1

CURSUL NR. 1
Instruirea asistat de calculator. Generaliti
Tehnologia inIormaiei inIlueneaz din ce in ce mai puternic si domeniul
instruirii, revoluionnd sistemul bazat pe manual. Literatura de specialitate Ioloseste
sintagme pentru a desemna utilizarea calculatoarelor in educaie, cu semniIicaie
asemntoare: IAC (instruire asistata de calculator ), CAI (computer aided
instruction), CAL (computer aided learning), CBT (computer based training), CBL
(computer based learning).
Principalele direcii de utilizare a calculatoarelor in educaie sunt:
- mijloc didactic asigur o eIicienta sporita a interaciunilor in cadrul
procesului de instruire. Ca mijloc de instruire, calculatorul are doua roluri
posibile:
- tutorial caz in care deine un rol activ in desIsurarea instruirii;
- instrument caz in care are o Iuncie utilitara;
- instrument managerial in educaie - prin realizarea unor sisteme
inIormatice integrate pentru instituiile de nvmnt;
- obiect de studiu.
Pentru procesele de instruire exista o mare diversitate de soItware, dezvoltat
special sau creat cu scop mai general si aplicabil in multe alte domenii. ConIorm
clasiIicrii UNESCO, exist urmtoarele clase de sisteme software pentru instruire:
- sisteme pentru antrenare (drill and practice systems D&P);
- sisteme tutoriale;
- sisteme pentru simulare;
- sisteme utilitare (instrumente);
- sisteme destinate rezolvrii problemelor.
Sistemele pentru antrenare reprezint prima ncercare de Iolosire a
calculatoarelor in procesul de instruire. Momentul in care intervin in instruire nu este
cel iniial, de nvare, ci dup aceea, la aplicarea cunostinelor si Iixarea lor prin
exerciiu. Concepute la sIrsitul anilor `50, ele constau din generatoare simple de
probleme, specializate pe diIerite clase de probleme. Sistemele nu oIereau nici un Iel
de asistenta (help). Cursatul rezolva problemele dintr-o clasa aleasa aleator pn cnd
stpnea acea clasa de probleme. Rezultatele obinute au Iost apreciate dar, pe de alta
parte, criticate deoarece pun accent pe memorarea si reproducerea unor Iapte si
procese in mod repetat.
Sistemele tutoriale sunt Iolosite in opoziie cu modul prelegere (in care
instructorul vorbeste iar cursantul doar asculta, Ir o participare activa). In modul
totorial, ambii parteneri pot prelua iniiativa. Cursantul poate Ii o singura persoana sau
un grup care colaboreaz.
Sistemele pentru simulare modeleaz aspecte ale lumii reale (sau situaii
imaginare). Simularea poate Ii automata, rezultatul Iiind un set de date care trebuie
analizate de cursant, sau interactiva, atunci cnd cursantul interacioneaz cu sistemul
iar rezultatele obinute sunt comparate cu un rezultat 'standard. EIicienta acestor
sisteme diIer Ioarte mult n Iuncie de modul de Iolosire a lor. Scopul este sa
dezvolte capacitatea de gndire creativa a cursantului, iar acesta trebuie ajutat sa
2
Ioloseasc simularea. Ajutorul este necesar in prelucrarea inIormaiilor obinute,
Iormarea de ipoteze si testarea lor. Er un sprijin adecvat, cursantul poate considera
simularea neinteresant si s o resping ca mijloc de instruire.
Sisteme utilitare (instrumente) nu sunt realizate strict pentru instruire. Scopul
lor este mult mai larg, in principal comercial. Desi au devenit indispensabile in
procesele de instruire (ca instrumente auxiliare) ele pot ridica probleme datorita
complexitii care sporeste permanent. Att cursanii cat si instructorii trebuie sa aloce
resurse pentru nvarea modului de utilizare a acestora, nainte de a le Iolosi.
Sistemele destinate re:olvrii problemelor sunt create pentru tipuri speciIice
de probleme, cu specializare strict.
n condiiile actuale, cnd puterea de calcul nu mai constituie o limitare pentru
dezvoltarea de sisteme de nvare, atenia s-a mutat de la 'cum sa se implementeze
la 'ce sa se implementeze si 'de ce. Cercetrile actuale asupra IAC se concentreaz
mult asupra modului de prezentare a coninutului (materia de nvat), cu tendina de a
neglija impactul interIeei cu utilizatorul asupra procesului de instruire. Proiectarea
interIeei poate Ii Icut in doua moduri:
- bazat pe teorie (sau pe o anumita problem abordarea perceptual,
constructiva, procesarea inIormaiilor etc.);
- bazat pe principiile unei interIee 'prietenoase (interIee atractive, usor
de Iolosit si eIiciente).
Principalele atribute ale interIeelor care intereseaz (pe lng masuri) sunt
eIicienta si satisIacia. Rezolvarea problemelor complexe cu ajutorul calculatorului
poate Ii considerabil mai eIicienta daca exista interIee care merg mai departe de
principiul 'prieteniei Iata de utilizator. Abordarea centrala pe utilizator nu mai este
suIicienta atunci cnd interIaa trebuie sa rezolve probleme mai complexe.
Domeniul interaciunii intre om si calculator (IOC) este Ioarte complex iar
inIormaia poate Ii ndreptat ctre utilizator in moduri subtile. In general, abordarea
teoretica duce la interIee care cresc perIormanta, dar cu consum sporit de timp.
Abordarea 'prietenoasa conduce la interIee care oIer satisIacie ridicata si timp
redus de rezolvare a problemelor, in dauna perIormantelor de nvare. Alegerea
diIeritelor modaliti de comunicare in IAC inIlueneaz perIormantele sistemului
instrumente pentru interaciune, Iorme de navigare in sistem, Iorme de Ieedback.
Soluia ideala ar Ii o combinare a celor doua abordri in protejarea interIeelor
care sa mbine avantajele lor, timp redus de rezolvare, satisIacie si eIicienta in
nvare.
Cu toate ca au aprut timpuriu (1954) sistemele de instruire au proliIerat mult
mai trziu (sIrsitul anilor `70 si nceputul anilor 80) cnd microtehnologia a Icut
calculatoarele accesibile pentru instituiile de nvmnt. n aceasta perioada nu s-a
reusit o stabilizare a acestui domeniu, discuiile pro si contra nc au loc, Iiecare parte
avnd argumente. Exista ntr-adevr avantaje si dezavantaje, dar tendina generala
este de mbuntire a acestora pentru a le integra cat mai bine in procesul de instruire.
Integrarea nu se reIer la nlocuirea metodelor existente ci la adugarea de noi metode
care sa usureze si s ridice eIicienta proceselor instructiv-educative.
nvarea in medii virtuale pare s permit o combinaie si un echilibru
aproape perIect intre individualizare, Ilexibilitate si structurare, articulare si reIlecie,
complexitate si transparenta, neliniaritate si recursivitate, toate contribuind la crearea
unui proces de instruire stimulativ si orientat ctre cursant. Gsirea unui echilibru
3
intre aceste elemente este greu de gsit. Pe lng vechile probleme, aIlate intr-un
context nou, apar riscuri legate de mediile virtuale de nvare.
Unele dintre cele mai des amintite sunt trecute in reviste in continuare.
1. Anonimatul
Se accepta deja Iaptul ca nvnd in medii virtuale cursanii si pot pierde
identitatea si pot suIeri din cauza anonimatului. Baza acestei aIirmaii consta in
presupunerea ca oamenii pot constientiza identitatea personala doar prin ntlniri
directe. Tehnologia inIormaiei pare sa Iac astIel de comunicaii sa para depsite.
Interaciunile personale care necesitau prezenta Iizica sunt tot mai des nlocuite de
noile generaii de calculatoare. Aproape toate elementele Iolosite n comunicaii
personale pot Ii replicate: sunet, imagine, text, Iilme, chiar miros si simt tactil (in
Iorme primitive). Anonimatul pare sa Iie o problema de tranziie care sa Iie rezolvata
atunci cnd:
- vor Ii realizate calculatoare cu capaciti multimedia totale, incluse in
reele globale sigure;
- vom avea abilitile necesare pentru a lucra cu aceste echipamente;
- ne vom obisnui cu noile Iorme de comunicare personala si interaciune
complet virtuale.
n prezent insa, pana vom nva sa trim si sa ne comportam in medii virtuale,
exista riscul anonimatului. Exista oameni care nu sunt deranjai si chiar preIera
anonimatul, participnd cu succes la discuii on-line, dar exista si oameni care pot Ii
inhibai de aceasta senzaie de anonimat. O cale de a reduce riscurile este programarea
de ctre instructori a unor ntlniri colective, cu scop de socializare.
2. Individuali:area
In medii virtuale de nvare, cursanii sunt conectai intre ei si cu instructorii
doar prin medii electronice. Ei nu sunt 'pe cont propriu, existnd suIiciente mijloace
de comunicare sincrona si asincrona care Iaciliteaz nvarea colaborativ. n medii
gresit construite, pot sa apar cazuri de individualizare prea puternic, de lipsa de
activiti colaborative. Pe de alta parte, excesul de activiti colaborative este gresit,
deoarece nu las loc pentru timpul de reIlexie, de nelegere in proIunzime, linistii
pentru lectura si exerciiu. Pentru aceste activiti Iormele de comunicare asincrona
sunt cele mai potrivite. Ca urmare, trebuie gsit un echilibru intre Iormele de
comunicare sincrona si asincrona, astIel nct individualizarea sa nu Iie prea
puternica, dar nici sa nu Iie eliminata.
3. Distanta sociala
Una din cele mai mari provocri in Iata telenvrii este eliminarea distantei
sociale care separa instructorii si cursanii. Stilul tradiional de predare in Iata clasei a
creat mereu o 'gaura sociala intre instructor, care vorbeste de la catedra, si cursani,
ca asculttori pasivi. nvarea de la distana Iizica nu va Iace sa se adnceasc aceasta
diIereniere in mod necesar. Dimpotriv, mijloacele de comunicare disponibile
urmresc sa o reduc. Este necesar insa, ca att instructorii cat si cursanii sa deprind
abilitile necesare pentru Iolosirea eIicienta a acestor mijloace. In Iazele actuale de
cercetare, cutarea celui mai potrivit mediu de nvare sincron si asincron, nc se
mai ntlneste tendina de a preda 'de la catedra, iar cursanii pot avea senzaia ca
instructorii se retrag in spatele unui 'zid electronic, mrind 'distanta sociala.
4
Plngerile privind cresterea acestei distante indica Iaptul ca trebuie timp si eIort
pentru a constientiza potenialul tehnologiei inIormaiei in procesele de instruire.
Alte dezavantaje citate n literatura de specialitate sunt prezentate n
continuare.
a) Lipsa de resurse adecvate. n multe cazuri se maniIesta o dotare
insuIicienta cu calculatoare si alte echipamente (ajungnd uneori pana la
lipsa totala).
b) Lipsa de soItware adecvat. Pachetele soItware disponibile sunt considerate
de multe ori inadecvate. Ele nu reusesc sa demonstreze avantaje Iata de
metodele tradiionale de instruire. Unii instructori considera ca ele
limiteaz creativitatea cursanilor, in loc sa o stimuleze.
c) Lipsa unor spatii adecvate. Suprapopularea generala se maniIesta si in
instituiile de educaie, unde este greu sa gsesti si sa rezervi un spaiu
pentru acest tip de activiti.
d) DiIiculti in evaluarea soItware-ului nainte de achiziionare si costul
ridicat al soItware-ului nou. mpreun cu inabilitatea instructorilor de a
utiliza in cal mai bun mod astIel de instrumente, acestea mpiedica
Iolosirea celor mai bune pachete soItware.
e) Programa strict mpiedic, de multe ori, integrarea programelor IAC.
I) Stilul personal uni instructori au reineri n privina Iolosirii IAC.
g) Posibila eliminare a elementului uman din procesul de instruire, in
condiiile in care o comunica mai buna este unul din scopurile educaiei.
h) Introducerea unor deprinderi gresite, in cazul unor domenii de exemplu
Iormarea de accente sau moduri de pronunare gresite n cazul studierii
unor limbi sau dialect.
i) DiIiculti tehnice de creare a pachetelor IAC. In unele domenii este Ioarte
greu de interpretat si evaluat automat rspunsul cursantului (de exemplu
corectitudinea pronunrii intr-o limba strin).
j) Scderea interesului cursantului in cazul unor pachete IAC proiectate
inadecvat.
Cele mai des amintite avantaje ale IAC sunt urmtoarele.
a) Eolosirea IAC duce la cresterea independentei cursantului. Acesta este un
Iactor beneIic deoarece:
- nvarea, uneori, este un proces repetitiv, mai ales in Iaza de
nceput;
- chiar si la nivel avansat, nvarea poate Ii un proces consumator de
timp, instructorului Iiindu-i imposibil sa acorde atenia cuvenita
Iiecrui cursant separat;
- IAC poate duce la reducerea solicitrii proIesorilor, oIerind o
Iorma alternativa de predare;
- calculatoarele pot accesa inIormaia in timp mai scurt dect ar
putea-o Iace orice om, oIerind o multitudine de exemple privind
materia respectiva.
b) mediile virtuale pot duce cursantul intr-o lume virtuala unde sa exerseze
materia nsusit;
c) IAC poate duce la cresterea motivrii si interesului cursantului, acestia
alocnd voluntar timp si eIort pentru nvare.
5
d) un program bine conceput poate duce la cresterea calitii si cantitii
muncii.
e) integrarea unor domenii diIerita stimuleaz cresterea interesului cursanilor
si ncurajeaz proiectele multidisciplinare;
I) se constat reduceri ale timpului de predare si al ratei de insucces la
examene;
g) IAC are o popularitate sporita, in special la cursanii de vrst mai mica;
h) autonomie n nvare, cursanii controlnd ritmul si, uneori, traseul
nvrii.
n concluzie, IAC este Ioarte eIicienta atunci cnd este Iolosit mpreun cu
metodele tradiionale de nvare. Punctele Iorte constau in posibilitatea de asigura
instructorii, in special in procesele consumatoare de timp si pe care acestia nu le pot
ndeplini (de exemplu pentru procesarea de inIormaii cu mare viteza). Totusi, aceste
programe nu pot nlocui proIesorii. Calitatea este Iactorul principal al acestor
programe ele trebuie dezvoltate cu atenie pentru a menine interesul cursanilor.
Pachetele prea simple nu prezint nici un interes iar cele prea ambiiose pot produce
mai multe probleme dect sa le rezolve.
IAC poate reduce costurile, poate elibera resurse de timp si ne permite sa
Iacem mai multe cu mai puine resurse.
1endinele viitoare in domeniu sunt:
- coalizarea instituiilor pentru a dezvolta si utiliza pachete de instruire on-
line;
- cderea barierelor instituionale si apariia 'multiuniversitilor;
- modularizarea si oIerirea pe scar larg a pachetelor soIt;
- apariia de cursuri care se adapteaz la nevoile de nvare ale cursantului.
Pentru a implementa cu succes IAC sunt necesare abiliti att din partea
instructorilor ct si a cursanilor. n procesele de nvare on-line exista mai multe
obiective care trebuie urmrite de instructori. Pentru a putea atinge cu succes aceste
obiective este nevoie de o pregtire speciala a instructorilor:
a) Acces si motivare
Instructorul trebuie s sprijine cursanii care acceseaz mediul virtual de
nvare. Acestia trebuie sa se simt bine primii, motivai si ndreptai ctre resursele
necesare din sistem.
b) Sociali:are on-line
Rolul instructorului este s Iac posibila colaborarea eIicienta in scopul
nvrii. El trebuie s construiasc 'punile prin care cursanii s Iac tranziia de la
mediul de nvare clasic 'Ia n Ia la mediul on-line. n acest proces se creeaz o
'comunitate virtuala din care Iac parte cursanii si instructorii.
c) Primirea si transmiterea informaiei
Cutarea datelor necesare poate Ii destul de Irustrant n volumul mare de
inIormaii disponibile. Instructorii trebuie sa joace rolul de ndrumtori n cercetare,
ajutnd cursanii s identiIice si s regseasc inIormaiile cutate.
d) Construirea cunotinelor
Instructorii si cursanii trebuie sa nvee s conlucreze pentru a crea noi
procese cognitive, noi nelesuri. Instructorii trebuie sa oIere stimuli si s Iaciliteze
6
interaciunile. Construirea cunostinelor are loc atunci cnd cursanii exploreaz
temele studiate, le discuta, si exprim prerea pe baza de argumente, reIlect si si
reevalueaz opiniile.
e) De:voltare
Cursantul trebuie sa si gseasc independena n mediul virtual. Instructorul
trebuie sa l ncurajeze si sa ii oIere acces la resurse care sa sprijine dezvoltarea
individuala. Pe msur ce cursanii devin mai independeni, instructorii se 'retrag,
desi nu in totalitate.
Pe lng acestea, o cale de a pregti instructorii pentru acest tip de proces de
instruire este participarea lor in calitate de cursani. AstIel ei vor constientiza
problemele pe care le ntlnesc cursanii. Pregtirea de specialitate pentru utilizarea
calculatoarelor este, de asemenea, binevenita. Nu numai instructorii, dar si cursanii
au nevoie de anumite abiliti pentru a participa cu succes in medii de nvare
virtuale. Un anumit nivel de cunostine tehnice este absolut necesar. Cursanii trebuie
sa se acomodeze cu calculatoarele si posibilitile lor, cu mediul virtual de nvare si
modul de participare la comunitile virtuale. De obicei aceste deprinderi se dezvolta
in timpul cursului si nu naintea lui, consumnd o parte din timpul de studiu.
Cunostinele tehnice sunt necesare dar nu suIiciente. In lipsa prezentei Iizice a unui
instructor, ei trebuie sa si dezvolte propria disciplina, motivare pentru studiu
independent. Trebuie s 'nvee. Au Iost analizate cinci niveluri de abiliti necesare
si probleme ntlnite:
a) Articulare si reflexie
Datorita caracterului de noutate, unii cursani au probleme in atingerea unui
nivel de articulare si reIlexie adecvat. Cursanii trebuie s nvee un nou limbaj
(jargonul de reea, comunicarea cu calculatoarele), trebuie sa dezvolte noi deprinderi
iar toate acestea ocupa att de mult din timpul de reIlexie nct rmne prea puin
pentru materia studiata si analiza perIormantelor proprii.
b) Abiliti de planificare
PlaniIicarea realist a timpului nu poate Ii Icut usor. Cursanii nu sunt
pregtii pentru problemele tehnice pe care le vor ntlni si nu stiu dinainte ct timp s
aloce pentru rezolvarea lor sau cat va dura rezolvarea corecta a problemelor cu
ajutorul calculatorului.
c) Deprinderi de studiu
n mediile virtuale au mult mai puin timp la dispoziie pentru a dobndi
deprinderile necesare.
Pe lng instruire, ei trebuie s deprind si competente sociale, precum crearea
unui cerc de prieteni virtuali, lucrul in echipa capacitatea de a participa la dialoguri
etc. Toate acestea se pot dezvolta si n nvmntul tradiional, dar in mediile virtuale
devin competente strategice, de importanta critica.
d) Gsirea si utili:area resurselor si exemplelor celor mai potrivite
Aceasta este o sarcina diIicila datorita cantitii mari de inIormaii disponibile,
un labirint in care cursanii trebuie s nvee s gseasc inIormaia si apoi sa
aprecieze calitatea ei, Iolosind criterii precum accesibilitate, credibilitate, grad de
acoperire, acuratee, actualitate etc.
7
e) Auto-evaluarea
Chiar si in mediile tradiionale autoevaluarea este diIicil de realizat. In mediile
virtuale va Ii si mai greu de obinut o evaluare corecta. Motivul principal este
varietatea de resurse si trasee de studiu alese de cursani. Din aceasta cauza trebuie
create metode de autoevaluare speciIice Iiecrei clase de trasee de studiu existente.
Urmrirea si dezvoltarea acestor deprinderi si a progresului cursanilor este o
activitate de importanta deosebita dar Ioarte complexa si mare consumatoare de timp.
Nu este usoar urmrirea problemelor cursanilor si a nivelului deprinderilor tehnice
deoarece acestia se simt jenai in cazul problemelor si evita sa le discute public.
Cooperarea si progresul individual si de grup sunt de asemenea greu de evaluat.