166

Economie

acest caz intrd in actiune anticipdrile adaptotive ale agengilor economici. prin care se infeleg aoele anticipfi care reacfioneaz[ [a evolufiile recente gi care se inchtd in curba SRIA. Teoria qi practica economici utilizeazd deuumirea, devenite standard, de NAIRU, prin care se itlelege rata qontaiului car.e nu detennind accelerarea infla,

ln

Capitolul X{X
CRE$TEREA BCONOMTCA $r DEZVOLTAI{EA DUITABILA
19.1, Conceptul de cre$tere economici
.,

liei, sinonimd cu rata

nahrralA a gomajului. NAIRLI este rata Somajului pentru care it/lalia efectivd este egald cu cea anticipatd. lnstrumentul de analizd folosit in prezent este cornplex Ei irnplicd dezbateri ample gi, adesea, confruntdri aprinse. in placticf,, orientarea $i lnai ales conducerea politicii macroeconomice este asemdnate, rrneori, cu ,,mersul pe o frdnghie. Dacd ne vom inclina prea mult intr-o pade (cotnbetand plea mult infla{ia - n.n.) gomajul va cre$te.

itilalia

este stdbild Si la care

Daci ne inclindm prea mult in cealalt[ parte (promovAntl creqterea economici pentru a crea mai multe locuri de muncd n.n.) infla{ia va spori. Uneori asistdm la cea rtai dezavantajoasi situalie - care genereazA atet infla[ie, cit qi gontaj - care-i putre pe politicierri in [ala unor alcgeri rlificile.r Pentru a infelege niai bine cele spuse, men{ionln cd abordarea alternativ6 .,ori/ori" prin reducerea expansiunii economice (gi acceptarea creqterii gomajului) pentru reducerea inflafiei, sau, dirnpotriv6, expansiunea economiei pentru a diminua qornajtrl. acceptdnd inflalia, era specificd aborddrilor monetariste de la s{6rgitul anilor '70 ai Secolului XX. Viala a fost mai complexf, qi mai asprl, irnpun6nrl recolsideriri. Coexistenla inflaliei cu criza gi ;onajul a caracterizat economia multor fdri in tranzilie, inclusiv in RornAtria, irr anii 90, cAnd ratele ridicate ale infla{iei de 100% Ei chiar peste 300?i, anual s-au irnpletit cu niveluri ridicate de peste l07o ale gonrajului (vezi datele din
paragrafele anterioare ale acestui capitol). in schinrb, multe tdri dezvoltate, cu economii qi structuri stabilizate, au cunoscut $t curlosc echilibre mult nrai stabile, cu qotnaj gi infla[ie reduse. Coexistenta ratelor reduse ale inflaliei cu ocuparea deplini sau cu ratele reduse ale $omajului au drept prentisi de bazi, pe de o parte, consistenla ;i consecvenla politicii tttortettn'e de lintire o infla1iei, iar pe de altd parte, conrergenld politicilor ntotletore, pronny]t(i de bartco centrold, cu politicile fscal-bugetord, structLtrald Ei a t'eniturilor, pronnvdle de guvent,,,un mix adecvat de politici economice (rnonetare, fiscale, de venihln) fiind esenlial pentru men[inerea echilibrului econonric".2

fftJ[ilXffiTl

fi,: :i"ili:#,:',1,.'ii1;frl,,:#rrri'*:iy,":1;
"i:'::l':"iilffi:lii'liliil,:
generat al

:':l laliuni

u poate n caracrenzara nu',a i pri n corr-

firii,

perrrru a$ezarea sau i,l"oa.u."o er onorabild in eco_

reperare, iar cicrrr iJl',i'lj3!;Jil'iJL:lT:?:ii:':1'r"i 'r' ':;"i;;;' ""' cL"osc rnurt,,,"i p,ri,;,,;;;;;i:$ r,:Hitll::,5;:1.T,:,,",r:":: x,;lr:*,*;i ;[::lj]::11,i"".":i,yi.,;rJ-ryr .J"r xvl,, d"""i,i,i'^,", considerat .,gri,,, J'"#'ilil:li ::Hlr :1,iil:i:3x'::,:; "' :r;l$

:::iiff lri"ffii:lt :tTili::i{

i::,'#i.g!yllx

jiffr

:"xt L.:f li,l*,xi

yl,:i:

o'""

fu*4'i

:,{,X;

:::[::i:i::3!]',';i,T""..:/,:!:x,,x#ff:.,*::i;,,."j,:"T.;1T:",,11::iiii:"1,":,: considefat ca,,secolul cregterii

"i::iti

;'i',:;"?:l).',".

economi..,,, i,, .o..,,r.i.o"ui,,u,rr1,r u'rane s-a aflat continur, ating6nd niveluri "";;;;;;.;;;reirnaginat in secorete

il,l,X.Jlii1""r1TliL;lu
ecoromice,

:t,lulrjilll;#:iiliifi:r:ff t?,31;;;ir??,tiii;?t#xl31i r#sr ii*ij: ji,lltl * +:* ll;*,i;:,rutlhmi:[ri riooo,'p.od.;i'r::liffil:li#,:iT'ij

tn""nu,ur unur,,i
c

Aceste evolu{ii au fost la

o,""'.",;,,,iin

;,ili1il";JTH::;#,::' rXT,fr^.iffi '::":ii:ijJ:]

d ta sitico,,,'al/e1,,

- !"*;t*t"*"

**.

wuLrtr,l.oronir,

I:cl. Ecoronrjca, 2005, p. 699

't3NR, Raport anual 2005.

L'Histoire Dosar '^: illifl;,{::iii."i,i'"i,i7,',l,i, ,lJ;fi,,.'j"i. i()ss probtene gtob,,te ate oryenirii _ ,rr;,";l"JJtriiiill e.litie

,tl;;"i,1lrnii tpA\.p.\iecle.oulebothetrrirouootiqtte, "_|,tJ;

l.,Histoite.nr.2t(),20(lt,.L)

74

368

Economie
Ct.eqterea econonicd

cre;terea durabild a proclucliei la diJbrite niteluri, de la intreprinclere pdnd Ia econoiltia naliortald Si chiar cea ntondiaLi, dar in toale aceste analize el intplicd abordareo pe lermen lutg. Sinron Kuznets, fost profesor al Universit6[ii Harvard, laureat al pre'niului Nobel pentru economie, in discursul de receplie (l I dec. 1971), a dat cregterii economice o definifie mar cuprinzdtoare: ,,Creqterea economicd a tnei ldri poale fi defnitd ca o cre$lere pe ternren lung a capacitdlii de a Iivra poptilaliei bmturi economice tot mai diversifcate, aceasld capocitate crescrittdd aytjnd la bazci o tehnologie attansatd si adapldri instilulionale qi adecvate. Toate cele lrei conlponente ale ^ideologice clef rtiliei sutt inoortqnte".2

nafionale. A luat naltere, astfel, o bogate literatur[ econorlic[ referitoare la ceea ce a cdpdtat denumirea de cre6rere econonicd. Delimitarea s/adr ilor cresterii econonricel numeroase lucriri despre ntodelarea St analizo creSler.ii econonice au reprezentat $l cele douI componente de bazd ale acestei literaturi. Conceptul de crestere, care a ocupat un loc deosebit in dezbaterire anilor ,60 qi . '70, a fost lansat in teoria econonricd in anul 1939 de cdtre economistul englez Roy Hanod qi este utilizat pentru a desemra antprif.carea acrivirdrri econo,tice
stru

factorilor de multiplicare a producfiei de bunuri gi servicii. Au fost elaborate numeroase,rodele teoreticoinatematice de analiza qi prog'oz6 a dezvoltirii econorniilor

$i dezvol/qreq

durqbild

Hi1 jh;*L:#il [ :;;::,;:: :: ::.,, ", ;:i:: ::5i1, '{::;{;::;'ii::ii::ii!::i^r,!ii;J##ii"m{i^rr:,:,:^:i,!T:,,,:;

:
n a, i, a r e

:q

369 a 5i
se n

s ri

Y(v) = bL"KP
in care:

\ :

J(-iilffi:fl:iH,,j:ii,ffil
voJurnul uapitalului:

brut (venirurui na!ionar sau ar producf iei);

,g#li::,f lldi,ili:,,1,,.?i:,.TJ,'J,li:re,riiaeb ,:tr:[:":,,i:iiilr,tii,iii:[::i'iii;i'::::,,;::;

;;:;iii;;;#,i,";,,::;,,,t;,

"-T'r:"".'l#ni,:;,::1,

. intr-o forrnule rnai generald, prin cregtere econornicd se intelege deplasarea spre dreapta a curbei posibiiitdlilor de protruc{ie, atat din purctul de vetrere ar bunudloide consuni, cit gi din cel al bunnrilor de investitii.

:::l",rffi
i,.
"

*i[,.,. :frTil,t#[d*,,b}*+il:
;il TI;|:'T I II,:,',:T:.:'"ll";,f

ihft

ru*

r
Ir
Fig. nr.
1

,'+iili:'l,f fffl;Htl+,,,:,#TIl''ffi{'",.:'H
lr
Bunuri de investilii

[+*i:ffi
,

ilit ifilil

'l

lr-[

g.:''i'.;;,'i

fr$ifr [# ff

Pentm caracterizare se fbloseEte in general indi<:qtorul produsului (veninlui) tlaliotnl solt al produsului inlent ln.ul . In toate abordirile conceptul este delimitat in
' W.W. Ro.to*. Tlp stdges ()/ econontic grov,tll,Cambridge University press, 1960. :rtron Kuznets. Lletlerea econonticti ntodentd. concluzii Si coDsideralii, in; Latrealit Nobel in econonie. Discurcni de receplie, vol. I, Academia Rorndn5. Centrul Romdn de Economie Conparatd gi Consensuali, Ed. Expert, Bucure$ti, 200 p. l, I I l.

..-a;rilijitillr,t,:i:ti:ilililff nt*if,
"-..,.-fr:q."ful
o. tehnic rreutnr se nr

fi+iilfrlffi ,l*.,ji$jilji*i
:.:1? fi';|::'j,:1il1,,:::;1,ffi1":lilf,,i$1,:
Hatier, paris. 1990,

',',-fii,!': ::;n:'

1;

,.

;Xlll.lliJ'.:;i[;;'';;il;'"i:T"lJi*
,rj
nt.ttton| A.

Celedan, Dlcllo rutaire dcononique et socidl,s.,n,ed.,

.-

,.I

lliri-irall

lii

Econornie
l

990

t992
6.029,2

1994
49.17 3.2
r

t996

998

1999

2004

2005 2B8.8'

-__
;::;"?T:**""
In
u.",,ru i,,.ru,a,,i
acest sens, cre$terea

R\7 0

08.919,6 368.260.7 521 735,5 2 463.716,5

nevoilor u'rane, cre$terea veniturilor Oo*,u1,", qi a nivet,tui de

'--'_'-_lli

alfi ani de cregtere' pIB-'l Romdniei urcnnd de la 344,6 nriliarde ly l*ut ^ 2006 itr la 416,0 nriliarde in 2007 qi 514,7 in200g,

rei.oi

sclzut la 498 miliarde lei in 2009. 7n preltu i conpeu-abile, evolu[ia plB real a fost (variatie procentuald anuald):

dupd care valoarea acestuia a

il;l;::i,:,*', i:':i ;l,J:,:.J"i,ffi, J:,,i:::1fi :;ff TffiTl

19.2. Factorii cregterii economice

fi* 1i; m*]trI

I

.,,.f r,'."i ij' il'"l"Jl" l,i'

; " ij

iil

l,'

j.

:' l:',,
1
i

r,

""

ii.

pe rea za

ril'"
r

;::TrlJ#]-;ffi
cu,,,,
n

992 I 991 I 994 I 995 I 996 tggT 1998 1999 2000

Fig.

200

2oo2

nr.2

pe baza,paritdlii puterii de cuntpdrare standari (pCS), carc :"-:1li:: reprezrrta rrnltatea mouetard de referinfi la nivelul lJE, ca valuld con\tenl.iondld ce exclude influentele diferitelor orefuri-nalionale. Calculat pe aceasti bazd, pIBrl pe ioc'itor al R.orl6niei a crescut de la 5.sott unitali puriiot"'a"-.r,nparare standard in 200_l.la 6300 in 2003 qi ra 12.000 i'200g, reiuc6ndu-se in anui de crizi 2009 la 10.700 unitdti. 3' cle$tefea economicf, este un proces reversirsir gi are un caracrer artoitlrrer.intrt, ceea ce inseanur6 c6 ea se traduce prin mocliJicdri cttnrulatite ale condiEiilor de pro_ dmtr,e: irwestitii.nete mai rnari, tehnologii nol. calificarea tb4"i'Oe mun.A, modificdrr are obrcerur ttor de consum, ale anlicipaliei irrtreprinzilonrlui. econornicd implicn qi tansfort)tdri stuclurale, itt raporttu.ile tlintre ._^.-1:_!,*Ul.r.u t aDturtte tSi sectoorele ecorrorniei nalionale, ca ulmare a aparifiei unoi noi produse qi ramuri gi a restringerii altom. 5' cregterea economic6 motlemd are la baztr indeosebi areqterea productivitatii adicd a producliei sau produsului pe unirarea de factori (inclLrzancl toli f:j"ril:"

,^]-"j_,:??"0 se exprimd

,rn m0neda -UtPr'ln* europeand,5474 euro. din 200l..pentru

in dolaLi S U A. pe locuitor, plB_ul Romdniei era itr 2009 de 7493, iar cornparafii

cu ![rile Uniunu Europene plB-ul

",iiur''.11:]1i'n'' i,nlr ;: mi;itdi fl : jdlil j:r1 ir ili;;ii;ffft : "iuj:lir flit**,,,it**ll;:',1,:.'J:i",ffi ;,,;#,.,'j :i;;L;;=l*ilffi

", li.ll,i;i'li.lJlif il :,,,i:l sere

^ ", ro,nr,reazd

l:,.' :l; jil;:,

r..i

"::fi

n;;;;';,

l;lj

sl,::,-1

tfl I *

il

;i;,il,T.:: ;"i:J *;"*l'liilJ;;i' ;';lill: e opereazd cu 2r ; de

j::l::ar
carcure 0"i,,

a,e_se or,ereazd

5r niverur de carificare;

I'";;;. .;;;",;:'"c5ria'

;.i. oil,i.,

4 [actori luati

rT : x."

ll*:ii

funcr;i

,te

p-iiuqiir

tactorii)

g=-=n+m
S

baza schimb6rilor cantitative gi calitative mentionate, cfe$terea economlca vizeazi gi arnplificarea schimbu;ilor economice prlt. furr-ti; gi participarea activd Ia cilcuihrl econonric mondial. "" 7' Degi cregterea vizeazd direct Iatura cantitativa a procesnlui econonric, umrdrind rea16 a protlucfiei detunuri rnateriale j; social" necesare gi cerute in :il,lll".y socrelare, ea nu poate fi privitS in afara finalitarii sociale a activitarii ecorornice. care
actuald.

