CIVILIZAŢIA SUMERIANĂ

1

.............................................................. Agricultura – mod de viata........................... ............. pag. pag................................. Sarbatori si sacrificii.... Limba si literatura sumeriana............... 13 2 .. Regi sumerieni............... 5 5..................... 7 7............................. pag.............................. pag. 10 11.............. pag.. O nouă formă de organizare ...................... 3 2..............Cuprins 1.............. pag.... pag............. 10 10. 11 12. pag................................................ pag....orasul-stat .............. pastrarea unei culturi..............pag................. 8 8..................................... Scolile si educatia.. Arta sumeriana.. Religia sumeriana................. 6 6........................... Bibliografie........ 4 4........................................................... Disparitia unui popor....... pag................................. Originea sumerienilor........... pag.... Misterioasa mostenire a sumerienilor................................. 3 3............................................................................................... 9 9.............................................

Agricultura . Erau o populaţie indo-europeană. matematică.CIVILIZAŢIA SUMERIANĂ 1. oi. irigaţii şi folosirea unei forţe de muncă specializată.mod de viaţă Ei locuiau în așezări construite din lut și cărămidă arsă. Cel mai interesant este faptul că sumerienii au folosit un sistem numeric ternar care. Această cultură a contribuit la o fuziune agrară cu agricultorii din nord. În regiunea Mesopotamiei civilizaţia unică a sumerienilor a apărut mai mult de 6. Sumerienii la început erau simpli fermieri care călătoreau dinspre nord spre sud după care au început să construiască orașe-state. 2. Pe la anii 5000 î. Sumerienii aveau cunoştinţe despre chimie. vorbind o limbă aglutinantă. Hrana era simplă. cuprinzând mono-culturi. mai ales de-a lungul cursurilor de apă cunoscute astăzi ca Shatt al Arab. astronomie. sumerienii dezvoltaseră deja o agricultură intensivă. Sumerienii antici erau un popor extrem de civilizat şi acest lucru indică organizarea administraţiei publice. Ei aveau organe alese. precum şi o judecată cu juriu şi multe altele. Cultivau cereale. vite). fiind astfel un popor migrator. care corespund statului modern. În cultivare foloseau plugul tras de boi. aramă sau bronz. în lumea modernă este utilizat pentru a crea un computer şi au operat cu numere Fibonacci. iar berea era obținută din orz. Originea sumerienilor Este dovedit deja că cea mai veche civilizaţie de pe pământ este cea sumeriană. legume și fructe. Poporul sumerian s-a așezat pe teritoriul Mesopotamiei și au început să locuiască în zonele fertile irigate de râurile Tigru și Eufrat.H.000 de ani în urmă şi a avut toate semnele ale civilizaţiei foarte dezvoltată. seceri de argilă. din delta 3 . După transcrierea tăbliţelor sumeriene devine clar că civilizaţia sumeriană a posedat o serie de cunoştinţe moderne. Sumerienii erau de asemenea pescari care locuiau dea lungul văii Eufratului sau a Tigrului așa cum fac unii arabi din zilele noastre. piatră. sumerienii au asanat mlaștinile și au construit un sistem ingenios de canale de irigații. Sumerienii erau un popor nonsemitic. asemănătoare limbii turce vechi. Printr-o muncă tenace. Casele erau mici și în interior existau doar rogojini. creând astfel o limbă sumeriană și o civilizație. medicină pe bază de plante. creșteau animalele (capre.

