Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Domnitorilor români
la dezvoltarea culturii
naţionale
Mircea cel Bătrân
Ştefan cel Mare
Constantin Brâncoveanu
Mircea cel
Bătrân
1386 sept. 23 -
1418 ian. 31)
Mircea cel Bătrân
A fost unul dintre cei mai importanţi
conducători ai Ţării Româneşti.El este fiul
lui Radu I şi fratele lui Dan I pe care îl
secondează la tron după moartea acestuia.
În actele oficiale apare ca„În Hristos
Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos
iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Mircea
mare voievod şi domn...”. În istoriografia
română apare şi sub numele Mircea cel
Mare.
Mircea cel Batrân nu a fost numai un mare conducator de
oşti (cronicile îi preamaresc vitejia si caliăţile deosebite de
strateg la Nicopole si Câmpia Mierlei- ci si un iscusit diplomat. El
a fondat alianţe solide, unele chiar de familie, cu ajutorul cărora
a sporit şansele de a menţine independenţa ţării. Mircea cel
Bătrân a fost şi un mare ctitor de biserici. Cea mai de seama
mănăstire ctitorită de e este Mănăstirea Cozia.
Domnul muntean a făcut eforturi deosebite pentru a întări
puterea ortodoxiei într-o perioadă când catolicismul înca făcea
eforturi deosebite să pătrundă în sud-estul Europei. De aceea a
dotat mânastirile si bisericile ortodoxe din ţară cu domenii
aducătoare de venituri. Danii însemnate a făcut Mircea nu
numai Coziei, ci şi altor mânastiri existente în vremea sa:
Tismana, Snagov, Glavacioc, Dealu, Strugalea, Govora, Bolintinu
si Visina, precum si Bisericii Domneşti de la Curtea-de-Argeş. De
asemenea, Mircea cel Bătrân a făcut danii mănăstirii Cutlumus
de la Muntele Athos, ctitorie a lui Nicolae Alexandru Basarab si
a lui Vlaicu Voda, unde se afla zugrăvit pe perete în calitate de
binefacator al sfântului lăcas.
Ştefan cel Mare
Ştefan cel Mare
Ştefan cel Mare a domnit aproape o jumatate de
secol in Moldova, timp in care tara a cunoscut o
inflorire fara precedent si s-a facut respectata de
toate marile puteri din jur: Ungaria, Polonia si
Imperiul Otoman. Voievodul - pe care cronicarii il
descriu ca pe un barbat nu prea inalt, blond, cu o
privire patrunzatoare si o vointa puternica - a fost un
razboinic viteaz si hotarat, un priceput conducator de
osti, dar si un om credincios, cu frica lui Dumnezeu,
care a zidit multe biserici si manastiri pe tot cuprinsul
Stefan a avut o domnie foarte lunga, de 47 de
ani, timp in care a reusit sa tina piept Imperiului
Otoman si celorlalti vecini puternici, uneori vrajmasi.
In epoca sa, Moldova a cunoscut cea mai mare
intindere, intre Carpati, Nistru si Marea Neagra.
Capitala era in cetatea Sucevei, pe care domnitorul a
intarit-o cu ziduri puternice din piatra, pentru a
rezista oricarui atac.
Cetatea Sucevei
De-a lungul intregii sale domnii, Stefan a fost
un protector al credintei crestine, un neobosit
ctitor de manastiri - nu mai putin de 44 de
lacasuri de inchinaciune fiind ridicate din porunca
sa.
In timpul sau a luat nastere stilul
“moldovenesc” in constructia bisericilor, s-au
scris primele letopisete (cronici) si s-au facut
daruri catre manastiri din afara tarii. Se spune ca
Stefan purta intotdeauna asupra sa un triptic,
adica o icoana tripla, reprezentand pe Mantuitorul
Hristos, pe Maica Domnului si pe Sfantul Ioan
Botezatorul. Unul dintre marii sai duhovnici a fost
Daniil Sihastrul, caruia i-a cerut adesea sfatul si
care, dupa infrangerea de la Valea Alba, l-a
indemnat sa continue lupta impotriva paganilor.
Biserica Ortodoxa Romana l-a trecut in randul
sfintilor, impreuna cu Daniil Sihastrul, in anul
1992, cinstindu-l cu numele de “binecredinciosul
voievod Stefan cel Mare si Sfant”.
Mănăstiri şi Biserici ctitorite
de Ştefan cel Mare
Mănăstirea Putna, Biserica cu hramul
„Adormirea Maicii Domnului”
10 iulie 1466 – 3 septembrie 1469
Mormântul
lui Ştefan
de la Putna
Biserica „Sfântul
Procopie”,
Milişăuţi
8 iunie – 13
noiembrie 1487
Biserica „Sfânta
Cruce”, Pătrăuţi
13 iunie 1487
Biserica
„Sfântul Ilie”,
Suceava
1 mai – 15
octombrie 1488
Biserica „Sfântul
Gheorghe”,
Mănăstirea
Voroneţ
26 mai – 14
septembrie 1488
Biserica „Tăiera
Capului Sfântului
Ioan
Botezătorul”,
Vaslui
27 aprilie – 20
septembrie 1490
Biserica „Sfântul
Nicolae”, Iaşi
iunie 1491 – 10
august 1492
Biserica „Sfântul Gheorghe”, Hârlău
30 mai – 28 octombrie 1492
Biserica
„Adormire
a Maicii
Domnului”,
Borzeşti
9 iulie 1493
– 12
octombrie
1494
Biserica
episcopală
„Sfinţii Apostoli
Petru şi Pavel”,
Huşi
... – 30 noiembrie
1495
Biserica „Sfântul Nicolae”, Dorohoi