6.,ie

e* =f=gn +m
Echilibru
p fr n tltnd erogeni
. .S are urr

atomicitatea asi[uritd prrn variaIia ntelor de

S este fd,a reEiler-u mta

n,"Ut.*;,* pr"*.,rii

,,

*:".,,risire. "iilll1 riscul !: stagndrii

-t

--,rnt
na",,rc,.'....-

. *u -

accenruea,,i

.,o,,i.a-f

ol=

' Exprirnat in lei noi (RON)

I RON:10.000 lei

vechi

,::rltr

';irir.-r:: i;:,ir.

,i'i,:i

Ecolornie Investitii (l)

Absenta tuncfiei de investitii* S (simpl6 identitate) de uude:

__
Functia investiliilor I = AF Y, I

i:

Creqtereo economicd $i dezvoltar.ea dtt.abild

(conditiile de echilibru)

AK
Frogres tehnic

Aparitla automata contribuind la

reechilibrare

-K

= qY VariabilS exogen6, problernaticd

-r..^^.:^ -, -p',"t, llli1lll,"i.J,llill l"ll"i.lij,1::i:_;;;;;;;,Ji;,;1:;:.:::,;:n":,,;,,:,::,:::,"::,::,0:,::; ,i;ff Hi#l"j"ff rjdicatd: lT,:l;,.;,j1;H[H,"J;::::,J:;"d,'"-ffi tnodifi t'Aril" r"t,,,otogll; "TT,"ff i",T:::
19.3.

,,::':|,:!&i8'|,i'|ze|iLle|ryi0zapo,,,/a,,,,iffi, crelletealu.odtrc. 'dll/. ecr)nomiile si invest;r;;;-. ,..'

Teorii (tipuri 9i modele) ale cre$terii

Tip de model

Modelul ofertei

Modelul cererii in care cererea de investitii arc un rol esential

Aqa cum s_a spus mai su

La neoclasici, ittvestiliile provin din econornisite, in timp ce la post-keynesieni, economiiie sunt cele care provin din investilii.
Strrra. Denise Flouzat, Ecortontie contenlpordine, rol 3, Croissance, ctises et strat6gies conomiques, Presses Universitaires de Fralce, 1984, p. 63. Nlenfionem cd studiile 9i calculele se referi la rm numar marc de ldri dezvoltate (S.U.A.. Belgia, Danemarca, Franfa, Gemania (occidentali), Olanda, Anglia. ltalia. Norvegia).

;r::,lr,ff :'#i'kiit*Hr'i**Jii#;'i:rffi

tfiili'ilf

ff,j;:;"ili:,iil:,fi,0i'i,::"-,r,,r,iro.,;,,;;';;;;,*,1 t s"uma, intre cur" se s"h* ;'D.; J,l.,iil,iil,,l,ii.li, iif;T::;:lf_*."ll,r?;,31i;,1;,:;;,1*",t

rnarizare

ffi

general, se considere cd asupra cregterii economice acfioneazd umdtorii factori cantitativi 9i calitativi, grupati dupa natura lor: l Cre;terea fo4ei de muncd utilizate in activitdtile gi ramurile creatoare de bunurj materiale $i servicii Si cregterea productivit5tii muncii;

in

sice, nodere

n,Jl,,:lT'i-1""j:;i::l:,i;:f.l}lor arli.econorili5ri de seamii di,r direrirc rdri s-arr je il;;i;#i::e-_T^e-chitibru $j de crestere care au fost asti"t sisre_

i:;:1"

2. Ridicarea nivelului de educalie $i instruire a fodei de munce (,,investiliile in

capitalul uman");

::":;ffil,

p.,t.k;;;;;'il:T:ii!:T[:,T ftfiif:LX;,,H,.,:|:;:*fi",'"ut*, ;;;;,;.i::','," fl;H, J::::::,':r* strucrurale ;;;j],"*;"ji]arlzasu't modele $.a.r de cre$tere
economic6.2

autonom, prosres

3. lnvestifiile in capitalul fizic prin ridicarea gradului de inzestrare a muncii cu rnagini, utilaje, instalalii etc. (,,investilii in capitalul hzic")1 4. Dezvoltarea giinfei qi schimbhrile tehnologice, detenninate de inovalii care introduc noi produse, noi moduri de produclie a bunurilor existente gi noi fonne de organizare a activit6tii; 5. Resursele materiale utilizate qi gradul de valorificare a acestora in procesul de produclie; 6, Structura activitalilor de produclie gi a sistenlului economic (sh"uctura pe tanuti, subramuri, sectoare cate determind gradul de specializare $i cooperare etc.). In unele lucrlri se atribuie un rol important instituliilor. 0 rnerr{iune aparte se impune pentm rolul investiliilor, progresului tehnologic Si

echilibrati. i' general r. Jirir- ** lttca A. Modetete-,;,";;;i:;;;" :.'":"tu]'.d." b= ale rnodelelor tie creetere ,l,ii!11: !"ptr,d , n,rc,-i!",,i,ii,,t:,!!.:::::,iifJi!.^,2"",?,:,::i,,

Morreleri.,"

;:lt*,i*i##Jff
Y = bL"K!

il:Tl'f

n:l:;':?::'if:iJ:i

s?v'perrecta

li:iTi::ru'::"':::H,,tg':iffi;;i;["i:l*

'"0"i''"iuiri,,i".

^::^,,I,:t,iJ; rhctorlor tre produc{ie

in.are'
lrrrbolizeazii nivclul proclucliei. L _ JaCLontl ntulcbK -.stocul de capital. iar u = elasticjtatea protluctic,i ir rnocrificd
-

ii' :l
1i
i1

'

1i

ii
ri

ii
ll

ol cre5let ii p odttcrivitdlii uurrii. htvestiliile in economia real6 se concretizeazi in construirea de noi capaciteti de productie, precum gi in dezvoltarea $i modemizarea celor existente. Ele irnpletesc aspecte cantitative gi calitative, deoarece, pe de o parte, necesiti fonduri bdne;ti gi cheltuieli pe temen rnediu gi lung, ial pe de altd parle, permit promovarea progresului tehnic Ai ridicarea calitdlii factorilor de producfie. Ca utmare, investiliile ar o aclilule contbilatd Si conplexd asupra procesului de ctegtere economic6, mdrind sau cornprimdnd numArul Iocurilor de munc6, favor izdnd sporirea productivit5fii mmcii gi a gradului de prelucrare gi valorificare a resurselor de matedi prime, materiale Ei energie, precum qi diversificarea gamei de bunuri oferite pe piala intema !i extenli.

se

u:
0.

;::fi[:Xil}il::celor " ",,,.i"r,ai,:

pi oductiei in

ocupafi (procenrele cu care

(tty/dl)/(y/L);
de procente cu care se

= elasticitatea

';nodinci
'

",'""i"i;;;*;;#,;H:H,ffili1;f1""u*'
J f
" "

",: :,:

::,

:|il : ;,:,',#

l;]';

";

;u

u'

$l

Econonrie

9::y:f!:!!!!lA
fJ

si dezvo I tarea

= (dYldKy(Y/K).

C"o

'f i", = C"p +

ctu ra b i I d

3is

S"p

este descrescdtor.

De reguli, o + B = 1, ceea ce inseamrd cd func{ia de produc{ie are randament constant gi egal cu unitatea, Dac6 suma celor doi tcnneni este mai mare dec6t 1, I'unclia are randament crescdtor; in caz cf, suma este subunitalh, randamentul funcfiei

in care: - consurnul; S :.economisirea;

C r = lnvestitia;
ea = ex ante (a$teptat);

^ nrnnci (L) qi in capital (K). in

in aceasti finclie (ecualie) progresul tehnic nu apare distinct, el fiind incorporat

ale cregtedi economice cu luarea

ep

ex post (efectiv, actual).

sulni tehnic considerat nehrcorporatl: 1. func{ii de produc{ie de tip l-lanod, in care progresul tehnic economic este munca:

Au fost elaborate gi modele .

in

seamd a progre_

Deoarece

(.": l"o

insearnnd

c[

I"":

S"o.

Y = bl-o Ko

eYat;

2. de producfie de _funclii capitalul:

tip Solow, in care progresul tehnic

economiseqte

#5i:i#:i:T::'ff:if :ff Iiliff 'il?[:i::'#i!::;':,:::;;';:.:::x; rfit;;Wr#i..:n,#ift f:f r;i;ft [fii;*'lm*?:TT

H#i:i:J'::::":ii' ?'zl::":'?''""
t
"

Intre rnodeleie neokeyne

= 61* Klr srp1.

atel

tn d" ;;

3. funcfii de procluclie de tip Hicks, in care progresul tehnic economise$te

nrunca, cat

ti capitalul:
eYt

;1,.. i.,,

ffi

Y = blrr Kir

qi

Hii[.#T*,**,#il***+';1'4'A:i:!:li,l;i:x:;:::x:[ff sociare, care

iwe.stiliire.;;;.;;;il;;:ilffillilfflt
cuprinde

ffi * t*i+ =iii*.r"-x*, ***rm*

",u,

"$:

;";;";;'on

om

i cri o p

im

urrde y = rata progresului lelrrric. X4odelele ke.ynesiene de creStere econonticd surt modele centrate pe cerere, (cererea e{bctivi) care vizeazd cre$terea economici pe teflnen scurt, fiind construite ' pe b^za a trei fmcfii (analizate anreflot):

"",",*"i".ui
Denise

B.

l:#ifl!::,iil,:;:";i,^,,::i:i'Jl,T"::,;:,:,":ix;:,j;::,0,

,ie,in p,

l. l'unclia de consum: C = cv(y), in care: spre consrul (c : dc/dV); V(Y) = venitul:

capitalului

C:

consumul; c = inclinatia marginall

;;f lyi*fi Tfi'::"1,','11'lll'.',,'fl rT;:#::''1ld"i"Hrtl:? ili+1ry:ffi,l.Tltil'ili:f:fl#":;ff .lT[:,,',#:.:,::;:riH:;l

2. funcfia de investilii: i'lreprinzitorii i'vestesc aturci cdnd eficienta rnarginard a este nrai mare dec6t rata dob6nzii; 3. funcfia de lichiditate, care explici fonnarea ratei dobdnzii pnn componalnentul agentilor economici fafi de econornll. De asemenea, in cadrul acestor nrotlele se acordd irnportanld gi anticipafiilor ralionale ale agenlilor econonrici ce respinge legea lui i.n. Say, precum gi [eza neutra_ Iitifii banilor care nu sunt cenrti numai pentru mijlocirea tranzacliilor, ci gi pentru fi-rrctificare, prin oblinerea de venituri suplimentare. Realizarea echilibrului in viziunea keynesianh implici inter"ren!ia statului. Dupd cum s-a mai demonstrat in capitolele anterioare, modelul de cre$tere eco_ nolnicd echilibrati de 1ip keynesian are la bazi egalitatea: IEnvin Iltrtira, tirnii I)inga, Teotie ecohonlic(i generctld,Ed.Hyperion,

',":,li!;;:;:!!ffi iTl*:rr,"iir6*i#;*ii!;i:;j,:i;:::::":":':"
i{":;::';:;::,;,::fi:;i;}-'::arcur-ei proteciia";;;i;,
i.il

,::i1"1,r"","',"ril'$[:,iili'.:J,:J:,','"#J#1TmI,'1,,:ff,i",-;;;;;u';.
narura,, care
cd

li [!". # :r;::ll,t l,, *." r_l*::li ";,jj:jj,r$if:l?::i'##:i:'":rui,",,.,*ii;:l*ry, ';:;,:;::":::"nT,i::TT;,*:aiiiinl;,,1:a#r::i:r,ry,::m

r," "","..,i,,"""-'ffi
'ie

:i:,

l,

|994, p. I97-I9g

,;,:*!ii'l;?!.iji::::;::W;:::,:,;,:,;::",!,;ii::;::;i.?:;lilli,"l;iJIitiii;.j,1,1

t ; ,- ' : r,

116

Economie

____

ecottomicd itltensivd, care se bazeazd, in principal, pe factofii calitativi gi pe coltribulia nrajurilare a eficierrlei econonrice. In anii'80 din secolul XX cercetdrile in dorneniul creqterii economice iau amploare indeosebi prin rlodelele care acord.l prioritate./actorilor de creStere ecotlonlicd pe tennetl lung, it nporl cu factorii clasici gi cu mecanismele ciclului de afaceri aceasti orientare fiind denumiti teo ria endogend a cregterii econourice. in modelele de cregtere endogeni rolul principal il tlellte inovayia, potrivit formtlei'. ,,finnele suprayieluiesc luptei cotlculenliale nu nuntai prin ntodificar.ea prelulut;i cantitdlii, ci mai ales prin inovalie" (Michael Porter:,,The Conrepetitive Advantage ofNations", New York Free Press, 1990). in esent[, teoria cregterii endogene explicd interacfiunea complexd dintre tehnologie $i activitatea ecouourici, pe dc o parte transfonnAnd sistemul econornic al sociel6!ii care genereazi progresul tehnic gi propulsAnd cregterea economicd prin productivitate gi calitate, iar pe de allA parte, au.rplificAndu-se pe seama resurselor aditioilale rezultate din aceastE interacliune. Alte modele de creqtere endogend explicd difelenlele mali in nivelul de creEtere qi in standardele de viafd pe terrnen huig, pe baza procesului de ocrunulare o cntoqlinlekr (leaming-by-doing) sat prin calitateo capitalLilui unlan, cate detemind capacilalea de utilizare a telrrrologiei. O serie de modele au ca obiect eviden{ierea electelor pe care le au politicile fiscale asupra ratei de cre;tere a produc{iei gi venitului national, in nrdsura in care rata de rentabilitale social[ a investiliilor depigegte rentabilitatea privatd prirna fiind rezultahrl extemalitifilor, de acumulare a curoEtinfelor, beneficiind nu nurnai cei implicafi direct, ci qi societatea in ansanrblu. Pe aceasth bazi se tlemonstreazi ci politicile fscale care .slirnuleazd interesul pentru investilii in capitalul .fizic Si uman pot avea efecte de durati asupra ratei de cregtere econornicd pe lemrerl lutrg.l Din punct de vedere al gradului rle folosjre a posibilitdfilor, se face distinctie intre cre$lerea ecortotrticd potenliqld, calc are rata naxim posiltild a creEterii producjiei nallonale cu mijloacele qi factorii disponibili, in conditiile folosirii depline a acestora gi creSterea economicd realii, obliuutd pe baza nivelului efectiv de lolosire a factorilor. Aceste concepte se folosesc peutru a caracteriza dinrensiunile pierclerilor rezultate ca umare a crizelor gi qomajului.

,,ri"-':11"'n rtB, sau a vcnitulrri nalional cottsur'qi_<Jedezv"r,"r""i",,,,"ili'"ll;t'L

_ -__-_i]!{1,":!!!9!l!l!?!,k!:! !!,b!" __:T_ cea tttri cotrcerrlrall.:c':$lerea

u"""t'"'iu

ecorrornici isi g,se'te exIresia ilr lrrdrirea

tnulliplicarea posibilitdfilor

de

calculete din iabelul nr. - --" 2, lvvrwuur din :.Ollt*,"are urir lucrarea -r reprodus iu -,.^l^:i], englezi citali. econonriqtilor
l atrelul nr, ?. Efectul cuntulativ al cregtenr

Alul
0 30

I% r00

182

ilara cilsterii n.1,,

3% 4%
100
165

mo
135

5% 201

165

201

246 448

448 I 2tB
3

406 739

Bl7
2.009

r4.841

09_660

:#i,:i,i.; r:l:J::1A",F1u iiii&:"i::,f itiill"l"li,"j",:::::,::t ;:lllll,*,ff1ifiiflJii'iil a" r" "i""rul ,i.l"o;, ';"#;: jl iltt.iltlxi"'l,i,til1#J':::,iit t";,i;li[l?J-.'fl i1i:,1,1':#:l,f
;,"::;;;xit#lijitrnrdi"il::ffi t ffi:'.ffiilT,.1;;.ffi pe'lru i'vestifii, ;:lil:::,*liffibite
siniulian

"" "l"ir.*"'**-i

cre

bunuri mare-

ilili?ffi
-. _l:.u,,
ir,:,
r

ecorronlice, sporesc gi resuLsele

19.4. Beneficiile, costurile gi lirnitele cre$terii economice

Dezvoltarea societelii ontenegti qi indeosebi experien{a fdrilor cu economie modemi pun iu evidenld o idee cu valoare de lege economicd: ,,().eitereo ecortonricti este unicul ;i cel nni p,t.tternic ntotot'care poate getrcra cre{leri pe tentrcn lung alt standardtlui de vi a1d".l

;:::ffi":""?1,'I;"J;'::13,:l q:'I"'"t;';;;;l;;;in",oI','io,u,u,o,

t*{:tr;li?,*ii{l#?jn;di3:;5;1:i,,::.n;ils,x: .", J',,""r,,ii*l*n:.ljm[tXX$ " *1il{: ilft

ar micqord,

ff

ii

ili;."i!'Tlr":,l,,iJ#;if:$ n"1-1ii auuu,"uuo;:;; i;. r';iJ:,ud.1ci

re\pe. pe,,tru
trrnarrtrslttrrl econontic al tdr

i{",tiil,!l,r::'hil?ffi r:::r!:jtfr va ti.,tubru

r"ra a" ..r ;ll econonria creqte"riJ.rr; cri 2% pe

rtir*:i}iliH[,i,i*Til* j:
e;';;;;'
iTiS

?J,j;
;;

O analiz[ arnpld, solid documertatd !i bine argumentatd a acestor probletle conline tez. de doctoral Efecte ale polilicii ./iscdle asupro econoniei reale, ASE, Bucute$tj, 2006, de Mihaela Laura Obreia lBraEoveanrr). Coordonator qtiirilific: Prof. univ. dr. Ion Stancu. ' Richard G. Lipsey, K. Alec Chrlstal, Ecoromia pozitit'd, Ed. Economicd, Bucureqti,
1999, p.687.

"ii:,i"')i,,'ii,iI':::':::,':::,!'::::,:,::,,?:: ;,r:,,:::::;,oi,i,l:;,, ;;;;rr,,

l-ipsev'

'nrrlltif;:'G

Alec Chrvstal, E:conoillia pozitit,d. Ed. Lconornici. Bucuresri.

I78

Economie

Cre{terea econonticd Si dezvolrarea

durobild

echipare tehnicd Si ntodemizare; investilii mari in copil'alul Lilflan: itlo:)alii inlense Si cnprirtzdtottre: largd deschidere spre piala nondiald. Este, de asemeltea, edificatoare pentru progresul economic modificarea clasamenhrlui in econrunia m0ndia16, ca umlare a evolutiilor rapide din zona Asiei de sttd-Est. Reusitele acestor thri s-au bazat pe anronizarea pArghiilor 9i mecanismelor econonriei de piaf.l cu intervenliile statului qi, in mod deosebit, pe rcspectdrea Si prottto-

\)atea consecyentd a wtor ltrinci\tii fundantentale, inlre care pe primul plon se situeuzd ttr"rrtdlotnele: nrenlinerea ,,marilor echilibre"' inJlalie redu'sd, ecortortrisire ildicdtd $i consunr moderot,.finanle publice sdttdloose; int,estilii nnrl in .fbtntarea ntdinii de lrrcnt; protnovared consecvetlld $i anrpld a inovaliilor lehnice; deschiderea actirtd spre pinla mutdiald; preluri libere de a prclejat prin Iege; sistem politic stahil. proprietole se.

ajusta in cadul dreptului de

rlezvoltate gi mai ales peutru afirmmea mai activi in economia mondiali, tot mai interdepentlenta gi gtobal[. Pentru acestea este 5i ramine actuald concluzia forlnulat[ de un teoreticiatr al creqterii econotnice, americanul Lester Thurow, profesor la M.l.'I.: ,,iskrria celor rnai bogate fdri ale lunrii reflect6 o lege de fier a dezvoltarii economice. Fdrd un secol de perfollnanfe economici bund gi {Er6 o cre$tere lentd a populafiei, nici o farS nu poate deveni bogat6".'
Cresterea econonticd intplicii nuu-i efbrtu'i, preant si costtn'i econontice si .sociale. A,,fdi rt1k:ii. este vorlla de alotarea utlot'resut"te tnqi nrat'i pettlru \uslmered
de

Pentru ferile mai pulin dezvoltale, rcalizarea vnei o'eSleli ecortornice reole, st.tslitlute $i sdtliitoase pe ternten luttg este singura solutie pentru apropierea de lerile

cte;lerii ecotloiltice, prin investilii bt r:opitalul./i-r, pentru innoirea aparatului

produc{ie gi retehnologizare, in concordanfi cu progresul tehnologic Aceste investitii si ntoderniziri conduc la cretterea productivitdlii rnuncii 9i, pe ternlen lung, la cLearea de locuri de munc[. in qt ,iileo 16nct, o ecorrontie dinamici amplificd modificirile structurale, necesildud ridicarea nivelului dc calificare qi de acttralizare a pregetirii profesionale, precum il rccalificarea sau reprofilarea celor nevoi!i sd-gi schinbe activitatea prij) restructttriri. in general, cresc chelluielile cu educ.1ia ;i inve,\liliile trt factorul nnan' Adesea, aceste investilii nu determiltd un betteficiu imediat, sub formi de bunuri qi sewicii pentru consrnil, implicdnd sacrificii pentnr generaliile curente de consutnatori' in acest fel, afime prof'esorii englezi Richard Lipsey 9i K. Alec Chrystal' .,economia ce plilnite tnai multe bunuri m6ine este atinsi prin consulnarea de mai pufine bunuri azi. Pentru econontie ca intreg, acest sacrificitl dirl cotlsumul curent e.le tn cosl ltt iDtot trl creltet ii' .' Pentnr ilustrarea acestei idei, autorii pomesc de la exernpltrl unei economii (ipotetice) care are o utilizare colnpletd a fo(ei de muncd 9i iruegish'eazd o rati de creqtere de 2oh pe att, iar cetllenii sii consumd 85% din PIB 9i alocd pentru investilii l5?i,- Dacd se reduoe consutttul \a77'/o dnt PIB, alocdnd pentru investilii reshll de 2370. va cregte capitalul fix ;i se va ridica rata de cre$tere \a 3Yo pe anr ceea ce va conduce atat la creqterea PIB total, cet $i la lnArirea consut.rtultti populaliei; in cel
1

Uniunii Europene. Studii realizate de organisme autorizate sau centre de cercetare reputate pLn.t ill . eviden{tr rolul esenfial al pronrovErii pe termen tuug u u,ro,,tinrr'sensibil mai mari de dezvoltare a economiei rom^negri. Astfel, potri"vit studiuiui,,'valuarea stadiului de dezvoltare economico-sociali a Romdniei alte tdri, elaborat la "o,npo-tru'fu solicitarea corrisiei Nafionale tle prog'oz6 de citre centrul Rornan de Foriticr Econonice (cERoPE) nun:tai prin realizareu tutor rihn-i nrcdii artuale de 6-7,% pe ternren lung Romdnia ar a,ea posibili.tateo .sd egaleze nr.erlio europeartd a plgilo<:, intr-un orizont de lirnp cuprins intre doui. $i h.e; deceniil lporninO ne, Ia ipoteza cii rata medie a cregterii economice pe ansamblul IJE_25 ar fi de 2_j% pe an). ln rrocl firesc, in sihra{ia unor ritrruri rnai.mari in Rom^nia, t";,;;;; de atingere a acestei se.poate reduce, dupd cum er s-ar putea prelungii. linte calut sceaerii i.tensi*rii cre9teriiecononrieinRom6niasauaaccelerItiiacestei.ape'''^,''L,r,'i.L,i.
N4ai imperativ6 este cerinla ridicdrii calildlii pe (le o lartc prljt ntodernizarea srntcturii econoniei narionare "roSrn,.ii ".nroruce, pe buza accenlndrii rohrrtri rttnturilor rri secroarelor indtrsrriare creLtroot'e cre rnai niutrd rutoot." aaat,gata, a aBricttr,::'::!,t.nticSo,rdri.i di.screpanlelor t.egionale, iar pe de altti parte pruttt-o ethiti, brore..a .factorilor de (:rcqtere economicti, inclusiv iir profil teritoual. prin rna.jorarea contribufiei fo'rdrii brute de capilal (acumulare), ,p,]ilinite f"."u,,unisirea irrternS qr pe..utilizarea conrplete gi eficienti a transl.eruriior tjE, dar gi prin schintbarea naturii exporfului net (care pend in prezent a fost uegativi. cre$terea economici se confruntr gi cr: anumitelimite, analizate rruit in ,ezbaterile teoretice gi politice, interne gi internafionale g; ro ro.'o1r.r hrdeosebi adver-

de-al zecelea an' consumul anual realizat la rata ae 30lo i'cepe sd-l rlepdEeascd pe cel realizat la rata,rJe 2!k gi creSle mai repede, cAgtigul cuniulat in consum arnplifi_ cdndu-se considerabil. . .O concluzie esenlial[ se desprinde: resursele transferate dlll col]sul]t la bunurile de investifii reduc venitul curent, dar ndresc venitul viitor. 0 alti concluzie care reiese din aceste date privegte posibilitdtile de corrsum gi o a ecoronilei _ generozitatea; este nrult m;i sinrplu pentm o ::':-1,-".,1:l':a rn cre$tere suslrruti, durabild gi san[toasl sE fie generoasa c'cetAlenii sdi,""uno,ui" mai ales cu cei mulfiji rnai pulin avuli, decet pentm o eJonomlcstailce gi c, at6r rnai rnult pentru una aflatd in regres sau in crizd. Pentru Rorndnia, cre$terea economic6 susfi'utd in perioa.a actualA este o cerintd nrajorS, tlctennirrati Ie de u parre rle revoia tlonsoli,laiii rrrrstbrrrrar ilor ,1i,,"r,i,i,,;;i; .oLra decen', rar pe de altd parte, de exigenfele convergentet rcale a nivelului,e 9.":*llq economicd gi de viafd al rorneriiloi cu cel diri jelalre ldri nrembre alc

__-

?,j9

rarr cre5terii
|

. ,a) :"rt..t:ntl torrce la schimbare

1
,,Economisttrt"

) caracterul linritat gi epuizabil al resurselor: 2) tendir{ele sau aspirafiire multor oameni pentru colls.lli care nu porte Ii sustinrt cu fehnologiile existente; $i greutitile pe care le intdrnpilri structLuile econorrrice
si innoire: Ei organiza-

ecorrornice. Ccle nrai inlnorlalrte srrnt:

"r."

Lesfer Thurow, Koph und Koph. lVerseight im Wirtschafts

- Krieg

zrt'iscltett Ftrropa

JaTtttr und tler USl. Econ.Verlag. 1993, p- 229. Chrlstal, rT cir'. '? Richard G. Lipsey. K. Alec

689

Shdiul actuol rle tlezvoltare din perspectiv,a ,\ttrttegiei ^a qi!::,-d,:bi rr. 2354il7 apibe2007 2355/18 oprifi" iOfZ.

posto.lerore

l- ---l:-;-::-:-'

'

''---

*.-rT -. .-__i.._=

"..

i:

380

hconomle

Cretterea econonicd $i deztoltarea durttbild

181

4) ineficienfa qi pierderile din sisteniul econonic, care limiteazd sau reduc ratele
de cregterei

depdgegte capacitatea de rei.c6rcare a acestora, eroziunea solulur nu depiSegte ritmul natural de fomare a unui nou sol, nunrdrul copacilor tiiafi nu i1 depajeEte pe cel al

5) irnpactul economiei asupra mediului qi poluarea' Aceste limite nu sunt insurmontabile, dar depdqirea 1or implici efofturi, dinamism, strategii gi acliuni coerenle, un climat corespttnzdtor din prrnct de vedere social gi politic qi inainte de toate o noud filozofie asupra procesului de cregtere denumild t eori a dez vo lt drii dtu'abil e.

dioxidul de carbon

19.5 Dezvoltarea durabilS / sustenabili

19.5.1. Conceptele
Lansat pentru prirna dati la Conferinla O.N.U. asupra Hahitatuluj Urnan de la Stockhohn in 1972. acest concept s-a consacrat l5 ani rnai tArziu, cu ocazia Conferinlei Mondiale privind Mediul ii D.zvolturea, cAttd Comisia Bmndtland' a publicat l{aportul ,,Viitoml rostru contun", o agendi a schimbdrilor necesare pentrr o
dezto
I I

vii/or ittdelwtgot". ltr _ tn": tfebuie remarcatd gi fonnularea cotrceptului t1e eco-econonrrc prrn care Lester R. Brown in{elege acea econonie care sotisface Si principiile./iutiantentale ale ecologiei, iar convertirea economiei intr_o eco-economie este consideratd o
provocare extraordinar[.2

mai repede clec6t evolueazi acestea pentru a fomra altele noi,,.r asupra cotlceplului i.nilial, Raporhrl Ilnmldland tlin 1992 precizeazd cir .Revenind ,,dea'olrorea dtu'abild este conceputd i, ttiziunea,econcirierii tlintre ecorrontie qi nteditrl inconjurdrot'' ca o noud cqre de crezvorrare core,Jd susritlo progr.esur urtntt ntt ntrnni tn,cdteva locuri Si pentnt c1yiva ani, ci penlru intreaga planitd pentnt tll

arborjlor plantafi, iar ernrsiile de carbon nu depipesc capacitatea naturii de a fixa o econonrie durabil6 nu distruge speciile rle plante animaie

;i

;i

19.5.2. Obiectivele qi dinanrica

aborrlirii

or e

l,

rrqh

| (i.