Sumer. pentru a pulveriza bulgării de pământ.Hr. totuşi. Apoi puneau bivolii să calce în copite şi să taseze pământul. acesta devenind recolta lor principală. Numele acestor oraşe vorbesc de un trecut îndepărtat şi ceţos: Ur. plantă mult mai tolerantă în ce priveşte sarea. În centrul acestor oraşe sumerienii construiau turnuri care aveau forma unor piramide înalte denumite ziggurate. lucrând în echipe de câte trei persoane. un legător şi un mânuitor de snopi. cei bogaţi aveau posibilitatea de a plăti un înlocuitor. arau şi grăpau (mărunţire) pământul de trei ori. Uruk. (după alte surse regele şi preotul erau persoane diferite) oficia ceremonii religioase și efectuă 4 . a devenit una dintre cele mai bogate regiuni ale vremii. baraje şi rezervoare. iar canalele erau foarte des refăcute sau înlocuite. Nivelau apoi pământul cu târnăcoapele. după echinoxul de primăvară şi după Akitu (sărbătoarea noului an). Sumerienii erau tot timpul în război cu alte popoare pentru apă. La un moment dat agricultorii sumerieni au renunţat la grâu pentru orz. Astfel. afânare a solului). Folosindu-se de capacităţile intelectuale şi financiare. Lagash. Autorităţile acelei epoci impuseseră fiecărui individ corvoada lucrului la întreţinerea canalelor. înainte de a planta seminţele. operaţiune ce permitea vântului să alunge impurităţile uşoare. iar apoi acestea se îmblăteau pentru a desprinde boabele. rata mare de evaporară ducea la mărirea salinităţii pământului. făceau ca munca pentru repararea şi menţinerea acestui sistem de irigaţii să fie vitală. ale Eufratului. După sezonul de inundaţii. După uscare săpau (desţelenire. 3. sumerienii au început să se organizeze în orase-stat mari în sudul Mesopotamiei ce controla pe atunci zone de sute de kilometri. care era și mare preot. Din păcate. Agricultura sumeriană era dependentă de irigaţii. Acestea se separau de pleavă prin aruncare în aer. în jurul anului 3000 i. care era o resursă rară şi valoroasă. mai puţin. o dată ce statele puternice le înglobau pe cele mici. Regele. fermierii îşi inundau canalele şi apoi scurgeau apa. Irigaţiile erau efectuate prin sisteme de tipul ciuturei. puţuri. O nouă formă de organizare . omorând astfel şi buruienile. Rezultatul în timp a acestor războaie este creşterea acestor orase-state. Sumerienii recoltau primăvara. separându -le de boabe.golfului Persic până la confluenţa Tigrului cu Eufratul.orasul-stat Datorită dezvoltării agriculturii. canale. apoi îl săpau din nou. care constau dintr-un cosaş. Fermierii foloseau căruţe în care se separau spicele de tulpini. Inundaţiile frecvente şi violente ale Tigrului şi. Depunerile trebuiau înlăturate permanent. Eridu. În urmă cu 3-4000 de ani Mesopotamia era mult mai fertilă decât astăzi.

Hr. fluvii etc.) pare să fi fost unul dintre cei mai interesanţi regi din istoria Sumerului. Dispuneau de o cască din piele. Printre cei mai importanţi regi ai sumerienilor se numără Urukagina din Lagas (2378 -2371 î. Din punct de vedere economic. Regi sumerieni La fel ca majoritatea civilizaţiilor de la vremea aceea. iar cuceririle unui rege erau considerate a fi de fapt ale zeului pro tector. Zeii erau adevăraţii regi ai oraşelor. Oraşele-stat erau înconjurate de ziduri uriaşe pentru a se proteja de invadatori. “regele văzut” fiind de fapt servitorul divinităţii. Mişcările de trupe nu erau împiedicate nici măcar de obstacolele naturale greu de trecut: munţi. se pare că zeii aveau rol de mediatori. care va supune toate cetatile-state sumeriene. Învingătorii se întorceau cu prizonierii de război pe care-i transformau în sclavi. etc. El a început o serie de reforme sociale punând bazele unui set de reguli și legi administrativ-politice. o lance cu vârf din bronz sau o bardă. erau reprezentanţi ai zeilor. Cadavrele erau strânse grămadă pentru a oferi învinşilor o imagine cât mai terifiantă. mutându-şi capitala la Uruk. Soldatul sumerian nu era un profesionist. Regii “văzuţi”. În următorii 25 de ani va străluci Lugal-Zagessi din Umma. un scut care le acoperea aproape tot corpul. Urukagina era iubit de către clasa săracă cărora le-a şters datoriile. o spadă curbată sau o măciucă. intre cetăţile (oraşele) rivale. Textele prezintă oraşele ca aparţinând zeilor. Venea din rândul ţăranilor sau meşteşugarilor. Luptau în sandale sau în picioarele goale. pe lângă rolul de reprezentanţi ai zeilor. sumerienii erau conduşi de regi. Această ură din partea preoţilor a dus mai târziu la forţarea acestuia de a părăsi tronul în defavoarea lui Lugal-Zaggesi din Umma care cucereşte oraşul Lagas. deoarece sumerienii credeau că zeii coborau din cer în șapte zile. 4. Cel care îi mobiliza era regele. îndatoriri administrative: dădeau legi şi dispoziţii. Zigguratul era împărțit în șapte etaje. Aceste oraşe aveau administraţie proprie.sacrificii în templul situat în vârful turnului. declarau război. Dar. În acelaşi timp conflictele se ţineau lanţ. dar în acelas timp şi urât de către preoţii cărora le-a redus veniturile. Aceştia conduceau fiecare cetate (oraş-stat). regii mai aveau şi îndatoriri mai “pământeşti”. fiind tratate drept proprietăţi ale acestora. ei primind puterea de la aceştia. Lagaş a avut o ultimă perioadă de prosperitate în timpul 5 . comerţul se realiza în interiorul fiecărui oraş. dar deţineau şi armată proprie. În cazul conflictelor dintre regi sau oraşe. iar scopul regilor este de a aduce la cunoştinţă şi de a impune populaţiei ordinele acestora.

