Sunteți pe pagina 1din 20

1.

administrarea oxigenoterapiei
Scop
- asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi prin combaterea hipoxiei determinata de: scaderea oxigenului alveolar diminuarea hemoglobinei tulburari in sistemul circulator probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara

Surse de oxigen
- statie centrala de oxigen - microstatie - butelie cu oxygen

Precauii n utilizarea surselor de oxigen


- deoarece oxigenul favorizeaza combustia, prezenta sa trebuie atentionata - pacientii si vizitatorii vor fi atentionati asupra pericolului fumatului sau al unei flacari in preajma sursei de oxigen - se vor verifica echipamentele electrice din incaperea respective - se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitate statica (materiale sintetice) i a materialelor inflamabile (uleiuri, alcool) - aparatele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate in partea opusa sursei de oxigen - transportul buteliilor cu oxigen se va face pe carucioare, evitandu-se lovirea lor in timpul transportului - buteliile cu oxigen vor fi asezate in pozi;ie verticala, pe un suport si fixate de perete cu inele metalice, departe de calorifer sau soba - cunoasterea de catre personalul care manevreaza oxigenul a locului de amplasare a extinctoarelor si a modului de utilizare a acestora

Metode de administrare a oxigenului


a. prin sonda nazala - este metoda cea mai frecvent utilizata - permite administrarea oxigenului in concentratie de !"#-$"# - poate fi utilizata pentru o terapie pe termen lung - nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei nazale b prin masca (cu sau fara reinhalarea aerului expirat) - permite administrarea oxigenului in concentratie de $%#-&%# - este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare - accentueaza starea de anxietate, mai ales la copii - poate cauza iritaxia tegumentelor fetei - nu se va utiliza la pacien;ii cu arsuri la nivelul fetei

'
c. ochelari pentru oxigen - sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari - se utilizeaza la copii si pacienti agitati - sunt mai bine tolerati de pacienti d. cortul de oxigen - frecvent utilizat la copii - concentratia oxigenului nu poate depasi "%# - are dezavantajul ca atmosfera de sub cort se incalzeste (i sesupraincarca

cu vapori datorita faptului ca pacientul inspira si expira in acelasi mediu - oxigenul introdus in cort nu va fi umidificat, ci trecut prininstalatii de racire - in cort se pot monta instalatii de racire - copiii vor fi supravegheati permanent, pentru a nu disloca cortul

Echipament necesar administrarii oxigenului


- sursa de oxigen - umidificator (recipient pentru barbotarea oxigenului conzinand apa sterila) - sonda nazala, cateter, masca de oxigen sau cort, in functie de metoda aleasa - material adeziv (leucoplast), pentru fixarea sondei

Interventiile asistentei
- pregatirea psihica a pacientului asiguraridu-i de luarea tututor masurilor de precautie si asezarea pacientului in pozitie corespunzatoare (daca este posibil: pozitie semisezand, care favorizeaza expansiunea pulmonara) - asamblarea echipamentului - dezobstruarea cailor respiratorii - masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus - umectarea sondei cu apa sterile pentru facilitarea insertiei si prevenirea lezarii mucoasei - introducerea sondei in nara si fixarea acesteia pe obraz, cu benzi de leucoplast - daca se utilizeaza masca de oxigen, aceasta se va aseza acoperind nasul si gura pacientuiui si se va fixa cu o curea in jurul capului - fixarea debitului de administrare a oxigenului, in funclie de prescriptia medicului - aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului (observarea culorii tegumenteior, masurarea respiraiiei si pulsului) - supravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de aparitie a unor complicatii - supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului (presiune, debit etc) - acordarea suportului psihic al pacientului pe timpul administrarii oxigenului si combaterea oricarei cauze de disconfort - mobilizarea periodica a sondei

!
- scoaterea sondei o data pe zi si introducerea ei in cealalta nara - curatirea echipamentului la terminarea tehnicii

Incidente i accidente - daca recipientul pentru barbotarea oxigenuiui se rastoarna, lichidui poate fi
impins de oxigen in caile respiratorii ale pacientului, asfixiindu-l - in cazul utilizarii prelungite a oxigenuiui, in concentralii mari sau la presiuni ridicate, pot aparea: iritare locala a mucoasei congestie si edemui alveolar hemoragie intraalveolara atelectazie - patrunderea gazului in esofag duce la distensie abdominala DE E!I"#!$

- administrarea oxigenului se va face dupa permeabilizarea cailor respiratorii - inainte de efectuarea tehnicii se vor lua toate masurile de precautie - pe timpul administrarii se vor supraveghea atent pacientul si echipamentul de administrare (manometrul de presiune si indicatorul de debit)

2. administrarea medicamentelor: injectia i.v. , perfuzia( tehnica, supraveghere, semnele hiperhidratarii), incidende si accidente datorate incompatibilitatii sau asocierii medicamentelol, transfuzia, metode de determinare a grupelor sanguine si compatibilitatea, accidente. >Injectia intravenoasa consta in introducerea solutiilor cristaline, izotonice sau
hipertonice in circulatia venoasa. Scop -terapeutic -explorator -se administreaza substante de contrast de contrast radiologic Solutii administrate - sol izotone; -sol hipertone. Resorbtia este instantanee. -calea intravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare;

Loc de electie -pentru administrarea anumitor medicamente al caror efect trebuie obtinut rapid ca si pentru corectarea unei hipovalemii, anemii, abordul venos capata o importanta deosebita in cadrul diverselor conduite terapeutice; -abordul venos poate fi efectuat periferic sau central; abordul venos periferic este realizat de catre asistenta medicala, iar cel central numai de catre medic; alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depind de: - starea clinica a pacientului si criteriul de urgenta in administrare sau nu; - tipul medicamentului ce trebuie administrat si efectul scontat; - cantitatea de administrat, durata tratamentului.

-pentru alegerea locului in efectuarea punctiei venoase examinam atent ambele brate ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor; -evitam regiunile care prezinta ; -procese recuperative; -piadermite; -eczeme; -nevralgii; -traumatism,etc. -examinarea o efectuam in urmatoarea ordine: -plica cotului; - antebrat; - fata dorsala a mainilor; - vena maleolara interna; - venele epicraniene la sugari si copii; -la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza dand nastere venelor mediana cefalica si mediana bazilica.

Manevre pentru facilitarea palparii si functionarii venelor -aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos, abductie si extensie maxima; -solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de mai multe ori consecutiv, pentru reliefare venoasa; -masam bratul pacientului dinspre pumn catre plica cotului; -tapotam locul pentru punctie cu doua degete; -incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat cu apa calda sau prin introducere in apa calda; -efectuam miscari de flexie si extensie a antebratului; Utilizarea garoului -garoul elastic se aplica la aproximativ 1 cm deasupra locului punctiei,pentru plica cotului la nivelul unirii treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie; -strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si controlam pulsul radial care trebuie sa ramana perceptibil, astfel am intrerupt circulatia arteriala a bratului prin comprimarea arterei; Efectuarea injectiei injectia intravenoasa consta in -punctia venoasa si -injectarea medicamentului; -injectia i.v. nu se efectueaza in pozitia sezand. -se confirma identitatea pacientului

-se explica procedura pacientului -se spala mainile, se pun manusile -in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient; -aspiram medicamentul din fiola dupa care schimbam acul cu unul de lumen mai mic si aplicam garoul; -alegem locul punctiei si il dezinfectam; -interzis a palpa vena dupa dezinfectare; -mentinem bratul pacientului inclinat in jos; -intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea extremelor in mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la !-" cm sub locul punctiei, exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor vecine; -patrundem cu acul montat la seringa in lujmenul vasului; -dupa ce am patruns cu acul in lumenul vasului, schitam o usoara miscare de aspirare pentru a verifica pozitia acului; -desfacem garoul cu mana stanga. Injectarea substantei medicamentoase -mentinem seringa cu mana dreapta fixand indexul si medianul pe aripioarele seringii, iar cu policele apasam pistonul, introducand solutia lent si verificand pentru control la nevoie cateterizarea corecta a venei prin aspirare; -se retrage brusc acul ,cand injectarea s-a terminat -la locul punctiei se aplica tamponul imbibat in alcool Ingrijirea ulterioara -se mentine compresiune la locul injectiei cateva minute-se supravegheaza in continuare starea generala Consideratii speciale -in timpul injectarii se va supraveghea locul punctiei si starea generala -vena are nevoie pentru refacere de un repaus de cel putin #!h ,de aceea nu se vor repeta injectiile in acceasi vena la intervale scurte -daca pacientul are o singura vena disponibila si injectiile trebuie sa se repete ,punctiile se vor face intotdeauna mai central fata de cele anterioare -daca s-au revarsat,in tesutul perivenos,solutiile hipertone-va fi instiintat medicul pentru a interveni,spre a se evita necrozarea tesuturilor. -$e evitat incercarile de a patrunde in vena dupa formarea hematomului,pentru ca acesta ,prin volumul sau ,deplaseaza traiectul obisnuit al venei -nu se administreaza solutii uleioase in vena -abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare este realizat doar in cazuri de urgenta majora si de scurta durata pentru a evita complicatiile tromboembolice si septice;

-pozitia pacientului pentru abordul venei jugulare externe este decubit dorsal, %rendelenburg 1" & cu capul intors contralateral; -tegumentul gatului il destindem cu policele mainii libere si punctionam vena la locul de incrucisare cu marginea externa a muschiului sternochidomastoidian; -abordul venos profund este realizat de catre medi in conditii tip protocoloperator:- vena jugulara interna, vena femurala, vena subclavic. Incidente si accidente Interventii -injectarea solutiei in tesutul perivenos ,manifesta prin tumefierea tesuturilor,durere -se incearca patrunderea in lumenul vasului,continuandu-se injectia sau se incearca alt loc -flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante -injectarea lenta -valuri de caldura ,senzatie de uscaciune in faringe -injectare lenta -hematom prin strapungerea venei -se intrerupe injectia -ameteli,lipotimie,colaps -se anunta medicul -embolie gazoasa,uleioasa prin injectarea unei cantitati mari de aer brusc in sistemul vascular sau prin gresirea caiii de administrare a solutiilor uleioase-se produce decesul bolnavului -evitarea greselilor-eliminarea aerului din seringa -evitarea introducerii solutiilor uleioase iv -punctionarea si injectarea unei artere-produce necroza totala a extremitatilor,durere exacerbata,albirea mainii,degete cianotice -se intrerupe de urgenta injectarea

Perfuzia$
Definiie: reprezint' introducerea pe cale parenteral' pic'tur' cu pic'tur' a unor substan(e medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitic' )i volemic' a organismului.

Scop: -hidratarea )i mineralizarea organismului; -administrarea medicamentelor la care se urm're)te efectul prelungit; -depurativ, dilu*nd )i favoriz*nd excre(ia din organism a produ)ilor toxici; -completarea proteinelor sau a unor componente sanguine cale parenterala. -alimentarea pe cale parenterala regatirea materialelor - tava medicala - trusa pentru perfuzat -solutii prescrisa - garou - tavita renala; - stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor; - 1 - # seringi - o perna musama; - o pensa hemostatica; - comprese sterile; - antiseptic pentru tegument - romplast; - foarfece; regatirea ec!ipamentului: -se verifica data de expirare a solutiilor de administrat, volumul si tipul solutiilor -se verifica aspectul lor+ sa nu fie tulburi, precipitate etc, -se agata solutia in stativ -se inlatura capacul sau dopul protector si se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat portiunea unde va fi introdus perfuzorul - se introduce cu seringa sterila un alt medicament in solutia perfuzabila daca acest lucru este indicat si se va eticheta flaconul specificand medicatia introdusa - se desface perfuzorul si se introduce in solutie avand grija sa nu atingem capatul sau de nimic pentru a-l pastra steril - se clampeaza perfuzorul si apoi se preseaza camera de umplere pana se umple jumatate - se declampeaza perfuzorul si se goleste de aer lasand lichidul sa curga in tavita pana cand nu mai este nici o bula de aer - daca solutia este in flacon de sticla va trebui sa se deschida filtrul de aer pentru ca ea sa curga. $aca este in punga de plastic nu este nevoie - se detaseaza capacul protector al celuilalt capat al perfuzorului si se ataseaza perfuzorul la ac-branula - se eticheteaza flaconul de solutie cu data si ora administrarii regatirea psi!ica si fizica a bolnavului"#I se explica bolnavului necesitatea tehnicii. -Se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod, cu antebratul in extensie si pronatie. Efectuarea perfuziei -Spalarea pe maini cu apa si sapun,manusi

-Se examineaza calitatea venelor. -Se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului. -Se aseptzeaza plica cotului cu alcool. -Se cere bolnavului sa inchida pumnul -se efectueaza punctia venei alese. -Se verifica pozitia acului in vena -se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac. -Se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, in functie de necesitate. -Se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia, de piele bolnavului -Se supravegheaza permanent starea bolnavului si functionarea aparatului. $aca este necesar se pregateste cel de-al II-lea flacon cu substanta medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura corpului. Inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon. Se deschide prestubul, pentru a permite lichidului sa curga; operatia de schimbare trebuia sa se petreaca cat mai repede, pentru a nu se coagula sangele refulat din ac si se regleaza din nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat. Inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupra venei punctionate cu un tampon imbibat in solutie dezinfectanta si printr-o miscare brusca, in directia axului vasului, se extrage axul din vena. Se dezinfecteaza locul punctiei , se aplica un pansament steril si se fixeaza cu romplast. Calculul ritmului de administrare a solutiilor perfuzabile +rata de flux, - .ormula 1: total solutie-total ore/ml-ora - .ormula #: ml-ora x factor picurator/picaturi-ora - .ormula 0: total solutie x factor picurator-nr.ore x 1 min/picaturi-min 2nde factor picurator: 3icurator copii/micro/1 pic-ml 3icurator adulti-macro-1"pic-ml 3icurator sange/1 picaturi-ml 4xemplu-un pacient are prescris 1 mlde solutie de administrat in1ore 3icaturi-minut/1 x 1" -1 x1 /aprox !# Ingrijirea bolnavului dupa te!nica #Se aseaza bolnavul confortabil in patul sau. -Se administreaza bolnavului lichide caldute + daca este permis,. -Se supravegheaza bolnavul.

$eorganizarea locului de munca -se noteaza in foaia de observatie data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia. Incidente%accidente -!iper!idratarea prin perfuzie in e&ces, la cardiaci, poate determina edem pulmonar acut: tuse, expectoratie, polipnee, cresterea %.5. se reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupe complet, se injecteaza cardiotonice. -embolie pulmonara prin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne prin: eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei, intreruperea ei inainte de golirea completa a flaconului -nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane. -coagularea sangelui pe ac sau canula-se previne prin introducerea pe lumen a solutiei de heparina -revarsarea lichidului perivenos-flebita-durere,creste temperatura tegumentului,eritem de-a lungul venei-se anunta medicul -lichidul nu se scurge desi acul este in vene-se verifica pozitia acului,se mobilizeaza putin,se verifica presiunea lichidulu Insertia unui cateter de vena periferica presupune selectarea unui cateter adecvat, a unui loc de punctionare si a unei vene potrivite, aplicarea de garou, dezinfecatrea locului ales, punctionarea venei si introducerea cateterului.Selectarea cateterului si a locului de insertie se va face in functie de tipul, durata si frecventa tratamentului pe care pacientul le are prescrise, accesibilitatea patului venos al pacientului, varsta si constitutia fizica a pacientului. $aca este posibil, se va alege o vena la bratul sau mana nondominanta. 6ocurile preferate de punctionare venoasa sunt vena cefalica si basilica a bratului si cele de pe partea dorsala a mainii. Se pot aborda si venele de la nivelul piciorului , dar creste riscul de tromboflebita. 2n cateter periferic permite adminstrarea de solutii lichide, sange si derivate din sange, si mentine accesul venos permanent. Insertia unui cateter periferic este contraindicata la bratul sau mana care prezinta leziuni, edeme, arsuri, la bratul sau mana corespunzatoare plagii operatorii la pacientele mastectomizate. $e obicei, daca o vena este lezata + hematom , echimoza etc, se va alege un nou loc de punctionare intotdeauna deasupra zonei lezate, niciodata sub zona lezata. Materiale necesare: - paduri alcoolizate - manusi - garou - cateter pentru vena periferica - solutiile de administrat

perfuzor stativ fixator transparent pentru cateter comprese regatirea ec!ipamentului:

- se verifica medicatia prescrisa , data de expirare , aspectul solutiilor de administrat - se ataseaza perfuzorul la flaconul cu solutie in mod steril si se scoate aerul Insertia cateterului: se pozitioneaza stativul cu solutia perfuzabila si perfuzorul atasat cat mai aproape de patul pacientului se confirma identitatea pacientului se explica procedura pacientului pentru a-i reduce anxietatea +care poate produce vasoconstrictie si implicit, un abord mai dificil al venelor, si a ne asigura de cooperarea sa se spala pe maini se selecteaza locul punctionarii. $aca se prevede o terapie intravenoasa de lunga durata se va incepe cu venele din portiunea distala pentru a schimba, cu timpul, locul punctionarii din ce in ce mai proximal. $aca trebuie administrata o substanta iritanta sau un volum mai mare de lchide, se va alege o vena mare se pozitioneaza pacientul intr-o pozitie confortabila , cu bratul sprijinit si pozitionat in jos pentru a permite umplerea venelor bratului si mainii se aplica garoul la aproximativ 1" cm mai sus de locul de punctionare, pentru a dilata venele. se verifica pulsul radial.$aca acesta nu este palpabil se va largi putin garoul pentru a nu face ocluzie arteriala se palpeaza o vena cu ajutorul indexului si al degetului mijlociu al mainii nondominante

se trage de piele pentru a fixa vena daca vena nu se simte bine se va alege alta daca este palpabila dar nu suficient de palpabila se cere pacientului sa isi inchida si sa-si deschida pumnul de cateva ori sau se tapoteaza cu degetele de-a lungul venei garoul nu se va mentine mai mult de 0 minute. $aca in tot acest timp nu s-a reusit inserarea cateterului se va desface garoul pentru cateva minute si se va relua tehnica se pun manusile se dezinfecteaza locul ales pentru punctionare cu paduri alcoolizate dinspre interior spre exterior si se lasa sa se usuce pielea + uneori, va fi necesar ca in prealabil sa fie indepartat parul din zona respectiva la pacientii cu pilozitate accentuata, se va lua branula in mana dominanta si se va tine intre police si index + daca are aripioare branula se va tine de acestea , iar cu policele mainii nondominate se va trage piele de sub vena pentru a o fixa si a o exprima se va avertiza pacientul va simti o intepatura se va introduce cateterul cu amboul acului in sus, sub un unghi de aproximativ 1" grade, direct prin piele pana in vena printr-o singura miscare, verificand daca apare sange in capatul cateterului care confirma ca acesta este in vena -din momentul in care apare sangele exista mai multe metode de a introduce cateterul in vena. Se desface garoul apoi fie se continua impingerea cu grija + pentru a nu perfora vena prin celalalt perete, a cateterului pana la jumatatea sa si apoi se scoate acul in acelasi timp cu impingerea totala a canulei de plastic , atasandu-se imediat fie perfuzorul fie seringa , presand usor pe vena pentru impiedicarea sangerarii; fie se scoate acul imediat dupa punctionarea venei si aparitia sangelui si se ataseaza rapid si steril perfuzorul solutiei de administrat. Se porneste perfuzia in timp

ce cu o mana se fixeaza vena si cu cealalta se impinge canula de plastic. 4ste o metoda care nu prezinta riscul perforarii venei deoarece cateterul este introdus fara a mai avea acul in el si deoarece solutia perfuzata dilata vena facand mai usoara avansarea cateterului -dupa introducerea cateterului se curata locul cu paduri alcoolizate, se arunca acul cateterului in recipientul de intepatoare -se regleaza ritmul de administrare a perfuziei -se fixeaza cateterul cu un fixator transparent si semipermeabil dupa ce se usuca dezinfectantul pe piele -fixatorul se desface in mod steril si se aplica pe locul de insertie lipind bine marginile pentru a preveni iesirea accidentala a cateterului -se fixeaza si tubul perfuzorului de mana pacientului avand grija insa sa lase libertate de miscare si sa nu fie fixat in extensie deoarece poate trage cateterul afara din vena la o miscare mai brusca -daca cateterul se afla in zona articulatiilor mainii , de exemplu, se va pune un un propsop rulat sub articulatie si se plasa mana pe el -indepartarea cateterului se va face la terminarea terapiei intravenoase sau atunci cand vechiul cateter nu mai este functional si pacientul necesita in continuare tratament intravenos. Se opreste perfuzia si se clampeaza perfuzorul, indepartandu-se apoi cu blndete fixatorul de pe branula. .losind o tehnica sterila se va deschide o compresa sterila. Se vor pune manusi si se plasa compresa sterila cu o mana peste locul de insertie a cateterului, iar cu cealalta mana se va scoate branula printr-o miscare paralela cu pielea -se va inspecta branula scoasa pentru ca sa nu lipseasca din ea portiuni care sa se fi rupt accidental si sa intre in circulatia sangvina a pacientului -se face compresie pe locul punctionarii timp de 1-# minute, se curata zona si apoi se aplica un bandaj adeziv -daca apar secretii la locul de insertie a cateterului capatul acestuia va fi taiat cu o foarfeca sterila direct intr-un recipient steril si trimis la laborator pentru analizare -se va indica pacientului sa-si restanga pentru 1 minute activitatea membrului care a avut cateterul si sa pastreze bandajul adeziv timp de 1 ora de la indepartarea branulei

valuarea starii de hiperhidratare

Hiperhidratarea se manifesta prin aparitia urmatoarelor simptome: cefalee, greata, varsaturi, crampe musculare, oboseala; somnolenta, convulsii; coma cu H.T.A. ; formare de edeme (revarsate pleurale, pericardice, peritoneale). nterventiile de urgenta: restrictie de lichide pana la cura de sete; restrictie de sare in deshidratarea hipertona; pacientul va primi un regim desodat; perfu!ii cu solutii depleti!ante (diuretice): "anitol, gluco!a ##$, medicatie diuretica pe cale .%., punctii evacuatoare, diali!a e&trarenala; controlul presiunii venoase centrale ('%() pentru a se evita in cursul aportului hidromineral accidentele de hiperhidratare.
Complicatii: 7omplicatiile care pot surveni in cadrul terapiei intravenoase pe cateter periferic trebuie avute in vedere, prevenite, iar, daca apar, cunoscute metodele de actionare in aceste situatii. 5ceste complicatii sunt: -flebitele + roseata la locul de insertie si de-a lungul venei, durere, edem, scleroza venei, uneori febra, datorate fie pastrarii timp indelungat a unui cateter in vena, medicamente sau solutii administrate care au p8 prea mare sau prea mic sau osmolaritate crescuta, deplasarea branulei in vena prin frictionare. .lebitele pot fi prevenite prin schimbarea la timp a cateterelor si securizarea lor printr-o fixare atenta , impiedicand miscare in vena -e&travazarea solutiilor + va apare o umflatura la locul de insertie si in in jurul sau, descresterea temperaturii pielii din zona, durere, senzatie de arsura , prin perforarea venei sau dislocarea cateterului din vena. Se va opri perfuzia imediat, se va aplica gheata imediat dupa si apoi comprese caldute mai tarziu. 4xtravazarea solutiilor administrate poate fi prevenita prin verificarea periodica a locului de insertie a cateterului, prin aplicarea corecta a fixatorului transparent care permite ca aceasta verificare periodica sa fie foarte usor de facut -impermeabilitatea cateterului + perfuzia nu mai curge , iar daca pacientul are infuzomat sau injectomat acesta intra in alarma, datorita neheparinizarii perodice a cateterului dupa fiecare administrare, nefolosirii indelungate sau formarii de cheaguri de sage atunci cand pacientul se plimba si sangele umple cateterul si stationeaza acolo. 3ermeabilitatea cateterului se poate mentine prin heparinizare sau adminstrare de solutie normal salina dupa fiecare folosire si invatarea pacientului sa tina mana cu branula ridicata in dreptul cotului atunci cand se plimba - !ematom + sensibilitate crescuta la orice atingere a zonei, vanataie,

impermeabilitate, datorita perforarii peretului opus in timpul inserarii cateterului, compresie ineficienta dupa indepartarea branulei. Se va scoate branula, se va aplica compresie. .ormarea de hematoame poate fi prevenita prin efectuarea corecta a tehnicii de insertie a cateterului, de o marime potrivita venei abordate si prin eliberarea garoului cat mai repede posibil dupa insertia cateterului -sectionarea cateterului, de obicei capatul acestuia care este introdus in vena, datorita reinsertiei acului de-a luncul tecii de plastic, in timp ce cateteru este in vena. Se va incerca recuperarea partii sectionate daca este la vedere, daca nu , se aplica garou deasupra locului de insertie si se anunta medicul si radiologul. Sectionarea cateterului se poate preveni neintroducand niciodata acul inapoi in cateter pentru a incerca insertia sa ci se scot amandoua odata si se incearca inca o data insertia cu alt cateter -spasme venoase + durere de-a lungul venei, albirea pielii din jurul venei respective, rata scazuta de curgere a solutiei perfuzate chiar daca perfuzorul este declampat, datorita administrarii inadecavte de substante iritative si in dilutii insuficiente , administrarii de solutii perfuzabile reci+ sau transfuzie cu sange rece,, adminstrarea prea rapida a solutiilor chiar daca sunt la temperatura camerei. Se vor aplica comprese cu apa calduta, se va descreste ritmu de adminstrare. Spasmul venos poate fi prevenit prin administrarea de sange si solutii la temperaturile potrivite -reactii vasovagale + colaps brusc al venei in timpul punctionarii, paloare, ameteala, greata, transpiratii, hipotensiune , datorita producerii de spasm venos cauzat de anxietate si durere .3acietul va fi asezat pat cu picioarele mai sus decat capul, este incurajat sa respire adanc, se masoara semnele vitale. 5ceste situatii pot fi prevenite prin explicarea procedurii pacientului, reducerea anxietatii acestuia si eventual, folosirea unui anestezic local inainte de punctionarea venei -tromboze + durere , roseata , umflatura , impermeabilitate, datorita afectarii celulelor endoteliale ale venelor favorizand formarea de trombi. Se va indeparta cateterul si se va insera intr-o alta zona, se vor aplica comprese cu apa calduta, se va supraveghea pacientul si observa daca apar semne de infectie. .ormarea trombozelor poate fi prevenita prin insertia unui cateter periferic folosind o tehnica corecta, fara a leza vena -infectii sistemice ca septicemia sau bacteriemia + febra, frisoane, indispozitie fara motiv aparent, datorita unei tehnici nesterile, aparitiei flebitelor severe care favorizeaza dezvoltarea organismelor, fixare insuficienta a branulei ceea ce permite miscarea ei in vena si introducerea organismelor in circulatia sangvina, mentinerea indelungata a unui cateter, sistem imun slab dezvoltat sau folosirea unor solutii perfuzbile contaminate. Se va anunta imediat medicul la aparitia semnelor specifice descrise. Se va indeparta cateterul si se vor obtine culturi de la locul insertiei, se va taia cu o foarfeca sterila capatul cateterului si se va trimite la laborator pentru analizare, se vor monitoriza semnele vitale, se vor administra medicatia si antibioterapia prescrise. 3revenirea infectilor sistemice se poate face folosind cu strictete o tehnica sterila atat la insertia cateterlui cat si la cuplarea perfuzoarelor la solutiile de perfuzat si la branula, la intreruperea perfuziilor sau la indepartarea cateterului

- reactii alergice + prurit, bronhospasme, urticarie, edem la locul de insertie a cateterului, pana la reactii anafilactice cu stop cardiac , datorate faptului ca pacientul este alergic la substanta administrata. In acest caz se va opri perfuzia imediat, se mentin permeabile caile respiratorii, se anunta imediat medicul, se vor adminstra antihistaminicele, antiinflamatoarele si antipireticele care se prescriu cat si epinefrina si cortizon daca se indica. 9eactiile alergice se previn printr-o completa anamneza a pacientului care sa contina istoricul alergenic al acestuia , efectuarea testarii la medicamente+ in special antibiotice, inaintea primei administrari cu monitorizare atenta timp de 1" minute de la testare sau de la adminstrarea unui nou medicament fara testare -incarcare circulatorie + disconfort, turgescenta venei jugulare, dificultate respiratorie, cresterea tensiunii arteriale, respiratie zgomotoasa + cu : haraituri;,, dezechilibru intre lichidele eliminate si cele igerate, administrate, datorata unui calcul gresit al cantitatii de lichide ce trebuie adminstrat cat si administrarii prea rapide a acestuia. In acest caz se ridica capul patului astfel incat pacientul sa stea semisezand , se administreaza oxigen, se anunta medicul, se administreaza diuretice daca se prescriu. 3entru a preveni incarcarea circulatorie se va verifica periodic rata de administrare a perfuziilor pentru a observa din timp eventualele dereglari si schimbari, se calculeaza cu atentie cantitatea care trebuie administrata, se verifica si monitorizeaza diureaza pacientilor cu tratament perfuzabil de solutii pentru a putea face un bilant corect -embolie ' dificultate respiratorie, puls slab batut, cresterea presiunii venoase centrale, hipotensiune, pierderea constientei, datorita impingerii aerului in vena prin schimbarea flacoanelor de solutie si impingerea aerului de pe perfuzor in vena.Se va inlatura perfuzia, se va chema medicul, se va pozitiona pacientul pe partea stanga in pozitie %rendelenburg pentru a permite aerului sa intre in atriul drept, se va administra oxigen.3revenirea emboliei se face scotand aerul cu atentie din perfuzor inainte de cuplare la cateter si schimbarea flacoanelor cu verificarea perfuzorului, securizarea conexiunilor dintre perfuzor si cateter si dintre perfuzor si flacon < incompatibilitati sau asocieri de medicamente

)eactiile de incompatibilitate

ale

solutiilor perfu!abile cu

unele

medicamente pot provoca efecte to&ice asupra organismului, iritarea tesuturilor, embolii prin amestecarea unor emulsii, modificari farmacodinamice. *&emple de medicamente care nu se amesteca intre ele: +. ,urosemid -. .itroglicerina #. Algocalmin /. "etoclopramid 0. *ufilina
:

1. nsulina 2. 3opamina 4. Ambro&ol 5. (imetidina +6.3ia!epam

"edicamentele incompatibile se administrea!a in seringi sterile, separat, iar pentru evitarea reactiilor dupa fiecare administrare se spala calea (cateterul sau canula) cu ser fi!iologic steril inainte de a administra un alt medicament. AT*.T *7 .u se amesteca: 8 sangele si derivatele de sange 8 solutiile de aminoaci!i (Arginina) 8 solutiile uleioase 8 "anitolul 3* )*T .9T: %itamina :- nu se administrea!a impreuna cu %it. :+ si :1 Acidul folic nu se administrea!a impreuna cu acidul ascorbic (vit. () %itamina : ; se inactivea!a cu vitamina ( in solutie %itamina < nu se amesteca cu alte vitamine =a administrarea vitaminelor se va tine cont ca multe sunt sensibile la lumina si caldura. 3e aceea se prefera administrarea in perfu!ii de scurta durata sau se vor introduce in flacon chiar inainte de administrare. Aminoaci!ii nu se administreaza in combinatie cu alte solutii sau cu medicamente deoarece au capacitate de interactiune. (ei 4 aminoaci!i esen>iali sunt: i!oleucina, leucina, li!ina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofan, valina.

<%ransfuzia

)rin transfuzie se *nelege introducerea de s+nge, plasm, sau globule roii *n sistemul circulator al unui bolnav -ransfuzia are urm,toarele indicaii importante: - restabilirea masei sanguine i asigurarea num,rului de globule roii *n caz de hemoragii, anemii sau st,ri de oc; - stimularea hematopoiezei (transfuzii mici i repetate); - m,rirea capacit,ii de coagulare a s+ngelui, prin introducerea *n s+ngele primitorului a

noi cantit,i de elemente necesare procesu-lui de coagulare, *n caz de hemofilie, trombocitopenie, coagulare intravascular, diseminat,; - depuraia organismului prin *nlocuirea total, sau parial, a s+ngelui *nc,rcat cu substane toxice, cu s+nge proasp,t -ransfuzia se poate face: - direct . cu s+nge proasp,t; - indirect . cu s+nge conservat -ransfuzia direct, nu se mai practic,, ci se folosete s+ngele conservat /onatorii se verific, s, nu aib, eventuale infecii transmisibile cu virus hepatic 0, 123, 314, lues, malarie sau ali germeni 0ondiia realiz,rii transfuziei este cea de compatibilitate *ntre s+ngele donatorului i cel al primitorului /e aceea, *n primul r+nd, se determin, grupa sanguin, i 5h-ul primitorului -rebuie s, existe o identitate antigenic, *ntre s+ngele donatorului i cel al primitorului 6n s+nge exist, aglutinogene care sunt fixate pe eritrocite i aglutinine 0ele mai importante aglutinogene sunt: 7, 4 i 5h 8rupele sanguine sunt: 9(2), 7(22), 4(222) i 74 (23) )e eritrocite se mai g,sete un aglutinogen numit :factorul 5hesus; sau 5h <actorul 5h se poate g,si pe eritrocite independent de aglutinogenele din sistemul 749 =u exist, aglutinine naturale specifice fa, de factorul 5h >le pot ap,rea sub form, de anticorpi de imunitate la persoanele 5h-negative, anticorpi provocai prin transfuzii repetate cu s+nge 5hpozitiv, conin+nd aglutinogenul 5h 0u ocazia transfuziilor, trebuie s, existe i o compatibilitate *n sistemul 5h 2ncompatibilitatea de factor 5h poate produce accidente posttransfuzionale, merg+nd uneori p+n, la moarte /eterminarea factorului 5h se va face, *n mod special, la gravide )ungile cu s+nge de transfuzat conin de obicei !"%, ?"%, $%% sau $"% ml s+nge -ransportul s+ngelui conservat de la staia de recoltare i conservare la punctul de transfuzie se face *n frigidere portabile sau valize izoterme *n care se introduce un lichid de r,cire la @$A, @ &A0 B+ngele sosit de la punctul de transfuzie se utilizeaz, imediat 6n caz contrar, va fi p,strat la frigider la @$, @&A0 B+ngele p,strat c+teva ore la frigider cu punga suspendat,, se sedimenteaz, *n ? straturi Btratul inferior conine hematiile, urm,torul strat cuprinde trombocitele i leucocitele, apoi urmeaz, plasma 6nainte de a fi transfuzat, s+ngele va fi omogenizat prin c+teva mic,ri fine, de r,sturnare a pungii Bcuturarea pungilor este interzis,

11.2. !ehnica transfuziei de s"nge


)rima dat, se face determinarea grupei sanguine 749 i 5hesus a primitorului din '% ml s+nge proasp,t, introdus *n eprubete cu nume, prenume i data naterii )entru transfuzia preparatelor care conin eritrocite trebuie ca sistemele 749 i 5hesus s, fie compatibile )entru plasma conservat, i concentratul de trombocite, pe c+t posibil se transfuzeaz, preparate compatibile *n sistemul 749 i 5hesus /e regul,, pentru transfuzia de concentrat de trombocite nu este necesar testul de compatibilitate direct, Cedicul controleaz, numele *nscris pe flacoanele care trebuie transfuzate, numele primitorului, grupa s+ngelui, data de expirare ca i calitatea flacoanelor (flacoane deteriorate, modificarea culorii, hemoliza) /up, *nc,lzirea flacoanelor la temperatura camerei, transfuzia se face imediat 6n transfuzii masive, transfuzii la nou-n,scui, precum i *n cazul prezenei anticorpilor la rece se face *nc,lzirea flacoanelor prin flux

continuu, prin spirale speciale de *nc,lzit, p+n, la ?DA0 /ac, temperatura dep,este ?DA0 se denatureaz, proteinele
#rupa sanguin$ primitor #rupa sanguin$ donator ? A : A: ? A, ? :, ? A:, A, :, ?

Be folosete calea venoas, de acces, de calibru mare, folosind acul special de perfuzie intravenoas, continu,, cel puin num,rul 'D 8 =u se adaug, medicamente )e calea intravenoas, de acces nu este permis s, se introduc, dec+t soluie %,E# de =a0l Be utilizeaz, *ntotdeauna set de transfuzii cu filtru -rusa pentru perfuzat s+nge, ambalat, i sigilat,, se folosete numai o dat, apoi se arunc,

11.%. &reg$tirea bolnavului


- transfuzia de s+nge se execut, *n salon la patul bolnavului; - asistenta preg,tete bolnavul; transfuzia se face pe nem+ncate; - *n caz de urgen, nu se va ine cont de starea de umplere a stomacului; - bolnavul *i va evacua vezica i intestinul gros; - bonavul va fi aezat *n decubit dorsal; - braul bolnavului poate fi imobilizat *ntr-un jgheab special; - pacientul va fi bine *nvelit pentru a evita frigul i frisoanele; - se scoate aerul din punga cu s+nge de transfuzat; - se pune punga pe un stativ; - se puncioneaz, vena i se fixeaz, acul i amboul tubului cu leucoplast; - se controleaz, ritmul de scurgere de '%-'" pic,turiFminut; - se acoper, braul bolnavului cu un c+mp steril; - num,rul pic,turilor se poate urm,ri la ?%-&% minute

11.'. (upravegherea bolnavului )n cursul transfuziei


- pacientul nu va fi l,sat singur nici un minut; - asistenta va supraveghea *n permanen, at+t starea bolnavului c+t i modul de funcionare a aparatului; - *n caz de accidente posttransfuzionale se va anuna imediat medicul; - dac, s+ngele nu se mai scurge, asistenta va verifica permeabilitatea tuburilor (s, nu se formeze un cheag) c+t i poziia acului *n ven, - dac, s+ngele va coagula pe ac se va schimba acul; - dup, terminarea transfuziei se vor p,stra "-'% ml s+nge pentru verific,ri ulterioare, *n caz c, vor ap,rea accidente posttransfuzionale tardive; - cantitatea de s+nge administrat,, precum i numele transfuzorului se noteaz, pe foaia de observaie a pacientului; - dup, transfuzie, pacientul va r,m+ne *n pat, bine *nvelit; - temperatura camerei va fi cea optim,, eventual cu '-!A0 mai ridicat,; - imediat dup, terminarea transfuziei bolnavul poate bea lichide c,ldue, iar dup, dou, ore se poate alimenta

11.*. +ccidente transfuzionale i posttransfuzionale

6n cursul transfuziei i dup, terminarea acesteia pot s, apar, o serie de accidente 7spectul lor clinic este mai variat i asistenta are obligaia de a le recunoate c+t mai devreme Cai important, este prevenirea acestor accidente 6n acest sens asistenta trebuie s, cunoasc,, *n primul r+nd, cauzele accidentelor 7cestea pot fi: 1. Incompatibilitatea de grup *n sistemele 9, 7, 4 >ste unul dintre cele mai grave accidente posttransfuzionale, manifest+ndu-se sub forma ocului hemolitic 7cesta trebuie recunoscut la timp, pentru c, poate fi fatal Bemnele precoce se manifest, prin frison, stare general, alterat,, tahicardie, dispnee, paloare, cianoz,, v+j+ituri *n urechi, dureri lombare, hematurie (hematiile distruse elibereaz, hemoglobina pe cale urinar,), se blocheaz, glomerulii renali, apare insuficiena renal, cu anurie Ga apariia primelor simptome de alterare a st,rii generale cu: senzaia de frig, frison, cefalee, dureri lombare, asistenta *ntrerupe imediat transfuzia i avertizeaz, medicul )+n, la venirea acestuia *nvelete bine bolnavul, *i recolteaz, urina, *ncepe hidratarea cu lichide c,ldue pe cale bucal, i preg,tete trusa de prim-ajutor *n caz de accidente post-transfuzionale, inclusiv aparatul de oxigen -ransfuzia de s+nge se face obligatoriu izogrup: bolnavii cu 5h-negativ vor primi s+nge doar de la donatori 5hnegativi 2. Transfuzia unui snge alterat. B+ngele hemolizat produce fenomene asem,n,toare ocului transfuzional Sngele infectat cu germeni viruleni provoac, frisoane foarte puternice, care apar de obicei la una-dou, ore de la terminarea transfuziei, spre deosebire de frisonul care apare la incompati-bilitatea de grup, care debuteaz, chiar *n timpul transfuziei )+n, la intervenia medicului, asistenta va *nc,lzi bolnavul cu p,turi i termofoare i *l va hidrata cu b,uturi calde, uor excitante (ceai, cafea) Sngele infectat cu VHC, HIV, VHB, spirochetta pallida nu provoac, reacii imediate, ci tardive, dup, trecerea perioadei de incubaie Embolia pulmonar cu cheaguri se manifest, ca un accident hiperacut 4olnavul devine cianotic, agitat, dispneic, tusete i are dureri toracice, hemoptizie 7sistenta *i va administra oxigen, *i va face respiraie artificial, sau va preg,ti, eventual, trusa pentru intubaie traheal, 3. Introducerea aerului n vasele sanguine este o complicaie rar, i apare dac, s+ngele se administreaz, sub presiune 7pare puls slab, tensiune arterial, scazut,, dureri toracice,deces 4. Administrarea ntr-un ritm accelerat a unei mari cantit i de snge poate provoca dilataia acut, a inimii, care se manifest, prin simptomele insuficienei cardiace acute: tahicardie, dispnee, cianoz,, sc,derea tensiunii arteriale 7sistenta va opri transfuzia, va anuna medicul i se va preg,ti cardiotonice i opiacee !. Transfuzia sngelui nenc lzit poate provoca hemoliz, cu insuficien, renal,, oc posttransfuzional, acidoz,, stop cardiac 7sistenta va *ntiina medicul la primele semne ". #eactivitatea neobinuit a bolnavului apare datorit, incompa-tibilit,ii proteinelor din s+ngele donatorului i s+ngele primitorului Hneori apare o uoar, cefalee sau stare subfebril,, alteori reacii urticariene sau edeme Ga aceti bolnavi, *n loc de s+ngele integral se vor prefera hematiile sp,late sau transfuzia va fi precedat, de

medicaie desensibilizant, cu 70-1, hemisuccinat de hidrocortizon sau 5omergan

IIIIIIIIIIIIIIII

II %. +limentatia enterala a pacientilor, sonda


gastric, duodenala si gastrostoma

S-ar putea să vă placă și