UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALITATEA

CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

BAZE DE DATE PENTRU EVIDENTIEREA

MIJLOACELOR FIXE

PROFESOR
CARSTEA CLAUDIA

STUDENT
IONESCU ELEONORA

BRASOV
2004

CUPRINS:

CAP I. Prezentarea si analiza societetii....................................................3

1.1. Date generale........................................................................3
1.2. Structura actionarat...............................................................3
1.3. Scurt istoric...........................................................................4
1.4. Obiect de activitate...............................................................6
1.5. Indicatorii economico-financiari..........................................7
1.6. Organizarea si prezentarea produselor.................................9
1.7. Piata interna, externa..........................................................10
1.8. Pozitia detinuta pe piata......................................................11
1.9. Concurenta..........................................................................12
1.10. Strategia de dezvoltare........................................................12
CAP II. Proiectarea bazei de date............................................................14
2.1. Proiectarea proceselor utilizand baza de date.....................14
2.2. Evidenta economica............................................................15
2.3. Resurse HARD-WARE si SOFT-WARE...........................16
2.4. Modelul relational...............................................................18
BIBLIOGRAFIE......................................................................................19

CAPITOLUL I
PREZENTAREA SI ANALIZA S.C. MECANICA CODLEA S.A.

1.1.Date Generale
1.1.1.Denumire:S.C.MECANICA CODLEA S.A.
1.1.2.Adresa:Codlea,Strada Rampei,Nr.1,Judetul Brasov
1.1.3.Forma Juridica:Societate pe actiuni
1.1.4.Domeniul Principal De Activitate:293-Fabricarea de masini agricole
si forestiere
1.1.5.Obiectul Principal De Activitate: 2931-Fabricarea
tractoarelor,fabricarea de piese si subansamble pentru tracoare si masini
agricole.
1.2.Structura Actionarat (numai pentru actionarii ce detin peste 10%)
1.2.1.SIF-47,688% din capitalul social
1.2.2.S.C.REXIMPER PROD S.A.-30,524% din capitalul social.
Principalele activitati conform codului CAEN:
2931-fabricarea tractoarelor, fabricarea de piese si subansamble pentru
tractoare si masini agricole(38,82%)
2932-fabricarea masinilor si utilajelor agricole(6,61%)
2811-constructii metalice si parti componente(21,33%)
Ponderea pe categorii de produse in cifra de afaceri in anul 2002:
Cooperari total-din care:
-23,60%
S.C. Tractorul Brasov
-11,85%
S.C. Automobile S.A. Pitesti
-10,39%
Alte cooperari
- 1,37%

Piese de schimb total-din care:

-36,43%
Piese schimb tractor
-21,97%
Pise schimb auto
- 6,48%
Masini agricole si piese schimb - 6,61%
Alte produse:
- 9,49%
Export
-30,48%(70% din total export reprezinta
constructii metalice)
1.3.Scurt Istoric
In luna Aprilie 1927 s-a infiintat atelierul de lacatuserie si reparatii
masini agricole sub denumirea A.Player.In toata perioada pana in anul 1948,
acest atelier a functionat cu un efectiv de 20-25 salariati neschimbandu-si
profilul.
In anul 1940 in alta parte a orasului inginerul Mihai Portocala, inchiriind
un mic atelier de tamplarie, amenajeaza cu cheltuieli foarte reduse spatii de
productie in suri, garajuri si soproane, astfel ca la finele anului 1940, inceputul
anului 1941 incepe sa produca sub denumirea deIntreprinderea tehnica de
aparate si masini.
In anul 1943 devine coproprietar ing. Schiell. Ei produceau: butoaie din
tabla neagra si zincata cu profil H, canistre de benzina, canistre de ulei,
produse ce vor constitui inca multi ani ponderea mai mare in activitatea
fabricii.Ateleriul A.Player se transforma in Centrul Mecanic Codlea, avand ca
prim obiectiv repararea tractoarelor si masinilor agricole.In perioada 1951-1955
se fabrica remorci, se asimileaza in fabricatie arbori motor, pistoane si o gama
de piese de schimb pentru tractoare si tot in aceasta perioada se repara
autocamioane pentru unitatile agricole.In anul 1954 este construita prima hala
de productie in care este organizata prima linie specializata de reparat tractoare
in flux tehnologic, in suprafata de 1.345 mp.
In perioada 1961-1965 se renunta la repararea tractoarelor si se
intensifica procesul de reconditionare a pieselor de tractor.La finele acestei
perioade intreprinderea se gaseste cu o productie globala de 21,6 milioane, o
productie marfa de 19,2 milioane si 250 salariati.
Revenind la anul 1948 Fabrica Portocala si Schiell devine Fabrica de
Articole din Tabla (F.A.T.) cu o suprafata totala de 4.683 mp, din care suprafata
productiva 1.056 mp amplasata in hale improvizate.
Se pune problema construirii unei intreprinderi moderne, astfel a fost
atribuit un nou teren, aprobandu-se fondurile de investitii necesare. Constructia
a inceput in primavara anului 1967, astfel la inceputul anului 1974