nefiind o apariţie populară întâmplătoare. Ur-Nammu. Enlil.Hr. Religia sumerienilor Sumerienii erau adepții unei religii politeiste caracterizată de zei și zeițe antropomorfe reprezentând forțe sau prezențe din lumea materială. îl ocupă cei patru zei creatori: An. Alţi zei sunt chiar invenţii teoretice ale unor teologi care doreau să-i înconjoare pe zei cu fii. Hammurabi a unit aceste ținuturi și a înființat Imperiul Babilonian printr-o sinteză sumero-akkadiana. zeilor. totuşi era socotit „zeu suprem”. ca zei principali. ci mai ales opera preoţilor sumerieni. Un alt rege important este şi cel al oraşului Ur. An era personificarea cerului unde şi locuia. P anteonul sumerian foarte numeros şi variat venea din acea credinţă a lor că sunt înconjuraţi de nenumăraţi zei. Deşi nu se bucură de o cinstire şi un cult prea răspândit. le hotărăsc soarta. deţinând locul prim în cult şi în mituri. pe lângă „cataloagele” şi „listele” cu zei. zeul aerului şi al atmosferei. genii bune şi rele care conduc viaţa lor zilnică. deşi rămâneau invizibili. dar şi al vântului. devine zeitate principală. suveranul suprem al panteonului. rude şi slujitori. este clar că sumerienii cunoşteau pe nume încă din mileniul al III-lea î. ceea ce îl caracterizează ca un împărat înțelept și un bun conducător militaropolitic. cu o singură limbă formând o singură civilizație. De acum înainte sunt cunoscuți ca un singur popor. Zeii au creat inițial oamenii ca servitori pentru ei înșiși. Enkki 6 . dar i -a eliberat atunci când a devenit prea greu să-i mai controleze. Divinităţile sumeriene cuprinse în „listele” alcătuite în şcoli. Sute de zei. Enkki şi zeiţa Ninhursag. Hammurabi a fost regele care a oferit poporului un set de reguli. Mai puţin preocupat de lupte şi cuceriri. având locul principal de cult la Uruk. Statul sau va fi preluat de Sargon din Akkad. Oamenii credeau în ZI (spirite) cărora le slujeau organizând tot felul de ceremoniale păgâne. care a dat legi privitoare la organizare și administrare. Prin anii 1958-1916 î. ridicând astfel standardul vieții orașului. zei de mâna a doua sau rang secundar. un concept foarte mult utilizat în mito logia greacă de mai târziu. Enlil. Din descoperirile din ultima sută de ani a numeroaselor tăbliţe. 5.d.Hr. aveau în sarcină un element al Universului pe care l-au creat şi îl considerau un domeniu rezervat mai întâi lor. cel ce a despărţit cerul de pământ.celor 20 de ani de domnie a lui Gudea. Zeii. cei ce supravegheau şi conduceau lumea. duhuri. el a reuşit să construiască un sistem de irigaţie şi temple închinate zeilor. Dintre aceştia primul loc. în „listele” de ofrande şi jertfe aduse acestora şi întreg panteonul foarte numeros şi variat s-a dezvoltat treptat.

