CIVILIZAŢIA SUMERIANĂ

1

....................... Sarbatori si sacrificii........ Scolile si educatia....................... 8 8.. 13 2 .................. 9 9................. Bibliografie...... Disparitia unui popor................. .................. 10 11.......... 6 6....... Regi sumerieni..... Limba si literatura sumeriana...................... 4 4.................................... Originea sumerienilor................... 10 10........................... pag............................. pastrarea unei culturi.................................................. pag............................ 3 2..................... pag............. 11 12........ pag............ Misterioasa mostenire a sumerienilor................................................................................. pag... pag.......pag......................... pag....................................................................... pag......... Religia sumeriana. Arta sumeriana........... 5 5......................................................................... pag..... Agricultura – mod de viata................................. pag................. 7 7..orasul-stat ............. 3 3..................Cuprins 1... O nouă formă de organizare ....... pag.................

din delta 3 . Hrana era simplă. oi.H. 2. Cel mai interesant este faptul că sumerienii au folosit un sistem numeric ternar care. Această cultură a contribuit la o fuziune agrară cu agricultorii din nord. Sumerienii aveau cunoştinţe despre chimie. sumerienii au asanat mlaștinile și au construit un sistem ingenios de canale de irigații. astronomie. vorbind o limbă aglutinantă. Originea sumerienilor Este dovedit deja că cea mai veche civilizaţie de pe pământ este cea sumeriană. asemănătoare limbii turce vechi. Sumerienii antici erau un popor extrem de civilizat şi acest lucru indică organizarea administraţiei publice. Ei aveau organe alese. cuprinzând mono-culturi. iar berea era obținută din orz. fiind astfel un popor migrator. În regiunea Mesopotamiei civilizaţia unică a sumerienilor a apărut mai mult de 6. în lumea modernă este utilizat pentru a crea un computer şi au operat cu numere Fibonacci. creând astfel o limbă sumeriană și o civilizație. Agricultura . irigaţii şi folosirea unei forţe de muncă specializată. creșteau animalele (capre. Printr-o muncă tenace. matematică. Casele erau mici și în interior existau doar rogojini. care corespund statului modern. precum şi o judecată cu juriu şi multe altele. medicină pe bază de plante. Pe la anii 5000 î. Erau o populaţie indo-europeană. aramă sau bronz. legume și fructe. Cultivau cereale. În cultivare foloseau plugul tras de boi. Poporul sumerian s-a așezat pe teritoriul Mesopotamiei și au început să locuiască în zonele fertile irigate de râurile Tigru și Eufrat. Sumerienii erau de asemenea pescari care locuiau dea lungul văii Eufratului sau a Tigrului așa cum fac unii arabi din zilele noastre.000 de ani în urmă şi a avut toate semnele ale civilizaţiei foarte dezvoltată. Sumerienii la început erau simpli fermieri care călătoreau dinspre nord spre sud după care au început să construiască orașe-state. piatră. mai ales de-a lungul cursurilor de apă cunoscute astăzi ca Shatt al Arab.mod de viaţă Ei locuiau în așezări construite din lut și cărămidă arsă. sumerienii dezvoltaseră deja o agricultură intensivă. vite). După transcrierea tăbliţelor sumeriene devine clar că civilizaţia sumeriană a posedat o serie de cunoştinţe moderne.CIVILIZAŢIA SUMERIANĂ 1. Sumerienii erau un popor nonsemitic. seceri de argilă.