Concephrl era definit ca ,,1...) acet mod de dezvoltttt'e care sotisf'ace necesitdlile acrtralei genero1ii -fdrd a contpromile Sansele generttliei viitr:are de a-Si sotisfoce propriile nevoi". Alte defini1ii. ulterioare, i[cearci s6 concretizeze trtai tnult ideea integrSrii nrediului in dezvoltarea economico-socialI Banca Mondiald rlefinea dezvoltarea durabild ca fiind ,,[ ] acel ltroces prirt care politicile cle den'oltare $i de proleclie a nrediului se bazeazd pP o cotnPqtdlie d costrrilor cu bene/iciile, astfel itcdl sd se osign e proteclio ntecliultri, cotlconliletll cil creE terea bunds tciu'ii social d'.1 intr-un alt studiu de tnarc6, se subliniazi c6'. ,,o ecortonie este dtn obilii sub aspect ecologic doar daci lespectd principiile durabilitdfii principii care igi ttag seva din qtiinta ecologiei: intr-o ecotlotnie durabild, captura piscico16 nu depdLleqte produc(ia tlurabild a zouelor de pescuit, cantitatea de api ponlpate din acviferele subteranc ntl

. A$a cum s-a subliniat gi i'literatr-ua noastrr eco'olricl3" dezvoltarea clurabilb are, drept componente esenfiale sla&i/rorea cteSterii rleutografit.e. reducerea depencienlei de pelrol, proilrcyil ea resurselor- t.egenerabile de energie, consenarea sohtltti, prole, .iarea sislenrelor biologice cle pdndnhrlui, reciclarea rnaterialelor,.srqbilizarea clitrtei. .ln acest fel, conceptul de dezvoltare durabili define;te schitnbdri esen{iale in colilolea procexrlui gi cuprinde r,ai rnulte obiective de poritica economicd Ei sociarA, - satisfacerea nevoilor esentiale pentru munce, hrani, energie, apl. locuinle gi asistenti rnedicald pentru tofi locuitor ii; - asigurarea unui nivel de creqtere sustenabild a populatiei; - consetrarea gi sporirea bazei de resurse; - restructurarea telmologicd gi punerea sub control a riscurilor acesleia; - integrarea- deciziilor privind economia qi mediul incoujuritot i'tr'n proces unic. ln cadml clezbaterilor ulterioare, conceptul a ltrst mult concretizat $i imbogb!it, atat in conlinutul sdu, c6t gi in aria de aplicare, finAnd seama;l de particularit'lile economico-sociale. in acest cadru s-au formulat gi alte concepte care ir dezvortd concretizeaza,lai tl atnplu pe cel de bazd.
I $i anume: - redime'sionarea cregterii economice in sensul curserudrii resurselor nafurare; - modificarea procesului de creqtere;

I World Commission on Euvironment and Developtnent, 1987' coordonati de Doarnna Bmndtland, fostd ptim-rninistru al Norvegiel 2 Deqi a fost larg acceptati, nofiunea nu este lipsite de critici. Cunoscutul profesor enlerit de econonrie al Universitdtii Paris VII afirrld cd,....neputend adopta o veritabile sfatcgie mondiali, responsabilii qi specialigtii difl diferite colluri ale lumii au cizut de acord asupra no{iunii de niezvolture tlurabild>, forrnuld ambigud, acceptabild atat pentru fdtile din Nord. cdt gi pentru cele din Sud, atat pentru ecologiStii cei mai ataqali de nature, cat qi peotru adepltr solugiilor bazate pe progresele gtiinlifice 9i tehnice cele mai indriznelele Fonrrull care descrie suficient de bine ceea ce se doreste, evit6nd insi sd pund deschis, Pentru perioada il curs' prot lema tuturor cregterilor. . . ale populafiilor, ale nevoilor de trai, ale producliilor' ale taxelol reziduurilor.. . care pricinuiesc ilartetei stricdciruri care se vdd tot nrai hine de la o zi la alta"
9i

Lester I{. l}rowtt, Starea ltonit, 1999, Ed. "t-ehnici, Bucureqti, p. 33. l-ester ll. Brown. Eco econonie. Createa unei ec,onontii petniru pl.illeta Tehnic[, 200 l, p, 85-86.

'

,odstrd, Edit\ra

Michel BEAUD. Istoria cdpitalisilniti. De

ltt

1500 Ptind

irr 2000 Editions du

Seuil'

1981...2000. in Ib. ronrdnd. Editura Cartier' SRL. Chiqindu,200l' p'126' t ,Irorld Developnent Report 1992,T|te World Bank, Wasltington D L- , 1993,

l35'

'Problenrele globale;i World Watch Instirute de lon Iliescu, in.,problerne giobale a1e omeririi" de L. Brown (coord.), Ed. T,ehrich, lggg; Gh. lvlanea, Dezvottdreo tltt.ttbild. in ,,Econonrishrl" nr. 49611994; lon A. popescu, Aurelian A. Bondr%, MidaliDa I. Constan, titrescu, Dezvoltarea durabili. O perspec(ivi ronaneasce, Ed. f"ono,ni"a, tsucuresti.2005
s.a.

';i:ri- Tll-r r-: '----'

't:,;1ir,'+{iriiili:::rl'i,ijlPiir:ti:si.,J:rj::,,i liili:if.'ri,-{F:i- laEl,isii-f#i1E

,1l$3;L4:1!1i1";$,iij:rj'$i"t

382

Econonrie

aceste concepte este,,dezvoltarea inclustriali ecologic duabilA"r, prin care se in{elege,,modelul de irrdustrializare care mdregte contribu{ia industriei la

Pfitnul dintre

oblinerea beneficiilor economice ;i sociale pentm generaliile prezente Ei viitoare lhrl a deteriora procesele de baz6". La aceasta se adaugi conceptele: exploatateaforeslierd durabild, ettergia drrrtbild, conrerlul durabil, gestiunea durabild a apei, Iundstarea econotrticd durabild si lotttri de mwcd durabile. maioritatea dintre acestea formind obiectul unor dezbateri gi docurnente pe plan internafional (U.N.I.D.O., U.N.C.T.A.D.). Defini{ia dezvoltdrii industriale ecologic durabile insugitd de Camera lllternafiona16 de Comer{ qi de cea de-a doua Conferinld Mondiali pentru lndustrie 9i Managementul Mediului inconjurdtor 5i de Conferinla Naliunilor Unite pentru Dezvoltare lndustriald (U.N.I.D.O.) $i cunoscute sub sigla de E.S.l.D. (Ecologicaily Sustailable Lrdustlial Development) itnplicd asemenea acfiuni gi interuen(ii ale ontului in raporhrrile cu lnediul inconiurEtor care se mr ducd la schimb6ri ale clirnatului global, ale ciclului carbonului Qi nici la defrigarea zonelor tropicale sau la acutnularea de rnetale grele toxice, sau de produqi organici halogenali nebiodegradabili. Pentru aceasta s-au stabilit trei criterii dupd care un moclel de dezvoltare industriall poate {i considerat dwabil sd prolejeze biosfera; 'sd ulilizeze cel nni eficient copitol tnnan Si nnlerial; sd pronnveze echilaled in ceea ce priveqte distribttfta cheltuielilor legate de proteciia mediului inconjuritor intre diferitele segmente ale poputaliei ;i intre fdri, precum qi intre generafii, in ceea ce priveqte calitatea factorilor de mediu. in ce"a c" priveqte speciile Ei ecosistemele, inci din raporhrl din 1987 se sublinia rrecesitatea menfinetii diversitdlii genetice 9i a introducerii, in acest scop in centnll programelor politice. a problemei protec[iei speciilor 9i ecosistetnelor amenirlate. De asemeneaJ se insista asupra necesit6!ii dezvolldrii cooperirii intema{ionale atit pentnt asigu area stabilit6[ii ecosistemelor de care depinde economia mondiali, cAt 9i pentlu prolnovarea utror raporturi economice echitabi Ie. Conferinfa Naliunilor Unite asupra N{ediLrlui $i Dezvoltirii (U.N.t].E.1).) care a avut loc la Rio de Janeiro in 1992, couvocatn din initiativa Comisiei Mondiale a Mediului $i Dezvolterii, in baza propunerilnr {Ecrrte in acest sens prin raporlul din 1987, a adoptat mai multe documente: - ,,Agenda 2 1 ", conceputl ca un plan de ac{itrtte pentnt secolnl viitor. in vederea asigurSrii unui adevarat echilibru intre ritmul dezvoltarii activitdtilo( uuraue qi Protecfia mediului; -,,I)eclara{ia de la Rio", care stahleazi la nivel de principii noliunile de nleclitr 9i dezvoltare, precum gi rela{iile dintre ele: -,,Cottvenfia asupra schimbdrilor ctimatice", acceptati pe krc dc t54 de l5d, inbe care Ei Rominia, care conhxeazi un progrant de conlucrare viltoare in acest donteniu: -,,Convenfia asupra biodiversititii", semnah pe loc, de 157 de !dri, inclusiv RourAnia, care se constituie intr-rru program de lucnt care urlnele$te prutcjarea sau exploatarea adecvat[ a biodiversiutii mondiale; - ,,Principiile forestiere", con!indnd un ansatrblu de principii privind exploatirile forestiere.

Crerslereo economicd;i deztoltared tlurabild lS3 ____ conferirrla de la Berlin asupra efectului de serd (1995;, cele lnai nlulte tin.i . .DupI rndustrializate au adoptat, la conferinfa rle la Kyoto flsql) u,-r plotocot pentnr reducerea. emisiilor de gaze cu efect de seri, st;bihnd ;n;s;ri pentru stinlrlarea procesului de trecere de la energetica. ba_zatA pe cdrbu[e gi hiclrocar.buri _ principala gelleratoare de gaze de serd (in speciat CO2) la surse regenerabile. documentele gi dezbaterile respective ,-o u - .Prin obiectivelor gene."r. p'" rr"i-"t rrrerne ale dezvolti.,, "or]turrt
,

orr"o,,.,lliitf::":tl:t?rg;,^

()biectit'e ecorrornice

I
r ltcdistrihuir
nnrbienta le,
+

lici errlrI,('l c;{eLe

ca veni turilor

Angiuurc; . Asristenli tlirecfio|nli

r llslinrarc iirnbicullIi: r Uvaluarc: r lntcntalizarc.

)l.ricctivc ccologicc
si

liiodiycr

latu, ltrsrrr sr,

Eserta sisremurl{i economic o constir.ie, crtipi cum se $tie, n}axrrizarea cautititii de bunuri gi servicii procluse, dar in condiliile nraximiznrii'eficie,,t;;;;; .;;;;;l lizate resursele_ de toate genurile. Obiectivele srsrei rul,,i .ru"i)-t prirrsc alocarea echitabili a bunurilor qi seruiciiror ra toate ni'elrrile, local, nafio'ar gi global, a'trenarea socierdfii in procesul dezvolthrii rnen{i'erea diversitrrii culrurale si llTll:tr.rb:ll:r ca baza a egaritiifii ganselor gi adoptdrii societifii la rnodiiicarea contritiiror socio_ 5i geoecononrice. Din punct de vedere, al si.sreniului ecologit,, obrectivele principale sunt date de mentinerea biodiversitItii. ca suporr ur poiiliiital,ro. (re adaptare a bioslerei la modificErile geocrimatice. ioa," o".u"u'ou'a,"it'premrsi fundanrenlald coordonalea obiectivelor Ei actiunilor entitdtilo. gi a functiiki decdnri sistenr. Lrlemarea/provocarea ransatd ae Lester R. Brown in sa rucrare. intitulatd ,tlonul 8", este de a construi ,,o noui econornie gi a face 'ltinra asta sulicient tle rnpirl. inainte sd depdqim suficie'te temene inrpuse de mama naturi ca srstemur econonric se inceapa a se pribugi.2 Coord.natele uc"stui ,no,l.i;;;"," globai sunt astfel sintetizate: prollovarea unui ,,buget penlrl relacerea (redr esarea ) planetei,,, in paralel

mediurui, tfanzitia ;e ; economia bazatd pe resurse fosile de energie (c6rbune, petrol gi gaze) la resurse regenerabrle (enereia
lon A. Popescu, Aurelian g.a., o2. cit., p.26. 82.0.-Stil,varea wtei Tianete rrrpas, Edihrra Tehnici, Bucuregti. 2006, p. lg.
I

ly,liii?fi'i','.'ilil''iitlffi,,11'?:::1.,:',:::::,;rffi:::ll:i,:*i:::,;i:;; materialelor gi intirirea protecfiei

' Proceedirgs of the

Cotqference

on E<:ological Suslairnltle I ndus t rial

Deve I oPrtt etrl,

Copenbaga, IJaremaLca, [4-18 octorrbrie 1991, U.N.i.D.O., 1991.

'l,ester R. Brovn, plantl

st.rl)

pre.tiutte St a t!ltei

.itilizdlii

it1

;:i..

ffi,l;il
i'::

ti:

384

Economie

solard, eoliand, geotennali, hidroenergie, bioenergie El hidrogen)l incurajarea trecerii de la ecorornia risipei spre economia bazatd pe i"urilir"r"u-gi reciclarea resurselor. ,,Jurtenabilitqtea' ontbientold s econoniei ntondiole, in cur.r de globalizare, este strblirriazd autonrf o provo care connmd la acest inceptrl tle ,secol,.

#4 ' --. -''--385 Dupd calculele u"",u,ort iv, S.UA qi Canacla, cu 6%" .Jin n^hr,r-+:^ r..-.-,j ftrt^"-",. pe :, "n'.., roroseau ^^ r^-. ro",ir"; centrald ei in Asia cte Sud_8.1:.-il,]u% ;u;; ","11 ":i,j,llrlll,l]:i"l:T .^,iH:

()rc$tereq economicd 6i dezvoltarea clurobild

l;;;,;;:ild;l
de_acur"

19.5.3. Natura
econonriei secolului

qi resursele naturale ta confruntarea cu

XXI

exigentele

J;illll,'':'i;":i'i'

Datti tnri '20, tu

liilil:

d, n;p;;;i;;;JuJrl,..on,unur rnerriu pe ::',1;,.*T:j[:::;3;1,L;11j^up" ooz" ai,, p,,p,,i,iiu

Pet etto o

deseon tnvocat in grindirea economici, nu se poate spune cd aceastd problenti a ocupat, pend nu de mult, locul meritat in $tiinta econornlcd. Fdc6nd aceasti critici la adresa gandirii ,,standard" (neoclasici) qi atribuind lacura indeosebi abordirii procesulu.i economic ca un analog mecanic, care , in aceast6 vizinne _ nu provoacd nrci o modificare caiitativd gi nici nu esle influentat de niodificarea calitativd a mediului in care este ancorat, profesonrl N. Georgescu_I{oegen, menrbru de onoare al Acaclemiei RomAne, sublinia: ,,Desigur, int6mplitor, einorniqtii vorbesc despre resursele naturale, Rdmane insl un fapt cd, oricat anl cruta, i'nici Lrnul din numeroasele modele econonrice existente nu vom gdsi o variabirI care sd reprezuie cottrriL\trio

Economia nu este rn sistern inchis gi izolat. Ea comunicE h pennaneqfa cu natufa (sau pini6ntul. cum sprueau econotniqtii clasici), ca factor prinrar. caracterizat a$a de bine de Wiliiam Petty ca,,lname a avuliei',, in strf,ns6 iitterdependentd cu munca ("tatdl avutiei"). cu toate cd rolul esen[iar ar resurselor naturare $i ar nredi'lui nahral econornic. de producere 9i utilizare a bunurilor, este evitlent gi a fost fll1 nl".*rl

i:Yii!;:j;:t,r::i:,;!,r;;;r:in:tTiiiiii:_ii'i:ri, ni",grc ,tu,o,ttEn),,,iiTr,,","r,,, ';;i;";;

gn,,o d" so,).," p,i

!:f,:":,::,'::;:,' o::,f: ;;;;";;,i;,";7;:,i.x,iii!:i,:!,,i:::::y:,rcitor

oa

cu c6td grijd

toale acestea dereri,i,,d

::::i[Fiililil:H:+:1,r9;k;;*mut1l,il;.:i:,,r,,# a '::::i :: i:i:,Xi ;!: 1,,' i",:ii )'),,,,i,I' J" * *,, e, a d ; :,:,":,,, "::, a cari* ,ai""i,,.i
+

ro r n

de

;;;;:,,;i:;'::;::&,
s_a

:",:"{"':::;::u:o,,si,lerabird

7-er,tei

,r;flTi:ijii.l;,I

mondial a crescur de

rz,"i j".r",2,:

rritroane dolari

in re00

la

,,, ,n!!Ou,ulto,tobului

m6rir de 4 ori, tle la 1,6 rniliarde in I900 la 6.055 niliarde

n0lrtilt '

speciali;ti reputati ai domeniului aprecia c6 lumea consuma in 1975 energie primari comerciali intr-un ritm de g,2 tera_u,att_an pe an (TWan/an) 9i energie neco'rerciaii (de exemplu. degeuri animale gi deqeuri de la fcrme) intr-ur ritm d-e 0,6 .fwan/an.j

. Dacd ne referim la energia atdt de indispensibi16 hr procesele econonrice ;i in civilizalia contemporand, un sturliu sermificafiv elaborai cle un gnrp nunteros de

crescut mult $i continuu consumul de resurse neregenerabiie Ei regenerabile.

Intle limp ins6, ca unnare a intensificdrii qi extinderii procesului de dezvoltare,

:ffJt*:::tiT,:,#i#':+i,.",*'*:'[:ffii::1."1il'1f ill;
"'tr *;+:#,gt*1? ; ff# # ;1";lr;"j;:l*ijjriift ,,i'r,lliild: :rft :l;mu,:r,r H*; ; *sr; I j* li :. ril r :" : j*:# iii t J'?;li=ti;: i:::', "i: ;r:!:,: y;i: m:4rtn;k:?i;Ty:?"*::{ii=1{,nr"*"il:::?::ilffi **ru pus irr pericol
o, ,

*,ffii

Jrlhffi

illtr-o dezbatere referitoare la domeniul forestier.. prin aceasta noiiure se inleiegea managententul pSdurii reaiizat astlel incAt ceea ce se defrigeazi sa nu ctepageasJceea ce va cregte. Banca Mondial6 a dezvolrat conceprul cle susrenabilitate, ..r" p; ideea ruror oportunitali egaie-5i cnre repreziill6 un elentelt de hazi rl tururor proieclelor. N. Georgescu,Roegen, lgea entropiei procesul econontic, ,i Ed. politici. tsucuregli, .,,_' 1979. o. 48-49.

Termenul de sustenabilitate a fost introdus iu circulatie de Conisia Brundtlatd

aerutri gi

.. ;;;;;;;

de

_;: i'*."" nu poqte ';':';';:i::';::,i,:iil;t:::l:!'f:ji a"'"'-"J"i,",,,]Ji

" "pfi risipr uu",-ti

r..J i)-r,.r.]',1i"

; ffi

si am distrus.viala prirr poruarea

:,:'1,'::,
ci

""'::;::i*{:ililf fj.:
'erea,,e, desi deporte

^, sisternelor de Energie

' Energia inh-o lunteJ,initd. Cdi

al

Coordonator Wolf Haf'ele, Ed. politicd, Bucuregti, feti, p. ++. O.i" mai sintetice "tu"u"nt. in Ei anrplilicarea consulnului de energie se regasesc;i lucrarea lui fi,i.,,1,":1.r,""..:nomici rvrcnel beaud. lrolesor de economie;i istorie econornicA la Lilte, paris ViTl gi Paris_VlI; producfia mo'tiial' torali-s a m.rit in:SffO a" ''iversitdlile.in 2000 i.e.n. 9i 1500) de 40 de ori, de 1,25 de ori inhe 1500 qi t829 (h 320 de "ni^1i"ir.'"nul aliigi ,l"-up,uop" -17 de ori inrre 1820 9i 2o00^(irr 180 de aui), iar prorluclia anuali nrondiald a" J"*gi. prirnartr conrerciali a aluns de t0,6 milioane de ron echivalenr-cirbune in 1800 la 1.333 in 1913. 2.496

slr..e to1 viitor fiabil, Raport al Grupului pentru prograrnul Instituturui rnternational p*,iu,rnurru srstemelor Apricate.

n,offiLl:1 :Hi,l"J::,,:,$|Jilit
de tone in toeo I"ljl-1tr-:l,l':::: Carlicr. Lartier, L I U. chisinEu. CEU. Chisinnu.200t I
.f

nu,insr{iordtoare,

ameninfdtoare, cu,1u,},eroase

OO f

t,Jem. p.

sz-sl

n :),r_:ro r?R_1ro . 1,

s,,,o,i*]][*u1*-i)] -- .--J pdnd h 2000.Edit\ta \

1

'a

in

l9-50

teee prcilen,e tnilenari. Erl. lehnica. g,,",,,""r; r Etobate ale one,irii, Editie .909. p. | 8.2 I u. Uab()r, V. Colornbo. Sd ieSint dixt epoca risipei. Ed. politicd, Bucuregti, I 9g0, p. 7
i

',,i;:';:,X"f,',",J:Jillij.l;

jru"-, o,ii.

386

Economie

Cre+ter e,t kont,DtiL'i Si de-t r,]tot ea

tl|robtla

Unele dintre lucrhri au fost elaborate sub egida O N.U., cunr este ,,Viitonrl economiei tnoudiale", elaborat sr,tb conducerea prof. Wasili l-eontief, lattteat al prerniului Nobel pentru economie, pe baza unui motlel global al econolniei nlondialc-'
cu ajutorul cituia s-au operat pe baza nretodei input-output.

simuliri

ale procesului de dezvoltare la scard ruotrdialS,

ntice reale, t{eoorece aceast, din urrnd ar tleteni ctr altit mai mare ctr cdl ar ct.e,fle poluarea, id, o(easra or inrprictt o trezvortare Ei ,tai nnr.e a intrusrr.iei cre creporuat e. (la rrrmare, solu{ia de lbnd nu p.ate consta in dezvoltarea ind,striei antlpoluante, ci in dezvoltarea unui gt-ogres telmic Si economic r:are s,i fie ,l"op,r,, irii ng', n.,

ecologic"
Ceorgescr

$ase dintre studiile de amploare elaborate ilr documente la cea de-a XXXI-a Sesiune a Adundrii Generale a O.N.U

anij'70 au fost prezentate

:

ca

O contribulie irnportantd in acest sens a;rar{ine lrriSi-1r:,, Nicholas

Roegcr t.

r-

-..Linritele creslerii", elabotat de un colectiv de la lnstitutul'l'ehnologic din Massachussetts (S.tJ.A.), coordonat de prof. Dennis Meadows (studiu intocrnit la solicitarea Clubului de la Roma), 1972; - ,,Ornenirea la rdsp6ntie", al doilea taport cdtre Clubul de la Roua, ehborat de Mihailo Mesarovic qi Ectuard Pestel, 1974"r; -,,Restructurarea ordinii internafiouale" (Raportul RIO cdtre Clubul de la f{onta)' coordonalor Jan 'finbergen, laureat al pretniului Nobel pentru econornie, 1976; - Modelul lalino.atnerican al lumii, sau raportul Bariloche, elaborat de Amilcar O'
Ilenera 9.a., 1976;

I9.5.4. Dezvcrltarea economicf; gi entropia. Revtlufia roegeniani

Lucrarea firndarnentali a profesorului N. GeorgescuRo egen ,!,egea entt.opiei fi nroc-e1u! ecctnontic", precum qii alte lucl.eri ale sale, au Jontribuit la schimbarea modului de atrordare a problentei deteriordrii raportului dilttre econonrre S1 natura, cdutdnd, inainte d,e loate, explicalia cauzalci a acesteia.

El a activat mult tirnp ra U'iversitatea vanderbild clin Nashvile, unde a r-ost di' toamra anul'i r 949. I)egi nu s-a bncurat rle aprecieri pozitive' ares in fara unde a profesat '*'rai qi $tiinta econolnrca. cunosctrtur
prof'esor de leu ie econornicd,

blentelor resm"selor Si ntediului ;i a necesil.\lii ttnor aclfulli cont1tl"rc li (otic(t lo!c, Ia sr:ard nalionold $i internalionald, penlnt .fonnarea unui ntttr mod de aL'ordtu e tr problenrei resurselor nalurale Si a ceritt!elor denolldrii. in cadrul dezbaterilor s-a constitrit obiecnil ecologiei, care a$a cun este larg acceptat in literatrrr6 tnseanuttr lralure! nalilrii, pe de o parle ca uui( rezetaor general tle re.\nrse cu diferite calildli $i grade de acce'sibilitale in liutp. iar 7e le tltu parte, ca Lat receptot'general pentrtt efltenli, de;ew"i SI alle consecinle osentdndtoare ole producliei, reparliliei, schimhultri Si cottstrnttlui, in inleracliute Si cLt crtnsecinlele asult'o naltrii Si societdlii. O a-nalizi cullrinzdtoare 9i ediiicatoare a dlurnului pdtrunderii principiului ecologic itt qtiinla ectltornici este conlilluti ir discursul cle recepfie rostit la Acadernia Rotndnh de acad. N.N. Constantinescrt, analizi care condnce 1a concluzia ce ,,[...] in baza principiului ecologic, \stiinlo ecotloillicti reprezinld o $liin(d a ontului din purctul de vedere al interelelor sule nalerictle, dc eri.ttenlri ti deznltorc liberd, afit.1t1 conlextul relaliilot sociale', cdt Si ca !)oile a

Din toate aces/e dezbuleri precmn $i din intplicoliile crizei econonico-/inanciare din anii 2008-2010, a lutrt tlostere cotl;tientizated lot nai aclivri a grdt:itiifii l.tro

cotnpeten{e qi creativitate, atAt

carte

origilalitdfii operei roegeliene. ,,Georgescrr-Iioegen este un oln exrraordrnar. Nu cun.sc pe nimeni ditr comunitatea i.telechralilor care sr se fi tidicat la nivelul sdn de
,(Legea

'rai reputatul prolesor a'rerican Kenneth Boulding a rearizat o caracterizare pe misura

l:iq il-al

clerners, facern cAteva preciziri pr.ealabile.

1-: :1ltt.t mat tt aceeasi".' Pentru infelegerca leoriei prolesorului Georgescu-Roegen qr rnai ales a ntnriuj

i. gtii'lele fizice, cii gi i' cele sociale [...1. Aceastii entropiei Si procesul econonic, n.n.) nu se atlreseazd unui cerc foarte Daci irxi ea ar li ciriffi rle 500 de oameni porrivili, probabit c6 qtiinla

nalurii, de a cdrei soartd depirde".' in acest cadrn au cdpdtat circulalie conteplele de ,,btunrri ecologice", ',senicii ecobgice", ,,pia1d ecologtcd", .,capital ecologic", au.fbst elttborote ,,ntodele ecolo' gice", prit incorltorarea probletnelor mecliului nalm'ul it leorio ecltilibruhi et:ononilc penerttl. Priurele modele au avut un caracter explicativ. Ulterior, teoria economicd gi nxrdelele de analizi s-atl orientat tot ma, nlult spre solufii qr cii de combatere a poludrii, inclusiv prin crearea unei i?./t/.r/rii

anlipoluoilte. Dar, a$a cum s-a Ielnarcat irl literatura noastl6' c,cQled itdusrtiei tultipoluuile nu poote rePrezetlla o soluSie din puttclul de vedere (rl o'e;lerii ecotlo' I I'ublicat in RomAnia itr colecfia ldei corrtettporone, sub titltrl: ,,C]alastroft
sociclate?", Ed. l'olitic6, 1981. 2 ll. l,l. Constanlinescu, Principirl ecologic in sliitta econoui('d, in ecouonricd, hr lblosul ud?",Ed. Ecotonicd, BucureEti, t993, p. 1 18-145
sau o rott^

Mai i'mi trebuie l)lentionat ci notiunea de ent.opie2 esre extils. trirr fizica asu'ra ^ fenomenelor econorlice, pornind de la faptui cir pro""st l econorlrc rezidd in esenl.l din transformarea entropiei dintr-o fbnn6 in alta pe rriisura scurgerrr trmpului gi a unor translolnriri calitative a acestora. Irentru a face inleleasd aceastd nofiune, N. Ceorgescu-Roegen pomeqte de la exemplnl concrel pe care-l olerh o locomotivi cu aburi. Cildura degajatd de cdrbune prin ardere se transrnite in cazanul cu apd qi rnai depafte este evacuati i' atmostbrd odat6 cu aburul rb'rat. Din acesr proces rezultai lucrul mecanic, adicb deprasarea spaliard a ,.en,rui. prin ardere, cirbunii se rransformd in cenuEi, verific,nclu,se astfel legea conservd,ii ntcrteriei Si energiei, cnre reprezitlrd pritnd rege a tennodinamicii.'I'otorJ.ata,, are roc ;i o altS schirnbare calitativi a maleriei Ei energiei, precurn qi a sensului cle propagate a cdldurii; ea igi girseqte expresia in leged enfi-opiei, care cons.tituie al,ioiiea"pr:incipiu al terrnoclinariicii gi c.re. spre deosebire de pri.rur, se afl6 in co'tradicrie cu piincipiile rrecarricii clasice.

lurareq "Re-fnna

nlllle altc aprecieri, a se vedea: Nicholas Ceorgescu Roegen, yol. I, Oilutl ., Penht Si ()pq'a, Parlca a II-a, irtitulati Clor(etnporanii despre Nicholai (;eorgescttsl{oegen qi despre nl'"10.fr..p. 12o..lo{r, I11, Frl)ert. ( oleclia..Ribliorcca ..,
l\oilunea de enlropte, cate a lbst fbnnulati cu peste un secol ir unnd de fiziciarrul gennan lludolfclausi.s, provi'e diu lirrba greaci;i inseamrd evot,,ti", r"tri^tu.", nrodrricarc. B.N.R Ioq6

l:/

j,

::

Y;ri litr";i:";:1

388

Economie

_-

Ct

e;tereq ec.ononicd $i dezvoltil.ect

clurabliri

Irt concordan1d cu legea eriropiei, cdldura se deplaseazd inlotLleamn de la.sine, de Ia corpul nrai cald spre cel mai rece Si niciodatci invers; prin aceasta energic tinde spre o distribuire tuiJbnnti, degroddndu-se pennqnent. Din analiza procesului de formare gi migcare a energiei fezultA c6, la inceput, energia degajutd este liberd, in sensul cA ea poate fi utilizatd de oarreni, dar dupd ce se rdspandegte in sistern, ca urmare a acfiunii legii entropiei, ea devine etlergie

ZS2

Georgescu_Roegen subliniazi ca procesul ecotlontic dre o nolurd ,,esetllidlnlenle nenxec.anicistd,' S,i cd ,,senmificarn) penltu econontirti esle.fdplul cd nouo sriinld a rerntocrinamicii a debutdt cq o iizicd q vqrorii ecotto,rice in esentd, poate Si, /i privitd ca atare chiar qi asldzi,,, iar ,,,tegea iii, apore t:a drepl cea ntoi econonicd dintre loate Iegile ",r,,-"piri

Pe baza acestei analize,

N.

,,atrt.ul"

legatd, adicd indisponibild. Privind lucnuile mai larg, sub aspectul gradului de uniformitate cu care energia este repartizatl intr-o structura dat'a, izolat6, entropia poate.fi. inaltd ceea ce irlplicd o strucfure de energie totalE sau rnajoritari, legatd, pe de o parte gilocsri, adicn cu o structn'd liberd. in concepfia attoilti, entropitt irtalld reprezintti lipsa de ordine. de organizare, de concenlrare, ccoltilalea de
ettergie liberci ne/iind disponibild petltt'u utilizare. Dintpotriv<i, entropio .joasd este sinottintd cu ntaxinuutr de ordine sau organizare, cqnlitqteo Iiberd de energie putdnd .li fiilizatri pentru lucrul ntecqnic. Sub acliurrea legii entropiei, procesul econornic este antropic $i. de aceea, pentru agenlii econotnici li societdle este nece,sar sd se urntdreascti ob|itrerea gi nlenlitrct ea energiei libere in locul celei legdte, a energiei (enn'opiei).joase in bcil celei inalte, a errergiei (entropiei) ordonate it Iocul r:elei dezordonate. Dezvoltarea sectomlui de fabricalie dintr-o economie solicitd produclia celorlalte sectoare, agricuhlra qi rninetitul. in agriculhrrd se exploateazi. in primul r6nd, fluxul de entropie joas6, care ajunge ile penlant strb fonnA cle radiatie solara. in lninerit se exploateaz5 rezenele de diverse fonne rle entropie joasd aflate in scoarta pdmdnfului. Extractia resurselor minerale poate fi miritd substanfial, dar la un cost tot mai ridicat pe unitate iu temenii entropiei joase. Rezerva lintitatd de entropie joasi din scoa(a terestr'a gi faptrrl cd energia liberd nu poate fi folosita decat o singru.d datd, irnpreunE cu asimetria celor doud surse de entropie joasd - radiafia solard pe care se bazeazd agricultura gi zdcdmintele p[mentului de care este legat6 industria - constituie, subliniazd doi exegefi ai operei roegeniene, ,.otrstacole de nedepigit" in lupta ornului pentru hrand.' Avantajele mecanizdrii gi chirnizdrii agriculturii vor pennite probabil hrinirea a c6torva miliarde de oanteni in plus, irrsd prelLtl pldtit pentnt aceusta, ca Si pentru orice progres lelutic, esle un consutil occeleral din miccr rezeryd de t.esut.se lereslre core cotlslifiie raritetea cruciald. Totfilat6. consumul de resurse minerale pentru a produce energie litreri gi inlocuitori sintetici genereazd degeuri sub diferite fonne. Cu cAt procesul econonric este mai rapid, cu atet mai repede se acumuleazE degeurile nocive. OdatE produse, degeurile rlmdn pe loc, afard dc faptrrl cand este lblositd energia liberd pentru a fi elirninate. Arderea cirbunilor in procesele industriale gi apoi folosirea altor cdrbuni pentru a produce energia necesatd pentru a impr5stia srrrogul cons(ituie un ( e/. vir'ios Folosirea detefgenliior pentru a economisi resurse $i muncd qi recurgerea apoi la procedee costisitoare pentru a restabili echilibml ecologic in lacuri gi rAuri reprezintd un alt cerc yicios.

19.5,5. Poluarea

- un

cost economic qi social

atunci ca'd dispar specii de animale sau c6'd ra rpuir"rra resurse naturale care n' mai pot fi recuperate sau inrocuire Este grav raptur ci ,oui iino" consecinlere economice-gi sociale ale degracldrii rnediul.i sunt oLs",out" mn" ui dupi ce ere se produc.
rezultate din combaterea poluarii. S-au qi se confrunti in acest dorneniu-mai multe concepfii: conventiouald .uu"ortu.ut ono.to*i, bazatE pe gAndirea neoclasicl r'arginalistd; cea radicall, care aprr[ in rlod ciirect politica nivelur'i zero al poluirii sau a contarniuirii mediului; conceplia rr.t"roa,,*a, a'atd intre cele doui gi care oferd o arternativd viabirl concepliei ir"""r*J" - plincipara contribu{ie i, fundanrentarea acestei concep[ii apar;in6rid lui D.W. pearce.'Macromorlelele propuse pentnr analiza relatiei dintre mediu gi economie sunt itrpdrtite jn catrlitoti\te. baz,ate pe aborddri unilaterale (piafd sau interuenfionisur) gi.aiitniite, care au unr,rtoarele caracteristici: in arocarea resurseror_sunt inrplicate piafa, prin pref

nredirrrui este dificili,'rai ares dacb se unndre$te stabirirea unui indicator general gi exprirlat in unitifi nonetare. $i rnai dificil' apare fonnular.ea u*, upr".i.ri sau evaluarii

are un mare cost economic qi sociai. Se afirmd, nu firi teruei, cA prfu aceastd deteriorttre g"r",.o]:iii" pr"r"ttte consuntti dirt capi/ttlul nohn.al ol generaliilor viitoore. Evaluarea costurui sau a implicafiiror economico-sociare are
deteriordrii

Deteriorarea rnediului inconjurdtor

, beneficiilor

Analizele respective implici evaluarea.gradului de potuare.

a costurilor

qi

chimicd presupune. _..,j1."*" pnn unrare, un cost itltent, format din costul fix 9i costul variabil. cai" exprina consumul de factori iu interiorul intreprinderii gi un cosr errerir, rcprezentat prirr daunele aduse mediului ca urtrare a poluantilor pe care ii elibereaza $t care ilu este aceast6 irrrreirrindere, ci de alli agen{i econornici gi locuirori ai zouei sau ::O^"^rli].0.:
oe soctetate.

$i puterea publicd. performanld adoptat ."pr.r"nia,rau_i lnrninrizarea enrropiei, rar educafla ocup6 un loc de seamd.2 ln teoria econonrici se foloseqte mult nofiunea de costuri -raen?e pelltru a evahta pierderile cauzate de deteriorarea mediurui. Acestea sunt costrrire care nu se reflecta in co-stul intem (sau costul privat) al unei intreprirra.l proJr"a,oure, sA presupunen.], de h6ftie sau de produse chimice care deverseazd noxe inlr-un r6u sau in aer, clar pe care le supofta cei ce locuiesc qi lucreazi in vecindtatea ua"rt",u; O" aceea, i' alte lucriri, ele se mai nrunesc costLtri socidle. unitate de produclie dintr-o asemenea intreprindere

tl.:i.::_:ll,

::li"riut.de consurnaforului

Dregon, M.C. Denrelrescu Econontistul ntilenitlui III. Nicholas Georgescu-Roegen Ed. Europa-N-ova. Bucureqti. 1994, i l5l.

'l.C.

Georgescu,Roegen, op. cll., p.50. atalizlr.d.ezvoltali a coaceptiilor gi moclelelor este realizati de Uostel Cl. Negrei, in o-_"-,O 6azele ecoiloilliei mediului.Ed. Didactici qi pedagogici, Bucu,eSti, i99o.

rN.

190

Econornie

Aga cum se vecle din figura nr. 4, costul total al produsului este mai rnare decit costul (intem) de produc;ie cu acea parte pe care o reprezintA costul extern.

'tr

e o U

Q:
MC., Costul rnarginal

QI

Coshrl rnarginal intenr ivat) MC (Costul de produclie)

MCR = Coshil margirral al reducerii poluhrii (mdsurat) M(lP = Cosrul rrrarginal al polunrii oiginut" in at senia'"outlotutui

Fig. ur.5. pierdere de eficienld prin poluare necontrolatd Fig. trr.4. Costul privat $i costul social in cuul polutrrii Apare

ilsi

Costurile exteme pot fi compensate sau contracarate prin cheltuielile pentru protejareo rnediului. In ldrile dezvoltate, aceste chelhlieli au marcat o cre$tere impoftaltl, ajurgdnd sd reprezinte, la sfArqitul anilor'80, o cotd apreciabil[ din plB, 1-27" in fdrile dezvoltate.t ln anii'90 ele au marcat o cregtete mai accentuatA. Se apreciazi cd numai pentru patru domenii ale protej[rii mediului - apa, degeurile, aenrl gi zgomotul - in cadrul Uniunii Europene acestea s-au dublat in perioada 1989-1999, iar in S.U.A. fondurile nalionale pentru mediu au crescut de la 100 miliarde dolari in 1990 la 155 rniliarde in 2000. in general existd o relatie inversl intre nivelul costului (rnarginal) pentru combaterea poluirii, pe de o parte gi costul poludrii eKistente sau costul marginal al acesteia. A$a cum se poate vedea din figura nr. 5. in absenfa oriclrui coltrol $i a cheltuielilor
de preveuire. poluarea este cea de la Q1. Pentru atingerea poluirii din Qa (unttatea ea) costul este foarle ridicat, mult mai mare in taport cu taxa pentru poluare.

cu caf costurile exlerne sunt suportate dir.ect cle consumatori, cu atAt aoeEtia contrihuie la alirnentarea fluxului unui nou "onru,rr.i trebuie se coilsrea ur arel ir irrtiturarea poluhrii, -r, col ?-".1::.:i:ll,trcipata.preocupare tn prevetiirea ei, prin alocar-e.a-le reyl.se care- sd itnpieJice.fbnnor.ea tle pofu ut,ti' inlrL{cal inldturqrea noxelor ctt'd,i,ea si apelor cleterntind clrclttrieli mult rrai Arjf"_tr.in.l.U.A.

econollice, "oi la acea. nrulripti"ur" a "ctivitl{ii l1:f:ld*:: ueorgescn-Roegen: poluarea apei implicd"".",,,.i1n;";.j;;;;' de care vorbea N. o activitate a"-J"iof,,u." a apei sau creg_ terea lnorbiditllii mEreqte cererea de inedicrarnente; rr, ,"".ii"r, c.n rernarca Herve Kernpf,

sau pentm inliturarea daunelor aduse mediului n

un mare paradox: cheltuielile penhr colrb?tterea polubrii deja produse

ar"."

,*ui

i1"., carea a

5-60/o

p{'luat presupule irlocarea a g- t0oo djlr pNB.

i;"";.;;r;;i din pNB, iar relat,erea ralrida.gi

oprirea

se apreciazd

ci

;;

"o,"ii.^a'r- *"Oiu.,i inco'jurdtor

poluare necesit6 alo-

S-a afi'nat chiar ci evolulia *lr"f"i'r"r"f'p""i#l"Uui,u,"n aotrpotuanrd in tuncfie de gradr.rr de poruarc deicrie.o curbd de r"""ra"'""p""""r,"1d. Fri'rele'r6suri de reducel a concentrdrii reziauuriror poru"n,.-oau" importante; apni, rnrsurile suplimertarc a" ,a*..'u."ri,ill.t,* "i"t#l'"ere ,'ai a co'ser:i'[elor il;;.reral, poruirii' cu acereagi efecre favorabrle asupra calitdlii vierii oarne'iior, uecesitd c'ertuieli tot raai rnari.
Kempl; l, Ec ononie it 1 ,dpreure tle-. I ,etologie, Ilalier. paris, M9 I , p. 4L) Paul wonnacort, Rouard woruacott, rlcononics,'Tlri.; ;;il;", Mcciraw_r{ifl Book Company, t986, p. 591.
I
Flerve

prin tri,nghiur'e i,aeurate: nrargrnal al reducerii poludrii, MCR, g; ya"ig polulrii existente (necontrolate) se nrigcd rapid

rn aDsenra lilesuriror de cornbatere a polu6rii, odatd cu dezvortarea eco'omiei, vor cregte $i pierderile sau daunele ri

_ij'l'ilifrni]"',iji.l;l",ri,liil,"il'?J;ffi'"J:,;:l,f .p* q,, ;.. *rt, j-' cosrului marginal al sfr" ai"nota

'

Sursa: O.C.D.E., L'Etat tte

I 'ettvironnentent,

1991.

392

Economie

__

vre{rerea econonticd,i

dezyoltq|ea.lurabilii

393

19.5.6. Echitibrul ecologic ,,t:O nu gi-a pus problema protejdrii narurii, -"Tul -,..Y,I,t propria sa fo4a de reciciare a deleurilor insi,. natura nu se mai poate salva singur6. La urrrrare' prorejqrea ne'iurui qi

.i,'iiiri

"..""r ;ffiilliH:i:iiii;;

asigurarea echiribrttrtti ecorogic,ecesi/d Ut ntds_ut.i coerente Si,complue care"ra *ririir,r)"r,Ut ta itlldlrrqred corse_ 1i!,r:,t: ctnlebr poludrii Si a altor fonne de deteriorare , ,rr"'iritr,, cAt _ nlai ales ia pt evenirea oricdror.fonne ;i tle delerior.are .
arnple des{Eguate p6n6 in prezenr s_a desprins concluzia cd misu_ acest dorreriu necesit', rnai murt cu ori"u.e altere, o abordare pe lentlen scurl, mediu Si lung,

.,,-::tl^1:1!"*rile fre necesare pentfl'l

Q

1e60

1980

Q 2000

toilte niveturire si

Ele privesc,

,,,i"*,,E,ii,ii,;;

Z:,?::,:::::

MCR = Costul marginal al reducerii poludrii MCP = Costul marginal al poludrii existente (oblinute) Fig. nr. 6. Poluarea in perspectivi

rentabiritarea,;;',';;;;,,";;,:;""f':;j:Xd:lii,jff:l,,lj;n:;#,ffi:Hff','J
tate qi, in consecintA. Drofit.

gestiunia t,,n=p,nai,ii:*)I:::"i,:,,;;,'":;:."r:',"1:,1,:,:::,::;:!:"ii:,{XiilJil*; thcute de intreprinderi pentr

cleopotrivd,

:',:":::";":;,!,r;,:I,::.::r,:r:,,ii

Din punct de vedere al teoriei economice marginaliste, limita maximl p6nd la care se pot efectua cheltuieli pentru plotejarea mediului este punctul de intersecfie a curbei costului total cu curba efectelor pozitive totale, adicd punctul unde cele dou6 mdrimi sunt egale. Dar, aga culn s-a relevat in literatura noastrd, o altalizi atenti evideniiazd faptul cd la o diferen{i nule inhe efectele pozitive qi coshrri s-ar ajunge, intr-un viitor previzibil, doar in cazul in care tehnologiile industriale ar rdmdne aceleagi sau s-ar dezvolta mai lent decdt ritmul de deleriorare a mediului.i Or,
progresele tehnologice sunt marcante gi ele fac posibild oblinerea unor rezultate mai favorabile in combaterea poluErii, ca contlilia ca problemele ntediului sd figtu.eze ptitrtre obiectiyele nnjore ale sh'ategiei econonice. Situaliile grave care s-au prodris sau se intdlnesc in multe regiuni sau fdr.i se datoreazd nu atet lipsei de solulii telnologice, cdt mai ales negliinrii timp indelungat a acestor proDleme. O altd chestiune impoftante o reprezintd gi evaluarea resurselor nqturale, ittdeosebi ale subsoiului qi cuprinderea acestora in arufia nafionali a firii. Aceasta se poate realiza prin diferite metode, care pot pomi fie de la prefurile pielei pentru produsele respective, fie de la prerlisa cd pre{ul bogbliilor naturale reprezinte renta capitalizatd (acumulath), la care se ia in considerare factoml de actualizare.

rsre lmportant de subliniat.cd, in ydrile clezvoltate, lq multe intrepritl.leri 'u"gn.r" osimilat o nour) furrc1ie _ pestiunea s-q ntediului _
legisra;iei referitoare la rrredi'u, in,toale.uzinele gi

;,'.,"i"yi';i;:H ;::::"llliLJaJi::iHi:J::T l":T;ii:':i l,#,ff

Importanta acestei funclii

llli'lllil;llilJ,lllX'llll'o::l::':"

.";;; ri la respectarea ."ro"t*"Lt. intreprinderii, in ceea ur p'oau"io.'a"^;';r,i', coshrr'e a't,enate

,i:,,:l

;:#fi#":':,:::';:;"i"t*"

:l"l*o:irif..ir;f;,i;;;';yl1:;l:;T:,1i:T,;,,:'_,l;, jl"j:'ii::"j.,ff i"?il; are unor ptorruse

i;;;il;il

e.a.), ra emanafia

cre

::,i!:ii;;;!'i?:i,::i!!ffi?!:|i!'*,:,,:ii,i:y=,,::;:::,n:;;i::';
a ,r,tui .ris,en1 bine articutat oJ'lii,i;,i,iii,,X!iX,:,IZ::::;t:i;::,,rico-inst,uliinat qi protejarca ,esn retor $ a nreai,t:ri t,rloirjurator. sd
: Iaptul ca nrulre dinhe fenonrenele.ecologice Aepipi., f,, qi ne fac sd asisrim la ceea ce unii speclaligti

il::l,

Urgenfa $i intportanla mei

r i
e

ai

.asp

nle,ii;

;: J;tri,l.':.:'J: i,Tril:iT,'nx'"i":*::i,:::i*:
""".*lirF,"
lor, granilele larii rearizarea e.rtirihrtrtri

devirtd efectird ui ,trrri;:tt."d,'ora

rapor.!ur-ilor

l)obrescu, hotdt de econenre (\rientporana, vol. 2, Cadea I, lld. politicn, Bucure5ti, 1987, p. 553. Vezi 5i A. lancl, CreStereo econonricd ;i meclitl hrcottjtu.dlor, Ed. Politic6, Bucuregti, 1979; N.N. Constantinescu, Econonia protecliei me.liului iucotljurLitor nahD al, Ed. Politicd. Bucuresti. 1976.

rErrrilian

qeci acel mod ile gestionare a naturii gi i"ru.r.to, l^atlel nunu.ui, raportul optim rlinrre ceia ce o.nut extrage;r"

:iiiq*;;;::ff ::,1,$::ti;.ji::1'r;$;*:t*l"J*tff jd:Tlt#

'

^ ^9!'."r"."r,

;;ir"r" ,1i"r"ii' itt donreniul inte,-1i.,oi", io ,i,,.,,iuet dublu. ttiptomalie si ecorr::::i$,", straregiei gi porrrrcrr ecorogice ir reprezirrtd

""_ri'rr'."""

::itlJi::i::::il:

tierve Kerrpf, Z dconontie d l,dpreuve de l,dcologie,Hatier, paris, p. 28.

Economie

reproducerea nonnald a concliliilor naturale de viald econonlico_sociald Si osigu_ rarea dreptului Ia un mediu .tdndtos cltrot pentru'gur"roJiil" Ei pr"r"nte Si riitoare, prin inilierea Si demoltarea de-ocliltni gi nfisiri curalive ;i prevettrve eliciente. de acfiure;i setul de rnij-loace prin r" pui.iuliru p.ot".|u*u _"aiutui Y:.d_rl "u." $l^echilibrul ecologic au format gi formeail obiectui unor arnple dezbateri teoretice, at6t in literatura de specialitate, c6t gi in cadrul orguoioo.lo. int"rnaliouale. Primul curent de gdndire promoveazl indeosebi instrumetrtele gi mecanismele econonrico-financiare, care si-i constrdngd pe producdtori qi consurnatori in a a<1opta mdsuri.gi {nelodede productie sau variante de consum aflate in concordantd $i cu criteriul ecologic. in aceast[ categorie se cuprind Olf"rii" de tffie, intpozite, ante:Ei "ui"gn.ri dirnpotrivE. bonificalii si .stinulente La .sat, haza conturerii gi funclion[rij mecanismelor gi instrumentelor de aclirme pentru protejarea mediului stau legisla{ia na{ionall, reco'ra'ddrile rno. orgunirrn.

395
'tr

tr

g 3

Costul de elinrirrare a uritifii de poluare e4

Taxa de poluare
I

'fl

\\

Costul de elininare a uniti(ii de polutre e7

ilrtemafionale, iar,

in

acestei activitati' cere nrai niulte pArgbii su't utilizate in

catrrur uniunii burope'",

riir..*i".r"
s.u

il
t,

fi

ii
iji

ministerelor finantelor. De o."Jr"n.u, se nren{ioneaz. faptul c6 legiferarea qi aplicarea taxelor in ,p;ritrf f".ia"to. l" nparo." a nrediului fie ci se lovesc de lobby-ul industriagilor, fie ca, nu a" p.rpn" u.i intdtnpin[ reacliile oamenilor ocupa{i in rarnurile sau intreprinderile ,"rp".ril",-.u,." i$i vA(l amenin{ate Iocurile de nrurrci gi sarariire. De asemenea, o taxi penalizatoare pentru cei care emit poluante in natura (in aer, in ap6) ii poate deterrnina pe producatori s6 ::l:r:"j., adopte telmologii nepoluante sau mai puliripoluante, dar, ugu ," poate vedea din 7. ea nu.impinge nicrodatd spre polnarea zero, "r,, care este t1e dorit. Cel ce l^*,r,tl" polueazl va avea de ales intre a face cheltuielile 9i investifiile supltmentare pentru prevenrrea polulrii qi a plnti amenzile respective, existind suficrent spatiu de mi$care in care intreprinderile preferd s6 pldteascd laxele, fie 9i fenatizatoare, dec6t s[ trlvesteascd, costul marginal al poludrii zero f.iind foarte nrare in raport cu taxele p:a:li::te^ pi:e. irr prezent. a$a cum se vetle qi dirr gralic, ca sd nu rnai vorbinr qi de t"11l"i:" in aplicarea rnecanismetor i"rp""iiu", je la'eritarile adnrinistrarive l]"ll:i]. id ,uuuy-LUle tjlousffja$llot gi p6n6 Ia consumatorii individuali, care supoftd, in ultinrl instan{6, ,.nota de platd" btald, in care se cuprind ;i t_*t" iu.lur" de proclu_ cilori in cosruri gi in piequrile de rdnzare.

nu ministerelor mediului. ci

diferen{iat pentru resursele consumate sau ca penalitigi ce i'natuii. Redevenfele lrralir" pentm concesiunea dreptului de exploatare a unor rsurse, iar subsidiile gi alte'fonduri se atribuie pentru a incuraja lblosirea tehnicilor de economisitour. a. r"rur."luu antipoluante. Toate acestea sunt astfel agezate inc6t sd-i oblige sau s6_i stimuleze pe agenlli economici sd intreprindd activitE!i neagresive sau nediunetoare pentru mediLl incoduretor. Extinderea practicilor bazate pe utilizarea a".sior parghii economice nu este feritE de greute{i 9i limite. Astiel, se mentioneaze uilicare a acesrora revin
se

Gennania, Olanda, Beleia. 'Iaxele pot fi percepute

;-

comunitare aestinate I)anenrarca, Nonegia, rig. nr.7.

caracitatea de poruare

plitesc pentm noxere ernise

*ri

coshrl reducerii porudrii gi eficierra

taxei pentru poiuare

L'er de_ar .oirea curent

"a

"tritriiilJ-J.

:ili;ff

m*::J u: tj:1.jl#:1ru!iiH:1.:':;j;3";i"ff .?J;l;k*t x* .#,lffihl

jd*Td,"{::'i1x':iJ:,:11r:HT,,ff
,:J.:,1.#l*j

n i; "l{*:;; il",**

ip$iili

Ji ::::', ii'ffi

i:.:'::::;::^il

**+,**1j{'1ffi .;$il:;#t"'i[i*ilii;fii.j,:,"T,j#
"o,rroo.to,,-r";;i"j::::::,.:re, "se ,,*l,nl*:iii jH##Ji.:,'1'*"t ji;:J;T::'f 'nf

[ii,;,'j!""f.i*il::T:,,?,,#i;;rilr il[:lFt{";';;1il:";i;Hffi oanreniror gi fornrarea urmdre$re educarea unri

a"

":

;H:'*;;tti*.# j:ijff :y,:ii,.JJff "'#Iff"ff runi**lli;

de o,",ui".J'j'ff"jltii;. ,,,,#i:fJil,T.t;lX""lJi;""T: :: shirreze aceste mdsuri re<lucere a

'jil:ir:jifi'diH;Jfi'ffi:o "'i; '" :lffi I" ilHThi ru.l;i;ffi : *,',"* ;l't"'nT"""fi l';,,:Lill;:'J;

'"iliH':',il'.i"":ffii:;

:::ll?l;; iriiii''l'

;*'m;::'Jffi'"T::i.T;l',',i:l'l. ii:i"l:l!lii!:lT;,':0"'""a"'r*r"' il;'t'il llii,;JJi";,tililXi,lHi'; ,rn1larea acliun'or

esre

p'rrc ipiut potuatot.

por,6rii:;i;,.r""l,"t"T,'},t

#ffi ;Jj-"

integral cosrul

nri';;l;;';;

I
396 Economie

Li'e;tercd econoilticd Si dezvoltdre(r

durabild

3gj

19.5.7. Politica IJ.E. in tlomeniului mediului

Pentru Romdnia, deveniti la I ianuarie 2007 laftt mernbrd a Uniunii Europene, politica in domeniul protec{iei n.rediului prezintd o inrportan}d deosebitd. Trebuie subliniat ci politica de mediu a U.E. reprezinti un capitol nou al politiciior comunitare, apArut in anul 1972 sub impulsul conferinlei Organizagiei Na{iunilor Unite asupra mediului inconjuritor, linuti irr acelaqi an la Stockholnt. Ea s-a concretizat in fomularea principiilor gi a gase programe de aclimte pentrtr ntediu (PAM). PAM 6 priveste perioada 2001-2010 Si.ursline strategia dezvoltdrii durabile, precizAnd pahl arii prioritare ale politicii de mediu pentm aceastS perioadd: i l. schimbarea climaticl qi incdlzirea globali (reducerea enrisiei de gaze crre' produc efectul de seri cu 8% faln de 1990, cf. Protocolului de la Kyoto);
2. proteclia nahuii gi biodiversitatea (indep6rlarea atneninl5rilor la adresa speciilor);

intreprinderile care recupereazi reziduurile inregistr.eazi, de aserne[ea, be,eficii , dc-pe urma investifiilor sau cheltuielilor {dcute in"acest scop. Arte avantaje sunt iltdt*:tg, Shrdiile.unor organisrnc nationale gi intemafionale aprectaza ci mdrirea cheltuielilor pentru protejarea mediului amelioreaz, starea generard a economiei. prin clreltujelile pentru protejarea mediului, precunt qi prii seruiciile de mediu _ constructii, intrefinere, exploatare, control, informatizare, consultalii etc. _ s_au contirrat in tirile dezvoltate, ceea ce literatura de speciaritate nun*gte ecoircrr,s/rie si irtcortjtudtor, care exercitd un rol crescAnd asupra procesului 1t-ia1a de -ntediultti
dezvoltare gi cregtere economic6. I importante conlponente qi momen(e ale constituirii celor dou6 concepte 9"1" iii gi ale implicatiilor pe care procesele respective le au asupra econolnlel pot fi sinte_ tizate in felul urmitor:

3. slnitatea in raport cu mediul (asigurarea unui mediu care pentru senetatea umanA); 4. conservarea resurselor naturale gi gestionarea degeurilor.

s[ nu fie

riscant

Baza legall a politicii de mediu a U.E. o constituie articolele 174-116 ale Tratatrrlui C.ll. Articolul l'14 traseaz1. obiectivele qi scopul acestei politici - dsigilrarea tturi inalt nivel tle proteclie a mediului finAnd cont de diversitatea situaliilor existente in diferite regiuni ale Uniunii articolul 175 klenlificd procedtuile legislatlre corespunzltoare gi stabileqte modul de luare a deciziilor, iar art. 176 pennite adoptarea unor stottdorde mai slricte. La acestea s-au adeugat articolele 6 ti 95; primul promoveazd dezt'oltarea dtu'abild ca politicd transversald a UE, subliniind nevoia de a integra cerillele de protecfie a mediului in definirea gi implementarea politicilor europene sectoriale, iar cel de-al doilea priveqte anrnnizarea legi,slayiei privitoare la senetate, protec[ia rnediului gi protecfia consumatorului in statele tnembre. La baza politicii de medtu a U.E. se aJld wtndloarele principii; a) Principittl ,,Poluatonrl pldteEte", acesta suportind cheltuielile legate de misurile de combatere a poludrii stabilite de autoriti{ile publice; b) Principiul acliurtii prevenlive (,,e rnai bine sd previi decAt s[ corlbafr"); c) Principiul precauliei, care prevede luarea de mdsuri de precaufie atunci cdnd existd o anieninfare la mediu sau la sdnf,tatea unani; d) Principiul prote(:liei t idicdte a rtediului; e) Principiul inlegrdrii prevede ca cerinfele de proteclie sE fie prezeute in definirea gi inrplementarea altor politici comunitare; \ Principiul proximitdlii are drept scop incurajarea cornunitdlilor locale in asumarea responsabilitdlii pentru deqeurile qi poluarea produsd.

A-s^tfel, in Furopa occidentard, pentru noua piaf6 lucreaza circa 6.500 de

In ausa'rblul investifiilor, ponderea chertuieJiror destinate protecliei medinlui este circa.lT% pe ansarnblul l6rilor Uniunii Europene, din care 20?6 i, B"lgiu, tg% i,, Germania, l3% in Franla. Se apreciazh cd la i Il.anc francez rnvestit snb fonni de utilaje pe'tru protecfia merliurui sunt necesari al{i 3 fianci cheltuifi pentru f'.ctionarea instalafiilor de tratare a poluanfilor, ceea ce apare qi pe piaia nrediului ca cerere-of'ert5 de servicii, fu alarl de ce se include in costurile de ptoduc{ie. _ 2. La nivelul tdrilor O.C.D.E. se apreciazi cd piafa mondiali a schimburilor legate de protectia mediului se situeazd la nivelul ae :Od_+iO miliarde dolari. , ..3' Penlru realizarea produselor, serviciilor gi lucririlor imphcate de aceste cherhL ieli s-au fo',at 9i profilat intreprinderi speciale. al ceror mrm6r se alld in cregtere.
d_e

. l, !a1a activitdfii de protejare a.mecliului inconjurdtor gi a ecourdustriei o reprezinti chelhrielile curelte gi investiliile destinate u".rtri ,.orr. .

457"

di'

La inchiderea capitolul 22, Mediu, in noiembrie 2004 Romania Ei-a asurnat principiile qi nonnele U.E. preclrm gi celelalte prevederi referitoare la asigurarea' cadrului institulional gi a mijloacelor pentm realizarea obiectivelor politicii de mediu,
19.5.8. Pia{a produselor ecologice
Protejarea mediului inconjurdtor prezint6 ;i numeroase avantaje pentru intreprinderi gi societate. Ele sunt mai putin vizibile gi au fost mai pu[in cercetate. Unele dintre ele sunt directe, put0nd fi caraclerizate ca inversele costurilor externe qi se cotrcretizeazi in faptul ci un mediu natural rnai bun dirninueazi poverile.

pot obfine un profit cu

ecoindustrie. 4' Produclia qi seruiciile irnpricate rre piafa nredir.rrui creeazd rocuri cle rnu'cd gi genereazd specializSri noi Astfel, i'S.U.A. circa 2 milioa'e de persoane lucreazd iu cadtll a 70.000 de firme pentru piala protecfiei ruediului, iar irr franfa, clup6 caicule efectuate la nivel nalionar, exrsti ?-g4 de prof'esii in dorneniul protectlel r'ediului gi 800 de posibilitd{i de calificare. in S.u.A., pentrr.r fiecaie miliard cle dolari invesrili in controlul polulrii se creeazri I 9.000 de noi locuri de rnuncd. 5..Bcoindustria pi piala legatd de aceasta asiguri insenmate avantaje qi la nivelul ^ finnelor. Se apreciaz' ci intreprinderile care respectd no''ele de calitate a mediul,i
15olo

intrepririderi: i.treprinderile infiintate in Germania Federall in anii 'g0 aveau profil de

,.ecomarca" sau denumirea de ,,produs vercle,', care poate fi oblinuti in urrna nnor testdri detaliate (ecolabel) asiguri avantaje de piaf6 acelor produse care presupull perforrnante deosebite din puncr de vedere al caliiitii mediului. 6._Ecoindustria poate stinlula qi cercetarea-tlezvoltarea, mar ales in dorneniul . tehnologiilor nepoluante, al biotelnologiilor, energeticii etc.

mai mare in raport cu concurenfii lor. De asemenea,

. .'.o analizd cupriuzitoare $i subsranliale se di in articolur Uriaqur e{orl indusrriar al rrrnii civilizate petrtru a trdi intr-un mediu curat", senrnat cle Gheorghe Manea, in ,.Economistul,.
nr. 505/l 994.

:''.ir,

\:::::;'i

398

Economie

7. Potrivit statisticilor inlerna{ionale, suprafata ocupat6 de culhrrile ecologice la nivel mondial era in 2004 de 23 milioane de hectare, cele lnai mari suprafefe fiind cultivate in Australia (10,5 mil.ha), Argentina (3,2 mil.ha) 9i liatia (1,2 mil.ha).' in U.E., pe primele locuri se afll Austria, Italia, Danemarca, Suedia, Franfa, R. Cehd). Suprafa{a destinatd agriculturii ecologice in U.E. cregte anual cu aproape uu milion de hectare. Cea nai mare piali de desfacere a produselor alitlenlare ecologice, cu vAnzdri anuale de aproximativ 2,5 miliarde euro, aparline Gemaniei, iar in ceea ce priveqte consumul rnediu de produse ecologice pe locuitor, Danemarca 9i
Elvefia conduc detagat. in RomAnia, suprafelele cultivate in sistetn ecologic au crescut in ultimii cilci ani de peste gase ori, de la peste l7 mii ha in alul 2000, la I 10,4 mii ha in 2005. Produsele ecologice se vdud, in nredie la prefuri cu25-30ok nai mari, dar la unele nroduse cu mult nrai mari. 8, Confomi statisticii2 emisiile cle gaze de serd dioxid de carbon - in ultimele decenii au crescut mult, cu I 3olo, pe plan global (de la 5.082,6 milioane tone metrice, echivalent carbon in 1980 la 6.690,7 ilr 2002), din care l4% in SUA (care produce aproape un sferl din ernisiile de gaze), ctt 4'lo/o in China, cu 72o/o in lndia, ct 92Yo itt Coreea de Sud 9i 6?% in Austmlia 9.a.), Marea Britanie, in schimb, este singrrra lard intre primele 15 t[ri produc6toare de ernisii de dioxid de carbon, care in perioada respectivd a reuqit si reduc[ nivelul acestor enisii (cu 8%). La reuniunea Grupului interguvernamental pe probleme de incdlzire globali 9i schinibiri ale clirnei - GIEC, finutd in aprilie-mai 2007, Uniunea Europeand 9i-a reconfirnrat inten{ia de a reduce emisiile de dioxid de carbon c:rr20okpindiln2020. prin limitarea poludrii cologilor industriali. inc6 de Ia Samrnit-ul de Ia Rio de Janeiro (1992) s-a acordat o atenfie mare problemei interna[ionalizirii costurilor cu proteclia rnediului uatural, cu ob{inerea pi consumul de resurse naturale, confonn cu principiul,,poluatorul pl[teqte". Aplicarea acestui pincipiu pennite satisfacerea a doud cerinle importante; detenninarea dimensiunii rlspunderii pentru daunele aduse naturii; posibilitatea practicirii de preluli in baza detennindrilor ficute la resursele de rnediu in scopul inducerii unui comportament responsabil la utiUzatori. in aceste condilii s-a constituit $i o piata speoifici: piola intenlalionald a penniselor de enisii in atntosferd, care semnificd trauac{iile cu pennise de enrisie intre flrile industrializate, cu mari emisii gi lirrile care polueazl mai pufin Si care pot sa-91 vdndd cotele/dreoturile.

Capitotut XX
POLITICA ECOI\OI\{ICA
20'1. concepfii cu privire ra raportul
Istoria gdndirii economice

ECONOMTA $r STAT.UL.

di'tre

stat $i econonlie

rxruicuso;eta;;,,;;;;l;:1,;#i#: j:,li#J',,,#*:,::Hlff
faf[ de bogllie gi regirnul proprietdfii,

-".Aa i","."1",]*iirrr, ,urd de intervenfia statului. De reguli, aceasta es penrru a nu g.n".u "oo,""in,.*"nil:ii;ir"::Ji"n#fi promovarea unei intenenlii ,:,"1:.i,:. T.ot in aceaste perioada se proclamd superio_ rrtatea stahllui tle drept asupra.statului nalural. elf"r"n ii'irt"ri"i rnusulmani

llff :l;

ilrl:Hl;"o1jiiff**l,i*
au pre_ si, prin urmare,

ffJn,#;:Ti:,'ciclului

politic ca

inducanrr"i"l;iil;;i;;;ublice

contribufiei econorniilor nalionale tu .o*"lJ,l prin incura.iarearamurilor industriale gi a cornerftrlui. Sarci'a principale a shtului o constiftria deten'irrarea de cornpoftarnente rndividuale favorab.e binerui comun'. prin-i'stitunea autoriiutrr ."r".'ur" ceea ce s-a nrinit doctrina statului-jandarnr, exorimat',tle Thontas ff"Ut i"'.f_"'.iuthan,,. principaiul mrjloc de asigurare a binelui comun ", il constituia i*tit"i."u-,,ni, puteri absorute inh_o societate in care,, d l,6nr de nature, l,honrtte est utt iup *)r."nrrrr",,. Fondul de idei mercantilist s-a concretizat in elulo.ur.o unor prescupfii politici economici. Monrctuestie' ," pronu,rlu p"ni^"#Li"f O" ,0.i.;i" public de care ca dezrcltarea spontana sa ru albcteze boeaFa i/d ntain publique doit :1_,1:*,1"r" t.r^main pqrtictrliere). Mercantiligtii fru,r."ri .ur"1in-i.plicarea mai l.ermd a :r:.*: in statxlui domeniul economic prin constituirea de manufacturi regale, care, aleturi de iilt-r:ylnderll:.private, sd imprirn" u,, .uru",", n-Jlt;;;;;mle, na{ionate. Neotttercanririsnul criticr intervemjia stafurui Ei se relerd la nofirmea de ordine natural' Fiziocrafii au promovat un iiberarisrn -"a"r.,.'vt"ru de Gour'ay este auto'trl celebrei expresii ,,laissez fair" t"^, trouur", drses". Du Pont de "i'ioiri)'porr", les nnrcltan_

Mercantiiismul a constituit, doctrina in {6rile europene intre jurltatea secolului ar XVI-rea qi sf'rqirul seoolului.influentl ul xvlr-i.;: co;flirn u".rt.i orienriri, era necesara lntervenfia stat.lui i'scop'l cregterii avu]iei n"Ji"nt", -inieinalional, ceea ce impunea cre$terea

I
2

'Iribuna Economicd nr. 50/2006. o. I 10. US Departament ofEnergy fhe World Alnranac and Book of Facls-2005

de inspiralie mercantilisti._ o atitudi'e"..i,;.a''irra",r" --"-* '*r' aceastd poriticd lntenentionisti o adoptd curentul liberal. Lco'ontia crasicd a fost creati de filozofia iruministd gi de doch-ina ordinii natueconomigtilor clasici fafl a. ll]l..|UtOtT" u starutui, cu pupne exceplii, este ""ti"it"t".".Jo*.,", modera* gi pragmatici. Ei ou ,u;fi,;; p,.g*, in rezolvarea

. cilor

rnten;en{ia,il; ;;;li;:Ti'd:ll::i";:;"u;;":ffiX,:"J#,il:i;i,J"Jil];,

Nemours der

ffi.

:!

i=

lj.

t:,: