Sunteți pe pagina 1din 35
2013 M. Popa
2013
2013
2013
2013 M. Popa

M. Popa

2013 M. Popa
2013 M. Popa
A. Ce este meta-analiza? B. Obiectivele meta-analizei C. Etapele procesului de meta-analiz ă D.
A. Ce este meta-analiza? B. Obiectivele meta-analizei C. Etapele procesului de meta-analiz ă D.

A.

Ce este meta-analiza?

B.

Obiectivele meta-analizei

C.

Etapele procesului de meta-analiză

D.

Puncte tari ale meta-analizei

E.

Puncte slabe ale meta-analizei

F.

Resurse

G.

Întrebări recapitulative

Referințe bibliografice

3/11/2013

2
2
 numeroase studii…  numeroase teme de cercetare…  aceea ș i tem ă este
 numeroase studii…  numeroase teme de cercetare…  aceea ș i tem ă este

numeroase studii…

numeroase teme de cercetare…

aceeași temă este abordată de mai mulți autori:

în condiții diferite

pe populații diferite

Rezultatele pot fi variate (concordante sau discordante)

care este ”adevărul”?

cum se poate trage o concluzie din

analiza rezultatelor mai multor studii?

Soluții pentru sinteza lucrărilor științifice:

Narativ (tradițional)

Statistic (începând din deceniul, 9 sec. XX)

ional)  Statistic (începând din deceniul, 9 sec. XX) ”Meta - analiza se referă la analiza
ional)  Statistic (începând din deceniul, 9 sec. XX) ”Meta - analiza se referă la analiza

”Meta-analiza se referă la analiza analizelor… analiza

statistică a unei largi colecții de rezultate obținute în studii

individuale, cu scopul de a integra concluziile acestora.

Este o alternativă riguroasă la analiza cauzală, narativă, a

studiilor de cercetare, care susține efortul de a da un sens

expansiunii rapide a cercetării științifice”

Glass, G. (1976). Primary, secondary and meta-analysis of

research, p.3

rapide a cercetării științifice” Glass, G. (1976). Primary, secondary and meta-analysis of research, p.3 3/11/2013 3

3/11/2013

3
3
 Schmidt, F. L., & Hunter, J. E. (2003, p. 533):  ” Meta-analiza integreaz
 Schmidt, F. L., & Hunter, J. E. (2003, p. 533):  ” Meta-analiza integreaz
 Schmidt, F. L., & Hunter, J. E. (2003, p. 533):  ” Meta-analiza integreaz
 Schmidt, F. L., & Hunter, J. E. (2003, p. 533):  ” Meta-analiza integreaz

Schmidt, F. L., & Hunter, J. E. (2003, p. 533):

Meta-analiza integrează rezultatele mai multor studii care tratează același subiect, pentru a descoperi modelele simple ale relațiilor evidențiate în aceste cercetări, ca bază pentru

dezvoltarea teoriilor psihologice”.

”Meta-analiza se referă la analiza analizelor… analiza statistică a unei largi colecții de rezultate obținute în studii individuale, cu scopul de a integra

concluziile acestora.

Este o alternativă riguroasă la analiza cauzală, narativă, a studiilor de cercetare,

care susține efortul de a da un sens expansiunii rapide a cercetării științifice”

Glass, G. (1976). Primary, secondary and meta-analysis of research, p.3

3/11/2013

4
4

Abordarea statistică tradițională:

testarea ipotezelor și decizia cu privire la H0 nu este potrivită integrării rezultatelor din studii diferite

Semnificația statistică depinde de N (care este diferit de la studiu la studiu)

Admiterea H0 nu are aceeași ”greutate” ca respingerea H0

”statistic semnificativ” este o concluzie ”puternică

”statistic nesemnificativ” este o concluzie ”slabă

Meta-analiza

orientată cu precădere pe mărimea efectului

directia și magnitudinea mărimii efectului în studii dedicate aceluiași subiect

efectului  directia ș i magnitudinea m ă rimii efectului în studii dedicate aceluia ș i

3/11/2013

5
5

(Kanfer & Kantrowitz, 2002)

(Kanfer & Kantrowitz, 2002) 3/11/2013 6
3/11/2013 6
3/11/2013
6
3/11/2013 7

3/11/2013

3/11/2013 7
3/11/2013 7
3/11/2013 7
7
7
 Întreb ă ri la care meta-analiza încearc ă s ă ofere r ă spuns:
 Întreb ă ri la care meta-analiza încearc ă s ă ofere r ă spuns:
 Întreb ă ri la care meta-analiza încearc ă s ă ofere r ă spuns:
 Întreb ă ri la care meta-analiza încearc ă s ă ofere r ă spuns:

Întrebări la care meta-analiza încearcă să ofere răspuns:

Care este mărimea medie a efectului în studiile analizate? Este efectul respectiv statistic semnificativ? (… deși acest aspect nu este neapărat important) Care sunt limitele intervalului de încredere pentru efectul mediu?

Distribuția efectelor individuale este omogenă sau neomogenă?

dacă rezultatele nu diferă în urma artefactelor studiilor în mai mare măsură decât este de ateptat, ele sunt considerate a fi omogene (Hox, 1995)

Există influențe moderatoare asupra efectului? (variază acesta în funcție de valorile altor variabile?)

3/11/2013

8
8
1) Alegerea temei cercet ă rii 2) G ă sirea studiilor 3) Alegerea studiilor 4)
1) Alegerea temei cercet ă rii 2) G ă sirea studiilor 3) Alegerea studiilor 4)
1) Alegerea temei cercet ă rii 2) G ă sirea studiilor 3) Alegerea studiilor 4)
1) Alegerea temei cercet ă rii 2) G ă sirea studiilor 3) Alegerea studiilor 4)

1)

Alegerea temei cercetării

2)

Găsirea studiilor

3)

Alegerea studiilor

4)

Calcularea indicelui de mărime a efectului

5)

Efectuarea meta-analizei

6)

Raportarea rezultatelor meta-analizei

3/11/2013

9
9
 O meta-analiz ă se efectueaz ă :  pe teme tem ă de interes

O meta-analiză se efectuează:

pe teme temă de interes larg printre

cercetători

pentru perioade de timp care nu au mai

fost acoperite de mate-analize

Spring (2007): ”Întrebarea fundamentală

P population

I intervention

C comparison

O outcome

Exemplu: ”Compararea eficienței (O) învățării online (I) cu învățarea tradițională (C), la elevii de liceu (P)”, Means, B., Toyama,Y.,

Murphy, R., Bakia, M., & Jones, K. (2010)

(Kanfer & Kantrowitz, 2002)

P )”, Means, B., Toyama,Y., Murphy, R., Bakia, M., & Jones, K. (2010) (Kanfer & Kantrowitz,
P )”, Means, B., Toyama,Y., Murphy, R., Bakia, M., & Jones, K. (2010) (Kanfer & Kantrowitz,
P )”, Means, B., Toyama,Y., Murphy, R., Bakia, M., & Jones, K. (2010) (Kanfer & Kantrowitz,

3/11/2013

10
10
 Volume de proceedings ș i rezumate  Dizerta ț ii  interne  externe

Volume de proceedings și rezumate

Dizertații

interne

externe

Baze de date electronice

Psych Info, APA online

SSCI, Web of Science

ERIC

Altele…

Articole de sinteză (review articles)

Manuscrise nepublicate (sau în curs de publicare)

Documente oficiale (guvernamentale, agenții… etc.)

3/11/2013

11
11
 Criterii posibile:  Perioada acoperit ă de meta-analiz ă  Definirea opera ț ional

Criterii posibile:

Perioada acoperită de meta-analiză

Definirea operațională a variabilelor

Tipul de studiu (experiment; quasi-experiment; corelațional)

Calitatea studiilor

Rigoarea modelului de cercetare

Raportarea indicilor de mărime a efectului sau a valorilor necesare pentru acestea

Publicate/nepublicate

Reviste ”peer-review

Etc.

Obiectivitatea alegerii

Evaluatori diferiți, pentru a garanta aplicarea concordantă a criteriilor de includere

Pentru aprofundarea problemei alegerii studiilor recomandăm cap. 7 din:

Sava, A. F. (2013). Psihologia validată științific. Ghid practic de cercetare în psihologie . Iași: Polirom.

3/11/2013

12
12
 Meta-analiza vizeaz ă un anumit indice de m ă rime a afectului  Dac
 Meta-analiza vizeaz ă un anumit indice de m ă rime a afectului  Dac

Meta-analiza vizează un anumit indice de mărime a afectului Dacă studiile alese raportează indici diferiți de mărime a efectului

Se alege indicele preferat

Se transformă toți indicii în indicele ales

Indici eligibili

rPearson

dCohen

delta” Glass

gHodges

raportul de șansă” (odds-ratio) Alții: proporții, raportul de risc, rata de incidență etc.

3/11/2013

13
13
Formule pentru ob ț inerea coeficientului de corela ț ie Pentru tabele de contingen ță
Formule pentru ob ț inerea coeficientului de corela ț ie Pentru tabele de contingen ță
Formule pentru ob ț inerea coeficientului de corela ț ie Pentru tabele de contingen ță

Formule pentru obținerea coeficientului de corelație

Formule pentru ob ț inerea coeficientului de corela ț ie Pentru tabele de contingen ță 2x2
Formule pentru ob ț inerea coeficientului de corela ț ie Pentru tabele de contingen ță 2x2

Pentru tabele

de contingență 2x2

de corela ț ie Pentru tabele de contingen ță 2x2 Transformarea ”d” Cohen în ”r” Pearson
de corela ț ie Pentru tabele de contingen ță 2x2 Transformarea ”d” Cohen în ”r” Pearson

Transformarea ”d” Cohen în ”r” Pearson

Transformarea ”r” în ”d”

Cohen în ”r” Pearson Transformarea ”r” în ”d” Pentru ANOVA One Way Pentru ANOVA Two Way
Cohen în ”r” Pearson Transformarea ”r” în ”d” Pentru ANOVA One Way Pentru ANOVA Two Way

Pentru ANOVA One Way

Pentru ANOVA Two Way
Pentru ANOVA Two Way

3/11/2013

14
14

Mărimea efectului pe tabele de contingență de tip 2x2

Frecvența

SUCCES

EȘEC

GRUP EXPERIMENTAL

a

b

GRUP DE CONTROL

c

d

RAPORTUL DE ȘANSĂ

Raportul dintre cota de succes în grupul

experimental și cota de succes în

grupul de control

ES

ad

bc

RAPORTUL DE RISC

Raportul dintre probabilitatea de succes

(eșec) a fiecărui grup

ES

a

/ (

a

b

)

c

/ (

c

d

)

15
15
Modele de meta-analiz ă Modelul efectelor fixe  Ia în considerare doar varian ț a
Modele de meta-analiz ă Modelul efectelor fixe  Ia în considerare doar varian ț a

Modele de meta-analiză

Modelul efectelor fixe

Modele de meta-analiz ă Modelul efectelor fixe  Ia în considerare doar varian ț a intra-studiu

Ia în considerare doar varianța intra-studiu

(eroarea de stimare a

fiecărui efect în raport cu

un efect global, considerat

unic pentru toate

cercetările)

Modelul efectelor aleatorii

pentru toate cercet ă rile) Modelul efectelor aleatorii  Ia în considerare ș i varian ț

Ia în considerare și varianța dintre studii

(eroarea de estimare a

fiecărui studiu prin raportare la celelalte)

Presupune că fiecare studiu descrie un efect

diferit de celelalte, care

însă, împreună, descriu un

”super-efect” comun

3/11/2013

16
16
• Exist ă un efect ”comun”, ”unic” • • ρ =0.37 Fiecare studiu descrie acest

Există un efect ”comun”, ”unic”

• •

ρ=0.37

Fiecare studiu descrie acest efect

Diferențele dintre studii sunt expresia erorii

de eșantionare

Varianța intra studiu

ε 1 ε 2
ε 1
ε 2
r=0.35 Studiul 2
r=0.35
Studiul 2
ε 3 ε 4 r=0.40 r=0.43 Studiul 3 Studiul 4 3/11/2013 17
ε 3
ε 4
r=0.40
r=0.43
Studiul 3
Studiul 4
3/11/2013
17
r=0.30 Studiul 1
r=0.30
Studiul 1
• Fiecare studiu descrie un efect diferit, determinat de condi ț ii specifice: vârsta participan
• Fiecare studiu descrie un efect diferit, determinat de condi ț ii specifice: vârsta participan

Fiecare studiu descrie un efect diferit, determinat de condiții specifice: vârsta

participanților, nivelul de educație, starea de

sănătate, natura intervenției etc.

Distribuția efectelor diferite este expresia

unei ”super-distribuții”, care descrie efectul

”Superpopulația” • tuturor studiilor adevărat
”Superpopulația”
tuturor studiilor
adevărat

ρ=0.37

Eroarea totală este compusă din două erori

ξ 2 ξ 1 r=0.35
ξ 2
ξ 1
r=0.35
ε 2
ε 2
r=0.41 Studiul 2
r=0.41
Studiul 2
ξ 3 ξ 4
ξ 3
ξ 4

r=0.40

ξ 2 ξ 1 r=0.35 ε 2 r=0.41 Studiul 2 ξ 3 ξ 4 r=0.40 ε
ξ 2 ξ 1 r=0.35 ε 2 r=0.41 Studiul 2 ξ 3 ξ 4 r=0.40 ε

ε 3

r=0.37 Studiul 3
r=0.37
Studiul 3

r=0.29

ε 1
ε 1
r=0.27 Studiul 1
r=0.27
Studiul 1
r=0.44 Populațiile fiecărui studiu ε 4 r=0.43 Studiul 4 18 3/11/2013
r=0.44
Populațiile
fiecărui
studiu
ε 4
r=0.43
Studiul 4
18
3/11/2013
 Fiecare din cele dou ă modele poate produce rezultate ș i concluzii diferite 

Fiecare din cele două modele poate produce rezultate și concluzii diferite

Alegerea modelului este crucială:

Afectează procedurile de calcul

Definește obiectivele meta-analizei

Orientează interpretarea rezultatelor

Modelul efectelor fixe

Este mai ușor de efectuat

Conduce la supraevaluarea efectului

Probabilitate mai mare pentru eroarea de tip I

 Probabilitate mai mare pentru eroarea de tip I  Se estimeaz ă c ă un

Se estimează că un procent în jur de 50% dintre studiile de meta-analiză care utilizează modelul efectelor fixe, concluzionează greșit cu privire la existența unui efect

procentul erorii de tip I este cu atât mai mare cu cât N mediu este mai mic

Nu permite generalizarea concluziilor dincolo de studiile analizate

Recomandabil atunci când numărul studiilor este mic (k<20)

Totuși, majoritatea meta-analizelor publicate se bazează pe metoda efectelor fixe (!!!)

Modelul efectelor aleatorii

Presupune calcule mai laborioase

Oferă concluzii mai sigure

Concluziile sunt generalizabile în afara studiilor analizate (validitate externă mai mare)

Este mai recomandabil

Dar nu se va efectua atunci când numărul studiilor este mai mic de 20 (dar ar trebui să fie mai mare de atât)

3/11/2013

19
19
Hunter & Schmidt Hedges & colleagues Testul semnifica ț iei efectului mediu 3/11/2013 20 
Hunter & Schmidt Hedges & colleagues Testul semnifica ț iei efectului mediu 3/11/2013 20 

Hunter & Schmidt

Hedges & colleagues

Hunter & Schmidt Hedges & colleagues Testul semnifica ț iei efectului mediu 3/11/2013 20  Media
Hunter & Schmidt Hedges & colleagues Testul semnifica ț iei efectului mediu 3/11/2013 20  Media

Testul semnificației efectului mediu

& colleagues Testul semnifica ț iei efectului mediu 3/11/2013 20  Media m ă rimii efectelor

3/11/2013

20
20

Media mărimii efectelor

Varianța efectelor

Varianța erorii de

eșantionare

Varianța populației de

corelații

95% CI

ț a erorii de e ș antionare  Varian ț a popula ț iei de corela

Testul omogenității

Hedges & colleagues  Media m ă rimii efectelor  Eroarea standard a efectului mediu
Hedges & colleagues  Media m ă rimii efectelor  Eroarea standard a efectului mediu

Hedges & colleagues

Media mărimii efectelor

Hedges & colleagues  Media m ă rimii efectelor  Eroarea standard a efectului mediu 
Hedges & colleagues  Media m ă rimii efectelor  Eroarea standard a efectului mediu 
Hedges & colleagues  Media m ă rimii efectelor  Eroarea standard a efectului mediu 

Eroarea standard a efectului mediu

Varianța erorii de eșantionare

Varianța populației de corelații

de e ș antionare  Varian ț a popula ț iei de corela ț ii 

95% CI

Testul omogenității

de e ș antionare  Varian ț a popula ț iei de corela ț ii 

21

de e ș antionare  Varian ț a popula ț iei de corela ț ii 

3/11/2013

de e ș antionare  Varian ț a popula ț iei de corela ț ii 
Hunter & Schmidt  Media m ă rimii efectelor  Eroarea standard a efectului mediu
Hunter & Schmidt  Media m ă rimii efectelor  Eroarea standard a efectului mediu
Hunter & Schmidt  Media m ă rimii efectelor  Eroarea standard a efectului mediu

Hunter & Schmidt

Media mărimii efectelor

Eroarea standard a efectului mediu

Varianța erorii de eșantionare

Varianța populației de corelații

95% CI

Testul omogenității

a popula ț iei de corela ț ii  95% CI  Testul omogenit ăț ii
a popula ț iei de corela ț ii  95% CI  Testul omogenit ăț ii

Testul semnificației efectului mediu

3/11/2013

a popula ț iei de corela ț ii  95% CI  Testul omogenit ăț ii
 Fi ș ierul meta-corr_final.xlsx Exemplu de calcul realizat după: Field, A. P. (2001). Meta-analysis
 Fi ș ierul meta-corr_final.xlsx Exemplu de calcul realizat după: Field, A. P. (2001). Meta-analysis
 Fi ș ierul meta-corr_final.xlsx Exemplu de calcul realizat după: Field, A. P. (2001). Meta-analysis
 Fi ș ierul meta-corr_final.xlsx Exemplu de calcul realizat după: Field, A. P. (2001). Meta-analysis

Fișierul meta-corr_final.xlsx

Exemplu de calcul realizat după: Field, A. P. (2001). Meta-analysis of correlation coefficients: A Monte Carlo comparison of fixed- and random-effects methods. Psychological Methods, 6(2), 161-180.

3/11/2013

23
23
Funnel plot (Light and Pillemer, 1984)  Scatter-plot pentru corela ț ia dintre m ă

Funnel plot (Light and Pillemer, 1984)

Scatter-plot pentru corelația dintre mărimea

efectului și mărimea eșantionului

Ideal trebuie să aibă forma de mai jos

Dacă este asimetric, este posibilă eroare de

publicare

Dac ă este asimetric, este posibil ă eroare de publicare Forrest plot  Graficul comparativ al

Forrest plot

Graficul comparativ al intervalelor de încredere pentru efectele analizate

de publicare Forrest plot  Graficul comparativ al intervalelor de încredere pentru efectele analizate 3/11/2013 24

3/11/2013

24
24
L'Abbé Plot  scatter-plot pentru rezultatele studiilor individuale (grup experimental/de control)  rata

L'Abbé Plot

scatter-plot pentru rezultatele studiilor individuale (grup experimental/de control)

rata evenimentului din grupul experimental

pe axa Oy

rata evenimentului pentru grupul de control

pe axa Ox

evenimentului din grupul experimental pe axa Oy  rata evenimentului pentru grupul de control pe axa

3/11/2013

25
25
 Raportarea suportului teoretic  Definirea problemei  Enun ț area ipotezei  Descrierea rezultatului

Raportarea suportului teoretic

Definirea problemei

Enunțarea ipotezei

Descrierea rezultatului care va fi analizat

Tipul de intervenție utilizat

Tipul modelului de cercetare

Populația vizată

Strategia de căutare a studiilor

Bazele de date analizate

Cuvinte cheie de căutare

Softul utilizat

Traducerea articolelor din altă limbă

 Cuvinte cheie de c ă utare  Softul utilizat  Traducerea articolelor din alt ă

3/11/2013

26
26

Metoda utilizată

 Metoda utilizat ă  Relevan ț a studiilor selectate  Tehnica de codificare a studiilor
 Metoda utilizat ă  Relevan ț a studiilor selectate  Tehnica de codificare a studiilor

Relevanța studiilor selectate

Tehnica de codificare a studiilor

Evaluarea calității studiilor

Evaluarea eterogentății

Metodele statistice utilizate (model, tehnică)

Rezultate

Tabele și grafice adecvate

Rezultatele analizei de senzitivitate

Discuții

Evaluarea posibilelor surse de eroare

Justificare eventualelor excluderi

Concluzii și generalizarea lor

Sugestii pentru viitoare meta-analize

3/11/2013

27
27
 Eviden ț ierea efectelor unor variabile moderatoare  Categorii de vârst ă , gen,
 Eviden ț ierea efectelor unor variabile moderatoare  Categorii de vârst ă , gen,

Evidențierea efectelor unor variabile moderatoare

Categorii de vârstă, gen, ocupație Condiții de cercetare (experiment. Non-experiment) Etc.

Nu sunt abordate în această prezentare

3/11/2013

28
28
 Ofer ă posibilitatea analizei obiective, sistematice a rezultatelor ob ț inute în cercet ă
 Ofer ă posibilitatea analizei obiective, sistematice a rezultatelor ob ț inute în cercet ă
 Ofer ă posibilitatea analizei obiective, sistematice a rezultatelor ob ț inute în cercet ă

Oferă posibilitatea analizei obiective, sistematice a rezultatelor obținute în cercetări diferite

Pune ordine în ”haosul” cercetării științifice

Permite concluzii și generalizări pe care studiile individuale nu și le pot permite

Are o putere statistică mai mare decât

studiile individuale

Poate include moderatori în procesul

explicației

 Poate include moderatori în procesul explica ț iei Meta-analiza este o metodă de cercetare foarte
Meta-analiza este o metodă de cercetare foarte utilizată
Meta-analiza este o metodă de
cercetare foarte utilizată

Frecvența meta-analizelor în bazele de date EBSCO

Kock, A. (2009). A Guideline to Meta-Analysis. TIM Working Paper Series, 2, 1-39

3/11/2013

29
29
 Putem avea încredere în meta-analiz ă ?  ” Meta-analiza este v ă zut
 Putem avea încredere în meta-analiz ă ?  ” Meta-analiza este v ă zut
 Putem avea încredere în meta-analiz ă ?  ” Meta-analiza este v ă zut

Putem avea încredere în meta-analiză?

Meta-analiza este văzută ca salvatoarea sintezei literaturii de cercetare, dar poate în mod nejustificat.La fel ca și în cazul altor proceduri statistice, rezultatele sunt atât de bune pe cât de bune sunt datele utilizate și persoana care efectuează analiza: dacă modelul efectelor fixe va continua să fie utilizat în mod rutinier, riscăm să obținem concluzii care

supralicitează mărimea efectelor

(Field, A. P., 2001. Can Meta-Analysis Be Trusted? Psychologist, 16(12), p. 11)

Eroarea de publicare

Sunt publicate cu precădere studiile care confirmă existența unui efect

Meta-analizele tind supraestimeze mărimea efectului efectul

Soluții: căutarea ”literaturii gri”… nepublicată sau publicată pe internet

Rezultatele meta-analizei depind de:

calitatea procesului de identificare și alegere a studiilor

deciziile cu privire la modelul și tehnica de calcul

Dacă obiectivul principal este estimarea unui efect, metoda ”Hunter-Schmidt” este mai puțin avantajoasă decât metoda Hedges & Co

Dacă obiectivul este semnificația statistică și avem >80 de studii, ambele metode sunt la fel de bune

Între 20-40 de studii, metoda Hedges & Co este preferabilă

Pentru mai puțin de 20 de studii testul de semnificație nu are relevanță

3/11/2013

30
30
 Impactul artefactelor statistice  Fidelitatea  Restric ț ia de amplitudine Pentru corec ț

Impactul artefactelor statistice

Fidelitatea

Restricția de amplitudine

Pentru corecția lor, vezi:

Alegerea formulelor de calcul

Hedges & Olkin și Rosenthal and Rubin: calcularea efectului mediu CU transformarea in Zr

Hunter & Schmidt: calculare efectului mediu FARA transformarea in Zr

Exist soluții diferite pentru calcularea erorii standard (Hunter și Schmidt versus Rosenthal)

Fiecare soluție conduce la rezultate diferite!

3/11/2013

31
31
 Obiective bine definite  Defini ț ie precis ă a variabilelor ș i rezultatelor
 Obiective bine definite  Defini ț ie precis ă a variabilelor ș i rezultatelor

Obiective bine definite

Definiție precisă a variabilelor și rezultatelor Un proces adecvat de identificare și selecție a studiilor

Descrierea și evaluarea eterogenității

Justificarea tehnicilor de analiză

Validarea concluziilor prin analiza de senzitivitate:

a) utilizarea în paralel a mai multor tehnici de calcul

b) analiza repetată, cu scoaterea unor studii

Dacă rezultatele se modifică vizibil, atunci credibilitatea este compromisă

unor studii  Dac ă rezultatele se modific ă vizibil, atunci credibilitatea este compromis ă 3/11/2013

3/11/2013

32
32
 Practical Meta-Analysis Effect Size Calculator David B. Wilson, Ph.D., George Mason University

Practical Meta-Analysis Effect Size Calculator David B. Wilson, Ph.D., George Mason University

Computer Programs for Meta-Analysis

MetaEasy: A Meta-Analysis Add-In for Microsoft Excel

 MetaEasy: A Meta-Analysis Add-In for Microsoft Excel  http://www.jstatsoft.org/v30/i07 3/11/2013 33

3/11/2013

33
33
 Ce este meta-analiza?  Care sunt obiectivele meta-analizei?  Care sunt erorile posibile în
 Ce este meta-analiza?  Care sunt obiectivele meta-analizei?  Care sunt erorile posibile în

Ce este meta-analiza?

Care sunt obiectivele meta-analizei?

Care sunt erorile posibile în faza de documentare și alegere a studiilor pentru meta-analiză?

Care este fundamentul teoretic al modelului efectelor fixe?

Care este fundamentul teoretic al modelului efectelor aleatorii?

Care sunt punctele slabe ale meta-analizei?

Care sunt punctele tari ale meta-analizei?

Care sunt condițiile de bază ale unei meta-analize bune?

3/11/2013

34
34
 Borenstein, M., Hedgesb, L. V., Higginsc, J. P. T., & Rothsteind, H. R. (2010).
 Borenstein, M., Hedgesb, L. V., Higginsc, J. P. T., & Rothsteind, H. R. (2010).

Borenstein, M., Hedgesb, L. V., Higginsc, J. P. T., & Rothsteind, H. R. (2010). A basic introduction to fixed-effect and random-effects models for meta-analysis. Rsesearch Synthesis Methods, Published online in Wiley Online Library. doi: 10.1002/jrsm.12

Field, A. P. (2001). Can Meta-Analysis Be Trusted? Psychologist, 16(12), 642-645.

Field, A. P. (2001). Meta-analysis of correlation coefficients: A Monte Carlo comparison of fixed- and random-effects methods. Psychological Methods, 6(2), 161-180.

Field, A. P. (2003). The Problem in Using Fixed-Effects Models of Meta-Analysis on Real-World Data. Understanding Statistics, 2(2), 105-124.

Field, A. P. (2005). A Bluffer’s Guide to Meta-Analysis. Psy-Pag Quarterly, 58, 9-23.

Field, A. P. (2005). Is the Meta-Analysis of Correlation Coefficients Accurate when Population Correlations Vary? Psychological Methods, 10(4), 444-467.

Glass, G. V. (1976). Primary, Secondary, and Meta-Analysis Research. Paper presented at the Annual Meeting of the American Educational Research Association, San Francisco.

http://www.gvglass.info/papers/primary.pdf

Glass, G. V. (2000). Meta-Analysis at 25. 2013, from http://www.gvglass.info/papers/meta25.html

Hedges, L. V., Cooper, H., & Bushman, B. J. (1992). Testing the Null Hypothesis in Meta-Analysis: A Comparison of Combined Probability and Confidence Interval Procedures. Psychological Bulletin, 111(1), 188-194 (http://www-personal.umich.edu/~bbushman/hcb192.pdf)

Howell, D. C. (2013). Statistical Methods for Psychology (8th ed.). Wadsworth: Cengage Learning

Hunter, J. E., & Schmidt, F. L. (2004). Methods of Meta-Analysis (2nd ed.). Thousand Oaks: Sage.

Lyons, L. C. (2003). Meta - Analysis: Methods of Accumulating Results Across Research Domains (http://www.lyonsmorris.com/METAA/index.htm)

Măricuțoiu, L. P. (2008). Introducere în metaanaliză. Metaanaliza corelațiilor. Psihologia Resurselor Umane, 6(2), 112-127.

Means, B., Toyama, Y., Murphy, R., Bakia, M., & Jones, K. (2010). Evaluation of Evidence-Based Practices in Online Learning A Meta-Analysis and Review of Online Learning Studies: U.S. Department of Education: Office of Planning, Evaluation, and Policy Development Policy and Program Studies Service

Rosenthal, R., & DiMatteo, M. R. (2001). META-ANALYSIS: Recent Developments in QuantitativeMethods for Literature Reviews. Annual Revue of Psychology(52), 59-82.

Sava, A. F. (2013). Psihologia validată științific. Ghid practic de cercetare în psihologie. Iași: Polirom.

Schmidt, F. (2008). Meta-Analysis : A Constantly Evolving Research Integration Tool. Organizational Research Methods, 11(1), 96-113

Schmidt, F. L., & Hunter, J. E. (2005). Meta-Analysis. In N. Anderson, D. S. Ones, H. K. Sinangil & C. Viswesvaran (Eds.), Handbook of Industrial, Work & Organizational Psychology (Vol. 1 - Personnel Psychology, pp. 51-70). London

35
35

3/11/2013