Sunteți pe pagina 1din 22

Temperatura de zgomot a receptorului

satelitului, a statiei de sol de receptie si


ansamblului



INTRODUCERE
Este usor de imaginat ca tehnicile de transmisie care vor utiliza echipamentele unui
viitor nu prea indapartat vor oferi o serie de avantaje dintre care mentionam:
Instalare facila;
Reglaj initial minimal;
Eforturi reduse pentru intretinere;
Functionare cu comanda la distanta.
Se apreciaza ca sistemele de transmitere vor folosii in perspectiva doua procedee
intrebuintate cu rezultate bune si in present: multiplexarea prin repartitia in
frecventa si multiplexarea prin repartitia in timp . Desigur ca tehnicile numerice
vor detine o pondere din ce in ce mai mare in structura retelelor informationale. In
aceasta privinta se are in vedere faptul ca tehnica numerica folosita deja in
sistemele cu modulatie a impulsurilor in cod are numeroase avantaje: calitate mai
buna a transmisiei, absenta zgomotului in timpul conversatiei, fiabilitate crescuta
si, adesea, posibilitatea de a dispune de o linie numerica care nu depinde de felul
serviciului de asigurat, ci numai de viteza de transmisie.
Factorul care v-a modifica definitive structura echipamentelor de transmisie
este tehnologia circuitelor integrate. Asocierea transmisiei numerice cu circuitele
integrate constituie adevaratul punct de pornire pentru evolutia telecomunicatiilor.
In present se desfasoara studii si experimentari intense in doua domenii considerate
prioritare pentru cresterea eficacitatii procesului informational: folosirea ghiseelor
de unda milimetrice si, respective a fibrelor optice.
In primul caz, trebuie mentionat faptul ca in present se utilizeaza ghidul de
unda rectangulare pentru alimentarea antenelor cu fscicule hertziene de mare
frecventa.
Cercetarile actuale permit sa se considere ca se va putea transmite la mare
distanta cu ajutorul ghidurilor de unda cu sectiune circulara (diametru 5-6 cm),
dispozitive care au inlocuit deja ghidurile cu sectiune rectangulara (avand in
interior forma unei elice). In aceste circumstante se produce urmatorul fenomen:pe
masura ce frecventa creste, atenuarea undelor electromagnetice se diminueaza.
Totusi, in practica necesitatea de a transmite o banda larga de frecvente cu atenuare
redusa este inca departe de a fi realizata.
Cele mai importante probleme ce se cer solutionate in domeniul realizarii
ghidurilor de unda se refera la constructie si instalare, date fiind extrema exactitate
si corectitudinea executiei necesare pentru producerea unor asemenea dispozitive.
In al doilea caz, se cunoaste ca deceniul VII al secolului nostru au adus
primele progrese ale sistemelor de comunicatie realizate pe baza de fibra optica. Ca
rezultat al activitatii de cercetare au fost inventate fibrele cu pierderi scazute, surse
si detectoare de lumina cu putere mare. Au fost obtinute progrese insemnate si in
ceea ce priveste scaderea atenuarii fibrelor optice. Daca acest important parametru
avea valori de mii de dB in anii 60 el a scazut substantial pana in 1970, ajungand la
aproximativ 20 dB/Km. Pentru
Scurt istoric
n anii 1950-60, oamenii au ncercat s comunice cu ajutorul semnalelor
reflectate de ctre baloanele meteorologice metalizate insa, aceste semnale
erau prea slabe ca s fie folositoare practic. Marina S.U.A a construit, pe
baza reflectrii semnalelor de ctre Lun, un sistem de comunicare intre
nav si rm.
Dezvoltarea in acest domeniu a inceput cand a fost lansat primul satelit de
comunicaii,n 1962. Diferen ntre un satelit artificial i unul natural este
posibilitatea celui artificial de a amplifica semnalele receptionate inainte de
a le retrimite.
Un satelit de comunicaie conine mai multe dispozitive de recepie-
transmisie automat(transporder), fiecare ascultand o anumita poriune din
spectru, amplific semnalul i apoi l redifuzeaz pe o alt frecven. Unda
descendent este difuzat, acoperind o parte importanta din suprafaa
Pmntului sau poate fi concentrat pe o zon mai mica(sute de km.), mod
de functionare cunoscut i sub numele de eav ndoit.


Reprezentarea unui sistem de comunicatii spatiale
Sistemele de comunicaii spaiale, prin satelii, (CS) sunt sisteme
dirijate, lucrnd n domeniile UIF i FIF, formate din staii finale i o
singur staie intermediar.
Reprezentare schematic a unui sistem de comunicaii spaiale.
SI staii intermediare; SS staii de sol; Tr A, Tr D traiect
ascendent i descendent.
STATIA DE SOL
O statie de sol este alcatuita din doua parti:

Un terminal RF care consta intr-un upconvertor, un
downconverter, un amplificatory de mare putere, un amplificatory de
zgomot redus si o antenna.
Un terminal in banda de baza care consta intr-un echipament in
banda de baza, un codor si un decodor, un modulator si un
demodulator.

Terminalul RF si terminalul in banda de baza pot fi amplasate la o
oarecare distanta si conectate apoi prin linii IF corespunzatoare. In
acest capitol se vor discuta terminalele RF.


1 Antena statiei de sol.

Antena este un subsistem important al terminalului RF. Ea ofera calea
de transmitere a semnalului la emitator si capteaza semnalele de RF
modulate la receptor.



Figura 1. Principiul de functionare al antenei.
Antenele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a. sa aiba un castig directiv cat mai mare; de aceea ea trebuie sa
focalizeze energia radiata intr-o raza ingusta, Caracteristica de
directivitate trebuie sa aiba lobii laterali foarte mici pentru a minimiza
interferenta altor surse radiative .
b. sa aiba temperatura de zgomot mica. Temperatura de zgomot la
partea de receptie a statiei de sol, care este proportionala cu
temperatura antnei, trebuie sa fie mica pentru a reduce puterea
zgomotului. De asemenea, pierderile ohmice ale amntenei, care
contribuie direct la temperatura de zgomot trecuie minimizate.
Aceasta include pierderile ohmice ale ghidului de unda care leaga
amplificatorul de zgomot redus la alimentatorul antenei.
c. Sa poata fi usor directionate.


1.1 Antena parabolica

Antena parabolica consta intr-un reflector cu suprasfata formata dintr-
o parabola rotita in jurul propriei axe si un alimentator care este plasat
in focarul paraboloidului . Alimentatorul este conectat la un
amplificatory de putere si la un amplificatory de zgomot redus printr-
un OMT (Orthogonal Mode Transducer) care un triport. Izolarea
OMT trebuie sa fie mai buna de 40 dB. La partea de emisie , energia
semnalului de la iesirea amplificatorului de mare putere este radiata
catre punctual focal; ea v-a lumina refelectorul care reflecta si
focalizeaza energia semnalului intr-o raza ingusta . La partea de
receptie, energia semnalului capturata de reflector converge in
punctual focal si este receptionata de feed-hom, apoi trimisa la
intrarea amplifiacatorului de zgomot redus.
Avantaje: aceste tip de antenna este usor de directionat, iar eficienta
castigului este de 50 pana la 60%.
Dezavantaj:in cazul satelitilor cu unghi de elevatie mare, radiatia care
trece de marginea reflectorului va ilumina Pamantul, a carui
temperatura de zgomot poate ajunge pana la 2900K; astfel va rezulta
un zgomot mare al antenei.




Figura 2. Antena parabolica
1.2 Antena Casegrain

Antena Casegrain este o antenna cu reflector dual. Ea este alcatuiata
din trei elemente: un reflector principal de forma parabolica, un
subreflector hiperboloid si un feed-hom plasat in punctual focal real
al subreflectorului.
La partea de emise, energia semnalului de la iesirea amplificatorului
de mare putere este radiata de catre feed-hom la focarul real. Ea
ilumineaza suprafata convexa a subreflectorului, care reflecta inapoi
energia semnalului ca si cand ar fi incidenta de la feed-hom. Energia
este din nou reflectata de reflectorul principal pentru a focaliza
energia intr-o raza ingusta. La partea de receptie energia semnalului
capturata de reflectorul principal este directionata catre focarul
acestuia. Subreflectorul reflecta energia semnalului inapoi la focarul
real. Feed-hom-ul receptioneaza energia ce soseste si o dirijeaza catre
intrarea amplificatorului de zgomot redus prin OMT.
Antena Cassegrain este mai scumpa decat antenna parabolica.
Avantaje:temperatura de zgomot redusa, acuratete a orientarii,
flexibilitatea proiectarii feed-hom-ului. Radiatia ce trece dincolo de
reflector va fi directionata catre cer, a carui temperatura este mai mica
de 300C; deci contributia la temperatura de zgomot a antenei este
mica in comparatie cu cea de la antenna parabolica. Antena
Cassegrain are o sensibilitate mecanica mai mare, ceea ce duce la o
acuratete mai buna a orientarii.
Pentru minimizarea pierderilor in linii de transmisie ce conecteaza
amplificatorul de mare putere si cel de zgomot redus la feed-hom se
foloseste un system de alimentare cu raze (unde focalizate) cu ghid de
unda. Aceasta consta in patru oglinzi plasata prcis fata de
subreflector, feed, axa de elevatie si azimut. Aceasta configuratie de
oglinzi se comporta ca o palnie de energie RF intre feed si
subreflector. Oglinzile A, B, C, si D se misca deodata cand platforma
de azimut se roteste. Oglinda D, plasata pe axa de elevatie se roteste
si cand reflectorul principal este directionat in timpul elevatiei. Astfel,
energia de la si catre sistemul de ghifduri de unda a fascicolului este
directionata prin deschiderea plasata in focarul reflectorului principal.


Figura 3. Antena Cassegrain




2.1.3 Antena Gregorian

Antena Gregorian: Un alt tip de antenna utilizata la comunicatiile prin
satelit este antenna Gregorian care are structura fizica in figura
Acest tip de antenna se foloseste deseori pentru polarizarea duala,
permitandu-se astfel transportul a doua purtatoare in aceeasi banda de
frecventa. Astfel are loc o realocare a frecventei si se dubleaza
capacitatea de comnuicatie a satelitului.

Figura 4. Antena Gregorian



Zgomotul termic. Temperatura de zgomot
Zgomotele, semnale perturbatoare aleatoare, sunt prezente in toate
sistemele, au surse si manifestari foarte variate. Un tip de zgomot
omniprezent in sistemele electronice
este zgomotul termic, care apare intotdeauna in conductoarele si
rezistoarele parcurse de curent. Cauza
acestui zgomot o constituie miscarea
haotica a particulelor cu sarcina manifestata in exterior prin
fluctuatii,mici variatii aleatoare, ale curentului. Densitatea spectrala de
putere a zgomotului termic (Sn(f))
furnizat de o rezistenta Rn independenta de frecventa si puterea intr-o
banda f sunt:

Tensiunea eficace la bornele Rn generatoare de zgomot i independent
de frecven, i
puterea de zgomot debitat pe o sarcin RL ntr-o band de interes f =
f2 f1 sunt:

Generarea zgomotului termic poate fi modelat cu o surs de
t.e.m. cu valoarea eficace Vnef n serie cu o rezisten Rn fr
zgomot fig. a, sau cu o surs de current cu Inef = Vnef/Rn n
paralel cu o conductan fr zgomot Gn = 1/Rn fig. b.
Sursa echivalent de zgomot debiteaz putere (de zgomot)
n exterior. Aceast putere este maxim cnd sarcina este o
V n ef = 4kTRn f (V), Pn f = Vn2ef R L = 4k ( Rn R S )Tf (W) V n ef = 4kTRn f (V),
V n ef = 4kTRn f (V),
Pn f = Vn2ef R L = 4k ( Rn R S )Tf (W)
rezisten egal cu rezistena sursei Rn i se numete putere
disponibila de zgomot:





In sistemele electronice, n afara zgomotului termic exist numeroase
alte tipuri de zgomote,generate de variate surse, cu variate distribuii
spectrale, dar care, cel puin ntr-o band de frecvene de interes,
genereaz la ieirea sistemului sau circuitului, un zgomot alb sau
aproximabil ca alb. In aceste cazuri, se poate considera c din punct de
vedere al zgomotului sistemul se comport ca un generator (echivalent)
de zgomot termic ca cele din fig. 6.5, cu o rezisten intern Rn, cu o
surs de t.e.m. de zgomot Vnef sau de curent de zgomot Inef, capabile s
furnizeze o putere disponibil de zgomot Pn0, toate dependente de o
temperatur echivalent de zgomot Te:

Evident, Te este n general diferit de temperatura mediului. De
exemplu, temperatura de zgomot a unui amplificator este de
ordinul 103K iar a unui filtru cu cuar de cteva K.
Raportul castig/temperatura de zgomot al antenei

Raportul castig/temperatura de zgomot al antenei este o valoare
folosita pentru a indica comportarea antenei statiei de sol si a
amplificatorului de zgomot redus in functie de senzitivitatea in
receptionarea purtatoarei downlink (de la satelit).
Parametrul G reperzinta castigul unei antene de receptie si se
masoara la intrarea in amplificatorului de zgomot redus. Daca intre
feed-horm-ul unei antene si amplificatorul de intrare avem intercalat
un ghid de unda, atunci pierderile introduse de acesta se scad din
castigul de intrare al antenei.
Parametrul T reperezinta temperatura de zgomot a statiei de sol si
se masoara tot la intrarea amplificatorului de zgomot redus.
In urma studiilor facute in sistemele de comunicatie, s-a stability
ca toate aceste sisteme sunt afectate de asa numitul zgomot alb, a
carui densitate spectrala de putere este N
0
/2; ea este distribuita
uniform intr-o gama larga de frecvente. Acest zgomot este
caracterizat ca un process aleator gaussin cu media 0 si care include
zgomotul termic produs de miscarea aleatoare a electronilor in
mediilor conducatoare, zgomotul solar si zgomotul cosmic. Zgomotul
alb afecteaza semnalul receptionat in mod aditiv; de aceea mai este
numit si zgomot gaussian aditiv alb.





Desnsitatea spectrala de putere a
Zgomotului alb







Frecventa

Densitatea spectrala de putere a zgomotului alb

Densitatea spectrala de putere a zgomotului alb livrat
pe o sarcina adaptive de la o sursa de zgomot este:

2 2
0 s
T K N
= [W/Hz] (14)
Unde : K-constanta lui Boltzman (1,3810
-23
J/K= -228,6
dBW/kHz)
Ts-temperatura de zgomot sursei de zgomot (Kelvin)


Presupunand ca sursa de zgomot este conectata la intrarea unui
filtru trece banda ideal, cu banda B masurata in Hz, a carui impedanta de
intrare este adaptata la impedanta de iesire a sursei de zgomot, la iesire
puterea zgomotului va fi:

N = N
0
B = KT
s
B (15)

Fiecare element, activ sau pasiv, produce zgomot propriu si trebuie
tinut cont de acesta. Fie un diport cu castigul (amplificarea) G si o sursa
de zgomot cu temperatura T
s
. Puterea zgomotului de la iesirea diportului
in banda B va fi:

P
n
= KT
S
BG+N
n
(16)

Unde : N
n
- puterea zgomotului la iesire produs de sursele interne
de zgomot ale diportului


H(j(1))
2




-e
c
+e
c
2tB

2tB

Figura 9 Filtru ideal de impedanta de intrare adaptata la impedanta de
iesire a surseiK
Se poate scrie:
|
.
|

\
|

+ =
B K G
N
T B K G N
n
s
(17)
sau:
( )
e s
T T B K G N + = (18)
unde::
B K G
N
T
n
e

= (19)
T=T
e
+T
s
temperatura de zgomot a sistemului

Un alt mod de a caracteriza zgomotul intern al unui driport este de
a da valoarea F a zgomotului , definite cu raportul dintre puterea
zgomotului la iesirea diportului si raportul real raportata la puterea
zgomotului la iesire in cazul in care diportul ar fi fara zgomot intern; in
acest caz se presupune ca sursele de zgomot de la intrare se afla la
temperatura mediului ambient, T
0
.
Inlocuind T
s
= T
0
si GKT
0
B=N cand N
0
este zero se obtine:
n
e n
T
T
B T K G
N B T K G
F + =


= 1
0
0
(20)
Tatunci:B
T
e
= (F-1)T
0
(21)

Se considera un system de 2 diporti M
1
si M
2
conectati in
cascada, caracterizati de castigurile G
1
si G
2
si temperaturile de
zgomot T
e1
si T
e2
.








Figura 10. Sistem de diporti
Puterea totala a zgomotului la iesire va fi:

|
|
.
|

\
|
+ + = + =
1
2
1 2 1 2 12
G
T
T T K G G N N N
e
e s
(22)
iar temperatura echivalenta de zgomot va fi :

1
2
1
G
T
T T
e
e e
+ = (23)
Temperatura de zgomot a statiei de sol va fi:
K T 5 , 225 =
Castigul antenei va fi:
dB G 23 , 65 =

G
1
, T
e1
G
2
, T
e2

M
1
M
2
T
s
N
1 N
2
Raportul semnal temperatur de zgomot
Pentru aprecierea comportrii sistemelor n prezena zgomotelor se
folosete raportul semnal zgomot RSZ = Ps/Pn (ca atare sau n dB).
Avnd n vedere discuia de mai sus, se poate ca, n
locul RSZ, s se foloseasc raportul putere semnal temperatur de
zgomot RST = Ps/Te; se va ine
seama c se folosete puterea de zgomot diponibil (Pn0), deci Te =
Pn0/kf.
In sistemele RR i CS benzile circuitelor selective din emitoare i
receptoare sunt sunt cam aceleai ntre dou tronsoane ceea ce justific
utilizarea temperaturii de zgomot n locul puterii.

Fie un sistem de RR sau CS cu dou tronsoane ca n fig., n care
temperaturile de zgomot i puterile de purttoare recepionate la ieirile
receptoarelor din C i B (punctele 1 i 2) sunt T1 i PRC respectiv T2 i
PR.





Rapoartele putere de purttoare (recepionat) / temperatur de zgomot
sunt:
Evident, T1 include zgomotele pe tronsonul AC i ale receptorului din
C raportate la intrare iar T2 pe cele de pe tronsonul CB i ale receptorului din B
raportate la intrare


Ceea ce intereseaz este raportul dintre puterea recepionat n final n
B (n 2) i temperatura de zgomot echivalent ntregului sistem:

Evident, Tt (Pnt = kfTt) este determinat de puterea de zgomot total


Imprind la PR2 i innd seama c n C i semnalul util este
amplificat tot cu G (ca i zgomotul),adic PR2 = G PR1, rezult:

In sistemele CS se obinuiete a se exprima rapoartele
semnal/temperatur de zgomot n funcie de puterile radiate i
ctigurile antenelor. Fie sistemul cu 2 tronsoane din fig.. Puterea la
intrarea n B, pe tronsonul II,

Pentru staia de pe satelit (C), puterea la intrarea n C i
semnal/temperatur de zgomot sunt:





Bibliografie

1. Eugeniu Meciu Comunicatii prin satelit. Ed. Cedac Cluj 2000
2. T. Radulescu Telecomunicatii, Ed. Teora 1998
3. E. Sofron, I. Bogdan, P.
Pohoata
Radiocomunicatii speciale, Ed. Militara 1998
4. G. Held Comunicatii de date, Ed. Teora 1998
5. N.Munteanu, S.Barbalau Retele mobile de telecomunicatii, Ed. All
Educational, Bucuresti 1997
6. Constantin Cruceru Tehnica masurarilor in telecomunicatii editura
Tehnica Bucuresti 1990.
7. Doicaru Elena note de curs.
8. Vladimir Doicaru Transmisii prin fibre optice editura Militara
Bucuresti 1994.
9. Petrea Tabarela Tehnologii noi in telecomunicatii editura Militara
Bucuresti 1989.
10. Traian Jurca Instrumente de masura, structuri si circuite
editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1996.