intreprinderea ocupa pe noul amplasament 12.253 mp din care 11.100 mp

suprafata productiva.
Incepand din anul 1960 productia a capatat un caracter de stabilitate si o
profilare mai precisa, astfel:
-piese de schimb si colaborari pentru tractoare constand in filtre de aer si
tobe de esapament;
-piese de schimb si colaborari pentru motoare si combustie interna si
locomotive diesel hidraulice;
-butoaie a 200 litri.
In anul 1969 intreprinderii i se inlocuieste fabricatia de butoaie metalice,
sortiment care detinea ponderea valorica in productia totala, prin poroductia de
masini agricole.
La 1 octombrie 1974, in baza HCM 1175/1974 intreprinderea de Masini
Agricole preia prin absortie U.F.R.M.A. Codlea si devine Intreprinderea
Mecanica Codlea.
De la aceasta data intreprinderea are un numar de 2067 salariati si o
productie anuala de 394 milioane lei.
In anul 1976 anul in care se asimileaza fabricatia blocului motor pentru
tractor, echipat cu arbori motor, cuzineti si prezoane pentru usurarea montajului
la reparatii, executia caruia se face pe o linie de fabricatie utilata dupa
tehnologia Intreprinderii de Tractoare.
Dublarea productiei globale si de marfa in anul 1980 fata de 1970,
crestere ce se va realiza in proportie de 70% pe seama cresterii productivitatii
muncii reliefeaza gradul inalt de organizare si modernizare a procesului de
productie.
In perioada anilor 1976-1987 intreprinderea a asimilat si fabricat mai
multe tipuri de tractoare ca U445L, U650M pentru intern si U445HC, U60HC
destinate exportului in Cuba, Franta, Olanda, Austria etc.
De asemenea a crescut foarte mult volumul colaboratorilor pentru
tractoare si autocamioane.
Tot in aceasta perioada, pe langa dezvoltarea si modernizarea produselor,
s-a aplicat in practica un amplu program de imbunatatire a proceselor de
productie prin imbunatatirea si organizarea continua a tehnologiilor de
fabricatie.
S-au adus o serie de masini si utilaje noi care au condus toate la usurarea
muncii si la cresterea productivitatii muncii, putand afirma ca fata de anul 1974
productivitatea muncii s-a dublat.
Prin Hotararea de Guvern Nr 1254/1990 a fost infiintata Societatea
Comerciala MECANICA CODLEA S.A., prin reorganizarea Intreprinderii
Mecanica Codlea.

Societatea are in proprietate exclusiva o suprafata de 123.172,35 mp, din

care o suprafata industriala de 8382 mp, suprafata construita fiind de 55.304,04
mp.
S.C.Mecanica Codlea S.A. este persoana juridica romana, cu forma de
societate pe actiuni, construita in baza legii Nr 58/1991 prin preluarea integrala
a patrimoniului Intreprinderii Mecanica Codlea.

