SiritianI MagdalenaRoxanacs Necula

Tez de doctorat Dinamica fenomenului religios i moderni:area rural
1
Universitatea ,Alexandru Ioan Cuza Iayi
Facultatea de Filozofie yi Stiine Social-Politice
TEZ DE DOCTORAT
Dinamica fenomenului religios
yi modernizarea rural
- REZUMA1 -
Coordonator ytiinific,
Prof. Univ. Dr. VASILE MIFTODE
Doctorand,
Siritian I. (cs. Necula)
Magdalena Roxana
Iayi
2010
2
CUPRINS
INTRODUCERE
Capitolul 1 - DEFINIREA FENOMENULUI RELIGIOS
1.1. Notiuni introductive
1.1.1. Terminologie. Delimitri conceptuale
1.1.2. Societatea si religia din perspectiv
sociologic
1.2. Eenomenologia ca metod de studiu a religiilor
1.3. Religiile clasice si ,devian|a religioas
Capitolul 2 - FENOMENUL DE SECULARIZARE
2.1. Secularizare terminologie si evolutie
2.1.1. Delimitri conceptuale
2.1.2. Originea si evolutia secularizrii
2.2. Secularizarea n mediul rural
2.3. Secularizarea n mediul urban
2.4. Contribu|ia sectelor la secularizare
Capitolul 3 - MODERNIZAREA RURAL
3.1. Contextul modernizrii rurale
3.2. Religiozitatea. Religiozitatea rural
3.3. Implicarea Bisericii n via|a comunit|ii rurale
3.3.1. Delimitri conceptuale
3.3.2. Comunitatea prin reprezentan|ii ei
3.4. Schimbri sociale n comunittile rurale romnesti
3
Capitolul 4 - CERCETAREA SOCIOLOGIC A ROLULUI
RELIGIEI N MODERNIZAREA RURAL - Proiect de
cercetare
4.1. Precizri metodologice
4.1.1. Ipotezele si justiIicarea cercetrii
4.1.2. Ipotezele cercetrii
4.1.3. Obiective si direc|ii de cercetare
4.1.4. Metode, tehnici si instrumente de cercetare
4.1.5. Popula|ia investigat. Aspecte metodologice
privind esantionarea. Consideratii cu privire la
aspectele zonale ale localit|ii Le|cani
4.1.6.Variabilele de cercetare
4.1.7. Indicatori, metode statistice
4.2. Aspecte din via|a parohiei. Comuna Le|cani unitate
administrativ teritorial si comunitate eclesial
4.3. Biseric si comunitate n Le|cani
4.3.1. Botezul, cununia si nmormntarea
4.3.2. Prezen|a enoriasilor din comunitatea Letcani la
biseric
4.3.3. Spoveditul si mprtsitul persoanelor prezente
la biseric pe perioada unui an de zile
4.4. Modernizarea societ|ii rurale si modiIicarea
comportamentului religios
4.4.1 Prezentarea esantionului
4.4.2. Descrierea chestionarului
4.4.3. Analiza chestionarului
4
CONCLUZII
PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Anexa 1. Religia si credin|a n via|a cotidian. Cum este
perceput Biserica.
Religie si religiozitate n diIerite |ri ale Europei
Anexa 2. Chestionar aplicat credinciosilor ortodocsi din
satul Le|cani
Anexa 3. Interviu cu preotul paroh Leonte Cristinel
Anexa 4. Tabel cu duminicile si srbtorile din anul 2008
Abrevieri
Lista graficelor
Lista tabelelor
5
INTRODUCERE
Studierea unei comunit|i religioase rurale din Romnia,
jude|ul Iasi, la nceputul acestui mileniu, este o tem provocatoare
care ndeamn la numeroase dezbateri si genereaz reactii
diverse. Este mileniul ,vitezei, al inIorma|iilor din diIerite
domenii, este timpul disparitiei granitelor dintre popoare si
comunitti, att Iizice ct si mentale sub presiunea globalizrii.
n cadrul societ|ii romnesti, din dorinta de clasiIicare,
raportndu-ne la societtile rurale sau urbane, identiIicm dou
tipuri de personalitti sociale: omul urban si omul rural. Prin
aceast clasiIicare nu avem pretentia de a ncadra toate
personalittile din Romnia ca ntr-un pat a lui Procust, n cele
dou categorii, ns Iiecare se disting prin caracteristici speciIice
atunci cnd sunt puse n comparatie. Dincolo de amprenta pe care
mediul social de la sat sau de la oras o imprim asupra
personalittii persoanei umane, rmne ca un element al
personalittii tuturor nevoia de maniIestare a sentimentului
religios, care n Iunctie de Iormare mbrac Iorme speciIice.
Revolu|ia din anul 1989 a adus n |ara noastr mult
asteptata si rvnita democra|ie. Constrngerile de orice tip au
disprut si s-a permis maniIestarea liber a sentimentului religios.
Constitutia Romniei garanteaz cettenilor ei: libertatea
constiintei, care trebuie s se maniIeste n spirit de tolerant si de
respect reciproc (Constitutia Romniei, art. 29, al. 2), iar adeptii
cultelor recunoscute de ctre statul romn pot s si maniIeste
sentimentul religios conIorm traditiilor proprii.
Motivele care m-au Icut s aleg aceast tem ,Dinamica
fenomenului religios i moderni:area rural au Iost urmtoarele:
Ienonenul religios este o constant a tuturor
societtilor umane n timp si n spatiu;
puternica inIluen| a Bisericii Ortodoxe Romne n
via|a social a comunit|ilor rurale;
6
transIormrile din viata Bisericii Ortodoxe Romne
dup 1989 determinate de cstigarea liberttii
constiintei;
Iaptul c pentru o perioad mi-am exercitat
proIesia de asistent social n mediul rural;
relationarea cu elevi din mediul rural, n calitate de
proIesor n cadrul unor scoli post-liceale din
municipiul Iasi, pentru disciplinele: asistent
social, psihologie, sociologie, psihologie
medical, consiliere vocational;
alegerea comunit|ii rurale comuna Le|cani
pentru cercetarea sociologic se datoreaz Iaptului
c timp de 5 ani mpreun cu Iamilia mea am Iost
direct implicat n via|a subiec|ilor chestiona|i,
derulnd activit|i religioase speciIice.
Lucrarea este una care se doreste a Ii deodat o incursiune
n sociologia religiilor, dar si o analiz detaliat a maniIestrilor
religioase ale unui grup social dintr-o localitate rural.
Demersul stiin|iIic ne-a condus la structurarea materialului
n patru capitole dup cum urmeaz:
n primul capitol ne-am propus s deIinim Ienomenul reli-
gios prin intermediul conceptiilor care i sunt conexe, prin
prezentarea relatiilor existente ntre societate si anumite religii,
prin delimitarea Ienomenului religiilor n societatea contemporan
si prin diIerentele existente ntre religiile clasice si deviatele
religioase cu enumerarea celor din urm.
Al doilea capitol al lucrrii trateaz o tem de mare
actualitate secularizarea care tocmai din acest motiv este de o
complexitate care nu poate Ii ascuns.
n primul subcapitol ne-am propus s analizm conceptul
de secularizare care desi volatil, totusi se preteaz la anumite
ncercri de deIinire. De asemenea, se doreste a Ii identiIicate
etapele istorice pe care Ienomenul secularizrii le-a parcurs
ncepnd cu nasterea sa, cu dezvoltarea si continund cu
delimitarea problemei studiate n prezent.
Dac ar Ii s alegem un singur eveniment drept cauz a
descrestinrii, acesta ar Ii probabil procesul lui Galileo Galilei.
7
Condamnarea lui Galileo de ctre Ior|ele Iundamentaliste din
Biserica Romano-Catolic a declansat o reac|ie n lan| n toat
Europa care a alimentat procesul ini|ial de descrestinare pentru c
oamenii instrui|i din ntreg Apusul au vzut n aceste evenimente
un rzboi crestin purtat mpotriva adevrului.
Al doilea subcapitol are n vedere secularizarea n mediul
rural cu precdere zbovind asupra Iactorilor care concur la
nnoirile sociale si religioase n comunit|ile oarecum omogene si
mai pu|in expuse agresiunilor modernit|ii.
Exist dou tipuri de Iactori care grbesc secularizarea n mediul
rural:
1. Istorici (colectivizarea si implicit pierderea propriet|ii,
munca la cmp n zile de srbtoare);
2. Actuali (persoanele care s-au ntors de la orase pentru a
locui n sate dup pierderea locurilor de munc,
persoanele care se ntorc din strintate dup o perioad
mai lung de timp).
Ca o realitate diIerit, n al treilea subcapitol este studiat
secularizarea n mediul urban ntruct Iactorii care o determin, o
ntre|in si o Iac s-si multiplice aspectele sunt n mare parte
diIeri|i comparativ cu societ|ile rurale.
Conceptul de secularizare este n strns legtur cu
evolutia rolului sentimentului religios n societatea modern.
n poIida aparen|elor, secularizarea nu nseamn sIrsitul
sau declinul religiei, ea reprezint o criz spiritual, dar si o
posibilitate de nnoire.
Secularizarea este o chemare a lui Dumnezeu spre apro-
Iundarea credin|ei si spre participare n via|a Bisericii.
Pe lng Iactorii exteriori cu rol secularizant pentru religii
au Iost analiza|i si cei din interiorul acestora printre care sectele
ocup un loc de Irunte.
n capitolul al treilea demersul s-a dorit a trata Iactorii
generali care determin modernizarea, religiozitatea rural,
evidentierea importan|a preotului n comunitatea rural si
schimbrile sociale din mediul rural romnesc.
Religiozitatea rural este modul speciIic de rela|ionare cu
sacrul a ntregii gospodrii |rnesti. Satul este ,asezat nadins n
8
jurul bisericii si a cimitirului, adic n jurul lui Dumnezeu si a
mor|ilor Lucian Blaga. Religiozitatea steasc este concret si
practic, Ir specula|ii teoretice.
n partea a doua a capitolului trei am deIinit Biserica -
loca, Biserica - comunitate de credincioi si am prezentat atri-
butele ei din Simbolul de Credin|: 'una, sfant, soborniceasc i
apostoleasc`.
Am prezentat implicarea Bisericii n via|a comunit|ii
rurale, mai ales prin reprezentantul su local preotul paroh.
Al patrulea capitol analizeaz sociologic comunitatea
ortodox rural din comuna Le|cani, jude|ul Iasi apartinnd
Bisericii Ortodoxe Romne. Parohia Letcani se subordoneaz
canonic si administrativ Mitropoliei Moldovei si Bucovinei prin
Protopopiatul I Iasi. S-a eIectuat analiza societ|ii rurale n
general si a aspectelor privind via|a religioas a acesteia n
special.
n cadrul comunit|ii din Le|cani am cercetat modul n care
Biserica si exercit inIluenta asupra solidarittii sociale, a
producerii de bunuri si valori perene, precum si a transIormrilor
pozitive n plan moral a membrilor comunittii.
9
REZUMAT
Din toate timpurile si pn n prezent, cercetrile
sociologice din tara noastr si de pe toate continentele, arat
Iaptul c orice religie inIluen|eaz comunit|ile umane, n mai
mare msur pe cele din mediul rural.
Dup Revolutia din anul 1989, n Romnia, via|a religioas
a cunoscut modiIicri importante, att n planul reorganizrii
vietii bisericesti ct si al interesului mult mai crescut al
credinciosilor Iat de Biseric. Nevoile comunittilor locale, Iie
ele urbane sau rurale, au nceput s dicteze priorittile Bisericii.
Perioada de interdictie pentru construirea de locasuri de cult Iiind
depsit s-a purces cu entuziasm la construirea de noi biserici,
deopotriv n mediul urban si rural.
Biserica a Icut eIorturi pentru a iesi din ,ghetoul liturgic
n care era obligat s si desIsoare activitatea si s-a deschis spre
o colaborare ct mai Iireasc cu toti actorii sociali, dnd curs
expectantelor pe care societatea le avea de la ea prin nIiintarea si
sustinerea unor asezminte social-Iilantropice si cultural-
misionare, precum si prin reluarea traditiei de a Ii prezent n
scoal, armat, spitale si penitenciare.
Barometrul de opinie public, martie 2009, realizat de The
Gallup Organization Romnia, prezint ncrederea pe care o au
cei chestiona|i Ia| de anumite institu|ii, Biserica situndu-se
printre primele locuri. 'Biserica si armat, institutii ale ordinii
traditionale, se bucur de un capital de ncredere Ioarte mare, n
timp ce restul institutiilor au o credibilitate mai sczut. (Mlina
Voicu, 2007, p.130).
10
Grafic 1 Barometrul de opinie public, martie 2009, p. 21
Urmrind barometrele de opinie public din perioada 2004-2009,
observm c n ceea ce priveste ncrederea n institu|ii si n
proIesii - preo|ii/pastorii se aIl pe primele locuri.
11
Grafic 2 Increderea in profesii
Barometrul de opinie public, mai 2006, p. 60.
n toti acesti ani, Barometrele de opinie au scos n
eviden| Iaptul c popula|ia din Romnia are Ioarte mare
ncredere n Biseric, n slujitorii ei, n conductorii ei.
Chestionarele aplicate subiectilor pe parcursul celor sase
ani (2004-2009), cuprind mai multe ntrebri n care se regsesc
probleme reIeritoare la Biseric, religie, ncredere n
preo|i/pastori, credin|a n Dumnezeu, prezen|a la Biseric.
12
Tabel 1 Chestionar privitor la religie
Credei sau nu
n. ?
DA NU Nu stiu
(NS)
Non
rspuns
(NR)
a. Dumnezeu 98 1 0 0
b. Raiul 75 14 9 1
c. Via|a de dup
moarte
52 29 18 1
d. Rencarnare 10 67 20 2
e. Existen|a
extraterestrilor
13 67 18 2
I. Horoscop 23 63 12 1
g. Talismane 12 74 12 2
h. Premoni|ii 19 66 13 2
Tabel 2 Chestionar privitor la credinj
n afar de nuni, nmormntri yi botezuri, ct de des ai mers n
ultimul timp la biseric?
2 - Zilnic 32 - De Crciun, de Paste si alte
zile sIinte
4 - De mai multe ori pe
sptmn
10 - O dat pe an sau mai rar
20 - O dat pe sptmn 7 - O dat pe lun
19 - De dou, trei ori pe
lun
5 - De Iapt,
niciodat
Non rspuns
1
Tabel 3 Chestionar privitor la frecventarea bisericii
Care este religia dvs.?
85 - ortodox 0 - Ir religie
7 - romano-catolic 0 - alta
4 protestant (calvin, evanghelic,
luteran, reformat)
0 - religie nedeclarat
1 - greco-catolic
3 - neo-protestant (penticostal,
adventist, baptist, evanghelist)
13
Ct de des v rugai lui Dumnezeu n afara serviciilor religioase?
64 - n Iiecare zi 2 - De mai multe ori pe an
14 - De cteva ori pe
sptmn
7 - Mai rar
4 - O dat pe sptmn 2 - Niciodat
4 - Cel pu|in o dat pe lun 1 - Nu stiu 2 - Non rspuns
Tabel 4 Chestionar privitor la timpul dedicat rugciunii
Mlina Voicu n cartea sa Romania Religioas. Pe val
european sau in urma lui? n capitolul Religio:itate si revitali:are
religioas in perioada de tran:itie arat c n Romnia n timpul
tranzitiei a avut loc o crestere a maniIestrilor n plan
comportamental ale religiozittii. Multe studii realizate anterior
situeaz Romnia printre trile europene n care religiozitatea are
un nivel destul de ridicat. Romnia este printre cele mai
religioase state europene, alturi de Polonia, Malta sau Italia
(Mlina Voicu, 2007, p. 73).
n timpul regimului comunist, Biserica Ortodox Romn
's-a subordonat puterii politice, urmnd traditia bizantin, si a
reusit s treac prin experimentul comunist suIerind pierderi mai
mici comparativ cu alte biserici (Mlina Voicu, 2007, p. 80).
Spre exemplu, n perioada 1990 2000 n Europa,
Romnia, Bulgaria, Letonia, Portugalia sunt campioanele cresterii
religioase din Europa ultimului deceniu al secolului XX, n timp
ce Germania de Est, Marea Britanie, Irlanda, Spania se aIl la
polul opus secularizarea a avansat spectaculos ntr-un spatiu n
care valorile religioase pierduser deja mult teren (Bogdan Voicu,
Mlina Voicu, 2007, pp. 162-163).
Nu este deloc de neglijat Iaptul c locuitorii trii noastre
sunt interesa|i de Ienomenul religios. Numeroasele studii care au
analizat Ienomenul religios au evidentiat c romnii sunt apropiati
de Dumnezeu si de Biseric.
Institutiile traditionale, biserica si armata, se bucur de cea
mai mare ncredere. Mai mult de patru romni din cinci au
ncredere n aceste institutii, cu o usoar crestere a ncrederii n
biseric. Ceea ce atrage la aceste institutii sunt caracteristicile:
14
'strict ierarhie combinat cu respectul pentru ordine n cazul
armatei si oIerirea adevrului absolut n cazul bisericii. Nivele
similare de ncredere n biseric si n armat pot Ii observate si la
cettenii americani |.|. Eunctia principal a celor dou institutii
este simbolic; imaginea acestora n mentalul colectiv este aceea
de protector al sinelui (Iizic n cazul armatei si spiritual n cazul
bisericii) (Bogdan Voicu, Mlina Voicu, 2007, p. 135).
Eaptul c biserica si armata sunt n topul preIerintelor
romnilor cu privire la ncrederea acordat, atrag atentia mass-mediei
din Romnia, iar de multe ori scandalurile publice cu privire la
Biseric si slujitorii ei nu reusesc s denigreze imaginea pozitiv
Iormat. 'Institutia rmne deasupra actiunilor individuale ale
membrilor ei, si chiar si ale conducerii (Mlina Voicu, 2007, p.
130).
'Comunittile depind de ncredere, iar aceasta este
determinat cultural (Eukuyama, apud. Bogdan Voicu, Mdlina
Voicu, 2007, p. 121). Cunoscndu-se Iaptul c la nivel national
ncrederea Ia| de Biseric este de 88, putem exempliIica astIel:
'ncrederea n biseric se poate extinde si asupra preotilor, astIel
nct n momentul n care ntlnim o persoan necunoscut si
aIlm c acea persoan este preot suntem dispusi s avem mai
mult ncredere n acea persoan dect ntr-o persoan cu alt
ocupatie (s zicem politist). n cel de-al doilea sens, ncrederea
sczut n judectori si procurori de exemplu, se va transIorma n
ncredere sczut n justitie (Bogdan Voicu si Mdlina Voicu,
2007, p. 123).
n cazul comunittii rurale studiate (din Comuna Le|cani,
Judetul Iasi), s-au emis o serie de ntrebri:
1. Care este influenja Bisericii Ortodoxe in cadrul comunitjii
Letcani? (att prin nv|turile/rnduielile/canoanele pe care le
de|ine si le propovduieste, activittile Iilantropice/via|a social
desIsurat, relatiile intraIamiliale si de vecintate dintre membrii
comunittii, inIluenta postului asupra alegerii regimului
alimentar).
2. In comunitatea Lejcani, Biserica Ortodox este o pre:ent vie
pentru enoriasi sau trieste in trecut ?
15
3. Biserica Ortodox din comunitatea Lejcani derulea: activitti
pentru intreaga comunitate (indiferent de sex, varst, statut social
si profesional) sau numai pentru anumite categorii de enoriasi?
4. Aceste activitti derulate de ctre Biserica Ortodox din
comunitatea Letcani ii influenjea: pe enoriai?
5. Cum este Biserica Ortodox din comunitatea Letcani, la randul
su, afectat de modificrile profunde care au loc in mediul
social?
6. Biserica Ortodox din comunitatea Letcani resimte influenjele
tran:ijiei din domeniiile economic, politic, cultural,
informajional?
7. Se opune Biserica Ortodox din comunitatea Letcani acestor
influente sau le integrea:?
8. In ce mod influentea: Biserica Ortodox din comunitatea
Letcani fiecare generajie (copii, tineri, adulti, varstnici), atat in
pre:ent dar i in viitor?
n sIrsit, am identiIicat cteva elemente ale schimbrii din sistemul
social mass-media, educa|ia religioas din scoal sau
subsistemul politic si rela|ia dinamic n care acestea se aIl Ia|
de Biseric. Aceste ntrebri ne-au condus ctre ipotezele
cercetrii.
Ipotezele cercetrii
Cercetarea sociologic realizat n Comuna Letcani, Judetul
Iasi a pornit de la ipoteza principal c membrii comunitjilor
rurale sunt influenjaji de ctre Biserica Ortodox. Din aceast
ipotez principal rezult o serie de ipoteze secundare:
1. InIluenta Bisericii Ortodoxe din comunittile rurale asupra
enoriasilor este diIerit n Iunc|ie de vrst, sex, nivel social si
proIesional.
2. Prezenta la slujbele religioase este mai mare la persoanele de
vrsta a treia, n general de sex Ieminin.
3. Prezenta la slujbele religioase este mai mare la persoanele de
sex Ieminin, dect la persoanele de sex masculin.
16
4. Cresterea prezentei la slujbele religioase a generatiei tinere
(copii, tineri). Acest lucru pozitiv pentru Biserica Ortodox
Romn se datoreaz educa|iei religioase din scoal conducnd la
cunoasterea, aproIundarea si respectarea
nv|turilor/rnduielilor/canoanelor bisericesti, precum si la o
apropiere spiritual de Biserica Ortodox si de slujitorii ei.
Tineretul din zilele noastre deprinde taina spovedaniei si a
mprtsaniei nc de la vrste Iragede si se dezvolt normal din
punct de vedere spirital.
5. Biserica Ortodox din comunittile rurale reuseste s
inIluenteze pozitiv si pe acei enoriasi care au o Irecvent redus la
slujbele religioase (vin odat la ctiva ani la biseric) si care nu se
ghideaz n viat dup nv|turilor/rnduielilor/canoanelor
bisericesti.
6. Comportamentul moral/Iamilial al slujitorilor Bisericii
Ortodoxe Romne poate Ii un model de urmat n via| pentru
membrii unei comunit|i rurale.
7. Presiunile societ|ii moderne exercitate asupra credinciosilor
conduc la abandonarea nv|turilor/rnduielilor/canoanelor
bisericesti.
8. Prezen|a mijloacelor moderne de comunicare a inIorma|iei n
mas (TV, cablu, internet) are ca eIect diminuarea interesului Ia|
de slujbele religioase, nv|turile/rnduielile/canoanele pe care
le propovduieste Biserica Ortodox Romn.
9. n perioade de criz (criz economic, convulsii sociale,
rzboaie, cataclisme, catastroIe naturale etc.) atunci cnd creste
sentimentul de nesiguran| social, sentimentul religios se
maniIest cu mai mult acuitate.
10. Politicienii din zilele noastre ncearc preluarea prestigiului
Bisericii Ortodoxe Romne n ncercarea de convingere a
electoratului.
17
Grafic 1 Structura populajiei pe sexe in localitatea Lejcani (sursa.
DJS Iai)
Tabel 1 Re:ultatele recensmantului din 2002
Localitate 1otal Brbaji Femei
Comuna
Lejcani
2 3347 3273
Satul Lejcani 3528 178 17
Satul
Bogonos
9 332 337
Satul
Cogesca
1927 1 927
Satul
Cucuteni
49 247 249
Structura popuIa{iei pe sexe n IocaIitatea Le{cani
51%
49%
Masculin
Feminin
18
Religie
Locali-
tate
Popu-
lajia
sta-
bil
Crestin
ortodox
Romano
-
catolic
Adventist
de Ziua a
Saptea
Musul-
man
Crs[ti-
n
dup
Evan-
ghelie
Alt
reli-
gie
Comuna
Lejcani
2 59 22 12 3 1 13
Satul
Lejcani
3528 3484 17 12 3 1 11
Satul
Bogonos
9 4 5
Satul
Cogeasca
1927 1925 2
Satul
Cucuteni
49 49
Tabel 2 Populajia pe religii la recensmantul din 18 martie 2002
(sursa. DJS Iai)
19
CONCLUZII
Analiznd con|inutul lucrrii n ansamblul ei putem
desprinde dou tipuri de concluzii: ale pr|ii teoretice si ale pr|ii
practice.
Din prima parte a lucrrii se pot desprinde urmtoarele
concluzii: alctuirea persoanei umane Iace ca pe cuprinsul
globului pmntesc s nu existe popoare sau comunit|i Ir o
religie.
Din analiza sociologic a religiilor rezult c acestea au
jucat n anumite perioade un rol determinant pentru societate.
Unele dintre religii au disprut n timp, Icnd loc altora,
dar contribuind n mod esen|ial si vizibil la patrimoniul peren al
umanit|ii.
n prezent, umanitatea are mai multe religii, unele dintre ele
atrgnd un numr impresionant de adep|i si avnd o inIluen|
Ioarte mare n societate.
Devian|a religioas apare n snul oricrei religii, iar n
msura n care nout|ile pe care le aduce nu sunt incorporate
organic n religia din care se nasc, pot atenta la nssi existen|a
religiei mam. n plus, devian|a religioas are uneori accente
antisociale si antiumane, genernd n general repulsie Ia| de
religie n.
Conceptul de secularizare poate Ii cu greu disecat n
totalitatea nuan|elor lui, pentru c pe de o parte el mbrac un
aspect istoric, iar pe de alt parte are un caracter dinamic.
Desi conceptul s-a nscut n Europa ca reac|ie mpotriva
religiei crestine, el nu a rmas doar n acest spa|iu, ci s-a extins la
nivel global asupra tuturor religiilor lumii.
Societ|ile rurale prezint caractere speciIice n raport cu
secularizarea, rezisten|a la schimbare si accesul relativ greoi la
stimulii modernit|ii Iiind elemente demne de luat n considerare
n analiza temei tratate.
20
Mediul urban se pliaz n general pe ceea ce nseamn
modelul general de secularizare a societ|ii cu anumite elemente
speciIice.
Sectele sunt Iactori din interiorul religiosului care
relativizeaz mesajul distrugnd angajamentul si apartenen|a la o
religie.
Crestinismul prin Biseric, n msura n care i s-a permis de
ctre conducerea politic, s-a implicat pn la conIuzie n via|a
comunit|ilor rurale identiIicnd idealuri, prezentnd modele,
organiznd comuniunea si compasiunea.
Cercetarea a conIirmat ipoteza principal c membrii unei
comunit|i rurale sunt puternic inIluen|a|i n comportamentul lor
social de Biseric; de asemenea, au Iost conIirmate si ipotezele
secundare. Concluziile prezentate mai jos constituie argumente n
acest sens si scot n eviden| Iaptul c prezen|a la biseric a
membrilor comunit|ii si respectarea practicilor religioase sunt
indispensabile pentru o via| religioas autentic.
Din parte a doua a lucrrii se pot desprinde urmtoarele
concluzii ale cercetrii sociologice eIectuate n comunitatea rural
Le|cani, Judetul Iasi.
1. Ipoteza principal a cercetrii c, membrii unei comunit|i
rurale sunt inIluen|a|i de Biserica Ortodox, a Iost conIimat. De
asemenea, au Iost conIirmate si ipotezele secundare. Erecventarea
slujbelor religioase, cunoasterea, aproIundarea si respectarea
nv|turilor/rnduielilor/canoanelor bisericesti sunt
indispensabile pentru o via| religioas autentic.
2. n anul 2008, n satul Le|cani, un numr de 1.568 enoriasi
(45 din totalul credinciosilor) au Irecventat slujbele religioase.
3. Din totalul persoanelor care au Irecventat slujbele religioase pe
parcursul anului 2008, numrul persoanele cu vrsta cuprins
ntre 6 15 ani si 66 75 ani a Iost cel mai mare.
21
5,20%
26,02%
20,07%
10,40%
5,20%
3,71%
11,15%
14,86%
3,34%
0,00% 5,00% 10,00% 15,00% 20,00% 25,00% 30,00%
0-5 ani
6-15 ani
16-25 ani
26-35 ani
36-45 ani
46-55 ani
56-65 ani
66-75 ani
76-85 ani
Structura pe vrste a popuIa{iei prezente
Ia biseric n duminici i srbtori
(perioada 01.01 - 31.12.2008)
Grafic 2 Structura pe varste a populajiei pre:ente la biseric in
duminici i srbtori (perioada 01.01 31.12.2008)
4. n urma analizei pe sexe concluzionm c din totalul
persoanelor care au Irecventat slujbele religioase pe parcursul
unui an, numrul persoanele de sex Ieminin a Iost mai mare
(75), dect al persoanele de sex masculin (25).
Frecventarea bisericii n duminici i srbtori
(perioada 01.01 - 31.12.2008)
brba{i - femei
75,15%
24,84%
femei
brba|i
Grafic 3 Frecventarea bisericii in duminici i srbtori
(brbaji-femei)
22
5. Enoriasii comunittii studiate respect n totalitate riturile de
trecere: botezul si nmormntarea.
6. n cazul enoriasilor care Iac parte din generatia tnr, un rol
determinant pentru a se cstori l are si vointa individului,
neIiind suIicient dorinta Iamiliei de a se respecta traditia. Din
analiza datelor culese, s-a observat c 80 din totalul Iamiliilor
sunt Iormate din persoane cstorite civil si religios, iar 15 din
persoane sunt cstorite doar civil.
7. Din interviul cu preotul paroh si interpretarea datelor cu
privire la spovedit si mprtsit, reiese c exist o constant a
respectrii rnduielilor pentru copiii mici (sunt mprtsiti cel
putin o dat pe an) si btrnii aIla|i n suIerin| (sunt spovediti si
mprtsi|i o dat la 40 de zile).
8. nvtturile/rnduielile/canoanele propovduite de ctre
Biserica Ortodox din comunitate au inIluen| si asupra
persoanelor care Irecventeaz rar slujbele religioase (enoriasii cu
vrste de mijloc). Aceste persoane motiveaz relativa ndeprtare
de Biseric prin lipsa timpului, prin schimbarea priorit|ilor n
via|a personal generat de servici, navet, studii etc., ns au
tinut s precizeze c nu si-au pierdut credin|a n Dumnezeu.
9. 80,5 din persoanele care au Iormat esantionul nostru
consider c slujitorii Bisericii rmn si n prezent modele
autentice de urmat n via| pentru membrii unei comunit|i rurale.
De asemenea, un numr nc mai important (92,7) consider c
vie|ile sIin|ilor se pot constitui n exemple pentru credinciosi.
23
Grafic 4 Procentaful cu privire la increderea subiecjilor chestionaji
in slufitorii bisericii
10. ConIorm rspunsurilor preluate din chestionare, principalele
motive pentru care credinciosii particip la slujbele religioase
sunt: pentru a se ruga, pentru a dobndi liniste suIleteasc, pentru
c asa simte nevoia persoana respectiv, pentru c au credin| n
Dumnezeu si n bineIacerile Lui. Eemeile merg ntr-o propor|ie
mai mare dect brba|ii la biseric pentru a se ruga.
11. Persoanele care particip cel mai des la slujbele religioase
sunt: Iemei cu vrsta cuprins ntre 76 85 de ani, 56 65 de ani
si brbati cu vrsta cuprins ntre 66 75 de ani brba|i.
Persoanele care vin cel mai rar la biseric sunt Iemeile din grupa
de vrst 36 - 45 de ani si brbatii cu vrsta cuprins ntre 46 55
de ani. Toate persoanele din esantion Irecventeaz slujbele
religioase.
24
12. Persoanele care respect si propovduiesc nv|turile si
rnduielile Bisericii prin modelul personal si Iamilial sunt mai
respectate n comunitate. Acest lucru a Iost considerat de ctre
80 dintre responden|i.
InfIuen{anv{turiIorcretineasupraatitudinii fa{deIegiIestatuIui
0% 20% 40% 60% 80% 100%
14-17ani
18-25ani
26-35ani
36-45ani
46-55ani
56-65ani
66-75ani
76-85ani
Foartemult Mult Pu|in Foartepu|in Deloc
Grafic 5 Influenja invjturilor Bisericii asupra subiecjilor
chestionaji pe categorii de varste i impactul asupra lor
13. n urma analizei chestionarelor a rezultat Iaptul 70 dintre
responden|i consider c atunci cnd li s-a ntmplat ceva ru,
Iaptul s-ar Ii putut datora nerespectrii nv|turilor si rnduielilor
Bisericii.
25
Nu toate ipotezele lansate de noi au Iost conIirmate de
cercetare. Unele dintre acestea au Iost conIirmate doar par|ial sau
chiar inIirmate.
1. Presiunile societ|ii moderne exercitate asupra credinciosilor
conduc la abandonarea practicilor si a rnduielilor bisericesti.
Cum precizam si anterior, presiunea societ|ii moderne asupra
mediului rural este incontestabil ns aceasta nu conduce, n nici
un caz la abandonarea, nici mcar la practicarea ntr-o msur mai
mic, a rnduielilor bisericesti. n ciIre, 35 din responden|i
merg mai des la biseric acum dect o Iceau n trecut iar 31
merg la Iel acum ca ntodeauna; n ceea ce priveste postul aproape
jumtate din credinciosi postesc acum la Iel ca ntodeauna, o
treime postesc mai des acum si numai 20 (unul din cinci) pos-
tesc acum mai rar dect altdat.
2. Prezen|a mijloacelor moderne de comunicare a inIorma|iei n
mas (cablu, internet) are ca eIect diminuarea interesului Ia| de
Biseric. Aceste mijloace de transmitere a inIorma|iei sunt doar
niste instrumente care pot Ii, si ntr-o msur chiar sunt,
ntrebuin|ate de Biseric pentru transmiterea de emisiuni cu
caracter religios. Ca urmare mass-media nu este un inamic al
credin|ei ci poate Ii pus n slujba acesteia.
3. Educa|ia religioas din scoal Iace ca genera|ia tnr s Iie
mai apropiat de Biseric prin participarea la slujbele religioase si
respectarea rnduielilor bisericesti. Asa cum ne-a declarat preotul
paroh din localitatea Le|cani, n urma predrii religiei n scoli, se
pare c numrul tinerilor care vin la biseric nu a crescut
spectaculos. ,Totui, atunci cand o fac este evident faptul c au
mult mai multe cunotinje religioase i c spajiul de cult le este
oarecum familiar.` Ca urmare, considerm aceast ipotez ca
Iiind conIirmat doar par|ial.
4. n perioade de criz (criz economic, convulsii sociale,
rzboaie, cataclisme, catastroIe naturale etc.) atunci cnd creste
sentimentul de nesiguran| social, sentimentul religios se
26
maniIest cu mai mult acuitate. Pare aceasta o observa|ie de bun
sim|, ns ea, ca ipotez, nu a Iost conIirmat de rspunsurile
oIerite de credinciosi. Oamenii vin la biseric pentru c au
credin|; atunci cnd li se cere s rspund dac au existat
perioade n care au sim|it o nevoie mai mare s mearg la
biseric, ei evoc doar ,cumpene de ordin personal si nu
probleme de ordin politic, social ori natural care s i Iac s
valorizeze superior exercitarea credin|ei.
5. Politicienii ncearc preluarea prestigiului Bisericii n
ncercarea de convingere a electoratului. Aceast aIirma|ie este
corect din punctul de vedere al politicienilor ns ea nu gseste
ecou n rndurile credinciosilor. Sintetiznd op|iunile celor care
au rspuns la chestionar rezult c doar pentru ceva mai mult de o
treime (37.8) dintre responden|i credin|a unui politician
prezint mult si Ioarte mult interes. Mai mult de un sIert (26,22)
nu sunt deloc interesa|i, iar o alt treime (34,76) sunt interesa|i
pu|in si Ioarte pu|in de acest aspect.
27
PROPUNERI
Pe lng studierea obiectiv a istoriei religiilor este necesar
a se Iormula si judec|i axiologice (de valoare) asupra tezaurului
pe care l las umanit|ii n asa Iel nct s se pstreze valorile
perene ale religiilor.
Autorit|ile de stat care n mare majoritate au promovat
toleran|a religioas ar trebui s interzic prin norme ale statului
maniIestrile religioase care atenteaz la via|a si integritatea
persoanei umane, precum si doctrinele religioase antisociale.
ntruct germenii secularizrii sunt rspndi|i n toate
societ|ile este necesar ca statele lumii s delimiteze clar limitele
ntre libertatea personal si armonia social n asa Iel nct se-
cularizarea s Iie Irnat pe componentele care genereaz
dezintegrare social.
Crestinismul trebuie s Iac eIorturi pentru a reIace
unitatea Bisericii, pentru a aduce un mesaj mai credibil n lumea
secularizat si s-si creeze institu|ii care s recupereze Irac|iunile
sectare.
Implicarea Bisericii n via|a societ|ii rurale ncepe s se
apropie de o normalitate care a Iost interzis n perioada
comunist ns vizibilitatea ei depinde de celelalte institu|ii ale
statului: primria si scoala etc.
Pentru trecerea Bisericii la o stare de normalitate n via|a
satelor este necesar ca slujitorii ei s abordeze o atitudine de
Iamiliaritate pe Iondul cruia s dezvolte mult mai mult latura
activit|ilor cu caracter religios nelegat de ritual, cum ar Ii:
ntlniri cu tinerii pe grupe de vrste, concerte, simpozioane,
ntlniri cu migran|ii. La toate acestea trebuie implica|i si oIiciali
ai primriei si ai scolii.
28
BIBLIOGRAFIE
Abraham, D., 1991, Introducere in Sociologia Urban, Editura
StiintiIic, Bucuresti.
Achimescu, N., 1998, Istoria i Filosofia Religiei la Popoarele Antice,
Editura Junimea, Iasi.
Adrian, S., 1997, Biserica, Sectele i frajii mincinoi, Editura Pelerinul,
Iasi.
Andru|os, Hr., 1955, Simbolica, Editura Centrului Mitropolitan al
Craiovei, Craiova.
Antim, R., 1996, Societatea Martorii lui Iehova in contextual
fenomenului sectar, Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca.
Apuleius, 2005, Metamorfo:e sau Mgarul de aur, trad. Teodorescu, I.,
Editura Leda, Bucuresti.
Augustinus, A., 1985, Scrieri alese, trad. Barbu, N., I., Editura
Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne,
Bucuresti.
Autran, C., 1995, Mithra, Zoroastru i istoria arian a cretinismului,
Editura Antet, Bucuresti.
Banciu, D., 1999, Control Social i Sancjiuni Sociale, Editura Victor.
Baltag, C., 1986, De la Gautama Buddha la triumful cretinismului,
Editura Stiin|iIic si Enciclopedic, Bucuresti.
Bagdasar, N., Bogdan, V., Narly, C., 1995, Antologie Filosofic, Editura
Universal Dalsi.
Bdescu, I., 1981, Satul contemporan si evolutia lui istoric, Editura
StiintiIic si Enciclopedic, Bucuresti.
Bdescu, I., Cristea, D., 2003, Elemente pentru un Dicjionar de
Sociologie Rural, Lucrare editat n seria Enciclopedia Rural
coordonat de Institutul de Sociologie ,Dimitrie Gusti si Editura
Mica Valahie, Bucuresti.
Bdescu, I., 2005, Sociodemografia lumii rurale in Romania, Europa
Central si Eurasia, n Revista Sociologie Romaneasc, vol. III,
Nr. 4, Editura Polirom, Iasi.
Bdescu, I., Cucu-Oancea, O., 2005, Dictionar de sociologie rural,
Editura Mica Valahie, Bucuresti.
29
Berar, P., 1983, Religia in lumea contemporan, Editura Politic,
Bucuresti.
Berdiaev, N., 1992, Sensul creajiei. Incercare de indreptjire a omului,
Editura Humanitas, Bucuresti.
Besancon, A., 1992, Confu:ia limbilor. cri:a ideologic a Bisericii, trad.
Antohi, S., Antohi, M., Editura Humanitas, Bucuresti.
Borella, J., 1995, Cri:a Simbolismului Religios, Editura Institutul
European, Iasi.
Borges, J.L., 2006, Despre budism. legenda prinjului Siddharta, vol. 4,
Editura Paideia, Bucuresti.
Borovicka, V.P., 2003, Sectele satanice, trad. Ianculescu, H., Editura
Niculescu, Bucuresti.
Bota, I.M., 1994, Istoria Bisericii Universale i a Bisericii Romaneti de
la origini pan in :ilele noastre, Casa de Editur Via|a Crestin,
Cluj-Napoca.
Boudon, R., 2006, (coord.), Tratat de Sociologie, trad. Vasiliu, D., Ene,
A., Editura Humanitas, Bucuresti.
Braniste, E., 1993, Liturgica General cu Nojiuni de Art Bisericeasc
Arhitectur i Pictur Cretin, Editura Institutului Biblic si de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucuresti.
Buchiu, S., 1999, Ortodoxie i seculari:are, Editura Libra, Bucuresti.
Bulai, A., Concepte Eundamentale n Sociologie, Editura Paideia.
Cernescu, T., 1998, Locuinja i gospodria rural din Romania. o
perspectiv socio-economic i furidic, Universitatea Bucuresti,
Eacultatea de Sociologie, Psihologie si Psiho-Pedagogie,
Bucuresti.
Chevalley, B., 1993, Catehismul Bisericii Catolice, Arhiepiscopia
Romano-Catolic de Bucuresti.
ChiIr, N., 1999, Istoria Crestinismului, vol. I, Editura Mitropoliei
Moldovei si Bucovinei, Iasi.
Clement, A., 1939, Pedagogul, trad. Nicolae, S., Editura Librriei
Teologice, Bucuresti.
Clement, A., 1982, Scrieri, P.S.B. 4, partea I, trad. Bodogae, T., Editura
Bucuresti.
Constantinescu, M., 1971, Cercetri sociologice 1938-1971, Editura
Academiei, Bucuresti.
Coman, I.G., 1935, Titanul Prometeu, vol I, Cartea Romneasc,
Bucuresti.
30
Coulanges, E., 1984, Cetatea antic, vol. II, trad. Izverna, M., Izverna,
P., Editura Meridiane, Bucuresti.
Cuciuc, C., 1989, Fenomenul Religios Contemporan, Editura Stiin|iIic
si Enciclopedic, Bucuresti.
Cuciuc, C., 1997, Atlasul religiilor i al monumentelor istorice
religioase din Romania, Editura Gnosis, Bucuresti.
Culianu, I. P., 1998, Arborele gno:ei. Mitologia gnostic de la
cretinismul timpuriu la nihilismul modern, Editura Nemira,
Bucuresti.
Cusson, M., 2006, (coord.), Raymond Boudon, Tratatul de sociologie,
trad. Vasiliu, D., Ene, A., Editura Humanitas, Bucuresti.
f DANIEL, 2007, Comori ale Ortodoxiei, Explorri teologice in
spiritualitatea liturgic i filocalic, Editura Trinitas, Iasi.
David, P.I., 1997, Inva:ia sectelor, Editura Crist-I, Bucuresti.
Delumeau, J., 1997, Grdina desftrilor. O istorie a paradisului,
Dragomirescu, V.T., 1976, Psihosociologia comportamentului deviant,
Editura Stiin|iIic si Enciclopedic, Bucuresti.
Drmba, O., 2000, Istoria culturii i civili:ajiei, Bucuresti.
Duby, G.s, 1996, Anul 1000, Editura Polirom, Iasi.
Dumezil, G., 1993, Mit i epopee, vol. I, trad. Bltceanu, E., Editura
Stiin|iIic, Bucuresti.
Dumitrascu, E., 1997, Titus Livius creatorul istoriei epopee a
romanilor, Editura Universitaria, Craiova.
Dumitriu, A., 1986, Eseuri, Editura Eminescu, Bucuresti.
Dumitriu, A., 1987, Culturi eleate i culturi heracleitice, Editura Cartea
Romneasc, Bucuresti.
Durkheim, E., 1995, Forme elementare ale viejii religioase, trad.
Jeanrenaud, M., Lupescu, S., Editura Polirom, Iasi.
Durkheim, E., 1993, Despre sinucidere, trad. Calcan, Gheorghiu, M.,
Dinu, M., Institutul European, Iasi.
Durkheim, E., 1974, trad. Sudeteanu, C., Regulile metodei sociologice,
Editura StiintiIic, Bucuresti.
Dostoievski, E. M., 1981, Demonii, Bucuresti.
Eliade, M., 1981, Istoria Credinjelor i Ideilor Relgioase, vol. I, Editura
Stiin|iIic si Enciclopedic, Bucuresti.
Eliade, M., 1992a, Tratat de Istorie a Religiilor, trad. Noica, M., Editura
Humanitas, Bucuresti.
Eliade, M., 1992, Sacrul i profanul, Editura Humanitas, Bucuresti.
31
Evagrie, P., 1997, Tratatul practic. Gnosticul, trad. Bdili|, C., Editura
Polirom, Iasi.
Evdokimov, P., 1993, Iubirea nebun a lui Dumne:eu, trad. Baconsky, T.,
Editura Anastasia, Bucuresti.
Eusebiu, C., 1991, Scrieri, partea I, trad. Alexandrescu, R., Editura
Bucuresti.
Eelea, I.V., 1994, Religia culturii, Editura Episcopiei Ortodoxe Romne
a Aradului, Arad.
Eerreol, G., Jucquois, G., (coord.), 2005, Dictionarul Alterittii si al
Relatiilor Interculturale, trad. Earcas, N., Editura Polirom, Iasi.
Eerreol, G., (coord.), 1998, Dicjionar de sociologie, Editura Polirom,
Iasi.
Eiloramo, G., (coord.) 2008, Istoria Religiilor I, Religiile antice, trad.
Scriitoru, S., Dumitru, C., Editura Polirom, Iasi.
Eloca, I. N., 1990, Drept canonic bisericesc, vol. I, Bucuresti.
Elonta, M., Keul, H.K., Rusen, J., 2005, Religia i societatea civil, Editura
Paralela 45, Pitesti.
Erancois si colab., 1998, Ancheta si metodele ei, Editura Polirom, Iasi.
Ereud, S, 1991, Jiitorul unei ilu:ii, vol I, trad. Gavriliu, L., Editura
Stiin|iIic, Bucuresti.
Eulea, M., Elorian, V., Srbu, A., 1996, Satul Romanesc Contemporan,
Editura Academiei Romne, Bucuresti.
Eurtun, C., 1993, Comunitatea Rural in Tran:ijie. Diagno:a Satului
Romanesc actual, Editura Academiei Romne, Institutul de
Sociologie, Bucuresti.
Gauchet, M., 2006, Ieirea din religie, Editura Humanitas, Bucuresti.
Giddens, A., 2000, Sociologie, Editura BIC ALL, Bucuresti.
Gheorghe, M., 2004, Religie i schimbare social in Romania, Editura
Eunda|iei Axis, Bucuresti.
Gheorghe, M., 2005, Tradijia coordonat fundamental a religio:itjii
in comunitjile rurale din Romania, Revista Roman de
Sociologie, serie nou, anul XV, nr. 5-6, Bucuresti.
Gheorghiu, E. I., 2003, Religio:itate i cretinism in Romania
postcomunist, n Revista Sociologie Romaneasc, vol. I, nr.
3/2003, Bucuresti.
GoIIman, E., 2004, A:iluri. eseuri despre situajia social a pacienjilor
psihiatrici i a altor categorii de persoane institujionali:ate, trad.
Mndril, A., Editura Polirom, Iasi.
32
Grigore, T., 1984, Scrieri. Sfantul Grigore Taumaturgul. Metodiu de
Olimp, trad. Cornitescu C., Editura Institutului Biblic si de
GrigorieII, V., 1999, Religiile lumii, trad. Giugariu M. si Giugariu M.,
Editura Universal Dalsi, Bucuresti.
Habermas, J., Ratzinger, J., 2005, Dialectica seculari:rii, Despre
rajiune i religie, trad. Marga, D., Editura Biblioteca ApostroI,
Cluj-Napoca.
Hadot, P., 1997, Ce este filosofia antic?, Editura Polirom, Iasi.
Hainchelin, C., 1956, Originea Religiei, Editura de Stat pentru
Literatur Politic, Bucuresti.
Harnack, A. von, 2007a, Originea Noului Testament, trad. Badea, G.,
Editura Herald, Bucuresti.
Harnack, A. von, 2007b, Istoria Dogemi Introducere in doctrinele
cretine fundamentale, trad. Eotescu, W., Editura Herald,
Bucuresti.
Herseni, T., 2007, Istoria Sociologiei Romanesti, Editura Renaissance,
Bucuresti.
Hladchi-Bucovineanu, P., 1983, Fatete Reale ale Sectelor Religioase,
Editura Politic, Bucuresti.
Horedt, K., Materiale i cercetri arheologice, vol. II, trad. Popescu, D.,
si Berciu, D., Editura Academiei, Bucuresti.
Huntington, S. , 1998, Ciocnirea civilizatiilor si reIacerea ordinii
mondiale, trad. Carp, R., Editura Antet, Oradea.
Iacob, Ghe., Agrigoroaiei, I., Buruian, O., Turliuc, C., Romania
interbelic in paradigm european, Editura Universittii
Alexandru Ioan Cuza, Iasi.
Iamblichus, 2006, Teologia aritmeticii. Despre simbolismul mistic,
matematic i cosmologic al primelor :ece numere, trad. Anghel,
A., Editura Herald, Bucuresti.
Ilea, P.I., Recapitularea tuturor in Hristos in teologia Sf. Irineu de Lvon,
Bucuresti.
Ionescu, I., Stan, D., 1997, Elemente de sociologie, Vol. I, Editura
Universit|ii 'Al. I. Cuza Iasi.
Ionescu, I., Stan, D., 1999, Elemente de sociologie, Vol. II, Editura
Ionescu, I. I., 2004, Sociologia De:voltrii Comunitare, Institutul
European, Iasi.
33
Ionescu, N., Curs de Filo:ofie a Religiei 1924-1925, Editura Eminescu,
Bucuresti.
Koestler, A., 1995, Lunaticii. evolujia concepjiei despre Univers de la
Pitagora la Newton, Editura Humanitas, Bucuresti.
Koyre, A., 1997, De la lumea inchis la universul infinit, Editura
Humanitas, Bucuresti.
Langra, T., 1997, Credo, Dicjionar teologic cretin din perspective
ecumenismului catholic, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
Lossky, V., 1993, Teologia mistic a Bisericii de Rsrit, Editura
Anastasia, Bucuresti.
Marica, G., 1948, Satul ca structur psihic si social, curs litograIiat,
Uniunea National a Studentilor din Romnia, Centrul
Studentesc Cluj, Cluj-Napoca.
Marina, L., 2003, Investigajia socialului, Editura Emia, Deva.
Marrou, H. I., 1999, Biserica in antichitatea tar:ie (303-604), trad.
Mares, R., Editura Teora, Bucuresti.
Mattiazzo, A., 2005, Cretini, pgani i descretinaji in Areopagul post-
modern, n volumul Omul de cultur in faja descretinrii,
Editura Rentregirea, Alba-Iulia.
Mayer, J.P., 1998, Sectele, neconformisma cretin i noi religii, trad.
Pintea, R., Editura Enciclopedic, Bucuresti.
Mrginean, I., 2005, I:olarea, factor inhibator al de:voltrii satelor, n
Revista Sociologie Romaneasc, Vol. III, Nr. 4, Editura Polirom,
Iasi.
Merleau-Ponty, J., 1978, Cosmologia secolului XX. Studiu epistemologic
i istoric al teoriilor cosmologice contemporane, Editura
Stiin|iIic si Enciclopedic, Bucuresti.
MiItode, V., 1978, Migrajiile i de:voltarea urban, Editura Junimea,
Iasi.
MiItode, V., 1984, Elemente de sociologie rural, Editura Stiin|iIic si
Enciclopedic, Bucuresti.
MiItode, V., 1995, Metodologia sociologic, Editura Porto-Eranco,
Gala|i.
MiItode, V., 2003a, Metodica organi:rii anchetelor sociale de teren in
cadrul comunitjilor rurale, n Caiete sociologice, Nr. 1, Editura
Eunda|iei Academice Axis, Iasi.
MiItode, V., 2003b, Tratat de metodologie sociologic, Editura Lumen,
Iasi.
34
Mihilescu, I., 2003, Sociologie general. Concepte generale si studii de
ca:, Editura Polirom, Iasi.
Mihilescu, I., 2005, Factori de risc in evolutia mediului rural din
Romania, n Revista Sociologie Romaneasc, vol. III, Nr. 4,
Editura Polirom, Iasi.
Mironescu, A., 1992, Certitudine i adevr, Editura Harisma, Bucuresti.
Nacu, D., MiItode, V., Cojocaru, S., Sandu, A., 2003, De:voltarea
comunittilor etno-culturale. Integrare european si
interculturalitate, Editura Expert Projects, Iasi.
Nemoianu, V., 2000, Jocurile Divinitjii. Gandire, libertate i religie la
sfarit de mileniu, Editura Polirom, Iasi.
Nietzsche, E.W., 2000, Aa grit-a Zarathustra. o carte pentru toji i
nici unul, trad. Horia, S., Editura Humanitas, Bucuresti.
Noica, C., 1992, Mathesis sau bucuriile simple, Editura Humanitas,
Bucuresti.
Noica, C., 1993, De caelo. Incercare in furul cunoaterii i individului,
Noica, C., 1993, Modelul cultural european, Editura Humanitas,
Bucuresti.
Ogien, A., 2002, Sociologia devianjei, trad. Lungu, D., Neam|u, G.,
Otiman, P. I., 1997, De:voltarea Rural in Romania, Editura Agroprint
Timisoara.
Otto, R., 2002, Sacrul, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
Pal, J., 1999, Procesul de urbani:are in scaunele secuiesti in secolul al
XIX-lea, Editura Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca.
Partridge, C., 2009, Religiile Lumii, Editura Mladinska, Bucuresti.
Patapievici, H.R., 2001, Omul recent. O critic a modernitjii din
perspectiva intrebrii 'Ce se pierde atunci cand ceva se
catig`, Editura Humanitas, Bucuresti.
Pavel, T., 2003, (coord.), Traditie si Moderni:are in Societatea
Transilvnean 1850 1918, Editura Accent, Cluj-Napoca.
Pcurariu, M., 1992, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, Editura
Bucuresti.
Pcurariu, M., 2004, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, Editura
Trinitas, Iasi.
Petraru, Ghe., 2005, n volumul Omul de cultur in faja descretinrii,
Editura Rentregirea, Alba-Iulia.
35
Petre, I., 2005, Migratia si satul, n Revista Sociologie Romaneasc,
Vol. III, Nr. 4, Editura Polirom, Iasi.
Picard, M., 1998, Fuga de Dumne:eu, trad. MerIu, P., Remete, G.,
Editura Anastasia, Bucuresti.
Platon, 1995, Dialoguri, trad. Papacostea, C., Editura Iri, Bucuresti.
Plmdeal, A., 1996, Preotul in Biseric, in lume, acas, TipograIia
Eparhial Sibiu.
Plmdeal, A., 1972, Biserica slufitoare in Sfanta Scriptur, Sfanta
Tradijie i in teologia contemporan, tez de doctorat, Bucuresti.
Popper, K., 1998, Mitul contextului, Editura Trei, Bucuresti.
Popescu, D., 1996, Ortodoxie i Contemporaneitate, Editura Diogene,
Bucuresti.
Popescu, D., Costache, D., 1997, Introducere in Dogmatica Ortodox,
Editura Libra, Bucuresti.
Popescu, D., 1998, Hristos Biseric Societate, Editura Institutului Biblic
si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucuresti.
Popescu, I., M., 1996, Istoria si Sociologia Religiilor, Crestinismul,
Editura Eundatiei Romnia de Mine, Bucuresti.
Popescu, Gh., D., 1993, Teologie i Cultur, Editura Institutului Biblic
si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucuresti.
Puhalo, L., 2005, Abordarea intelectualilor in epoca post-cretin, n
volumul Omul de cultur in faja descretinrii, Editura
Rentregirea, Alba-Iulia.
Rduc, V., 1998, Ghidul Cretin Ortodox de a:i, Editura Humanitas,
Bucuresti.
Rmureanu, I., Sesan M., Bodogae, T., 1993, Istoria Bisericeasc
Universal, Jol I,si vol. II, Editura Institutului Biblic si de
Remete, G., 1997, Dogmatica Ortodox, Editura Episcopiei Ortodoxe
Alba Iulia.
Remond, R., 2003, Religie i Societate in Europa, trad. SIichi, G.,
Editura Polirom.
Ricoeur, P., 1996, Istorie i adevr, Editura Anastasia, Bucuresti.
Ries, J., 2000, Sacrul in istoria religioas a omenirii, trad. Utale, R.,
Riviere, C., 2000, Socio-Antropologia Religiilor, trad. Zoicas, M.,
Rogobete, S., 2002, Religie i schimbare social. Cateva reflexii asupra
rolului religiei in societatea contemporan, articol publicat n
publica|iile New Europe College, Bucuresti.
36
Rotariu, T., Ilu|, P., 1997, Ancheta sociologic i sondaful de opinie.
Teorie i practic, Editura Polirom, Iasi.
Rotariu, T., 1999, Metode statistice aplicate in tiinjele sociale, Editura
Polirom, Iasi.
Rotariu, T., 2009, Demografie si Sociologia Populatiei, Editura Polirom,
Iasi.
Rupnik, M.I., 1997, Cuvinte despre om. Persoana fiinj a Patelui,
Editura Deisis, Sibiu.
Savin, I.Gh., 1996, Aprarea credinjei. Tratat de apologetic, Editura
Anastasia, Bucuresti.
Simeon, A., 1997, Biserica, Sectele i frajii mincinoi, Editura Pelerinul,
Iasi.
Singly, E., 1998, Ancheta i metodele ei. chestionaru, interviul de
producere a datelor, interviul comprehensiv, Editura Polirom,
Iasi.
Sironneau, J.,P., 2006, Milenarisme si religii moderne, trad. Lascu, I.,
Editura Dacia, Cluj-Napoca.
Stahl, H., 1981, Amintiri i ganduri din vechea coal a ,monografiilor
sociologice`, Editura Minerva, Bucuresti.
Stan, D., 2001, Sociologia ruralului tradijional romanesc, vol. I, Editura
Stniloae, D., 1993, Iubirea Cretin, Editura Porto-Eranco, Gala|i.
Stniloae, D., 1993, Jiaja i invjtura Sfantului Grigorie Palama,
Editura Scripta, Bucuresti.
Steiner, R., 2002, Considerajii esoterice asupra unor corelajii karmice,
trad. Crciun, N., I., Editura Triade, Cluj-Napoca.
Stoian, I., 1973, Istoria Greciei antice in sec. J-IJ i.Hr. Epoca maximei
de:voltri i a cri:ei statului-cetate (polis), Universitatea din
Bucuresti, Eacultatea de Istorie, Bucuresti.
Szczpanski, J., 1966, Cercetarea sociologic, Editura Politic,
Bucuresti.
Szczpanski, J., 1972, Nojiuni elementare de sociologie, trad. Mares, N.,
Editura Stiin|iIic, Bucuresti.
Sandru, C., 2005, Retele sociale si forme asociative comunitare ca ba:
a de:voltrii durabile. Ca:ul Drgusului contemporan, n Revista
Sociologie Romaneasc, Vol. III, Nr. 4, Editura Polirom, Iasi.
Schiopu, U., Verza, E., 1993, Psihologia varstelor, Editura Hyperion
XXI, Bucuresti.
37
Tnase, L.D., 2001, Congresul Internajional ,Familia i Jiaja la inceputul
unui nou mileniu`, Bucuresti.
f Teoctist, 1994, Hristos calea, adevrul i viaja, n Glasul Bisericii
nr. 8-12/1994.
Tocqueville, A., 2000, Jechiul Regim si Revolutia, trad. Preda, C. si
Davidescu, C., Editura Nemira, Bucuresti.
Todoran, I., Zgrean, I., 1997, Dogmatica Ortodox, Editura
Arhidiecezana, Cluj-Napoca.
ToIan, I., A., 2006, La ce bun religia?, n Revista Convorbiri Literare,
Nr. 4.
Tokarev, S.A., 1982, Religia in istoria popoarelor lumii, Editura
Politic, Bucuresti.
Ursache, O., 2006, Comuna Lejcani comunitate i ideal, Editura Golia
din Iasi.
Vasilescu, E., 1998, Istoria religiilor, Editura Institutului Biblic si de
Vauchez, A., 1994, Spiritualitatea Evului Mediu occidental. Secolele
JIII-XII, Editura Meridiane, Bucuresti.
Vedinas, T., 2001, Introducere in sociologia rural, Editura Polirom,
Iasi.
Vedinas, T., 1996, Sate romanesti in schimbri sociale, n Revista
TRIBUNA, Anul VIII, Nr. 30, Cluj-Napoca.
Vedinas, T., 1996, Sate romanesti in schimbri sociale, n Revista
TRIBUNA, Anul VIII, Nr. 31 32, Cluj-Napoca.
Velasco, J. M., 1997, Introducere in fenomenologia religiei, trad.
Bdilit, C., Editura Polirom, Iasi.
Vernette, J., 1996, Sectele, trad. Sava, C., Editura Meridiane, Bucuresti.
Visscher, P., Neculau, A. (coord.), 2001, Dinamica Grupurilor, Editura
Polirom, Iasi.
Vlahos, I., 2005, Monahismul ortodox ca viaj profetic, apostolic i
martiric, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova.
Voicu, B., Voicu, M., (coord.), 2007, Jalori ale romanilor. 1993
2006. O perspectiv sociologic, Editura Institutul European,
Iasi.
Voicu, M., 2001, Modernitate religioas in societatea romineasc, n
Revista Sociologie Romaneasc, serie nou, nr. 1-4.
Voicu, M., 2007, Romania Religioas. pe valul european sau in urma
lui?, Editura Institutul European, Iasi.
Vulcnescu, M., 1997, Prolegomene sociologice la satul romanesc,
Editura Eminescu, Bucuresti.
38
Vulcnescu, M., 1998, Scoala Sociologic a lui Dimitrie Gusti, Editura
Eminescu, Bucuresti.
Vulcnescu, M., 2004, Bunul Dumne:eu cotidian. Studii despre religie,
Weber, M., 1993, Etica protestant i spiritul capitalismului, trad.
Lemnij, I., Editura Humanitas, Bucuresti.
Weber, M., 1998, Sociologia religiei, trad. Baciu, C., Universitas -
Editura Teora, Bucuresti.
Willaime, J.P., 2001, Sociologia religiilor, Institutul European, Iasi.
Wilson, B., 2000, Religia din perspectiv Sociologic, trad. Strinu, D.,
M., Editura Trei, Bucuresti.
Yannaras, C., 1996, Abecedar al credinjei. introducere in teologia
ortodox, Editura Bizantin, Bucuresti.
Yuen, S., 2008, Cele trei virtuji ale prinjilor eficienji. lecjiile lui
Confucius, trad. Danciu, R., Editura Meteor Press, Bucuresti.
ZamIir, C., Vlsceanu, L., 1993, coord., Dicjionar de Sociologie,
Editura Babel, Bucuresti.
ZamIir, E., 2000, coord., Strategii antisrcie si de:voltare comunitar,
Editura Expert, Bucuresti.
Zorzi, A., 2008, Extraordinarele cltorii ale lui Marco Polo, trad.
Uricaru, E., Editura Orizonturi, Bucuresti.
Zizioulas, I., 1996, Fiinta Eclesial, Editura Bizantin, Bucuresti.
***, Barometrul de opinie public, mai 2006, site web: http://www.gallup.ro
***, Barometrul de opinie public, martie 2009, site web: http://www.gallup.ro
***, Biblia sau Sfanta Scriptur, 1991, Editura Institutului Biblic si de
***, Conciliul Ecumenic Jatican II. constitujie, decrete, declarajii,
1990, Arhiepiscopia Romano-Catolic de Bucuresti, Ed. Kirche
in Not, Nyiregyhaza.
***, Date statistice privind recensmantul din anul 2002, Comuna
Le|cani, Jude|ul Iasi, iulie 2009, Institutul Na|ional de Statistic,
Direc|ia Jude|ean de Statistic Iasi.
```, Dicjionar Biblic, 1995, Societatea Misionar Romn Editura
,Cartea Crestin, Oradea.
```, Dicjionar al gandirii Sociologice, 2009, Volum coord.: Borlandi,
M., Boudon, R., Cherkaoui, M., Valade, B., trad. Savin, V.,
Tonner, D., Zmosteanu, D., Tomescu-Berdon, D., Editura
Polirom, Iasi.
```, Dictionar de Sociologie, 1996, coordonatori: Boudon, R., Besnard,
P., Cherkaoui, M., Lecuyer, B. P., trad. Tutuianu, M., Editura
39
Universul Enciclopedic, Bucuresti.
```, Dictionar de Sociologie, 1993, Editura Babel, Bucuresti.
***, Dicjionarul Explicativ al Limbii Romane, 1998, Editura Univers
Enciclopedic, Bucuresti.
***, Enciclopedie Ilustrat de Istorie Universal, 2006, Editura
Reader`s Digest, Bucuresti.
***, Familia, 1997, Nr. 11
***, Invjtur a Celor Doispre:ece Apostoli, n ***, Scrierile
Prinjilor Apostolici, traducere, D. Eecioru, 1979, Editura
Institutului Biblic si de Misiune a Bisericii Ortodoxe Romne,
Bucuresti.
***, Invjtura de credinj cretin ortodox, 1992, Editura Institutului
Biblic si de Misiune a Bisericii Ortodoxe Romne, Bucuresti.
***, Indrumri Misionare, 1986, Editura Institutului Biblic si de
Misiune a Bisericii Ortodoxe Romne, Bucuresti.
***, Lista Monumentelor Istorice din Judejul Iai, 2004, Ministerul
Culturii, Cultelor si Patrimoniului Na|ional, Bucuresti.
***, Mrturisirea de credinj a Bisericii Ortodoxe 1642, 1981, trad.
Elian, A., Bucuresti.
***, Noua Constitutie a Romaniei, 2003, Editura Argessis Print,
Bucuresti.
***, Noul Testament, 1993, Versiune revizuit, redactat si comentat
de Bartolomeu V.A., Editura Institutului Biblic si de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Romne, Bucuresti.
***, Pelerin in Iai, 2000,Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Editura
Trinitas, Iasi.
***, Siddartha Gautama, trad. lb. rom. 2008, Editura Agostini Hellas,
Bucuresti.
***, Simboluri Sacre, 2009, coord. Adkinson, R., trad. ZamIirache, O.,
Editura Art, Bucuresti.
***, Scrierile prinjilor apostolici, trad. Eecioru, D., 1979, Editura
Institutului Biblic si de Misiune a Bisericii Ortodoxe Romne,
Bucuresti.
***, Zeul toleranjei i descretinarea cretinismului, O perspectiv
ortodox, 2009, Editura Christiana, Bucuresti.
***, Ziarul Lumina, 29 iunie 2008 - De ce biserica din Lejcani e unic
in jara noastr

SiritianI MagdalenaRoxanacs Necula

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SiritianI MagdalenaRoxanacs Necula

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tez de doctorat Dinamica fenomenului religios i moderni:area rural

S-ar putea să vă placă și