CIVILIZAŢIA SUMERIANĂ

1

................. Religia sumeriana. Regi sumerieni......................................................................................... 3 2..................... Agricultura – mod de viata.............. 7 7........................................... pag.............. 10 11.................. 5 5..................................... pag..... Originea sumerienilor......... pag............. pastrarea unei culturi.. pag............................................................. Arta sumeriana.... 13 2 .............................. Limba si literatura sumeriana.. O nouă formă de organizare .......Cuprins 1............ 4 4.. pag...........................................orasul-stat ...... Scolile si educatia.............. Bibliografie....... pag.. Misterioasa mostenire a sumerienilor............ pag................. Disparitia unui popor........ pag.... 11 12................... Sarbatori si sacrificii............................... 9 9..............................................pag.................. 3 3......................... pag................ pag..................................................................... 6 6.................................... ..................... 8 8... 10 10............. pag....

Sumerienii la început erau simpli fermieri care călătoreau dinspre nord spre sud după care au început să construiască orașe-state. În regiunea Mesopotamiei civilizaţia unică a sumerienilor a apărut mai mult de 6. piatră. mai ales de-a lungul cursurilor de apă cunoscute astăzi ca Shatt al Arab. Erau o populaţie indo-europeană. Sumerienii erau de asemenea pescari care locuiau dea lungul văii Eufratului sau a Tigrului așa cum fac unii arabi din zilele noastre.CIVILIZAŢIA SUMERIANĂ 1. creșteau animalele (capre.mod de viaţă Ei locuiau în așezări construite din lut și cărămidă arsă. În cultivare foloseau plugul tras de boi. aramă sau bronz. care corespund statului modern. cuprinzând mono-culturi. seceri de argilă. Agricultura . Sumerienii antici erau un popor extrem de civilizat şi acest lucru indică organizarea administraţiei publice. iar berea era obținută din orz. Ei aveau organe alese. Sumerienii aveau cunoştinţe despre chimie. Printr-o muncă tenace. vorbind o limbă aglutinantă. După transcrierea tăbliţelor sumeriene devine clar că civilizaţia sumeriană a posedat o serie de cunoştinţe moderne.000 de ani în urmă şi a avut toate semnele ale civilizaţiei foarte dezvoltată. sumerienii au asanat mlaștinile și au construit un sistem ingenios de canale de irigații. Pe la anii 5000 î. creând astfel o limbă sumeriană și o civilizație. asemănătoare limbii turce vechi.H. precum şi o judecată cu juriu şi multe altele. astronomie. vite). din delta 3 . Hrana era simplă. Această cultură a contribuit la o fuziune agrară cu agricultorii din nord. medicină pe bază de plante. Cultivau cereale. Sumerienii erau un popor nonsemitic. fiind astfel un popor migrator. matematică. Poporul sumerian s-a așezat pe teritoriul Mesopotamiei și au început să locuiască în zonele fertile irigate de râurile Tigru și Eufrat. sumerienii dezvoltaseră deja o agricultură intensivă. Originea sumerienilor Este dovedit deja că cea mai veche civilizaţie de pe pământ este cea sumeriană. Casele erau mici și în interior existau doar rogojini. oi. irigaţii şi folosirea unei forţe de muncă specializată. Cel mai interesant este faptul că sumerienii au folosit un sistem numeric ternar care. legume și fructe. 2. în lumea modernă este utilizat pentru a crea un computer şi au operat cu numere Fibonacci.

totuşi. Apoi puneau bivolii să calce în copite şi să taseze pământul. un legător şi un mânuitor de snopi. ale Eufratului. după echinoxul de primăvară şi după Akitu (sărbătoarea noului an).golfului Persic până la confluenţa Tigrului cu Eufratul. Din păcate. cei bogaţi aveau posibilitatea de a plăti un înlocuitor. Sumer. mai puţin. Nivelau apoi pământul cu târnăcoapele. omorând astfel şi buruienile. O nouă formă de organizare . sumerienii au început să se organizeze în orase-stat mari în sudul Mesopotamiei ce controla pe atunci zone de sute de kilometri. plantă mult mai tolerantă în ce priveşte sarea.orasul-stat Datorită dezvoltării agriculturii. canale. care constau dintr-un cosaş. separându -le de boabe. o dată ce statele puternice le înglobau pe cele mici. acesta devenind recolta lor principală. În centrul acestor oraşe sumerienii construiau turnuri care aveau forma unor piramide înalte denumite ziggurate. iar apoi acestea se îmblăteau pentru a desprinde boabele.Hr. Lagash. Inundaţiile frecvente şi violente ale Tigrului şi. fermierii îşi inundau canalele şi apoi scurgeau apa. Uruk. Irigaţiile erau efectuate prin sisteme de tipul ciuturei. 3. (după alte surse regele şi preotul erau persoane diferite) oficia ceremonii religioase și efectuă 4 . Acestea se separau de pleavă prin aruncare în aer. După uscare săpau (desţelenire. Depunerile trebuiau înlăturate permanent. înainte de a planta seminţele. Astfel. arau şi grăpau (mărunţire) pământul de trei ori. Autorităţile acelei epoci impuseseră fiecărui individ corvoada lucrului la întreţinerea canalelor. Fermierii foloseau căruţe în care se separau spicele de tulpini. Numele acestor oraşe vorbesc de un trecut îndepărtat şi ceţos: Ur. lucrând în echipe de câte trei persoane. Agricultura sumeriană era dependentă de irigaţii. Regele. operaţiune ce permitea vântului să alunge impurităţile uşoare. care era o resursă rară şi valoroasă. Eridu. În urmă cu 3-4000 de ani Mesopotamia era mult mai fertilă decât astăzi. La un moment dat agricultorii sumerieni au renunţat la grâu pentru orz. în jurul anului 3000 i. baraje şi rezervoare. Sumerienii recoltau primăvara. rata mare de evaporară ducea la mărirea salinităţii pământului. Sumerienii erau tot timpul în război cu alte popoare pentru apă. iar canalele erau foarte des refăcute sau înlocuite. pentru a pulveriza bulgării de pământ. care era și mare preot. puţuri. apoi îl săpau din nou. a devenit una dintre cele mai bogate regiuni ale vremii. Folosindu-se de capacităţile intelectuale şi financiare. Rezultatul în timp a acestor războaie este creşterea acestor orase-state. făceau ca munca pentru repararea şi menţinerea acestui sistem de irigaţii să fie vitală. După sezonul de inundaţii. afânare a solului).

un scut care le acoperea aproape tot corpul. ei primind puterea de la aceştia. Dar. Lagaş a avut o ultimă perioadă de prosperitate în timpul 5 . Oraşele-stat erau înconjurate de ziduri uriaşe pentru a se proteja de invadatori. regii mai aveau şi îndatoriri mai “pământeşti”. care va supune toate cetatile-state sumeriene. deoarece sumerienii credeau că zeii coborau din cer în șapte zile. În următorii 25 de ani va străluci Lugal-Zagessi din Umma. “regele văzut” fiind de fapt servitorul divinităţii. Soldatul sumerian nu era un profesionist. Venea din rândul ţăranilor sau meşteşugarilor. Această ură din partea preoţilor a dus mai târziu la forţarea acestuia de a părăsi tronul în defavoarea lui Lugal-Zaggesi din Umma care cucereşte oraşul Lagas. Printre cei mai importanţi regi ai sumerienilor se numără Urukagina din Lagas (2378 -2371 î. În cazul conflictelor dintre regi sau oraşe.sacrificii în templul situat în vârful turnului. o lance cu vârf din bronz sau o bardă. erau reprezentanţi ai zeilor. dar în acelas timp şi urât de către preoţii cărora le-a redus veniturile. În acelaşi timp conflictele se ţineau lanţ. Aceştia conduceau fiecare cetate (oraş-stat). Aceste oraşe aveau administraţie proprie. dar deţineau şi armată proprie. etc. Urukagina era iubit de către clasa săracă cărora le-a şters datoriile. fluvii etc. intre cetăţile (oraşele) rivale. iar scopul regilor este de a aduce la cunoştinţă şi de a impune populaţiei ordinele acestora. Din punct de vedere economic. Zigguratul era împărțit în șapte etaje. 4. Dispuneau de o cască din piele. o spadă curbată sau o măciucă. comerţul se realiza în interiorul fiecărui oraş. pe lângă rolul de reprezentanţi ai zeilor. Regii “văzuţi”. Cadavrele erau strânse grămadă pentru a oferi învinşilor o imagine cât mai terifiantă. îndatoriri administrative: dădeau legi şi dispoziţii.) pare să fi fost unul dintre cei mai interesanţi regi din istoria Sumerului. Învingătorii se întorceau cu prizonierii de război pe care-i transformau în sclavi.Hr. Textele prezintă oraşele ca aparţinând zeilor. Mişcările de trupe nu erau împiedicate nici măcar de obstacolele naturale greu de trecut: munţi. sumerienii erau conduşi de regi. iar cuceririle unui rege erau considerate a fi de fapt ale zeului pro tector. Zeii erau adevăraţii regi ai oraşelor. declarau război. mutându-şi capitala la Uruk. Regi sumerieni La fel ca majoritatea civilizaţiilor de la vremea aceea. Cel care îi mobiliza era regele. El a început o serie de reforme sociale punând bazele unui set de reguli și legi administrativ-politice. Luptau în sandale sau în picioarele goale. fiind tratate drept proprietăţi ale acestora. se pare că zeii aveau rol de mediatori.

ridicând astfel standardul vieții orașului. rude şi slujitori. Religia sumerienilor Sumerienii erau adepții unei religii politeiste caracterizată de zei și zeițe antropomorfe reprezentând forțe sau prezențe din lumea materială. care a dat legi privitoare la organizare și administrare.Hr. Divinităţile sumeriene cuprinse în „listele” alcătuite în şcoli. pe lângă „cataloagele” şi „listele” cu zei. ca zei principali. zeilor. De acum înainte sunt cunoscuți ca un singur popor. dar şi al vântului. Dintre aceştia primul loc. zeul aerului şi al atmosferei. Statul sau va fi preluat de Sargon din Akkad. în „listele” de ofrande şi jertfe aduse acestora şi întreg panteonul foarte numeros şi variat s-a dezvoltat treptat. cu o singură limbă formând o singură civilizație. Sute de zei. le hotărăsc soarta. suveranul suprem al panteonului. totuşi era socotit „zeu suprem”. Ur-Nammu.d. ceea ce îl caracterizează ca un împărat înțelept și un bun conducător militaropolitic. ci mai ales opera preoţilor sumerieni. Un alt rege important este şi cel al oraşului Ur. având locul principal de cult la Uruk. dar i -a eliberat atunci când a devenit prea greu să-i mai controleze. Mai puţin preocupat de lupte şi cuceriri. Prin anii 1958-1916 î. Alţi zei sunt chiar invenţii teoretice ale unor teologi care doreau să-i înconjoare pe zei cu fii. Hammurabi a unit aceste ținuturi și a înființat Imperiul Babilonian printr-o sinteză sumero-akkadiana. aveau în sarcină un element al Universului pe care l-au creat şi îl considerau un domeniu rezervat mai întâi lor. Enkki şi zeiţa Ninhursag. Enlil. zei de mâna a doua sau rang secundar. un concept foarte mult utilizat în mito logia greacă de mai târziu. nefiind o apariţie populară întâmplătoare. genii bune şi rele care conduc viaţa lor zilnică. Deşi nu se bucură de o cinstire şi un cult prea răspândit. cel ce a despărţit cerul de pământ. el a reuşit să construiască un sistem de irigaţie şi temple închinate zeilor. Zeii. 5. deţinând locul prim în cult şi în mituri. deşi rămâneau invizibili. Enlil. duhuri. P anteonul sumerian foarte numeros şi variat venea din acea credinţă a lor că sunt înconjuraţi de nenumăraţi zei. Zeii au creat inițial oamenii ca servitori pentru ei înșiși. Oamenii credeau în ZI (spirite) cărora le slujeau organizând tot felul de ceremoniale păgâne. cei ce supravegheau şi conduceau lumea.Hr. Hammurabi a fost regele care a oferit poporului un set de reguli. Din descoperirile din ultima sută de ani a numeroaselor tăbliţe. devine zeitate principală. Enkki 6 . An era personificarea cerului unde şi locuia.celor 20 de ani de domnie a lui Gudea. este clar că sumerienii cunoşteau pe nume încă din mileniul al III-lea î. îl ocupă cei patru zei creatori: An.

Nu se ştie dacă aceste animale erau arse în totalitate pentru că zeul să se hrănească cu mirosul de carne prăjită sau dacă 7 . la începutul primăverii – care era de fapt începutul anului. avea loc în luna a şasea. Cu ocazia acestei sărbători. de rugăciunile care se făceau pentru fiecare membru în parte al casei zeului. cât şi pe pământ. Oamenii mergeau la templele prostituatelor care își ofereau trupul unor practici păgâne pentru a menține echilibrul în societate între bătrâni. acest personal se ocupa de curăţirea statuilor. Fiecare oraș a avut propriul său zeu suprem. se sacrificau şi animale mari şi animale mici. Astfel: în epoca sumeriană. de unde izvorau toate apele. Fiecare zeu îşi avea reşedinţa proprie şi un domeniu care îi aparţinea. tânăr și copil trebuia să-și venereze zeul cum putea el mai bine. atât în cer. fiecare bărbat femeie. La Ur. ce constituiau domeniul zeului. Existau și alte temple pentru celelalte zeități dar templul principal caracteriza zeitatea supremă din acel oraș. tineri și copii. Templele sau locurile sfinte ale sumerienilor. Sărbătorile şi sacrificiile O mărturie sensibilă a vieţii religioase a sumerienilor o constituie sacrificiile. Apsu. De aici calitatea sa de domn şi stăpân al apelor dulci. sărbătoarea Anului Nou se făcea de două ori: prima dată. la templu erau aduse cantităţi mari de cereale şi multe animale ce aveau să fie sacrificate. În aceste locuinţe zeii trăiau ca nişte regi. La Ur. Asemenea procesiuni aveau loc în cele trei mari oraşe sumeriene: Ur. adică la începutul toamnei. Apsu. Era vorba de o sărbătoare care dura trei zile. în acel ocean.sau Ea ca fiu al zeului cerului An. adică partea din străfund a pământului unde locuiesc zeităţile Anunnaki. în timpul cărora se aduceau jertfe zeiţei. Membrii “familiei” divine erau onoraţi de sumerieni în “capelele” templelor. În fapt. în oraşul Lagash. Temple închinate zeilor sunt întâlnite în toate orașele sumerienilor. pentru fiecar e zeu în parte existând un anume animal şi o anumită cantitate de grâne ce erau oferite. în perioada proto-sumeriană. templul era un organism foarte complex. cea de a doua. de fiii şi de fiicele lor şi de alaiul de servitori. de unde izvora apă atât de binefăcătoare pentru viaţă şi rodnicia pământului. de Anul Nou se făcea o sărbătoare în cinstea zeiţei Baba. Fiecare oraș avea un templu cu un mare preot în frunte și o zeitate supremă. Pentru această era nevoie de un personal numeros care să îngrijească templele şi clădirile din jur. Astfel. numele său semnifică „stăpân al pământului”. ce oglindea o mentalitate proprie acestei perioade. 6. Ninsun şi Shubaru. alături de soţiile lor. Acestea se făceau în vremea sărbătorilor anuale şi a celor lunare. ei strângeau ofrandele aduse cu ocazia sărbătorilor de către sumerieni. de concubinele lor. de asemenea.

la Nanse. Este foarte greu să enumerăm toate sărbătorile sumeriene. cu jertfe aduse în cinstea lui Enlil şi Ninlil. aşa cum va face şi poezia evreiască de mai târziu. Pe tăbliţele descoperite. la Nippur. luna irigaţiilor – apin-du – la Nippur. pentru că erau multe şi diferite de la un oraş la altul. mai erau şi alte sărbători care se celebrau prin rugăciuni şi sacrificii de animale şi de cereale. Pentru a avea pace în Sumer în timp 8 . prin sacrificii. adică al părţilor frazelor. timp în care erau sacrificate foarte multe animale mari şi mici. Este de reţinut faptul că semerienii îşi cinsteau zeităţile prin aducerea de sacrificii animale şi cereale şi că ei considerau că zeul ia parte la aceste sărbători şi. ei câştigă bunăvoinţa zeului sau îşi exprimă recunoştinţa pentru ajutorul dat în anumite situaţii. În luna a şaptea. Tot aici. 2350 î. non-semitică. În luna a opta. ci pe paralelismul membrelor. pe Eufrat. Una dintre trăsăturile caracteristice ale literaturii sumeriene este faptul că autorii săi insistau în a-şi păstra anonimatul. Primul om care refuză să se mai confunde cu marea masă de creatori literari anonimi este Enheduanna. erau sacrificate animale în templul lui Nana. compusă din mai multe dialecte. noţiunile noi se formau adăugând prefixe la rădăcina cuvintelor. pe la începutul domniei regelui Mesilim din Kiş.). 7. Ea împărtăşea elemente care apar în mai multe limbi. în sudul Sumeriei. dar nu poate fi raportată cu certitudine la vreo familie lingvistică cunoscută. dar prin anii 2.. la Lagaş şi Uruk. s-au găsit înscrise sacrifiicile aduse cu această ocazie zeităţii.e. Din această epocă ne-au rămas texte istorice sumeriene. la Uruk. dorinţa de a consemna creaţiile literare a obţinut câştig de cauză.e. Dată după care textele sumeriene sunt scrise în oraşul Ur. În sumeriană.n. Mai menţionăm o trăsătură caracteristică: poezia sumeriană nu se bazează pe rime sau accente. În luna a şasea. fiecare durând şapte zile. aveau loc mari sărbători în cinstea zeiţei Baba. erau sărbătorile se -ku şi bulug-ku.o parte din această ofrandă era consumată de preoţii care ofereau sacrificiul.n. Literatura sumeriană iniţială fusese orală. Limba şi literatura sumeriană Limba sumeriană era aglutinantă.600 î. O altă trăsătură este aceea că operele literare sunt orientate spre proslăvirea zeilor și a regalităţii. ca expresie a voinţei administrative a zeilor. În cursul unui an. era sărbătoarea care dădea chiar numele acestei luni calendaristice: ezen-kinNinni sau lună sărbătorilor lui Ninni. avea loc o mare sărbătoare. texte administrative. lirico-religioase şi mitologice. fiica marelui rege Sargon I (cca. ideile se repetă sau alternează în două-trei strofe.

Pe la mijlocul mileniului al treilea î. cele mai multe dintre meserii se transmiteau din tată în fiu. descoperite în oraşul sumerian Erech. în special a monarhilor din a IlI-a dinastie Ur şi a unor regi amoriţi de la Larsa. şi o poetesă excepţională care a lăsat în urmă o serie de opere literare valoroase. În afară de acestea. Şeful unei şcoli sumeriene era numit “ummia” (“expert” sau “profesor”).. Primele şcoli au fost o continuare firească a sistemului de scriere cuneiformă conceput de sumerieni în jurul anului 3500 î. Şcolile şi educaţia Într-o societate tradiţionalistă cum este societatea sumeriană. altele mitologiei. pe care îl copia. au constat din câteva sute de tăbliţe dreptunghiulare de lut.Hr. lamentaţii. Această prinţesă-preoteasă a fost primul autor cunoscut pe nume din întreaga lume. 8. de genul imnurilor şi proslăvirilor zeilor. cu certe înclinaţii spre teologia sistematică. ale căror îndatoriri constau în compunerea de texte pe care elevii aveau obligaţia să le copieze pe tăbliţe şi în verificarea temelor acestora.. Sargon a făcut mişcarea dibace de a-şi impune fiica. numai că referitor ia această au rămas foarte multe documente scrise. De asemenea. iar instruirea forma perioada de ucenicie. Asistenţii lui ummia erau “fraţii cei mari”. deşi i se mai atribuia şi numele de “părinte al şcolii”. Operele copiate de acest fel aparţin unor genuri foarte diferite. iar fiecare elev învăţa în primul rând cum să scrie cu pictograme. erau copiate scrisorile istorice şi aşa se face că a ajuns până la noi corespondenţa unor suverani sumerieni. O altă fază a învăţământului era scrierea după dictare: profesorul dicta. În alte cazuri.Hr. elevii aveau obligaţia de a copia inscripţiile regale comemorative. elevul repeta mai întâi oral şi apoi scria. în vreme ce elevilor li se spunea “fiii şcolii”. sunt imne. Educaţia scribilor se înscrie în aceeaşi linie.ce se războia cu alte regate. Unele aparţin literaturii. pe prinţesa Enheduanna ca mare-preoteasă a cetăţii Ur. în Sumer existau mai multe şcoli pentru copii şi adolescenţi. multe dintre ele conţinând liste de cuvinte ce trebuiau studiate şi memorate. iar primele manuale. Miile de tăbliţe care au fost traduse până în prezent ne oferă o imagine edificatoare asupra gradului de complexitate a sistemului şcolar sumerian. elevul primea un manuscris. De asemenea. epopei. etc. dezbateri. 9 . după care colaţiona cu mare grijă tăbliţa sa.

şcolile nici nu acordau vacanţe. în mare datorită faptului că acestea au fost afectate de trecerea timpului şi a elementelor naturale. Uneori. Elevii trebuiau să vină la cursuri în fiecare zi. porneşte o campanie împotriva Sumerului şi obţine o victorie totală. economice. materiile de predare fiind axate pe teme religioase. reprezentând oameni şi animale. Activitatea şcolilor sumeriene nu se limita doar la învăţământ sau la copierea şi studierea operelor din trecut. Ur – cetatea în care se va 10 . Picturi de pe vremea sumerienilor nu se găsesc. sistemele de măsură. Dispariţia unui popor. semitul Sargon I. Aceasta se încheia doar atunci când elevul era declarat un om educat. păstrarea unei culturi În jurul anului 2350. diademe.elevul învăţa noţiuni de drept. Printre elementele de arta sumeriană care s-a păstrat până în prezent se numara sculpturi sau inscripţii pe templele închinate zeilor. găsite elemente care să ateste faptul că pictura era o formă de artă în timpul civilizaţiei sumeriene. ci tot aici se compuneau şi opere religioase sau literare. inele etc. 9. excepţie făcând templele ori monumentele care au rămas în picioare până acum. încrustrate cu aur. de matematici. geometrice. pentru a putea face faţă cerinţelor meseriei de scrib. Au fost. Pictura ornamentală practicată de summerieni a avut rol de a împodobi palatele şi templele. administrative şi literare. Ornamentele erau florale. Arta sumeriană Nu se cunosc foarte multe detalii despre arta sumeriană. Femeile nu aveau dreptul să urmeze şcoala. Regatul akkadian avea să se întindă până la Golful Persic. Şcolile au devenit astfel şi adevărate centre de creaţie literară. Educaţia începea de obicei în copilărie şi continuă până spre începutul maturităţii.. De asemenea obictele de podoabă au fost nelipsite: brăţări. Alături de alte cetăţi din delta fluviului. însă. Educaţia sumeriană implica o muncă asiduă. suveranul Akkadului.. vacanţele fiind stabilite de către profesorul şcolii respective. Culoarea dominantă a acestor picturi era roşul pe fond negru. de dimineaţă până seara. 10. numit şi Sargon cel Bătrân.