1.4.Obiectul de Activitate
In conformitate cu statutul S.C.Mecanica Codlea S.A. obiectul de
activitate consta in principal in:
-proiectarea si fabricarea de piese de schimb si accesorii pentru masini
agricole si tractoare;
-executie de constructii metalice diverse, sudate si prelucrate;
-activitati de import-export;
-alte servicii de transport, reparatii.
In 1990 in baza legii Nr 15/1990 privind reorganizarea intreprinderilor de
stat si a legii Nr 31/1990 privind societatile comerciale I.M.Codlea a fost
transformata in S.C. pe actiuni cu capital integral de stat.
STRUCTURA ORGANIZATORICA SI FUNCTIONALA A S.C. MECANICA CODLEA S.A.
ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR
COMISIA DE CENZORI

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE

CONSILIERI
OFICIUL JURIDIC

DIRECTOR GENERAL
BIROU
PERSONALADMINISTRATIV

1.5. Indicatorii economico-financiari

Analiza economico-financiara se realizeaza prin procedee si tehnici
specifice si pune diagnostic asupra starii diferitelor fenomene, la descopera
structura, stabileste relatiile cauzalitate, factori care le influenteaza, descopera
legile formarii si dezvoltarii lor si pe baza acestor informatii ofera conducerii
posibilitatea adoptarii deciziilor menite sa contribuie la imbunatatirea activitatii
viitoare.Deci, diagnosticarea activitatii intreprinderii serveste ca baza pentru
fundamentarea deciziilor economico-financiare.
Esentialul in analiza economica il reprezinta determinarea relatiilor
structural-functionale si a celor cauza-efect. Aceasta presupune cercetarea unui
proces sau fenomen din punct de vedere economic, ceea ce implica evidentierea
eforturilor dimensionate prin consumul de resurse materiale, umane si
financiare cat si a efectelor .
Principalele informatii interne de natura financiara sunt furnizate de
documente de sinteza: bilantul contabil, contul de profit si pierdere si anexele la
bilant.
Analiza economico-financiara reprezinta un instrument eficient de
diagnoza si reglare a activitatii intreprinderi.
a)indicatori ai rezultatului financiar

a) indicatori ai rezultatului financiar

Nr
Crt
1
2
3
4

Indicatori
CA
Val. adaugata
Prod. exercitiu
Rez. exploatare

Spor mediu
1997
1998
40653560
59301640
15217560
18080516
42095177
57588258
1989174
1248273
7

Modif
Absoluta
18648080
2862956
15493381
-740901

Indice
%
145,87
118,81
136,80
62,75

5
6

Rez. curent
Rez.exercitiului

Nr
Crt
1
2
3
4
5
6

Indicatori
CA
Val. adaugata
Prod. exercitiu
Rez. exploatare
Rez. curent
Rez.exercitiului

1563955
1522400

197255
1091812

Spor mediu
1998
1999
59301640
64392031
18080516
17850410
57588258
56068055
1248273
-1524541
197255
-2111832
1091812
-2692181

-1366700
-4430588

Modif.
Absoluta
5090391
-230106
-1520203
-2772814
-2309087
-3783993

12,61
71,72

Indice
%
108,58
98,73
97,36
-122,13
-1070,6
-246,58

b) Indicatori ai potentialului tehnic

Nr
Crt
1
2
3

Indicatori

Nr
Crt
1
2
3

Indicatori

Nr.med. de salariati
Val.mij.fixe
Sold active circul.

Nr.med. de salariati
Val.mij.fixe
Sold active circul.

Spor mediu
1997
1998
857
755
14565106
15660468
8467591
13587420

Modif.
absoluta
-102
1095362
5119829

Spor mediu
1998
1999
755
510
15660468
72974947
13587420
16046741

Modif.
absoluta
-305
57314479
2459321

Indice
%
88,10
107,52
160,46

Indice
%
59,60
465,98
118,10

c) Indicatori ai potentialului financiar

Nr
Crt
1
2
3
4
5
6

Indicatori

Spor mediu
1997
1998
Capital Social
18638675
18638675
Capital propriu
19864495
20195552
Capital mprumutat
1906248
2772148
Fondul de rulment
3551739
5256403
Necesarul
de
fond 271627
4959052
rulment
Trezoreria neta (TN)
835469
297351

Modif
absoluta
0
331057
865900
1704664
2242782

Indice
%
100
101,67
145,42
148,00
182,57

-538118

35,59

Nr
crt
1
2
3
4
5
6

Indicatori
Capital social
Capital propriu
Capital mprumutat
Fond rulment
Necesar fond rulment
Trezoreria neta (TN)

Spor mediu
1998
18638675
20195552
2772148
5256403
4959052
297351

1999
18638655
89748562
3866056
3480876
3093872
387004

Modif
absoluta
0
69553010
1093908
-1775527
-1865180
89653

Indice
%
100
444,40
139,46
66,22
62,39
130,15

Personalul (25.08.2004)
Total personal-din care: 254
TESA
53
Ind. Productivi
63
Dir. Productivi
138

-20 deservire generala

1.6.Organizarea si prezentarea produselor

S.C.Mecanica Codlea S.A. are sediul social in zona periferica a orasului
Codlea. La adresa sediului social este situata si incinta industriala, unde sunt
amplasate halele de productie, depozitele si unitatile.
Prin amplasare are acces direct la drumurile nationale si calea ferata. Din
aceasta perspectiva are o situatie privilegiata in ceea ce priveste activitatile de
aprovizionare si desfacere si permite accesul usor al personalului la mijloacele
de transport in comun din imediata apropiere.
Activitatea si vanzarea de export se desfasoara prin compartimentul
specializat din cadrul societatii si prin ale societatii specializate in activitatea de
export-import.Desfacerea produselor realizate se face atat pe piata interna, prin
retelele de distributie cat si pe piata externa(Germania si Italia).
Principalele produse ale societatii S.C.Mecanica Codlea S.A.:
-masini de stropit si prafuit cu echipamente pentru camp, vii, livezi si de
ierbicidat;
-masini de plantat si de scos cartofi;
-aparate de stropit in culturile agricole;
-arbori cotiti pentru tractoare si autoturisme si piese de schimb;
-remorci auto;
-jenti si roti;
-canistre metalice.
9

Principalii beneficiari (piata de desfacere)

1)S.C. Tractorul S.A. Brasov 70%
2)S.C.Automobile Dacia Pitesti 15%
3)S.C.Roman S.A. Brasov 2,5%
4)S.C. Agroservice S.A. Brasov 3%
5)S.C. Interservice EGO S.A. Sacele 1,5%
6)S.C.Raucris Company Baia Mare 2%
7)S.C.Promex S.A. Braila 4%
8)S.C.Darox Com S.R.L. Arad 2%
1.7.Piata-interna, externa
S.C. Mecanica Codlea S.A. activeaza pe plan local, national si
international.
1)Piata masinilor agricole.
Suprafata agricola destinata lucrarilor la care se preteaza masinile
produse de Mecanica Codlea S.A. este de 1.195.456 ha, din care:
-277.490 ha culturi viticole;
-317.966 ha culturi pomicole;
-600.000 ha culturi de camp.
In functie de repartizarea geografica a viilor, livezilor si culturilor de
camp, cererea de masini agricole este ridicata in urmatoarele judete:Bacu,
Cara - Severin, Constana, Dolj, Galai, Iai, Prahova, Tulcea, Vrancea.
2) Piaa tractoarelor specializate
Tractoarele specializate sunt necesare la lucrrile mecanizate cu
preponderen n pomicultur i viticultur. Aceste tractoare lucreaz n agregat
cu mainile agricole produse la S.C. Mecanica Codlea S.A. i n consecin
cererea se manifest n judeele n care cererea de maini agricole este ridicat.
3)
Piaa pieselor de schimb pentru tractoare, maini agricole i
autoturisme
Cererea de piese de schimb se manifest din partea ntreprinderilor
productoare de tractoare, autocamioane, autoturisme de ora i de teren.
Repartizarea geografic a cererii cuprinde oraele: Braov, Piteti,
Cmpulung Muscel.
10

Aceste piese sunt solicitate i de ctre service-urile existente n toate

oraele rii.
4) Pe piaa extern
Produsele realizate de S.C. Mecanica Codlea S.A. ptrund direct prin
tractoarele i piesele de schimb pentru acestea i indirect fiind nglobate n
tractoare, autocamioane i autoturisme.
Produsele pentru piaa extern constau i n construcii metalice cum ar
fi:
- elemente auxiliare: grtare, scri, pasarele;
- proteciei mediului: electrofiltre,electrozi emisivi, filtre,
umezitoare, ghene, reactoare, ui de capt, buncre;
- pavilioane, boli pentru grdin
- ui de etanare
Avnd n vedere structura organizatoric i dotarea tehnologic, este
posibil o adaptare dinamic a ntregii noastre activiti la cerinele pieii.
Aceast flexibilitate a produciei ne d posibilitatea de a ndeplini solicitrile
specifice ale clientului (pot fi realizate construcii unicat sau n regim de serie).
Oferim astfel clienilor notri un raport optim calitate-pre, creterea
calitii fiind o preocupare a noastr permanent. MECANICA CODLEA S.A.
menine un Sistem de Asigurare a Calitii implementat i certificat conform
ISO 9001, i este autorizat pentru calitatea sudurii conform normelor germane
prin S.L.V. Mnchen.

1.8. Poziia deinut pe pia:

Avnd n vedere c suntem singurii productori de canistre metalice
pentru transportul i stocarea produselor petroliere, putem enuna c deinem
peste 90% din aceast pia. Restul de 10% reprezentndu-l canistrele de
import.
Deoarece piaa mainilor agricole este foarte dinamica i strns legat de
variabila sezonalitate, nu este eficient un calcul de cot pia pe produs.
Putem ns aprecia tendina de scdere a volumului vndut pe piaa
intern cu 20% fa de aceiai perioad a anului trecut. Acest fapt datorndu-se
puterii sczut de cumprare, i sistarea subveniilor pentru achiziia de maini
agricole.

11

1.9. Concurenta
Concurena la maini agricole:
S.C. VOGEL & NOOT AGROROM S.A., TEHNOMET Timisoara,
FORMA Botosani, SERVOPLANT Bucuresti, MECANICA CEAHLAU,
TEHNOSTAR Bucuresti, SUMA Bailesti Dolj, SCAT TURDEANA,
MECANICA MARIUS, Tehnofavorit Bontida Cluj, MAT Craiova, SEMBRAZ
Sibiu, PREMAGRO Oradea, UZINA MECANICA Orastie, AZOMA
Arad,LEGMAS Navodari, MAGIC AGROJET AIUD, INSTRIG Bals-OLT.
Concurena la piese de schimb:Hidromecanica Braov, Gluton Braov
1.10. Strategia de dezvoltare a firmei
1.
Mrirea produciei n concordan cu ridicarea gradului de
ncrcare a capacitilor de producie, prin atragerea de beneficiari noi la intern
i la extern.
Cifra de afaceri va crete de la 5,8 mld.lei/lun (realizat n medie pn la
30.04.2004) la 8 mld.lei/lun.
Strategia firmei va fi adoptat n 2 direcii:
A.
Strategia de meninere a produselor i pieelor; focalizarea asupra
promovrii produselor prin participarea la expoziii, trguri, ntlniri de afaceri
i dezvoltrii reelei de dealeri.
B.
Strategia de dezvoltare a produselor noi care are n vedere
extinderea gamei de produse pentru Automobile Dacia Piteti, precum i
asimilarea n fabricaie a noi produse pentru Tractorul UTB.
2.
Creterea rentabilitii prin bugetare pe activiti, respectiv pe
centre de cost, cu ncadrarea n costuri de materiale i manoper., inclusiv a
unui buget de investiii pentru a ncepe modernizarea parcului de utilaje.
Se vor comasa seciile Canistre-Jeni-Montaj-Construcii metalice ntr-o
singur secie Sudur-Montaj.
Seciile Sculrie-Autoutilri i Mecanic ef se vor comasa de asemenea
ntr-o singur secie.
Liniile de tobe i filtre vor fi reamplasate n cadrul halei de prelucrri
mecanice.
Normarea consumurilor se face n baza documentaiei de execuie a
produselor urmrindu-se ncadrarea strict n cheltuiala material prin
aprovizionare de materiale la dimensiuni optime i prin reducerea deeurilor
tehnologice n baza unor croiri optime.

12

3. Externalizarea activitilor aprovizionare, vnzri i transporturi prin

constituirea unei societi pe aciuni n care S.C. Mecanica Codlea S.A. devine
acionar cu 40% din capitalul social al acesteia n condiiile evalurii aportului
n natur.
4. Elaborarea, implementarea i certificarea unui sistem de management
al calitii conform ISO 9001:2001 integrat cu sistemul de management de
mediu corespunztor standardului ISO 14.001.
5.
Identificarea soluiilor optime de finanare prin analize economice
riguroase.
Se vor identifica produsele a cror rentabilitate duce la creterea
produciei i concomitent a vnzrilor prin analize economice lunare. Acolo
unde este cazul se va iniia renegocierea preurilor cu beneficiarii de produs.
6. Reorientarea colaborrii cu firma Landini Italia.
7. Implementarea unui sistem informatic care s permit o urmrire
riguroas a costurilor de producie prin achiziionare soft i dotri.

13

CAPITOLUL II
PROIECTAREA BAZEI DE DATE PENTRU EVIDENTIEREA
MIJLOACELOR FIXE

2.1. Proiectarea proceselor utilizand baze de date

Baza de date este un ansamblu structurat unitar al fisierelor de baza ale
sistemului informatic inregistrate pe suport adresabil de mare capacitate, care
raspunde calitatilor: centralizarea, coordonarea, integrarea si difuzia
informatiilor care asigura satisfacerea tuturor necesitatilor, de prelucrare ale
tuturor componentelor sistemului, banca de date se constituie dintr-o baza de
date impreuna cu tot ansamblul programelor pentru memorarea, actualizarea si
cautarea selectiva a informatiilor, independent de o anume aplicatie.
O baza de date poate fi definita ca un ansamblu de date elementare sau
structurate, accesibile unei comunitati de utilizatori. Mai concret, o baza de date
este un ansamblu de fisiere intercorelate, care contine nucleul de date necesare
unui sistem informatic (aplicatie informativa).
Un fisier este un ansamblu de inregistrari fizice, omogene din punct de
vedere al continutului si al prelucrarii. O inregistrare fizica este unitatea de
transfer intre memoria interna si cea externa a calculatorului. Aceasta este
formata din una sau mai multe inregistrari logice. O inregistrare logica este
unitatea de prelucrare din punct de vedere al programului utilizator. Aceasta
este formata dintr-un ansamblu de campuri, care descriu o anumita realitate.
O tabela este o colectie de date, avand o structura omogena pentru toate
inregistrarile continute de aceasta.
Fiecare tabela este legata cel putin de o alta tabela prin intermediul unui
camp comun, numit cheie.
Organizarea datelor in baze de date are o serie de avantaje:
Asigura o redundanta minima si controlata a datelor memorate pe
suporturile magnetice;
Permite existenta unei independente a programelor de aplicatie fata de
structura datelor;
Ofera posibilitatea realizarii unui depozit unic de date, la care sa
poata avea acces toti utilizatorii aplicatiilor informatice;
Asigura securitatea datelor la un nivel superior, fata de accesul
neautorizat al unor utilizatori;

14

 Ofera posibilitati diverse pentru prelucrarea distribuita a datelor;

Pune la dispozitia utilizatorilor structuri de date care pot fi interogate
pentru a obtine liste diverse, neprevazute anterior de proiectanti.
Operatiile care se executa pentru descrierea structurii tabelelor, a bazei de
date, a relatiilor dintre tabelele de date, a prelucrarii datelor dupa diverse criterii
se realizeaza prin intermediul unui sistem de gestiune a bazelor de date
(SGBD).
Un sistem de gestiune a bazelor de date este un ansamblu de programe
speciale care realizeaza gestionarea si prelucrarea complexa a datelor, asigurand
independenta programelor de aplicatie fata de structura datelor, o redundanta
minima, controlata a datelor memorate si un timp minim de raspuns la
solicitarile utilizatorilor in conditii de multiacces.
Un SGBD trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii:

Descrierea structurii bazelor de date si a constituantilor acestora

(tabele, fisiere, legaturi etc.);

Descrierea relatiilor dintre bazele de date;

Actualizarea bazelor de date;

Interogarea bazelor de date;

Asigurarea securitatii si al confidentialitatii datelor.

2.2.Evidenta Economica
Evidenta economica constitue un sistem unitar de inregistrare, urmarire si
control, documentat, cronologic si sistematic, in etaloane cantitative si in esalon
valoric, pe baza unor principii bine stabilite a fenomenelor si proceselor
economice in scopul cunosterii activitatilor desfasurate.
Evidenta economica are de indeplinit urmatorele obiective :
1.Sa furnizeze informatii necesare elaborarii planurilor si programelor de
activitate economica stiind ca acestea se sprijina pe nivelul de dezvoltare
realizata in perioadele de gestiune trecute.
2.Sa asigure urmarirea si controlul indepliniri planurilor si programelor
de activitate economico-sociale prin inregistrarea curenta a operatiilor si
proceselor economice de realizare a acestora.
3.Sa asigure pastrarea integritatii patrimonului unitatilor prin
inregistrarea existentei, miscarii si transformarii elementelor patrimoniale.
4.Sa permita determinarea costului productiei, a veniturilor, cheltuielilor
si a rezultatelor financiare.
5.Sa asigure informatiile necesare caracterizari complexe si multilaterale
a activitatilor desfasurate in vederea elaborarii deciziilor etc.
Pentru realizarea acestor obiecte, evidenta economica trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii :
15

a)
sa fie organizata pe baza unor principi si norme fundamentale
stiintific;
b)
sa fie autocuprinzatoare, incluzand toate sectoarele de activitate si
subdiviziunile organizatorice ;
c)
sa fie unitara fiiind organizata si condusa dupa o metodologie si pe
baza acelorasi principii la toate unitatile de acelasi fel ;
d)
sa asigure operativ si eficient informatiilor necesare (utilizatorilor)
utilizatoarelor, in sensul ca costul informatiilor trebuie sa fie justificativ
comparativ cu anturajul pe care il ofera in cadrul procesului de conducere ;
e)
sa fie simpla, clara, precisa, documentata si neintrerupta.
2.3. Resursele hardware si software
In vederea prelucrarii datelor, acestea trebuie organizate astfel incat prin
codificarea si transpunerea lor pe purtatori tehnici de informatii sa se asigure
ulterior, o stocare si regasire cat mai eficienta.
Prin organizarea datelor se intelege definirea si structurarea-ordonarea si
gruparea-datelor in colectii si stabilirea legaturilor intre elementele colectiilor si
intre colectiile de date.
Organizarea datelor a cunoscut o evolutie marcanta in timp, atat sub
aspect teoretic cat si practic, extizandu-se mult gama principiilor si metodelor
de structurare, stocare, regasire, in general de gestiune a datelor, in concordanta
atat cu progresul din domeniile hardware si software, cat si cu exigantele tot
mai diverse ale utilizatorilor.
Evolutia inregistrata de metodele de organizare a datelor a insemnat de
fiecare data un salt calitativ sub aspectul flexibilitatii in exploatare a datelor, a
timpului de acces, a spatiului de memorie, a protectiei datelor etc.
Prima etapa se refera la perioada dinainte de aparitia calcuolatoarelor din
generatia a-3-a (primul calculator din generatia a-3-a, a fost instalat in anul
1965), si se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:
datele erau organizate sub forma unor fisiere secventiale;
structura logica coincidea cu structura fizica, iar programatorul trebuia
sa descrie si organizarea fizica a datelor pe suport;
prelucrarea se facea in maniera batch;
nu se asigura independenta programelor fata de organizarea datelor;
modificarea structurii datelor su a dispozitivului de memorare implica si
rescrierea programelor, recompilarea si testarea acestora in noile conditii;
redundanta mare intre fisiere, deoarece acestea erau dedicate
aplicatiilor,chiar daca unele date se regaseau in mai multe fisiere;
software-ul reliza numai operatii simple se intrare/iesire.
16

Etapa a-II-a este marcata de aparitia dispozitivelor de memorare in acces

direct (discuri magnetice) care permit atat accesul secvential cat si direct la
inregistrarile unui fisier. Aceasta etapa se caracterizeaza prin:
datele erau organizate sub forma unor fisiere secventiale, indexatsecventiale, directe;
prelucrarea se facea in batch, on-line sau in timp real;
structura logica nu mai coincide cu structura fizica ca in prima etapa,
iar organizarea fizica pe suport nu mai este facutade programator, ci este
realizata de componente specializate ale sistemului de operare-asa numitele
metode de acces;
se asigura independenta programelor fata de unitatea de memorare
(schimbarea unitatii de memorare nu implica modificarea programelor);
se mentine totusi un grad de redundanta ridicat;
accesul se face la nivel de inregistrare si nu de camp in cadrul
inregistrarii;
nu se realizeaza accesul dupa chei multiple;
daca programatorul dorea realizarea unor fisiere cu legaturi trebuia sasi programeze legaturile.
Etapa a-III-a a inceput prin anii 1970 si este marcata de aparitia bazelor
de date. Elementele noi care apar in aceasta etapa, fata de cele precedente sunt:
existenta unui fond comun de date, pentru mai multe aplicatii (baza de
date), a carui organizare fizica este independenta d programele de aplicatii;
constituirea unor fisiere logice, in functie de necesitati, plecand de la
baza de date;
accesul la date se face la nivel de camp, sau dupa grup;
scade redundanta si este permis accesul dupa chei multiple;
existenta unor masuri de protectie si securitate a datelor;
organizarea datelor este realizata de o componenta software,
cunoscuta sub numele de data management.
Etapa a-IV-a se caracterizeaza in primul rand prin asigurarea
independentei logice si fizice a datelor fata de programele de aplicatie.
Independenta logica si fizica se realizeaza prin intermediul unui al 3-lea
nivel de descriere a datelor (nivelul logic global) care se afla sub controlul
administratorului bazei de date.
Administratorul bazei de date nu trebuie confundat cu proprietarul
datelor.El defineste structura inregistrarilor din baza de date, dar nu are acces la
continutul acestora, lucru permis numai proprietarului datelor. Orice modificare

17

a structurii datelor se solicita de proprietar, administratorul bazei, singurul

autorizat sa faca acest lucru.
Alte caracteristici ale etapei a-IV-a sunt:
creste gradul de protectie si securitate a datelor;
existenta unor fisiere inverse, care permit raspunsul rapid la anumite
intrebari formulate de utilizatori;
existenta unor limbaje de specialitate de: descriere, manipulare si
interogare a bazei de date, precum si pentru administrator.
Rsurse HARD-WARE:
procesor PENTIUM 1GB
placa VGA 16 MB
CD-ROM
Memorie RAM 128 MB
Resurse SOFT-WARE:
WINDOWS 2000
OFFICE 2000
MICROSOFT ACCESS 2000
2.4 Modelul relational
CLIENTI (FACTURA, DENUMIRE, CONT, LOCALITATE, JUDET)
FACTURI (NUMAR, SERIE, CLIENT, TVA, FACTURA)
POZITII (FACTURA, CANTITATE, PRET)

18

BIBLIOGRAFIE:

19