CIVILIZAŢIA SUMERIANĂ

1

..................... 3 2..... Regi sumerieni........... pag...............pag.................... 9 9............ pag............ pag......................... pag....... 7 7. O nouă formă de organizare .. Originea sumerienilor........... pag................................................ ... 8 8............................................. 11 12............................................................................. 6 6.............. pag................... 10 11... 10 10.. Religia sumeriana............................................... Scolile si educatia..................... Sarbatori si sacrificii...... pag. pag................................. Disparitia unui popor.................... pag............................................................................ 4 4..... 5 5.................................. Bibliografie..... Misterioasa mostenire a sumerienilor......... Agricultura – mod de viata.... Limba si literatura sumeriana....... Arta sumeriana.................. 3 3.......................Cuprins 1........... pag.....orasul-stat ....................................................... 13 2 ...... pag.......................................... pastrarea unei culturi..................................

În regiunea Mesopotamiei civilizaţia unică a sumerienilor a apărut mai mult de 6. în lumea modernă este utilizat pentru a crea un computer şi au operat cu numere Fibonacci. Agricultura . legume și fructe. creând astfel o limbă sumeriană și o civilizație.CIVILIZAŢIA SUMERIANĂ 1. Erau o populaţie indo-europeană. asemănătoare limbii turce vechi. sumerienii dezvoltaseră deja o agricultură intensivă. vite). Poporul sumerian s-a așezat pe teritoriul Mesopotamiei și au început să locuiască în zonele fertile irigate de râurile Tigru și Eufrat. care corespund statului modern. Originea sumerienilor Este dovedit deja că cea mai veche civilizaţie de pe pământ este cea sumeriană. Sumerienii la început erau simpli fermieri care călătoreau dinspre nord spre sud după care au început să construiască orașe-state. iar berea era obținută din orz. În cultivare foloseau plugul tras de boi. aramă sau bronz. matematică. sumerienii au asanat mlaștinile și au construit un sistem ingenios de canale de irigații. Sumerienii antici erau un popor extrem de civilizat şi acest lucru indică organizarea administraţiei publice. Ei aveau organe alese. După transcrierea tăbliţelor sumeriene devine clar că civilizaţia sumeriană a posedat o serie de cunoştinţe moderne. Pe la anii 5000 î. Casele erau mici și în interior existau doar rogojini. piatră.mod de viaţă Ei locuiau în așezări construite din lut și cărămidă arsă. Cel mai interesant este faptul că sumerienii au folosit un sistem numeric ternar care. fiind astfel un popor migrator. astronomie. irigaţii şi folosirea unei forţe de muncă specializată. medicină pe bază de plante. Această cultură a contribuit la o fuziune agrară cu agricultorii din nord. Printr-o muncă tenace. din delta 3 . creșteau animalele (capre. cuprinzând mono-culturi. Sumerienii erau de asemenea pescari care locuiau dea lungul văii Eufratului sau a Tigrului așa cum fac unii arabi din zilele noastre. 2. precum şi o judecată cu juriu şi multe altele. Sumerienii erau un popor nonsemitic. seceri de argilă. Sumerienii aveau cunoştinţe despre chimie. Hrana era simplă.H. oi. mai ales de-a lungul cursurilor de apă cunoscute astăzi ca Shatt al Arab.000 de ani în urmă şi a avut toate semnele ale civilizaţiei foarte dezvoltată. vorbind o limbă aglutinantă. Cultivau cereale.