Şi cu toate acestea. Sumerieni au lăsat artefacte şi scrieri în piatră care descriu faptul că Annunaki au venit pe pământ de pe o altă planetă din sistemul nostru solar. 11. Avraam – avea să cunoască o nouă perioadă de înflorire: suveranul semit al Akkadului îşi avea palatul şi administraţia prin apropiere. Conform acestor date. încă de la începuturi. Imperiul Babilonian a adoptat limba akkadiană semitică pentru uz oficial și a păstrat limba sumeriană pentru uz religios. capitala Akkadului este stabilită la Agade. care sub domnia regelui Hammurabi cel Mare (circa 1728 – 1686 î. artele.În unele manuscrise antice sumeriene sunt informaţii disponibile cu privire la originea vieţii intelectuale pe Pământ. iar regiunea va rămâne un important centru cultural. În jurul anului 2000 i. aflată în prezent la Muzeul de Istorie din Berlin soca lumea oamenilor de ştiinţă. vor da.) se transformă într-un imperiu prin asimilarea teritoriilor fostelor regate Akkad şi Sumer a căror putere a fost puternic diminuată datorită constantelor atacuri ale popoarelor migratoare. Mercur şi Marte. despre cunoştinţele de astronomie ale sumerienilor. care în acel moment nu mai era o limbă vorbită. Teoriile general acceptate astăzi. Destinul politic al Sumerului a trecut în mâinile akkadenilor. descoperirea unei plăcuţe de lut sumeriene. peste cinci sute de ani de la aceste evenimente. Hr.naşte. alături de Soare şi Luna. Apare statul babilonian. Nu numai ca sistemul solar. Totul fiind posibil doar cu ajutorul aşa zişilor zei care în fapt puteau fi extrateresti denumiţi Annunaki care însemna” cei care din rai au venit pe pământ”. Tradițiile akkadiană și sumeriană au jucat un rol major în cultura babiloniană de mai târziu. în majoritatea culturilor lumii. aceştia au acceptat şi au preluat de la sumerieni şi au dezvoltat în continuare ştiinţele. chiar și în afara statului. scrierea. dar. celebra VA-243. sistemul săptămânal de şapte zile. Saturn. Misterioasa moştenire a sumerienilor De-a lungul anilor s-au descoperit o sumedenie de istorisire şi manuscrise sumeriene care au şocat lumea prin dezvăluirile lor. în întreaga epoca bronzului și epoca fierului timpurie. se va petrece un fel de simbioză a acestor două civilizaţii ieşite din două popoare foarte diferite. La scurt timp după cucerirea Sumerului de către akkadieni. cele care.Hr. prin utilizarea cunoştinţelor în domeniul ingineriei genetice. Jupiter. gravat în 11 . prezenta pe bolta cerească a celor cinci planete vizibile cu ochiul liber: Venus. spun că aceştia remarcaseră. genul Homo sapiens modern a fost creat în mod artificial.

sumerienii este considerat leagănul civilizaţiei actuale. Dar nicăieri nu exista gravuri mai tulburătoare decât cele de pe plăcuţele de lut din anticul Sumer. Terra. Datorită aceste civilizaţii. Mesopotamia a fost centrul inteligenţei. care ni le-au transmis şi nouă. arată toate planetele cunoscute astăzi. Jupiter. Fiinţe de staturi colosale sunt menţionate atât în credinţa sumeriană. 12 . în care existenţa uriaşilor să fie atât de evidentă. artele. Mitul existenţei giganţilor în trecutul oamenirii exista în aproape toate culturile lumii aşa cum. Mercur. exista şi mitul potopului. în miturile occidentale. ba mai mult. de altfel. Agricultura. Luna. lumina spre care se îndreptau toate popoarele care abia ieşeau din Epoca de Piatră. Venus. apare reprezentată. un popor a cărui istorie nu o cunoaştem foarte bine. comerţul. Planeta X sau Nibiru. cu precăd ere cele nordice. numită în mediile academice. Neptun şi Pluto. Saturn. prima cunoscută de acest gen. Marte.detaliu. şi nu numai. alături de cele 11 corpuri cereşti recunoscute astăzi: Soarele. precum şi în pasajele biblice şi. la o distanţă considerabilă. au fost preluate şi dezvoltate în mare parte de babilonieni. mai târziu. Uranus. religia sumeriană. În concluzie. o altă planetă.

Introducere: Sumerul și Egiptul.revistamagazin. Istoria Culturii și Civilizației I.ro www.ro www.com www. 1983 www.agentia. 1998 Constantin Daniel – Civilizaţia Sumeriană.Bibliografie Ovidiu Drimba.ro www.istoriiregasite.com www.wikipedia.org www.info www.wordpress. Vestala.com www.com www.reteteleluiradu.ro www.orice.messianicrestorer.scrigroup.roportal.ecology.md www.wordpress. Ed. Sport-Turism.stiintasitehnica. Ed.ro 13 .descopera.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful