UPG Ploiesti Facultatea de Litere si Stiinte Asistenta Manageriala si Secretariat Grupa 40 901

Referat

Relatia dintre Stat si Drept

Profesor, Dana olose!ici

Student, Luscan Diana "lena

Statul si Dreptul
1

a# Defini$ia dreptului %n definirea dreptului se confrunt& nu nu'ai opiniile strict (uridice, ci )i cele din do'eniile cunoa)terii filo*ofice, sociologice, istorice, econo'ice, a+iologice, antropologice, etice, arietatea defini$iilor dreptului este deter'inat& -ndeose.i de po*i$ia pe care se situea*& cel care o for'ulea*&, de do'eniul cunoa)terii c&ruia -i apar$ine, /otodat&, di!ersitatea defini$iilor 'ai este conturat& )i de po*i$ia ideologic& sau doctrinar&, de curentul istoric pe care0l repre*int& teoreticianul, fapt ce se reflect& -n accentul pus pe unul sau altul dintre ele'entele ce intr& -n sfera defini$iei, Se discut& astfel despre drept ca un ansa'.lu de nor'e ce regle'entea*& rela$iile sociale, ca re*ultat a unei con!en$ii 1contract# prin care su!eranitatea neli'itat& are legiti'itate -n dreptul indi!idual 1natural# delegat de fiecare indi!id, ca instru'ent de represiune a statului2 ansa'.lul prescrip$iilor in!estite la ne!oie cu for$a de constr3ngere a statului etc, %n 'odernis' )i post'odernis', se disting trei orient&ri principale4 a,1, 5rientarea filo*ofic&2 a,6, 5rientarea sociologic&2 a,7, 5rientarea for'al0nor'ati!ist&2 a,1,8n orientarea Filo*ofic& 4 cu titlu de e+e'plu 8''anuel 9ant 4 :Dreptul este ;totalitatea condi$iilor -n care !oin$a li.er& a fiec&ruia poate coe+ista cu !oin$a li.er& a tuturora, -n confor'itate cu o lege uni!ersal& a li.ert&$ii:2 Mircea D(u!ara 1tot pe optica lui 9ant )i a succesorilor# 0 Dreptul0 :nor'a necondi$ionat& de conduita ra$ional& referitoare la faptele e+terne 1e+terioare# ale persoanelor -n contact cu alte persoane:2
2

"ugeniu Speran$ia 0 Dreptul 0 :un siste' de nor'e sociale destinate ca printr0un 'a+i'u' de (usti$ie reali*a.il& s& se asigure un 'a+i'u' de socia.ilitate -ntr0un grup social deter'inat:2 9arl Mar+0 Dreptul 0 :!oin$a clasei do'inante ridicat& la rangul de lege:2 sau, dreptul co'unist4 :!oin$a 'aselor ridicat& la rangul de lege: 1inspira$ie din Feuer.ac<#2 =a>e?0 de)i nu este preocupat de o definire a dreptului, !or.ind despre supre'a$ia dreptului0 ca principiu ce caracteri*ea*& un stat li.er, -n$elege prin drept siste'ul de :reguli fi+ate )i anun$ate -n preala.il, prin care se li'itea*& ar.itrariul -n aplicarea for$ei coerciti!e a statului:2 @, RaAls 0 :dreptatea recla'& o li.ertate egal& iar dreptul este '&sura acestei li.ert&$i: etc, a,6, %n orientarea for'al0nor'ati!ist&4 @ean Louis Bergel0 Dreptul4 :ansa'.lul regulilor de conduit&, -ntr0o societate, 'ai 'ult sau 'ai pu$in organi*at&, care regle'entea*& raporturile sociale )i a c&ror respectare este asigurat&, la ne!oie, prin constr3ngere pu.lic&:2 AndrC =auriou0 Dreptul4 :un ansa'.lu de precepte de conduit& sta.ilite -n for'& de reguli o.ligatorii )i destinate a face s& do'neasc& -ntre oa'eni, tr&ind -n societate, ordinea )i (usti$ia:, Gaston @C*e0 :Dreptul unei $&ri este ansa'.lul regulilor (udecate ca .une sau rele, faste sau nefaste, care la un 'o'ent dat sunt aplicate efecti! de c&tre practicieni sau tri.unale:, a,7, %n orientarea sociologic&4 @uristul france* LCon DuDuit4 :linia de conduit& care se i'pune indi!i*ilor -n societate, respectarea c&reia fiind considerat& la un 'o'ent dat de c&tre societate ca o garan$ie a interesului co'un )i a c&rei !iolare antrenea*& o reac$ie colecti!& -'potri!a autorului acestei !iol&ri:2
3

@ean Da.in 0 Dreptul poate fi definit ca :ansa'.lul regulilor de conduit& edictate sau cel pu$in pri'ite )i consacrate de societatea ci!il&, su. ac$iunea constr3ngerii pu.lice, ur'&rind s& reali*e*e -n raporturile dintre 'e'.rii unui grup, o anu'it& ordine care postulea*& scopul societ&$ii ci!ile, precu' )i 'en$inerea societ&$ii ca instru'ent -n slu(.a acestui scop:, Seria defini$iilor date dreptului poate continua, -ns&, de re$inut ideea c& nici o defini$ie nu poate e+pri'a integral )i perfect feno'enul supus definirii, ur'are a dificult&$ilor opera$iilor de a.stracti*are )i esen$iali*are la care dreptul este supus, Defini$ie4 Literatura de specialitate, -ncerc3nd o sinteti*are a acestor defini$ii sta.ile)te c& :dreptul este repre*entat de siste'ul nor'elor ela.orate )i consacrate 1preluate# de c&tre puterea de stat, nor'e ce orientea*& co'porta'entul u'an -n confor'itate cu setul de !alori al unei societ&$i, sta.ilind drepturi )i o.liga$ii, principii )i defini$ii, structuri )i rela$ii de organi*are )i acti!itate social& a c&ror respectare este o.ligatorie, fiind asigurate le ne!oie de for$a coerciti!& a puterii pu.lice: 1G<, Bo.o), /eoria general& a dreptului#, Sau4 dreptul este :ansa'.lul regulilor asigurate )i garantate de c&tre stat care au ca scop disciplinarea )i organi*area co'porta'entului u'an -n principalele rela$ii dintr0o societate, -ntr0un cli'at specific 'anifest&rii coe+isten$ei li.ert&$ilor, ap&r&rii drepturilor esen$iale ale o'ului )i (usti$iei sociale: 1Eicolae Popa#,

.# Definitia statului Feno'enul dreptului nu poate fi -n$eles, anali*at )i e+plicat -n afara interdependen$elor sale cu statul, Forela$ia dintre acestea este o.iecti!& )i este dat& de procesul apari$iei )i e!olu$iei lor de0a lungul istoriei, /er'enul :stat: pro!ine din latinescul :status: e+pri'3nd :sta.ilitatea: relati!& a unui proces2 cu ti'pul, asociat cu al$i ter'eni, :statusul: ro'an pri'e)te )i o se'nifica$ie
4

politic& -n sintag'e precu' :status ci!is: 1starea gu!ern&rii cet&$ii# sau :status rei ro'ane: 1starea lucrurilor ro'ane#, sau :status rei pu.licae: 1starea lucrurilor pu.lice# , Sensul actual al cu!3ntului :status: este cel introdus de c&tre Eicolo Mac<ia!elli care -n :8l Principe: afir'a 4 :/oate statele, toate st&p3nirile care au a!ut )i au putere asupra oa'enilor au fost )i sunt fie repu.lici, fie principate:, Leg3nd -ns& statul de persoana principelui, Mac<ia!elli personali*ea*& puterea politic&, inconsec!en$& ce se 'ai 'en$ine )i a*i -n anali*a politicului )i a puterii politice, Feea ce este totu)i de re'arcat, este faptul c&, -ncep3nd cu Mac<ia!elli, ter'enul :stat: dese'nea*& institu$ia organi*&rii -ntr0o for'& de organi*are a societ&$ii, %n orice li'.&, a*i, ter'enul :stat: pre*int& dou& accep$iuni4 0 accep$iunea istorico0geografic& 0 accep$iunea politico0(uridic Sensul istorico0geografic !i*ea*& popula$ia organi*at& pe un anu'it teritoriu, deli'itat prin frontiere, precu' )i rela$iile econo'ice, politice, culturale, (uridice, etc, ale acesteia, Sensul este larg )i este aproape sinoni' cu ter'enul :$ar&:, :patrie:, Aceast& accep$iune pre*int& ca ele'ente definitorii4 popula$ia, organi*area politic& a popula$iei )i teritoriul deli'itat prin frontiere, Sensul politico0(uridic este 'ai restr3ns ca sfer&, -ns& 'ai precis2 prin stat se -n$elege organi*a$ia politic& de pe un anu'it teritoriu, for'at& din totalitatea organelor, 'ecanis'elor sau institu$iilor autorit&$ii pu.lice prin inter'ediul c&rora se reali*ea*& conducerea general& a societ&$ii, Aceast& accep$iune, care surprinde doar o latur& a sensului (uridic, indic& utili*area unor ter'eni diferi$i precu'4 putere de stat, putere pu.lic&, autoritate pu.lic&, for$& pu.lic&, aparat de stat, organis'e ale statului, regi' politic al statului, De regul&, utili*area lor ca ter'eni sinoni'i nu sc<i'.& sensul politico0(uridic al statului dar ridic& pro.le'e de identificare -ntruc3t, prin stat se -n$elege -ntregul feno'en, fiind ter'en de 'a+i'& generalitate, -n ti'p ce ceilal$i ter'eni e+pri'& aspecte particulari*ate4 0 aspecte de structur&0prin ter'eni ca aparat, organ 0 aspecte func$ionale 'ecanis'e ale statului 0 -nsu)iri ale 'ecanis'ului 0autoritate de stat, putere de stat0 respecti! procedee prin care

la ne!oie, -n te'eiul nor'elor de drept, se reali*ea*& organi*area )i conducerea acelei societ&$i prin constr3ngere (uridic&, Fa organi*are politic& a puterii, statul apare drept un siste' articulat de institu$ii sau organe in!estite cu autoritate prin care se reali*ea*& o ordine social&, %ntr0o ase'enea accep$iune, statul presupune4 0 constituirea 1instituirea# for$ei pu.lice0aparat speciali*at -n asigurarea ordinii sociale )i -n care dispune de posi.ilitatea constr3ngerii 1 de aici identificarea statului cu :puterea pu.lic&:# )i pe aceast& .a*&, institu$ionali*area puterii politice, Gi -n do'eniul statului apar diferen$ieri -n ela.orarea unei defini$ii, %n sc<i'., orice defini$ie porne)te de la luarea -n considera$ie a acestor sensuri pre*entate 'ai sus, Defini$ie4 ;Statul este o organi*a$ie politic& for'at& din repre*entan$i ai popula$iei de pe un anu'it teritoriu, care sunt in!esti$i cu atri.u$ii de putere care constau -n posi.ilitatea de a putea lua deci*ii o.ligatorii, -n nu'ele -ntregii popula$ii, deci*ii concreti*ate -n nor'e de drept sau -n acte de aplicare a dreptului care, dac& nu sunt respectate de .un&0!oie, sunt aduse la -ndeplinire prin for$a de constr3ngere:, 1G<, Bo.o)# Sau, M, D(u!ara4 :Statul repre*int& ,,su!eranitatea unei popula$ii nu'it& na$iune, a)e*at& pe un teritoriu:, sau :autoritatea pe care o organi*a$ie pu.lic& o de$ine )i care0i d& li.era facultate, de organi*are )i de creare a dreptului pe teritoriul respecti!:, c# Relatia Stat 0 Drept Statul )i dreptul sunt produse ale e!olu$iei istorice a o'enirii care s0au cristali*at ca !alori funda'entale ale ci!ili*a$iei, Foncep$iile pri!itoare la originea, con$inutul )i for'ele statului )i dreptului pot fi grupate -n trei orient&ri4 a, concep$iile care sus$in pree'inen$a dreptului asupra statului 1anterioritatea dreptului#4 nor'ele funda'entale s0ar fi constituit -nainte de apari$ia statului2 nu statul creea*& dreptul ci -l consacr& doar -n for'e (uridice concrete 1)coala dreptului natural4 o'ul s0a
6

n&scut li.er, cu drepturi naturale inaliena.ile 0teoria contractului social0 dreptul 0!oin$a na$iunii#2 ., dreptul este un produs al statului 1pree'inen$a statului#, @ellin? 1doctrina ger'an&#0 dreptul este o :e'ana$ie a statului:2 Mar+4 statul creea*& dreptul ca unul dintre instru'entele sale de constr3ngere )i represiune2 c, concep$iile ce e+plic& interac$iunea )i interdependen$a stat0drept, unele 'erg3nd p3n& la identificarea acestora 1e+4 concep$ia statului de drept4 9elsen H I statul este ordinea de drept J2 I personificarea nor'elor (uridice -n societate J#, 8nterac$iunea nu presupune suprapunere, identificare, c<iar dac& e+clude ideea c& ele doar sunt realit&$i separate, Statul care concentrea*& puterea presupune un 'ini'u' de organi*are a societ&$ii -n -ntregul ei, iar aceast& organi*are nu se poate reali*a f&r& un 'ini' de nor'e de organi*are )i conduit& general o.ligatorii -n teritoriul locuit de o popula$ie, Ansa'.lul acestor nor'e in!estite cu autoritatea puterii de stat a pri'it denu'irea de :drept: iar organi*area -n ansa'.lu a societ&$ii su. autoritatea unui 'ecanis' institu$ionali*at al puterii generale -n acea societate 0denu'irea de :stat:, Eor'ele sociale pot de!eni nor'e de drept nu'ai prin inter'ediul statului, care le in!este)te cu autoritatea puterii generale din societate, iar organi*area social& de!ine :stat: prin for'a nor'elor de drept general0o.ligatorii -n acea societate, Statul :creea*&: sau :etati*ea*&: nor'ele generale de conduit& din societate, transfor'3du0le -n drept, dreptul :nor'ati!i*ea*&: statul conferindu0i o anu'it& structur& institu$ional&, atri.u$ii )i func$ii deter'inate, Statul confer& dreptului o.ligati!itate general&2 dreptul confer& statului sta.ilitatea structurilor, fi+3nd )i per'anenti*3nd institu$ii, rela$ii )i func$ii specifice ordinii )i organi*&rii statale, 8nterdependen$a stat0drept decurge din4 1, interdependen$a lor o.iecti!&, real&2 6, din logica unitar& a procesului de cunoa)tere )tiin$ific& a acestora, ,Statul si dreptul H o relatie de interdependenta
7

Fonclu*ii4 a, din perspecti!a apari$iei statului )i dreptului, corela$ia stat0drept este nedisocia.il&4 acolo )i atunci 1unde )i c3nd# a ap&rut statul, a ap&rut )i dreptul, -ntreaga lor e!olu$ie istoric& fiind cone+&2 ., logica unitar& presupune defini$ii corelate -n con$inut4 0 -n defini$ia statului, dreptul este cuprins ca ele'ent definitoriu care reglea*& caracterul institu$ionali*at, organi*at al puterii, caracter ce nu poate fi conceput f&r& drept 0 -n defini$ia dreptului sunt cuprinse ele'ente specifice statale, -n sensul c& nor'ele de drept sunt fie create, fie consacrate de c&tre stat, iar caracterul lor de o.ligati!itate poate fi i'pus prin constr3ngere statal&,

Bi.liografie

1 , Prof Uni!, Dr, Du'itru Ma*ilu ,/ratat de /eoria Generala a Dreptului H cu un studiu a'plu consacrat teoriei generale a statului ,editia a 6 a H Bucuresti , "ditura LUM8EA L"K ,600L 6, ,AAA, scri.d,co'0 relatia dintre stat si drept

AMS Grupa 40 901, Luscan Diana "lena