Micarea de rotaie a Pmntului n jurul propriei axe a generat n astrologie noiunea de Case ale Cerului.

Dei exist mai multe metode de calculare a acestora, dou idei importante s-au desprins i le regsim n fiecare sistem. Punctul de pe ecliptic care culminea ntr-un loc geografic la un moment dat se numete Mijlocul Cerului. !l se gsete n planul meridian al locului. Deducem c MC depinde doar de longitudinea locului de observaie.

Punctul de pe ecliptic care rsare ntr-un moment oarecare ntr-un anume loc geografic se numete Ascendent. El variaz i n funcie de latitudine. "scendentul este punctul de la care ncepe numerotarea Caselor Cerului, n sens antiorar. !le sunt n numr de #$, pstrndu-se analogia cu numrul semnelor odiacale. Principial exist dou sisteme de Case% a& egalitar, n care mprirea eclipticii se face n arce de cte '()* +& inegal, n care Casele sunt determinate n funcie de mersul aparent al ,oarelui n decursul unui an. Punctele de -edere n acest ca s-au di-ersificat existnd mai multe sisteme de calcul% Placidus, Koch, Regiomontanus, Campanus, etc, primul fiind cel mai utili at.

O zi reprezinta durata aproximativa a unei miscari de rotaatie a pamantului in jurul axei sale. Un an este durata aproximativa unei orbite complete / revolutie orbitala a pamantului in jurul soarelui.

RELATIA DINTRE LONGITUDINE SI TIMP Pe durata unei zile, pamantul efectueaza o rotatie completa de 360 fata de soare. Ora zilei este o masura a acestei rotatii si indica timpul care a trecut din ziua respectiva, sau cat s a efectuat din rotatie. !a si observatori pe pamant, nu simtim rotatia in jurul axei sale, ci doar ni se pare ca vedem soarele cum se deplaseaza. "n mijlocul unei zile insorite ni se va parea ca soarele a #calatorit$ toate cele 360 de lon%itudine din jurul pamantului.

Fig. 7-3, 7-4 &iferenta un%'iulara dintre lon%itudini diferite este cunoscut sub numele de arc de lon%itudine si are o relatie directa cu timpul.

Fig. 7-5 (rcul de lon%itudine in si minute de arc se raporteaza la intervalul de timp de mai jos. ARC 360 -. - %rad -./ -/ TRANSFORMARILE TIMP IN ARC -. "nmultiti orele cu -. pentru a obtine + - ' 0 -. arc de lon%itudine , ). "mpartiti minutele la * pentru a obtine le +- min 0 -/ * sau arc de -. / , si apoi inmulteste minutele ramase cu -. pentru a obtine minute de arc. Ex 4 1ransformati 2 ' )3 min in unitati de arc 2 ' x -. 0 -3. 3 - ' 0 -. )3 min / * 0 . 3 * min 0 - %rad si cele 3 min ramase x -. 0 *./ de arc3 - min 0 -./ RASPUNS4 adunand, obtinem -*0 *./ TIMP )* ' + imparte prin )* , -' + imparte prin -. , * min +imparte prin * , - min + imparte prin -. , * sec

TRANSFORMARI DIN ARC IN TIMP -. "mparte le cu -. pentru a obtine orele, si inmultestele care raman cu * pentru a obtinele minutele de timp ). "mparte minutele de arc cu -. pentru a obtine minutele de timp, si inmulteste ce ramane cu * pentru a obtine secunde de timp. Ex 5 1ransformati -*0 *2- de arc de lon%itudine in unitati de timp

-*0 / -. 0 2 ', . ramas x * 0 )0 min de timp, adica -*0 de arc 0 2 ' )0 min *2 / -. 0 3 min de timp, cu * ramas x * 0 -6 sec de timp RASPUNS4 2' )3 min -6 sec ORA LOCALA (ceasta este o masura de rotatie a pamantului, si orice interval de timp dat poate fi reprezentat de un un%'i corespondent prin care se invarte pamantul. 5a presupunem ca soarele este exact in fata, adica este pranz. Pentru fiecare punct de a lun%ul aceluiasi meridian de lon%itudine, soarele va fi la cel mai inalt punct pe cer in ziua respectiva.

Fig. 7-6 ( inc !"i# $%g. &36 '(" ) M*+i,i%n* * ,* (ngi-!,in* "$+* *"- "!n- in .%-% (+*i (c% *. M*+i,i%n* * ,* (ngi-!,in* "$+* #*"- "* %. % in !+/% (+*i (c% *. Ex 6 6ocul ( este la *. de lon%itudine 7 fata de locul 8. 6a cat timp mai devreme sau mai tarziu, va veni ora de pranz in locul ( fata de locul 8 9 RASPUNS4 *. arc de lon%itudine 0 3 ', si deoarece ( este la vest fata de 8. Pranzul va avea loc trei ore mai tarziu in locul (