Sumerienii erau tot timpul în război cu alte popoare pentru apă. O nouă formă de organizare . Apoi puneau bivolii să calce în copite şi să taseze pământul. Rezultatul în timp a acestor războaie este creşterea acestor orase-state.golfului Persic până la confluenţa Tigrului cu Eufratul. După uscare săpau (desţelenire. Depunerile trebuiau înlăturate permanent. Acestea se separau de pleavă prin aruncare în aer. rata mare de evaporară ducea la mărirea salinităţii pământului. Lagash. separându -le de boabe. afânare a solului). plantă mult mai tolerantă în ce priveşte sarea. sumerienii au început să se organizeze în orase-stat mari în sudul Mesopotamiei ce controla pe atunci zone de sute de kilometri. fermierii îşi inundau canalele şi apoi scurgeau apa. Uruk. Nivelau apoi pământul cu târnăcoapele. iar apoi acestea se îmblăteau pentru a desprinde boabele. În centrul acestor oraşe sumerienii construiau turnuri care aveau forma unor piramide înalte denumite ziggurate. operaţiune ce permitea vântului să alunge impurităţile uşoare. La un moment dat agricultorii sumerieni au renunţat la grâu pentru orz. puţuri. după echinoxul de primăvară şi după Akitu (sărbătoarea noului an). înainte de a planta seminţele. Numele acestor oraşe vorbesc de un trecut îndepărtat şi ceţos: Ur. arau şi grăpau (mărunţire) pământul de trei ori. Irigaţiile erau efectuate prin sisteme de tipul ciuturei. În urmă cu 3-4000 de ani Mesopotamia era mult mai fertilă decât astăzi. iar canalele erau foarte des refăcute sau înlocuite. un legător şi un mânuitor de snopi.Hr. Eridu. care era o resursă rară şi valoroasă. mai puţin. Inundaţiile frecvente şi violente ale Tigrului şi. care era și mare preot. Fermierii foloseau căruţe în care se separau spicele de tulpini. Agricultura sumeriană era dependentă de irigaţii. canale. cei bogaţi aveau posibilitatea de a plăti un înlocuitor. Astfel. care constau dintr-un cosaş. baraje şi rezervoare. 3. pentru a pulveriza bulgării de pământ. în jurul anului 3000 i. Din păcate. lucrând în echipe de câte trei persoane. apoi îl săpau din nou. Autorităţile acelei epoci impuseseră fiecărui individ corvoada lucrului la întreţinerea canalelor. (după alte surse regele şi preotul erau persoane diferite) oficia ceremonii religioase și efectuă 4 . Regele. Sumer. făceau ca munca pentru repararea şi menţinerea acestui sistem de irigaţii să fie vitală. a devenit una dintre cele mai bogate regiuni ale vremii. După sezonul de inundaţii. ale Eufratului. Folosindu-se de capacităţile intelectuale şi financiare. acesta devenind recolta lor principală. totuşi.orasul-stat Datorită dezvoltării agriculturii. o dată ce statele puternice le înglobau pe cele mici. omorând astfel şi buruienile. Sumerienii recoltau primăvara.

comerţul se realiza în interiorul fiecărui oraş. Textele prezintă oraşele ca aparţinând zeilor. dar în acelas timp şi urât de către preoţii cărora le-a redus veniturile. Din punct de vedere economic. pe lângă rolul de reprezentanţi ai zeilor. sumerienii erau conduşi de regi. În cazul conflictelor dintre regi sau oraşe. fiind tratate drept proprietăţi ale acestora. care va supune toate cetatile-state sumeriene. erau reprezentanţi ai zeilor. Zeii erau adevăraţii regi ai oraşelor.Hr. Cadavrele erau strânse grămadă pentru a oferi învinşilor o imagine cât mai terifiantă. Dispuneau de o cască din piele. 4. etc. Printre cei mai importanţi regi ai sumerienilor se numără Urukagina din Lagas (2378 -2371 î. Aceştia conduceau fiecare cetate (oraş-stat). declarau război. Aceste oraşe aveau administraţie proprie. Urukagina era iubit de către clasa săracă cărora le-a şters datoriile. Lagaş a avut o ultimă perioadă de prosperitate în timpul 5 . Zigguratul era împărțit în șapte etaje. Luptau în sandale sau în picioarele goale. intre cetăţile (oraşele) rivale. deoarece sumerienii credeau că zeii coborau din cer în șapte zile. regii mai aveau şi îndatoriri mai “pământeşti”. Oraşele-stat erau înconjurate de ziduri uriaşe pentru a se proteja de invadatori. un scut care le acoperea aproape tot corpul. “regele văzut” fiind de fapt servitorul divinităţii.sacrificii în templul situat în vârful turnului. Învingătorii se întorceau cu prizonierii de război pe care-i transformau în sclavi. Dar. Regi sumerieni La fel ca majoritatea civilizaţiilor de la vremea aceea. Cel care îi mobiliza era regele. dar deţineau şi armată proprie. ei primind puterea de la aceştia. fluvii etc. Mişcările de trupe nu erau împiedicate nici măcar de obstacolele naturale greu de trecut: munţi. o lance cu vârf din bronz sau o bardă. mutându-şi capitala la Uruk. Venea din rândul ţăranilor sau meşteşugarilor.) pare să fi fost unul dintre cei mai interesanţi regi din istoria Sumerului. Regii “văzuţi”. îndatoriri administrative: dădeau legi şi dispoziţii. o spadă curbată sau o măciucă. Această ură din partea preoţilor a dus mai târziu la forţarea acestuia de a părăsi tronul în defavoarea lui Lugal-Zaggesi din Umma care cucereşte oraşul Lagas. Soldatul sumerian nu era un profesionist. iar cuceririle unui rege erau considerate a fi de fapt ale zeului pro tector. În acelaşi timp conflictele se ţineau lanţ. iar scopul regilor este de a aduce la cunoştinţă şi de a impune populaţiei ordinele acestora. În următorii 25 de ani va străluci Lugal-Zagessi din Umma. se pare că zeii aveau rol de mediatori. El a început o serie de reforme sociale punând bazele unui set de reguli și legi administrativ-politice.