Inundaţiile frecvente şi violente ale Tigrului şi. Lagash. (după alte surse regele şi preotul erau persoane diferite) oficia ceremonii religioase și efectuă 4 . ale Eufratului. La un moment dat agricultorii sumerieni au renunţat la grâu pentru orz. care constau dintr-un cosaş. După uscare săpau (desţelenire. Rezultatul în timp a acestor războaie este creşterea acestor orase-state. separându -le de boabe. Sumerienii erau tot timpul în război cu alte popoare pentru apă. Apoi puneau bivolii să calce în copite şi să taseze pământul. un legător şi un mânuitor de snopi.golfului Persic până la confluenţa Tigrului cu Eufratul. Uruk. acesta devenind recolta lor principală.orasul-stat Datorită dezvoltării agriculturii. O nouă formă de organizare . Agricultura sumeriană era dependentă de irigaţii. iar apoi acestea se îmblăteau pentru a desprinde boabele. Nivelau apoi pământul cu târnăcoapele. canale. puţuri. omorând astfel şi buruienile. care era și mare preot. Numele acestor oraşe vorbesc de un trecut îndepărtat şi ceţos: Ur. Astfel. plantă mult mai tolerantă în ce priveşte sarea. după echinoxul de primăvară şi după Akitu (sărbătoarea noului an). în jurul anului 3000 i. înainte de a planta seminţele.Hr. Irigaţiile erau efectuate prin sisteme de tipul ciuturei. fermierii îşi inundau canalele şi apoi scurgeau apa. 3. rata mare de evaporară ducea la mărirea salinităţii pământului. cei bogaţi aveau posibilitatea de a plăti un înlocuitor. Acestea se separau de pleavă prin aruncare în aer. În urmă cu 3-4000 de ani Mesopotamia era mult mai fertilă decât astăzi. făceau ca munca pentru repararea şi menţinerea acestui sistem de irigaţii să fie vitală. Depunerile trebuiau înlăturate permanent. În centrul acestor oraşe sumerienii construiau turnuri care aveau forma unor piramide înalte denumite ziggurate. Eridu. Sumer. După sezonul de inundaţii. o dată ce statele puternice le înglobau pe cele mici. Folosindu-se de capacităţile intelectuale şi financiare. apoi îl săpau din nou. Regele. arau şi grăpau (mărunţire) pământul de trei ori. lucrând în echipe de câte trei persoane. operaţiune ce permitea vântului să alunge impurităţile uşoare. mai puţin. Fermierii foloseau căruţe în care se separau spicele de tulpini. totuşi. baraje şi rezervoare. iar canalele erau foarte des refăcute sau înlocuite. sumerienii au început să se organizeze în orase-stat mari în sudul Mesopotamiei ce controla pe atunci zone de sute de kilometri. afânare a solului). pentru a pulveriza bulgării de pământ. Sumerienii recoltau primăvara. care era o resursă rară şi valoroasă. Din păcate. a devenit una dintre cele mai bogate regiuni ale vremii. Autorităţile acelei epoci impuseseră fiecărui individ corvoada lucrului la întreţinerea canalelor.

În acelaşi timp conflictele se ţineau lanţ. 4. mutându-şi capitala la Uruk. “regele văzut” fiind de fapt servitorul divinităţii. Zigguratul era împărțit în șapte etaje. dar deţineau şi armată proprie. deoarece sumerienii credeau că zeii coborau din cer în șapte zile. ei primind puterea de la aceştia. declarau război. care va supune toate cetatile-state sumeriene. fluvii etc. Lagaş a avut o ultimă perioadă de prosperitate în timpul 5 . etc. o spadă curbată sau o măciucă. Dar. Regii “văzuţi”. se pare că zeii aveau rol de mediatori. sumerienii erau conduşi de regi. Aceştia conduceau fiecare cetate (oraş-stat). o lance cu vârf din bronz sau o bardă. Oraşele-stat erau înconjurate de ziduri uriaşe pentru a se proteja de invadatori.Hr. intre cetăţile (oraşele) rivale. Urukagina era iubit de către clasa săracă cărora le-a şters datoriile. Învingătorii se întorceau cu prizonierii de război pe care-i transformau în sclavi. dar în acelas timp şi urât de către preoţii cărora le-a redus veniturile. Această ură din partea preoţilor a dus mai târziu la forţarea acestuia de a părăsi tronul în defavoarea lui Lugal-Zaggesi din Umma care cucereşte oraşul Lagas. Printre cei mai importanţi regi ai sumerienilor se numără Urukagina din Lagas (2378 -2371 î. fiind tratate drept proprietăţi ale acestora. Luptau în sandale sau în picioarele goale. iar scopul regilor este de a aduce la cunoştinţă şi de a impune populaţiei ordinele acestora. El a început o serie de reforme sociale punând bazele unui set de reguli și legi administrativ-politice. Cadavrele erau strânse grămadă pentru a oferi învinşilor o imagine cât mai terifiantă. În următorii 25 de ani va străluci Lugal-Zagessi din Umma. Mişcările de trupe nu erau împiedicate nici măcar de obstacolele naturale greu de trecut: munţi. Textele prezintă oraşele ca aparţinând zeilor. pe lângă rolul de reprezentanţi ai zeilor. îndatoriri administrative: dădeau legi şi dispoziţii. Regi sumerieni La fel ca majoritatea civilizaţiilor de la vremea aceea. În cazul conflictelor dintre regi sau oraşe. regii mai aveau şi îndatoriri mai “pământeşti”. Cel care îi mobiliza era regele. Venea din rândul ţăranilor sau meşteşugarilor.sacrificii în templul situat în vârful turnului. comerţul se realiza în interiorul fiecărui oraş. Dispuneau de o cască din piele. un scut care le acoperea aproape tot corpul. Zeii erau adevăraţii regi ai oraşelor. Soldatul sumerian nu era un profesionist.) pare să fi fost unul dintre cei mai interesanţi regi din istoria Sumerului. erau reprezentanţi ai zeilor. Din punct de vedere economic. Aceste oraşe aveau administraţie proprie. iar cuceririle unui rege erau considerate a fi de fapt ale zeului pro tector.