la începutul primăverii – care era de fapt începutul anului. La Ur. În aceste locuinţe zeii trăiau ca nişte regi. Apsu. alături de soţiile lor. de unde izvorau toate apele.sau Ea ca fiu al zeului cerului An. cât şi pe pământ. Pentru această era nevoie de un personal numeros care să îngrijească templele şi clădirile din jur. ce oglindea o mentalitate proprie acestei perioade. Fiecare oraș a avut propriul său zeu suprem. de concubinele lor. Sărbătorile şi sacrificiile O mărturie sensibilă a vieţii religioase a sumerienilor o constituie sacrificiile. de asemenea. ei strângeau ofrandele aduse cu ocazia sărbătorilor de către sumerieni. Templele sau locurile sfinte ale sumerienilor. în perioada proto-sumeriană. ce constituiau domeniul zeului. la templu erau aduse cantităţi mari de cereale şi multe animale ce aveau să fie sacrificate. tânăr și copil trebuia să-și venereze zeul cum putea el mai bine. De aici calitatea sa de domn şi stăpân al apelor dulci. de unde izvora apă atât de binefăcătoare pentru viaţă şi rodnicia pământului. Astfel: în epoca sumeriană. templul era un organism foarte complex. avea loc în luna a şasea. adică la începutul toamnei. Era vorba de o sărbătoare care dura trei zile. Acestea se făceau în vremea sărbătorilor anuale şi a celor lunare. 6. fiecare bărbat femeie. Nu se ştie dacă aceste animale erau arse în totalitate pentru că zeul să se hrănească cu mirosul de carne prăjită sau dacă 7 . în timpul cărora se aduceau jertfe zeiţei. cea de a doua. La Ur. Fiecare zeu îşi avea reşedinţa proprie şi un domeniu care îi aparţinea. Asemenea procesiuni aveau loc în cele trei mari oraşe sumeriene: Ur. Existau și alte temple pentru celelalte zeități dar templul principal caracteriza zeitatea supremă din acel oraș. adică partea din străfund a pământului unde locuiesc zeităţile Anunnaki. Fiecare oraș avea un templu cu un mare preot în frunte și o zeitate supremă. de rugăciunile care se făceau pentru fiecare membru în parte al casei zeului. Ninsun şi Shubaru. Temple închinate zeilor sunt întâlnite în toate orașele sumerienilor. Membrii “familiei” divine erau onoraţi de sumerieni în “capelele” templelor. acest personal se ocupa de curăţirea statuilor. Astfel. pentru fiecar e zeu în parte existând un anume animal şi o anumită cantitate de grâne ce erau oferite. atât în cer. de Anul Nou se făcea o sărbătoare în cinstea zeiţei Baba. sărbătoarea Anului Nou se făcea de două ori: prima dată. tineri și copii. În fapt. numele său semnifică „stăpân al pământului”. se sacrificau şi animale mari şi animale mici. Apsu. în oraşul Lagash. de fiii şi de fiicele lor şi de alaiul de servitori. Oamenii mergeau la templele prostituatelor care își ofereau trupul unor practici păgâne pentru a menține echilibrul în societate între bătrâni. Cu ocazia acestei sărbători. în acel ocean.

Ea împărtăşea elemente care apar în mai multe limbi. Mai menţionăm o trăsătură caracteristică: poezia sumeriană nu se bazează pe rime sau accente. în sudul Sumeriei. erau sacrificate animale în templul lui Nana. Una dintre trăsăturile caracteristice ale literaturii sumeriene este faptul că autorii săi insistau în a-şi păstra anonimatul. Limba şi literatura sumeriană Limba sumeriană era aglutinantă. cu jertfe aduse în cinstea lui Enlil şi Ninlil.. În luna a şaptea. timp în care erau sacrificate foarte multe animale mari şi mici. la Nippur. erau sărbătorile se -ku şi bulug-ku. Dată după care textele sumeriene sunt scrise în oraşul Ur. 7. s-au găsit înscrise sacrifiicile aduse cu această ocazie zeităţii. ei câştigă bunăvoinţa zeului sau îşi exprimă recunoştinţa pentru ajutorul dat în anumite situaţii. prin sacrificii. În luna a şasea. ca expresie a voinţei administrative a zeilor. pentru că erau multe şi diferite de la un oraş la altul. adică al părţilor frazelor. compusă din mai multe dialecte. Din această epocă ne-au rămas texte istorice sumeriene. aveau loc mari sărbători în cinstea zeiţei Baba. Primul om care refuză să se mai confunde cu marea masă de creatori literari anonimi este Enheduanna. Tot aici. aşa cum va face şi poezia evreiască de mai târziu.600 î. la Uruk.n. O altă trăsătură este aceea că operele literare sunt orientate spre proslăvirea zeilor și a regalităţii. la Lagaş şi Uruk.). În luna a opta. 2350 î. Este foarte greu să enumerăm toate sărbătorile sumeriene. avea loc o mare sărbătoare. non-semitică. În sumeriană. În cursul unui an. ideile se repetă sau alternează în două-trei strofe. dar prin anii 2. Este de reţinut faptul că semerienii îşi cinsteau zeităţile prin aducerea de sacrificii animale şi cereale şi că ei considerau că zeul ia parte la aceste sărbători şi. fiecare durând şapte zile. dorinţa de a consemna creaţiile literare a obţinut câştig de cauză. pe la începutul domniei regelui Mesilim din Kiş. luna irigaţiilor – apin-du – la Nippur. texte administrative. Literatura sumeriană iniţială fusese orală. fiica marelui rege Sargon I (cca. la Nanse. lirico-religioase şi mitologice. mai erau şi alte sărbători care se celebrau prin rugăciuni şi sacrificii de animale şi de cereale. dar nu poate fi raportată cu certitudine la vreo familie lingvistică cunoscută.o parte din această ofrandă era consumată de preoţii care ofereau sacrificiul. ci pe paralelismul membrelor.n. pe Eufrat.e. Pe tăbliţele descoperite. era sărbătoarea care dădea chiar numele acestei luni calendaristice: ezen-kinNinni sau lună sărbătorilor lui Ninni. Pentru a avea pace în Sumer în timp 8 . noţiunile noi se formau adăugând prefixe la rădăcina cuvintelor.e.

iar primele manuale. sunt imne. dezbateri. În afară de acestea. Pe la mijlocul mileniului al treilea î. Primele şcoli au fost o continuare firească a sistemului de scriere cuneiformă conceput de sumerieni în jurul anului 3500 î. altele mitologiei. iar fiecare elev învăţa în primul rând cum să scrie cu pictograme. Miile de tăbliţe care au fost traduse până în prezent ne oferă o imagine edificatoare asupra gradului de complexitate a sistemului şcolar sumerian. elevul repeta mai întâi oral şi apoi scria. Şeful unei şcoli sumeriene era numit “ummia” (“expert” sau “profesor”).ce se războia cu alte regate. deşi i se mai atribuia şi numele de “părinte al şcolii”. Educaţia scribilor se înscrie în aceeaşi linie. au constat din câteva sute de tăbliţe dreptunghiulare de lut. 9 . în special a monarhilor din a IlI-a dinastie Ur şi a unor regi amoriţi de la Larsa. în Sumer existau mai multe şcoli pentru copii şi adolescenţi. pe care îl copia. ale căror îndatoriri constau în compunerea de texte pe care elevii aveau obligaţia să le copieze pe tăbliţe şi în verificarea temelor acestora. în vreme ce elevilor li se spunea “fiii şcolii”. Această prinţesă-preoteasă a fost primul autor cunoscut pe nume din întreaga lume. În alte cazuri. numai că referitor ia această au rămas foarte multe documente scrise. descoperite în oraşul sumerian Erech. lamentaţii. 8. Asistenţii lui ummia erau “fraţii cei mari”. de genul imnurilor şi proslăvirilor zeilor. erau copiate scrisorile istorice şi aşa se face că a ajuns până la noi corespondenţa unor suverani sumerieni. De asemenea. pe prinţesa Enheduanna ca mare-preoteasă a cetăţii Ur. O altă fază a învăţământului era scrierea după dictare: profesorul dicta.. iar instruirea forma perioada de ucenicie. epopei. şi o poetesă excepţională care a lăsat în urmă o serie de opere literare valoroase.. Unele aparţin literaturii. după care colaţiona cu mare grijă tăbliţa sa. cu certe înclinaţii spre teologia sistematică. multe dintre ele conţinând liste de cuvinte ce trebuiau studiate şi memorate. Şcolile şi educaţia Într-o societate tradiţionalistă cum este societatea sumeriană.Hr.Hr. cele mai multe dintre meserii se transmiteau din tată în fiu. Operele copiate de acest fel aparţin unor genuri foarte diferite. elevul primea un manuscris. etc. elevii aveau obligaţia de a copia inscripţiile regale comemorative. De asemenea. Sargon a făcut mişcarea dibace de a-şi impune fiica.