având locul principal de cult la Uruk. 5. Alţi zei sunt chiar invenţii teoretice ale unor teologi care doreau să-i înconjoare pe zei cu fii. Ur-Nammu. Hammurabi a unit aceste ținuturi și a înființat Imperiul Babilonian printr-o sinteză sumero-akkadiana. genii bune şi rele care conduc viaţa lor zilnică. în „listele” de ofrande şi jertfe aduse acestora şi întreg panteonul foarte numeros şi variat s-a dezvoltat treptat.Hr. Statul sau va fi preluat de Sargon din Akkad. el a reuşit să construiască un sistem de irigaţie şi temple închinate zeilor. cel ce a despărţit cerul de pământ. Enlil. deţinând locul prim în cult şi în mituri.Hr. îl ocupă cei patru zei creatori: An. Prin anii 1958-1916 î. ci mai ales opera preoţilor sumerieni. Un alt rege important este şi cel al oraşului Ur. Din descoperirile din ultima sută de ani a numeroaselor tăbliţe. P anteonul sumerian foarte numeros şi variat venea din acea credinţă a lor că sunt înconjuraţi de nenumăraţi zei. care a dat legi privitoare la organizare și administrare. suveranul suprem al panteonului. cei ce supravegheau şi conduceau lumea. zeilor.d. Zeii au creat inițial oamenii ca servitori pentru ei înșiși. ridicând astfel standardul vieții orașului. ca zei principali. ceea ce îl caracterizează ca un împărat înțelept și un bun conducător militaropolitic. duhuri. devine zeitate principală. le hotărăsc soarta. Mai puţin preocupat de lupte şi cuceriri. Deşi nu se bucură de o cinstire şi un cult prea răspândit. Dintre aceştia primul loc. Divinităţile sumeriene cuprinse în „listele” alcătuite în şcoli. zei de mâna a doua sau rang secundar. Zeii. Enkki 6 . Sute de zei. zeul aerului şi al atmosferei.celor 20 de ani de domnie a lui Gudea. un concept foarte mult utilizat în mito logia greacă de mai târziu. Hammurabi a fost regele care a oferit poporului un set de reguli. aveau în sarcină un element al Universului pe care l-au creat şi îl considerau un domeniu rezervat mai întâi lor. este clar că sumerienii cunoşteau pe nume încă din mileniul al III-lea î. totuşi era socotit „zeu suprem”. An era personificarea cerului unde şi locuia. Religia sumerienilor Sumerienii erau adepții unei religii politeiste caracterizată de zei și zeițe antropomorfe reprezentând forțe sau prezențe din lumea materială. cu o singură limbă formând o singură civilizație. Oamenii credeau în ZI (spirite) cărora le slujeau organizând tot felul de ceremoniale păgâne. pe lângă „cataloagele” şi „listele” cu zei. Enkki şi zeiţa Ninhursag. De acum înainte sunt cunoscuți ca un singur popor. Enlil. dar i -a eliberat atunci când a devenit prea greu să-i mai controleze. deşi rămâneau invizibili. nefiind o apariţie populară întâmplătoare. dar şi al vântului. rude şi slujitori.

de asemenea. Asemenea procesiuni aveau loc în cele trei mari oraşe sumeriene: Ur. Astfel: în epoca sumeriană. în perioada proto-sumeriană. acest personal se ocupa de curăţirea statuilor. Apsu. Ninsun şi Shubaru. La Ur. În fapt. de concubinele lor. de rugăciunile care se făceau pentru fiecare membru în parte al casei zeului. cât şi pe pământ. avea loc în luna a şasea. ei strângeau ofrandele aduse cu ocazia sărbătorilor de către sumerieni. de unde izvorau toate apele. Membrii “familiei” divine erau onoraţi de sumerieni în “capelele” templelor. Acestea se făceau în vremea sărbătorilor anuale şi a celor lunare. de Anul Nou se făcea o sărbătoare în cinstea zeiţei Baba. ce oglindea o mentalitate proprie acestei perioade. tineri și copii. 6. De aici calitatea sa de domn şi stăpân al apelor dulci. tânăr și copil trebuia să-și venereze zeul cum putea el mai bine. de unde izvora apă atât de binefăcătoare pentru viaţă şi rodnicia pământului. ce constituiau domeniul zeului. numele său semnifică „stăpân al pământului”. pentru fiecar e zeu în parte existând un anume animal şi o anumită cantitate de grâne ce erau oferite. Apsu. Templele sau locurile sfinte ale sumerienilor. la templu erau aduse cantităţi mari de cereale şi multe animale ce aveau să fie sacrificate. cea de a doua. Fiecare oraș a avut propriul său zeu suprem. La Ur. Cu ocazia acestei sărbători. în oraşul Lagash. fiecare bărbat femeie. Existau și alte temple pentru celelalte zeități dar templul principal caracteriza zeitatea supremă din acel oraș. Nu se ştie dacă aceste animale erau arse în totalitate pentru că zeul să se hrănească cu mirosul de carne prăjită sau dacă 7 . Oamenii mergeau la templele prostituatelor care își ofereau trupul unor practici păgâne pentru a menține echilibrul în societate între bătrâni. Fiecare zeu îşi avea reşedinţa proprie şi un domeniu care îi aparţinea. Temple închinate zeilor sunt întâlnite în toate orașele sumerienilor. în timpul cărora se aduceau jertfe zeiţei. Astfel. sărbătoarea Anului Nou se făcea de două ori: prima dată. Era vorba de o sărbătoare care dura trei zile. Fiecare oraș avea un templu cu un mare preot în frunte și o zeitate supremă. Sărbătorile şi sacrificiile O mărturie sensibilă a vieţii religioase a sumerienilor o constituie sacrificiile. În aceste locuinţe zeii trăiau ca nişte regi. templul era un organism foarte complex.sau Ea ca fiu al zeului cerului An. adică la începutul toamnei. la începutul primăverii – care era de fapt începutul anului. în acel ocean. de fiii şi de fiicele lor şi de alaiul de servitori. Pentru această era nevoie de un personal numeros care să îngrijească templele şi clădirile din jur. atât în cer. alături de soţiile lor. adică partea din străfund a pământului unde locuiesc zeităţile Anunnaki. se sacrificau şi animale mari şi animale mici.