Alţi zei sunt chiar invenţii teoretice ale unor teologi care doreau să-i înconjoare pe zei cu fii. Prin anii 1958-1916 î. Enlil.d. 5. zeul aerului şi al atmosferei. un concept foarte mult utilizat în mito logia greacă de mai târziu. Zeii au creat inițial oamenii ca servitori pentru ei înșiși. devine zeitate principală. totuşi era socotit „zeu suprem”. Mai puţin preocupat de lupte şi cuceriri. dar şi al vântului. zeilor. Un alt rege important este şi cel al oraşului Ur. Statul sau va fi preluat de Sargon din Akkad. ci mai ales opera preoţilor sumerieni. având locul principal de cult la Uruk. Deşi nu se bucură de o cinstire şi un cult prea răspândit. P anteonul sumerian foarte numeros şi variat venea din acea credinţă a lor că sunt înconjuraţi de nenumăraţi zei. zei de mâna a doua sau rang secundar. cel ce a despărţit cerul de pământ. suveranul suprem al panteonului. nefiind o apariţie populară întâmplătoare.Hr. cu o singură limbă formând o singură civilizație. An era personificarea cerului unde şi locuia.celor 20 de ani de domnie a lui Gudea. cei ce supravegheau şi conduceau lumea. în „listele” de ofrande şi jertfe aduse acestora şi întreg panteonul foarte numeros şi variat s-a dezvoltat treptat. Dintre aceştia primul loc. ridicând astfel standardul vieții orașului. deşi rămâneau invizibili. îl ocupă cei patru zei creatori: An. le hotărăsc soarta. ceea ce îl caracterizează ca un împărat înțelept și un bun conducător militaropolitic. Oamenii credeau în ZI (spirite) cărora le slujeau organizând tot felul de ceremoniale păgâne. Ur-Nammu. Enkki 6 . care a dat legi privitoare la organizare și administrare. genii bune şi rele care conduc viaţa lor zilnică. Enlil. aveau în sarcină un element al Universului pe care l-au creat şi îl considerau un domeniu rezervat mai întâi lor. Zeii. Hammurabi a unit aceste ținuturi și a înființat Imperiul Babilonian printr-o sinteză sumero-akkadiana. Sute de zei.Hr. pe lângă „cataloagele” şi „listele” cu zei. deţinând locul prim în cult şi în mituri. De acum înainte sunt cunoscuți ca un singur popor. duhuri. este clar că sumerienii cunoşteau pe nume încă din mileniul al III-lea î. ca zei principali. Divinităţile sumeriene cuprinse în „listele” alcătuite în şcoli. Enkki şi zeiţa Ninhursag. Din descoperirile din ultima sută de ani a numeroaselor tăbliţe. dar i -a eliberat atunci când a devenit prea greu să-i mai controleze. el a reuşit să construiască un sistem de irigaţie şi temple închinate zeilor. rude şi slujitori. Religia sumerienilor Sumerienii erau adepții unei religii politeiste caracterizată de zei și zeițe antropomorfe reprezentând forțe sau prezențe din lumea materială. Hammurabi a fost regele care a oferit poporului un set de reguli.

sau Ea ca fiu al zeului cerului An. se sacrificau şi animale mari şi animale mici. Existau și alte temple pentru celelalte zeități dar templul principal caracteriza zeitatea supremă din acel oraș. avea loc în luna a şasea. În aceste locuinţe zeii trăiau ca nişte regi. Apsu. de unde izvora apă atât de binefăcătoare pentru viaţă şi rodnicia pământului. adică partea din străfund a pământului unde locuiesc zeităţile Anunnaki. de concubinele lor. La Ur. sărbătoarea Anului Nou se făcea de două ori: prima dată. de rugăciunile care se făceau pentru fiecare membru în parte al casei zeului. Sărbătorile şi sacrificiile O mărturie sensibilă a vieţii religioase a sumerienilor o constituie sacrificiile. numele său semnifică „stăpân al pământului”. ce oglindea o mentalitate proprie acestei perioade. Temple închinate zeilor sunt întâlnite în toate orașele sumerienilor. cât şi pe pământ. fiecare bărbat femeie. De aici calitatea sa de domn şi stăpân al apelor dulci. în perioada proto-sumeriană. în acel ocean. Templele sau locurile sfinte ale sumerienilor. Nu se ştie dacă aceste animale erau arse în totalitate pentru că zeul să se hrănească cu mirosul de carne prăjită sau dacă 7 . în timpul cărora se aduceau jertfe zeiţei. La Ur. Era vorba de o sărbătoare care dura trei zile. în oraşul Lagash. atât în cer. pentru fiecar e zeu în parte existând un anume animal şi o anumită cantitate de grâne ce erau oferite. Astfel: în epoca sumeriană. de fiii şi de fiicele lor şi de alaiul de servitori. În fapt. Pentru această era nevoie de un personal numeros care să îngrijească templele şi clădirile din jur. Cu ocazia acestei sărbători. tineri și copii. ei strângeau ofrandele aduse cu ocazia sărbătorilor de către sumerieni. 6. templul era un organism foarte complex. alături de soţiile lor. de asemenea. Fiecare oraș avea un templu cu un mare preot în frunte și o zeitate supremă. Fiecare oraș a avut propriul său zeu suprem. Fiecare zeu îşi avea reşedinţa proprie şi un domeniu care îi aparţinea. Membrii “familiei” divine erau onoraţi de sumerieni în “capelele” templelor. de Anul Nou se făcea o sărbătoare în cinstea zeiţei Baba. ce constituiau domeniul zeului. de unde izvorau toate apele. Apsu. la începutul primăverii – care era de fapt începutul anului. adică la începutul toamnei. acest personal se ocupa de curăţirea statuilor. la templu erau aduse cantităţi mari de cereale şi multe animale ce aveau să fie sacrificate. cea de a doua. tânăr și copil trebuia să-și venereze zeul cum putea el mai bine. Oamenii mergeau la templele prostituatelor care își ofereau trupul unor practici păgâne pentru a menține echilibrul în societate între bătrâni. Asemenea procesiuni aveau loc în cele trei mari oraşe sumeriene: Ur. Acestea se făceau în vremea sărbătorilor anuale şi a celor lunare. Astfel. Ninsun şi Shubaru.

cu jertfe aduse în cinstea lui Enlil şi Ninlil. În sumeriană. 7. O altă trăsătură este aceea că operele literare sunt orientate spre proslăvirea zeilor și a regalităţii. noţiunile noi se formau adăugând prefixe la rădăcina cuvintelor. prin sacrificii. dorinţa de a consemna creaţiile literare a obţinut câştig de cauză. la Uruk. adică al părţilor frazelor. Ea împărtăşea elemente care apar în mai multe limbi.600 î. În luna a opta. Este de reţinut faptul că semerienii îşi cinsteau zeităţile prin aducerea de sacrificii animale şi cereale şi că ei considerau că zeul ia parte la aceste sărbători şi. Mai menţionăm o trăsătură caracteristică: poezia sumeriană nu se bazează pe rime sau accente. Tot aici. Dată după care textele sumeriene sunt scrise în oraşul Ur. erau sărbătorile se -ku şi bulug-ku. În luna a şasea.e.n. Este foarte greu să enumerăm toate sărbătorile sumeriene. la Lagaş şi Uruk. texte administrative. În luna a şaptea.o parte din această ofrandă era consumată de preoţii care ofereau sacrificiul. fiica marelui rege Sargon I (cca. ei câştigă bunăvoinţa zeului sau îşi exprimă recunoştinţa pentru ajutorul dat în anumite situaţii. lirico-religioase şi mitologice. ideile se repetă sau alternează în două-trei strofe. Din această epocă ne-au rămas texte istorice sumeriene. fiecare durând şapte zile. dar nu poate fi raportată cu certitudine la vreo familie lingvistică cunoscută. Pentru a avea pace în Sumer în timp 8 . timp în care erau sacrificate foarte multe animale mari şi mici. pe la începutul domniei regelui Mesilim din Kiş. erau sacrificate animale în templul lui Nana. s-au găsit înscrise sacrifiicile aduse cu această ocazie zeităţii.e. 2350 î. aveau loc mari sărbători în cinstea zeiţei Baba. Una dintre trăsăturile caracteristice ale literaturii sumeriene este faptul că autorii săi insistau în a-şi păstra anonimatul. Limba şi literatura sumeriană Limba sumeriană era aglutinantă. aşa cum va face şi poezia evreiască de mai târziu. compusă din mai multe dialecte. ci pe paralelismul membrelor. la Nanse. Literatura sumeriană iniţială fusese orală. în sudul Sumeriei. Primul om care refuză să se mai confunde cu marea masă de creatori literari anonimi este Enheduanna. dar prin anii 2. ca expresie a voinţei administrative a zeilor. În cursul unui an. pe Eufrat. Pe tăbliţele descoperite. mai erau şi alte sărbători care se celebrau prin rugăciuni şi sacrificii de animale şi de cereale. era sărbătoarea care dădea chiar numele acestei luni calendaristice: ezen-kinNinni sau lună sărbătorilor lui Ninni. pentru că erau multe şi diferite de la un oraş la altul.n. avea loc o mare sărbătoare. luna irigaţiilor – apin-du – la Nippur. la Nippur..). non-semitică.

dezbateri. iar fiecare elev învăţa în primul rând cum să scrie cu pictograme. lamentaţii. Pe la mijlocul mileniului al treilea î. 9 . epopei. şi o poetesă excepţională care a lăsat în urmă o serie de opere literare valoroase. Educaţia scribilor se înscrie în aceeaşi linie. erau copiate scrisorile istorice şi aşa se face că a ajuns până la noi corespondenţa unor suverani sumerieni. descoperite în oraşul sumerian Erech. O altă fază a învăţământului era scrierea după dictare: profesorul dicta. De asemenea. pe prinţesa Enheduanna ca mare-preoteasă a cetăţii Ur. în Sumer existau mai multe şcoli pentru copii şi adolescenţi. de genul imnurilor şi proslăvirilor zeilor. au constat din câteva sute de tăbliţe dreptunghiulare de lut. deşi i se mai atribuia şi numele de “părinte al şcolii”. De asemenea.. elevii aveau obligaţia de a copia inscripţiile regale comemorative. numai că referitor ia această au rămas foarte multe documente scrise. sunt imne. elevul repeta mai întâi oral şi apoi scria. Şeful unei şcoli sumeriene era numit “ummia” (“expert” sau “profesor”). altele mitologiei. Sargon a făcut mişcarea dibace de a-şi impune fiica.Hr. etc. după care colaţiona cu mare grijă tăbliţa sa. Această prinţesă-preoteasă a fost primul autor cunoscut pe nume din întreaga lume. Miile de tăbliţe care au fost traduse până în prezent ne oferă o imagine edificatoare asupra gradului de complexitate a sistemului şcolar sumerian. cu certe înclinaţii spre teologia sistematică. Primele şcoli au fost o continuare firească a sistemului de scriere cuneiformă conceput de sumerieni în jurul anului 3500 î. în vreme ce elevilor li se spunea “fiii şcolii”. multe dintre ele conţinând liste de cuvinte ce trebuiau studiate şi memorate. Asistenţii lui ummia erau “fraţii cei mari”. în special a monarhilor din a IlI-a dinastie Ur şi a unor regi amoriţi de la Larsa.Hr.. Şcolile şi educaţia Într-o societate tradiţionalistă cum este societatea sumeriană. În alte cazuri.ce se războia cu alte regate. Operele copiate de acest fel aparţin unor genuri foarte diferite. În afară de acestea. iar instruirea forma perioada de ucenicie. elevul primea un manuscris. ale căror îndatoriri constau în compunerea de texte pe care elevii aveau obligaţia să le copieze pe tăbliţe şi în verificarea temelor acestora. 8. Unele aparţin literaturii. pe care îl copia. cele mai multe dintre meserii se transmiteau din tată în fiu. iar primele manuale.

materiile de predare fiind axate pe teme religioase. încrustrate cu aur. Alături de alte cetăţi din delta fluviului. excepţie făcând templele ori monumentele care au rămas în picioare până acum. vacanţele fiind stabilite de către profesorul şcolii respective.. Elevii trebuiau să vină la cursuri în fiecare zi. Dispariţia unui popor. de dimineaţă până seara. 10. de matematici. în mare datorită faptului că acestea au fost afectate de trecerea timpului şi a elementelor naturale. semitul Sargon I. porneşte o campanie împotriva Sumerului şi obţine o victorie totală. Au fost. Educaţia începea de obicei în copilărie şi continuă până spre începutul maturităţii. ci tot aici se compuneau şi opere religioase sau literare. Picturi de pe vremea sumerienilor nu se găsesc.elevul învăţa noţiuni de drept. Ornamentele erau florale. numit şi Sargon cel Bătrân. Uneori. Printre elementele de arta sumeriană care s-a păstrat până în prezent se numara sculpturi sau inscripţii pe templele închinate zeilor. geometrice. Arta sumeriană Nu se cunosc foarte multe detalii despre arta sumeriană. sistemele de măsură.. inele etc. Regatul akkadian avea să se întindă până la Golful Persic. suveranul Akkadului. Educaţia sumeriană implica o muncă asiduă. Pictura ornamentală practicată de summerieni a avut rol de a împodobi palatele şi templele. economice. Şcolile au devenit astfel şi adevărate centre de creaţie literară. Ur – cetatea în care se va 10 . Culoarea dominantă a acestor picturi era roşul pe fond negru. Aceasta se încheia doar atunci când elevul era declarat un om educat. pentru a putea face faţă cerinţelor meseriei de scrib. găsite elemente care să ateste faptul că pictura era o formă de artă în timpul civilizaţiei sumeriene. şcolile nici nu acordau vacanţe. reprezentând oameni şi animale. De asemenea obictele de podoabă au fost nelipsite: brăţări. diademe. Femeile nu aveau dreptul să urmeze şcoala. păstrarea unei culturi În jurul anului 2350. Activitatea şcolilor sumeriene nu se limita doar la învăţământ sau la copierea şi studierea operelor din trecut. administrative şi literare. însă. 9.

se va petrece un fel de simbioză a acestor două civilizaţii ieşite din două popoare foarte diferite. dar. Şi cu toate acestea. Saturn. descoperirea unei plăcuţe de lut sumeriene. Totul fiind posibil doar cu ajutorul aşa zişilor zei care în fapt puteau fi extrateresti denumiţi Annunaki care însemna” cei care din rai au venit pe pământ”. La scurt timp după cucerirea Sumerului de către akkadieni. aflată în prezent la Muzeul de Istorie din Berlin soca lumea oamenilor de ştiinţă.În unele manuscrise antice sumeriene sunt informaţii disponibile cu privire la originea vieţii intelectuale pe Pământ.naşte. Teoriile general acceptate astăzi. Tradițiile akkadiană și sumeriană au jucat un rol major în cultura babiloniană de mai târziu. prin utilizarea cunoştinţelor în domeniul ingineriei genetice.) se transformă într-un imperiu prin asimilarea teritoriilor fostelor regate Akkad şi Sumer a căror putere a fost puternic diminuată datorită constantelor atacuri ale popoarelor migratoare. Misterioasa moştenire a sumerienilor De-a lungul anilor s-au descoperit o sumedenie de istorisire şi manuscrise sumeriene care au şocat lumea prin dezvăluirile lor. genul Homo sapiens modern a fost creat în mod artificial. chiar și în afara statului. artele. capitala Akkadului este stabilită la Agade. prezenta pe bolta cerească a celor cinci planete vizibile cu ochiul liber: Venus. aceştia au acceptat şi au preluat de la sumerieni şi au dezvoltat în continuare ştiinţele. încă de la începuturi. care sub domnia regelui Hammurabi cel Mare (circa 1728 – 1686 î. iar regiunea va rămâne un important centru cultural. Conform acestor date. gravat în 11 . Hr. alături de Soare şi Luna. Sumerieni au lăsat artefacte şi scrieri în piatră care descriu faptul că Annunaki au venit pe pământ de pe o altă planetă din sistemul nostru solar. scrierea. Imperiul Babilonian a adoptat limba akkadiană semitică pentru uz oficial și a păstrat limba sumeriană pentru uz religios.Hr. Apare statul babilonian. Jupiter. despre cunoştinţele de astronomie ale sumerienilor. Mercur şi Marte. celebra VA-243. care în acel moment nu mai era o limbă vorbită. spun că aceştia remarcaseră. Nu numai ca sistemul solar. vor da. În jurul anului 2000 i. 11. cele care. în întreaga epoca bronzului și epoca fierului timpurie. sistemul săptămânal de şapte zile. Avraam – avea să cunoască o nouă perioadă de înflorire: suveranul semit al Akkadului îşi avea palatul şi administraţia prin apropiere. Destinul politic al Sumerului a trecut în mâinile akkadenilor. în majoritatea culturilor lumii. peste cinci sute de ani de la aceste evenimente.

în care existenţa uriaşilor să fie atât de evidentă. alături de cele 11 corpuri cereşti recunoscute astăzi: Soarele. mai târziu. şi nu numai. Uranus. Agricultura. precum şi în pasajele biblice şi. apare reprezentată. arată toate planetele cunoscute astăzi. 12 . de altfel. Luna. Neptun şi Pluto. În concluzie. ba mai mult. un popor a cărui istorie nu o cunoaştem foarte bine. Terra.detaliu. Mercur. Fiinţe de staturi colosale sunt menţionate atât în credinţa sumeriană. religia sumeriană. Marte. Dar nicăieri nu exista gravuri mai tulburătoare decât cele de pe plăcuţele de lut din anticul Sumer. Venus. exista şi mitul potopului. prima cunoscută de acest gen. Datorită aceste civilizaţii. Mesopotamia a fost centrul inteligenţei. Planeta X sau Nibiru. în miturile occidentale. Jupiter. sumerienii este considerat leagănul civilizaţiei actuale. lumina spre care se îndreptau toate popoarele care abia ieşeau din Epoca de Piatră. o altă planetă. artele. Mitul existenţei giganţilor în trecutul oamenirii exista în aproape toate culturile lumii aşa cum. Saturn. au fost preluate şi dezvoltate în mare parte de babilonieni. la o distanţă considerabilă. cu precăd ere cele nordice. care ni le-au transmis şi nouă. comerţul. numită în mediile academice.

com www.ro www.org www.wordpress. 1998 Constantin Daniel – Civilizaţia Sumeriană.ro www. Introducere: Sumerul și Egiptul.roportal. Ed.revistamagazin. Ed.com www. Vestala.descopera.orice.md www.ro www.wikipedia.ro 13 .reteteleluiradu.wordpress. 1983 www.ecology.info www.scrigroup.com www. Istoria Culturii și Civilizației I.stiintasitehnica.messianicrestorer.agentia.com www.Bibliografie Ovidiu Drimba.ro www. Sport-Turism.istoriiregasite.