Arta sumeriană Nu se cunosc foarte multe detalii despre arta sumeriană. diademe.. numit şi Sargon cel Bătrân.elevul învăţa noţiuni de drept.. pentru a putea face faţă cerinţelor meseriei de scrib. 9. Pictura ornamentală practicată de summerieni a avut rol de a împodobi palatele şi templele. inele etc. ci tot aici se compuneau şi opere religioase sau literare. păstrarea unei culturi În jurul anului 2350. de matematici. 10. semitul Sargon I. De asemenea obictele de podoabă au fost nelipsite: brăţări. şcolile nici nu acordau vacanţe. Printre elementele de arta sumeriană care s-a păstrat până în prezent se numara sculpturi sau inscripţii pe templele închinate zeilor. Ornamentele erau florale. Picturi de pe vremea sumerienilor nu se găsesc. economice. Elevii trebuiau să vină la cursuri în fiecare zi. vacanţele fiind stabilite de către profesorul şcolii respective. Aceasta se încheia doar atunci când elevul era declarat un om educat. suveranul Akkadului. de dimineaţă până seara. Alături de alte cetăţi din delta fluviului. Femeile nu aveau dreptul să urmeze şcoala. Culoarea dominantă a acestor picturi era roşul pe fond negru. reprezentând oameni şi animale. găsite elemente care să ateste faptul că pictura era o formă de artă în timpul civilizaţiei sumeriene. administrative şi literare. încrustrate cu aur. sistemele de măsură. Uneori. Educaţia sumeriană implica o muncă asiduă. Au fost. materiile de predare fiind axate pe teme religioase. geometrice. Şcolile au devenit astfel şi adevărate centre de creaţie literară. Regatul akkadian avea să se întindă până la Golful Persic. porneşte o campanie împotriva Sumerului şi obţine o victorie totală. Ur – cetatea în care se va 10 . Educaţia începea de obicei în copilărie şi continuă până spre începutul maturităţii. excepţie făcând templele ori monumentele care au rămas în picioare până acum. însă. Dispariţia unui popor. în mare datorită faptului că acestea au fost afectate de trecerea timpului şi a elementelor naturale. Activitatea şcolilor sumeriene nu se limita doar la învăţământ sau la copierea şi studierea operelor din trecut.

