Sfera

Politicii
REVIST LUNAR DE STIINTE POLITICE EDITAT DE INSTITUTUL DE
CERCETRI POLITICE SI ECONOMICE SI EUNDATIA 'SOCIETATEA CIVIL
BILANT 1999
%&
Anul VIII, 2000
2. Editorial Dan Pavel De ce nu s-a predat coalitia
11. Bilant 99 Dan Oprescu Minorittile nationale n 1999
18. Ovidiu Maican Reforma Ministerului de Interne
30. Arhiv Document Amintiri cu Emil Bodnras
34. Politic intern Ctlin Ciubot Societate de consum, consumatorisi dreptul
consumatorilor
37. Politic extern Daniel Cain Bulgaria dup 10 ani
44. IdeoSfera George Voicu Paradigma conspirationist (VII)
56. Recenzii Lauren(iu O surs de interes capital
Constantiniu
58. Mihai Chioveanu Trilogie 1989
61. Olivia Horvath ntre vizionarismul rational si Iascinatia
absolutului
63. Semnale
Cuprins
1
SP nr. 78/2000
De ce nu s-a predat Coali(ia?
ci o judecat de Iapt. Dac partidele componente
ale coalitiei si coalitia au urmrit pstrarea puterii,
aceast constatare nu contrazice n vreun Iel natura
politicii din oricare parte a acestei planete, inclusiv
n democratiile liberale - urmrirea cstigrii
puterii si a pstrrii ei.
A spune c miza coalitiei a Iost pstrarea
puterii ne conduce ctre un corelat logic al unei
sIortri de acest tip. Dac s-a depus atta eIort
pentru pstrarea puterii, nseamn c actuala
coalitie a Iost n situatia de a pierde puterea. Au
Iost mai multe presiuni asupra coalitiei, de natur
exterioar, cu mult mai puternice dect presiunile
interne. Actuala coalitie s-a vzut conIruntat, n
ianuarie si Iebruarie 1999, cu dou violente
mineriade. Anul 1999 a Iost anul cu cele mai
puternice miscri sociale si sindicale din ntreaga
perioada postdecembrist. Pentru prima dat dup
1996, opozitia a Icut puternice presiuni pentru a
provoca demisia guvernului si alegeri anticipate.
Nici una dintre aceste trei tipuri de presiuni nu a
reusit s clatine n mod serios coalitia. Niciodat
nu a existat o mai puternic eroziune a ncrederii
publice dect Iat de actuala coalitie, cu toate c o
mare parte din nempliniri s-au datorat unei
mosteniri dezastruoase de la predecesori. Dar anul
1999 a artat ct se poate de clar c invocarea la
nesIrsit a argumentului (real) al dezastrului lsat
n urm de pedeseristi este o strategie care nu mai
poate masca lipsurile n ceea ce priveste vointa
politic, eIicienta si compententa liderilor politici
ai coalitiei.
Rezistenta coalitiei la cele dou mineriade
din 1999 a avut o relevant mult mai mare pentru
democratia din Romnia dect cea a trecerii
testului dur al unor miscri sociale. Mineriadele
din 1999 au Iost atacuri periculoase la adresa
statului de drept, tentative de lovitur de stat, de
Marea miz a actualei coalitii
guvernamentale si parlamentare a Iost pstrarea
puterii. Abia pe locul al doilea n topul priorittilor
a Iost ducerea la bun sIrsit a reIormei. Dac miza
actualei guvernri ar Ii Iost reIorma, coalitia nu
ar Ii rezistat mai bine de trei ani. Pstrarea puterii
a Iost o miz care nu a redus numai sansele
reIormei, dar a subminat serios sansele electorale
ale partidelor coalitiei. Eunctionarea coalitiei celor
trei coalitii (CDR- USD - UDMR) a prezentat de
la bun nceput o serie de particularitti
1
. O serie
de proIetii politice artau, imediat dup cstigarea
alegerilor din noiembrie 1996, c aceast coalitie
nu va rezista, mai ales din pricina eterogenittii
sale ideologice. Din noiembrie 1996, presa a
prezentat n permanent situatia unei coalitii Irag-
ile, care st s se prbuseasc n orice moment
sau care nu mai are de trit dect cteva ore, zile,
sptmni sau (n cel mai bun caz) luni
2
. Acesti
comentatori sau reporteri au pierdut din vedere -
dac vreodat au Iost constienti de acest lucru,
ceea ce este greu de crezut, Ir cunostinte solide
de politic international si politologie - c asa
snt pretutindeni coalitiile. La un moment dat, a
prut c singura ratiune pentru care era posibil
convietuirea unor partide radical diIerite ca traditie
istoric, platIorm ideologic, legitimitate moral
si politic, era reIorma. De altIel, aceasta a si Iost
ratiunea de a Ii a guvernrii coalitiei, asa cum era
ea explicitat n programul de guvernare. Dar cum
reIorm nu se Icea, iar coalitia rezista, a Iost
nevoie de o alt explicatie dect aceea c aceast
coalitie urmreste reIorma. Ceea ce proIetii
politici si presa nu au sesizat a Iost c principala
ratiune de a Ii a coalitiei - anume detinerea puterii
- a Iost un suport extrem de puternic, de natur a
rezista oricror ncercri. Eaptul c actuala coalitie
procedeaz astIel nu este o judecat de valoare,
DAN PAVEL
2
Editorial
SP nr. 78/2000
nlocuire prin violent a institutiilor si alesilor prin
vot democratic. Ele au Iost sprijinite de Iorte
politice din opozitia parlamentar si
extraparlamentar, iar dejucarea lor a Iost o
victorie a democratiei. De altIel, n timpul
mineriadei din ianuarie 1999, mai multe
organizatii ale societtii civile (Grupul pentru
Dialog Social, Alianta Civic, Solidaritatea
Universitar, Asociatia Eostilor Detinuti Politici,
Liga pentru Aprarea Drepturilor Omului,
Conventia Medicilor Democrati, Uniunea
Mondial a Romnilor Liberi, Asociatia
victimelor mineriadelor, etc.) au organizat n
Bucuresti un mars de protest mpotriva Iolosirii
violentei politice, care amenint institutiile statului
de drept
3
. Dac pn la alegerile din noiembrie
1996 aceste organizatii ale societtii civile au
sprijinit simbolic sau chiar direct (unele dintre ele
Iiind chiar membre componente ale CDR) Iortele
democratice care au luat atunci puterea, dup
aceea, din pricina unor conIlicte de interese, dis-
pute legate de valori si principii, a intervenit o
rcire a relatiilor, iar n unele cazuri un divort.
Numai c n Iata primejdiei comune, s-a reIcut
legtura intim ntre coalitie, mai ales CDR, si
organizatiile societtii civile. n situatia respectiv
ns, asociatiile societtii civile au cerut partidelor
responsabile din opozitie s se solidarizeze
miscrii de sustinere a democratiei si a statului
de drept, iar presedintelui Romniei s instaureze
(dac va Ii cazul) starea de urgent. Pn la urm,
cu exceptia Partidului Romnia Mare, care a Iost
(prin liderul su Corneliu Vadim Tudor, dar si
prin Iilialele sale) implicat direct si indirect n
incitarea si organizarea mineriadelor, toate
partidele politice din Romnia si-au aIirmat
sprijinul Iat de salvarea democratiei. Demersul
coalitiei a Iost sprijinit de toate Iortele politice si
civice responsabile. Chiar si la Rmnicu-Vlcea,
unde minerii gsiser un sprijin n bandele locale,
n sprijinitori ai partidelor rectionare, dar si n
rndul somerilor, al disponibilizatilor, ceea ce a
dus la conIruntri violente cu Iortele de ordine,
dup aceea, restul cettenilor - care alctuiau
majoritatea - au organizat un mars n sprijinul
democratiei si al coalitiei actuale.
Ceea ce nu reusiser mineriadele prin Iort
erau s reuseasc numeroasele miscri sociale si
greve. Pentru prima dat n istoria postcomunist
a Romniei, cele mai mari centrale sindicale s-au
unit pentru a Iace revendicri speciIice. CNSLR-
Ertia, Blocul National Sindical, Cartel 'ALEA
si CSDR au nceput pe 23 noiembrie 1999 un
program de proteste care s-a sIrsit abia pe 22
decembrie. Memorandumul ncheiat n primvara
lui 1999 de cei patru colosi sindicali a Iunctionat
n mod neasteptat. Problema a Iost c activitatea
sindical a depsit limitele ei, implicndu-se n
revendicri de natur politic. Cu toate c urmarea
reprezentarea intereselor muncitoresti, ale unor
ramuri deIavorizate, miscarea sindical a Iost
mereu suspectat n aceast perioad de a Ii Iost
manipulat de cercuri antireIormiste, de grupuri
de interese care nu priveau cu ochi buni
perspectivele integrrii europene. Chiar n luna
dinaintea ConIerintei de la Helsinki - unde exista
speranta c n sIrsit Romnia va Ii nominalizat
pentru a ncepe negocierile de aderare la Uniunea
European - protestele sindicale nu numai c s-
au intensiIicat, dar au cptat o accentuat Iorm
politic. ntr-o 'scrisoare deschis ctre natiune
si conductorii ei, conducerea CNSRL-Ertia
aIirma c singura solutie de depsire a situatiei
de criz a trii era schimbarea primului ministru
Radu Vasile si a guvernului. Din cauza presiunii
miscrilor sociale, dar si a lipsei de perIormante
ale premierului, n ntreaga pres s-a vorbit despre
amnarea schimbrii lui Vasile pn dup
reuniunea de la Helsinki. Era evident c Romnia
nu putea Ii prezent acolo n stare de instabilitate,
cu premierul abia schimbat. Dar sindicatele nu
au vrut s accepte ideea c este un moment care
tine de interesele nationale ale Romniei, asa c
cu ct se apropia momentul Helsinki, cu att se
intensiIicau revendicrile sindicale si cele politice.
Unele dintre maniIestri au avut un caracter vio-
lent. AstIel, pe 5 noiembrie 1999, PreIectura
Brasov si trupele de ordine au Iost slbatic atacate
3
Editorial
SP nr. 78/2000
de muncitori, n rndurile crora cei mai agresivi
erau provocatori inIiltrati (membri ai lumii inter-
lope, personaje cu dosar penal). Pagubele au Iost
considerabile, iar n apropierea aniversrii miscrii
muncitoresti anticomuniste, sindicalistii au vrut
s pun pe PreIectur simbolurile comuniste
4
. La
Bucuresti, apoi n toat tara, cteva zile dup aceea,
ceIeristii au blocat circulatia trenurilor pentru mai
multe zile, pricinuind pagube considerabile
economiei nationale si persoanelor particulare.
Pn la urm, organele judectoresti au hotrt c
greva era ilegal. Pe 11 noiembrie 1999,
aproximativ o mie de muncitori de la Petrotub
Roman au blocat drumul E 85, ca s taie calea
privatizrii propriei ntreprinderi. Eondul
Propriettii de Stat tocmai semnase un contract
de privatizare cu Iirma 'Tubman International.
Pn la urm, guvernul sau diIeritele sale ministere
si agentii au negociat cu grevistii ntreruperea
protestelor, reluarea lucrului, satisIacerea unora
dintre revendicri. Oricum, coalitia a rezistat la
un asalt despre care se prevzuse (sau poate chiar
se urmrise) a duce chiar la sIrsitul guvernrii
acesteia. n cele mai multe dintre cazuri, grevele
si miscrile sociale ale anului 1999 au Iost doar
amnate pentru anul electoral 2000.
Anul 1999 a ntrit tendinte ncepute
imediat dup noiembrie 1996: preluarea puterii
economice si a structurilor clientelare a Iostelor
partide aIlate la guvernare. Numeroasele
scandaluri care au aIectat credibilitatea partidelor
din coalitie nu au Iost att legate de esaloanele
superioare de conducere, ci de conducerile locale,
judetene sau municipale. Prin urmare, este clar
ce a tinut la un loc coalitia. Detinerea puterii,
mprtirile Icute prin algoritm au permis Iiecrui
partid s si consolideze pozitiile n diIerite
sectoare economice (industrie, agricultur,
comert, turism, transporturi, export-import, etc.),
dar si inIluenta n teritoriu (administratie, politie,
judectorii, diIerite inspectorate). Eiecare partid
al coalitiei si-a satisIcut astIel interesele n
teritoriu. Dar aceast dependent de resurse a
mpiedicat miscarea liber n cmpul politic,
limitnd optiunile legate de prsirea coalitiei sau
tentativele de a Iace aliante electorale n aIara ei.
n momentul n care studiem Ielul n care a
evoluat coalitia n 1999, elementele cele mai
importante care trebuie luate n considerare snt
relatiile dintre diIeritele prti componente ale
coalitiei. De la caz la caz, raporturile dintre partide,
ca si stabilirea general a consensului au urmat
regulile unei geometrii cu dimensiuni variabile.
Studiul actualei coalitii are elemente Iascinante,
tocmai din pricina Iaptului c nimic nu este
prestabilit. Numai c o asemenea Ilexibilitate a
relatiilor din cadrul coalitiei a determinat o
Iunctionare mult mai greoaie dect ar Ii Iost nor-
mal a coalitiei.
Cea mai problematic relatie din cadrul
coalitiei a Iost cea dintre PNTCD si PD.
ConIlictele s-au desIsurat mai ales n jurul
problemelor restituirii propriettilor agricole, al
caselor nationalizate, al privatizrii I.A.S.-urilor.
De Iiecare dat a trebuit ca ntre interesele
personale sau de grup (reprezentate de deputatul
Lupu sau ministrul Muresan, din partea PNTCD,
sau de senatorul Trit Eanit, din partea PD) s
Iie nevoie de o mediere din partea liderilor
partidelor respective sau de o ntelegere n cadrul
coalitiei. Pn la urm, n majoritatea cazurilor,
s-a ajuns la ntelegeri, la consens. Problema a Iost
c dac se pornea de la bun nceput de la ideea
unor ntelegeri, nu s-ar Ii pierdut atta timp,
energie si nici popularitate n ochii alegtorilor.
Una dintre cele mai problematice prezente
n cadrul actualei coalitii a Iost cea a UDMR-ului.
Disputele generate de dezbaterile asupra Legii
nvtmntului nr. 85/1995 au Iost dramatice, n
special cnd a Iost vorba despre discutarea n
comisii, iar apoi de supunerea la vot a art. 123,
care se reIer la dreptul minorittilor nationale de
a organiza nvtmntul de stat n limba matern.
Numai istoria Ielului n care s-a votat asupra
Ordonantei 36 de modiIicare si completare a Legii
nvtmntului ar merita un studiu separat. Nu au
Iost putine cazurile cnd n Senat sau n Camer,
reprezentantii partidelor au mers mpotriva
4
Editorial
SP nr. 78/2000
ntelegerilor din coalitie. AstIel, atitudinea unui
George Pruteanu (pe vremea aceea senator
PNTCD) era s provoace prsirea coalitiei de
ctre UDMR. Lucrul a Iost cu att mai grav cu
ct, n general, UDMR a Iost elementul compo-
nent cel mai stabil si loial al coalitiei, votnd con-
stant n sensul ntelegerilor cu partenerii, n
interesul coalitiei. Cnd a venit ns vorba de o
sustinere din partea partenerilor de coalitie n sens
invers, lucrurile nu s-au mai desIsurat n interesul
coalitiei. Pn la urm, logica predominant a
coalitiei (consens & compromis) a condus n
Senat la ntelegeri ntre putere si opozitie. Chiar
senatorii PDSR au promis acceptarea tuturor
articolelor de lege n schimbul prevederii
articolului 184, potrivit cruia institutiile de
nvtmnt superior multiculturale snt coordonate
de un prorector ales dintre cadrele didactice care
predau pe liniile corespunztoare culturii si limbii
de predare (deci n limba minorittilor). S se Ii
creat atunci o platIorm pentru o posibila coalitie
de dup alegerile din anul 2000? Vom mai vedea.
Coalitia a Iunctionat n 1999 Ir organe
Iormale de conducere. De aceea, ntre sistemul
nervos al coalitiei si organele ei de Iunctionare
(n plan executiv, legislativ, administrativ, al
Iunctionrii la nivel local) a existat o lips de
corelare. Cele mai multe dintre solutiile si
ntelegerile negociate de liderii coalitiei nu au Iost
respectate de la bun nceput sau a Iost nevoie de
multe eIorturi. Dup ce organele de conducere
de tipul COCOPO au Iost ridiculizate n pres, a
existat o anumit reluctant de a mai apela la ele.
Dar aceasta a aIectat proIund Iunctionarea
coalitiei. Cel mai tare s-a vzut acest lucru n
Parlament si mai ales la Camera Deputatilor, unde
n comisii sau la votul n plen se vota cu totul
altIel dect n spiritul ntelegerilor din coalitie.
Adesea, senatorii si mai ales deputatii au votat n
conIormitate cu interese personale, locale, sau de
grup, dar care diIereau de interesele coalitiei sau
ale partidului din care ei Iceau parte. Interventia
partidelor n sensul corectrii acestor
disIunctionalitti nu a dus ntotdeauna la
rezultatele asteptate, pentru c multi dintre
senatori si deputati au prsit partidele sau
coalitiile pe listele crora au intrat de Iapt n cele
dou camere.
ntrirea coalitiei prin Iunctionarea ei n timp, ca
si prin rezistenta la diIeritele provocri au avut n
1999 cteva consecinte beneIice, n ciuda scderii
popularittii. Dac n sondajele de opinie coalitia
a sczut dramatic
5
, ca urmare a dezamgirii
publice Iat de deteriorarea nivelului de trai,
promovarea n parlament a anumitor legi ale
reIormei, sprijinirea anumitor initiative n cadrul
guvernului si administratiei, toate acestea au creat
premisele consolidrii sprijinului politic a
diIeritelor prti componente ale coalitiei.
Activitatea cabinetului Radu Vasile a Iost din
multe puncte de vedere o continuare a stilului
inaugurat de cabinetul Ciorbea. Stilul guvernrii
prin ordonante guvernamentale, dintre care multe
ordonante de urgent, lipsa unei coordonri de
ctre primul ministru a diIeritelor programe de
reIorm, au dus la acumularea unor nemultumiri
Iat de activitatea acestui cabinet
6
. Ca si n cazul
lui Ciorbea, pn la urm schimbarea lui Radu
Vasile din Iunctia de prim-ministru a Iost o
realizare a coalitiei. Dar problema care se pune
aici este a responsabilittii presedintelui Emil
Constantinescu n desemnarea ca premieri a unor
personaje care nu se potriveau cu Iisa acelui post.
S-ar putea ns aIirma, pe baza analizei
Ielului n care au Iunctionat cabinetele de dup
noiembrie 1996, c acesta a Iost domeniul de
activitate n care coalitia a Iunctionat cel mai bine.
Nu au Iost demisii din Cabinetul Vasile, nici
certuri violente sau puncte asupra crora s nu se
Ii gsit pn la urm un consens. De altIel, numrul
exagerat de ordonante de tot Ielul spune mult
despre stilul de lucru n echipa de acolo. Iar cnd
premierul Vasile a Iost schimbat, echipa a rmas
aceeasi, cu dou exceptii (ministrii de externe si
ai muncii si protectiei sociale, care nu au vrut s
si mai continue activitatea, din motive diIerite,
Iiind nlocuiti de oameni din acelasi partid).
n 1999, activitatea legislativ din cele dou
5
Editorial
SP nr. 78/2000
camere ale parlamentului a Iost ncununat de
cteva succese ale actualei coalitii. Au Iost
nregistrate la cele dou camere aproximativ 500
de acte normative, dintre care 170 de natur
economic. Din 1997 si pn n septembrie 1999,
au Iost Iinalizate 506 legi, ntre care si ordonantele
simple sau de urgent ale cabinetelor Ciorbea si
Vasile. Doar 37 dintre legile votate n 1999 au
Iost publicate n Monitorul Oficial, promulgate
sau n curs de promulgare snt 7 legi. Se aIl n
dezbaterea plenului Camerei Deputatilor 53 de
proiecte de legi, iar n dezbaterea plenului
Senatului 35. n comisiile economice de
specialitate ale Camerei se aIl 45 de proiecte leg-
islative, iar n cele ale Senatului 22
7
. Dintre legile
importante votate, unele legi au Iost esentiale
pentru reIorma economic (Legea 133/1999
pentru stimularea ntreprinztorilor privati, pentru
nIiintarea si dezvoltarea ntreprinderilor mici si
mijlocii
8
; Legea privind unele msuri de
accelerare a reIormei; Legea de modiIicare a Legii
101/1998 privind Statutul BNR), reIorma
propriettii (Legea pentru reconstituirea dreptului
de proprietate asupra terenurilor agricole si a celor
Iorestiere, cunoscut mai ales sub numele de
'legea Lupu), reIorma moral (Legea privind
accesul la propriul dosar si deconspirarea
securittii ca politie politic), reIorma educatiei
(Legea privind modiIicarea si completarea Legii
nvtmntului nr. 84/1995).
Eelul n care s-a actionat pentru dezbaterea
n comisii, iar apoi pentru votarea n cele dou
camere ale parlamentului a Legii pentru
reconstituirea dreptului de proprietate n
agricultur merit a Ii cercetat ca un studiu de caz
cu privire la Ielul n care Iunctioneaz coalitia
CDR - USD - UDMR. n ciuda unor conIlicte
majore de interese, care nu erau n special interese
de grup, ci mai ales ntre interesele personale ale
unor reprezentanti ai partidelor coalitiei (n spe-
cial deputatul trnist Vasile Lupu si senatorul
pedist Trit Enit), Iunctionarea la vrI a coalitiei,
ca si negocierile care au avut loc la nivelul
grupurilor parlamentare au condus dup ndelungi
tensiuni, amnri, la votarea legii. Chiar si dup
promulgarea legii de ctre presedintele Romniei,
dezbaterile Iurtunoase care au intervenit nu au
Icut dect s dovedeasc deosebirile esentiale
ntre reprezentantii coalitiei si cei din opozitie.
La Iel s-a ntmplat si cu privire la Legea privind
modiIicarea si completarea Legii nvtmntului,
care a pus coalitia la grea ncercare si care continu
si acum a Ii contestat de opozitie si de voci din
pres. n schimb, atunci cnd a venit vorba despre
aplicarea legii privind accesul la propriul dosar
s-a vzut ct de radicale snt deosebirile ntre chiar
partidele componente ale coalitiei. A devenit astIel
diIicil de deosebit ntre interesele partidelor (sau
mai bine zis ale unor lideri ai acestora) din coalitie
si cele din opozitie.
Chiar dac a Iost promulgat de ctre
presedintele Romniei, Legea privind accesul la
propriul dosar si deconspirarea securittii ca
politie politic continu s provoace tensiuni n
cadrul actualei coalitii, ba chiar reconIigurri de
pozitii care arat ct de Iragil este aceast aliant
politic din anumite puncte de vedere.
Nominalizarea de ctre PD a unor candidati
prestigiosi, Iosti disidenti sau oponenti (Mircea
Dinescu, Andrei Plesu), dar care au fost membri
ai Partidului Comunist Romn, a Iost o nclcare
a literei si spiritului legii. Legea prevede ca din
Colegiul Consiliului National pentru Studierea
Arhivelor Securittii ca politie politic s nu Iac
parte persoane 'care au Icut sau Iac parte din
partide politice.
9
PD a nclcat legea n mod
deliberat, pornind de la considerentul c 's
vedem cine va avea curajul s i resping pe
Dinescu si Plesu. n mod paradoxal la comisiile
juridice reunite ale celor dou Camere nu au avut
curajul s resping aceste dou candidaturi. n
schimb, au respins candidatura lui H.R.
Patapievici (propus de PNTCD), Ir a Ii avut
motive legale. Chiar si aliatul cel mai apropiat al
PNTCD din Conventia Democratic, anume
PNL, prin presedintele su, Mircea Ionescu
Quintus, a votat mpotriva candidatului
PNTCD
10
. Pe bun dreptate, cel respins pe
6
Editorial
SP nr. 78/2000
nedrept de comisiile respective, a putut s scrie
c 'de zece ani exist o mare coalitie inIormal,
peste capul partidelor si al ideologiilor, care, n
Iorme diverse si cu o reprezentare variabil, dar
cu o prezent constant, s-a aIlat mereu la putere.
Optiunile acestei mari coalitii snt cunoscute:
toate exprim dorinta de a mentine n centrul
puterii oamenii, clientii, relatiile, complicittile
si aliantele strategice ale vechiului regim.
11
Reactia de a te simti nedrepttit este Iireasc, dar
de aici si pn la a expune o teorie conspirationist
cu privire la putere este o cale lung. n realitate,
este vorba despre altceva. Iar legea deconspirrii
securittii si a accesului la dosare tocmai acolo
tinteste. Anume, ctre posibilitatea ca Ioste cadre
ale securittii si grupuri de interese care detin
dosare s santajeze politicieni din toate partidele,
inclusiv din cele ale actualei coalitii, asa cum pot
Ii santajate personalitti intelectuale, culturale,
diplomatice, militare, din puterea juridic. Dar a
santaja pe cineva aIlat la putere si a detine puterea
snt lucruri diIerite. Marea coalitie nu este altceva
dect suma de indivizi particulari care snt
santajabili, dar nu ceva care s Iie mai puternic
dect coalitia venit la putere n noiembrie 1996.
ConIuziile logice si politologice ale lui Patapievici
nu snt ns lipsite de o oarecare baz. Prin
controlul sau santajul exercitat asupra unor
personalitti cheie ale partidelor coalitiei, coalitia
este mpiedicat s Iunctioneze cum trebuie.
Comportamentul presedintelui liberal Quintus
este semniIicativ n acest sens. Chiar si asa, dac
ar Ii Iost adevarat ce scrie eseistul de la 22, atunci
legea deconspirrii nu ar mai Ii Iost votat
niciodat. Probabil c se va rzgndi cnd plenul
parlamentului va vota pentru includerea sa n
Colegiul Consiliului de studiere a dosarelor
securittii.
Cu toate acestea, pe agenda nerealizrilor
Iigureaz o multime de legi importante care
asteapt a Ii votate n Parlament
12
. Dintr-un total
de 449 de legi restante la parlament, 30 de proiecte
se aIl acolo din 1997, 143 dateaz din 1998, iar
286 snt din 1999. Dac la nceputul coalitiei
CDR-USD-UDMR, media de zile la care aprea
o lege a Iost de 13-14 zile, pe msur ce interesele
divergente ale componentelor coalitiei si-au spus
cuvntul, media a Iost tot mai ridicat, iar procesul
de vot tot mai greoi. n 1997, media zilelor de
'stagiu petrecut de o lege n cele dou camere a
Iost de 90-100 de zile. n 1998, media a Iost de
150-170 de zile. S-au nregistrat chiar recorduri
negative. AstIel, cu toate c pornise ca ordonant
de urgent a Cabinetului Ciorbea, Legea de
modiIicare si completare a Legii nvtmntului
a stat n parlament 750 de zile
13
. Legea privind
reorganizarea CEC n societate bancar pe actiuni
a stat 569 de zile, n timp ce Legea pentru
prevenirea si sanctionarea splrii banilor a avut
de asteptat 536 de zile. Un alt record a Iost cel de
644 de zile la Legea datoriei publice, pe cnd
Legea privind Iacilitti pentru dezvoltarea
turismului rural a avut nevoie de (numai!) 411
zile.
Presa a sesizat diIerentele de stagiu petrecut
n camere, n Iunctie de apartenenta politic a
presedintelui uneia dintre ele (trnistul Ion
Diaconescu la Camera Deputatilor, pedistul Petre
Roman la Senat)
14
. AstIel, n timp ce Legea
privind transportul pe CER (propus de Traian
Basescu, ministrul PD al transporturilor) a stat n
Senat doar 64 de zile, n Camer a tinut-o 543 de
zile. Dar asemenea divergente ntre partidele
coalitiei au aIectat adesea interesele categoriilor
sociale si proIesionale ale cror interese aceste
partide pretind c le reprezint n Parlamentul
Romaniei. De pild, Legea privind aprobarea
Ordonantei Guvernului 9/1998 reIeritoare la
instituirea sistemului de cupoane pentru
agricultori, dupa ce a Iost promovat de Cabinetul
Ciorbea pe 30 ianuarie 1998, a Iost Iinalizat la
Camer n numai 13 zile, dar la Senat a trebuit s
astepte 197 de zile, ceea ce a Icut-o aproape
inutil, pentru c 'n vremea aceasta, s-a arat de
primvar, s-a semnat, s-a recoltat din nou si s-
a reluat un nou ciclu de nsamntri de toamn.
La Iel s-a ntmplat cu procedurile 'rapide leg-
ate de aprobarea ordonantelor de urgent privind
7
Editorial
SP nr. 78/2000
stimularea investitiilor directe, regularizarea
datoriei Iostei Companii Romne de Petrol, taxa
pe valoare adugat, impunerea veniturilor
realizate de persoanele Iizice, care au avut nevoie
de 349, 446, 377 si 363 de zile n Parlament.
Exist o disproportie major ntre
activitatea propriu-zis a Parlamentului si
inundatia de ordonante venite din partea
executivului. Specialistii din partea guvernului
lucreaz neglijent, ceea ce Iavorizeaz revenirea
Irecvent cu alte ordonante de urgent pentru a
corecta ordonante de urgent deIectuoase. Aici
este o deIicient major a actualei coalitii
guvernamentale si parlamentare, care pare a se
organiza conIorm unor Iracturi de competente si
atributii ntre cele dou puteri n stat, cea
legislativ si cea executiv. Coalitia ar Ii putut s
valorifice avantajul de a fi fost nu a government
of separated powers, ci - asa cum se discuta n
politica modern a lumii - a government of sepa-
rated institutions sharing powers
15
. Nici institutia
prezidential nu a Icut prea mult pentru a corecta
aceste neajunsuri ale coalitiei. Singurele sale
interventii n coalitie au Iost n momentele de
criz. Ceea ce a lipsit la toate aceste nivele
institutionale a Iost preocuparea pentru institu-
tional building. De aceea, se poate spune c - n
ciuda Iaptului c a rezistat provocrilor si a
continuat s Iunctioneze - de Iapt coali(ia nu a
fost o institu(ie a exercitrii puterii (n sens
constructiv). De unde si crearea impresiei de
improvizatie politic. Eenomenele absenteismului
nemotivat
16
si lipsei de cvorum n momentele
dezbaterii unor legi esentiale pentru reIorm nu
snt altceva dect reIlectarea modului deIectuos
n care coalitia si prtile sale componente s-au
organizat si mobilizat n momentele esentiale, ale
lipsei de disciplin si de responsabilitate a alesilor
poporului. Iar fenomene precum votul n
necunostint de cauz sau frauda votului, care s-
au manifestat att n cadrul partidelor de la putere,
ct si al celor din opozitie, ies din cadrul unei
analize a unei stri normale de Iapte, necesitnd
un alt tip de abordare
17
. Mult mai grav dect att a
Iost Ienomenul Iracturilor dintre deciziile luate
de liderii politici ai partidelor coalitiei si
comportamentul, chiar votul celor din grupurile
parlamentare ale coalitiei. Asemenea discrepante
s-au vzut tot timpul, dar cel mai deranjante au
Iost cnd interveneau n momentele cheie ale
votrii legilor restituirii propriettii sau ale
accesului la dosarele Securittii.
Multe din nerealizrile din Parlament nici
nu pot Ii puse ns n mod direct pe seama coalitiei
de la putere sau pe seama mostenirii guvernrii
anterioare. Ele snt expresia unor carente majore
ale Constitutiei din 1991 (cum ar Ii mult discutata
identitate dintre Iunctiile celor dou camere), ale
regulamentelor de Iunctionare a camerelor (ceea
ce a dus la propunerea nIiintrii Comisiei ordinii
de zi, Iormat din liderii partidelor politice,
nIiintarea institutiei primei citiri a proiectelor de
lege si desIiintarea cvorumului, reducerea
timpului de lucru total petrecut de parlamentari
n plen si cresterea timpului n comisii, Iinalizarea
rapoartelor comisiilor permanente n termen de
60 de zile de la nregistrarea initiativei legisla-
tive, limitarea duratei lurilor de cuvnt, nIiintarea
de noi subcomisii
18
). Cu toate acestea, Iaptul c
actuala coalitie nu a Icut nimic n sensul
amendamentelor constitutionale si modiIicrii
regulamentelor celor dou camere nu Iace dect
s arate o viziune mediocr cu privire la rolul
reIormator al coalitiei.
Din multe puncte de vedere, coalitia
Iunctionat cel mai deIicitar la nivelul local
(judetean si al localittilor urbane si rurale). De
Iapt, acolo de multe ori aliantele si interesele lo-
cale au ascultat de alte considerente dect cele
nalte ale coalitiei. La nivelul judetelor si
localittilor au Iost si cele mai spectaculoase
treceri dintr-un partid ntr-altul, nu numai n
interiorul coalitiei, dar si din opozitie ctre putere,
mai ales dup pierderea de ctre PDSR si aliatii
si a alegerilor din 1996, iar ncepnd cu mijlocul
lui 1998, n sens invers, dinspre putere ctre
opozitie. Dac liderii politici au gsit la nivel nalt
cile de a merge mpreun, de a Iace aliante, liderii
8
Editorial
SP nr. 78/2000
locali nu au uitat usor umilintele de pe vremea
ESN-ului, sicanele din campaniile electorale. Au
Iost numeroase cazurile cnd Iilialele diIeritelor
judete au presat asupra partidelor din care Iceau
parte pentru a iesi din coalitie (mai ales n cazul
PD, dar si n acela al PNTCD sau PNL) sau mcar
de a guverna singuri, Ir anumiti parteneri de
guvernare (n cazul PNTCD). De Iapt, unul dintre
semnalele cele mai clare cu privire la accentuarea
diIerendelor la nivel local este c de vreo doi ani
ncoace PNL vrea s mearg pe liste separate de
cele ale CDR n alegerile locale.
Actuala coalitie parlamentar si
guvernamental a ratat startul n ndeplinirea
reIormei. Apropierea anului electoral si Iaptul c
a rezistat pn n acest an creeaz premisele pentru
a nu rata Iinalul mandatului. Snt cteva argumente
n sensul posibilittii recuperrii timpului pierdut,
pe ultima sut de metri:
- scadenta (de multe ori depsit, mai
ales dac ne reIerim la datele limit
Iixate de diIeriti lideri ai coalitiei sau
prim-ministri) anumitor initiative ale
reIormei, privatizrii, restructurrii
(cum ar Ii lichidarea n acest an a
Eondului Propriettii de Stat);
- posibilitatea real ca Romnia s
primeasc ajutoare substantiale de la
Uniunea European, EMI, Banca
Mondial;
- eIectul hotrrii de la Helsinki cu
privire la nceperea negocierilor de
aderare a Romniei la UE;
- previziunile cu privire la
mbunttirea indicatorilor productiei
industriale, activitatii economice,
mbunttirii nivelului de trai;
- posibilitatea de a lua msuri
economice de tip popular sau popu-
list, care pot aduce voturi.
Nu se va putea Iinaliza analiza asupra actualei
coalitii dect la sIrsitul ei. Abia atunci se vor putea
trage concluziile si abia atunci vom sti, n urma
dezvluirilor din campania electoral si de dup,
o multime de inIormatii inedite cu privire la
coalitia CDR-USD-UDMR. Pn atunci, ne
multumim cu analize partiale, incomplete, de
etap.
1
Pentru o abordare larg a problemelor actualei coalitii
n primii doi ani de guvernare, vezi studiul n dou prti,
Dan Pavel, 'PerIormanta coalitiei ? Rmnerea mpreun,
Sfera Politicii, nr. 65, decembrie 1998, si 66, ianuarie 1999.
De asemeni, vezi si Dan Pavel, Leviathanul bi:antin.
Anali:e, atitudini i studii politice (Iasi: Polirom, 1999).
2
Dintr-o list extrem de lung, iat numai cteva titluri:
'O noapte de cosmar. Riscul ruperii coalitiei sau al unei
remanieri de Iatad, inutile, este major!, Ziua, 22
noiembrie 1997; 'Coalitia n deriv, Romnia liber, 16
ianuarie 1998; 'O coalitie bolnav, Romnia liber, 11
iunie 1998;Coalitia Iunctioneaz doar pe hrtie,
Curentul, 26 octombrie 1998; 'Coalitia guvernamental a
nclcat ieri toate ntelegerile din seara precedent.
PNTCD, PNL, PD, UDMR s-au rzboit si s-au clcat n
picioare n Parlament. PD si pregteste iesirea din coalitie
la nceputul lunii martie, Cotidianul, 30 octombrie 1998;
Cristian Dumitrescu anticipeaz nceputul sIrsitului
disolutiei CDR, Ziua, 16 noiembrie 1998; 'Trnistii si
liberalii demoleaz coalitia, Curentul, 14 octombrie 1999;
'Mai subred ca oricnd. Coalitia a supravietuit celei mai
negre zile din viata sa: 13 octombrie `99, Adevrul, 14
octombrie 1999.
3
Vezi n acest sens, grupajul 'Lovitura de stat esuat.
Societatea civil n aprarea ordinii de drept, 22, nr.4, 26
ianuarie- 1 februarie 1999.
4
'Atacatorii au vrut s instaleze pe PreIectura vechea
stem de bronz cu secera si ciocanul, Adevrul, 6-7
noiembrie 1999.
5
Scorurile obtinute de coalitie si de diIeritele sale
componente n cei trei ani si mai bine trebuie raportate n
primul rnd la rezultatele alegerilor din noiembrie 1996.
Atunci, cele trei coalitii au obtinut n Camera Deputatilor
/ Senat urmtoarele scoruri: CDR - 30,17 / 30,70, USD-
12,93 /` 13,15, UDMR- 6,64/ 6,82. Ca urmare a
remprtirii mandatelor, scorul n cele dou camere a Iost:
CDR- 35,57 /37,06, USD- 15,45 / 16,08, UDMR-
7,29 / 7,69. Prin urmare, majoritatea parlamentar era
de 58,31 n Camera Deputatilor si de 60,83 n Senat.
Un sondaj din martie 1997 al lui Metro Media Transilvania
(n cadrul Barometrului de Opinie Public, Iinantat de
Eundatia Soros) indic urmtoarele rezultate: CDR- 51,
USD- 6, UDMR - 4. Totalul era de 61. n noiembrie
1998, un sondaj Icut de aceeasi agentie arta urmtoarele
scoruri: CDR- 31, PD- 12, UDMR- 4 (total pentru
9
Editorial
SP nr. 78/2000
coalitie 47). n noiembrie 1999, n cadrul aceluiasi
Barometru de Opinie Public, Iinantat de Eundatia Soros,
sondajul Icut de CURS indica urmtoarele scoruri: CDR-
17, PD- 6, UDMR - 5 (total coalitie 28).
6
O comparatie ntre activitatea dinainte si cea de dup
1996 este semniIicativ, mai ales n ceea ce priveste
ordonantele date n perioada vacantelor parlamentare. ntre
noiembrie 1992 si noiembrie 1996, Cabinetul Vcroiu a
emis 19 ordonante de urgent si 213 ordonante simple, pe
perioada vacantelor parlamentare. n perioada decembrie
1996 - 1 septembrie 1999, Cabinetele Ciorbea si Vasile au
emis 288 ordonante de urgent si 322 de ordonante sim-
ple, n vacanta parlamentar.
7
Pentru aceast situatie a legilor economice, vezi articolul
'Parlamentul rmne o masin de vot neperIormant,
Curentul, 30 decembrie 1999.
8
Aceast important lege a reIormei economice a Iost
practic decapitat de ctre cabinetul Vasile prin ordonante
de urgent, neIiind de aceea Iunctional.
9
Lege privind accesul la propriul dosar i deconspirarea
securittii ca politie politic, Articolul 8, paragraful 8.
10
Pentru deconspirarea presedintelui liberal Quintus, vezi
dezbaterea de la GDS, la care chiar acesta a participat,
reprodus n 'Am respectat legile Atenei cnd mi-a Iost
bine, le respect si cnd nu mi-e bine, 22, nr. 3, 18-24
ianuarie 2000.
11
H.-R. Patapievici, 'Marea coalitie, 22, nr. 2, 11-17
ianuarie 2000.
12
De pild, n domeniul legilor economice, si asteapt
rndul urmtoarele proiecte de lege: reesalonarea datoriilor
societtilor comerciale si ale companiilor nationale ctre
bugetul de stat, scadente la data de 31.12.1998; aprobarea
O.G. 23/1999 privind constituirea Iondurilor de garantare;
privatizarea societtilor comerciale; elaborarea Legii
patronatelor; statutul Iunctionarilor publici; stimularea
pltilor obligatiilor Iat de bugetul de stat; publicitatea;
cresterea eIicientei energetice.
13
Pentru toate aceste ciIre, vezi Diana Pana, '750 de zile
pentru adoptarea unei legi. Parlamentul indiIerentei,
Curentul, 21 septembrie 1999.
14
Vezi tot articolul 750 de zile din Curentul.
15
Vezi n acest sens Richard E. Neustadt, Presidential
Power and the Modern Presidents. The Politics of Lead-
ership from Roosevelt to Reagan (New York: The Free
Press, 1990), p. 29.
16
Daca absenteismul la lucrrile n plen este cauzat si de
insistenta prea mare pe cvorum, lipsa de la lucrrile pe
comisii nu mai are scuze, mai ales cnd este vorba despre
legi esentiale ale reIormei, legi pe care actuala coalitie avea
tot interesul de a le sustine. Este ilustrativ n acest ultim
sens scandalul din vara anului trecut, cnd comisiile juridic
si pentru agricultur nu si-au putut tine sedintele din pricina
lipsei cvorumului. Cu toate c era vorba de dezbaterea
legii privatizrii I.A.S.-urilor si de legea retrocedrii din
agricultur, tocmai senatorii coalitiei lipseau. Pentru
amnunte, vezi 'Senatorii n-au cheI s-si strice vacanta.
Abonatul pltit din bani publici nu se aIla n aria de
acoperire a Senatului, Adevrul, 3 august 1999.
17
Este vorba despre Ielul n care s-a votat Ordonanta de
Urgent nr. 16/1999 privind scutirea la plata taxei de
reclam si publicitate, precum si a majorrilor de ntrziere
aIerente. n aIara de Iaptul c votul a aIectat presa
independent, precum si niste ncercri de a repara anumite
nedreptti din trecut, ziaristii au descoperit c pe lista celor
care votaser mpotriva erau o multime de senatori care
lipseau din sal si chiar din localitate (Radu E. Alexandru,
Teodor Melescanu, Viorel Cataram, Elena Preda,
Octavian Stireanu, etc.). Pentru amnunte, vezi 'Ordonanta
16/1999 a czut prin Iraud. Hotie pe Iat n Senatul
Romniei, Ziua, 24 septembrie 1999.
18
Amnunte despre aceasta n 'Comisia de Regulament
revolutioneaz sistemul de Iunctionare a Camerei
Deputatilor, Romnia liber, 1 iunie 1999, precum si n
'Disensiunile dintre Iunctionari si alesii poporului
aIecteaz activitatea Legislativului, Romnia liber, 2
octombrie 1999.
DAN PAVEL - Absolvent al Faculttii de
Filosofie, Universitatea Bucuresti.Doctor n
filosofie. A fost director de cercetare la
Institutul de Studii Politice de Aprare si Istorie
Militar. A fost redactor-sef adjunct la revistele
22 si Polis. Autor al lucrrilor Bibliopolis si
Etica lui Adam. Sau de ce scriem istoria. Re-
cent a publicat Cine si de ce? Interviuri despre
politic si alte tabuuri.
10
Editorial
SP nr. 78/2000
Minorit(ile na(ionale
1. Generalit(i
Anul 1999 ar putea Ii caracterizat drept
unul de stagnare n ceea ce priveste politicile
Iat de minorittile nationale din Romnia, cu
importanta exceptie a minorittii romilor, unde
au Iost Icuti nsemnati pasi nainte, mai cu
seam comparativ cu situatia de dinainte de
alegerile din Noiembrie 1996.
nti de toate, iat elementele de stagnare:
- sistemul protectiei minorittilor nationale,
sistem actualmente n vigoare, a Iost initiat
de Ieluritele guvernri iliesciene ntre 1990-
1995, si a rmas practic neschimbat, desi
el a Iost alctuit potrivit unei anumite
'comenzi politice, cea a momentului
aceluia, si doar din perspectiva gruprii
aIlate atunci la conducerea treburilor
publice (reamintesc si c din aceast
grupare guvernant au Icut parte partide
nationaliste, xenoIobe si izolationiste,
precum PRM sau PUNR);
- baza clientelar a actualului sistem de
protectie a minorittilor nationale este
reprezentat n plan legislativ de articolul
4 din Legea Electoral (Legea nr. 65 din
15 Iunie 1992), prin care organizatiile non-
guvernamentale ale respectivelor minoritti
pot participa la alegeri, si devin reprezentate
n Camera Deputatilor dac un candidat de-
al lor adun cel putin 5 la sut din media
voturilor de care au nevoie reprezentantii
partidelor politice;
- initial, acest sistem a Iost imaginat pentru
a contracara inIluenta UDMR, din punct de
vedere, legislativ si electoral, dar si din
pricini de propagand intern si extern;
dup Noiembrie 1996, cnd UDMR a intrat
n coalitia de guvernmnt, liderii maghiari
au remarcat Iaptul c: (1) reIormarea
sistemului iliescian este ceva deosebit de
diIicil; (2) energia pe care o reIorm
semniIicativ a sistemului de protectie a
minorittilor nationale din Romnia ar
implica-o ar Ii ntrziat, probabil, realizarea
obiectivelor 'corporatiste pentru realizarea
carora UDMR a primit votul maghiarimii
din tara noastr; (3) n deIinitiv, sistemul
clientelar iliescian nu ameninta n nici un
Iel ndeplinirea obiectivelor UDMR, avnd
avantajul suplimentar c (4) ntregul sistem
costa destul de putin e.g.: pentru 1999,
numai circa 40 de miliarde de lei, o mic
pictur n oceanul bugetului de stat; este
de prevzut c acest sistem va continua si
n perioada imediat urmtoare, n principal
deoarece este 'ieItin si 'd bine;
- subsidiile alocate, de la buget, organizatiilor
membre n Consiliul Minorittilor
Nationale contribuie, printre altele, la
coruperea eventualului spirit asociationist
de care astIel de organizatii si asociatii, ca
parte a societatii civile, s-ar cuveni sa dea
dovad; deoarece paralele vin automat, sub
Iorm de 'pensie alimentar, conducerile
acestor organizatii nu cheltuiesc banii
DAN OPRESCU
11
Bilanj 99
SP nr. 78/2000
Avertisment.. Aceste pagini repre:int
numai punctul de vedere al celui care le
semnea:, fiind o simpl continuare a
articolului Politici publice pentru minorittile
nationale din Romnia (1996-1998), publicat
in revista 'Sfera Politicii` nr. 66, Ianuarie
1999, pp. 13-18.
*
*
pentru proiecte si programe n vederea
mentinerii tezaurului cultural al
minorittilor, de pild, ci n principal pentru
ntrirea lor organizatoric, n detrimentul
altor organizatii si asociatii, care ns nu
au avut norocul s-si trimit un reprezentant
n Parlament;
- 'truter-ismul si 'hrebe-nismul si
continu, aproape nestingherite, actiunea
lor dizolvant; n 1999, numai n var, presa
central a semnalat cazuri de excursii ale
copiilor 'olimpici la limba matern n
strintate (n Italia, excursie la care au
participat si copii ai parlamentarilor,
inclusiv unii care nu obtinuser rezultate
deosebite la respectivele olimpiade), n
paralel cu prezeta, n Nordul Moldovei, a
altor 'olimpici (de Iapt, chiar a
'olimpicilor), cu proIesorii lor cu tot;
- 'Iestivalurile de tip Iolcloric, poreclite
'actiuni, prin care o minoritate national
sau alta ar urma s 'se prezinte, ntlniri
urmate de consistente chiolhanuri, au
continuat nesmintit;
- evident, o bun parte din asa-numita pres
a minorittilor nationale, presa ce apare pe
banii contribuabilului, din alocatiile de la
bugetul de stat, este la Iel de terna si de
neproIesionist ca ntotdeauna cnd se Iace
un lucru ce evit competitia.
Cu toate nenumratele ezitri si
nempliniri, dac se judec n context Sud-Est-
european, politicile publice pentru minorittile
nationale din Romnia apar drept unele
ncununate de succes; un articol, din 1 Iulie
1999, din 'Washinton Post, semnat de James
Rosapepe, ambasadorul Statelor Unite la
Bucuresti, ddea ca exemplu tara noastr pentru
rezolvarea pasnic si democratic a 'problemei
nationale. Chiar dac acel articol (la Iel ca si
unele laude cam exagerate venite dinspre
presedintele Bill Clinton) se reIerea la situatia
din Romnia n contextul tragediei iugoslave
si al interventiei NATO n Kosovo, totusi se
poate spune c, din satelit, tara noastr apare
realmente drept o zon n care conIlictele si
tensiunile interetnice se aIl la un nivel sub-
critic. Cinismul acestor evaluri nu a scpat
analistilor din Romnia, dup cum evalurile
respective au trezit revolta probabil de
circumstant a anumitor activisti UDMR.
2. Desfyurri legate de minoritatea
maghiar
Desigur, responsabilitatea principal
pentru stagnarea din sistemul protectiei
minorittilor nationale revine actualei coalitii
guvernamentale, cu unele circumstante
agravante pentru UDMR. Dac 1998 a Iost anul
n care UDMR a cutat s impun opiniei
publice si clasei politice din Romnia ideea unei
universitti de stat cu limba de predare
maghiar, 1999 va rmne, probabil, drept anul
n care accentul s-a mutat pe restituirea
bunurilor comunitare, mai cu seam n zona
transilvan.
Oricte compromisuri tactice va Ii avut
de Icut UDMR pentru a multumi ct mai mult
lume (inclusiv coalitia guvernamentala, cea att
de Iragil de la reuniunea NATO de la Madrid
ncoace), cred c nu exist dect Ioarte putine
scuze pentru neducerea la ndeplinire a unui
obiectiv strategic, care priveste nu doar viitorul
ungurilor din Romnia, ci pe al tuturora:
proiectul Legii minorittilor nationale. Lasnd
totul pe ultima parte, inevitabil electoral, a
actualei guvernri, supunerea la votul
parlamentar a proiectului de Lege a
minorittilor nationale, UDMR si-a asumat
riscul si, deci, si responsabilitatea previzibilului
esec. Numai dac politicienii UDMR vor sti s
Ioloseasc exceptional de Iavorabila
conjunctur institutional si international (e.g.:
presedintia OSCE n anul 2001 etc.) se va putea
misca acest bolovan politic de neclintit de vreo
zece ani ncoace.
Povestea altui proiect de lege, cea
12
Bilanj 99
SP nr. 78/2000
mpotriva tuturor Iormelor de discriminare, ar
merita s Iie spus cndva, mcar pentru a
pricepe nlntuirile de elemente obiective,
subiective si subiectiviste care, toate laolalt,
au Icut s intrm n anul electoral 2000 Ir
ca mcar proiectul acestei legi s Ii ajuns n
Iata Guvernului sau Parlamentului. Evident, cei
care pierd cel mai mult din ntrzierea votrii
Legii mpotriva discriminrii snt tocmai romii
(n vreme ce interesele corporatiste ale
maghiarimii din Romnia snt practic
indiIerente Iat de existenta sau inexistenta unei
asemenea legi). Probabil c ndrzneata
pentru tara noastr amestecare a Ieluritelor
tipuri de discriminare (de la cea rasial la cea
ntemeiat pe orientarea sexual), ce
caracterizeaz acest proiect de lege, va sorti
esecului, pe termen scurt, si aceast initiativ
nobil, mai ales ntr-un an electoral ca 2000.
Anul 1999 a Iost si anul n care UDMR
a socotit de cuviint s-l nlocuiasc pe
ministrul delegat pe lng Primul Ministru
pentru minorittile nationale; msura n care
aceast schimbare a Iost determinat (ori doar
inIluentat) de necesitatea unui compromis de
putere ntre diIeritele 'aripi ale UDMR nu
constituie tema acestor rnduri. Eapt este c,
din Eebruarie, n loc de Tokay Gyorgy, unul
dintre cei 25 de deputati ai acestei Iormatiuni
politice, a venit Eckstein-Kovacs Peter, unul
dintre cei 11 senatori ai UDMR. Se pare c
principala acuz dac a existat vreuna la
adresa ministrului Tokay a Iost aceea c era
'prea gentleman. Dincolo de o evident
schimbare a stilului de a aborda problematica
minorittilor, se va mai Ii petrecut si o oarece
modiIicare a personalului de conceptie si
executie din DPMN (un nou consilier al
ministrului, un director nlocuit cu un altul, o
colaborare mai diIicila cu unii dintre directori,
compensat ns de o colaborare mult mai Iacil
cu altii, modiIicri aduse regulamentului de
ordine interioar etc.) Personal, cred c vor mai
avea loc modiIicri de personal n cadrul
DPMN, iar unele dintre ele cred c vor putea Ii
caliIicate drept 'dramatice n articolul de
bilant ce va da seam de anul 2000. Pe de
alt parte, discretia mediatic a ministrului
Tokay a Iost din plin compensat de prezenta
aproape masiv a ministrului Eckstein-
Kovacs la televiziune si n paginile ziarelor.
Mi se pare evident Iaptul c UDMR
va subzista pe redutele guvernrii si dup
alegerile generale din toamna anului 2000,
ntruct toat lumea e de acord c asa ceva
'd bine n strintate (pn si Bill Clinton
ne-a ludat pentru asta), iar n interior exist
actualmente o perceptie potrivit creia, n
deIinitiv, politicienii udemeristi snt de o
modestie exemplar, n sensul c, la nivelul
Guvernului central de la Bucuresti, se
multumesc cu Ioarte putin, votnd n schimb
extrem de disciplinat n Parlament, pentru
sustinerea coalitiei. Asa se Iace c semnalele
dinspre PDSR (dar si dinspre ApR etc.), care
s-ar putea s cstige alegerile din 2000, snt
Ioarte Iavorabile reIeritor la prezenta la
guvernare a UDMR. Probabil c, pentru
urmtorii cinci ani, UDMR se va aIla n
coalitia guvernamental, indiIerent cine va
mai Icea parte din acea coalitie.
n acelati timp, pe msur ce se vor
apropia alegerile, nti cele locale, apoi si cele
generale, este de prevzut o relativ nsprire a
retoricii Iolosite de linia 'radical din UDMR,
linie care este, n esent, n Iavoarea unei
provincializri a politicii ungurilor din
Romnia, prin militarea n vederea obtinerii
autonomiei locale n regiunile unde minoritatea
maghiar Iormeaz majoritatea populatiei.
Linia 'radical se opune, astIel, liniei
'liberale, care preconizeaz participarea la
Guvernul central de la Bucuresti n schimbul
satisIacerii cererilor UDMR (n domeniul
nvtmntului universitar, al administratiei lo-
cale etc.). Este de asteptat ca linia 'radical
s sustin (cu ct credibilitate intern si
extern, se stie) c ungurii din Romnia ar Ii
13
Bilanj 99
SP nr. 78/2000
'persecutati, c ar Ii vremea s se cnte
'prohodul ungurimii din Transilvania, c
actuala conducere a UDMR 'a trdat t.a.m.d.
Ceea ce a mers la electoratul din 1990, 1992
sau 1996 va merge si la electoratul din 2000,
n principal deoarece componenta uman a
acestui electorat a rmas neschimbat.
Electoratul UDMR l constituie, pn acum,
maghiarimea din Romnia, care a dat dovad,
n repetate rnduri, de disiplin si unitate.
Veritabila problem 'ontologic a UDMR o
reprezint ns strategia de adoptat pentru
perioada de dup 2004-2005, cnd este posibil
ca electoratul 'captiv s nceap a vota mai
mprstiat, adic 'normal, pe o baz politic,
iar nu doar etnic. Desigur, probleme
comparabile vor Ii ntmpinate de toate
partidele si gruprile politice din Romnia, n
Iorme speciIice, ns asupra UDMR eIectele
ar putea Ii devastatoare (de pild, netrecerea
pragului electoral pentru intrarea n Parlament).
Ceea ce ar Ii ru, pentru toat Romnia si pentru
toti locuitorii ei.
Pentru perioada urmtoare ns,
lucrurile se vor petrece n liniste, adic:
'baronii si vor vedea n continuare de
aIaceri (si de realegerea n Parlament),
'radicalii vor continua s Iac numai
zgomot (n deIinitiv, 'lupii tineri nu mai snt
chiar asa de tineri, si nici chiar asa de
'Ilmnzi cum erau ntre 1990-1996). Anul
1999 este si anul n care 'talibanii din
UDMR au Iost extrem de dezamgiti de
proba moderatiei care a venit dinspre liderii
EIDESZ de la Budapesta, de pild cu ocazia
acelei srbtori a maghiarimii care este
cunoscut sub numele de 'Scoala de la
Balvanyos, si care n 1999 a avut loc la
Tusnad. n compesatie ns, tocmai acesti
'radicali liberi din UDMR vor administra o
bun parte din Iondurile pe care Ungaria le
va pune la dispozitia ungurimii transilvane
pentru nIiintarea unei universitti private cu
predare n limba maghiara; personal, snt
optimist n privinta viitorului apropiat, pentru
c toat lumea va avea parte de cte ceva, Iie
acesta de ordin ideologic, politic sau mate-
rial.
Avem un oarece rgaz (mai degrab
geopolitic dect economic) pn prin anul
2010, s realizm desprinderea decisiv de
Rsritul cel 'gri si s ne atrnm de Europa
cea adevrat, de Europa-cea-nu-doar-
cartograIic. Probabil c apoi vor interveni
doi Iactori majori, la scar international: (1)
o anumit criz economic si (2) relansarea
Rusiei n calitate de mare putere (cel de-al
treilea Iactor, China, va exista si el, dar
deocamdat nu-l pot desl usi ). S nt em
nepregtiti, pentru acea vreme, ce st s vin.
Si n anul 1999 a continuat s Iunctioneze
din plin 'paradoxul Tokes: presedintele de
onoare al UDMR, simbolul izbucnirii
Revolutiei din Decembrie 1989 si al eroismului
Timisoarei etc., este totodat si cel mai acerb
critic al actualei conduceri eIective (adic
executive) a UDMR. Tokes Laszlo
demonstreaz eIicienta criticii din interiorul
sistemului; el nu poate Ii dat aIar din partid,
cci atunci partidul si-ar renega propria-i
legitimitate disident anti-comunist si
revolutionar, iar criticile sale, deIel discrete,
tintesc extrem de precis (chiar dac si extrem
de slab: e.g.: cine s-l ia n serios pe episcopul
Tokes atunci cnd el spune c, n Romnia,
ungurimea este persecutat sau c ea este chiar
pe cale de disparitie etc. din moment ce
UDMR Iace parte din coalitia guvernamental
si, practic, si-a vzut obtinute toate principalele
revendicri::). Dar eIicienta criticrii
sistemului din luntrul su n-a Iost priceput
de alti oameni politici, cum ar Ii Victor Ciorbea,
Adrian Severin sau Radu Vasile, iar acestia au
trebuit sa plteasc scump din punct de vedere
politic ispita criticrii 'din aIar. Cine vrea s
schimbe o structur, mai ales una de tip po-
litico-ierarhic si administrativ cum e un partid,
trebuie s rmn n interiorul ei.
14
Bilanj 99
SP nr. 78/2000
UDMR este pe o cale a 'normalizrii,
cu alte cuvinte a dez-etnicizrii si a politizrii;
n jurul anului 2005, dac nu se petrece vreo
catastroI n zona noastr geopolitic, procesul
politizrii UDMR se va Ii apropiat de sIrsit.
Actualmente este diIicil de apreciat cam ce soi
de partid va Ii UDMR peste 5 ani, dar snt
serioase sanse s arate mai degrab precum
actualul PUNR, dect s semene cu actualul
UDMR. Electoratul de acum al UDMR nc
Iace dovada unui admirabil stoicism Iat de
politicienii care-l reprezint; e de prevzut c
devotamentul actual al maghiarimii din
Romnia pentru 'cauz va atinge un prag critic
aproximativ tot n jurul anului 2005. n orice
caz, calea spre 'normalizare, adic politizare,
este inevitabil, iar anul 1999 a avut cteva
semne n aceast directie; penuria de personal
caliIicat (penurie pe care o suport toate
partidele din tara noastr) nu a mpiedicat
actuala conducere a UDMR s se dispenseze
de un om ca Toni Niculescu, si nc n niste
conditii pe care, euIemistic, le-as putea
caracteriza drept lipsite de delicatete.
La aspectele pozitive pe care le-a adus
anul 1999 maghiarimii din Romnia, la loc de
Irunte s-ar cuveni s Iie pus aparitia noului
cotidian 'Kronika.
3. Politici publice pentru romi
-
O bun parte a ceea ce se numeste
problematica romilor din Romnia este
comun cu cea a populatiei majoritare,
indiIerent de nationalitate. Dar n aIar de
diIiculttile tranzitiei de la post-comunism
la capitalismul ce va s Iie, romii suIer de
aditionale handicapuri, printre care, probabil,
cel mai important este discriminarea, cu
ntreaga sa mostenire venit din adncurile
istoriei. Cnd ntlnesti n ziarele 'normale,
main-stream, anunturi de tipul 'Angajm
personal paz. Exclus romi sau 'Vnd
garsonier n bloc Ir tigani pe scar, acesta
nu poate s Iie dect un semn sigur c, la noi
n tar, ceva este n neregul, si nc cu mult
lume. Iar acest lucru ni l-a spus Uniunea
European: aveti grij de romii vostri, pentru
c si ei snt cetteni ai Romniei, iar situatia
a destui dintre ei este inacceptabil pn si
dup standardele romnesti. Odat cu Agenda
2000 (un raport al Comisiei Europene despre
situatia din trile ce candideaz la intrarea
n Uniunea European), si apoi an de an, n
rapoartele de evaluare a progreselor pe care
trile-candidate le-au Icut pe calea aderrii
la structurile europene, s-a considerat c
mbunttirea semniIicativ a situatiei
romilor din tara noastr este unul dintre
putinele criterii politice pe care Romnia
trebuie s le ndeplineasc pentru a-i Ii luat
n serios candidatura. Se vede treaba c
trebuie s vin organismele internationale s
ne spun s avem grij de cettenii nostri, de
copiii nostri etc.
Dup prerea mea, asupra necesittii
abordri i curaj oase si generoase a
problematicii romilor nu poate exista, n
Romnia, dect un consens politic (la care,
desigur, nu particip partidele si gruprile
extremiste, de Ielul PRM). Pe de o parte, n
Romnia, ca Iel ca pretutindeni n Europa,
romii au tendinta de a vota mai curnd partide
de stnga sau de centru-stnga, deoarece
retorica acestor partide include protectia
social (eventual cea de tip etatist-paternalist,
cum o preconizeaz la noi PDSR); romii ar
Ii, asadar, din punct de vedere electoral, un
Iel de electorat captiv, iar acest lucru a Iost
Ioarte bine nteles de gruparea politic din
jurul lui Ion Iliescu (Iie c ea s-a chemat ESN,
ESDR sau PDSR). Etatismul, clientelismul
si, partial, coruptia (de pilda cea legat de
nclcarea embargoului impus Iugoslaviei
etc. ) i-a mbogtit pe destui romi, iar
rezultatele se cam vd n bunstarea aIisat
de acestia. Mai nou, si ApR-ul lui Melescanu
si-a dat seama de potentialul electoral al
15
Bilanj 99
SP nr. 78/2000
romilor (potential, totusi, marginal; la alegeri
Ioarte strnse ns, voturile romilor pot Iace
diIerenta dintre a cstiga sau a pierde
alegerile), cultivnd unele organizatii ale
romilor, organizatii ce s-au aratat receptive
si dispuse s se pun la remorca viitorilor
cstigtori ai alegerilor din toamna anului
2000.
Pe de alt parte, grupurile politice ale
actualei coalitii guvernamentale se preocup
de problematica romilor deoarece ea este o
conditionalitate n vederea nIptuirii
scopului strategic, integrarea Romniei n
structurile vest-europene si euro-atlantice.
Din aceast pricin, cel mai bine ar Ii dac
toat problematica romilor ar Ii, pur si
simplu, depolitizat n raport cu orice politic
de partid; din aceast pricin, cred c Iorma
cea mai potrivit de elaborare a unei strategii
nationale pentru romi este aceea a unui pro-
gram PHARE, care s oblige practic orice
guvern s mearg ni nt e pe drumul
mbunttirii situatiei romilor, inclusiv prin
strpirea discriminrilor de tot Ielul.
Proiectul PHARE RO9803.01, prin
care Guvernul Romniei, prin DPMN,
primeste suma de 2 milioane de euro pentru
dezvoltarea unei strategii nationale pentru
romi, precum si pentru testarea acestei
st rat egi i pri n programe-pi l ot , se aIl
actualmente n Iaza decisiv a licitatiei
managementului proiectului; probabil c pe
la jumtatea lunii Martie 2000, acest proiect
va deveni operational, iar Guvernul va avea
la dispozitie expertiza celor mai buni experti
din Romnia si din straintate n domeniul
politicilor publice si n cel al problematicii
romilor. Probabil c pn la sIrsitul anului
2000 va putea s Iie publicat si supus
dezbaterii publice o asa-numit Carte Alb,
care s contin propunerea de strategie
national pentru romi a Guvernului si a
Grupului de Lucru al Asociatiilor Romilor
(GLAR).
Proiectul PHARE RO9803.01 este
ntrziat cu mai multe luni Iat de planul initial;
partea bun a acestei ntrzieri o reprezint
Iaptul absolut remarcabil potrivit cruia, Ir
bani PHARE, acest proiect a demarat, de Iapt,
si a intrat chiar ntr-o Iaz destul de avansat.
Ceea ce reprezint originalitatea absolut a
abordrii din tara noastr este parteneriatul
activ, direct, al elementelor guvernamentale cu
societatea civil, ndeosebi cu organizatiile si
asociatiile romilor. Anul 1999 a nregistrat mai
multe reuniuni ale asociatiilor romilor din
Romnia (Mangalia, Predeal, Sibiu, Bucuresti
etc.), unde s-au stabilit principiile
parteneriatului cu Guvernul, parteneriat
consIintit de Protocolul dintre GLAR si DPMN
din 3 Mai 1999; potrivit acestuia, expertii
delegati de GLAR Iac parte integrant din Sub-
comisia Interministerial pentru Romi (SIR),
la paritate cu reprezentantii diIeritelor
ministere, si avnd aceleasi drepturi cu acestia
din urm. Mai mult nc, exist doi co-
presedinti ai SIR, unul desemnat de Guvern,
iar cellalt de ctre GLAR. Sedintele SIR se
desIsoar cu o peridiocitate lunar, Iiind dedi-
cate att analizrii schitelor de strategie
sectorial (n domeniile: educatie, sntate,
cultur etc.), ct si discutrii principiilor
generale dup care se va structura viitoarea
strategie nationala pentru romi.
Chiar mai important dect rezultatul
lucrrilor propriu-zise ale SIR este atmosIera
de ncredere reciproc instalat n interiorul
acestui sub-comitet; 'guvernamentalii au avut
prilejul s vad c romii pot prezenta specialisti
n domenii Ioarte variate, iar nu doar activisti
cu revendicri maximale si unilaterale, iar, pe
de alt parte, reprezentantii GLAR au putut
pricepe de visu c nu toti Iunctionarii
guvernamentali snt niste rasisti corupti sau
niste incompetenti ruvoitori.
Spre deosebire, poate, de alte tri din
Europa Central si de Rsrit, n Romnia, din
pricini istorice, avem norocul s existe si s
16
Bilanj 99
SP nr. 78/2000
activeze o remarcabil elit a romilor; acest Iapt
a Iost, n primvara anului 1999, recunoscut
pe plan international prin promovarea
sociologului Nicolae Gheorghe n Iunctia de
consilier pentru problematica romilor la
Biroul OSCE de la Varsovia. Trebuie s
mrt uri sesc ai ci c l i psa l ui Ni col ae
Gheorghe din miscarea romilor din Romnia
se simte, chiar dac destui vor Ii ncercat s
'umple vidul lsat de acesta. Remarcabil
este ns Iaptul c liderii si activistii romi de
la noi din tar continu parteneriatul cu
Guvernul, sesiznd ocazia istoric ce se oIer
17
Bilanj 99
SP nr. 78/2000
sub Iorma elaborrii apropiatului program
national (altIel spus, a strategiei nationale)
pentru romi. Este nca o dovad a maturittii
politice la care a ajuns elita romilor.
Si alte tri din Europa Central si de
Est posed, sau snt n curs s elaboreze,
strategii nationale pentru romi; dar Romnia
este singura tar unde asemenea programe de
amploare snt elaborate cu participarea
direct si ab initio a reprezentantilor romilor.
Iar n Romnia acesti reprezentanti posed o
netgduit legitimitate, Iiind alesi n mod
democrat i c l a adunri l e nat i onal e al e
asociatiilor romilor.
DAN OPRESCU - Nscut n 1953. Doctor
n IilosoIie al Universittii Bucuresti (1992).
Senior Associate Member la St Antony s Col-
lege, OxIord University (1990-1991). n
prezent este seIul OIiciului National pentru
Romi din cadrul Departamentului pentru
Protectia Minorittilor Nationale, Guvernul
Romniei.
Aprrii Nationale si a Ministerului de Interne
contrasteaz cu reIorma palid existent pn
acum la nivelul Ministerului de Justitie si a
serviciilor secrete, crend un grav dezechilibru.
Pentru mrirea atuurilor trii noastre n cursa
pentru NATO trebuie s existe un nivel similar
de reIorm la nivelul tuturor structurilor ce tin de
justitie, aprare, ordine public si sigurant
national.
n Romnia, actuala organizare a Ministerului de
Interne este diIerit deocamdat de situatia
existent n trile civilizate, ct si de ceea ce a
existat n tara noastr pn n 1947.
n primul rnd, Ministerul de Interne era o
structur demilitarizat, care avea n subordinea
sa si administratia local, preIectii Iiind numiti
de ctre ministrul de interne.
n al doilea rnd, de ordinea public se mai ocup
si Jandarmeria, structur militar ce apartinea de
Ministerul de Rzboi (vechea denumire a
Ministerului Aprrii), cu atributii mai ales n
mediul rural.
Tot sistemul de asigurare a ordinii publice era
copiat dup modelul Irancez.
Acest model exist n linii mari n Eranta n aceeasi
conIiguratie pn astzi, consacrnd dou institutii
principale de asigurare a ordinii publice (Politia,
structur civil apartinnd de Ministerul de In-
terne si Jandarmeria, structur militar apartinnd
de Ministerul Aprrii).
n lume exist dou modele de asigurare a ordinii
publice.
Primul, cel monist, prezent n trile anglo - saxone
si n Germania atribuie asigurarea ordinii si linistii
publice numai unei politii civile, ai crei membri
sunt Iunctionari publici.
Reforma Ministerului de Interne
De multe ori aIlm n mass - media sau
vedem cu proprii nostri ochi unele aspecte nega-
tive ale activittii autorittilor publice implicate
n asigurarea ordinii publice. Ne reIerim aici la
Ministerul de Interne, cu diversele sale
componente.
Aspectele negative se reIer la incompetenta,
coruptia, abuzurile, amatorismul, necorelarea
actiunilor 'organelor de ordine. Toate aceste
aspecte negative se datoreaz n primul rnd
sistemului de organizare al organismelor cu
atributii n domeniul ordinii publice.
n primul rnd, la noi nu se Iace o distinctie clar
ntre aprare, ordine public si sigurant national,
toate Iiind considerate prti componente ale
'sistemului national de aprare, denumire n
contextul actual ridicol, nvechit si ineIicient,
la Iel ca si denumirea de comandant suprem,
care nu exist n trile NATO si UE.
n nici o tar civilizat, de exemplu, politia sau
pompierii (componente ale Ministerului de In-
terne n Romnia) nu sunt considerate ca Icnd
parte din sistemul national de aprare.
n trile membre ale NATO si ale UE se Iace o
deosebire clar ntre justitie, aprare, ordine
public si sigurant national. Mai mult dect att,
structurile cu atributii n domeniul justitiei, ordinii
publice si sigurantei nationale sunt n cea mai
mare parte demilitarizate, ceea ce nu este cazul la
noi. n Romnia, structurile ce apartin justitiei,
ordinii publice si sigurantei nationale au nc o
organizare de inspiratie sovietic, ceea ce
mpieteaz asupra sanselor trii noastre de
admitere n structurile euro - atlantice. Ca s Iim
mai precisi, ne reIerim la Iaptul c progresul
indiscutabil realizat n reIorma Ministerului
OVIDIU MAICAN
18
Bilanj 99
SP nr. 78/2000
Al doilea model (francez), dualist, instituie dou
institutii cu atributii n domeniu, o Politie
demilitarizat si o structur militar, cu atributii
similare cu ale Politiei si actionnd n mediul ru-
ral sau n orasele mici si care are diverse denumiri
(Gendarmerie n Eranta, Olanda, Belgia, Austria,
Jandarma n Turcia, Carabinieri n Italia si Chile,
Guardia Civil n Spania, etc.).
n Romnia, Ministerul de Interne este alctuit
din Politie, Jandarmerie, Pompieri, precum si re-
cent - nIiintatele Garda de Coast, Politie de
Erontier si noua UM 0215.
Pn n 1947, panorama era cu totul diIerit.
Asigurarea ordinii publice si a sigurantei nationale
cdea n seama Ministerului de Interne (prin
Politie si Siguranta Statului) si a Ministerului
Aprrii (sau de Rzboi) prin Jandarmerie. Politia
era alctuit din Iunctionari publici (deci era un
organism Ir caracter militar) iar Jandarmeria era
o structur militar. Politia si desIsura activitatea
n mediul urban iar Jandarmeria mai ales n mediul
rural, prin intermediul posturilor de jandarmi din
Iiecare comun. n mediul urban, Jandarmeria era
reprezentat de Iormatiuni specializate (regimente
de jandarmi clri si pedestri), iar n mediul rural
mai avea unele atributii pe linia asigurrii
sigurantei nationale.
Siguranta Statului (creat n 1907), avea
competente n domeniul sigurantei nationale
(arestri, perchezitii, etc), coopernd n acest sens
cu structurile specializate ale Serviciului Secret
de InIormatii si n sectorul tulburrilor si
amenintrilor grave la adresa ordinii publice.
Dup 1947, Ministerul de Interne a Iost organizat
dup model sovietic, situatie care din pcate s - a
perpetuat pn n 1999.
Astfel, Ministerul a Iost transIormat ntr - o
organizatie militar, aIlat sub controlul strict al
Partidului Comunist.
n structura sa au Iost incluse Militia (noua
denumire a Politiei), Directia General a
Securittii Statului, Comandamentul Trupelor de
Securitate (Iosta Jandarmerie), Pompierii si
penitenciarele. Era o copie Iidel a organismului
omolog din U.R.S.S (M.V.D).
Politia a Iost transIormat n Militie, dup model
sovietic si militarizat, iar Jandarmeria preluat
de la Ministerul Aprrii. Spre deosebire de
Jandarmerie, care era cu adevrat o Iort de
mentinere a ordinii publice, trupele de securitate
au Iost concepute ca o Iort de represiune, avnd
drept scop nbusirea cu arma a oricrei opozitii
mpotriva regimului totalitar. Asigurarea ordinii
publice n mediul rural a czut tot n sarcina
Militiei.
Pozitia privilegiat n cadrul Ministerului de In-
terne o detineau Securitatea Statului si Trupele
de Securitate. Aceste trupe (copia Iidel a trupelor
NKVD din URSS) erau garda pretorian a
regimului comunist, Iiind mult mai bine dotate si
pltite si considerate mult mai Iidele dect armata
regulat. Acest grad de Iidelitate era asigurat printr
- un numr dublu de comisari politici Iat de
unittile armatei si prin alte avantaje (de exemplu,
unittile de securitate nu erau scoase la munci
agricole ca unittile militare obisnuite). Trupele
de Securitate aveau n principal ca atributii paza
obiectivelor importante (sedii ale partidului,
poduri, aeroporturi, ministere, etc.) si represiunea
armat a oricrei rezistente mpotriva sistemului
politic. Aceste trupe au Iost cele care au nIptuit
n cea mai mare msur colectivizarea. Trupele
de Securitate, Securitatea Statului si justitia
militar au Iost cei trei piloni ai puterii politice ai
Partidului Comunist.
Dup 1989, situatia a rmas n mare aceeasi.
Militia, desi s - a transIormat n Politie, din punct
de vedere al structurii, organizrii si mentalittilor
a rmas n unele privinte aceeasi.
A Iost creat din nou Jandarmeria, care acum Iace
parte din Ministerul de Interne si nu mai
ndeplineste rolul de politie militar, existnd n
acest scop Politia Militar din cadrul Ministerului
Aprrii Nationale.
Directia General a Penitenciarelor (n prezent tot
militarizat) a trecut n subordinea Ministerului
Justitiei.
A Iost creat Unitatea Militar 0215, ale crei
19
Bilanj 99
SP nr. 78/2000
atributii sunt neclare pn astzi si care pn n
1999 a ndeplinit mai mult rolul de politie politic.
Trupele de Grniceri au Iost trecute n 1991 de la
Ministerul Aprrii Nationale la Ministerul de
Interne.
Pompierii apartin si ei de Ministerul de Interne,
Iiind n continuare un corp militarizat.
Pentru a vedea care ar Ii n perspectiv directiile
de reIormare si modernizare ale Ministerului de
Interne, trebuie s nItism si situatia din mai
multe tri, cu ndelungi traditii democratice.
Cel mai bine ar Ii s ncepem cu Eranta, din al
crei sistem de asigurare a ordinii publice
Romnia s a inspirat.
Pe teritoriul francez ordinea public este asigurat
de Police Nationale (parte a Ministerului de In-
terne - Ministere de l Interieur) si Gendarmerie
Nationale (parte a Ministerului Aprrii -
Ministere de la DeIense).
Gendarmerie Nationale (Jandarmeria Irancez) si
desIsoar activitatea n mediul rural si n orasele
mici (ceea ce nseamn 95 din teritoriu si 50
din populatie), Iiind prezent mai putin n orasele
mari. Cel mai nalt Ior al su este Directia General
a Jandarmeriei Nationale (Direction Generale de
la Gendarmerie Nationale), condus de un nalt
Iunctionar civil.
Jandarmeria Irancez este o Iort cu mult mai
specializat dect omoloaga ei romn.
Aceasta este demonstrat de structura ei (2
subdiviziuni principale, Iormatiuni specializate si
alte unitti) :
- Jandarmeria Departamental (Gendarmerie
Departamentale) si desIsoar activitatea n toate
cele 100 de departamente ale Erantei si are ca
misiune principal asigurarea sigurantei publice,
precum si alte misiuni militare, administrative si
judiciare;
- Jandarmeria Mobil ( Gendarmerie Mobile) are
ca atributii mentinerea ordinii n cursul
maniIestatiilor publice si al tulburrilor. Este
echivalenta Iormatiunilor de scutieri din cadrul
Jandarmeriei noastre.
Eormatiunile specializate ale Jandarmeriei
cuprind :
- Garda Republican (Garde republicaine) asigur
protocolul vizitelor oIiciale, precum si securitatea
sediilor Presedintiei, Senatului si Adunrii
Nationale ;
- Jandarmeria Transporturilor Aeriene (Gendar-
merie des transports aeriennes) asigur securitatea
aeroporturilor civile, aplic reglementrile n
domeniul aeronautic si eIectueaz anchetele
accidentelor aeriene ;
- Jandarmeria Armamentului (Gendarmerie de
lArmament) este responsabil cu securitatea
Iabricilor de armament si a arsenalelor militare
- Grupul de Securitate si Interventie al
Jandarmeriei Nationale (Groupe de Securite et
dIntervention de la Gendarmerie Nationale -
GSIGN) cuprinde unitti cum ar Ii Grupul de
Interventie al Jandarmeriei Nationale (Groupe
dIntervention de la Gendarmerie Nationale -
GIGN), Escadronul de Parasutisti de Interventie
al Jandarmeriei Nationale (Escadron Parachutiste
dIntervention de la Gendarmerie Nationale -
EPIGN) si Grupul de Securitate al Presedintelui
Republicii (Groupe de Securite du President de
la Republique - GSPR).
n sIrsit, la capitolul alte unitti, putem mentiona
urmtoarele :
- Jandarmeria Aerian (Gendarmerie de lair) care
asigur paza bazelor aeriene militare ;
- Jandarmeria Maritim (Gendarmerie Maritime)
se ocup cu paza porturilor si arsenalelor navale,
etc.
Partea component a Jandarmeriei cea mai
vizibil publicului si care se aIl n contactul cel
mai apropiat cu cetteanul obisnuit este
Jandarmeria Departamental. Are ca atributii
asigurarea ordinii si linistii publice, eIectuarea de
anchete judiciare, arestri, perchezitii si alte
dispozitii ale magistratilor, constatarea
accidentelor si a altor evenimente mai serioase,
eIectuarea de interventii urgente, etc.
Jandarmeria Departamental este organizat din
punct de vedere ierarhic, la nivel national, (n
ordine descresctoare), n regiuni, circumscriptii
20
Bilanj 99
SP nr. 78/2000
(districte), legiuni, grupuri, companii, brigzi si
posturi de jandarmi.
n activitatea de eIectuare a anchetelor penale, a
arestrilor si perchezitiilor, jandarmii
departamentali, ca si politistii, sunt subordonati
si ascult dispozitiile judectorilor de instructie.
n acelasi timp, Jandarmeria departamental este
si ea specializat la rndul ei. AstIel, n aIar de
jandarmii departamentali obisnuiti, exist echipe,
brigzi si sectii de cercetare (corespunztoare
respectiv companiilor, grupurilor si legiunilor de
jandarmi) a cror unic activitate este eIectuarea
misiunilor de politie judiciar. Plutoanele de
supraveghere si interventie, existente pe lng
companii, supravegheaz zonele cu o delincvent
ridicat si pot acorda un ajutor rapid n caz de
evenimente grave.Brigzile de prevenire a
delincventei juvenile au ca misiune principal
ajutorarea minorilor aIlati n diIicultate. Unittile
rutiere supravegheaz soselele si se ocup n egal
msur att cu prevenirea, ct si cu cercetarea,
constatarea si reprimarea inIractiunilor grave
generatoare de accidente.Unittile de munte au
misiuni de supraveghere si salvare, avnd rolul
principal n operatiile de salvamont
(salvamontistii fiind n subordinea lor). Mai exist
si sectii aeriene, dotate cu avioane si elicoptere,
precum si brigzi Iluviale.
Cea de - a doua subdiviziune principal a
Jandarmeriei este Jandarmeria Mobil, alctuit
din escadroane (mobile, mixte sau blindate) si
plutoane speciale de securitate. n cadrul
escadroanelor exist echipe usoare de interventie
si plutoane usoare de interventie, special antrenate
n arestarea persoanelor Ioarte periculoase, a
conductorilor de maniIestatii periculoase si n
ndeprtarea baricadelor n timpul tulburrilor de
strad.
Alte 2 formatiuni se ocup de asigurarea securittii
celor mai importante autoritti si personalitti n
stat. Este vorba de Garda Republican si Grupul
de Securitate si Interventie al Jandarmeriei
Nationale.
Garda Republican pzeste sediile Presedintiei,
Senatului, Adunrii Deputatilor si a altor institutii,
iar escadroanele sale de cavalerie asigur paza
masivelor Iorestiere, uneori intervine si la
restabilirea si asigurarea ordinii publice n Paris.
Paza imediat a Presedintelui Republicii este n
competenta Grupului de Securitate al
Presedintelui Republicii.
Cea mai cunoscut si poate cea mai important
componenta G.S.I.G.N. este G.I.G.N, una dintre
cele mai cunoscute si mai eficiente Iorte
antiteroriste, avnd ca sarcin principal
reprimarea actelor de terorism politic (dar nu
numai).
Ultima component a G.S.I.G.N este E.P.I.G.N.
Misiunea acestuia sunt operatiunile contra
banditismului si terorismului, precum si cutarea
persoanelor desIsurate n medii geograIice
diIicile.
Jandarmeria Armamentului are drept atributii
paza arsenalelor militare si a ntreprinderilor de
stat productoare de armament si protectia zonelor
adiacente acestora.
Jandarmeria Transporturilor Aeriene, a crei
activitate curent se aIl sub autoritatea
directorului Aviatiei Civile, protejeaz
aeroporturile civile, unele avioane cu ncrcturi
speciale, vegheaz la respectarea reglementrilor
n domeniul aeronautic si eIectueaz anchetele n
caz de accidente n domeniul aviatiei civile.
Jandarmeria Maritim are atributii similare cu cele
ale Pazei de Coast (Coast Guard) din Statele
Unite ale Americii. AstIel, pe lng paza
arsenalelor navale si a porturilor militare,
supravegheaz apele teritoriale Iranceze, asigur
operatiile de salvare maritim, prevenirea si
combaterea polurii si protectia mediului marin,
respectarea legilor n domeniul maritim si al
pescuitului, precum si anchetarea (sub autoritatea
judectorilor de instructie) tuturor nclcrilor legii
sau a accidentelor n apele teritoriale Iranceze.
Cea de - a doua principal institutie cu atributii n
domeniul ordinii publice este Politia National
(parte component a Ministerului de Interne -
Ministere de l Interieur).
21
Bilanj 99
SP nr. 78/2000
Acest minister, pe lng alte componente, are ca
elemente principale 3 directii generale (Directia
General a Administratiei - Direction Generale
de l Administration, Directia general a
Colectivittilor Locale, echivalenta D.A.P.L. de
la noi - Direction Generale des Collectivites Lo-
cales si Directia General a Politiei Nationale -
Direction Generale de la Police Nationale) si 4
directii, cea mai important Iiind Directia Aprrii
si Securittii Civile (Direction de la DeIense et
de la Securite Civiles).
Ministerul de Interne Irancez are ca misiuni
principale administrarea teritoriului (cum se
ntmpla si n Romnia pn n 1947, dar nu se
ntmpl n prezent, ceea ce este mai bine, pentru
c nu poti ncredinta administrarea teritoriului
national unei structuri nc militarizate) si
garantarea securittii cettenilor si a propriettii.
Politia Irancez este condus de Directorul Gen-
eral al Politiei Nationale, numit de Consiliul de
Ministri.
Politia National este alctuit dintr - o directie
administrativ, 5 directii (Directia Central a
Politiei Judiciare - Direction Generale de la Po-
lice Judiciaire, Directia Central a Securittii
Publice - Direction Generale de la Securite
Publique, Directia Supravegherii Teritoriului -
Direction de la Surveillance du Territoire, Directia
General de Control a Imigratiei si de lupt con-
tra angajrii clandestinilor - Direction Generale
du Control du l Imigration et de la Lutte contre
lEmploi des clandestins si Directia Central a
InIormatiilor Generale - Direction Generale des
Renseignements Generaux), Inspectoratul Gen-
eral al Politiei Nationale, precum si unele servicii
active si unitti subordonate direct directorului
general.
Cea mai important dintre aceste directii, Directia
General a Politiei Judiciare cuprinde att servicii
centrale, ct si teritoriale. Serviciile centrale sunt
reprezentate de 4 sub - directii.
Prima sub directie, cea a aIacerilor criminale
(avnd drept atributii lupta contra criminalittii
organizate, cu exceptia celei economico -
Iinanciare), cuprinde mai multe servicii (divizia
de logistic operational, oIiciul central de
represiune a banditismului, oIiciul central de
represiune a traIicului cu Iiinte umane, divizia a
5 a, care se ocupa de combaterea inIractiunilor
mpotriva vietii si a bunurilor, divizia a 6 a, care
lupt contra atentatelor la siguranta statului si a
amenintrilor subversive sau teroriste, a traIicului
cu arme, munitii, materiale explozive, nucleare,
biologice si chimice si divizia a 7 a, care combate
traIicul de stupeIiante).
A doua sub - directie este cea a aIacerilor
economice si Iinanciare, avnd 4 divizii n
componenta sa (divizia de logistic operational,
a 8 - a divizie, care se ocup de combaterea
inIractiunilor din domeniul dreptului aIacerilor,
a Iraudelor Iiscale si a coruptiei publice, divizia a
9 a, numit si OIiciul Central pentru reprimarea
marii criminalitti Iinanciare, reprim splarea
banilor murdari, escrocheriile si Iraudele
inIormatice si divizia a 10 a, care lupt mpotriva
IalsiIicrilor, n special de bani).
A 3 - a sub - directie este cea a politiei tehnico -
stiintiIice, care n aIar de divizia de logistic
operational, are 3 servicii centrale si un Centru
National de Cercetri, Documentare si Eormare.
Serviciile teritoriale ale Politiei Judiciare sunt
reprezentate de Directia Regional a Politiei
Judiciare din Paris si Serviciile Regionale de
Politie Judiciar, n numr de 19 (Iiecare avnd
n aria sa de competent de la 2 la cel mult 8
departamente). Eiecare serviciu regional are 3
sectii (tehnic, criminal, economic si Iinanciar),
corespunztoare sub - directiilor de la nivel cen-
tral.
Directia Central a Securittii (Sigurantei) Publice
are atributii similare cu Politia de Paz si Ordine
de la noi. Acoper prin activitatea sa zonele cele
mai urbanizate, adic Parisul si 1628 de localitti.
Unitatea de baz este circumscriptia de sigurant
public, cu o larg autonomie, iar subordonate
acestor circumscriptii, comisariate sub -
divizionare, birouri de politie si posturi de politie.
n structura acestei Directii intr mai multe unitti,
22
Bilanj 99
SP nr. 78/2000
cele mai interesante de amintit Iiind Grupurile de
Interventie ale Politiei Nationale (n numr de 9,
n marile orase Iranceze), avnd ca atributii lupta
mpotriva criminalittii violente si interventia n
situatii exceptionale (terorismul criminal, luarea
de ostatici, revoltele n nchisori, etc).
Directia Supravegherii Teritoriului (sau DST) este
un serviciu de securitate care dispune de atributii
specializate de politie criminal (ceea ce nseamn
c poate eIectua arestri, perchezitii si alte
operatiuni de politie criminal, numai n cazuri
ce tin de siguranta statului si numai pe teritoriul
francez). D.S.T. - ul ndeplineste 3 tipuri de
misiuni. Acestea sunt contra - spionajul, contra -
terorismul si protectia patrimoniului economic si
stiintiIic. Pe lng acestea, n ultima vreme,
trebuiesc luate n considerare si alte amenintri,
cum ar Ii (proliIerarea armelor nucleare, chimice
si bacteriologice, criminalitatea organizat, etc.).
La nivel central D.S.T are 5 sub directii
(contraspionaj, sigurant national, terorism
international, relatii internationale si
administrativ), iar teritorial are 7 directii regionale
si 4 birouri de legtur n alte tri.
Directia General a InIormatiilor Generale
(Renseignements Generaux - RG) este nsarcinat
cu centralizarea inIormatiilor destinate
Guvernului, aprarea intereselor Iundamentale ale
statului, colabornd si la misiuni de sigurant
intern si supravegheaz jocurile de noroc si a
cursele de cai. Are n componenta sa 4 directo-
rate. Directoratul de analiz sau de sintez se
ocup de prevenirea si combaterea terorismului,
precum si de supravegherea grupurilor
periculoase pentru siguranta national. Al doilea
directorat, cel de analiz, este responsabil cu
sinteza si analiza inIormatiilor din domeniile eco-
nomic, social si corporatist. Directoratul al treilea
are ca atributii observarea grupurilor rasiale si a
celor extremiste. Al patrulea directorat este cel
de resurse si metode, avnd competente n
problemele de personal, logistic, administrative
si de buget.
O alt Directie General a Politiei este
D.I.C.C.I.L.E.C., care vegheaz la respectarea
reglementrilor Iranceze si comunitare cu privire
la circulatia transIrontier, prevenirea si
combaterea imigratiei clandestine, Iiind prezent
n aeroporturi, porturi, gri si autogri.
Serviciile active ale Politiei Nationale sunt 3
(Serviciul Central al Companiilor Republicane de
Securitate, Serviciul de Cooperare Tehnic
International al Politiei si Serviciul de Protectie
al naltelor Personalitti).
Companiile Republicane de Securitate sunt '
unitti mobile, Iormnd rezerva general a Politiei
Nationale ', iar Serviciul de Protectie al naltelor
Personalitti are ca obiectiv protectia naltelor
oIicialitti Iranceze si strine.
Mai exist si unele servicii si unitti subordonate
direct Directorului General al Politiei Nationale.
Unitatea de Coordonare a Luptei Anti - Teroriste
(U.C.L.A.T.) este nsrcinat cu coordonarea
eIorturilor anti - teroriste ale politiei, colabornd
cu alte institutii specializate. Unitatea de
Coordonare si de Cercetri Anti - MaIia
(U.C.R.A.M.) este similara UCLAT - ului n
domeniul luptei anti - MaIia.
Misiunea de Lupt Anti - Drog (M.I.L.A.D.)
coordoneaz activitatea tuturor componentelor
Politiei angrenate n lupta mpotriva drogurilor si
a splrii banilor. Unitatea de Cercetri, Asistent,
Interventie si Reprimare (R.A.I.D) este o unitate
special a Politiei Nationale care intervine
mpotriva tuturor Iormelor de banditism sau alte
evenimente grave, Iiind omoloaga national a
celor 9 G.I.P.N. - uri locale.
n sIrsit, alt directie a Ministerului de Interne
Irancez este Directia Aprrii si Securittii Civ-
ile (DDSC). Misiunea sa este aprarea oamenilor
si a bunurilor contra accidentelor si dezastrelor
naturale sau tehnologice. Cuprinde sub-directia
de prevenire si protectie a populatiei, cea de
administrare si modernizare (dezvoltare), cea a
serviciilor de salvare si de pompieri, cea a
serviciilor de salvare si a securittii civile,
misiunea de aprare si de continuitate a vietii
nationale si inspectia securittii si aprrii civile,
23
Bilanj 99
SP nr. 78/2000
etc.
La nivel local, aprarea civil revine preIectilor,
primarilor si pompierilor (voluntari, proIesionisti
civili si militari). Circa 80 dintre pompieri sunt
voluntari. Singurele Iormatiuni de pompieri
militari sunt batalionul de pompieri maritimi de
la Marsilia si Brigada de pompieri din Paris
(ambele subordonate Ministerului Aprrii).
La nivel de departament exist un Serviciu
Departamental de Incendii si Salvare (Service
Departamental dIncendie et de Secours -
S.D.I.S), condus de un ales local. Alte ministere
cu competente n domeniul aprrii civile sunt
Ministerul Aprrii, Ministerul Mediului si
Amenajrii Teritoriului, Ministerul Snttii,
Industriei, Agriculturii, etc.
O alt tar al carei sistem de asigurare a ordinii
publice este Ioarte similar cu al nostru este Italia.
Aici exist o Iort de ordine demilitarizat,
actionnd n marile orase (Polizia di Stato) si o
Iort militar, cu atributii n mediul rural si urban
(Arma dei Carabinieri, Carabinierii n limba
romn, echivalentul Jandarmeriei noastre).
Spre deosebire de Eranta sau de Romnia,
Carabinierii au o dubl subordonare, Iat de
Ministerul de Interne si de Ministerul Aprrii.
Dependenta Iat de Ministerul Aprrii exist
numai n probleme de personal (recrutare,
avansare, regim disciplinar, etc), Ministerul de
Interne ocupndu - se de dotare, plat, activitate
curent.
Dintre acestea dou, este mult mai interesant de
studiat Corpul Carabinierilor, la Iel de proIesionist
si de specializat ca si omologul su Irancez, Iiind
organizat n mai multe divizii, Divizia
Administrativ, Teritorial, Politie Militar,
Mobil si Special.
Divizia Teritorial a Iost organizat potrivit
structurii administrativ - teritoriale a statului, n
comandamente interregionale, regionale,
provinciale, companii si statii (unitatea de baz),
situate mai ales n mediul rural si n unele districte
ale marilor orase. Si n cadrul Diviziei Teritoriale
exist unitti specializate. Este vorba aici despre
unittile operationale si unittile de inIormatii
existente la nivelul comandamentelor provinciale.
Mai exist si detasamente de pe lng tribunalele
provinciale, aIlate sub autoritatea judectorilor de
instructie din punctul de vedere al atributiilor de
politie judiciar.
n cadrul posturilor de Irontier exista unitti de
carabinieri care vegheaz la aplicarea
reglementrilor privind imigratia. n Sardinia si
Sicilia sunt plasate cte un escadron de inIanterie
usoar helipurtat al Carabinierilor.
Divizia de Politie Militar actioneaz n cadrul
unittilor Armatei de Uscat, al Marinei si Aviatiei.
Divizia Mobil are atributii n materia aprrii
nationale, precum si actiuni de combatere a crimei
organizate, mentinerea ordinii si interventia n caz
de calamitti naturale. Acestei divizii i este
subordonat Brigada de parasutisti Folgore(care
include si Batalionul de carabinieri parasutisti
Tuscania). Batalionul cuprinde Gruppo di
Interventio Speciale - GIS Iormatiune
antiterorist ce combate mai ales terorismul poli-
tic. De combaterea terorismului criminal se ocup
Nucleo Operativo Centrale di Sicurezza -
NOCS, (Iormatiune component a Poliziei di
Stato).
n sIrsit, Divizia Special cuprinde un numr de
unitti foarte specializate (regimentele de
cavalerie si de cuirasieri, sectia de lupt anti - drog,
cea de asigurare a snttii publice, grupul de pe
lng Banca Italiei, Centrul de investigatii
stiintiIice, unitatea ecologic, detasamentele de
paz ale Presedintiei, Senatului, Camerei
Deputatilor si Curtii Constitutionale, grupul
executiv special, serviciul aerian, cel naval si
centrul canin).
Sectia de lupt anti - drog (existent n Roma,
Milano si Napoli) se ocup de reprimarea
traIicului de droguri. Sectia de asigurare a snttii
publice, localizat n aceleasi orase ca si cea anti
- drog si lucrnd sub autoritatea Ministerului
Snttii, supravegheaz calitatea alimentelor,
medicamentelor de uz uman si animal,
insecticidelor, iar unitatea ecologic lucreaz n
24
Bilanj 99
SP nr. 78/2000
cadrul Ministerului Mediului, avnd drept scop
prevenirea si combaterea inIractiunilor mpotriva
mediului.
Grupul de carabinieri de pe lng Banca Italiei
asigur escortarea transporturilor bancare si
combate IalsiIicarea de bani, valori, instrumente
de credit, timbre. Centrul de investigatii stiintiIice
este n realitate un laborator de politie stiintiIic,
sustinnd activitatea de anchete a Corpului
Carabinierilor.
Regimentul de cuirasieri al Carabinierilor si
detasamentele de paz ale Senatului, Camerei
Deputatilor si Curtii Constitutionale pzeste
cldirile institutiilor mai sus - mentionate.
Detasamentul de paz al Presedintiei asigur paza
persoanei Presedintelui Republicii n timpul
deplasrilor si n interiorul palatului prezidential,
la Iel ca si omologul su Irancez (GSPR).
Regimentul de cavalerie al carabinierilor are
numai atributii ceremoniale.
Grupul Executiv Special combate criminalitatea
organizat la nivel national, Iiind organizat n 3
sectii (terorism, criminalitate organizat si rpiri
de persoane). Serviciul Aerian asigur sprijinul
aerian. Serviciul Naval are aceleasi atributii ca si
Jandarmeria Maritim Irancez.
Omologul spaniol al Jandarmeriei Iranceze si al
Carabinierilor italieni este Guardia Civil.
n principal are aceeasi dubl subordonare ca si
Arma dei Carabinieri italian (Ministerul Aprrii
si Ministerul de Interne), existnd si o anumit
subordonare din punctul de vedere al activittii
curente si Iat de Ministerul de Einante, n ceea
ce priveste atributiile Iiscale.
Guardia Civil Iace parte din Secretariatul de Stat
al Securittii, la rndul su element component
al Ministerului de Interne, fiind structurat att
teritorial, ct si pe specialitti.
Serviciul Aerian desIsoar activitti n mai multe
domenii (operatii de salvamont, combaterea
traIicului de droguri, a contrabandei si a imigratiei
ilegale, paza aeroporturilor, etc.). Serviciul
Montan se ocup cu operatiunile de salvare,
supravegherea activittilor de vntoare si pescuit
n mediul montan, asigurarea ordinii publice n
statiunile de schi, etc. Serviciul Maritim are
aceleasi atributii ca si Jandarmeria Maritim
Irancez.
Grupurile de Securitate Rurale Iurnizeaz ajutor
n caz de calamitti, particip la prevenirea si
combaterea incendiilor, asigur paza temporar
a unor cldiri si reprim mainIestatiile de strad
sau din nchisori. Detasamentul de Cavalerie
contribuie la nlturarea urmrilor calamittilor
naturale, prevenirea si combaterea incendiilor,
asigurarea securittii cldirilor publice si a
personalittilor Ioarte importante si particip la
parade si alte acte comemorative.
Serviciul Judiciar are atributii de politie judiciar
(la Iel ca si n cazul Jandarmeriei Departamentale
Iranceze), Iiind structurat ntr - o divizie de
delincvent, una de investigatii si criminalistic
si o unitate central operativ. n acelasi timp,
are grupuri specializate pe diIerite tipuri de
inIractiuni, iar pe plan teritorial este reprezentat
prin companii. Serviciul Fiscal are ca misiuni
combaterea contrabandei, Iraudele, IalsiIicrile de
orice Iel (IalsiIicarea de bani, pirateria pe com-
puter, etc.), a traIicului de droguri si alte substante
periculoase, etc.
n cadrul structurii Guardiei Civil este prezent si
un Serviciu de Deminri (sau Pirotehnic), iar
Serviciul de Arme (Armament) asigur procesul
de omologare, control, inspectare, circulatie,
conservare si ntretinere a armamentului si a
materialelor speciale.
La sIrsit, merit mentionat si unitatea
antiterorist a Guardiei Civil, Unidad Especial
dIntervencion UEI, (avnd o omoloag n
Politia spaniol, Grupo Especial dOperaciones
GEO.
Dup analizarea trilor de mai sus, cu un sistem
dualist de asigurare o ordinii publice, vom trece
si la analiza situatiei din trile cu un sistem monist.
Este vorba aici despre Germania.
n Germania, datorit caracterului Iederal al
statului, activitatea politiei este Ioarte
descentralizat n comparatie cu alte tri europene,
25
Bilanj 99
SP nr. 78/2000
existnd o politie descentralizat, coordonat de
guvernele landurilor si o politie centralizat,
condus de guvernul Iederal, asigurarea ordinii
si linistii publice Iiind o competent mprtit ntre
guvernul Iederal de la Bonn si guvernele celor 16
landuri. Ca o consecint, exist un ministru Ied-
eral de interne si 16 ministri de interne ai
landurilor.
Politia descentralizat este condus de ctre
guvernele landurilor numai din punctul de vedere
al activittii curente, iar guvernul Iederal este
responsabil n ceea ce priveste dotarea, plata si
regimul disciplinar. Guvernele landurilor suport
din punct de vedere Iinanciar instruirea si cazarea.
Politia descentralizat este structurat pe mai
multe componente specializate :
- Schutzpolizei, corespunztoare sectiilor paz si
ordine si evidenta populatiei de la noi ;
- Bereitschaftpolizei, echivalenta Jandarmeriei
Mobile franceze ;
- Kriminalpolizei, egal cu serviciile cercetri
penale, judiciar si criminalistic ale politiei de la
noi ;
- Politia de TraIic sau Circulatie
(Autobahnpolizei) ;
- Politia Maritim si Eluvial
(Wasserschutzpolizei).
Schutzpolizei (prescurtat Schupo) are ca atributii
mentinerea ordinii si linistii publice, evidenta
populatiei, precum si investigarea inIractiunilor
mai putin grave sau nclcarea regulilor de traIic.
InIractiunile mai grave cad n sarcina
Kriminalpolizei (Kripo n limbajul obisnuit).
Kriminalpolizei - ul din Iiecare land sau oras mai
mare este mprtit n mai multe grupuri. Eiecare
grup, la rndul su, este divizat n unitti sepa-
rate, intitulate KK :
- Grupul 1 (crime violente si Ioarte periculoase,
cuprinznd KK 11 - cercetarea crimelor, KK 12 -
inIractiuni reIeritoare la viata sexual si persoane
disprute, KK 13 - explozivi, incendii, arme de
Ioc si inIractiuni contra mediului, KK 14 - santaje
si rpiri) ;
- Grupul 2 ( crima organizat, incluznd KK 21 -
inIractiuni legate de droguri, KK 22 - Iurt
organizat si ascunderea organizat a mrIurilor
Iurate, KK 23 - inIractiuni n lumea aIacerilor si
inIractiuni pe computer, KK 24 - alte cazuri de
crim organizat, coruptie) ;
- Grupul 3 ( inIractiuni contra propriettii si
combaterea traIicului de droguri, ceea ce
nseamn KK 31 - tlhrii si jaIuri, KK 32 - Iurturi
si tinuirea de bunuri Iurate, KK 33 - nselciuni,
jocuri de noroc, falsificare de bani, KK 34 - trafic
de droguri) ;
- Grupul 4 ( cercetri si cazier judiciar, etc, adic
KK 41 - protectia martorilor, KK 42 - inIractiuni
mpotriva legilor strine, KK 43 - cazier judiciar).
Bereitschaftpolizei (sau Bepo) actioneaz n caz
de demonstratii, adunri publice, vizite oIiciale,
reuniuni sportive, protectia persoanelor si a
propriettii, cutarea criminalilor periculosi si a
persoanelor disprute, etc.
n sprijinul Bepo si Kripo mai actioneaz si unele
unitti specializate ale politiei (SEK si
MEK).Speziale Einsatz Kommando (SEK) se
ocup cu terorismul criminal (eliberarea ostaticilor
si arestarea teroristilor), arestarea criminalilor
Ioarte periculosi si alte misiuni speciIice.Mobile
Einsatz Kommando (MEK) sunt unitti care
lucreaz sub acoperire, misiunea lor Iiind aceea
de a observa si urmri persoanele suspectate de
comiterea unor inIractiuni Ioarte grave.
Politia Maritim si Eluvial supravegheaz
traIicul maritim si Iluvial si aplicarea
reglementrilor reIeritoare la acestea. Politia
Rutier se ocup de investigarea accidentelor auto,
de aplicarea legislatiei rutiere.
La nivelul ntregii Germanii actioneaz dou
agentii Iederale (politia centralizat), avnd
competente pe ntregul teritoriu Iederal (spre
deosebire de politia descentralizat, care
actioneaz numai pe teritoriul Iiecrui land Ied-
eral n parte). Este vorba aici despre OIiciul Eed-
eral al Politiei Criminale (Bundes Kriminal Amt
- BKA) si Politia de Erontier (Bundesgenzschutz
- BGS).
BKA - ul are competente n ceea ce priveste
26
Bilanj 99
SP nr. 78/2000
IalsiIicarea de bani, traIicul de droguri ntre
landuri, jaIurile bancare, rpiri, contraspionaj si
alte inIractiuni Ioarte grave. Pentru ca o inIractiune
s Iie investigat de BKA, trebuie ca aceasta s
se produc pe teritoriul mai multor landuri
Iederale si n aIara teritoriului Iederal. n acelasi
timp, centralizeaz si sintetizeaz datele privitoare
la situatia inIractional, tine legtura cu institutiile
similare strine si sprijin politiile landurilor la
cerere.
Unitatea sa de securitate se ocup de asigurarea
protectiei Presedintelui Iederal, a Cancelarului, a
ministrilor Iederali si a naltelor personalitti
strine care viziteaz Germania precum si a
sediilor Presedintiei, Cancelariei Iederale, a
ministerelor Iederale si a Curtii Constitutionale
de la Karlsruhe.
BGS - ul are o arie de preocupri mult mai larg
dect i arat denumirea.
n primul rnd, supravegheaz granitele
Germaniei, mpiedicnd ptrunderea ilegal a
strinilor, a crimei organizate si a drogurilor. n
apele teritoriale germane se ocup cu aplicarea
legislatiei mediului.
n interiorul teritoriului Iederal, are competente
si n ce priveste siguranta transportului aerian si
Ieroviar.
Cea mai cunoscut parte component a BGS este
Grupul 9 de asigurare a pazei de Irontier
(Grenshutzgruppe - 9 sau GSG - 9, cum este
cunoscut de toti), care se ocup de combaterea
terorismului politic, Iiind una din cele mai
cunoscute, mai eIiciente si mai respectate Iormatii
antiteroriste.
Recent, conducerea Ministerului de Interne romn
a anuntat n cadrul unei conIerinte de pres att
schimbrile eIectuate, precum si noile directii si
msuri de reIormare si restructurare a ministerului.
Msurile intentionate n viitor se materializeaz
n mare msur n diverse proiecte de acte nor-
mative naintate Parlamentului. Aceste proiecte
redau o viziune modern asupra problemelor ce
trebuie rezolvate. Din pcate, aceste proiecte vor
Ii analizate de Parlament, a crui eIicacitate las
Ioarte mult de dorit, aprnd riscul ca
ineIicacitatea parlamentar s compromit
pachetul de reIorme necesare ntr - un domeniu
att de important si de sensibil al vietii publice.
Proiectele tind s transIorme Ministerul de Interne
ntr - o structur modern, n mare parte
demilitarizat, care s Iie capabil cu adevrat s
asigure aprarea ordinii publice.
AstIel, ca o dovad a descentralizrii, Brigada de
Combatere a Crimei Organizate si Coruptiei a
trecut din subordinea Ministerului de Interne n
cea a Inspectoratului General al Politiei.
Directia General de Investigare a Criminalittii
a Iost desIiintat si contopit cu Directia General
de InIormatii si Protectie Intern (aceste dou
directii, acum una singur, erau urmasele UM
0215), parte a structurii Inspectoratului General
al Politiei. Tot din aceeasi structur (I.G.P) Iace
parte si Detasamentul pentru Interventii si Actiuni
Speciale (cunoscut sub prescurtarea D.I.A.S).
Au Iost nIiintate att Serviciul de Politie pentru
Interventie Rapid al Directiei Generale de Politie
a Municipiului Bucuresti, ct si Detasamente de
Politie pentru Interventie Rapid n cadrul a 13
inspectorate judetene de politie (similar celor 9
GIPN ale politiei Iranceze), intentionndu - se n
viitor existenta unor astIel de detasamente n
Iiecare judet.
La nivelul Jandarmeriei au Iost nIiintate Brigada
Special de Interventie a Jandarmeriei (Iosta
BAOLP - Brigada de Asigurare a Ordinii si
Linistii Publice, care s - a aIlat n structura
Inspectoratului General al Politiei), precum si
Iormatiuni de paz ale aeroporturilor
internationale si ale obiectivelor diplomatice. n
acelasi timp, au Iost create opt batalioane mobile
de jandarmi (alctuite numai din proIesionisti) n
opt municipii resedint de judet (n perspectiv
proiectndu - se alctuirea unor astIel de
batalioane n Iiecare judet). De asemenea, si
Brigada Mobil de Jandarmi Bucuresti este
Iormat numai din proIesionisti.
A Iost restructurat Politia de Erontier, prin
contopirea Iostei Directii a Politiei de Erontier,
27
Bilanj 99
SP nr. 78/2000
a Comandamentului National al Grnicerilor si a
unor servicii ale Politiei de Transporturi Navale.
De altIel, n trile NATO si UE de vreo 20 30
de ani nu mai exist trupe de grniceri.
De asemenea, a Iost creat Garda de Coast (parte
component a Politiei de Erontier), prin
nsumarea Marinei Grniceresti si a unor unitti
de transporturi navale. Denumirea de Gard de
Coast mai exist de exemplu si n SUA, dar
denumirea este singura asemnare cu modelul
american.
Au mai fost de asemenea reorganizate
Inspectoratul General al Corpului Pompierilor
Militari, Directia General de Pasapoarte, Strini
si Probleme de Migrri, si sistemul de nvtmnt
al Ministerului.
Avnd n vedere toat aceast panoram a situatiei
din mai multe tri europene precum si reIormele
deja nIptuite, trebuie continuat reIorma
Ministerului de Interne, nceput cu adevrat abia
din ianuarie 1999.
Ministerul ar trebui s Iie demilitarizat n cea mai
mare parte si s se ocupe si de administratia local.
Ministrul de Interne ar trebui s numeasc
preIectii, iar DAPL - ul s Iie desIiintat su trecut
n structura Ministerului de Interne ( cum era si
pn n 1947 n tara noastr si cum este si n
prezent n Eranta ).
Politia trebuie s Iie demilitarizat (cum se
intentioneaz n proiectul de lege cu privire la
Statutul Politistului) si trecut partial sub
autoritatea consiliilor locale si judetene. Serviciile
de evidenta populatiei, paz si ordine si circulatie
ar trebui trecute din punctul de vedere al activittii
lor curente la autorittile locale, potrivit
exemplului britanic.n structura Politiei ar trebui
desIiintate anumite servicii inutile n contextul
actual (politia economic si serviciul cercetri
penale). Politia economic este indicat numai n
cazul unei tri cu o economie de stat si planiIicat.
Mai mult, n actualul context, atributiile politiei
economice se suprapun ntr - o mare msur cu
cele ale Grzii Einanciare, ceea ce provoac
tensiuni si ineIicient. Denumirea de Gard
Einanciar este preluat din Italia (Guardia di
Einanza). Si n Italia Guardia di Einanza este o
structur militar, numai c n sistemul italian nu
exist politie economic.
Serviciile judiciar si de cercetri penale ar trebui
contopite. Separarea activittii lor, existent n
prezent, conduce la distorsionarea, Iragmentarea
si pierderea inIormatiilor necesare n anchetele
penale. Aceast separare nu a existat n politia
romn pn n 1947 si nu este prezent nici acum
n politiile moderne.
Activitatea Jandarmeriei are nevoie de un grad
mai ridicat de specializare si de extindere, lund
ca model Jandarmeria Irancez, Carabinierii
italieni si Guardia Civil spaniol. Atributiile sale
de paz si ordine n domeniul urban ar trebui
restrnse, concomitent cu lrgirea atributiilor sale
n mediul rural (n prezent aproape inexistente).
Ar Ii Ioarte indicat renIiintarea posturilor de
jandarmi n mediul rural, coroborat cu
concentrarea ntregii activitti a politiei n mediul
urban. Este Ioarte necesar si cresterea numrului
proIesionistilor din Jandarmerie si reducerea
numrului militarilor n termen. O alt posibil
solutie ar Ii ncadrarea posturilor de jandarmi din
mediul rural mai ales cu militari n termen.
SpeciIicul problemelor din mediul rural nu
reclam prezenta unor proIesionisti. Activitatea
proIesionistilor din Jandarmerie ar trebui
concentrat n mediul urban si pe misiuni de
restabilire a ordinii publice (scutieri), antiteroriste,
paza unor obiective deosebit de importante, etc.
Ar Ii necesar extinderea atributiilor Jandarmeriei
si n domeniul transporturilor aeriene civile, ceea
ce nseamn competente de investigare a
accidentelor si incidentelor aeriene, precum si
asigurarea pazei de ctre jandarmi la toate cele
17 aeroporturi civile, nu numai la cele 4
aeroporturi internationale.
Iar n ceea ce priveste alt extindere a specializrii
Jandarmeriei, ar Ii probabil cazul ca jandarmii s
coordoneze activitatea salvamontistilor (cazul
Irancez), precum si s contribuie la combaterea
inIractionalittii n domeniul silvic. Ca argumente
28
Bilanj 99
SP nr. 78/2000
putem mentiona numeroasele accidente montane
ncheiate tragic, precum si imposibilitatea de a
stopa inIractiunile din domeniul silvic. n acelasi
timp, ar Ii indicat si crearea unor Iormatiuni
aeropurtate sau helipurtate de jandarmi, care s
intervin rapid n caz de pericole grave si n
conditii de mediu diIicile (similar EPIGN - ului
Irancez sau carabinierilor italieni).
Este necesar clariIicarea si delimitarea precis a
atributiilor BAOLP si DIAS, deoarece, potrivit
aIirmatiilor oIiciale si a articolelor din pres,
ambele Iormatiuni au participat la capturarea lui
Miron Cozma la Eloresti, n Iebruarie 1999.
BAOLP ar trebui s rmn o Iormatiune mobil
de interventie, iar DIAS s se ocupe de cazurile
grave de terorism criminal, cazurile mai putin
grave de terorism criminal rmnnd n aria de
activitate a detasamentelor locale de politie pentru
interventie rapid. Aceasta cu att mai mult cu
ct n statele europene nItisate mai sus, o astIel
de delimitare este Ioarte clar si Ioarte riguroas,
existnd Iormatiuni specializate pentru ambele
genuri de activitti. De altIel, mai exist si Brigada
Antiterorist a SRI, care ar trebui s se ocupe de
prevenirea si combaterea terorismului politic
(pn acum neIiind Ioarte clar, cel putin din punct
de vedere oIicial cu ce se ocup aceast
Iormatiune), precum si structurile specializate ale
Ministerului Aprrii Nationale (Subunitatea
pentru Misiuni Speciale, unele unitti ale Politiei
Militare), ale SPP. Pn la momentul actual, nu
se Iace o distinctie n tara noastr ntre terorismul
politic si cel criminal.
Tot n structura Ministerului de Interne ar Ii
indicat si includerea unui serviciu de
contraspionaj, urmnd ca o parte a Politiei s se
ocupe de arestrile si perchezitiile n cazuri ce tin
de siguranta national, potrivit tandemului exist-
ent n trile NATO si UE (SUA - CIA si EBI,
Marea Britanie - MI 5 si Special Branch din Scot-
land Yard, Germania - BEV si BKA, etc.).
Binenteles c acestea trebuie corelate cu
reIormele necesare la nivelul organizrii
serviciilor secrete.
Pompierii trebuie demilitarizati n cea mai mare
parte si proIesionalizati (prin eliminarea din corpul
pompierilor a militarilor n termen), iar controlul
ministerului s Iie mult mai mic Iat de situatia
actual. n acelasi timp, este indicat includerea
pompierilor n structurile Aprrii Civile,
concomitent cu transIerarea Aprrii Civile de la
Ministerul Aprrii Nationale la Ministerul de
Interne (ceea se si intentioneaz de ctre
conducerea ministerului).
Ca o concluzie, se poate aIirma c reIorma din
Ministerul de Interne este una din cele mai
avansate, putnd servi drept exemplu pentru multe
alte ministere, bilantul Ministerului pe 1999 Iiind
unul din putinele puncte luminoase (probabil una
dintre vestitele ' luminite ') ale reIormei
gerontocrate, impotente, paralitice si schioape din
anul trecut.
Ovidiu Maican - a absolvit Eacultatea
de Drept, Universitatea Bucuresti. Lector
universitar la Catedra de Drept a Academiei
de Studii Economice din Bucuresti. Este
doctorand n drept la Eacultatea de Drept a
Universittii Bucuresti.
29
Bilanj 99
SP nr. 78/2000
Amintiri cu Emil Bodnray (II)
Tov. N. GOLDBERGHER
Ne-a predat
Tov. E. BODNARA$
Acesta a Iost n trei exemplare Icut. El
a avut un exemplar. Acesta este deci documentul
original.Aici sunt consemnate pe scurt rezultatele
primei consultri de 1a 13 iunie, hotrrile si
imediat, ca urmare a hotrrii de la 13 iunie, un
prim bilant a situatiei Iorte1or, cum stm. Asta
priveste hotrri1e lui 13 iunie, renuntarea la
Iormu1a g. Hotrt actiune deschis. Maniu cu
toti; generalii cu toti; generalii plus reprezentantii
partidelor, pentru c noi stiam c Maniu are
rezerve.
Comitetul militar; lupta mpotriva
armatelor, privind generalii, 1egtura telegraIic
ciIrat.
Sedinta de joi 15 iunie. Si aici vedeti
situatia Iortelor militare si a eIectivelor
muncitoresti la Malaxa, la CFR, la STN, la
Lemetru, la Gaz si electricitate.
Pe urm niste puncte care privesc
indicatia de a studia situatia Iortelor proprii.
Criterii genera1e, Iormatii patriotice,
arestarea aparatului de stat, actiuni, mobi1izarea
Iormatiuni1or patriotice, narmare, eliberarea
internati1or politici, capturare de la nemti. Asta a
servit si la o discutie ntr-o sedint. S-a pus ipoteza
dac reIuz invitatia.
Legalizarea ntregii actiuni. Recrutare,
pregtire premilitar
Asigurarea ordinei interne. Situatia ntr-un sec-
tor al frontului.
Situatia .Iorte1or germane la data de 15 iunie.
La 15 iunie noi am avut prevzut o sedint.
Situatia Iortelor germane, n zona interioar
674.000 nemti n total. n zona Irontului 16 divizii
de inIanterie, 3 divizii blindate, o divizie moto.
n Mo1dova 4 divizii plus 5 divizii blindate.
n zona etapelor uite cte avem la Ialomita,
Clrasi, Buzu, n Capital avem 5.000. n
imediata apropiere a Capitalei 11000.
Eorte proprii militare, uite ce avearn noi : 5.500
la 15 iunie plus un batalion de grniceri, 1 batalion
de parasutisti, 12 care de lupt plus 8 tunari la
centrul de instructiuni M.Bravu.Pe urm
Dmceanu a mai adus din alte prti.
Asta este de la sedinta din 24 iunie 1944. Noi
de obicei veneam pregtiti la sedinte. Acuma nu
stiu dac punctele au Iost dinainte stabilite sau
dup sedint. Stabilirea guvernului, desemnarea
titularilor, la rzboi, la interne, aviatie..
Participarea lor la 1ucrri1e pregtitoare. Ne-
am gndit s-i alegem din timp, care s ne ajute
pe noi.
Date fiind efectivele astea slabe si cum n
Bucuresti erau dou obiective de jandarmi cu
eIective complete, adic 4.000 oameni, pe
30
Arhiv
SP nr. 78/2000
Urmare din numrul trecut
generalul Anton 1-am recrutat si am reusit si omul
a lucrat.
Documentul acesta era nainte de sedint pentru
c spune Majestatea Sa regele, pentru c dac era
numai pentru noi mai era
nevoie de acest M.S.
Probleme cu caracter general si acuma practic de
executie.
Snt nsirate probleme cu caracter special militar.
Urmeaz planul de detaliu. Dup consultare a
rezultat acest plan. Actiunea po1itic. Echipe de
patrioti 200 de echipe.
Trnistii ncepuser si ei s - si pregteasc
anumite Iormatii pe care noi nu le-am admis.
EIectivul necesar pe baz de calcul, actiunea
interioar, actiunea exterioar, actiunea aliati1or.
Ce le-am cerut lor s Iac. La o zi dup declansare,
actiunea noastr. Noi nu stiam c ei vor porni la
20 august.
Realitatea este c s-a produs la Z - 2, n loc de
Z + 1.
Solutii pentru rezolvarea actiunii militare;
solutia ntia, normal; solutia doua, minimal.
Anexe la asta.
La partea doua actiunea militar, cu toate
detaliile, cum trebuie s se desIsoare actiunea
militar si asa s-a executat.
Noi ne-am camuIlat n actiune dup alarma de
exercitii. Planu sta l stiu si nemtii si nu li.se pare
suspect cnd autorittile romne apar cu trupe pe
o strad, spuneau c Iac repetitii si noi n spatele
acestuia am putut s ne dezvoltm planul nostru
insurectional.
Aici vor trebui explicate si le vom putea da,
Dmceanu si eu.
Repartizarea Iortelor pe sectoare. Obiectivele
germane, iat si cu indicarea armatei si patriotilor.
Obiectivele germane n continuare cu indicativele
lor.
Obiective romne acum. La Iel cum vor trebui
ocupate, armata si patriotii. Erau actiuni
combinate.
Aici situatia Iortelor n Oltenia. Probabil tot n
legtur cu asigurare zonei n cazul unor evadri.
Acolo eram tari in Oltenia. Aveam 6500 oameni
acolo. Noi acolo ne gndeam la o eventual
retragere, retriere, n munti.
Persoanele care urmau s Iie arestate, respectiv
de care s ne ocupm atent. Toti cu axa.
Aici sunt nsemnri se vede de la unul din
sedintele comitetului militar n legtur cu situatia
pe Iront si zona interioar, situatia Iortelor si
modul de actiune. La nceput atac prin surprindere
sau prin capturare.
Aici am mai gsit un sir de tiprituri din
ilegalitate, probabil c le aveti, nu este sigur c
pe toate.
Aici ne-au rmas acte pentru un prizonier
sovietic, Icute n tiparnita noastr, dar n-a mai
Iost nevoie. Tot asa imprimate, prelucrate,
documente Ialse.
Stiti c primele decrete regale au aprut tot cu
sigiliu Ials Icut de noi.
Aici snt un sir de buletine si note inIormative.
Aici este si Mirel n continuare si serviciul secret
cu care aveam legtura.
Documentele din primele zile dup 23 August.
Ele nu au nevoie de explicatii. pentru c Iiecare
vorbeste. Trebuie s mai cutm noi, pentru c
trebuie s Iie n arhiva Ministeru1ui de Interne
un sir de materiale care intereseaz.
Aici snt IotograIii, diIerite acte de teroare
Iasciste. Asta este pdurea Jilava. Snt Iie luate
de la prizonieri nemti, Iie le-am gsit la Gestapo.
Unele snt din Belgrad. Aici snt documente cu
trenul mortii din Iasi.
31
Arhiv
SP nr. 78/2000
Nu stiu dac aveti asemenea documente, dar
trebuie adunate, pentru c se descoper si cte un
porc de cine cu asemenea ocazii.
n notele lui Mirel snt asemenea reIeriri, trebuie
identiIicate, vzute.
Asta este caseta care 4 luni n-am putut s-o
descuiem, c nu i-am gsit cheia. Asta era a
comandamentu1ui nostru militar. Asta am Icut-
o n 1943 cu Eilipescu.
Cnd Rdescu a pornit actiunea lui ndreptat
mpotriva partidului si se gndea la o lovitur, noi
am ascuns - o n casa unde locuiam pe strada H.
nr.5, unde 1ocuieste acuma Gaston, n pod ntre
niste grinzi, a Iost acoperit cu crmid si a
tencuit - o, si noi am uitat de ea. Atunci venise
Ana Pauker, venise Luca, si era putin Iierbere.
Pe urm mi - am, amintit de ea si i - am spus lui
Gaston s - o caute, si mai trziu a gsit - o. La
ctiva ani s - a gsit caseta asta.
Acuma puneti mna serios s vedeti aceste
documente.
Tov. NICULESCUMIZIL
Cred c primul lucru care trebui s - 1
Iacem este s intocmim un inventar. Dup aceea
cred s dactilograIiem, pentru ca s nu lucrm cu
ele.
Tov. N. GOLDBEGHER
Noi avem o experient mai bun n aceast
privint, IotograIiem si lucrm cu Iotocopii. Avem
dou rnduri de Iotocopii, putem lucr n dou
echipe si atunci lucrrile merg mai usor, noi aceste
Ioite nu le tinem asa, le lipim pe o hrtie, pentru
ca ele s poat Ii tratate.
Tov. E. BODNARAS
Eu nu stiu unde snt scrisorile care le -
am primit de la tov. Gh.GheorghiuDej si care
nu au Iost n arhiva. Militar, ci n arhiva
Comitetului Central. Stiu c le - am predat lui
Pintilie, la dispozitia tovarsu1ui Gh.Gheorghiu
- Dej.
Tov. N. GOLDBERGHER
Noi nici o scrisoare origina1 nu avem. Exist
la noi copii.
Ele s - au Icut prin tov. Prvulescu, cnd el era
directorul Institutului de Istorie a Partidului.Unde
pot Ii aceste scrisori ? n dou locuri, ori snt la
Comisia Controlului, ori snt n Arhiva Biroului.
Politic, care s - a creat mai trziu, dar si acolo
exist o serie de documente care nu ni sau
predat.
Acuma s sperm c pe baza hotrrii
Birouiui Politic se organizeaz Arhiva
Comitetului Central si c. toate aceste documente
o s ajung ntr - un singur loc, pentru c nu se
poate ca documente de o asemenea important
pentru istoria partidului s Iie la Comisia
Controlului. Originalele s Iie la un singur loc si
s existe Iotocopii cu care dup aceasta s se
lucreze, pentru c. aici snt 90 documente
istorice si astea snt Ioarte importante.
Noi avem o scrisoare de la Moscova,
pentru septembrie, cu participarea Romniei la
rzboi, unde pun chestiunea s se dea stenograme.
Noi cnd am auzit am zmbit, dar acuma numai
zmbesc deboc. Acuma putem pune la dispozitie
Iotocopii.
Tov. E. BODNARAS
Mie acuma mi pare bine c caseta asta s
- a rtcit si nu s - a gsit, pentru c altIel am Ii
predat - o.
32
Arhiv
SP nr. 78/2000
Tov. N. GOLDBERGHER
Nu de mult vine la mine un tovars de la
Craiova si mi spune c are actele tov.
Gh.Gheorghiu - Dej, cnd era la Craiova. i spun
d - mi - le. El spune, le - am predat lui Voicu.
Imediat 1 ntreb pe Voicu, el spune c nu le - am
primit. Discutnd cu acest om el spune dar trebuie
s le fi dat lui Rosianu. Omul spune Ioarte
probabil, pentru c a doua zi a dus actele n masin
la tov. Rosianu si el a spus, Ioarte bine c mi - ai
adus, pentru c mai am si altele la mine.
Acuma nu puteam merge dup Rosianu la
SoIia, dar a venit plenara si atunci am luat pe
Voicu, pe Rosianu si totusi pn n momentul de
Iat n - am dat de aceste acte. La regiunea Craiova
nu snt, pentru c toate documentele snt aici, ei
pstreaz numai arhiva curent.
Tov. E. BODNARAS
Eu cred c trebuie s creem o echip de
2 - 3 oameni care s cerceteze.
Tov. Coliu a ridicat problema ntr - o
sedint a Biroului Politic c tov.Prvulescu are
un seiI ntreg cu documente, de care nimeni nu
stia.
Noi am pstrat toate scrisorile tovarsului
Gh.Gheorghiu - Dej din lagr.
Tov N. GOLDBERGHER
Noi am publicat n Scnteia ultima
scrisoare, dar este cu totul altceva cind pui n
muzeu un mulaj sau pui un articol din Scnteia.
Tov. BODNARAS
Snt documente, chiar si o Iituic.
Tov. N.GOLBERGHER
Ceea ce ne - ati predat este o mare avere.
S vedem ce Iolosim deja de aici pentru expozitia
de 23 August.
Tov. E. BODNARAS
Organizarea militar. se poate Iolosi
Ioarte bine, pentru c este actiunea partidului.
Eventual vremelnic expuse origina1ele, sub sticl.
Tov. NICULESCU MIZIL
Noi nu expunem originalele, ori
conIectionm mulaje, care au valoarea
originalului, ori Iotocopii scoatem. Avem un at-
elier care conIectioneaz la Iel ca si aceste
materiale, pentru expozitie.
Tov. E. BODNARAS
Studiati documentele
Tov. N. GOLBERGHER:
O s 1um documentul, o s punem intrebri, care
intereseaz, si asa o s usurm situatia.
Tov. NICULESCU MIZIL
Trebuie luat pe grupe si fiecare docu-
ment exploatat, ce reprezint si ce este legat de
el.
Tov. E. BODNARAS
Ce reprezint, ce este legat de el si trebuie
o explicare intreag, care o face vie, legat. de
oameni.
33.VII. 1959
GE. 2 ex.
33
Arhiv
SP nr. 78/2000
Societate de consumyi dreptul consumatorilor
de a Ii un rege al sistemului liberal,
consumatorul risc s devin o victim.
Lundu-se n considerare interesele obiective
ale consumatorilor s-a putut constata c acestia
sunt conIruntati cu multiple probleme,
dezechilibre, ce se pot repercuta, uneori cu
consecinte imprevizibile asupra ntregului
corpus social.
S-a artat c bunurile si serviciile
obtinute sau prestate consumatorului sunt
ntotdeauna rezultatul intrrii ntr-un raport cu
un agent economic specializat, agent care, chiar
dac este onest, nu are ntotdeauna aceleasi
interese cu clientul su. n plus, explozia
tehnologic si inIormational speciIic celui de-
al cincilea ciclu industrial, nceput n anii 1970,
genera un raport net dezechilibrat sub aspectul
inIormational, agentul economic prin
competenta sa proIesional prezumat, puterea
Iinanciar putnd abuza de pozitia sa dominant
n cadrul acestui raport. Notiunile de consum
si consumator apartin stiintei economice, studii
si teorii n acest vast domeniu Iiind realizate
de reprezentantii scolii utilittii marginale
(Menger, Pareto, Walras etc) scoal ce aborda
cu precdere probleme de microeconomie. Iar
dac abordrile doctrinare nu au lipsit, n viata
social ncepnd cu anii 1960, consumatorii
devin o adevrat problem. Pericolele asa-
zisei societti de consum au Iost invederate nc
de la nceputul deceniului 7 n lucrri precum
Omul Unidimensional (Marcuse), Era
Opulentei (Galbraith), sau Persuasiunea
Clandestin (Vance Packard).
ntr-un mesaj adresat natiunii n 1962,
Dezvoltarea economiei de piat n
secolele XIX si XX, a adus mutatii importante
n structura vietii economice si sociale.
Progresul tehnologic precum si cresterea
capacittii de procesare a inIormatiei au generat
Ienomene deosebit de complexe, uneori
contradictorii. AstIel, n societatea occidental,
pe Iondul abundentei, diversittii bunurilor si
serviciilor, precum si a liberei concurente a
aprut o categorie sociala nou, necunoscut
pn atunci n istorie, categorie care se deIinea
nu prin apartenenta la un grup etnic, proIesional
sau de alt natura ci prin plasarea sa n stadiul
Iinal al ciclului productiv si anume: consumul.
La o analiza empiric, acest Iinal de secol
pare a prezenta ca numitori comuni: inIormatia,
retelele, globalizarea si consumerismul.
Cel putin la supraIat, n noile conditii,
consumatorul deIinit generic drept persoana
care utili:ea: un bun sau un serviciu intr-un scop
neprofesional - aprea ca un mic rege, un rsItat
al sistemului liberal. Consumatorul, n calitatea
sa de purttor al cererii de mrIuri, joac un rol
important n mecanismul de piat, constituind, n
acelasi timp, elementul de reIerint al tuturor
actiunilor ntreprinse att de productor ct si de
distribuitor. Mai mult, pe msur ce o tar sau
alta se dezvolta, cunoscnd o anumit stare de
prosperitate, rolul consumatorului devine din ce
n ce mai complex si un numr din ce n ce mai
mare de entitti publice sau private sunt aIectate
de comportamentul acestuia.
Problemele ivite s-au dovedit ns mult
mai complexe, astIel nct, economisti de talia
lui Charles Gide au artat Iaptul c ' departe
CATALIN CIUBOTA
34
Politic intern
SP nr. 78/2000
presedintele Kennedy vorbind de acest grup
economic important dar putin ascultat, arat
necesitatea Iundamentrii unei legislatii de
natur s protejeze drepturile si interesele
legitime ale consumatorilorprecum: dreptul la
securitate, dreptul de a Ii ascultat, dreptul la
inIormare si dreptul de a alege. Se nsteau
principiile-drepturi Iundamentale ce stau la
baza legislatiei n domeniu. Pentru prima oar
n istorie, n Statele Unite consumatorii s-au
grupat mai mult sau mai putin intentionat
pentru a-si apra interesele. Apare tot pentru
prima oar prototipul avocatului militant pentru
drepturile colective ale consumatorilor n
persoana lui Ralph Nader.
Urmnd exemplul american, trile
Europei Occidentale, au acordat o atentie
sporit problemelor consumatorilor, att la
nivel national, ct si la nivelul comunittilor
europene, existnd chiar o cvasi-competitie n
acest sens. n acest context, pentru a se asigura
consumatorilor o veritabil protectie, era
necesar un sistem de norme juridice noi,
adecvate sistemului european de drept majoritar
romano-german. AstIel dac n trile anglo-
saxone, reIorma se realiza n principal pe cale
jurisprudential, n Europa a Iost necesar
edictarea unor norme cadru ce priveau regimul
juridic al produselor deIectuoase sau
periculoase, reguli reIeritoare la preturi,
echilibru contractual, publicitate si domeniul
metodelor comerciale agresive. Acest ansablu
de norme aveau n principal un caracter macro-
juridic n sensul c ele luau n considerare
Ienomenul de mas al consumului, socializarea
lui. n acest Iel, interesele colective ale
consumatorilor erau protejate prin norme de
natur preventiv, ce s-au structurat ntr-un
corpus coerent ce tinde n mod constant a
deveni o ramur distinct de drept, dreptul
consumatorului. Desi, n ansamblu utile, aceste
reguli protective au Iost supuse unor numeroase
critici dintre care retinem :
- multitudinea de texte, ce creeaz
adevrate sarcini, servituti n dauna
agentilor economici, de natur s paralizeze
activitatea economic;
- crearea n opinia consumatorilor a unei
atitudini, mentalitti pasive de asistati (s-a
evidentiat Iaptul c mult mai important ar Ii
crearea unei mentalitti noi a consumatorilor,
dect crearea unor norme cu caracter protectiv,
care sporeste birocratia).
Disputele doctrinare din domeniul
juridic au pus n discutie ntelesurile noi, pe
care n conditiile date, notiuni pilon precum
ordinea public, autonomia de voint, libertate
contractual, ar trebui s le aib. AstIel, att
n sistemele de drept romano-german ct si n
sistemele anglo-saxone de common law, au
aprut preocupri ale juristilor n domeniul
protectiei consumatorilor. Drepturile si
interesele consumatorilor, drepturi
fundamentale conform aprecierii unanime,
s-au obiectivat n abordri diIerite. n dreptul
francez principala preocupare a Iost aceea a
gsirii unor prghii juridice pentru asigurarea
unui echilibru contractual, de natur s
adapteze dreptul comun la exigentele noii
viziuni asupra statului de drept si economiei
de piat. De important deosebit, era si crearea
unui cadru administrativ-institutional care s
pun n valoare normele existente. n principal
acesta are o strucur ce implic vointa statal
(un organism de regul public ce coordoneaz
problemele consumatorilor) si societatea civil
(o retea de ONG-uri structurate dup criterii
de audient si reprezentativitate, a cror
principal scop este aprarea drepturilor si
intereselor consumatorilor).
n zilele noastre, din perspectiva
globalizrii se tinde spre o anumit
uniformizare, apropiere a conceptiilor,
independent de sistemul de drept creia i
apartin. Un exemplu bun este evolutia politicii
UE n domeniu.
Conform Tratatului de la Roma din 1957
politica privind consumatorii nu a Icut obiectul
35
Politic intern
SP nr. 78/2000
unei politici aparte pentru Comunittile
Europene. ntlnirea European la vrI din
1972 a decis c mbunttirea conditiilor de
viat si a nivelului de trai comunitar, unul din
obiectivele fundamentale (nscris n preambulul
Tratatului CE) implic protectia snttii si
securittii consumatorilor. Aceast ntlnire la
vrf a constituit punctul de plecare a
initiativelor UE, avnd ca orientare speciIic
promovarea intreselor consumatorilor.
Recunoasterea drepturilor specifice ale
consumatorilor la nivelul CEE a Iost Icut pentru
prima oar printr-o rezolutie a Consiliului din 14
aprile 1975, folosindu-se printr-o interpretare
extensiv dispozitiile generale ale Tratatului de
la Roma. Acest program preliminar enunt cele
cinci drepturi fundamentale ale consumatorului:
dreptul la protectia snttii si securittii, dreptul
la protectia intereselor economice, dreptul la
repararea daunelor, dreptul la inIormare si
educare, dreptul la reprezentare.
Pentru realizarea msurilor descrise n
programul preliminar, dat Iiind absenta unor
reglementri precise la o politic privind
consumatorii, de-a lungul timpului s-au Iolosit
Ctlin Ciubot - Avocat, cercettor la
Institutul de Cercetri Juridice al Academiei
Romne, asistent universitar la Eacultatea de
Drept a Universittii Ecologice.
36
Politic intern
SP nr. 78/2000
dou prevederi ale Tratatului de la Roma ca baz
legal pentru o actiune speciIic n domeniul
protectiei consumatorilor: art 100 si 235.
Prin Tratatul de la Maastrich(1992), art 129
A, politica privind consumatorii a devenit o
politic de sine stttoare, cu obiective proprii,
prioritti proprii, instrumente proprii. Dup
modificarile intervenite prin Tratatul de la
Amsterdam(1998), intrat n vigoare anul trecut,
cele cinci drepturi sunt consacrate expresis verbis.
n Romnia nu se poate vorbi de o
inexistent a protectiei consumatorului, ci doar
de un sistem protectiv diferit, existent nainte
de 1989, bazat pe un control administrativ
speciIic economiei planiIicate. Totusi avnd n
vedere situatia economic actual, precum si
cerintele de armonizare cu legislatia
comunitar, legiuitorul se aIl ntr-o evident
diIicultate generat de faptul transpunerii unei
legislatii speciIice unei economii de piat
mature la realittile romnesti post 1990.
Eforturile de preluare a aquis-lui comunitar sunt
notabile, realizrile Romniei n domeniu,
sitund-o ntr-o pozitie avantajoas din
perspectiva integrrii.
Bulgaria, zece ani mai buni
renunte la prerogativele sale. Este adevrat,
organizatorii loviturii de palat din 10
noi embri e 1989 nu si -au nchi pui t c
nlaturarea lui Jivkov va nsemna sIrsitul
regimului comunist din Bulgaria. Ei au Iost
surprinsi de rapiditatea cu care s-au derulat
evenimentele iar acest merit revine Iortelor
de opozitie care au stiut s-si coaguleze
eIorturile.
Initial, noul lider comunist bulgar,
Petar Mladenov, s-a orientat imediat spre o
pol i t i c de 'rest ruct urare de t i p
gorbaciovist, deci Ir repunerea n discutie
a socialismului. n primele declaratii ale lui
Mladenov nu se vorbea nicieri despre
renuntarea la rolul conductor al PCB, nici
despre schimbarea Iormelor de proprietate
su a sistemului, n ntregime. Comunistii au
Iost obligati la presiunea strzii s-si
reIormuleze pozitiile iar acest merit revine
Iragilei societti civile bulgare pe care o
mn de intelectuali au ncercat de cteva
luni s o trezeasc din amortire, prin diIerite
Iorme de actiune. Cteva sute de mii de
oameni au iesit n strad la sIrsitul lui 1989,
stimulati de aparitia a numeroase Iormatiuni
politice de opozitie, pentru a cere alegeri
libere. Partidul Comunist Bulgar (PCB) va
ceda la presiunile societtii civile si va
renunta la rolul su conductor. Comunistii
se pronunt pentru introducerea unui sistem
pluripartid, pentru o economie de piat si
pentru un dialog imediat cu opozitia. La
sIrsitul lui ianuarie 1990, un congres
extraordinar al PCB decide rebotezarea
acestui partid, care devine Socialist, precum
si separarea Iunctiilor de stat si de partid,
n deceniul scurs de la nlturarea
regimului totalitar de tip comunist, Bulgaria
a cunoscut o tumultuoas eIervescent
politic. O simpl analiz a realittilor
surveni t e n soci et at ea bul gar si cea
romneasc, de exemplu, scoate n evident
existenta multor similitudini dar si, n acelasi
timp, a unei discrepante ntre vitezele cu care
s-au derulat procesele democratice din cele
dou tri vecine. n doar zece ani, Bulgaria a
devenit din cel mai supus aliat al Moscovei
un pion al diplomatiei americane n Balcani
iar independenta aIisat cu ostentatie de So-
Iia a 'inIlamat, la un moment dat, relatiile
diplomatice cu Eederatia Rus. Evolutia
politic a avut un curs sinuos iar societatea
bulgar s-a aIlat chiar n pragul declansrii
unui razboi civil care a Iost evitat, n ultimul
moment, intr-o rar clip de luciditate a clasei
politice de la SoIia.
Declansarea, dup 1987, de ctre
Mihail Gorbaciov, a unui complex proces de
restructurare a regimului comunist din URSS
si, automat, a celor din statele din blocul so-
cialist din Europa Central si de Rasrit a
marcat inceputul unor transIormri radicale
n interiorul societtilor din acest spatiu. n
Bulgaria, suIlul nou al politicii Kremlinului
a Icut posibil articularea unei miscri
disidente, destul de Iirave, totusi, care milita
pentru necesitatea aplicrii unor reIorme n
snul societatii si n interiorul structurilor de
putere. Moscova i-a sprijinit pe acei
reIormatori din cadrul Partidului Comunist
Bulgar care au decis c este nevoie de o
schimbare si c Todor Jivkov ce se aIla n
Iruntea partidului de 35 de ani trebuia s
DANIEL CAIN
37
Politic extern
SP nr. 78/2000
care se mpart ntre principalii actori ai
loviturii de palat prin care Jivkov a Iost
nlturat. Petar Mladenov preia prerogativele
de seI al statului iar Andrei Lukanov devine
premier.
n i anuari e si Iebruari e au Iost
organizate discutii la masa rotund ntre
reprezentantii Partidului Socialist Bulgar
(PSB) si opozitie. C rezultat al acestor
negocieri, PSB si gruprile de opozitie au
semnat declaratii comune privind tranzitia la
un regim democratic, precum si natura si
viitorul acestui sistem. Mesele rotunde au dus
la semnarea, n martie, a unei ntelegeri
privind proiectul de lege asupra schimbrilor
din constitutie, sistemul electoral si partidele
politice. Practic, timp de dou luni, n Bul-
garia au existat dou structuri paralele
Adunarea National si 'masa rotund care
au Iunct i onat precum dou vase
comunicante: deciziile luate n timpul
dezbaterilor din cadrul 'mesei rotunde
capatau putere de lege prin votul Adunrii
Nationale.
Cel mai semniIicativ eveniment din
Bulgaria din prima jumtate a lui 1990 au
Iost alegerile din iunie pentru Adunarea
Constituant, n timpul crora polarizarea
electoratului a devenit evident. Comunistii
au Iacut tot ce le sttea n putint pentru a-si
mbuntti imaginea si a convinge populatia
c o rupseser deIinitiv cu trecutul totalitar.
Opozitia s-a raliat n jurul Uniunii Eortelor
Democrate, o organizatie-cadru constitutit
din miscri si asociatii Iidele pluralismului
si democratiei. Datorit lipsei timpului
necesar Iormrii unor structuri regionale
puternice, conducerea acestei coalitii a Iost
nevoit, Ir succes, s apeleze la imitarea
unor modele strine. Campania electoral
concentrat asupra terorii trecutului s-a
dovedit a Ii inacceptabil pentru multi dintre
bulgari.
Alegerile parlamentare din iunie 1990
au Iost cstigate de Partidul socialist, care
obtine 52,7 din voturi, n timp ce opozitia
cstiga 36,2. Victoria stngii s-a nregistrat
mai ales n zone rurale, n timp ce Opozitia a
cstigat n marile orase, inclusiv SoIia.
Primele alegeri libere si democratice nu au
dus l a cal marea si t uat i ei n Bul gari a,
deoarece nu s-au obtinut acele rezultate dorite
de si mpat i zant i i UED si de o part e a
populatiei. Respingerea rezultatelor acestui
scrut i n, recunoscut e de observat ori i
internationali, are c rezultat aparitia unor noi
surse de t ensi uni soci al e. St udent i i
declanseaz greva general si ocup, initial,
cldirea Universitatii din SoIia. Gestul lor
este urmat de colegii lor din tar si de
simpatizantii UED care organizeaz actiuni
de protest n mai multe orase. Sindromul
Piata Universittii apare si n Bulgaria, n
i ul i e 1990, sub Iorma 'unui oras al
adevrului, construit din corturi, amplasate
n jurul Presedintiei si al altor cldiri admin-
istrative. Ulterior, n noaptea de 26 august
este incendiat, n conditii nc neelucidate,
sediul Partidului Socialist din centrul SoIiei.
Pe acest Iond al nemultumirilor sociale,
n viata politic din Bulgaria apare un semn
de intrare n normalitate. Presedintele Petar
Mladenov este obligat s-si prezinte demisia
n urma diIuzrii unei casete Iilmate n timpul
unor demonstratii n decembrie 1989, n care
cerea interventia tancurilor pentru calmarea
situatiei. Dup lungi negocieri n Marea
Adunare National (Constituant), noul
presedinte al trii este desemnat n persoana
liderului Opozitiei, Jeliu Jelev. Acesta si
respect angajamentele luate si l propune n
Iunctia de vicepresedinte al Bulgariei pe
candidatul PSB. Jelev a devenit primul seI
de st at necomuni st al Bul gari ei dup
abdicarea tarului Simeon al II-lea, n 1946
iar alegerea sa a Iost interpretat c o
modalitate de calmare a tensiunilor sociale.
Alegerea noului presedinte al trii nu a
38
Politic extern
SP nr. 78/2000
Iost n msur s domoleasc patima politic
a populatiei, bulgarii Iiind cunoscuti prin
nversunarea cu care se avnt pe scena
politic, trstur, ce explic, poate, lungul
sir de asasinate care marcheaza istoria
modern si contemporan a acestei tri.
Miscrile de strad au continuat pe Iondul
unei put erni ce cri ze economi ce si al
incapacittii guvernului socialist de a
guverna. A doua jumtate a anului 1990 este
marcat de mitinguri, actiuni sindicale de
protest, greve ale studentilor, de disparitia
produselor de prim necesitate din magazine
si de o prim liberalizare a preturilor.
Inst abi l i t at ea pol i t i c est e, de
asemenea, vizibil. Doua guverne socialiste,
ambel e conduse de premi erul Andrei
Lukanov, au avut o scurt existent. La
sIrsitul lunii decembrie este Iormat primul
guvern de coalitie de dup nlaturarea lui
Jivkov, n Irunte cu independentul Dimitar
Popov. n componenta cabinetului au intrat
reprezentanti ai PSB, UED, Uniunii Populare
Agrariene, precum si ctiva independenti.
Ministerele cheie au Iost mpartite intre
socialisti si Uniunea Eortelor Democrate.
Prin Iormarea primului guvern de coalitie de
l a nceput ul peri oadei de t ranzi t i e,
distribuirea celor trei principale Iunctii n stat
capt o nou Iormul: presedinte (UED)
premi er (i ndependent ) presedi nt el e
Parl ament ul ui (PSB). Noul cabi net a
mostenit o situatie economic dezastruoas,
cu lipsuri Ir precedent si un declin rapid al
productiei industriale. Mandatul su era, de
asemenea, limitat de rapiditatea cu care se
vota noua lege Iundamental a trii, care
urma s reglementeze noile raporturi dintre
stat si cettean ntr-o societate democratic.
Discutiile iscate n parlament n jurul
redactrii noii Constitutii au declansat un
scandal politic de proportii care a dus la
declansarea unei greve parlamentare si la
scindarea Uniunii Eortelor Democrate.
Eenomenul de scindare al UED, n vara lui
1991, vine pe Iondul unor speculatii conIorm
crora exista un plan secret potrivit cruia
opozitia era inIiltrat de agenti comunisti
care aveau drept tint provocarea unor
t ul burri n rndul acest ei a. Acest e
Irmntri interne au avut drept eIect princi-
pal scderea ncrederii electoratului n timp
ce, n plan secundar, au reusit s curete si s
consolideze rndurile UED. Desi slabit de
aceste lupte interne, UED reuseste s cstige,
la un scor strns, alegerile parlamentare din
octombrie 1991, scrutin ce a schimbat harta
politic a Bulgariei post-comuniste. Victo-
ri a l a l i mi t a opozi t i ei n al egeri l e
parlamentare si locale din octombrie 1991
reprezint un punct de rscruce n istoria
contemporan a Bulgariei. Eostii comunisti
nu numai c pierd majoritatea absolut pe
care au avut-o n Marea Adunare National
dar sunt nevoiti s se mpace cu rolul de
principal Iort de opozitie.
Deoarece UED dispunea de numai
110 locuri din cele 240 ale noului parlament
s-a impus gsirea unei Iorme de colaborare
cu reprezentantii partidului minorittii turce
Miscarea pentru Drepturi si Libertati
(MDL). Noul guvern condus de presedintele
UED, Eilip Dimitrov, s-a bucurat, initial, de
sprijinul tacit al MDL, partid care a evitat s
participe la guvernare. Guvernul si grupul
paramentar al UED au ncercat s transpun
imediat n practic programul electoral, mai
exact acea parte reIeritoare la decomunizarea
structurilor de stat. Au Iost operate schimbri
de personal n principalele institutii ale
statului, precum Ministerul de Interne si cel
de Externe. De asemenea, au Iost adoptate o
serie de legi prin care Iostilor nomenclaturisti
li se interziceau, pe o anumit perioad,
anumite drepturi civile.
Victoria UED n alegerile generale
din toamna lui 1991 a Iost urmat, la doar
trei luni, si de reusita n primele alegeri
39
Politic extern
SP nr. 78/2000
prezidentiale desIsurate ntr-un cadru
legislativ nou, cel al unui regim parlamentar
Iunctional. Reprezentantul UED, Jeliu Jelev,
a reusit s cistige, la balotaj, scrutinul
prezidential si s devin primul presedinte
ales din istoria trii.
Odat ncheiat ciclul alegerilor,
guvernul avea cale liber pentru a pune n
practic programul de reIorme anuntat.
Premierul Eilip Dimitrov stia c soarta
cabinetului su depindea de reusita su de
esecul politicii economice. Noii guvernanti
nu dispuneau de date economice suIiciente
care s le dea o imagine clar a economiei
Bulgariei si, n cadrul UED, nu exista o
pozitie comun n privinta chestiunilor
economice. Grupul parlamentar al UED era
constituit din numeroase grupuri si grupri
de diIerite culori politice care blocau su se
impotriveau realizrii unor initiative legis-
lative. Tranzitia spre economia de piat a avut
c eIect scderea nivelului de trai, situatie
care s-a dovedit a Ii catastroIal pentru o tar
srac precum Bulgaria. Politicienii bulgari
se gseau ntr-o mare dilem. Pe de o parte,
Eondul Monetar International insista pentru
accelerarea privatizrii, care putea Iace Bul-
garia mult mai atractiv pentru creditorii
strini, n timp ce, pe de alta parte, aplicarea
unui program de reIorme l e crea
guvernantilor mari neplceri. Aproape de la
nceput, guvernul s-a aIlat sub amenintarea
grevelor, maniIestantii considernd c unii
ministri sint principalii vinovati de scderea
economic si, implicit, de cea a nivelului de
trai al populatiei. n Bulgaria, primii pasi ai
reIormei au Iost aspru criticati. Comunismul
a provocat un adevarat haos n mintile
oameni l or si n si st emul economi c.
Privatizarea marilor unitti industriale nu a
putut Ii realizat iar reIorma agrar din
primavara lui 1992 nu ddea roade, n acest
an nregistrndu-se o serioas scdere a
productiei economice.
Aceste nemultumiri au dus, n cele din
urm, la pierderea sprijinului parlamentar si
la o ruptur deIinitiva ntre presedintele Jelev
si guvern. nt r-o conIeri nt de pres,
sustinut la sIirsitul lunii august 1992, la
resedinta sa de lnga SoIia, Jelev a acuzat
guvernul c a declarat rzboi conIederatiilor
sindicale, mass-mediei, opozitiei din aIara
parlamentului si c este pe cale s declanseze
un rzboi ntre institutiile statului. Acuzatiile
presedintelui Jelev au dus la accentuarea
vizibil a strii de tensiune din parlament, n
special ntre premierul Eilip Dimitrov si
liderul MDL, Ahmed Dogan. Guvernul
bulgar nu a reusit s supravietuiasc unui vot
de nencredere solicitat parlamentului. Jocul
de culise al presedintelui Jelev, al lui Ahmed
Dogan, al Iostilor comunisti si al oamenilor
acestora inIiltrati n UED a rsturnat calculele
premierului. La 28 octombrie 1992, 120 de
deputati au votat mpotriva guvernului, care
a primit numai 111 voturi 'pentru. AstIel a
Iost nlturat primul guvern anticomunist de
dup 1989, act care a marcat nceputul unor
negocieri si trguieli ntre diIeritele grupri
parlamentare pentru desemnarea noului cabi-
net.
Pentru Iormarea unui nou guvern cu
majoritate parlamentar a Iost nevoie de dou
luni de negocieri. n cele din urm, la 30
decembrie este desemnat un cabinet condus
de i ndependent ul Li uben Berov, Iost
consilier al presedintelui Jelev. Guvernul
Berov a Iost Iormat cu sprijinul MDL, PSB
si al unui grup de deputati UED. n momentul
n care Berov a preluat puterea, mult lume
se astepta c el s Iac Iat greuttilor cu mai
mare succes dect predecesorul su.
Eragi l i t at ea spri j i nul ui parl ament ar,
pregtirile partidelor politice pentru alegerile
anticipate, precum si Irmntrile din snul
partidelor din coalitia de guvernare au
pecet l ui t , nca de l a nceput , soart a
guvernului Berov. Liuben Berov si-a petrecut
40
Politic extern
SP nr. 78/2000
o mare parte din mandatul su prin spitale
unde si-a tratat diIerite aIectiuni cardiace. n
timpul guvernrii sale, crima organizat a
cuprins aproape toate sIerele societatii
bulgare. Atunci cnd Berov a Iost nevoit, n
septembrie 1994, s nainteze demisia
cabinetului su, situatia n care se gsea tara
se inrutatise vizibil n comparatie cu sIrsitul
lui 1992. Negocierile initiate de presedintele
Jelev pentru Iormarea unui nou cabinet au
esuat . Pur si si mpl u, nu mai exi st a
posi bi l i t at ea Iormri i unei coal i t i i de
guvernamnt n acea Iormul a parlamentului
si, de aceea, liderii partidelor parlamentare
au considerat c este binevenit organizarea
unor alegeri anticipate.
Alegerile parlamentare din decembrie
1994 au Iost cstigate de socialisti care au
obtinut, dup redistribuirea voturilor, un
neast ept at 51 di n Iot ol i i l e noul ui
parlament. Cabinetul condus de tnrul pre-
mier Jan Videnov s-a bucurat, timp de cteva
l uni , de nt el egerea el ect orat ul ui si a
comunittii internationale. Curnd a devenit
nsa clar c Videnov, n ciuda vrstei sale,
era adeptul unei politici conservatoare,
punnd mai presus de orice idealurile
Partidului Socialist. Videnov a evitat s
adopte msuri nepopulare si s aplice o
politic coerenta de reIorme n economie, de
teama s nu piard sprijinul populatiei. n
curnd, a devenit clar c guvernul socialist
nu are de gnd si nici nu are o strategie clar
de reIormare a societtii bulgare. Pretinsa
politica de reIorme promovate de cabinetul
Videnov i-a nemultumit pe investitorii
strini si a obligat marile institutii Iinanciare
internationale s aIiseze mult mai mult
ci rcumspect i e n cont act el e cu SoIi a.
Videnov a devenit din ce n ce mai izolat si
n ultimele luni ale guvernrii sale nici nu a
mai i esi t di n t ar. Mari i credi t ori
internationali au reIuzat s mai Iinanteze
cabinetul de la SoIia, care a Iost, astIel, lipsit
de lichidittile indispensabile supravietuirii
unei economii n agonie. InIlatia a crescut
galopant iar nivelul de trai al populatiei a
sczut simtitor. Pierderea suportului electoral
a devenit vizibil n timpul alegerilor
prezidentiale, din noiembrie 1996, cstigate
de candidatul UED, Petar Stoianov.
Inst abi l i t at ea economi c duce,
i nevi t abi l , l a i nst abi l i t at e pol i t i c.
nruttirea nivelului de trai si lipsa oricrei
perspective i-a scos pe bulgari n strad.
Pinea a disprut de pe piat iar pensionarii
erau nevoiti s se plimbe cu tramvaiul pentru
a nu ngheta de Irig n apartamente. Videnov
a demisionat, n decembrie 1996, ns
aproape toti ministrii si urmau s-si pstreze
portoIoliile n viitorul cabinet socialist. Ideea
unui nou guvern socialist i-a nemultumit
proIund pe bulgari care au declansat o serie
de actiuni de protest mpotriva politicii
guvernantilor. UED, care a trecut printr-un
proces complex de restructurare n perioada
n care s-a aIlat n opozitie, a stiut s
canalizeze nemultumirile populatiei. Timp de
o lun, zilnic, sute de mii de oameni au iesit
n strad pentru a cere alegeri anticipate. n
ntreaga Bulgarie s-au desIsurat actiuni de
protest asemntoare celor din Iugoslavia
mpotriva regimului Milosevic. ntreaga tar
a Iost paralizat de mitinguri si actiuni de
nesupunere civic a populatiei. Situatia s-a
agravat. n noaptea de 10/11 ianuarie 1997
au loc ciocniri intre Iortele de ordine si
demonstrantii care au ptruns n sediul
parlamentului. La 4 Iebruarie situatia din
ntreaga tar scpase complet de sub control.
Drumurile din tar erau blocate, n SoIia erau
amplasate baricade n intersectii iar aproape
toat populatia se aIla pe strad. Liderii
politici bulgari au decis atunci, ntr-un mo-
ment de luciditate, s cedeze la presiunea
strzii, c singura solutie de dezamorsare a
situatiei. Meritul revine noului presedinte al
trii, Petar Stoianov si candidatului socialist
41
Politic extern
SP nr. 78/2000
nsrcinat cu Iormarea unui nou guvern,
Nikolai Dobrev. Dobrev a preIerat s renunte
la mandatul su, n ciuda opozitiei liderilor
si de partid. Liderii partidelor parlamentare,
convocati de presedintele Stoianov, au decis
organizarea de alegeri anticipate si Iormarea
unui cabinet interimar. Primarul SoIiei,
St eIan SoIi anski , a Iost nsrci nat cu
Iormarea unui guvern care s organizeze
alegerile parlamentare si, mai ales, s
ntreprind primele msuri de restabilire a
situatiei. n mai putin de o lun moneda
national, leva, s-a devalorizat Ir prec-
edent, dolarul ajungnd de la 500 la 3000 de
leva. Salariile populatiei ajunseser la mai
putin de 10 dolari. SoIianski s-a achitat, Iar
cusur, de aceste obligatii si a beneIiciat si de
spri j i nul Ii nanci ar necondi t i onat al
Occidentului. SoIianski a Iost primul premier
interimar care a ncheiat un acord stand-by
cu EMI. Iar acest Iapt demonstreaz, nc o
dat, c declansarea unei crize economice
Ir precedent n Bulgaria a avut o motivatie
de ordin politic.
Alegerile din aprilie 1997 nu au adus
nici un Iel de surprize. Coalitia Iormat din
UED si dou mici partide a obtinut o
majoritate linistitoare, de 60 din voturi, n
timp ce socialistii au nregistrat cea mai grea
nIrngere de dup 1989. Noii guvernanti au
trebuit s aplice un program de reIorme sub
atenta supraveghere a EMI, care a instituit
n Bulgaria un consiliu monetar. Acesta este
un organism Iinanciar care substituie, n bun
msur, prerogativele Bncii Nationale si
care nu mai da posibilitate guvernantilor de
a emite masa monetar suplimentar pe piat,
Ir acoperire. Noul premier, Ivan Kostov,
liderul UED, a preIerat s guverneze cu mn
Iort e, chi ar dac aceast mani er de
guvernare a Iost criticat de opozitie. Kostov
a controlat atent att activitatea majorittii
parlamentare, cit si situatia din interiorul
propriului partid, pentru a evita aparitia unor
surprize neplcute.
Majoritatea bulgarilor au realizat c
nu exista nici o alternativ mai 'blnd la
'radicalismul cuprins n programul Uniunii
Eortelor Democrate. Experimentele ncercate
de premierii Liuben Berov si Jan Videnov
nu au dus l a ni mi c concret . Pent ru a
constientiza acest adevr bulgarii au pltit un
pret ridicat patru ani pierduti, ntirziere care
s-a dovedit a Ii Iatal pentru bunul mers al
tranzitiei din Bulgaria. De aceea, guvernul
UED s-a bucurat de sprijinul neconditionat
al popul at i ei si al mari l or Ii nant at ori
internationali. Kostov s-a dovedit receptiv la
sol i ci t ri l e Occi dent ul ui si a st i ut s
Ioloseasc majoritatea parlamentar pentru
a declansa un amplu proces de armonizare a
legislatiei interne cu cea european. n cei
trei ani de la preluarea puterii, Kostov a
reorientat politica extern a trii, Bulgaria
devenind un instrument al politicii americane
n Balcani si un candidat care a Icut pasi
semniIicativi n cursa de aderare n structurile
europene. Guvernul de la SoIia a stiut s
joace corect cartea Kosovo, n ciuda opozitiei
interne Iat de sprijinul neconditionat acordat
operatiunii militare a NATO n Iugoslavia.
Inevi t abi l , n guvernarea Ir
probleme majore a cabinetului Kostov au
aparut si semne de blazare si de auto-
suIi ci ent . Pri vat i zarea obi ect i vel or
i ndust ri al e si revi gorarea economi ei
nationale lsa nc de dorit. Coruptia
generalizat n rndul administratiei publice
si implicarea unor ministri n unele acorduri
dubioase de privatizare a unor obiective
i ndust ri al e i mport ant e au provocat
nemultumirea populatiei si a investitorilor
strini. Guvernantii au Iost sanctionati la
alegerile locale din toamna lui 1999, cnd
UED a pierdut n unele mari orase care, n
mod traditional, se aIlau sub controlul su.
Esecul n alegerile locale si invitatia adresat
Bulgariei de a ncepe negocierile de aderare
42
Politic extern
SP nr. 78/2000
la Uniunea Europeana i-au oIerit lui Kostov
prilejul eIectuarii unei remanieri de substant
a cabinetului su. La sIrsitul lunii decembrie
1999, zece ministri importanti din guvern au
Iost nevoiti s renunte la portoIolii.
Kostov a nceput s relanseze dialogul
cu partidele din opozitie si s stabileasc, n
l i ni i mari , st ruct ura unei coal i t i i de
guvernmnt care s vin la putere dup
alegerile din 2001. Kostov este perIect
constient c UED nu are nici o sans de a-si
pstra majoritatea lejer din parlament si
dup 2001 si stie, de asemenea, c socialistii
nca nu si-au revenit din socul esurii
guvernrii Videnov. n acest moment, din
aIar se Iac presiuni pentru Iormarea unui
cabinet de coalitie n care s intre si partidul
minorittii turce. Liderii UED si MDL par
s Ii uitat de controversele pe care le-au avut
n trecut si de atacurile dure la adresa unora
sau altora si se pregtesc, n tcere, pentru
preluarea puterii n vara lui 2001. Singura
problem o poate constitui doar numele
viitorului premier, existnd sanse mici ca Ivan
Kostov s Iie acceptat n aceast Iunctie si
dup 2001. Cea mai plauzibil variant o
poate constitui candidatura primarului SoIiei,
SteIan SoIianski, unul dintre putinii lideri
UED acceptati Ir rezerve si de celelalte
partide guvernamentale.
n doar trei ani, Bulgaria a reusit s
recupereze un handicap major n cursa pentru
integrarea n structurile europene si euro-
atlantice si s dea o noua semniIicatie
'modelului bulgresc, att de evocat, ntr-o
perioad, de autorittile romne.
43
Politic extern
SP nr. 78/2000
Daniel Cain -Absolvent al Eaculttii de
Istorie Universitatea Bucuresti. Masterand
n cadrul Catedrei UNESCO de Studii Sud-
Est Europene de pe lng Universitatea de
Arte Bucuresti. ntre 1995 - 1999, student al
Eaculttii de Istorie a Universittii de Stat
'Svet i Kl i ment Ohri dski di n SoIi a.
Corespondent al Agentiei MEDIAEAX si al
PRO TV n Bulgaria si Macedonia.
Paradigma conspira(ionist (VII)
descaliIicat intelectual, ori, dimpotriv, un ins
ipocrit, care joac meIistoIelic teatru, care se preI-
ace c crede n ele pentru a atrage astIel n nada
lor alti oameni, asadar un ins care cu stiint
propag aceste idei pentru ca oamenii creduli s
Iie dusi pe calea pierzaniei. Experti n ticluirea
unor asemenea idei politice, ademenitoare precum
cntecele de siren, au Iost si snt occidentalii si,
ndeosebi, evreii. (S nu uitm c, pentru cele mai
radicale discursuri conspirationiste, chiar si
crestinismul este prezentat ca un asemenea cntec
de siren prin care evreii au adormit multe popoare
n scop dominator
3
.)
Tehnica aceasta de sugestie n mas ar Ii
nceput s Iie Iolosit odat cu revolutia Irancez
de la 1789. Protocoalele inteleptilor Sionului,
Ialsul grosolan si de notorietate pus la cale de
Ohrana tarist spre sIrsitul secolului trecut pentru
a da argumente antisemitismului, snt invocate
adesea ca o prob incontestabil n acreditarea
ideilor conspirationiste. Radu Theodoru este un
pasionat inegalabil al acestor teze, pe care le
devoreaz cu o plcere izbitoare, n ciuda
condimentelor marxiste n care snt preparate si
care rzbat strident: 'Conjuratia mondial a
plutocratiei iudaice a aplicat cu iscusint strategia
Protocoalelor manipulnd n numele unor idei
abstracte, proIitabile doar pentru vrIurile acestei
plutocratii. Revolutia Irancez n numele liberttii,
Iraternittii, egalittii a subjugat Eranta evreimii,
adncind spectaculos diIerenta ntre bogtia
Iinanciarilor evrei si masele care au Icut revolutia
si care|,| manipulate abil, au lichidat partial marea
proprietate Iunciar autohton n Iolosul noilor
latiIundiari evrei.
4
Evreii deci ar fi imaginat
mereu teorii de pe urma crora ei ar Ii cstigat
Prin manipulare ideologic
O alt arm pe care conspiratorii ar Iolosi-
o sistematic, cel putin la Iel de subtil si de
eIicient precum cea a travestirii politice, cu care
dealtIel se nrudeste proIund, cteodat pn la
indistinctie, ar Ii cea ideologic. Este vorba de
mijloacele de ndoctrinare politic a populatiei,
de teoriile Ialse concepute pentru a seduce si
pentru a aboli discernmntul oamenilor, de un
Iel de hipnoz colectiv cu ajutorul unui
Weltanschauung diabolic si impus social.
Rzvan Codrescu deIineste cu exactitate acest
presupus truc prin care lumea este dominat n
chip pervers: 'Lumea contemporan ni se
nItiseaz, n devenirea ei, sub aspect moral-spir-
itual, ca o ruin premeditat. Ea este victima
unor ideologii dizolvante, ce urmresc o
manipulare mondialist si al cror succes este
conditionat de transIormarea omenirii ntr-o
mass |sic!| amorI si dezrdcinat, Ir
memorie si Ir transcendent, care s rspund
neproblematic la comenzi si s nu-si doreasc
dect ceea ce i se sugereaz.
1
Diminuarea traditiei
n lumea modern ar avea astIel o 'explicatie
proIund
Ilie Neacsu, Iostul oIiter de securitate,
animator n prima parte a anilor `90 al
sptmnalului xenoIob si antisemit Europa,
actualmente deputat PRM, a dat si el o
'explicatie, mult mai brutal, acestui redutabil
mijloc manipulatoriu: 'Termeni ca democratie,
pace, respect reciproc, tratative diplomatice snt
vorbe n vnt, Iluturate doar pentru amgirea celor
sraci cu duhul.
2
Altfel spus, cine ia n serios
aceste cuvinte se dovedeste ori un naiv, adic un
GEORGE VOICU
44
IdeoSfera
SP nr. 78/2000
ntotdeauna. Radu Theodoru oIer n acest sens
exemple ce se vor zdrobitoare: 'imediat dup
primul rzboi mondial, spre a putea interveni si
tine n Iru noile state nationale, sionismul a lansat
lozinca: drepturile minorittilor. BeneIiciarii au
Iost evreii. Dup al doilea rzboi mondial,
sionismul a lansat lozinca: drepturile omului.
BeneIiciarii au Iost evreii din Iostul lagr social-
ist.
5
Si autorul Nazismului sionist nu este
singurul care gndeste asa. Opinii de acest gen se
ntlnesc n diverse publicatii, cum ar Ii, de pild,
Puncte Cardinale. n acest lunar legionaroid snt
prezentate teze crora li se acord un prestigiu
IilosoIic. occidental. Demostene Andronescu
prezint pe larg ultima carte a lui Roger Garaudy,
Les Etats-Unis avant-garde de la
dcadence, unde un capitol este consacrat se
arat cu degetul 'postulatelor ipocrit-umanitare
ale lumii occidentale (democratia, drepturile
omului, libertatea) n numele crora si arog
dreptul de a interveni oriunde si oricnd
6
.
Ideea aceasta, chiar dac nu exprimat att
de abrupt, e extrem de rspndit n cultura
romn, unde multe 'explicatii ale Ienomenelor
politice sau istorice pornesc de la axiomele
perIidei manipulri. 'Manipularea, stiintiIic de
multe ori, alteori doar extrem de abil, ar Ii arma
cu ajutorul creia se creeaz nu numai n
reprezentrile colective o supra-realitate, care
ascunde realitatea adevrat. Asa gndeste, de
pild, Ioan Buduca, pentru care 'rasa
negustoreasc, dominnd financiar si politic
lumea, impune o perceptie deIormat a Istoriei,
Ialsul Iiind, evident, n avantajul ei: 'Istoria o
scriu nvingtorii, stim prea bine. Dar ce ascund
ei prin propaganda lor? |.| Surprizele snt
nucitoare, uneori. |.| Au trecut mai bine de 60
de ani de la izbucnirea celui de-al doilea rzboi
mondial si abia acum se aIl c Hitler a Icut
demersuri diplomatice struitoare ca s-l evite.
7
Iat deci cum mai bine de o jumtate de secol
Istoria a mintit, construind un alt adevr dect cel
real si intoxicnd astIel mintile oamenilor, cci,
dup cum constat Ioan Buduca, Hitler iubea
pacea, nu rzboiul. Si acest exemplu de mistiIicare
ideologic a Istoriei nu-i singurul: antisemitismul
Ehrer-ului a Iost un eIect provocat de evreii nsisi,
care, n 1934, declaraser, prin Congresul Mondial
Evreiesc, un Iel de embargou mpotriva
Germaniei, rzbunndu-se astIel pentru c aceast
tar iesise, sub oblduirea nazist, din sistemul
Iinanciar international si, se ntelege, de sub
dominatia evreiasc. Hitler n-a Icut deci, prin
politicile sale antisemite, care aveau s culmineze
cu Holocaustul, dect s reactioneze la o provocare
si la un pericol major. Citind eseul lui Ioan
Buduca, cititorul poate deduce c ideea Ehrer-
ului despre 'complotul mondial evreiesc nu era
deloc eronat. AltIel spus, tot ceea ce s-a ntmplat
cu evreii sub regimul nazist ar tine de justitie, de
aplicarea corect a codului penal n cazul
inIractorilor. Or, spune morala ce se desprinde
din textul lui Ioan Buduca, istoricii, dup cum
stim cu totii, s-au strduit, timp de 60 de ani, s-i
prezinte pe evrei ca pe victime.
S-ar prea deci c o concluzie precum
'Singura certitudine este manipularea!
Manipularea maselor!
8
exprim bine IilosoIia
conspirationist. Cum reusesc ns acesti
conspiratori, evrei(-sionisti) sau occidentali sau
unguri, s rspndeasc n lume ideile lor s-
ar zice maladive? Ion Cristoiu are un rspuns la
aceast ntrebare, care i s-a revelat n urma a ceea
ce s-a petrecut n anii `90 n Iugoslavia: 'marile
trusturi de pres si televiziune l tin nchis pe
cetteanul obisnuit ntr-o lume paralel cu lumea
real
9
. Mediile de inIormare occidentale cunosc,
s-ar prea, 'adevrul, dar livreaz societtii
inIormatii contraIcute, pentru c astIel s-ar apra
n ochii opiniei publice interesul occidental.
Cultura occidental ar Ii, din acest punct
de vedere, o cultur a Ialsului. Lucrul acesta l
crede si l aIirm, ntre multi altii, dar ntr-un mod
mai rspicat, Radu Theodoru. El oIer o
'explicatie acestei masinatiuni planetare: dac
se are n vedere c 'mass-media |este| condus
de Iinanta iudaic
10
, atunci mistiIicarea aceasta
45
IdeoSfera
SP nr. 78/2000
incomensurabil devine o consecint logic usor
de extras.
Lobby-ul joac si el un rol major n
aceast ampl operatie IalsiIicatorie, clameaz
conspirationistii. N-ar Ii vorba numai de lobby-
ul evreiesc international, mult prea cunoscut de
toat lumea pentru a mai strui asupra lui, ci si de
cel unguresc, perceput de unii conspirationisti ca
Iiind cel mai periculos, cel putin pentru Romnia
actual. Gh. Dumitrascu, senator PDSR si
colaborator constant la Romnia Mare, e convins
c ungurii practic peste tot n lume un lobby
exacerbat, maniacal, Ir egal, a crui orientare
este predominant anti-romneasc: 'ReIuz s cred
c exist n lumea vreun stat, vreo etnie care s
cheltuiasc atta bnet, imaginatie si uriase
cantitti de minciuni pentru a-si denigra vecinii
din toate punctele cardinale, asa cum o Iac ungurii.
AIlu din pres, chiar nainte de 1989, c actionau
cu diabolic perseverent chiar si prin America
de Sud sau prin Australia.
11
Si cum 'posturile
de Televiziune |sic| apusene snt invadate de
unguri, acestea diIuzeaz incontinent emisiuni
n care 'romnii ar Ii o natiune Iormat din niste
tigani slavi, adusi de la Roma, si din niste tigani
autohtoni
12
.
Dar dezinIormarea proIesionist a
propriilor cetteni si, implicit, a lumii de ctre
mediile occidentale nu este suIicient pentru
triumIul sociologic al unei eronate reprezentri a
realittii. Cei cu adevrat pgubiti nu snt, la
rigoare, cettenii occidentali, ci aceia est-europeni.
Or, pentru a le suci mintile acestora din urma,
conspiratorii trebuie s stie totul, adic 'adevrul
adevrat despre ei. Pentru aceasta, ei recurg la
'a monitoriza societtile Ioste socialiste, verb
care traduce sustine Sorin Dumitrescu
spionarea legal, chipurile, perIectionat
13
. Alti
jurnalisti vorbesc chiar de 'spionaj sociologic,
pe care Occidentul (si mai ales SUA) l-ar practica
n societtile post-comuniste. Dezvluirea aceasta
ar Ii Iost Icut de 'doctorul n stiinte istorice
Karen Haciaturev, care ar Ii pus n evident tlcul
(subversiv) al anchetelor sociologice ntreprinse
de americani n Rusia. Indiscretia acestor pretinsi
sociologi de peste ocean ntrece sustine si un
jurnalist romn msura: 'Pe autorii anchetelor
i intereseaz |.| cine a Iost ales n Sovietul
Suprem al URSS n martie 1989, cine n sovietele
locale si regionale, cine a avut contacte cu
organizatii din strintate, cine a lucrat n aparatul
CC al PCUS, n comitete orsenesti, raionale si
regionale, cine a Iost disident.
14
Toate acestea
s-ar zice atenteaz grav la siguranta statului rus.
Prin genocid sui-generis
Si dac toate acestea n-au eIectele
scontate, conspiratorii aIirm conspirationistii
nu se sIiiesc s recurg la genocid, chiar dac
acesta este drapat si ia Iorma unor procese asa-
zicnd obiective, accidentale, incontrolabile etc.
ntre acestea, homosexualitatea, pornograIia,
drogurile si, mai ales, bolile reprezint prghiile
prin care societtile sntoase snt slbite, partial
distruse, spre a Ii apoi controlate de conspiratori.
Homosexualitatea, de pild, i apare unui autor
ca Iiind 'nc o metod de a distruge, programat,
Romnia
15
, acesta Iiind scopul real al presiunilor
Icute de diverse organizatii internationale pentru
ca Iapta n cauz s Iie decriminalizat. Acest
mijloc distructiv este ns mai degrab benign,
dac l vom compara cu altele.
Scenariile nchipuite de conspirologi n
aceast privint ntrec, uneori, imaginatia
conventional. Autorii unei crti sustin c toate
'lojile si gruprile masonice snt conduse la vrI
de elita miscrii Sioniste ntr-un mod att de dia-
bolic nct nimeni din aceste loji masonice nu
cunoaste adevratul plan satanic al celor care-i
conduc din umbr.
16
Planul acesta e totusi
cunoscut, n chip miraculos, de autori: 'Scopul
ascuns cunoscut doar de liderii miscrii Sioniste
este de a omor 5 miliarde de oameni pentru a-i
putea controla pe cei care mai rmn si pentru a-i
exploata dup cum doresc acesti lideri Sionisti.
Asta nseamn de Iapt sloganul Noua Ordine
Mondial!
17
Autorii nu observ postura n care
46
IdeoSfera
SP nr. 78/2000
se pun prin asemenea aIirmatii: din moment ce
numai liderii sionisti cunosc planul diabolic,
rezult logic c autorii acestui ultim citat snt
printre acestia. Dincoace de paradoxul involuntar,
se aIl, inventariate, mijloacele prin care 'planul
diabolic urmeaz s se realizeze: 'drogurile,
alcoolul, tutunul, pornograIia, prostitutia,
homosexualitatea, desIrul, virusii mortali (SIDA,
Ebola), violenta, crimele, terorismul, conIlictele
interetnice.
18
Aceste consideratii rmn totusi mai
degrab abstracte, cci nu spun mare lucru despre
Ielul n care aceste mijloace snt utilizate de
conspiratori. O imagine n acest sens se poate
desprinde din unele texte publicate n Romnia
Mare. 'NATO st scris ntr-un articol, semnat
Violeta Durdan, din acest sptmnal trimite
soldatii bolnavi de SIDA n Congo. Omoar, nu
omoar, dar au misiunea s violeze Iemei.
19
E
limpede de ce: pentru a rspndi n acest Iel SIDA.
Dar nu numai AIrica este expus acestui Ilagel,
ci si Romnia, pentru care ns este Iolosit un alt
mijloc de inoculare a cumplitei maladii: 'Copiii
nostri, transIormati n cobai n urma unei campanii
de vaccinare mpotriva rujeolei, rubeolei,
vaccinuri cerute de Ministerul Snttii, netestate,
neveriIicate de nimeni. Ce contin aceste
vaccinuri? Cnd se vor vedea urmrile? Cine va
Ii beneIiciarul acestor monstruozitti? Am de pe
acum sentimentul c nu mai este timp.
20
Arsenalul criminal folosit de
conspiratori pe tot mapamondul este de o varietate
parc inepuizabil: 'Se va actiona n asa Iel nct
la alegeri s ias presedinti oameni usor de corupt,
care s poat Ii lesne transIormati n agenti de
ncredere, ppusi de crp n minile marilor
regizori. |.| Umanitatea trebuie epuizat prin
disensiuni, ur, invidie, Iolosind mijloace de
tortur cum ar Ii nfometarea si inocularea
anumitor boli. |.| Se vor crea si multiplica, n
ntreaga lume, loje masonice libere, n care vor Ii
absorbite toate persoanele care au devenit sau snt
pe cale s devin proeminente n activitatea
public, deoarece aceste loje vor reprezenta baza
inIormatic si cel mai bun mijloc de inIluent.
Apoi lojele vor Ii subordonate unei administratii
centrale, cunoscut numai de initiati.
21
Si toate
acestea se vor ntreprinde, se vor comite n scopul
obtinerii puterii mondiale absolute de ctre un
misterios 'rege al Israelului: 'n momentul n
care regele Israelului si va aseza pe capu-i sacru
coroana ce-i va Ii oIerit de ntreaga Europ,
atunci va deveni patriarhul lumii. Pentru ca acest
moment s devin realitate, se vor Iace multe
victime.
22
Ideea c obtinerea puterii planetare abso-
lute necesit un astronomic numr de victime este
reiterat si n alte articole semnate Violeta Durdan,
care Iurnizeaz totodat amnunte suplimentare
despre Ielul n care se desIsoar planul de
exterminare: 'Cei puternici SE PREEAC c
acord ajutor celor slabi, dar, de Iapt, nu iau nici
o msur, ba chiar ncurajeaz rzboaiele civile.
Pur si simplu, snt prea multi oameni. Au avut
loc investigatii, n urma crora s-a ajuns la
concluzia c scurgerile radioactive din anumite
zone nu au Iost accidentale. n diIerite state, apa
potabil este contaminat cu dioxin.
23
n acelasi
sens, sustine articolul, americanii au creat 'boala
secolului, o arm absolut cumplit aIlat n
minile ucigasilor: 'Prin eliberarea diIeritilor
germeni si virusi, se testa capacitatea biologic
de rezistent a organismului si stabilirea NOII
ORDINI MONDIALE
24
[majusculele apartin
autoarei n.m.|.
Se poate deja constata c, ntre armele
genocidare, SIDA ocup n cadrul unor
discursuri conspirationiste un loc certamente
privilegiat. 'Boala secolului ar Ii se sustine,
nu numai n Romnia Mare, ci si n publicatii
care se pretind pro-occidentale, pro-
americane, precum Ziua o creatie a
'laboratoarelor americane, un rspuns socotit,
de unii lideri de opinie, ingenios, compatibil chiar
si cu valorile democratiei la problemele grave
ale suprapopulrii planetei. Totul ar Ii pornit
pretinde Vladimir Alexe de la 'Raportul Glo-
bal 2000, un document se spune al Clubului
47
IdeoSfera
SP nr. 78/2000
de la Roma n care s-ar Ii ajuns la concluzia c e
necesar un 'agent sintetic cu ajutorul cruia s
se stopeze maltusiana, catastroIala crestere
demograIic. 'Doctorul Aurelio Peccei si savantii
din Clubul de la Roma snt autorii asa-
numitului Raport Global 2000, n care propun
un plan de scdere a demograIiei |sic!| mondiale.
|.| Prima recomandare strict secret a
doctorului Peccei se reIerea la inocularea
controlat a unui agent sintetic care s atace
sistemul imunologic uman. |.| Agentul urma
s Iie creat n laborator, mpreun cu antidotul
su. Numai dup o reducere drastic a demograIiei
|sic!| mondiale (pn la un maxim 2 miliarde de
locuitori pe Terra), tratamentul urma s Iie si el
administrat supravietuitorilor, prezentat ns drept
o descoperire bomb, de ultim or.
25
Proiectul acesta ar Ii Iost ncredintat autorittilor
americane, care, prompt, i-au sesizat miza si l-au
Icut operational, dar n strasnic secret, n
laboratoarele de la Eort Detrick, n statul Mary-
land. 'Obiectivul su era acela de a gsi un mijloc
de a prentmpina suprapopularea planetei.
Eabricarea n laborator a sindromului
imunodeIicientei dobndite nu poate Ii judecat
dect prin raportare la catastroIalele consecinte,
dup anul 2000, ale exploziei demograIice, si nu
ca un experiment n sine.
26
Experimentul acesta
pe care bunul simt n-ar ezita s-l catalogheze ca
absolut sinistru capt asadar aprecieri pozitive
din partea lui Vladimir Alexe, cruia i apare
orict ar prea de uimitor ca Iiind ceva 'bun.
Dincolo de aceste aprecieri, ziaristul de la Ziua
aIirm c, odat obtinut n laborator, virusul HIV
a Iost inoculat deliberat mai nti unor aIricani (n
cursul unei campanii de vaccinare contra variolei)
si apoi unor homosexuali americani, n aceast
ultim operatie Iiind implicat pare-se chiar
Papa Ioan Paul al II-lea. Din cele dou Iocare,
boala s-a rspndit irezistibil n ntreaga lume.
'Noua Ordine Mondial preconizat const, ntre
altele, sustine acelasi ziarist si ntr-o reducere
cu 2 miliarde de oameni a populatiei globului,
ndeosebi n trile srace.
Aceast diminuare sever a populatiei
sustine Vladimir Alexe, intrnd cu aceasta n acord
cu ceilalti conspirationisti se Iace nu numai pe
calea inIectrii cu HIV, care mreste rata
mortalittii, ci si prin alte mijloace, mai subtile,
care vizeaz reducerea ratei natalittii, eIectul, n
ambele cazuri, Iiind acelasi: 'Agentul HIV Iace
parte din mijloacele biologice de dirijare a ratei
mortalittii, alturi de rzboaiele locale sau de
Ioamete. Pentru limitarea ratei natalittii, s-au
dezvoltat o serie de mijloace ale controlului
sarcinii. Miscarea de Eliberare a Eemeii
urmreste, printre altele, legalizarea avortului.
Miscarea homosexualilor - care a luat o mare
amploare n ultimele decenii este ajutat din
umbr deoarece homosexualii nu Iac copii:
natalitate zero. De aceea snt ncurajate asa-zisele
cstorii ntre homosexuali. Potrivit unor
inIormatii, Noua ordine mondial va impune
un sistem sever de control al demograIiei |sic!|,
asemntor celui practicat n China.
27
Eaptul c
scontatul eIect (diminuarea populatiei) nu se pro-
duce, dimpotriv, nu-l intimideaz ctusi de putin
pe cel ce Iace asemenea aIirmatii. Asa cum nu-l
intimideaz nici Iaptul c toat aceast poveste a
producerii virusului HIV n laboratoarele
americane a Iost lmurit exemplar
28
si c
reluarea ei astzi nu e numai iresponsabil ci si
ridicol. Exist, s-ar prea, o teribil seductie
'estetic a ideilor de acest Iel, izvort, pesemne,
din gustul pentru spectaculosul SE sau pentru
misterul politic. Eaptul c snt chiar americani,
unii celebri, precum regizorul Spike Lee, care cred
c 'SIDA este o maladie Iabricat de guvern
29
,
ar putea fi un argument n acest sens.
Dup unii conspirationisti, exist ns si
alte mijloace de a omor, mai perverse nc, pentru
c ele nu se adreseaz corpului, ci suIletului.
Eiintele umane nu-si vor mai apartine deloc,
devenind pur si simplu masini programate s Iac
ceva. E, dup toate indiciile, un univers SE 100,
ceea ce nu-i mpiedic totusi pe conspirationisti
s-l crediteze ca atare, Ir s-l chestioneze n
vreun Iel oarecare, cu att mai putin s introduc
48
IdeoSfera
SP nr. 78/2000
vreo ndoial. Este cazul, de pild, al lui Cristian
Negureanu, care ia drept stiintiIice trznile
aprute ntr-o carte
30
si pe care le comenteaz
astIel: 'Evenimentul care va conduce la marcarea
oamenilor sub semnul Bestiei (implementarea
unui microcip care s-i conecteze la computerul
de la Bruxelles, numit chiar Bestia) va Ii, con-
Iorm previziunilor CIA, o criz cumplit care va
lovi lumea pe 1 ianuarie 2000. Este vorba de Iaptul
c programatorii computerelor au Iolosit, din
economie de spatiu, doar ultimele dou cifre ale
anului pentru nregistrarea datei n memoria
calculatoarelor. Acest argument este valabil
pentru naivi. Totul a fost premeditat.
31
Cristian Negureanu nu e, desigur, naiv. El stie
tlcul 'imprudentei din lumea computerelor: n
Iapt, totul a Iost programat. 'Scopul Iinal, dup
luni de haos, Ioamete, criminalitate crescnd etc.,
va Ii acceptarea microcipului si recunoasterea
Antichristului. Va Ii proba suprem prin care
Dumnezeul lui Avram, Isaac si Iacov va testa pe
credinciosii si.
32
Acestea ar Ii planurile, aIlate
deocamdat n testare, n Iaza s-ar zice a
studiului de Iezabilitate, ale 'Elitei Noii Ordini
Mondiale, sau ale celor ce urmresc 'ocuparea
global
33
.
Pentru altii, ns, toate aceste scenarii SE
au deja trecut. Pentru unii, ele au chiar un trecut
considerabil, adic istoric, suprapunndu-se
istoriei nssi. De exemplu, Toni Victor
Moldovan, medic anestezist de Iormatie, crede
c omenirea e supus de mii de ani unui soi de
experiment (program) de inginerie genetic de
ctre Iiinte extraterestre. Biblia ar Ii o mrturie n
acest sens (care, desi nciIrat, poate Ii totusi
decodiIicat). Asa se Iace c Dumnezeul din
Biblie ar Ii de Iapt 'Inginerul-SeI
34
al acestui
program.
Si medicul acesta anestezist nu e singurul
care crede n experimente pe care terestrii le-ar
ndura cnd cu stoicism ignar, cnd cu revolt
cunosctoare din partea extraterestrilor.
Povestea (politic) a extraterestrilor e crezut si
de oameni de litere. Nu e vorba de autorii de
literatur science fiction n exercitiul Iunctiei
lor, ci, de exemplu, de critici literari deveniti critici
politici. Ioan Buduca, de pild, par s cread
aIlat sub inspiratia si vraja unui american (Philip
J. Corso) n asemenea stranii povesti, din mo-
ment ce si inIormeaz cititorii, ntr-un editorial,
c prbusirea comunismului a Iost un aranjament
americano-sovietic (cu ocazia ntlnirii dintre
Reagan si Gorbaciov de la Reykjavik) de aprare
a Terrei contra extraterestrilor
35
. AltIel spus, n
Iata apocalipticei amenintri a Pmntului de ctre
OZN-uri militare, omenirea a trecut peste
nentelegerile ideologice devenite, n aceast
situatie dramatic pentru soarta ei, complet
irelevante si s-a unit monolitic, invadatorii
cosmici urmnd s primeasc o ripost
considerabil mai puternic, cu un plus de sans.
Despre existenta Iiintelor extraterestre care bntuie
ameninttor Terra se stia demult n sIerele nalte
ale puterii americane si sovietice, dar, din motive
obscure, totul a Iost pus sub un strasnic secret,
pn la zguduitoarele dezvluiri ale lui Philip J.
Corso. E totusi, s-ar putea spune, o poveste
Irumoas, n care binele (unirea planetar) triumI
(n intentie, cel putin) n lupta cu conspiratorii
cosmici, spre deosebire de celelalte versiuni, n
care principiul conspirational al rului este cum
am vzut suveran. Ioan Buduca nu ne spune
ns dac ntre invadatorii extraterestri
ameninttori si cei ce alctuiesc 'rasa
negustoreasc nvlitoare n Iapt exist vreo
relatie. Dar timpul nu e trecut.
Cam acestea ar fi ipostazele mai
importante ori mai Irecvente n cultura romn
ale se cuvine o asemenea ortograIiere -
Conspiratiei. MetamorIozele pe care Conspiratia,
unic totusi, le cunoaste n practicile politice snt,
orice s-ar spune, bogate, si cantitativ si calitativ.
Cu toate acestea, imaginatia aceasta proiectiv
este prea putin autohton. Exist o bogat
literatur 'universal pe tema Conspiratiei,
ncepnd cu Barruel sau Lucien de la Hodde,
trecnd prin Protocoalele inteleptilor Sionului si
ajungnd la Pat Robertson si Roger Garaudy, care
49
IdeoSfera
SP nr. 78/2000
ncheag n cele din urm o veritabil cultur
conspirationist. C este mai mult o sub-cultur,
poate chiar o contra-cultur, nu o cultur, conteaz
aici mai putin. Autorii romni nu aduc, practic,
n ciuda proliIicittii lor, nici o 'idee original
n 'IilosoIia conspiratiei, mrginindu-se de cele
mai multe ori s compileze idei de-a gata, nu Ir
aproximatii ngrijortoare si sarje aiuritoare. Ceea
ce ei aduc 'nou este de ordin stilistic: o teribil,
nestpnit Iebr a exprimrii, care atrage Irecvent
dup sine imprecatia, trivialitatea, anacolutul,
neglijenta gramatical, comedia involuntar,
sensul pervers etc. etc. Nu e mult, dar e suIicient
s-ar zice pentru a trage concluzia, ca bilant de
etap, c 'patrimoniul culturii universale a
conspiratiei s-a 'mbogtit totusi prin
contributia romneasc.
IV. ~Virtu(ile sau mizele
conspira(ionismului
Miza epistemic - o miz fals
Conspirationismul se prezint n primul
rnd, se poate constata acum, la captul acestei
lungi incursiuni prin labirintul su de idei, ca o
paradigm apropriat si Iolosit, nu Ir pasiune,
de un grup numeros de autori si lideri de opinie.
Paradigm vrea s nsemne, n acest caz, un set
de principii si de reguli, bine articulate sau doar
congruente, prin intermediul crora lumea se
reveleaz 'comprehensiv sau se Iace cunoscut
'rational unei comunitti s-i zicem asa -
intelectuale. Paradigm nseamn, ca de obicei,
asumarea de rigori, disciplin, norme, procedee,
reIerinte etc. de ctre un grup proIesional sau cul-
tural relativ extins, nu doar de un individ izolat.
Nu putem avea de-a Iace cu o paradigm n aIara
unui minimal consens al unui grup anume asupra
principalelor ipoteze, axiome, principii, metode,
'legi etc. Dac lucrurile stau asa, atunci, pentru
a concretiza, s-ar prea c, asa cum se poate vorbi
de 'paradigma marxist sau de 'paradigma
structuralist, s-ar putea vorbi asa cum am si
Icut-o pn acum si de 'paradigma
conspiratiei. ntr-o asemenea acceptiune,
paradigmele snt, pentru comunittile stiintiIice
sau intelectuale, ceea ce snt ideologiile pentru
comunittile politice: axiome, reguli, norme,
valori, principii etc. mprtsite social. Si chiar
dac n primul caz angajamentul pasional e mult
mai sters, uneori chiar insesizabil, iar prejudecata
mai atractiv ambalat, mai estompat, n vreme
ce n conspirationism credinta si atasamentul
aIectiv snt izbitoare, ambele tipuri de demersuri
au, la o adic, aceleasi vulnerabilitti, izvorte din
Iailibilitatea uman, din inevitabilele prejudecti
al oricrui subiect cunosctor, din relativismul
inerent oricrei cunoasteri. Constatarea aceasta
n-are nici o legtur cu Iaptul c partizanii
paradigmei conspirationale rareori, doar n mod
exceptional, accept eroarea, incertitudinea sau
relativizarea. Ea tine exclusiv de epistemologie
si spune doar c nici o paradigm nu este, cognitiv,
imbatabil. Din punctul acesta de vedere, al erorii,
toate paradigmele snt vulnerabile si, deci,
asemntoare. Nu acelasi lucru se poate ns
aIirma si n privinta virtutilor sau capacittilor
propriu-zis epistemice (Iie ele si numai potentiale)
si praxiologice ale tuturor paradigmelor.
Demersul conspirationist este, epistemic, nul, ceea
ce nu se poate spune despre demersul de tip
stiintiIic.
Dar cineva care adopt 'serios
paradigma conspiratiei se va strdui mereu s arate
c demersurile sale snt de acelasi tip precum
cercetrile stiintiIice, c au aceeasi 'natur, c
snt (cel putin) la Iel de virtuoase epistemologic.
Pentru a Iace aceast demonstratie, el recurge,
cnd e 'serios, la un mimetism Iormal uneori
bine pus la punct, sustinut. AstIel, autorul care
uzeaz de paradigma aceasta creeaz adesea toate
aparentele menite s acrediteze, n mintea
cititorului, caracterul stiintiIic al demersurilor sale.
Textele n cauz Iolosesc uneori stilul crturresc,
manierele si procedeele academice (ceea ce nu le
scuteste, n toate cazurile, de trivialitate), citnd,
Icnd trimiteri bibliograIice, note lmuritoare etc.
50
IdeoSfera
SP nr. 78/2000
Cteodat, ele chiar snt sau tin s par a Ii
produsul unui eIort intelectual coplesitor, care
solicit prin simpla sa aIirmare respectul,
onorabilitatea de tip stiintiIic. 'Documentatia
Iolosit de autor st scris n introducerea unei
crti din aceast serie nsumeaz peste 15.000
de pagini.
36
O asemenea declaratie e menit s
strneasc admiratia cititorului, cci atta eruditie
si atta energie consumate pe altarul cunoasterii
snt calitti iesite mult din comun. Ele devin astIel,
adic prin sugestie, garantii ale 'Adevrului ce
st scris ntre cele dou coperte. Amnuntul c,
ntre multele mii de pagini n care autorul a cutat
neostoit marele adevr, aIl cititorul imediat, la
loc de Irunte stau cele care alctuiesc Ialsul notoriu
intitulat Protocoalele inteleptilor Sionului e de
natur, vai, s submineze eIortul declarat cu atta
ostentatie. Aceasta ns e valabil pentru un cititor
prevenit. Pentru cellalt, intimidarea ar putea con-
tinua, cci poate Ii indus si cu alte 'argumente.
De exemplu, la sIrsitul crtii, este oIerit, pentru
cititorul deja complexat, si o 'bibliograIie
selectiv, numrnd vreo 150 de titluri. Dac se
adaug si cele 172 de note, se va putea constata
c snt create aparentele unui respectabil produs
stiintiIic. S-ar prea c, ntr-adevr, e vorba, n
asemenea cazuri, de ceea ce un cercettor a numit,
expresiv, 'nalta eruditie paranoid
37
.
Totul e ns o pseudo-eruditie. Pentru c,
dincolo de simularea Iormal a eruditiei, ideile n
cauz nu se disting calitativ, circul ntr-un Iel de
devlmsie si ntr-un tipar sintactic exasperant,
avnd pretutindeni si cnd snt semnate de
'doctori ori de reputati senatori si cnd snt
semnate de ilustri anonimi ori autori patent ignari
cam aceeasi expresie. Exist asadar un Iel de
ubicuitate, chiar la scar mondial, a ideilor
conspirationiste ele se plimb ca norii pe cer,
dintr-o tar ntr-alta, paternitatea lor Iiind de cele
mai multe ori incert. Snt, din perspectiv
intelectual, 'idei bastarde sau, din perspectiva
popularittii, 'idei Iolclorice internationale.
Spectacular si evazionist, aventuros si
pasional, conspirationismul are o considerabil
putere de seductie, oriunde pe glob, si nc demult,
asa c s-a creat n timp o bibliotec de mrime
impresionant. 'Numeroasele crti observa
Daniel Pipes le dau posibilitatea teoreticienilor
conspiratiei s-si citeze reciproc lucrrile,
construind astIel un ediIiciu impozant de
pseudoeruditie autoreIerential.
38
'Maimutreala aceasta academic, cum caliIica
acelasi cercettor mimetismul de acest tip, nu este
lipsit de un anume succes, ceea ce conIer
scrierilor de acest gen, n ochii unora, o not de
oportunism si, prin derivare, de onorabilitate,
cteodat chiar de validitate. Si cnd se ntmpl
ca ntre cei convinsi de rationamente
conspirationiste s se numere si personalitti ale
vietii publice, culturale sau politice, si dup cum
am vzut se ntmpl (nu numai n Romnia, ci
si pe plan international; bunoar, nume ca
Oswald Spengler sau Noam Chomsky
cautioneaz, prin prestigiul lor simbolic,
gogoritele conspirationiste), atunci sansele de
persuasiune snt mai mari. La aceast judecat
concur si Iaptul c discursul conspirationist
contine cteodat ceva adevr, ceea ce-i mreste
credibilitatea.
Dac paradigmele snt ochelarii (colorati)
prin care privim realitatea, atunci paradigma
conspiratiei vznd totul n negru poart
ochelari cu lentile Iumurii. A vedea totul n negru
sau a nu vedea nimic par, n acest caz, lucruri
similare. Dramul de veracitate care poate Ii uneori
depistat ntr-un discurs conspirationist se dizolv
ntr-o imaginatie acaparatoare, care nu cunoaste
dect limitele (regulile) sale interioare. Proiectia
asupra realittii a unei imagini suprarealiste are
capcanele ei psihologice. Lucrurile se petrec cam
asa cum le descrie un personaj dintr-un roman:
'Consecint, noi am inventat un plan inexistent
si Ei nu numai c l-au luat de bun, dar s-au si
convins c snt cuprinsi n el de mult timp, sau si-
au identiIicat Iragmentele proiectelor lor
dezordonate si conIuze ca Iiind momente ale
Planului nostru, detaliat potrivit unei logici
inconIundabile a analogiei, a aparentei, a
51
IdeoSfera
SP nr. 78/2000
presupunerii. Dar dac inventnd un plan ceilalti
l realizeaz, e ca si cum Planul ar exista, ba mai
mult, acum chiar exist.
39
Totul se rezum la a
stabili strnse determinri sau univoce legturi
cauzale de la imaginatie la realitate (si aceasta,
desigur, nu poate Ii dect imaginat).
Paradigma conspirationist const nu
doar n asertiunea c exist conspiratie n istorie,
ci n reducerea istoriei la conspiratie. Conjuratia
apare deci ca singura locomotiv a istoriei.
Conspiratia este mai mereu inIailibil (cel putin
n cazul evenimentelor istorice semniIicative).
Eroarea provine nu att din exagerare
(pardonabil, la urma urmei), ct din absolutizare.
Pentru c uneltirile snt Iamiliare istoriei, dar ele
rareori se bucur de succesul scontat de autorii
lor. Constatarea aceasta s-a Icut demult.
'Experienta ne arat scria Machiavelli c au
Iost multe comploturi, dar c prea putine au
izbutit.
40
Nu conjuratiile hotrsc istoria, se poate
spune, nu Ir acum, dup atta presiune
conspirationist un sentiment reconIortant. Mai
mult, printele stiintei politice sustinea mai
departe vai, cu ct ndrepttire! c 'un principe
nu trebuie s tin prea mult seama de uneltirile
mpotriva sa atunci cnd poporul e de partea lui.
Dar dac i e dusman si l urste, el trebuie s se
team de orice si de oricine.
41
Critica conspirationismului nu nseamn
deci negarea conspiratiei ca Iapt istoric sau ca fapt
politic, ci negarea rolului fabulos care i se atribuie.
Conspiratia se reIer la un act, teoria conspiratiei
la o perceptie a realittii.
42
Constatarea aceasta,
aparent banal, este ns plin de urmri atunci
cnd conspirationismul ajunge cum vom arta
mai departe ideologie politic.
n plus, conspiratiile snt policentrice,
uneori concurente, adverse, intrnd n
interdependente strnse. Alteori si poate de cele
mai multe ori conspiratiile suport pe durata
derulrii lor ample modiIicri teleologice,
mprejurri impredictibile obligndu-le la
adaptare. Iat de ce consecintele lor Iinale snt
Irecvent altele dect cele anticipate de autorii lor.
Or, paradigma n cauz exclude pluralitatea
conspirational, stipulnd un agent conspirational
unic, IilosoIia ei Iiind cum bine observa Adrian
Miroiu ntr-un ptrunztor studiu consacrat
'marilor scenarii 'monist
43
.
Ideea, pentru a lua un exemplu, c evreii
ar reprezenta un monolit Ir Iisur st la baza
celor ce clameaz, n spatiul european, nu numai
romnesc, un 'teribil lobby evreiesc. Spre
deosebire de America, unde orice lobby, inclusiv
cel evreiesc, are statut legal si legitimitate, cuvntul
neavnd n el nimic peiorativ, culturile europene
par s-l demonizeze. Nicolas Weill a scris un
ptrunztor articol pe aceast tem, artnd cum
ncrctur semantic a expresiei 'lobby evreiesc
n cultura Irancez se rezum la a vedea n evreime
un corp disciplinat si inIluent la modul irezistibil-
ocult. 'Iudaismul, n lumea de astzi, este arat
Nicolas Weill o civilizatie plural, divizat,
zguduit de Iorte antagoniste, ncercat de
catastroIe si de constante miscri migratorii. Nici
miscarea sionist nu a Iost lipsit de contradictii,
liderii israelieni intrnd adesea n conIlicte cu
diaspora evreiasc. Concluzia e memorabil:
'Scurt, nu este nimic n istoria contemporan a
evreilor care s corespund continutului expresiei
de lobby evreiesc asa cum este ea Iolosit n
context Irancez.
44
Exemplul acesta e n msur s arate c
n orice actiune social exist, chiar si atunci cnd
pare a Ii vorba de reusit, si eIecte neasteptate,
paradoxale, indezirabile sau poate, de ce nu?
dezirabile, dar neanticipate, etc., care, Iinalmente,
o abat substantial de la 'conceptul care, s
presupunem, a generat-o. Din aceast ilustrare se
poate vedea care este valoarea epistemic a
paradigmei conspirationale. Pe ct de atrgtoare,
prin Iorma spectacular si prin caracterul unitar
pe care-l aIirm, ideea c devenirea lumii este
ntotdeauna premeditat si produs de un acelasi
agent omnipotent (si, de regul, maleIic) Iace din
omenire o existent de grad secund, inventat
discretionar, Ir autonomie, lipsit de consistent.
52
IdeoSfera
SP nr. 78/2000
Cci dac istoria, nainte de a se produce n act, s-
ar produce ad litteram n imaginatia conspiratoare,
sub suveranitatea strict a acesteia, atunci realittii
i se atribuie o plasticitate total, pe care nu o are,
pe care nu o poate avea.
Dar, dup paradigma aceasta, tot ceea ce
se ntmpl semniIicativ n istorie (cu deosebire
n cea contemporan) ar Ii mai nti voit si Iurit
(adic prevzut prin calcul soIisticat, n esent si
de multe ori - n amnunte, ceea ce ia Iorma
'scenariului) de o inteligent pe ct de redutabil
pe att de rea. Operatia aceasta, sustine discursul
conspirationist, este departe de a Ii evident sau
observabil; ea e prin deIinitie ascuns, criptic,
diIicil de sesizat. Strategia ei se deIineste prin
secret. Pentru a Iolosi expresia lui Daniel Pipes,
o 'mn ascuns,
45
apas butoanele soIisticatei,
inIernalei masinrii conspirationale. 'Scenariul
dup care mdularul invizibil opereaz ar Ii asadar
inaccesibil oamenilor de rnd, care l ndur Ir
a avea habar. Eiecare si ndeplineste rolul
predestinat si are totodat iluzia c actioneaz
potrivit propriei vointe. S-ar prea deci c
actioneaz o lege pervers, care ar putea Ii
Iormulat astIel: cu ct omul are impresia c este
mai liber, c se bucur de mai mult libertate, cu
att el este mai determinat, cu att el se dovedeste
mai obedient n raport cu o voint exterioar si
advers. Omenirea n ansamblul ei s-ar aIla deci
n minile unui ppusar planetar, ea supunndu-
se Ir replic pentru c nu e constient de
conditia sa comenzilor lui. Actiunea uman
ndeosebi cea semniIicativ politic ar fi deci
mereu eIectul unei hipnoze irezistibile si
insesizabile care l-ar poseda pe actorul social.
Se poate acum vedea cu ochiul liber c,
epistemic, paradigma reprezentat de
conspirationism e o izbitoare paradigm a erorii.
Nu n sensul absolut (adic n acela c n-ar Ii
veriIicat de nici un Iapt istoric). Conspiratia
asa cum am mai spus nu lipseste din istorie, dar
eIicacitatea ei e totusi accidental. Insuccesul e
regula statistic a conspiratiilor. Or, astIel stnd
lucrurile, nu exist nici un motiv de a concepe
conspiratia ca pe un pentru a-l paraIraza pe
Lucien Goldmann 'Dumnezeu ascuns al
istoriei. Dac vom Ii de acord cu Karl R. Popper
c nu se poate prezice, rational sau stiintiIic,
mersul istoriei, c istoria rmne ntotdeauna
deschis (ceea ce nu nseamn c nu poate exista
predictie)
46
, atunci nu va Ii principial nici o
diIicultate de a concluziona c o asemenea
'stiint proIetico-aplicativ precum cea
reprezentat de conspirationism nu exist si nu
poate exista. Parada de 'eruditie pe care o Iace
cte un conspirationist tine mai degrab de
impostur sau de exhibitionism, cci o asemenea
'stiint sau 'nvttur pur si simplu nu exist
si nu poate exista. Este si motivul pentru care cei
ce cultiv paradigma conspiratiei snt 'autodidacti
amatori care nu au aIiliere institutional si snt
exclusi de institutiile de autoritate
47
stiintiIic.
Adrian Miroiu, n remarcabilul su studiu
din care am citat mai sus ('Marile scenarii), arat
c ipotezele conspirationale se bazeaz nu numai
pe un tip de cunoastere teoretic nchipuit,
excesiv, ci si pe o praxiologie idealizat, utopic
depsind astIel considerabil conditia cunoasterii
si actiunii umane. 'n stiinta de tip academic
(sociologie, psihosociologie) constat Adrian
Miroiu mai departe sigur atare modele nu exist;
si chiar de-ar exista, sigur c nimeni nu ar Ii att
de optimist nct s sugereze c ele pot Ii puse n
lucru. EilosoIul romn nu crede nici c ar putea
Ii vorba de o stiint a 'serviciilor speciale.
Cunoasterea presupus de teoriile conspirationiste
nu ar Ii diIerit doar n privinta 'gradului de
perIectionare, ci ar presupune o 'natur diIerit,
ceea ce lui Adrian Miroiu i pare, pe bun dreptate,
inacceptabil, demn de a Ii respins n mod cat-
egoric. n Iata struintei conspirationiste de a
acredita o cunoastere imposibil, IilosoIul romn
mrturiseste ceea ce-l ncearc: 'reactia mea n
Iata Ireneziei scenariilor si conspiratiilor e mai
curnd una de umilire: m simt pus mai jos, n
opinia general, dect cred c n mod rezonabil ar
Ii s Iiu plasat
48
. E un sentiment pe care l
ncearc, desigur, orice om liber, care n-are cum
53
IdeoSfera
SP nr. 78/2000
s nu se simt dispretuit, desIiintat, anulat n Iata
judectilor conspirationiste. n acest sens cred c
trebuie nteleas si constatarea lui Daniel Pipes
potrivit creia modul acesta de a vedea lumea,
lsat Ir replic, 'te Iace s te ndoiesti de toate,
punnd sub semnul ntrebrii nssi viata.
49
Cci,
dac ea este un Ials sau ceva inautentic, ce pret ar
putea avea?!
(va urma)
NOTE
1
Rzvan Codrescu, Exercitii de reactionarism (Cluj-
Napoca, Editura Dacia, 1999), p. 41.
2
Ilie Neacsu, 'Lumea trebuie adus la realitate (I),
Romnia Mare, nr. 441, 25 decembrie 1998.
3
Alexandru Soare are asemenea convingeri (v. articolul
su 'Tapul. Porcul si mgarul (3), Romnia Mare, nr.
437, 27 noiembrie 1998) (text reprodus din The New
Right, nr. 70, New York). Dar nici Constantin Burlacu
nu-i departe de acest punct de vedere atunci cnd sustine
c 'Biblia sau SInta Scriptur este o istorie si o
legend a jidanilor de adormit naivi, iar Isus Cristos a
Iost jidan ca toti jidanii (v. Romnia Mare, nr. 247, 31
martie 1995).
4
Radu Theodoru, Nazismul sionist, p. 138.
5
Ibid.
6
Puncte Cardinale, nr. 11/95, noiembrie 1998. Cartea
ultim a lui Roger Garaudy, Les Etats-Unis, avant-garde
de la dcadence, este prezentat extensiv si n numerele
anterioare ale Punctelor Cardinale (nr. 1, 2-3, 6, 7 din
1998).
7
Ioan Buduca, 'Vitelul de aur, Contemporanul Ideea
european, nr. 37, 30.09.1999.
8
Ion Coja, op. cit., p. 121.
9
Ion Cristoiu, 'Niste terchea-berchea sau niste
trdtori?, Cotidianul, 18 iunie 1998.
10
Radu Theodoru, Nazismul sionist, p. 39.
11
Gh. Dumitrascu, 'Lobby-ul unguresc pe pmnt, n
aer si n ap. Mai ales cnd este antiromnesc, Romnia
Mare, nr. 439, 11 decembrie 1998.
12
Ibid.
13
Sorin Dumitrescu, 'Romnia ProIund versus
Romnia OIicial, Adevrul literar i artistic, nr. 468,
18 mai 1999.
14
Daniel Capatos, 'O nou gselnit a serviciilor
secrete: spionajul sociologic, n Evenimentul zilei, 1
decembrie 1995.
15
Virgil Mazilu, Amor la colon!, Romnia Mare, nr.
487, 12 noiembrie 1999.
16
Ing. Viorel Rosu, dr. Camelia Rosu, op. cit., p. 9.
17
Ibid.
18
Ibid., p. 22.
19
Violeta Durdan, 'Pe marginea prpastiei, Romnia
Mare, nr. 441, 25 decembrie 1998.
20
Ibid.
21
Ibid.
22
Ibid.
23
Violeta Durdan, 'Rzboiul economic, cel mai
periculos rzboi., Romnia Mare, nr. 436, 20
noiembrie 1998.
24
Ibid.
25
Vladimir Alexe, 'SIDA a Iost creat n laborator. Virusul
HIV a Iost conceput ca un mijloc de a preveni o catastroIal
suprapopulare a planetei, anticipat de specialisti, Ziua
(pagina Dosare ultrasecrete), 17 iulie 1999.
26
Ibid.
27
Ibid.
28
Jean-Eranois Revel a Icut magistral anatomia
acestei povesti ntr-o carte aprut si n versiune
romneasc Cunoaterea inutil (Bucuresti, Editura
Humanitas, 1993). Povestea, 'un model de manipulare,
are ca autor NKVD-ul. Istoricul ei ar Ii, pe scurt,
urmtorul: la 30 octombrie 1984, Literaturnaia Gazeta a
publicat o inIormatie potrivit creia virusul SIDA ar Ii
Iost produs n laboratoarele de inginerie genetic de la
Eort Detrick (Maryland) ale armatei americane, de unde
s-ar Ii propagat mai nti n America si apoi n lumea a
treia. Literaturnaia Gazeta pretindea c inIormatia
aceasta a Iost 'reluat dup un articol aprut n The
Patriot, o publicatie indian, dar pro-sovietic ntr-un
mod aparte, cci, pare-se, Moscova nu era strin nici de
sumarul acesteia. Articolul respectiv comandat dup
toate indiciile de Moscova n-a mai aprut ns, ceea
ce, desigur, revista sovietic n-a stiut. Mai mult, dup
vreun an, un ziar indian (The Times of India) a artat c
n The Patriot n-a aprut niciodat o asemenea stire. Cu
toate acestea, 'inIormatia a continuat s se bucure de
credibilitate. E motivul pentru care Jean-Eranois Revel
consider minciuna aceasta 'un model de manipulare.
Cteva ntmplri snt semniIicative. n 1986, la un
congres al trilor nealiniate (la Harare) s-a diIuzat un
raport n care scria negru pe alb: 'SIDA este un virus
creat n laboratoarele de la Eort Detrick, Maryland.
Raportul n cauz avea semnturile a doi cercettori de
la Institutul Pasteur din Paris: sotii Jakob si Lilli Segal.
54
IdeoSfera
SP nr. 78/2000
Dar acesti cercettori, a artat apoi Institutul Pasteur, n-
au existat. Ziarul londonez The Sunday Express cade
apoi n capcan si relanseaz inIormatia asa cum o
concepuse NKVD-ul. Ulterior presa sovietic (chiar
Literaturnaia Gazeta) a pretins c ea n-a Icut altceva
dect s reproduc inIormatii Iurnizate de Occident...
29
Daniel Pipes, op cit., p. 12.
30
John Hages, Anul 2000 a inceput sfiritul (Ed.
Aurelia, 1998).
31
Cristian Negureanu, Lumea n pragul mileniului trei
(7), Romnia Mare, nr. 445, 22 ianuarie 1999.
32
Ibid.
33
Ideile de acest soi vin cum se vede si din acest
exemplu din lumea occidental. Gary Kah, bunoar,
crede c 'nu va Ii dect o chestiune de timp nainte ca
ntreaga specie uman s Iie tatuat cu un semn
asemenea mrIurilor din magazine, orice iesire din 'rol
a cuiva declansnd alarma si mobilizarea necesar pentru
a-l neutraliza. |V. Gary Kah, En route to Global
Occupation (LaIayette, La: Huntington House, 1991), p.
12| Altii snt de prere c 'microIoane minuscule vor Ii
inserate n Iesele americanilor pentru a tine sub ochi
miscrile si activittile Iiecrei persoane. (V. Daniel
Pipes, op. cit., p. 18)
34
V. Toni Victor Moldovan, Programul Terra (Sibiu,
Editura Conexiuni, 1998).
35
Ioan Buduca, 'Cel mai mare secret al Rzboiului
George Voicu - doctor n IilosoIie, conIerentiar
universitar n cadrul Eaculttii de Stiinte
Politice si Administrative a Universittii
Bucuresti. Este autorul volumului
Pluripartidismul. O teorie a democratiei.
55
IdeoSfera
SP nr. 78/2000
Rece, Cuvntul, nr. 1 (261), ianuarie 1999.
36
Radu Theodoru, Romnia ca o prad, p. 6.
37
Richard Hofstadter, The Paranoid Style in American
Politics and Other Essays (New York, Vintage, 1967) p.
36.
38
Daniel Pipes, op. cit., p. 53.
39
Umberto Eco, Pendulul lui Foucault (Constanta,
Editura Pontica, 1991), vol. II, p. 291 (traducere de
SteIania Mincu si Marin Mincu).
40
Niccolo Machiavelli, Principele (Bucuresti, Ed.
Minerva, 1994) (traducere de Nicolae Luca), p. 94.
41
Ibid., p. 96.
42
Daniel Pipes, op. cit., p. 37.
43
Adrian Miroiu, Marile scenarii, Revista de cercetri
sociale, nr. 2, 1995, p. 122.
44
Nicolas Weill, Le fantasme pervers du lobby juif,
Le Monde, 5 septembre 1999.
45
V. Daniel Pipes: The Hidden Hand: Middle East
Fears of Conspiracy (New York: St. Martins, 1996).
46
V. Karl R. Popper, Mizeria istoricismului (Ed. All &
CEU Press, 1996).
47
Daniel Pipes, Paranoia conspiratiei, p. 52.
48
Adrian Miroiu, Marile scenarii, Revista de cercetri
sociale, p. 130.
49
Daniel Pipes, op. cit., p. 33.
privilegiat de a putea urmri
acelati interval de timp din
perspectiva unui diplomat,
nzestrat cu un acut simt al
observatiei si cu o proIund ca-
pacitate de analiz. n absenta
relatiilor diplomatice normale
(ele aveau sa Iie restabilite dup
semnarea Tratatului de Pace de
ctre Romnia, la 10 Iebruarie
1947), Departamentul de Stat a
avut n persoana lui Burton
Berry un analist de Iort al
politicii sovietice ntr-o tar
inclus n sIera de hegemonie a
Moscovei.
nc de la sIrtitul lui au-
gust 1944, odat cu venirea
misiunii OSS n Romnia
3
,
SUA au urmrit ndeaproape
comportamentul sovietic n
aceast tar. Spre deosebire de
Polonia, Romnia era, n august
1944, o tar cu structuri politice
proprii, cu Iorte socialpolitice
care realizaser desprinderea de
Germania si alturaser
Romnia coalitiei Natiunilor
Unite. n aceste conditii, pentru
Washington, conduita
sovieticilor n Romnia aprea
ca un test pentru viabilitatea
acordurilor dintre Aliati n
privinta trilor eliberate de sub
ocupatia sau controlul german.
Pe plan militar, politic si
Baza documentar
privind originile Rzboiului
Rece a Iost sporit cu o surs de
exceptional valoare prin
publicarea jurnalului personal al
diplomatului american Burton
Y. Berry, din perioada cnd el a
Iost reprezentantul politic al
SUA n Romnia (1944
1947)
1
.
Dup constituirea
Comisiei Aliate de Control, n
urma semnrii armistitiului de
catre Romnia (12 septembrie
1944), SUA au Iost reprezentate
n acest organism prin generalul
CVR Schuyler. Jurnalul
acestuia aprut n traducere
romneasc
2
oIer
cercettorilor inIormatii de cel
mai mare interes privind
nceputurile actiunilor de
comunizare a Romniei sub
impulsul ocupantului sovietic si
avnd drept instrument de
executie Partidul Comunist din
Romnia (din octombrie 1945,
Partidul Comunist Romn).
Odat cu tiprirea
jurnalului lui Burton Berry,
istoricii se aIl n situatia
56
Recenzii
SP nr. 78/2000
de intelligence, Statele Unite au
urmrit prin generalul Schuyler,
Burton Berry si Erank Wisner
(teIul OSS n Romnia, pn la
nceputul lui 1945) imixtiunile
ntreprinse, tot mai Irecvente ti
brutale, ale reprezentatilor
sovietici n aIacerile interne ale
Romniei precum si sprijinul
total acordat comunistilor
pentru a-si asigura controlul
puterii.
n acest context, se
ntelege descurajarea lui Iuliu
Maniu care, la 8 decembrie
1944, a reluat, n conversatia cu
Burton Berry (care o
consemneaz la 9 decembrie),
ideea devenit obsesie pentru
cel care ntruchipa rezistenta
Iat de comunizarea si
sovietizarea Romniei:
abandonarea Romniei de ctre
Marea Britanie si SUA n
glacisul sovietic. ,El (Maniu
n.n.) a spus c dac ar Ii stiut c
sovieticilor le va Ii dat mn
liber n aplicarea conditiilor de
armistitiu, nu l-ar Ii sItuit pe
rege s semneze armistitiul'.
Maniu a avertizat c ,Rusia
sovietic a planiIicat n mod
deliberat comunizarea
Romniei n timp ce puterile
democratice observ n tcere
(.). Cu o considerabil emotie,
domnul Maniu a ntrebat dac
America si Marea Britanie
doresc ca Romnia s devin o
parte a Uniunii Sovietice. Dac
este asa a spus el v rog s-
mi dati un sIat n consecint,
cci aceasta se poate aranja usor,
chiar astzi, asa trziu cum este
O surs de interes capital
LAURENTIU CONSTANTINIU
Burton Y. Berry, Romanian
Diaries, 1944-1947, The
Center for Romanian Studies,
2000, 715 pagini.
pot aranja lucrurile n avantajul
Romniei mai bine dect sunt
n stare comunistii romni'(p.
4445).
Dup cum se stie, toate
ncercrile lui Iuliu Maniu ca
dealtminteri si ale regelui Mihai
si ale altor exponenti ai Iortelor
democratice de a aIla
intentiile reale ale Londrei si
Washingtonului n privinta
Romniei au primit rspunsul
stereotip c Aliatii occidentali
doreau ca Romnia s rmn un
stat independent si suveran.
Jurnalul lui Burton Berry
nregistreaz toate momentele
semniIicative ale agoniei
democratiei romnesti, care a
primit lovitura de moarte odat
cu instaurarea guvernului
Groza, controlat de comunisti (6
martie 1945). Martor al lurii
puterii de ctre PCdR, ca urmare
a interventiei directe a URSS,
diplomatul american a redactat
dou texte de covrsitor interes
pentru cunoasterea metodelor
Iolosite de sovietici n vederea
instituirii controlului lor asupra
trilor aIlate n sIera de inIluent
a Moscovei: Raportul ,Top Se-
cret' adresat de Burton Berry
presedintelui SUA, n
septembrie 1946, si ,Metodele
sovietice utilizate n Romnia,
primvara 1944 iulie 1946'
(pp. 467488).
Editoarea volumului,
acad. Cornelia Bodea, observ,
perIect ntemeiat, c Raportul
,Top Secret' se plaseaz ntre
,Telegrama lung' a lui George
Kennan, din Iebruarie 1946, si
articolul aceluiasi, publicat sub
sigla ,X', n ,Eoreign AIIairs'
(iulie 1947), constituind,
mpreun cu Raportul special al
trimisului presedintelui Truman
n Romnia si Bulgaria, Mark
Ethridge (noiembriedecembrie
1945), textele Iundamentale
pentru elaborarea ,unei largi
strategii a Statelor Unite pentru
a se opune expansionismului
sovietic'(p. 10).
Sursele americane
(Schuyler, Berry, rapoartele
OSS etc.) vor trebui conIruntate
pentru a ntelege dinamica
declansrii Rzboiului Rece
cu izvoarele sovietice n curs de
investigare dintre care,
deocamdat, cititorul romn nu
dispune n traducere dect de un
set de documente privind cele
trei cltorii ale lui A.I. Vsinski
n Romnia (19441946).
4
Jurnalul lui Burton Berry
oIer nu numai inIormatii
pretioase istoricilor, dar le pune
si probleme ce urmeaz a Ii
solutionate. AstIel, de exemplu,
la 20 ianuarie 1946, adic scurt
timp dup includerea n
guvernul Groza a cte unui
reprezentant al PNT si PNL, n
urma venirii la Bucuresti a
Comisiei Aliate Tripartite
(VsinskiHarrimanClark-
Kerr), Burton Berry noteaz c
un comunist ,din cadrul
guvernului, binecunoscut
acestei Misiuni (misiunea
american n.n.) si-a
exprimat, astzi, ntr-o
conversatie particular,
convingerea sa c guvernul
57
Recenzii
SP nr. 78/2000
Groza nu avea intentia s aplice
mai departe Acordul de la
Moscova sau s organizeze
alegeri libere si c nici un
progres nu va Ii Icut n aceast
directie Ir noi discutii si
ntelegeri ntre reprezentantii
celor Trei Mari'. Aceeasi
persoana neidentiIicat a
prezentat un program n trei
puncte care ar Ii permis
organizarea de alegeri libere,
Iiind, n acelasi timp, acceptabil
pentru URSS si PCR.(pp. 342
343)
Este evident, interesant
de stiut cine a Iost aceast
persoan al crui anonimat este
pstrat de Burton Berry chiar si
n jurnalul su personal. Dup
opinia noastr, el va Ii Iost Belu
Zilber, care astzi se stie,
gratie arhivelor OSS
ntretinea strnse legaturi cu
reprezentantii serviciilor de
inIormatii americane.
Acad. Cornelia Bodea,
eminent specialist n istoria
modern a Romniei, a editat
jurnalul lui Burton Berry cu o
rigoare exemplar. Domnia Sa
a pus astIel la ndemna
specialittilor un text de interes
capital nu numai pentru istoria
postbelic a Romniei, dar si
ediIicator petru mprejurrile
trecerii de la ,Marea
Aliant'dintre SUAURSS
Marea Britanie, la conIruntarea
EstVest, care avea s se
desIsoare pn n 1989.
' . . i n c e p u t u l
intelepciunii, probabil, este
recunoaterea faptului c ceea
ce a lsat in urm comunismul
este un talme balme
extraordinar`
Timothy Garton Ash
Dup lansarea n vara
acestui an a volumului
Fantasmele Salvrii.
Democra(ie, na(ionalism yi
mit n Europa post-
comunist (Iasi: Polirom,
1999), Vladimir Tismneanu,
proIesor de stiinte politice la
University oI Maryland, Col-
lege Park, USA, revine n
atentia publicului din Romnia
prin publicarea volumului de
Iat - o antologie de texte
semniIicative si polemice,
aprute n traducerea excelent
a Cristinei si a lui Dragos
Petrescu.
Dup analizarea n Mizeria
Utopiei a cauzelor ce au dus
la declinul ideologiei marxiste,
revizitarea disidentei
intelectualilor din Europa de
Est de la Stalin la Havel n
Reinventarea Politicului si
evaluarea sanselor proiectului
liberal n Fantasmele
Salvrii, Iocalizarea asupra
Revolutiilor din 1989 pare a Ii
nu doar o 'Iericit
coincident ci si o necesar
nchidere a unui ciclu editorial.
Ludabil n acest sens si
eIortul editurii Polirom de a
tine pasul` cu piata de carte
european volumul la care ne
reIerim a aprut n primvar
la Routledge Press, London
sub titlul: The Revolutions of
1989.
'..o mostr a celor mai
valoroase eseuri pe marginea
revolutiilor est-europene.
(Norman Naimark, StanIord
University), semnate de autori
celebri: Cau:e (Daniel Chirot,
Leslek Kolakovski, Katerine
Verdery), Semnificatii
(S.N.Eisenstadt, Timothy
Garton Ash, JeIIrey C. Issac,
Tony Judt, G.M. Tamas, Jacek
Kuron), Jiitor (Bruce
Acherman, Ken Jowitt,
Jacques Rupnik, Adam
Michnik, Mircea Mihies si
Jeliu Jelev) prin lucrrile
58
Recenzii
SP nr. 78/2000
TRILOGIE 1989
publicate, unele chiar n
Romnia, sau prin rolul jucat
n evenimentele din ultimele
dou decenii, prezentul
volum* nu si propune s
reproduc n termeni narativi
evenimentele trecutului
imediat. Aprute ntre 1990 si
1996, textele surprind
dinamica perceptiei analistilor
si actorilor asupra seismului`
1989. Structura crtii n sine
reprezint o invitatie la
regndirea problemelor pe care
'extinctia leninismului(Ken
Jowitt), disparitia 'imperiului
exterior al Uniunii Sovietice
odat cu bascularea
regimurilor comuniste si
destrmarea acesteia le ridic
n Est si n Vest deopotriv.
Eliminarea acelei bipolaritti
rational previzibile a
rzboiului rece si retrasarea
geograIiilor conceptual
simbolice, continua
Iragmentare si aparitia noilor
actori n spatiul redus pn nu
demult la ingratul statut de
borderland` privesc, n opinia
multora dintre autori, n egal
msur Occidentul.
La un deceniu distant si
ntr-un context n continu
transIormare, revolutiile care
au schimbat Iata Europei si a
lumii prin eliminarea cortinei
de Iier rmn n actualitate att
timp ct de pe ruinele colosului
rosu Iuga napoi si/sau
previziunea istoricului,
sociologului, analistului poli-
tic, eseistului; pare a duce de
Iiecare dat la concluzii
MIHAI CHIOVEANU
REJOLU]IILE DIN 1989.
Intre trecut i viitor, Vladimir
Tismneanu coordonator,
Traducere de Cristina si
Dragos Petrescu, Ed. Polirom,
Iasi 1999, 287 p.
diIerite. Subiectul pare
inepuizabil cu att mai mult cu
ct noua paradigm
interpretationist, ce are n
vedere acceptarea valorilor si
setului de norme si nu doar
importul mimetic al
institutiilor atunci cnd
analizeaz sansele democratiei
n Europa de Est post-
comunist, pare a nu
simpliIica deloc rspunsul la
ntrebarea lui DahrendorI
privind posibilul esec al
revolutiilor.
Dac n prima Iaz se
poate spune ca revolutiile lui
1989 au reusit (T. Garton
Ash), rezul t at ul Ii nal al
t ranzi t i ei , oboseal a
acumul at si dezi l uzi i l e
datorate uriaselor asteptri ar
putea Ii, de la caz la caz, unul
dezamgitor. Poate tocmai
de aceea materialele grupate
n volumul de Iat nu-si
propun s anal i zeze
dinamica, ritmul si orientarea
Iiecrei tri n parte, ci insist
mai curnd asupra liniilor de
i nt erpret are si cauzel or
similare si mai putin asupra
perspectivelor singulare.
Viteza cu care s-au prabusit
regimurile comuniste, rolul
de eliberator involuntar al
Estului jucat de Gorbaciov,
dimensiunea sngeroas si
det urnarea revol ut i ei n
Romni a, absent a ei n
Iugoslavia etc. pierd din
important, autorii cuprinsi
n acest vol um Ii i nd
i nt eresat i mai cur nd de
l ogi ca aut odi st ruct i v a
sistemului, desacralizarea
centrului politic, absenta
zel ul ui mi si onar, a
proiectelor salvationiste, a
elementelor charismatice
etc., interpretate drept semn
al transIormrilor radicale
produse n soci et t i l e
sIirsitului de secol XX.
Reprezint 1989, 'annus
mirabilis, momentul reintrrii
n clubul select al
democratiilor occidentale a
statelor Ioste comuniste?
Dincolo de atmosIera de
carnaval a primilor ani
postrevolutionari( Jelio Jelev),
reaIirmarea n cercurile
intelectuale a 'Ex Occidente
lux si a nou creatului limbaj,
cu rol n Iormularea
comunittilor politice, paralela
Icut de Timothy G.Ash cu
'primvara popoarelor de la
1848 pare oarecum exagerat
de altIel, optimismul
autorului a sczut considerabil
n ultimul timp. Pe termen
lung revolutiile din 1989 par
a reprezenta nu un
'asteroid..ci .. un vulcan poli-
tic. Liberale si non-utopice,
'rectiIicatoare n viziunea lui
Habermas, care le plaseaz n
aIara modelului traditional,
revolutiile din 1989 reprezint,
n primul rind, sIirsitul unui
'..ciclu istoric nceput n
1917..(si) al unui lung rzboi
ideologic (Vladimir
Tismneanu).
Bascularea regimurilor
comuniste n Europa de Est,
59
Recenzii
SP nr. 78/2000
vzut prea adesea drept
parte a renasterii globale a
revolutiei liberale la sIrsit de
secol XX si consecint a
valului democratic universal,
nu reprezint exclusiv un
triumI al liberalismului si
ideii de 'societate deschis
dect, poate, pentru cei ce se
ncptneaz s rmn n
l i mi t el e i nt erpret ri l or
moni st e. InIr ngerea
totalitarismului, dincolo de
iluziile autolaudative, poate
Ii la Iel de bine o 'cumpn
a apelor, aparitia unor noi
Iorme de clericalism, Iunda-
mentalism etnic si capitalism
antidemocratic Iiind la Iel de
posibil n oricare dintre
cazuri (Bruce Ackerman).
' S I r s i t u l
Istoriei(E.Eukuyama), al
' t i m p u r i l o r
eroi ce(G. M. Tamas) sau
doar al unei 'epoci
europene(Tony Judt)?
Respingerea acelor
realitti insuportabile si
aIirmarea vechilor idei de
libertate a dus, pe lng
resurectia moral, la reiterarea
n interiorul spatiului deschis
noilor Iormulri a traditiilor
cultural-politice ale trecutului
interbelic, de multe ori anti-
european prin autoritarismul,
Iascismul, corporatismul,
trnismul promovat. Dac
adugm aici rolul determi-
nant al eredittii leniniste si
potentialul creativ al zonei,
Europa de Est post-comunist,
si nu doar Balcanii, pare a
reprezenta mai curnd un
laborator experimental n care
retorica anticomunist a noilor
elite poate deveni oricnd
superIlu. Pe de o parte,
explicarea prbusirii
comunismului nu se mai poate
reduce astzi la analizarea
colapsului politico-economic,
Ir a tine cont de criza moral-
cultural a sistemului (Daniel
Chirot). Pe de alt parte,
traducerea anti-comunismului
contraelitelor politice exclusiv
n termenii democratiei este la
Iel de eronat.
Cu toate c ntoarcerea
la comunism pare putin
probabil 'restauratia de
catiIea gseste la Adam
Michnik o explicatie
pertinent n natura
autolimitat, antiideologic si
antimachiavelic a revolutiilor
60
Recenzii
SP nr. 78/2000
si n respingerea inutilului
neo-iacobinism al
anticomunistilor att timp ct
rolul de anihilatori politici ai
acestuia a revenit n unele
cazuri chiar Iostelor elite si
guverne din Est (Kolakovski),
spatiul ex-comunist se
conIrunt nc cu ceea ce ar
putea Ii deIinit ca 'Ur-commu-
nism: coruptia, cinismul poli-
tic si modelele mentale ale
trecutului imediat. Desi
'Blues-ul post-totalitar Iace
diIicil sarcina analistului de
a pune un diagnostic exact n
Iiecare caz (Jacques Rupnik),
revenirea n actualitate a
consideratiilor lui Istvan Bibo
reIeritoare la mizeria micilor
state din zon este nc
posibil.
Marele merit al
volumului de Iat, dedicat
Revolutiilor din 1989, const
n primul rnd n eliminarea
' t i r a n i i l o r
cer t i t udi ni i ( D. Chi r ot ) .
Vzute nu arareori drept,
revolte, reIolutii, restolutii,
restauratii, evenimentele din
1989 sunt privite de ochiul
critic` al analistului ca subiect
de cercetare si baz a
dezbaterilor aprinse, politice si
economice. Dincolo de
interesul viu si imediat al
Iiecruia dintre noi, datorat
implicatiilor pe termen scurt
asupra ordinii politice
internationale, acestea devin
pentru proIesionist '..o
neasteptat, Iascinant si
revelatoare imagine a modului
n care sistemele sociale
aparent stabile intr n declin
si se prbusesc(Daniel
Chirot).
ntre vizionarismul ra(ional
yi fascina(ia absolutului
OLIVIA HORVATH
Dup patruzeci si cinci de
ani n care societatea romneasca
a Iost 'hrnita cu polonicul cu
ideologia marxist a
totalitarismului, este normal ca
Marx nsusi s Ii devenit un
subiect tabu. O carte care se
numeste Lupta de clas si care,
desi nu se revendic totusi pleac
de la IilosoIia marxist, ar putea
s par o condamnare la moarte.
Si totusi, aparitia crtii lui
Raymond Aron satisIace dou
necesitti: readucerea lui Marx n
atentia publicului romn, si,
deoarece el nu poate Ii nici ignorat
nici supraevaluat, nIruntarea lui
Marx cu o critic coerent si mai
ales logic.
Att Raymond Aron, ct
si cursul su, sustinut n anii 1956
- 57 la Sorbona si publicat astzi
n Romnia, au un singur cuvnt
deIinitoriu: logic. Sociologul Aron
nu are nevoie de o prezentare mai
ampl dect aceasta deoarece prin
logic se spune totul. n epoca sa,
atunci cnd majoritatea
intelectualilor Irancezi
exaltaumarxismul, Raymond
Aron a Iost un personaj 'contre
Raymond Aron - Lupta de
clas, Polirom, 1999, 261
pagini.
*
proletariatul lui Marx nu o posed
dect pe prima, si aceasta deoarece
este un regim bazat pe mase al-
ienate in care indivizii se pierd si
se supun. Puterea politic a
proletariatului nu dispune practic
de legitimitate tocmai din cauza
violentei pe care se
Iundamenteaz. Aron, la rndul
su, argumenteaz c o minoritate
nu va putea Ii condus de o
majoritate, ceea ce este exact ceea
ce presupune teoria dictaturii
proletare. AstIel tot ce ar putea s
nIptuiasc revolutia lui Marx ar
Ii o schimbare a elitelor politice.
Mai exact, schimbarea unui regim
bazat pe 'comunicare, acord,
rivalitate, si conIlict (p. 238),
adic pe realitate, cu unul utopic,
siluit asupra societtii prin puterea
unui adevr suprem impus prin
violent.
Clasa proletar este un
subiect asupra cruia, mcar n
parte, Aron este de acord cu Marx,
aIirmnd c, dintre toate gupurile
societtii industriale, muncitorii
sunt cei mai bine deIiniti, att din
interior cnt si din exterior. Desi
tendinta acestei clase nu mai se
ndreapt ctre uniIicare, grupul
dispune de 'o puternic realitate,
att obiectiv ct si subiectiv, (p.
233) pe cnd toate celealte clase
sunt total echivoce. AstIel indivizii
sunt nesiguri asupra grupului
cruia i apartin, nu numai din
cauza neclarittii deIinitiei
conceptului de clas, ci si din
cauza mobilittii sociale
crescnde.
Ce este n Iond o clas
social? Aron o deIineste n
echitabil, deoarece este constient
de Iaptul c inegalittile, desi sunt
n adevr o problem, sunt
insurmontabile, n orice Iel de
regim politic. Cu aceast conceptie
Aron desIiinteaz att teoria
marxist, ct si cea tocquvillean,
cele dou puncte de plecare ale
crtii n discutie. Este interesant
aceast apropiere pe care o Iace
Aron ntre promotorul democratiei
care, Iiind natural omului, va
ajunge s egalizeze societatea, si
promotorul aceleiasi egalizri, de
data aceasta ns prin revolutie,
prin violent. Desi ambii gnditori
constituie punctul de inspiratie
pentru Aron, Tocqueville este
putin mentionat n Lupta de clas.
n Iond, era normal ca Marx s Iie
adevratul Iundament de vreme ce
el este ntemeietorul notiunii de
clas.
Scopul teleologic al
istoriei este pentru Marx, poate de
prisos a mai mentiona, societatea
Ir clase, disparitia statului.
Premisa pentru aceasta este ns
violenta. Procesul ncepe cu
dezvoltarea economic, continu
cu polarizarea societtii ntre dou
clase antagoniste, apoi intr n
scen pauperizarea absolut a
clasei exploatate pentru a da
nastere luptei de clas. Aceasta din
urm culmineaz n revolutia
proletar si transIerarea puterii n
minile muncitorilor. Dictatura
proletar urma s Iie esential
represiv pentru a conduce istoria
ctre Iinalitatea ei. Hannah Arendt,
n eseul ei Despre violent, Iace o
diIerent clar ntre violent,
putere si Iort. Ea aIirm c
courrent. Iar aceasta tocmai
pentru Iaptul c a reusit s se
detaseze de sarmul ideologiei si
s observe n mod obiectiv
plusurile si minusurile sale. AstIel,
n 1964, anul aparitiei La Lutte des
Classes, Jean-Paul Sartre, cel care
a Iost ntotdeauna plasat la polul
opus Iat de Aron, scria:
'Marxismul, ca IilosoIie
generatoare a unei lumi ne-a smuls
din cultura moart a unei burghezii
muribunde ce mai tria doar din
propriul trecut.(Marxismus und
Existentialismus,1964) Ct de evi-
dent pasional este acest text n
comparatie cu unul aronian, n care
sociologul aprob o latur a
marxismului, analiznd-o rational:
'Este suIicient ca minoritatea
privilegiat s primeasc o
Iractiune relativ important din
produsul national si inegalitatea va
Ii un obstacol economic n calea
dezvoltrii. Tocmai n cazul unor
astIel de societti, necesitatea
revolutiei |n sens marxist| poate
Ii (...) aIirmat (p.231).
De altIel, nsusi Aron
declar c nu crede n posibilitatea
unei alegeri absolute ntre un Bine
si un Ru. Spune mai degrab c
exist grade diIerite de bine si ru.
AstIel, el adopt o pozitie
asemntoare cu ideea 'ingineriei
sociale rawlsiene. Societatea nu
poate Ii mbunttit printr-un
bum revolutionar, ci doar
ameliorat gradual. Aron nu
accept 'solutii globale sau
adevruri absolute, si acuz
adoptarea acestora ideologiei
sovietice. El ncearc s gsesc
solutia nu mai mult dect
61
Recenzii
SP nr. 78/2000
termenii a trei principii:
anasmblurile socio-economice
diIerentiate pe principiul eco-
nomic, ai cror membrii se aIl
ntr-o relatie de interdependent,
si n interiorul crora conditia
socio-economic a indivizilor este
asemntoare. De aici, Aron
gseste n lupta de clas nimic mai
mult dect deIinitia lui homo
oeconomicus. Onul tinde spre
maximizarea utilittii. Asadar,
disparitia luptei de clas se reduce
la solutia mprtirii echitabile a
produsului national, 'mrul
discordiei. Teoria claselor
conduce negresit ctre teoria
puterii politice. Pe baza acestui
lucru ideologia stalinist a
construit doctrina conIorm creia
regimul sovietic ar Ii singura cale
spre adevrul absolut, conditia
necesar pentru Iinalizarea istoriei.
Aceasta, si identiIicerea Partidului
cu proletariatul - Iapt considerat
de sociologul Irancez o adevrat
absurdiate - este justiIicarea puterii
absolute pretins de conductorii
comunisti. Este impresionant
puterea lui Aron de anticipare.
62
Recenzii
SP nr. 78/2000
Tinnd cont de Iaptul c si tinea
cursul in 1956, putem aIirma c
este unul dintre primii si poate
putinii intelectuali vest-europeni
care au apreciat evenimentul
Ungar la adevrata sa nsemntate.
Eolosind date empirice Aron oIer
n Lupta de clas o imagine
clarvztoare a comunismului, cu
att mai impresionant cu ct
blocul sovietic era analizat de dup
Cortina de Iier, Ir un contact
autentic cu realitatea. El
demonstreaz contradictia pe care
istoria o aduce teoriei marxiste:
revolutia proletar nu a Iost urmat
de societatea Ir clase, asadar,
nc exist clase n societatea
sovietic, pretins comunist.
Raymond Aron
postuleaz toate premisele
prbusirii comunismului. El arat
gresala pe care o comite occidentul
prin 'dezinteres. Observ
tendinta irezistibil ctre
democratie si are impresia c
regimurile sovietice se vor
mbuntti gradual n virtutea
acestei tendinte si c vor evolua
ctre relaxarea economic, politic
si ideologic; nu spune ns c
acesta va Ii si sIrsitul lor.
ntrebarea care se pune n aceast
Iaz este de ce nu a prevzut
cderea comunismului? O
explicatie ar putea consta n modul
rational de analiz a regimului, o
a doua ar putea Ii Cortina de Iier,
iar o alt explicatie ar putea Ii Iaptul
c Lupta de clas este de Iapt un
curs univarsitar care cere o
oarecare impartialitate. Cu toate
acestea, teoria lui Aron rmne
impresionant de vizionar, mai
ales n cadrul trendului intelectual
Irancez din anii 50, 60.
Cartea lui Aron este mult
prea complex pentru ca o scurt
analiz s o poat cuprinde. Lupta
de clas este un imperativ pentru
lectur, si tocmai de aceea, desi
tardiv, intrarea lui Raymond Aron
n spatiul editorial romnesc este
binevenit. Dac ar Ii s deIinim
cartea n dou concepte acelea ar
Ii imposibilitatea prezicerii
viitorului si Iaptul c structura
economico-social a unei societti
nu determin niciodat regimul
politic.
Charles yi Barbara 1elavich
Formarea statelor nationale
balcanice 1804 1920
Editura Dacia. 400 pagini. 60.000
lei.
Cartea are n vedere mai ales
i st or i a moder n a sapt e
popoare balcanice (albanezii,
bul gar i i , cr oat i i , gr eci i ,
romnii, srbii si slovenii),
popoare cu un trecut istoric
Ioart e ndeprt at de cel al
popoarelor din Occident. Spre
deosebi r e de st at el e
medievale vest europene,
dezvol t ar ea nat i onal n
Balcani a fost ncetinit si
uneor i mpi edi cat de
dominatia strin (n special
ot oman). Ni col ae Iorga a
publ i cat n 1913 o l ucrare
similar Istoria statelor
balcanice n epoca modern ,
depsi t nt r uct va l a
moment ul de f at . Spr e
deosebire de Iorga, autorii
cr t i i de I at r ecur g l a o
abordare mai pragmatic a
problematicii, acordnd mai
mult important aspectelor
pol i t i ce, soci al e,
institutionale, economice si
cul t ur al e. De asemenea,
istoria Imperiului Otoman e
ceva mai detaliat. Lucrarea
autorilor americani nu este
prezent pentru prima dat n
Romnia, fiind respins de
cenzur n 1982.
n prezent ns, cartea este
foarte ancorat n actualitate,
dat fiind situatia extrem de
complex si de conIuz ce
exist n fosta Iugoslavie si,
n special n Kosovo.
James Adams
Urmtorul Ultimul r:boi
mondial
Editura Antet. 380 pagini. 43.000
lei.
Lucrarea nItiseaz modul
ipotetic n care ar putea decurge
un viitor rzboi mondial (ultimul,
potrivit titlului).
Acest rzboi va Ii n primul rnd
un rzboi al inIormatiilor .
Aceast notiune are ntelesuri
(sensuri) diIerite pentru diIeritele
structuri politice, inIormative sau
de aprare. Acest rzboi nu va mai
fi dominat de ctre clasicul soldat
cu pusc, ci de cyber cavaler.
Rzboiul inIormatiilor nu se
desfsoar numai n domeniul
militar, ci si n cel al terorismului,
crimei organizate, spionajului eco-
nomic etc. Bomba cu Semtex si
automatul AK 47 (vestitul
Kalasnikov) vor Ii nlocuite cu
virusi, plosnite, viermi si bombe
logice. Toate aceste forme noi de
rzboi inIormatic sunt atent
studiate si dezvoltate de ctre
marile puteri economice si militare
prin laboratoare secrete si Iinantri
consistente si discrete. Ca un para-
dox, statele dispunnd de cele mai
eficiente capacitti de rzboi
inIormatic sunt si cele mai
vulnerabile.
Potrivit autorului, rzboiul
inIormatic se desIsoar pe trei
planuri (administrarea perceptiei
inIormatiei, distrugerea
sistemelor inIormatice ale
adversarului si exploatarea
informatiei ce se afl la
dispozitia inamicului).
n orice caz, cartea prezentat ne
ajut s putem ntelege de unde
venim, unde ne aflm si unde
ne ndreptm.
Andre Maurois
Istoria Angliei
Editura Orizonturi. 700 pagini.
43.000 lei.
Est e o r eedi t ar e a acest ei
crti, prima traducere aprnd
n Romania n 1937, urmat
de editii succesive. Cartea
ncepe cu pr ezent ar ea
specificittii mediului natu-
ral, care si-a pus amprenta
asupr a spi r i t ual i t t i i
britanice. Ne reIerim aici la
I i del i t at ea I at de gr up
(comunitate) si traditiile sale
(ns nu Iidelitatea n sens
r omnesc) , sent i ment ul
religios sincer, gustul pentru
l egal i t at e si dezbat er i ,
atasamentul Iat de o libertate
i ndi vi dual di sci pl i nat ,
echi l i br ul nt r e i nt er esel e
personale si ale comunittii,
et c. Aut or ul consi der
par l ament ar i smul br i t ani c
drept o culme a institutiilor
pol i t i ce. Pe l ng aceast a,
sunt surpri nse foart e bi ne
geneza, rolul, importanta si
raportul de forte ntre clasele
sociale, precum si implicarea
acest ora n vi at a pol i t i c.
Meri t ment i onat preIat a
autorului la prima editie n
romn a crtii : Ceea ce le
cer prietenilor mei romni
est e un si ngur l ucr u : s
ci t easc aceast car t e cu
mul t ser i ozi t at e si s se
strduiasc a gsi adncile
rdcini istorice care nIig n
t rna veacuri l or arborel e
britanic .
63
Semnala
SP nr. 78/2000
64 SP nr. 78/2000
TALON DE ABONAMENT LA REVISTA SFERA POLITICII
(v rugm completati cu majuscule)
DA, doresc un abonament la revista SFERA POLITICII , ncepnd cu numrul...........,
pe perioada de:
3 luni (30.000 lei) , 6 luni (60.000 lei) , un an (120.000 lei)
Am achitat contravaloarea abonamentului, n sum de ...................lei, cu mandat
postal nr. ...................... sau ordin de plat nr. ......................., n contul Eundatia Societatea Civil,
nr. 251100922013126 (lei) sau 251100222013126 (valut) deschis la BRD - SMB.
DA, doresc Iactur Iiscal pentru abonamentul achitat.
Nume ......................................,Prenume....................................,Vrsta........................................
Compania....................................................................,Cod Iiscal..................................................
ProIesia ........................................................., Eunctia .................................................................
Adresa la care doriti s primiti abonamentul:
Strada....................................,Nr........................, Bl. ....................., Sc..................., Et.................
Ap.............., Localitatea ............................., Cod postal............., Judet/Sector............................
TeleIon ..................., Eax ......................, E-mail ..........................................................................
V rugm completati n ntregime acest talon si, mpreun cu copia chitantei, sau a ordinului de plat al
abonamentului, expediati-l n acelasi plic, pe adresa : Eundatia Societatea Civil - SIera Politicii, Piata Amzei,
nr.13, et. 1, sect. 1, Bucuresti, cu mentiunea 'Talon abonament, sau prin Iax la 40-1-312.84.96. Abonamentele
se pot contracta si la sediul Iundatiei, la adresa mai sus mentionat. Relatii suplimentare la tel. 659.57.90.
Cresterile ulterioare ale pretului de vnzare al revistei nu vor aIecta valoarea abonamentului contractat.
n pretul abonamentului sunt incluse taxele postale.
Revista este editat de Institutul de Cercetri Politice yi Economice yi Funda(ia
Societatea Civil
Editorial Board: Clin Anastasiu Daniel Chirot Dennis Deletant Gail Kligman Dan
Oprescu Vladimir Tismneanu G. M. Tamas Redac(ie: Redactor yef: Stelian Tnase
Secretar de redac(ie: Ovidiu Horia Maican Colectivul redac(ional: Adrian Cioroianu
Laurentiu SteIan Scalat Valentin Stan Publicitate yi distribu(ie: Cristian Popescu Coperta
yi tehnoredactarea: Tudor Dumitru Titirisc.
'SIera Politicii`` este nregistrat n Catalogul Publicatiilor din Romnia la numrul 4165.
Reproducerea articolelor aprute in publicatia noastr se Iace numai cu acordul scris al redactiei.
Tiparul executat la RH PR INTING
Adresa Redactiei: Str. Piata Amzei, nr. 13, Et. 1. CP 212, OP 22, Bucuresti, Tel/Eax: 01 312 84
96 (Attn Oana Manolache); E-mail: sfera@totalnet.ro.