lirico-religioase şi mitologice. 2350 î. ci pe paralelismul membrelor. aşa cum va face şi poezia evreiască de mai târziu. luna irigaţiilor – apin-du – la Nippur. s-au găsit înscrise sacrifiicile aduse cu această ocazie zeităţii. Este de reţinut faptul că semerienii îşi cinsteau zeităţile prin aducerea de sacrificii animale şi cereale şi că ei considerau că zeul ia parte la aceste sărbători şi. pe Eufrat. la Nanse. Literatura sumeriană iniţială fusese orală.600 î. Dată după care textele sumeriene sunt scrise în oraşul Ur. ideile se repetă sau alternează în două-trei strofe. erau sacrificate animale în templul lui Nana. în sudul Sumeriei. Una dintre trăsăturile caracteristice ale literaturii sumeriene este faptul că autorii săi insistau în a-şi păstra anonimatul. În luna a opta. Este foarte greu să enumerăm toate sărbătorile sumeriene. pe la începutul domniei regelui Mesilim din Kiş. fiica marelui rege Sargon I (cca. la Nippur. la Lagaş şi Uruk. texte administrative. mai erau şi alte sărbători care se celebrau prin rugăciuni şi sacrificii de animale şi de cereale. adică al părţilor frazelor. În luna a şaptea. noţiunile noi se formau adăugând prefixe la rădăcina cuvintelor. În sumeriană. non-semitică. avea loc o mare sărbătoare. În luna a şasea. la Uruk. timp în care erau sacrificate foarte multe animale mari şi mici. 7. Mai menţionăm o trăsătură caracteristică: poezia sumeriană nu se bazează pe rime sau accente. Tot aici. Ea împărtăşea elemente care apar în mai multe limbi.. aveau loc mari sărbători în cinstea zeiţei Baba. În cursul unui an. pentru că erau multe şi diferite de la un oraş la altul.e.o parte din această ofrandă era consumată de preoţii care ofereau sacrificiul. Pentru a avea pace în Sumer în timp 8 .n. O altă trăsătură este aceea că operele literare sunt orientate spre proslăvirea zeilor și a regalităţii. Primul om care refuză să se mai confunde cu marea masă de creatori literari anonimi este Enheduanna.e. dar prin anii 2. compusă din mai multe dialecte. cu jertfe aduse în cinstea lui Enlil şi Ninlil. Pe tăbliţele descoperite.). dar nu poate fi raportată cu certitudine la vreo familie lingvistică cunoscută.n. era sărbătoarea care dădea chiar numele acestei luni calendaristice: ezen-kinNinni sau lună sărbătorilor lui Ninni. erau sărbătorile se -ku şi bulug-ku. Din această epocă ne-au rămas texte istorice sumeriene. ei câştigă bunăvoinţa zeului sau îşi exprimă recunoştinţa pentru ajutorul dat în anumite situaţii. dorinţa de a consemna creaţiile literare a obţinut câştig de cauză. ca expresie a voinţei administrative a zeilor. prin sacrificii. Limba şi literatura sumeriană Limba sumeriană era aglutinantă. fiecare durând şapte zile.

Primele şcoli au fost o continuare firească a sistemului de scriere cuneiformă conceput de sumerieni în jurul anului 3500 î. O altă fază a învăţământului era scrierea după dictare: profesorul dicta. iar instruirea forma perioada de ucenicie. au constat din câteva sute de tăbliţe dreptunghiulare de lut. Asistenţii lui ummia erau “fraţii cei mari”. altele mitologiei. elevul repeta mai întâi oral şi apoi scria. Unele aparţin literaturii. etc.ce se războia cu alte regate. elevii aveau obligaţia de a copia inscripţiile regale comemorative. după care colaţiona cu mare grijă tăbliţa sa. Operele copiate de acest fel aparţin unor genuri foarte diferite.Hr. pe care îl copia. În alte cazuri. epopei. sunt imne. În afară de acestea. în vreme ce elevilor li se spunea “fiii şcolii”. şi o poetesă excepţională care a lăsat în urmă o serie de opere literare valoroase. 8. pe prinţesa Enheduanna ca mare-preoteasă a cetăţii Ur. erau copiate scrisorile istorice şi aşa se face că a ajuns până la noi corespondenţa unor suverani sumerieni. numai că referitor ia această au rămas foarte multe documente scrise. Educaţia scribilor se înscrie în aceeaşi linie. 9 . De asemenea. iar primele manuale. Sargon a făcut mişcarea dibace de a-şi impune fiica. în Sumer existau mai multe şcoli pentru copii şi adolescenţi. multe dintre ele conţinând liste de cuvinte ce trebuiau studiate şi memorate. în special a monarhilor din a IlI-a dinastie Ur şi a unor regi amoriţi de la Larsa. ale căror îndatoriri constau în compunerea de texte pe care elevii aveau obligaţia să le copieze pe tăbliţe şi în verificarea temelor acestora. Şeful unei şcoli sumeriene era numit “ummia” (“expert” sau “profesor”). descoperite în oraşul sumerian Erech. cu certe înclinaţii spre teologia sistematică.Hr. deşi i se mai atribuia şi numele de “părinte al şcolii”. iar fiecare elev învăţa în primul rând cum să scrie cu pictograme. dezbateri. Miile de tăbliţe care au fost traduse până în prezent ne oferă o imagine edificatoare asupra gradului de complexitate a sistemului şcolar sumerian. Această prinţesă-preoteasă a fost primul autor cunoscut pe nume din întreaga lume. lamentaţii... elevul primea un manuscris. De asemenea. Pe la mijlocul mileniului al treilea î. Şcolile şi educaţia Într-o societate tradiţionalistă cum este societatea sumeriană. cele mai multe dintre meserii se transmiteau din tată în fiu. de genul imnurilor şi proslăvirilor zeilor.

materiile de predare fiind axate pe teme religioase. Activitatea şcolilor sumeriene nu se limita doar la învăţământ sau la copierea şi studierea operelor din trecut. inele etc. găsite elemente care să ateste faptul că pictura era o formă de artă în timpul civilizaţiei sumeriene. Femeile nu aveau dreptul să urmeze şcoala. încrustrate cu aur. Ur – cetatea în care se va 10 .. de matematici. în mare datorită faptului că acestea au fost afectate de trecerea timpului şi a elementelor naturale. De asemenea obictele de podoabă au fost nelipsite: brăţări. Au fost. pentru a putea face faţă cerinţelor meseriei de scrib. Printre elementele de arta sumeriană care s-a păstrat până în prezent se numara sculpturi sau inscripţii pe templele închinate zeilor. Alături de alte cetăţi din delta fluviului. 9. Regatul akkadian avea să se întindă până la Golful Persic. Culoarea dominantă a acestor picturi era roşul pe fond negru. 10. Şcolile au devenit astfel şi adevărate centre de creaţie literară. administrative şi literare. Dispariţia unui popor. numit şi Sargon cel Bătrân. suveranul Akkadului. diademe. de dimineaţă până seara. Uneori. Pictura ornamentală practicată de summerieni a avut rol de a împodobi palatele şi templele. porneşte o campanie împotriva Sumerului şi obţine o victorie totală. Elevii trebuiau să vină la cursuri în fiecare zi. şcolile nici nu acordau vacanţe. Educaţia sumeriană implica o muncă asiduă. geometrice. semitul Sargon I. vacanţele fiind stabilite de către profesorul şcolii respective. însă.. ci tot aici se compuneau şi opere religioase sau literare. păstrarea unei culturi În jurul anului 2350. Ornamentele erau florale. excepţie făcând templele ori monumentele care au rămas în picioare până acum. reprezentând oameni şi animale. economice. Picturi de pe vremea sumerienilor nu se găsesc. Arta sumeriană Nu se cunosc foarte multe detalii despre arta sumeriană. Aceasta se încheia doar atunci când elevul era declarat un om educat. sistemele de măsură.elevul învăţa noţiuni de drept. Educaţia începea de obicei în copilărie şi continuă până spre începutul maturităţii.

Jupiter. La scurt timp după cucerirea Sumerului de către akkadieni. despre cunoştinţele de astronomie ale sumerienilor. Misterioasa moştenire a sumerienilor De-a lungul anilor s-au descoperit o sumedenie de istorisire şi manuscrise sumeriene care au şocat lumea prin dezvăluirile lor. gravat în 11 . se va petrece un fel de simbioză a acestor două civilizaţii ieşite din două popoare foarte diferite. Conform acestor date. artele. vor da. încă de la începuturi. Şi cu toate acestea. Hr. în majoritatea culturilor lumii. Sumerieni au lăsat artefacte şi scrieri în piatră care descriu faptul că Annunaki au venit pe pământ de pe o altă planetă din sistemul nostru solar. Tradițiile akkadiană și sumeriană au jucat un rol major în cultura babiloniană de mai târziu. Imperiul Babilonian a adoptat limba akkadiană semitică pentru uz oficial și a păstrat limba sumeriană pentru uz religios. sistemul săptămânal de şapte zile. Saturn. peste cinci sute de ani de la aceste evenimente. celebra VA-243. chiar și în afara statului. descoperirea unei plăcuţe de lut sumeriene. În jurul anului 2000 i. scrierea. Destinul politic al Sumerului a trecut în mâinile akkadenilor.naşte. 11. Totul fiind posibil doar cu ajutorul aşa zişilor zei care în fapt puteau fi extrateresti denumiţi Annunaki care însemna” cei care din rai au venit pe pământ”. Teoriile general acceptate astăzi. Mercur şi Marte. care sub domnia regelui Hammurabi cel Mare (circa 1728 – 1686 î. prezenta pe bolta cerească a celor cinci planete vizibile cu ochiul liber: Venus. iar regiunea va rămâne un important centru cultural. Avraam – avea să cunoască o nouă perioadă de înflorire: suveranul semit al Akkadului îşi avea palatul şi administraţia prin apropiere. genul Homo sapiens modern a fost creat în mod artificial.În unele manuscrise antice sumeriene sunt informaţii disponibile cu privire la originea vieţii intelectuale pe Pământ. Apare statul babilonian. capitala Akkadului este stabilită la Agade.Hr. aceştia au acceptat şi au preluat de la sumerieni şi au dezvoltat în continuare ştiinţele. care în acel moment nu mai era o limbă vorbită. aflată în prezent la Muzeul de Istorie din Berlin soca lumea oamenilor de ştiinţă. alături de Soare şi Luna. cele care. în întreaga epoca bronzului și epoca fierului timpurie. prin utilizarea cunoştinţelor în domeniul ingineriei genetice. Nu numai ca sistemul solar.) se transformă într-un imperiu prin asimilarea teritoriilor fostelor regate Akkad şi Sumer a căror putere a fost puternic diminuată datorită constantelor atacuri ale popoarelor migratoare. spun că aceştia remarcaseră. dar.

Mercur. alături de cele 11 corpuri cereşti recunoscute astăzi: Soarele. lumina spre care se îndreptau toate popoarele care abia ieşeau din Epoca de Piatră. în miturile occidentale. Marte. Venus. Mesopotamia a fost centrul inteligenţei. Planeta X sau Nibiru. în care existenţa uriaşilor să fie atât de evidentă. Datorită aceste civilizaţii. comerţul. religia sumeriană. Luna. 12 . Saturn. Uranus. un popor a cărui istorie nu o cunoaştem foarte bine. precum şi în pasajele biblice şi. mai târziu. Terra. Dar nicăieri nu exista gravuri mai tulburătoare decât cele de pe plăcuţele de lut din anticul Sumer. Fiinţe de staturi colosale sunt menţionate atât în credinţa sumeriană. apare reprezentată. În concluzie.detaliu. Mitul existenţei giganţilor în trecutul oamenirii exista în aproape toate culturile lumii aşa cum. şi nu numai. ba mai mult. Agricultura. cu precăd ere cele nordice. o altă planetă. care ni le-au transmis şi nouă. au fost preluate şi dezvoltate în mare parte de babilonieni. numită în mediile academice. la o distanţă considerabilă. artele. prima cunoscută de acest gen. exista şi mitul potopului. Jupiter. sumerienii este considerat leagănul civilizaţiei actuale. de altfel. arată toate planetele cunoscute astăzi. Neptun şi Pluto.

Bibliografie Ovidiu Drimba.md www.reteteleluiradu.ro www.ro www.agentia.roportal.wikipedia.messianicrestorer.ro www. Vestala. Istoria Culturii și Civilizației I.org www. 1998 Constantin Daniel – Civilizaţia Sumeriană.com www.descopera. Ed. Ed.scrigroup.ecology. Introducere: Sumerul și Egiptul.ro www. Sport-Turism. 1983 www.com www.com www.wordpress.info www.wordpress.orice.stiintasitehnica.istoriiregasite.com www.ro 13 .revistamagazin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful