la copierea şi studierea operelor din trecut. Arta sumeriană Nu se cunosc foarte multe detalii despre arta sumeriană. însă. diademe. Dispariţia unui popor. suveranul Akkadului. Aceasta se încheia doar atunci când elevul era declarat un om educat. vacanţele fiind stabilite de către profesorul şcolii respective. administrative şi literare. ci tot aici se compuneau şi opere religioase sau literare.elevul învăţa noţiuni de drept. De asemenea obictele de podoabă au fost nelipsite: brăţări. 9.. găsite elemente care să ateste faptul că pictura era o formă de artă în timpul civilizaţiei sumeriene. de matematici. semitul Sargon I. Ur – cetatea în care se va 10 . Regatul akkadian avea să se întindă până la Golful Persic. geometrice. Educaţia sumeriană implica o muncă asiduă. Educaţia începea de obicei în copilărie şi continuă până spre începutul maturităţii. inele etc. pentru a putea face faţă cerinţelor meseriei de scrib. Şcolile au devenit astfel şi adevărate centre de creaţie literară. Au fost. numit şi Sargon cel Bătrân. Picturi de pe vremea sumerienilor nu se găsesc.

cele care. 11. capitala Akkadului este stabilită la Agade. despre cunoştinţele de astronomie ale sumerienilor. în majoritatea culturilor lumii. prezenta pe bolta cerească a celor cinci planete vizibile cu ochiul liber: Venus. Sumerieni au lăsat artefacte şi scrieri în piatră care descriu faptul că Annunaki au venit pe pământ de pe o altă planetă din sistemul nostru solar. Hr. aflată în prezent la Muzeul de Istorie din Berlin soca lumea oamenilor de ştiinţă. Teoriile general acceptate astăzi. genul Homo sapiens modern a fost creat în mod artificial. dar. Conform acestor date. sistemul săptămânal de şapte zile. Apare statul babilonian. care sub domnia regelui Hammurabi cel Mare (circa 1728 – 1686 î. Avraam – avea să cunoască o nouă perioadă de înflorire: suveranul semit al Akkadului îşi avea palatul şi administraţia prin apropiere. în întreaga epoca bronzului și epoca fierului timpurie. Nu numai ca sistemul solar. scrierea. artele. alături de Soare şi Luna. Saturn. descoperirea unei plăcuţe de lut sumeriene. prin utilizarea cunoştinţelor în domeniul ingineriei genetice. peste cinci sute de ani de la aceste evenimente. chiar și în afara statului.În unele manuscrise antice sumeriene sunt informaţii disponibile cu privire la originea vieţii intelectuale pe Pământ. La scurt timp după cucerirea Sumerului de către akkadieni. Tradițiile akkadiană și sumeriană au jucat un rol major în cultura babiloniană de mai târziu. spun că aceştia remarcaseră.naşte. Totul fiind posibil doar cu ajutorul aşa zişilor zei care în fapt puteau fi extrateresti denumiţi Annunaki care însemna” cei care din rai au venit pe pământ”. Misterioasa moştenire a sumerienilor De-a lungul anilor s-au descoperit o sumedenie de istorisire şi manuscrise sumeriene care au şocat lumea prin dezvăluirile lor. Jupiter. În jurul anului 2000 i. celebra VA-243. încă de la începuturi. aceştia au acceptat şi au preluat de la sumerieni şi au dezvoltat în continuare ştiinţele.) se transformă într-un imperiu prin asimilarea teritoriilor fostelor regate Akkad şi Sumer a căror putere a fost puternic diminuată datorită constantelor atacuri ale popoarelor migratoare. Destinul politic al Sumerului a trecut în mâinile akkadenilor. Mercur şi Marte. gravat în 11 .Hr. iar regiunea va rămâne un important centru cultural. se va petrece un fel de simbioză a acestor două civilizaţii ieşite din două popoare foarte diferite. care în acel moment nu mai era o limbă vorbită. Şi cu toate acestea. vor da. Imperiul Babilonian a adoptat limba akkadiană semitică pentru uz oficial și a păstrat limba sumeriană pentru uz religios.

numită în mediile academice. lumina spre care se îndreptau toate popoarele care abia ieşeau din Epoca de Piatră. Datorită aceste civilizaţii. ba mai mult. artele. Planeta X sau Nibiru. Neptun şi Pluto. Dar nicăieri nu exista gravuri mai tulburătoare decât cele de pe plăcuţele de lut din anticul Sumer. În concluzie. care ni le-au transmis şi nouă. Jupiter. un popor a cărui istorie nu o cunoaştem foarte bine. comerţul. sumerienii este considerat leagănul civilizaţiei actuale. mai târziu. arată toate planetele cunoscute astăzi. Saturn. în care existenţa uriaşilor să fie atât de evidentă. Fiinţe de staturi colosale sunt menţionate atât în credinţa sumeriană. o altă planetă. şi nu numai. Uranus. Mesopotamia a fost centrul inteligenţei. prima cunoscută de acest gen. Agricultura. în miturile occidentale. cu precăd ere cele nordice. de altfel. Venus. religia sumeriană. Mitul existenţei giganţilor în trecutul oamenirii exista în aproape toate culturile lumii aşa cum. Terra. la o distanţă considerabilă.detaliu. alături de cele 11 corpuri cereşti recunoscute astăzi: Soarele. exista şi mitul potopului. Marte. apare reprezentată. Mercur. au fost preluate şi dezvoltate în mare parte de babilonieni. precum şi în pasajele biblice şi. 12 . Luna.

roportal.com www.wordpress.wordpress.istoriiregasite.scrigroup. 1998 Constantin Daniel – Civilizaţia Sumeriană.stiintasitehnica.descopera. Istoria Culturii și Civilizației I. Introducere: Sumerul și Egiptul.agentia.orice.reteteleluiradu.ro www.ro 13 . Vestala.ecology. Sport-Turism.ro www.md www.info www.ro www.messianicrestorer.com www.Bibliografie Ovidiu Drimba.ro www.org www. Ed.revistamagazin.com www.wikipedia.com www. Ed. 1983 www.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->