Teoriile general acceptate astăzi. în majoritatea culturilor lumii. Imperiul Babilonian a adoptat limba akkadiană semitică pentru uz oficial și a păstrat limba sumeriană pentru uz religios.Hr. Nu numai ca sistemul solar. Misterioasa moştenire a sumerienilor De-a lungul anilor s-au descoperit o sumedenie de istorisire şi manuscrise sumeriene care au şocat lumea prin dezvăluirile lor. Conform acestor date. Apare statul babilonian. În jurul anului 2000 i. capitala Akkadului este stabilită la Agade. sistemul săptămânal de şapte zile. Şi cu toate acestea. iar regiunea va rămâne un important centru cultural. se va petrece un fel de simbioză a acestor două civilizaţii ieşite din două popoare foarte diferite. dar.În unele manuscrise antice sumeriene sunt informaţii disponibile cu privire la originea vieţii intelectuale pe Pământ.naşte. Tradițiile akkadiană și sumeriană au jucat un rol major în cultura babiloniană de mai târziu. spun că aceştia remarcaseră. cele care. scrierea. Jupiter. care în acel moment nu mai era o limbă vorbită. încă de la începuturi. Destinul politic al Sumerului a trecut în mâinile akkadenilor. aflată în prezent la Muzeul de Istorie din Berlin soca lumea oamenilor de ştiinţă. chiar și în afara statului. despre cunoştinţele de astronomie ale sumerienilor. artele. gravat în 11 . descoperirea unei plăcuţe de lut sumeriene. în întreaga epoca bronzului și epoca fierului timpurie. Mercur şi Marte. genul Homo sapiens modern a fost creat în mod artificial. Hr. aceştia au acceptat şi au preluat de la sumerieni şi au dezvoltat în continuare ştiinţele. peste cinci sute de ani de la aceste evenimente. Sumerieni au lăsat artefacte şi scrieri în piatră care descriu faptul că Annunaki au venit pe pământ de pe o altă planetă din sistemul nostru solar. care sub domnia regelui Hammurabi cel Mare (circa 1728 – 1686 î. prin utilizarea cunoştinţelor în domeniul ingineriei genetice. Avraam – avea să cunoască o nouă perioadă de înflorire: suveranul semit al Akkadului îşi avea palatul şi administraţia prin apropiere. prezenta pe bolta cerească a celor cinci planete vizibile cu ochiul liber: Venus.) se transformă într-un imperiu prin asimilarea teritoriilor fostelor regate Akkad şi Sumer a căror putere a fost puternic diminuată datorită constantelor atacuri ale popoarelor migratoare. La scurt timp după cucerirea Sumerului de către akkadieni. Totul fiind posibil doar cu ajutorul aşa zişilor zei care în fapt puteau fi extrateresti denumiţi Annunaki care însemna” cei care din rai au venit pe pământ”. Saturn. 11. celebra VA-243. vor da. alături de Soare şi Luna.

sumerienii este considerat leagănul civilizaţiei actuale. În concluzie. Marte. exista şi mitul potopului. Neptun şi Pluto. au fost preluate şi dezvoltate în mare parte de babilonieni. Mesopotamia a fost centrul inteligenţei. Dar nicăieri nu exista gravuri mai tulburătoare decât cele de pe plăcuţele de lut din anticul Sumer. Venus. comerţul. o altă planetă. arată toate planetele cunoscute astăzi. Planeta X sau Nibiru. artele. numită în mediile academice. 12 .detaliu. Mercur. care ni le-au transmis şi nouă. şi nu numai. Luna. precum şi în pasajele biblice şi. la o distanţă considerabilă. Uranus. Fiinţe de staturi colosale sunt menţionate atât în credinţa sumeriană. în care existenţa uriaşilor să fie atât de evidentă. Mitul existenţei giganţilor în trecutul oamenirii exista în aproape toate culturile lumii aşa cum. un popor a cărui istorie nu o cunoaştem foarte bine. în miturile occidentale. de altfel. prima cunoscută de acest gen. Saturn. cu precăd ere cele nordice. Agricultura. Jupiter. mai târziu. religia sumeriană. ba mai mult. apare reprezentată. lumina spre care se îndreptau toate popoarele care abia ieşeau din Epoca de Piatră. Datorită aceste civilizaţii. Terra. alături de cele 11 corpuri cereşti recunoscute astăzi: Soarele.

Ed.ro 13 .Bibliografie Ovidiu Drimba.revistamagazin.com www.com www.ro www.reteteleluiradu.istoriiregasite.ecology.info www.scrigroup.com www.stiintasitehnica.org www.ro www. 1998 Constantin Daniel – Civilizaţia Sumeriană. Sport-Turism.com www.descopera. 1983 www.messianicrestorer.wordpress. Vestala. Ed. Istoria Culturii și Civilizației I. Introducere: Sumerul și Egiptul.roportal.wikipedia.md www.agentia.wordpress.ro www.ro www.orice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful