Clasificarea Zecimala Universala

1.

Prezentare generala

Clasificarea Zecimala Universala (C. Z. U. sau C. U.) este un sistem de clasificare a ansamblului cunostintelor umane. Ea poate fi aplicata la clasificarea documentelor care cuprind aceste cunostinte (carti, seriale, documente audio-vizuale etc.), cat si a documentelor secundare (cataloage, bibliografii etc.). In acest fel se pot grupa in acelasi loc toate materialele privitoare la un anumit subiect e primat si localizat astfel incat sa poata fi regasit fara dificultate.

!parut circa acum "# de ani prin prelucrarea clasificarii zecimale $e%a& ('$e%a& $ecimal Classification(, $$C), sistemul a fost continuu completat si modificat pentru a face fata la cresterea cunostintelor in toate domeniile si sub toate formele, in special in stiinta si te)nica. El este larg adoptat in toata lumea ca un sistem standard si este folosit astazi in mii de biblioteci si centre documentare (pentru clasificari pe materii in fisiere sau pentru gruparea cartilor si revistelor la raft), in reviste (pentru a clasifica articolele sau semnalarile), cat si in nenumarate bibliografii, liste de semnalare sau referate si sisteme de fise bibliografice distribuite la un centru specializat (pentru a grupa pe subiecte problemele tratate). !vand in vedere marea raspandire a CZU, este in avanta*ul tuturor specialistilor (cu studii umaniste, sociale, stiintifice, te)nica etc.) sa posede o buna e perienta in utilizarea ei.

+aptul ca utilizeaza simboluri cifrice, cu aceeasi semnificatie in intreaga lume, inlatura dificultatile barierelor lingvistice in sc)imbul international de informatii si poate forma c)iar o baza de comparatie terminologica de specialitate.

$e e emplu,

--..1/ otel

romana

stali

rusa

steel

engleza

sta)l

germana

acier

franceza

acero

spaniola

acciaio

italiana

ocel

ce)a

!ceasta demonstreaza, ca, de fapt, C.Z.U. poate fi folosit ca un cod international de termeni, in toate domeniile.

Universalitatea reala a C.Z.U. pune in umbra toate celelalte clasificari

(specializate sau generale), aplicate uneori cu reale succese sau avanta*e, dar care prezinta toate un mare nea*uns , nu sunt intelese decat invatand noi si noi reguli de clasificare 0 nepunand la socoteala faptul, ca, de obicei, asemenea clasificari repeta de mai multe ori greseli cunoscute in C.Z.U., insa neobservate sau uitate de elaboratori la intocmirea 'noilor( clasificari 'mai perfecte( sau 'mai adecvate(.

In plus, C.Z.U. are posibilitati nelimitate in dezvoltare, o sc)ema simpla de clasificare si o te)nica de lucru usor de invatat.

1.

Istoric

Ideea utilizarii unei simbolizari zecimale pentru subdiviziunile unei clasificari bibliografice apartine lui 2elvil $e%e& (13#1-1.41), care a e perimentat sistemul la biblioteca colegiului !m)erst din 5.U.!. si a publicat prima editie de 1/ pagini (inclusiv inde ul alfabetic) in 13"-. 6aloarea acestei clasificari a iesit in evidenta si utilizarea ei a capatat o larga raspandire, in primul rand in 5.U.!., apoi in 2area 7ritanie.

In 1.3# , dupa 8rima conferinta internationala de bibliografie, Institutul International de 7ibliografie (II7) a preluat apelul initiat de doi belgieni entuziasti, 8ail 9tlet si :enr& de la +ontaine, pentru elaborarea unui inde general de clasificare acoperind toate genurile de publicatii. In urma unui accord cu 2elvil $e%e&, care tocmai publicase editia a #-a a clasificarii sale (care nu cuprindea inca decat cateva mii de indici), II7 incepe dezvoltarea tabelelor punct cu punct si publica, in 1.;", prima editie internationala completa (in limba franceza) a ceea ce se va numi mai tarziu Clasificarea Zecimala Universala. Ea cuprindea 44 ;;;de subdiviziuni (indici de clasificare), un inde alfabetic cu 43 ;;; de intrari si s-a numit '2anual al repertoriului bibliografic universal(, deoarece el servea la clasarea marelui repertoriu (catalog) sistematic pe fise, in curs de elaborare la acea data la 7ru elles.

In anii urmatori, tabelele au fost dezvoltate putin, iar primul razboi mondial a interupt activitatea II7 cat si lucrarile la repertoriul mondial care crescuse intre timp la circa 1# milioane de fise.

<ucrarile pentru a 1-a editie au inceput practic numai in 1.1# cand II7 s-a reorganizat si secretariatul a fost stabilit la $eventer in 9landa, apoi in 1.41 denumirea s-a transformat in Institutul International de $ocumentare (II$) si sediul s-a transferat la :aga, unde e si azi. In 1.4", cand denumirea s-a transformat in +ederatia Internationala de $ocumentare (+I$), se incepusera si lucrarile la editiile complete germana si engleza.

Elaborarea editiei a 1-a internationala a reunit circa /; de specialisti

sub conducerea lui 9tlet si +ontaine, care s-au ocupat mai mult de partea umanista a lucrarii, si a inginerului +rits $u&vis (mai tarziu secretar general al +I$), cuprindea circa "; ;;; de subdiviziuni (indici de clasificare) si a fost publicata intre 1.1" si 1.44 sub denumirea de 'Clasificare Zecimala Universala( (in / volume, in limba franceza). !ceasta editie (+I$ nr. 1#1) a servit de atunci ca editie oficiala de baza pentru toate editiile urmatoare, complete sau prescurtate.

!proape imediat a inceput editarea a trei noi editii internationale complete (a 4-a in limba germana, a /-a in limba engleza si a #-a din nou in limba franceza) din care insa editia germana a fost singura terminata si numai dupa al doilea razboi mondial in 1.#4, editia engleza (cumuland editia a /-a cu editia a 1/-a internationala) este astazi circa .3= terminata, mai avand de publicat indici au iliari de loc (4>.) si diviziunea 4/, iar editia franceza este aparuta numai circa -;= , clasele ;, 1, 4, -1, -1 si -#.

$upa anul 1.#;, au inceput editii complete in mai multe limbi , ce)a, *aponeza, mag)iara, polona, portug)eza, spaniola, rusa, o a doua editie in limba germana etc. , unele terminate la ora actuala.

Editii prescurtate au fost publicate in limbile , germana, romana (+I$ nr. 1"-, 1.43), ce)a, engleza, finlandeza, franceza, italiana, *aponeza, mag)iara, olandeza, polona, portug)eza, rusa, spaniola, suedeza, trilingva (germana-engleza-franceza, editie standard).

?elativ recent au fost publicate editii medii in limbile , franceza si germana.

@abele speciale (selectate sau e trase) au fost publicate ca urmare a necesitatilor , pentru electrote)nica in italiana, romana (+I$ nr. 114, 1./#), germana, rusa 0 pentru ar)itectura si constructii 0 pentru masuri si control, reglare si protectie 0 pentru metalurgie 0 farmacie 0 te)nica nucleara 0 agricultura 0 conducerea si administrarea intreprinderilor 0 industria sticlei etc. Editii asemanatoare pentru alte domenii de specialitate sunt in pregatire sau in faza de proiect pentru domenii specializate care cuprind mai multe parti din aceasta clasificare.

Aumarul indicilor de clasificare in editiile moderne ale CZU sunt ,

editii complete , circa 1#; ;;; de indici 0

editii medii , circa 43 ;;;, circa 1#= B1>1/ 0

editii prescurtate , circa 11 #;; indici, circa 3= B1>11

4.

Dezvoltare si revizuiri

$ezvoltarea si pastrarea unitatii acestui sistem atat de general si atat de larg utilizat nu se poate face in bune conditii fara oarecare mod de urmarire si control. !utoritatea suprema privind principiile generale si dezvoltarea CZU este Comitetul International de Clasificare Universala, in care toate comitetele nationale member ale +I$ au dreptul sa fie reprezentate, insa numarul membrilor acestui comitet este prea mare pentru a permite mentinerea continuitatii de lucru in intervalul dintre conferintele +I$. $e aceea controlul permanent si supraveg)erea actiunilor privind CZU sunt incredintate unui Comitet Central de Clasificare (CCC). !cest comitet este format din 5ecretarul Ceneral al +I$ si din reprezentanti ai unor tari, in primul rand cele care elaboreaza editii complete ale CZU. <a sediul +I$ e ista un manuscris de baza al CZU complete care este mentinut la zi, conform cu propunerile facute de diferite comisii numite special, propuneri ale diferitelor tari sau propuneri ale oricarui specialist din lumea intreaga, insa dupa ce aceste propuneri au fost discutate prin anc)eta si au fost aprobate de +I$.

8ropunerile se publica spre anc)eta in brosuri larg difuzate, iar dupa aprobarea lor, sunt publicate in revista bianuala 'E tensions and Corrections to t)e U$C( (devenita anuala incepand cu seria ., anul 1."#).

In lucrarile de revizuiri, tendintele contradictorii sunt inevitabile , utilizatorii vec)i cu fisiere de mare volum au tendinta de a refuza sc)imbarile, in timp ce utilizatorii mai noi sau de perspectiva, care au material putin clasat, doresc adesea sc)imbari radicale, uneori numai in interesul logititatii sau deoarece anumite subiecte care ii intereseaza nu apar suficient de bine reprezentate in CZU sau nu au un loc de prim ordin in CZU (cu numar mic de cifre). In CZU e ista diferite posibilitati de a scurta munca inutila, insa modificarile la editiile e istente se fac cu gri*a deosebita, fara a tulbura, pe cat posibila, tabelele e istente si cautand totusi a indrepta cu timpul confuziile si lacunele e istente sau aparute odata cu dezvoltarea cunostintelor omenirii. In acest fel, clasificarea evolueaza in timp, devine mai buna pentru cei ce o folosesc si mai atragatoare pentru cei ce o vor folosi.

?egula de baza in munca de revizuire a CZU este ca semnificatia unui indice de clasificare poate fi e tinsa sau restransa, insa nu modificata complet. $aca un indice CZU (cu subdiviziunile lui) a devenit invec)it, el poate fi anulat, deci utilizarea lui nu mai este permisa deoarece o clasarea mai buna sau mai actuala este prevazuta la alt indice, care cel mai adesea este un indice 'liber( (inca neutilizat). Eventual indicii deveniti astfel liberi prin neutilizare pot fi prevazuti cu o semnificatie noua, diferita de cea anulata, insa numai dupa trecerea a 1; ani, considerati ca minimum necesar pentru a permite utilizatorilor vec)i sa-si revada clasificarile si fisierele, evitand o confuzie prea frecventa intre semnificatii vec)i si noi. +ara indoiala in acest fel revizuirile se fac incet si totdeauna 'in urma( progresului te)nico D stiintifice, insa acest lucru este necesar pentru stabilirea noilor cunostinte inainte de a le introduce in clasificare la locul potrivit, iar aceasta prudenta aplicata cu supletea necesara atrage totusi cele mai putine nemultumiri.

/.

Principii

CZU este in esenta un sistem practic de codificare numerica a unei informatii oarecare, astfel ca aceasta sa fie gasita cu usurinta ma ima, oricare ar fi aspectul din care ar fi privita. Ea nu este o clasificare filozofica a cunostintelor si nu stabileste o succesiune a subiectelor dupa gradul de importanta.

Un foarte important avanta* consta in aceea ca include si un sistem au iliar de semne de legatura si relatie (care lipsea sistemului originar $e%e&), si care a conferit CZU un caracter de universalitate in sensul ca aceasta adaugare permite sa se realizeze ma*oritatea combinatiilor si modificarilor cu indici de clasificare de baza, astfel ca si cele mai complicate pot fi simbolizate in CZU.

@rei principii fundamentale sunt evidente in CZU ,

a)

Ea este o clasificare in sensul strict , depinzand de analiza continutului ideii, astfel ca notiunile si grupele de notiuni privind aceasta idee se regasesc grupate impreuna, evitand sistematizarea formala a clasificarii in ordine alfabetica sau in alt fel.

b)

Este o clasificare universala in care s-a cautat includerea ansamblului cunostintelor, nu ca un mozaic de grupe izolate, specializate si inc)ise in ele insele, ci ca o fresca generala compusa din subiecte legate unele de altele.

c)

!ceasta universitate la nivelul notiunilor se bazeaza pe un sistem de simbolizare care permite asocierea indicilor principali simpli de clasificare (pentru idei simple) fie cu alti indici principali simpli, fie cu indici auziliari aratand locul, timpul sau alte notiuni ce revin curent, pentru a forma in fiecare caz indici combinati sau compusi. $aca analizam fiecare indice compus, subiectul comple poate fi determinat din toate punctele de vedere, fara introducerea nici unei consideratii subiective a clasificatorului.

d)

Ea este o clasificare zecimala, construita pe principiul trecerii de la general la particular cu a*utorul impartirii (poate uneori arbitrare) totalitatii cunostintelor umane in zece mari clase, la randul lor subimpartite zecimal in continuare pana la detalierea necesara.

!cest principiu poate fi aplicat cu o notatie oarecare, insa cifrele arabe sunt bine cunoscute pe plan international, sunt larg aplicate in toate activitatiile umane, au o ordine admisa in toata lumea, in timp ce literele sau alte simboluri nu au aceste proprietati.

#.

Indici principali de clasificare

Cunostintele omenirii, considerate ca unitate, sunt impartite in 1; mari clase si simbolizate prin fractii zecimale in felul urmator , ;.; Ceneralitati

;.1 +ilozofie

;.1 ?eligie. @eologie

;.4 5tiinte si probleme sociale

;./ (liber , a fost '<ingvistica si +ilozofie()

;.# 5tiinte teoretice si naturale

;.- 5tiinte aplicate. 2edicina. @e)nica

;." !rta. $istractii. 5port

;.3 <ingvistica. <iteratura

;.. Ceografie. 7iografii. Istorie

+iecare din aceste clase se subimpart prin adaugarea a inca unei cifre, in 1; subclase (clase de al 1-lea ordin), e tinderea continuandu-se prin cresterea numarului de cifre ale fractiei zecimale si urmand principiul derivarii de la general la particular.

!stfel, fiecare notiune in domeniul stiintelor teoretice si naturale este reprezentata printr-o fractie zecimala mai mare ca ;,# si mai mica decat -, subdiviziunea fiind facuta pana la detalierea necesara. Un e emplu arata procedeul,

;,#

5tiinte teoretice si naturale

;,#1

2atematica

;,#1

!stronomie. Ceodezie

;,#4

+izica

;,#41

2ecanica solidelor

;,#41."

2asurarea marimilor geometrice si mecanice

;,#41."1

2asurarea lungimilor

;,#41

2asurarea fluidelor

5e observa ca indicele CZU este cu atat mai lung cu cat domeniul este mai restrans.

$in comoditate si prin conventie, zero-ul si virgula initiale, simboluri ale fractiei zecimale, se omit intotdeauna. Au trebuie sa uitam insa ca indicii CZU sunt in realitate mai mici ca unitatea (astfel ordinea indicilor CZU ar aparea fara sens larg). 8e de alta parte, numai ca a*utor vizual la citire, se scriu punctele peste fiecare trei cifre. !stfel, in e emplul de mai sus, indicii ;,#4 si urmatorii se scriu #4, #41.", #41."1 etc. si sub aceasta forma ei apar in tabelele CZU. ?egulile date mai sus se aplica in general la orice fel de indice CZU, nu numai la indicii din tabela principala.

8ozitia punctului poate sa nu corespunda regulii date in unele cazuri, de e emplu daca introducem indici au iliari cu ;; si ;. $e asemenea, pentru o necesitate specific mnemonica, cum este cazul cand se doreste subimpartirea paralela a clasei .1 si a indicilor au iliari (/) pana la (.), de e emplu .1.// Ceografia +rantei0 in general insa orice derogare de ultimul gen fata de regula obisnuita a grupelor de 4 cifre nu afecteaza cu nimic ordinea de clasarea a indicilor.

Citirea indicilor se face pe grupe de cifre despartite de puncte. $eci -11.41 se citeste 'sase sute douazeci si unu (mica pauza), treizeci si doi(, adica asa cum citim fractiile zecimale , sau 'sase doi unu (mica pauza) trei doi(. 8unctul intermediar se poate citi 'punct( sau nu se citeste.

Au fiecare domeniu se subimparte obligatoriu in 1; subdiviziuni. $upa necesitate, se foloseste deseori un numar mai mic de subdiviziuni, restul ramanand libere pentru utilizari viitoare. In rarele cazuri cand a fost nevoie de mai mult de 1; subdiviziuni, s-a trecut la divizarea centesimala, de e emplu 4#/.11>.3- 2inistere sau un subiect poate cuprinde mai multe subdiviziuni, de e emplu #.->#.. 6ertebrate.

<ungimea unui numar C.Z.U. (indice de clasificare) nu este o masura a importantei notiunii respective. $e e emplu ,

-1.."4#.4

!vioane

-31.#

!rmaturi metalice pentru mobila

$eci nu este indicat sa folosim e presii de felul 'clasificam cu 4 cifre, cu / cifre etc.( aceasta neavand sens.

$in e aminarea sumara facuta mai sus asupra modului de intocmire a tabelei principale a C.Z.U. trebuie sa retinem clar ca orice subiect, oricare e lungimea indicelui sau de clasificare, este continut intr-un indice (deci intr-o notiune) din care deriva, incat gradul de detaliere a clasificarii poate fi adaptat dupa necesitatile fiecarui utilizator. !stfel, pentru a relua e emplul dat, o biblioteca avand colectii specializate de arta si literatura (clasele C.Z.U. " si 3) este suficient ca pentru putinele lucrari de fizica sa utilizeze indicele #3 sau c)iar #, in timp ce o alta avand lucrari numeroase de fizica va utiliza pentru o carte privind '5isteme de masura in mecanica( indicele complet #41." sau cel putin #41, pentru a putea desparti cartile privind mecanica teoretica de altele privind acustica, optica sau alte domenii ale fizicii.

-.

Notatii si indici auxiliari de clasificare

In practica, subiectul sau continutul unui document nu este totdeauna simplu si clar delimitat, avand nevoie de ceva mai mult decat un simplu indice principal de clasificare din tabela C.Z.U. pentru a putea fi regasit usor si repede de utilizator.

a)

5ubiectul poate fi o combinare comple a de una sau mai multe notiuni, care se gasesc inde ate independent una fata de alta. In acest caz, indicii de clasificare se leaga intre ei prin semne de legatura, prevazute mai *os in tabelele au iliare E. a si E. b. E emple de utilizare ,

-11."3#,--..1/

@ratamentul la cald al otelului

#4/,"31

7azele fizicie ale muzicii

-11 F --.

2ine si metalurgie

b)

5ubiectul are un element de detaliu, un atribut sau un aspect ale subiectului principal (care poate fi clasificat printr-un indice zecimal principal simplu). !cest detaliu nu poate fi normal clasat fara referire la subiectul principal. In asemenea caz se folosesc indicii au iliari atasati la indicele principal. E emple de utilizare ,

"1.;4

5tiluri de ar)itectura

--..1/-/-1

@evi de otel

-"3.;;1.#

Cercetari privind cauciucul si masele plastice

-1..11(/1;) Constructiile navale in 2area 7ritanie

EXEMPLE DE SUBDIVI !"E ! #$ $U$

4"1.1 Conducerea scolilor si predare personal de

.1 9rganizarea scolilor si 4; @eorie. a invatamantului

5ociografie si forme de

.4

2etode

invatamant 41 5tatistica. 5ociologie 4"1 9rganizarea educa./ 5isteme pedagogice tiei si intsruirii. 5coli si ./ 5isteme pedagogice ; Ceneralitati ?egulamente scolare. 41 8olitica 8edepse si steme pedagogice .#

$isciplina.

1 +ilozofie scolare. 44 Economie politica 1 ?eligie. @eologie scolara activitatea 4/ $rept. Gurisprudenta. 4"1 5pecialitati si 4 5tiinte si probleme 5ociale <egislatie si sociala .3

.- Cladiri 2aterial didactic ." Igiena 6iata si

scolara. 9biceiuri, traditii

materii de invatamant

/ (<iber 0 a fost '<ing- 4# !dministratie 9rganizare (se vistica. +ilozofie) ca 4"1;) prescolar # si 5tiinte teoretice si 4.4Invatamant elementar, sociale primar !*utor publica si militara

4"4 Invatamant de cultura generala .1 si asigurari 4"/

4"4.1 imparte Invatamant Instruire in

Aaturale afara

educatie

scolii invata- 5tiinte aplicate. secundar. Cursuri 2edicina. pentru secundar " !rte. $istractii. Cimnazii si licee 5port Invatamant profesional . 3 <ingvistica. <iteratura 4. Etnografie 9biceiuri. +olclor persoane 4"" Invatamant 4" Invatamant. @e)nica complementare timpului liber anumite grupuri de

./

@recerea

la

4"- Educatie, instruire Educatie.9rganizarea

mantul invatamant

.# Invatamant (mediu). profeintegrat .-

sional. 5coli de meserii

4"3Invatamant superior. Universitati

. Ceografie. 7iografii. acasa sau in Istorie r , citit, vizite

4"..3 +olosirea timpului 4"..31 9rganizare liber .31 ?ecreere interio la muzee

.34 ?ecreere in afara in general sedere la )oteluri, camping .3/ ?ecreere in aer liber , in munte, mare .3# prin turism, pe ve)icule
!cesti indici analitici). au iliari se folosesc pentru notiuni comune, fie pe intreaga C.Z.U. (indici au iliari generali sau comuni), fie numai pe o anumita clasa sau parte din C.Z.U. (indici au iliari speciali sau

parcuri, ?ecreere *os, cu

$e fapt, asemenea notiuni de detaliu pentru mai multe subdiviziuni principale ca 'stil(, 'teava(, 'cercetari(, pot fi date ca subdiviziuni la subiectele principale, insa intr-un sistem general cum este C.Z.U., destinat sa acopere totalitatea cunostintelor, aceasta ar crea o repetare continua si consum inutil de )artie si munca tipografica.

$in aceasta cauza, C.Z.U. a rezolvat problema prin tabele de indici au iliari, pentru a nu repeta de zeci de ori aceste detalii la fiecare subimpartire a C.Z.U. unde aceasta ar fi necesar. 8rin rezolvarea aleasa se obtine de fapt, nu numai o simplificare si o economie, ci si o mai buna vedere de ansamblu. Indicii au iliari generali se refera la forma, limba, loc, timp etc.

Indicii au iliari speciali cuprind detalii valabile pentru partile din C.Z.U. la care se refera 0 ei sunt cuprinsi din aceasta cauza in tabela principala la inceputul subimpartirii C.Z.U. in care pot fi folositi 0 cateva e plicatii suplimentare se dau la finele tabelelor au iliare, in tabela EE.

?egula este insa ca indicii au iliari nu se folosesc (si nici semnele de legatura) cand, pentru clasificarea notiunii respective, e ista indice principal C.Z.U. 5e prefera apoi semnele de legatura, indici speciali, si, numai in final, indici au iliari generali.

?eprezentarea sc)ematica de mai *os da o idee clara asupra organizarii C.Z.U. in tabele cu indici principali si tabele cu indici au iliari.

Clasificarea zecimala universala

!.

@abele au iliare cuprinzand ,

semne de legatura in tabelele I.a si E.b

indici au iliari generali in tabelele E.c pana la E.H

e plicatii la indicii au iliari speciali in tabela EE

7.

@abela principala cuprinzand ,

indici principali

indici au iliari speciali (la locurile respective de utilizare) 0 in stanga lor te tul este barat, in multe editii, pentru claritate.

%$

"eguli generale de clasificare

Clasificarea este o stiinta si folosirea ei cere atat cunostinte generale de baza asupra subiectului de clasificat, cat si cunoasterea larga a principiilor si negatiilor sistemului folosit. Cu un sistem atat de vast si de suplu cum este C.Z.U., regulile rigide sunt aproape imposibile. @otusi, unele indrumari rezultate din e perienta sunt de mare folos, privind modul pentru clasificarea continutului unor carti, articole din reviste sau a altor documente, in sensul ca acestea pot fi regasite cat mai usor de cei ce cauta informatii.

a.

5e incepe cu stabilirea necesitatilor celor ce utilizeaza clasificarea facuta de dumneavoastra , felul de informatii ce cauta, din ce punct de vedere privesc problemele, ce surse suplimentare de informare vor dori sa gaseasca in timp util.

b.

In fata unui numar mare de documente, se incearca sortarea lor, pe teancuri cuprinzand grupuri largi de subiecte asemanatoare, rezervand eventual un teanc special pentru subiectele mai dificile care nu pot fi introduse in mod evident in una din grupele formate si care cer deci o e aminare mai atenta.

c.

5e verifica inde area C.Z.U. gasita pe documentele clasificate anterior, pentru asigurarea ca ea corespunde cu practica utilizatorului dumneavoastra. Clasificarea anterioara a avut poate in vedere o inde are mai larga sau mai restransa decat cea dorita de noi, sau poate sa fi avut in vedere un cerc diferit de cititori sau utilizatori.

d.

$aca titlul lucrarii de inde at nu este suficienta pentru determinarea subiectului lucrarii, se arunca o privire asupra documentului, cercetati rezumatul lui sau tabla de materii iar, daca pare necesar, e aminati repede c)iar te tul.

@itlul cel mai clar si mai e plicit in aparenta poate sa nu scoata in evidenta un aspect sau un punct de importanta vitala pentru utilizatorii speciali ai clasificarii dumneavoastra.

e.

Consultarea inde ului alfabetic al C.Z.U. nu este de a*uns pentru determinarea inde arii C.Z.U. Este necesara totdeauna o verificare in tabelele sistematice. Inde ul alfabetic da un a*utor initial foarte mare, insa pentru a determina locul corect si precis trebuie acordata atentia necesara marilor subimpartiri si subdiviziunilor inrudite din insesi tabelele C.Z.U.

f.

Clasificarea prea amanutita trebuie evitata, afara de cazul cand ne asteptam la o crestere rapida a colectiei. 9 subimpartire prea detaliata nu este economica 0 ea foloseste indici mai lungi si risca sa separe inutil documente care ar putea forma mai bine o grupa compacta si in cadrul careia sa fie asezate dupa numele autorilor (sistem preferat pentru literatura) sau dupa data de publicare (sistem preferat in stiinte si te)nica) sau o combinatie a acestor sisteme.

$e astfel, oricand se poate face o detaliere, cand de e emplu s-au adunat prea multe fise cu acelasi numar.

g.

5e pot utiliza mai multi indici C.Z.U. daca documentul se refera la

mai multe subiecte diferite sau la mai multe aspecte ale aceluiasi

subiect. 5e foloseste semnul , (doua puncte) pentru a lega notuni

inrudite si dubla clasare. Evitati semnele F (plus) si > (pana la) cu

clasare simpla, oricand este posibil. Clasarea si regasirea sunt mai

simple si mai rapide, cand se creeaza intrari separate pentru fiecare

indice C.Z.U. utilizat.

).

$aca doi sau mai multi indici C.Z.U. apar egal aplicabili unui

subiect dat, alegeti pe acela ce corespunde mai e act necesitatilor

utilizatorilor dumneavoastra. $aca o alegere evidenta nu este

posibila, luati indicele care se prezinta primul in ordinea tabelei C.Z.U. sau mai degraba creati o intrare pentru fiecare din indicii intre care putem opta.

i.

8entru colectiile voluminoase si permanente, este necesara alcatuirea unui inde alfabetic special al catalogului sistematic neutilizat, in scopul de a inlesni orientarea in inde area C.Z.U., atat pentru bibliotecari cat si pentru utilizatorii bibliotecii (sau centrului de documentare). Inde ul trebuie tinut la zi, verificat si completat in permanenta. !laturi de notiunea e primata printr-un cuvant sau mai multe, se indica indicele C.Z.U. corespunzator. @rimiterile de tipul Ivezi( rezolva sinonimiile, iar cele de tipul Ivezi si ( fac legaturi intre subiectele inrudite, corelative.

8entru a avea o clasificare corecta si actuala, este utila consultarea publicatiei IE tension and Correctios to t)e U$C( , anual daca este posibil si cel putin la trei ani cand apare ultimul numar din fiecare serie. 2odificarile anuntate in acest periodic al +I$ trebuie operate in catalogul sistematic pentru inde arile anterioare, iar clasificatorii trebuie sa le aplice in inde arile noilor documente.

3.

Utilizarea indicilor #$ $U$

Clasificarea cu indici C.Z.U. simpli (formati numai din indici principali) nu creeaza in general dificultati. E emple , 1#... 8si)ologie

".-.441 +otbal

@rebuie remarcat totusi ca, in general, problemele sunt tratate in C.Z.U. separat din punct de vedere teoretic, al fabricarii, al utilizarii, sau alte puncte de vedere. $e e emplu , alimentele se clasifica din punct de vedere al igienei alimentatiei la -14.1, al supraveg)erii sanitare la -1/.4, al economiei casnice la -/1, iar al fabricarii si conservarii la --/. Clasificarea este uneori dificila si, in acest caz, se vor prefera inde ari pentru toate aspectele considerate utile si tratate in lucrare (legate cu semnul , ).

In cazul notiunilor complicate, clasificarea numai cu indici C.Z.U. simpli nu mai este posibila si atunci se intrebuinteaza ,

o combinare a doi (sau mai multi) indici C.Z.U. simpli

adaugarea de indici generali

adaugarea de indici speciali

combinatii ale acestora

In acest fel se formeaza indici C.Z.U. compusi (combinati).

8entru combinarea a doi indici C.Z.U. simpli (uneori mai multi sau combinarea a doi indici au iliari) se folosesc semne de adaugare, de e tindere sau de relatie.

Indicii generali (comuni) se folosesc , pentru limba in care e scrisa lucrarea clasata 0 pentru forma in care se prezinta lucrarea 0 pentru indicarea locului in care se refera lucrarea 0 pentru timpul (perioada, data) la care se refera lucrarea 0 pentru clasari de amanunt nezecimale sau alte clasari in afara C.Z.U. 0 pentru aratarea punctului de vedere din care este scrisa lucrarea 0 pentru aratarea materialului din care este e ecutat obiectul la care se refera lucrarea si pentru a arata persoana interesata la care se refera subiectul lucrarii.

!cesti indici, de obicei, nu se utilizeaza singuri 0 ei sunt atasati indicilor principali C.Z.U. care simbolizeaza subiectul de prima importanta. In caz de necesitate speciala, unii dintre ei pot fi insa utilizati la inceput si, deci, servesc drept indici principali 0 acestia sunt indici de limba, de forma, de loc, de popor, de timp.

Ei nu trebuie utilizati pentru a simboliza o notiune care poate fi inde ata printr-un indice principal simplu, sau prin doi astfel de indici reuniti prin doua puncte (semnul de relatie). $e e emplu, un document privind I?aurile !fricii( nu trebuie inde at .1- (131) sau ##-.4(-) deoarece .1-,##-.4 da certitudine ca documentul va fi clasat si la ICeografia !siei( si la I:idrografia raurilor(, insa un document privind I6iata in rauri (plante, animale)( va fi corect inde at #"/.#(131), deoarece notiunea este clar ecologica si nu )idrografica.

8ractic va fi nevoie rareori sa se utilizeze mai mult de un indice au iliar general0 de obicei relatia prin semnul , si indicele de loc (.) sunt suficiente.

+olosirea indicilor speciali (analitici) este totdeauna restrinsa la anumite diviziuni din tabela principala, cu inteles diferit pentru fiecare alta diviziune.

Indicii speciali cu linioara si cu punct-zero pot fi utilizati la locul lor original din tabele(legati de indicele de baza), sau pot fi detasati si legati de una (oarecare) din subdiviziunile directe ale indicelui de baza, daca importanta lor este considerata ca secundara. $e e emplu,

-"

Industria te tila

-"".;#1

2asini de filat

-"".11

Industria bumbacului

-"".11.;#1

2asini de filat bumbac

9 notiune care pare secundara pentru un grup de specialisti poate prezenta insa o importanta primordiala pentru alt grup, astfel ca, uneori, se prefera inde area -"".11 , -"".;#1 Industria bumbacului, 2asini de filat.

In biblioteci sau centre de documentare, aspectele secundare ale fiecarui indice pot fi scoase in evidenta si prin inde ul alfabetic stabilit de clasificator pentru catalogul sistematic al colectiei sale de documente de specialitate si tinand seama de utilizatorii sai0 in e emplul dat el poate reuni in inde ul sau alfabetic,

2asini de filat

-"".;#1

2asini de filat bumbac

-"".11.;#1

2asini de filat in

-"".11.;#1

2asini de filat lana

-"".4.;#1

?elativ recent s-au introdus indici speciali cu apostrof (de sinteza), care se compune cu a*utorul indicilor principali in domeniile lor de aplicare.

Cateva e emple de indici C.Z.U. compusi vor servi la claritatea celor e puse mai sus,

5emnul

$enumirea

E emple

5emn de adaugare

-11 F --.

2ine si metalurgie

("F3)

!merica (de Aord si de

5ud)

>

5emn de e tindere

--..1>.3

2etale neferoase ec)ivalente

cu --..1B..---..3

(;/>1/(

Evul mediu (ec)ivalent cu

(;/F(;#(FJF1/()

5emn de relatie

#1 , -1

2atematica in inginerie

(// , /#)

?elatiile franco-iteliene

(1" , 13(

Comparatie intre sec. 13 si 1.

BJ

Indice de limba

-11.4B4;

Curs de electrote)nica in

limba germana

(;J)

Indice de forma

##(;43)

$ictionar geologic

(1>.)

Indice de loc

-1..11(/43)

Constructiile navale in

8olonia

(BJ)

Indice de rasa si popor

#1(B.1")

2atematica la arabi

(J(

Indicele de timp

4/".31

<egea de trafic aerian

(1.11.;3.;1(

din 1 august 1.11

KJ

Indice de subdivizare

".-.34KHg #/

7o categoria cocos

in afara CZU

!>Z

Indice de nume si

;1#./# CZU

Clasificarea zecimala

literal (alfabetic)

universala

.1. Ae%ton

6iata lui Ae%ton

.;;J

Indice de materiale

-/#-;4/

2obilier metalic

si persoane

441-;##.1

2unca femeilor

-1>-.

Indice special

3.--1

8oezii africane

.;1>;.

Indice special

"3.;3/

2arsuri muzicale

L1>L.

Indice de sinteza

--..4#L-

!lia*e cupru-zinc.

7ronzuri

..

Utilizarea &ultipla a indicilor co&pusi

8utem avea necesitatea ca intr-un fisier sa gasim rapid toate informatiile privind de e emplu o tara sau o regiune anumita, o data sau o perioada speciala, sau c)iar documente publicate sub anumita forma sau intr-o limba anumita. $aca nu utilizam fise perforate sau alte sisteme de selectie mecanica sau pe calculator electronic, informatiile de acest fel pot fi usor grupate inversand ordinea indicelui principal si a indicelui au iliar general si inacest caz, indicele au iliar general, urmat de indicele principal, poate avea intrare directa in catalogul sistematic.

!stfel industria miniera in 7elgia -11(/.4) poate fi inde ata si in (/.4) -11 pentru a fi cuprinsa intr-o lista in ordinea indicelui de loc (1>.) si in care fiecare indice de tara sau regiune este subimpartit prin indici principali C.Z.U., corespunzand la toata activitatea sociala, industriala, culturala etc. 8entru simplificare, fisele pot fi facute printr-o singura operatie, identice, iar partea convenabila de inde are a indicelui compus va fi subliniata pe fiecare fisa, de e emplu ,

-11(/.4)

pentru a clasa sub -11 si

-11(/.4)

pentru a clasa sub (/.4)

!celasi procedeu se aplica in cazul indicilor legati prin , sau prin F, si c)iar cu indicii principali cu D sau .;.

1;.

!legerea indicilor de clasificare ' prioritate( preferinta

5e va prefera indicele C.Z.U. simplu apoi combinati cu , (doua puncte).

!tunci cand este necesar se vor utiliza indicii au iliari. !legerea depinde de e igentele utilizatorului respectiv si se va prefera indicele care restrange cel mai mult domeniul simbolizat prin indicele principal, deci care defineste cat mai scurt subiectul. !lti indici au iliari se vor utiliza numai cand este necesara o definire mai in amanunt.

In partile din tabela principala unde e ista indici au iliari speciali cu linioara, cu punct-zero sau cu apostrof, acestia vor fi preferati de obicei. !colo unde nu e ista sau nu sunt utilizabili in cazul dat, se vor utiliza indicii au iliari generali, dintre care cei mai utili sunt indeosebi cei din punct de vedere .;;, de loc (1>.) si de timp 'J(, apoi cei de forma (;J) si de limba BJ etc.

11.

)rdinea de alcatuire a indicelui principal co&pus *ordinea de citare+

9rdinea indicilor din cadrul indicelui C.Z.U. compus (ordinea 'orizontala() este decisa de ordinea in care ei au fost alesi0 adica cel mai semnificativ (cel mai restrictiv) este primul. Cu toate ca aceasta regula simpla si practica duce la solutii diferite in functie de scopul urmarit si de domeniul CZU respectiv, totusi ordinea general acceptata este urmatoarea ,

Indice principal

Indici au iliari speciali

;>.

M1>.

.;1>.;.

-1>-.

Indici au iliari generali

2ateriale si persoane

8unct de vedere

?asa si popor

<oc

-;

.;;

(BJ)

(1>.)

@imp

+orma

<imba

5ubdivizare in afara C.Z.U.

'J(

(;J)

BJ

!>Z

5e observa, fata de punctul urmator, ca ordinea orizontala interna a unui numar C.Z. comple este apro imativ inversa ordinei verticale de aran*are in fisier. E ceptie face indicele au iliar de subdivizare in afara C.Z.U. KJ,!>Z al carui loc este totdeauna in final.

11.

)randuirea indicilor #$ $U$ in cataloage siste&atice si in alte inregistrari siste&atice

8entru asezare in fisiere (inregistrare) a fiselor cu indici principali gandim fiecare indice C.Z.U. completat la inceput cu ;, (zero-virgula) si ordonam numerele ca fractii zecimale obisnuite. Ca si la acestea, numarul de cifre nu influenteaza ordinea clasificarii. $eci ordinea este aceeasi ca in inde ul de clasificare. $e e emplu ,

;1#./#

441

#/-.#1

-11.4.-

-31./

"1

8entru un anumit numar C.Z.U. compus, cu formele lui diferite de prezentare (cu semne de legatura, indicii generali, indici speciali), e ista o ordine 'verticala( fi a pentru asezarea lui in fisiere. Ideea este dezvoltarea de la general la particular, deci indicii mai putin restrictivi sunt aran*ati inaintea celor mai restrictivi. E emplul de mai *os arata clar aceasta ordine ,

Indice

5emn

E emplu

-11.44 F --1."/

>

-11.44>.4/

Indici

Indice principal

8rincipali

(Indice C.Z.U. simplu)

-11.44

-11.44 , 443.11/./

-11.44 B 4;

(;J)

-11.44(;4#)

(1>.)

-11.44(/.3)

Indici

(BJ)

-11.44(B.1")

au iliari

'J(

-11.44 '13(

generali

KJ, !>Z

-11.44KK1/+

-11.44 6ulcan

.;;

-11.44.;;4.4

-;

-11.44-;##.1

Indice

5emn

E emplu

-1>-.

-11.44-"3

Indici

.;

-11.44.;4

au iliari

N1>N.

#/-.44N14 (e eplu din

speciali

alt domeniu)

Indici

$iviziuni directe ale

principali

indicelui principal

-11.441

5emnul ,, (dublu doua puncte) se ordoneaza impreuna cu , (doua puncte), el avand numai rol de 'fi area ordinii( indicilor. 5emnul O P (paranteze drepte) urmeaza regula semnului care il precede, precum si regula semnului cuprins intre paranteze (semnele pot fi F sau , ). 5e utilizeaza si ordinea lor dupa , (doua puncte), in ordinea O P , ,,.

14.

Metode folosite exclusiv la clasificari pentru studii personale

Unii indici generali (de loc si de timp) au semn dublu de inc)idere ceea ce face posibila intercalarea lor, de e emplu , 443 5ituatie economica

.#

8returi

(/1;)

2area 7ritanie

443(/1;) #

8returile in 2area 7ritanie

"3#

2uzica instrumentala

"3#."

2uzica de camera

(13(

5ecolul al QIQ-lea

"3#(13("

2uzica de camera in secolul al QIQ-lea sau c)iar

"3 '13( #"

2uzica in secolul al QIQ-lea , muzica de camera

Indici de substituire , daca un utilizator special foloseste in e clusivitate, sau cu o repetare e trem de mare, o anumita clasa C.Z.U., el va avea interes sa nu repete mecanic grupa respectiva de cifre, ci o va inlocui cu o litera sau cu un semn.

!stfel, un specialist in sudura, care isi clasifica lucrarile personale, nu va ezita ca, in loc sa repete indicele CZU -11.".1 sudura, sa foloseasca pentru el semnul 5 si sa scrie ,

5,-11

5udura in constructia de masini

5,-11..".

5udura la prese

5.;/1./

Electrozi inveliti

5.;#1

Imbinari prin sudura

5."-

5udura prin rezistente

!semanator, pot proceda specialisti in psi)ologie, economie socialista, medicina, energie atomica, acoperiri metalice, roti dintate, industria sapunurilor, fotbal, istorie etc.

In acelasi sens, se utilizeaza si semnul Q cu sensul de 'colectivul nostru, intreprinderea noastra, institutul nostru(, important in lucrari de ar)ivistica.

Utilizarea acestor metode, de mare suplete si foarte practice pentru clasificari de uz personal sau restrans, este insa absolut interzisa daca se clasifica material de utilizare sau circulatie larga sau de sc)imb, de e emplu in biblioteci, centre de documentare etc.

1/.

2ecanizare si automatizare
CZU poate fi folosita si este folosita cu success in sistemele mecanizate si automatizate de regasire a informatiilor documentare.

@abela sa de clasificare nu este altceva decat un tezaur international si universal de termeni normalizati codificati prin indici C.Z.U. de clasificare, iar sistemele moderne de regasire bazate pe principiile logicii matematice sunt total aplicabile, avand prin folosirea C.Z.U., avanta*ele unei certe universitati si a unei intelegeri internationale.

#)N#LU IE !ceasta editie prescurtata a C<!5I+IC!?II ZECI2!<E UAI6E?5!<E (C.Z.U.) in limba romana are un pronuntat caracter logic si se adreseaza specialistilor in informare si documentare, in ar)ivistica si in discipline cone e, precum si specialistilor din toate celelalte domenii, care desfasoara activitate stiintifica. !cest g)id incearca sa a*ute cat mai multe persoane care vor sa fie pe viitor bibliotecari si totodata ii a*uta la formarea abilitatilor necesare pentru aceasta meserie. !ceasta editie pune la dispozitia viitorilor bibliotecari definitii, descrieri si norme la zi. <a aceasta editie au participat urmatorii specialisti , <upu, <angfelder, 8opovici D Clasificarea zecimala pentru bibliotecari, servicii de documentare si fisiere individuale de studii, E5I8, 7ucuresti, 1.#. 0 5abadac D Consultatii in C.Z.U., inclusiv tabelele C.Z.U. 0

- ?o ana !ndrian D C.Z.U., editie prescurtata generala. Ed. a /-a, 2IC2-IC8@5C 1.".>1.3;, vol. - 0 7rigitte ?ic)ter D Introducere in biblioteconomie.