P. 1
1nutritieASM2011

1nutritieASM2011

|Views: 2|Likes:
Published by Purcel Ana Adriana

More info:

Published by: Purcel Ana Adriana on Jan 10, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/01/2015

pdf

text

original

Nutriţie, dietetică şi sănătate comunitară

Nutriţia reprezintă procesuld de aprovizionare a celulelor şi a tesuturilor cu elementele necesare (sub formă de alimente) pentru a susţine viaţa. Multe probleme comune de sănătate pot fi prevenite sau atenuate cu un regim alimentar sănătos. O dietă constă practic într-un set de reguli alimentare, reguli care impun consumul de nutrienţi în anumite cantităţi şi din anumite grupuri de alimente. ceste reguli sunt dependente de datele biologice ale individului care urmează dieta şi variază de la o dietă la alta. !ntroducere "ec#ea zicala conform căreia$ %&untem ceea ce m'ncăm( este in mare parte adevarată. )elulele au nevoie de substante nutritive pentru a creşte şi a se înmulti, iar aceste substante sunt preluate din alimentatie. limentele pe care le consumăm contin diverse substante nutritive, fiecare indeplinind o anumită functie in organism. *nele construiesc si repara tesuturi, componentele organismelor noastre, cum ar fi oasele, musc#ii, piele, parul, dintii si ung#iile denumite substanţe plastice. ltele furnizeaza energie sau elimină to+inele care, daca nu ar fi eliminate, ar fi un pericol pentru organism. ,eci e important sa consumăm o varietate de alimente care impreună sa conţină cantitatea potrivită din fiecare substanţa nutritivă. ,acă un aliment este consumat in e+ces, iar altul nu este consumat indea-uns, unele functii ale corpului pot fi afectate, reflectandu-se în starea generală a sănătăţii. !n compozitia alimentelor intra urmatoarele grupe de substante$ proteinele, lipidele (grasimile), glucidele (#idratatii de carbon sau za#arurile), sărurile minerale, vitaminele si apa. .nergia necesară functionarii organismului este furnizată doar de primele trei grupe/ acesteaconstituie deci factorii nutritivi energogeni. !n plus, aceste substante au si un rol plastic, de refacere a tesuturilor uzate. !n ceea ce priveste mineralele si vitaminele, ele indeplinesc mai ales functia de catalizatori ai proceselor bioc#imice, iar apa, dupa cum se ştie, este mediul indispensabil de desfăşurare a vietii celulare.

Date generale despre alimentatie
limentatia a -ucat totdeauna un rol de prim ordin in viata omului (atat ca individ, cat si fiinta sociala). )alitatile si defectele acesteia influenteaza in mod #otarator starea de sanatate. &tiinta moderna a nutritiei nu face decat sa aprofundeze numeroasele faţete ale legăturii fundamentale dintre om şi aliment. Metabolismul general al organismului, deci totalitatea reactiilor bioc#imice desfaşurate la nivel celular, îşi are ca punct de plecare alimentele ingerate.

0rincipiile alimentatiei sanatoase

1

O nutriţie adecvată este esenţială pentru starea de sănatate şi pentru tratamentul multor afecţiuni 0roblema in stabilirea alimentatiei ec#ilibrate, este că, desi se poate fi+a un model de bază, acesta trebuie intotdeauna sa fie adaptat nevoilor fiecarui individ in parte."arsta, modul de viata, c#iar şi clima, pot influenţa ec#ilibrul de substanţe nutritive necesare fiecarei persoane in orice moment. 2oarte important, însă, este să consumam intotdeauna alimente bune, bogate în substanţe nutritive, pentru a rămane sanatosi, mai ales in timpul copilăriei şi adolescentei, cand organismul este in curs de crestere si dezvoltare. 3ecesarul caloric variază cu$ -varsta -se+ul -tipul de activitate -starea fiziologica 4 (e+. alăptare, sarcina, bătr'neţe) -diverse boli. ,esi alimentarea este intermitentă, nevoile energetice sunt continue. 0entru fiecare principiu alimentar e+ista aport, digestie, absorbtie, stocare, utilizare. .c#ilibrul dintre aport-consum are ca rezultat mentinerea greutăţii ,esi structura organică a corpului uman este comple+ă sunt esenţiali$ • 9 aminoacizi • 1 acid gras : acidul linoleic • 13 vitamine • apa • minerale Ca, P, K; Na; Cl, Mg Fe,Zn,Cu, Cr, Mn, e, la care se adaug! aportul caloric" ceste elemente sunt denumite esentiale deoarece organismul uman nu are capacitatea de a le sintetiza, fiind absolut necesar aportul lor e+ogen, pe calea alimentatiei Ma-oritatea compusilor organici din dietă sunt neesentiali, organismul uman fiind capabil de sinteza lor de novo plecand de la alti compusi, in cadrul reactiilor metabolice normale. .+istă o larga capacitate de sinteza endogenă, de e+. pentru aminoacizi, acizi graşi, trigliceride, colesterol, etc 3ecesarul de elemente esentiale reprezintă cea mai mica cantitate din substanţa respectivă care menţine masa corporala normală. !n copilarie necesarul de elemente esentiale este mai mare. fectuni care alterează necesarul de alimente$ -induc anore+ie$cancer, &!, , obstructie gastro-intestinală -cresterea utilizării nutrientelor$e+.febră, infectii, traume, #emoliza,convalescenta/ -malabsorbtie/ -alterarea metabolismelor intermediare (e+. b. #epatice, b. renale) -pierderi $ diaree, arsuri, #emoragii -afectarea e+cretiei metabolilor$e+. 5oli renale -tratamente-#ipolipemiante NECESARUL ENERGET C stfel, aspectul energetic al alimentatiei trebuie -udicios corelat cu varsta persoanei, cu se+ul, activitatea pe care o depune, starea fiziologica, clima in care traieste. 6

Modalitatea de a calcula 3.).& 7*8 .3.79.:!) este in raport cu caloriile necesare sau cu -oulii. )aloria nutritionala este egală cu cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui litru de apă cu 1grad()). !n sistemele internationale 1calorie ; <,1=< -ouli 3ecesarul caloric se poate calcula prin formula 3r calorii>zi ; 9ideala + consumul de calorii>?gcorp>zi, in functie de activitatea depusa )onsumul caloric este de fapt o e+presie a energiei bazale folosite pentru desfasurarea proceselor metabolice la care se adauga energia consumata pentru diferite activitati. .nergia bazală reprezintă energia necesară functionarii organismului şi derulării proceselor metabolice. .nergia bazală (.5) din punct de vedera fiziologic se calculelază cu ecuaţia @arris5enedict, masurata in Acal>zi .52.M.!;BCCD (E,C + 9 ) D (1,=+ !) 4 (<,F+ ") .55 75 :!; BB,<FD (1G,F + 9) D (C+!) - (B,= + ") !n care 9 reprezinta greutatea(in Ag), ! inălţimea (cm) şi " vîrsta(ani). 0entru calculul necesarului energetic la aceasta se mai adaugă D GHI-<HI in sedentarism (!nmultind cu 1.G41.<) DCHI în activitatea moderată D1HHI activitatate sustinuţă, efort fizic mare, sportivi, etc Mai e#ista si alte metode de calcul a meta$olismului $azal (M5), definit ca nivelul minim de energie necesară menţinerii vieţii (este vorba de menţinerea funcţiilor organismului şi a #omeostaziei) sau consumul energetic compatibil cu supravieţuirea. ,in aceste motive, unii autori utilizează denumirea de consum energetic o$ligatoriu (obligatorJ energJ e+penditure) (1). 8a adultul normal, valoarea estimativă a M5 este de 1 ?cal>oră>?gcorp în cazul bărbaţilor şi de H,E ?cal>oră>?gcorp în cazul femeilor şi reprezintă BH-FCI din consumul energetic zilnic. Kn practică se calculează de fapt c#eltuielile energetice de repaus, care sunt cu apro+imativ C-1CI mai mari dec't metabolismul bazal, diferenţă care apare în urma procesului de trezire, cu creşterea activităţii neuronale centrale şi c#eltuieli pentru menţinerea tonusului postural. )reierul, ficatul, rinic#ii şi cordul sunt organele cele mai active din punct de vedere metabolic şi participă cu apro+imativ BHI din valoarea metabolismului de repaus, deşi reprezintă împreună doar C-BI din greutatea totală a organismului. )ontribuţia acestor organe la determinarea M5 este proporţională cu flu+ul sanguin al acestora. ceste ţesuturi prezintă o rată a metabolismului de 1C-<H ori mai mare dec't o masă ec#ivalentă de ţesut muscular în repaus şi de CH-1HH de ori mai mare dec't ţesutul adipos. cest consum energetic important este secundar intenselor reacţii anabolice şi catabolice ce au loc la nivelul acestor organe. )ontribuţia ţesutului muscular la consumul energetic total creşte semnificativ în cursul efortului fizic. Kn ceea ce priveşte v'rsta, s-a constatat că valoarea M5 este cea mai mare în perioada de creştere rapidă din primii doi ani de viaţă şi mai atinge un v'rf în perioada pubertăţii şi adolescenţei. .nergia necesară acoperirii c#eltuielilor din cursul sintezei şi depozitării de ţesuturi corespunzătoare proceselor de creştere este de apro+imativ C ?cal>g de ţesut.

G

)opiii, al căror organism este în creştere, consumă 16-1CI din aportul energetic alimentar pentru formarea de noi ţesuturi/ pe măsură ce anii trec, necesarul caloric pentru creştere este redus la apro+imativ 1I din necesarul energetic zilnic. 8a v'rstnicii sănătoşi s-a constatat reducerea M5 odată cu înaintarea în v'rstă, acest lucru fiind asociat cu pierderea masei slabe metabolic active(1). &tatusul #ormonal poate influenţa metabolismul bazal, un rol central av'nd mai ales afecţiunile tiroidiene.7olul esenţial al tiro#inei este de a creşte rata de activitate a ma-orităţii reacţiilor c#imice în toate celulele organismului. @ormonii tiroidieni influenţează unele componente ale lanţului respirator, unele pompe membranare, intervenind şi în cadrul metabolismului lipidelor, carbo#idraţilor şi proteinelor.. &timularea sistemului nervos simpatic (&3&), în condiţii de stress sau emoţii, duce la eliberarea de adrenalin! ( ) şi noradrenalin! (3 ), cu creşterea activităţii celulare şi promovarea glicogenolizei. &timularea ma+imală a &3& poate creşte M5, dar intensitatea acestui efect la om este redusă, fiind probabil de 1CI sau mai puţin la adult, dar de 1HHI la nou-născut. lţi #ormoni, cum ar fi cortizolul, %ormonul de cre&tere şi insulina, pot influenţa în acelaşi sens metabolismul bazal. @ormonii pancreatici (insulina şi glucagonul) influenţează rata utilizării carbo#idraţilor şi metabolizarea lipidelor, în principal prin activarea transportorilor (şi deci consum de energie), în timp ce #ormonii tiroidieni influenţează e+presia proteinelor specifice prin alterarea ratei transcripţiilor nucleare, modific'nd rata metabolismului şi termogeneza(1). 0entru bolnavii spitalizaţi necesarul caloric este de 16HI din .nergia bazală(.5) 0entru procesele catabolice se adaugă 1CH-6HHI din .5 )onsumul de energie este crescut in • febra (D1GI) • arsuri ( D<H-1HHI) • traumatisme (D<H-1HHI) • #ipertiroidie (D1H-1HHI) &tări #ipoanabolice apar în #ipotiroidism, insuficienta corticosuprarenală (5. dison), cu reducerea Metabolismului 5azal. Calculul necesarului caloric in !unctie de acti"itatea depusa si greutatea corporala *n om are nevoie, daca efectuează o munca medie, de GH-GC cal.> ?ilocorp> zi, iar in cazul unei munci grele are nevoie <C-CC cal.> ?ilocorp>zi . 8egat de starea fiziologica, o femeie însarcinată necesită in aceleaşi condiţii de activitate cu <CH calorii mai mult pe zi. OM& recomanda femeilor însărcinate o creştere a aportului caloric cu apro+imativ 1CH ?cal>zi în cursul primului trimestru şi cu GCH ?cal>zi în restul perioadei de sarcină. ceste recomandări nu iau în considerare variaţiile activităţii fizice sau ale greutăţii corporale care nu se datorează stării fiziologice de sarcină. ,eoarece activitatea fizică a femeii însărcinate în societatea modernă este de cele mai multe ori redusă, unii autori recomandă în trimestrele 6 şi G de sarcină o creştere a aportului caloric cu doar GHH ?cal>zi. 0e perioada alăptării se remarcă de asemenea o creştere a necesarului caloric. ,epozitele lipidice formate pe parcursul sarcinii vor asigura mamei o mică parte din acest necesar

<

frică. în anumite limite destul de largi.crescut.fectul termic al alimentelor prezintă două componente$ 1. sunt următoarele$ . re loc timp de c'teva ore după ingestia de alimente (1-G ore). este dificil a cuantifica e+act aportul de energie c't şi consumurile. e+punerea la variaţii de temperatură. transportul şi metabolismul alimentelor ingerate şi reprezintă 1HI din consumul energetic zilnic. termogeneza facultativă 4 consumul energetic suplimentar.2 4 t#ermic effect of food.  termogeneza şi  activitatea fizică se pot rezulta calcula$ C . lipide si proteine) nu sunt ec#ivalente în ceea ce priveşte asigurarea necesarului energetic/ fiecare dintre aceste grupe este însă necesară. secreţii digestive. stress sau ca rezultat al administrării unor medicamente sau #ormoni. ce se desfăşoară cu consum energetic. stress-ului emoţional şi altor factori/ • O altă componentă a procedulul general de termogeneză este termogeneza termoreglatorie. compatibile cu supravieţuirea Componentele principale ale consumului energetic şi anume:  metabolismul bazal (nivel minim obligatoriu de energie necesar mentinerii vieţii). cest proces are loc atunci c'nd organismul este e+pus la temperaturi -oase şi are loc producerea de căldură ca mecanism adaptativ (cold induced t#ermogenesis).transformarea nutrimentelor absorbite în :0 sau stocarea lor. • 2orma ma-oră de termogeneză este reprezentată de ac(iunea dinamic! speci)ic! a alimentelor ( . la variaţiile temperaturii mediului ambiant. care pare a fi mediat de activarea sistemului nervos simpatic (&3&) (prin intermediul receptorilor L)/ este datorat efortului de adaptare la variaţiilede dietă. metabolizării şi stocării nutrienţilor/ 6. unii autori utilizează termenul de termogenez! adaptativ!. punerea în funcţiune a tubului digestiv/ . cunoscut şi sub denumirea de acţiunea dinamică specifică a alimentelor 4 .&).in aceste motive. în această situaţie procesul de termogeneză fiind mult mai activ.&) reprezintă cantitatea de energie consumată pentru digestia. denumită şi e)ectul termic al alimentelor (t#ermic effect of food 4 :. . Mecanismele implicate în digestia şi metabolizarea alimentelor. absorbţia. la frig sunt necesare mai multe calorii. termogeneza obligatorie 4 energia necesară digestiei. 'ermogeneza apare ca răspuns la stimuli precum$ ingestia de alimente. .masticaţie. portul de energie se poate calcula în urma anc#etelor nutriţionale (pe bază de c#estionare sau -urnal alimentar) valoarea totală a energiei ingerate rezult'nd din insumarea caloriilor aduse de fiecare aliment. Calculul necesarului caloric Kn practică. dar aportul caloric suplimentar recomandat mamelor ce alăptează pentru acoperirea nevoilor este de CHH ?cal>zi.2) sau termogeneza indus! de alimente (diet induced t#ermogenesis)# *)ectul termic al alimentelor (:. )ele trei grupe de macronutrienţi (glucide. secreţia suprarenaliană. 8egat de clima. absorbţiei. în cadrul căreia organismul încearcă să-şi menţină structurile la o temperatură normală de funcţionare.

H+9 D BCB :abel 1. deci nu modifică greutatea corporală. 00 1C-6B mg>zi./ vit.activitate uşoară D 1C-6HI .H+9 D BEH 1<.5B 6mg>zi/ vit./ vit.B+9 D BCB 1G. 56 6-6.>g pentru glucide si proteine si de circa E ?cal. modificări survenite în urma dezec#ilibrului dintre aportul şi consumul energetic. deci. O alimentatie corecta aduce in general suficiente minerale si vitamine.ezec#ilibrul acestei balanţe energetice pe timp scurt (aşa cum apare între mese sau de la o zi la alta) nu determină modificări semnificative în ceea ce priveşte energia totală a organismului. CHHH u. :rebuie subliniat insă ca proporţia proteinelor din raţie (indeosebi a celor animale) este net mai mare la copii. Ne"oile %ilnice de su&stante minerale sunt apro+imativ urmatoarele$ clor Bg/ sodiu <g/ potasiu G.activitate medie D 6CI 0entru activitati grele si foarte grele sunt calcule speciale !mportanţa modificărilor ce au loc la nivelul depozitelor energetice ale organismului. 0roteinele vor fi cam CH-BHI de origine vegetală şi <H-CHI de origine animală.6g/ calciu H.ezec#ilibrele ce apar şi se menţin pe o perioadă de c'teva zile. 3evoile zilnice de vitamine #iposolubile sunt$ vit. rareori fiind nevoie de suplimentari. ) CH-1CH mg>zi/ cit.G+9 D BEH 1= 4 GH 1C. &e considera drept proportii optime urmatoarele $ carne si derivate B-1HI din totalul aportului caloric.6g/ fosfor 1. 0entru ca alimentatia sa fie cu adevarat ec#ilibrata.>g pentru lipide.=+9 D <=C GH 4 BH 11. este recomandabil ca acestea sa provina mai mult din cereale. depinde de durata acestui dezec#ilibru. greutatea corporală în ?g 0erioade de "'rsta 5ărbat 2emeie (ani) 1C 4 1= 1F.imobilizat la pat D 1HI .<+9 D =FH =.i. lapte si derivate 1H-16I/ oua G-<I/ B .C mg>zi / vit.Gmg/ vit.6g/ sulf 1.)alcularea Metabolismului 5azal in Acal dupa formula &c#ofield 6. 7eferitor la glucide.1+9 D =<6 M BH 11.1.C mg>zi/ vit. la modificări corespunzătoare ale greutăţii $uterea calorica a !actorilor nutriti"i este de circa < ?cal. 9răsimile vor trebui sa fie cam -umatate de provenienţă vegetala si -umatate de provenienta animala. . poi la valoarea anterioara se adaugă activitatea fizică şi termogeneza $ . <HH u. . 51 1. !nitial se determină valoarea metabolismului bazal (după formula &c#ofield) unde 9 . săptăm'ni sau luni pot duce la modificări substanţiale ale energiei totale şi. 3ecesarul energetic zilnic la ma-oritatea indivizilor se află în intervalul 1CHH4GHHH ?cal/ datorită e+istenţei depozitelor energetice ale organismului. fructe si mai putin din produsele za#aroase industriale.C mg/ pentru cele #idrosolubile se indica $ vit. . A H. legume şi leguminoase.G6g/ zinc 6Hmg/ fier 1=mg etc. 6.=<g/ magneziu H. la gravide sau la femeia care alaptează.F+9 D C=C E. ea trebuie sa fie constituita prin aportul tuturor grupe de alimente..i.

Distri&utia aportului alimentar pe parcursul zilei trebuie sa fie in general aceasta$ 6HI din totalul caloric se va consuma dimineata. pa se găseşte în organism în două compartimente distincte$ compartimentul e+tracelular şi compartimentul intracelular. ceasta ultima masa se va lua cam cu doua ore inainte de culcare şi va fi mai usoara. Oamenii trebuie sa consume apro+imativ 6-G litri de apa pe zi. iar restul seara.v'rstă (conţinutul de apă se corelează invers proporţional cu v'rsta$ în cazul prematurilor proporţia de apă este de =HI din greutatea corporala.ste alcătuit din$ .fluidele tisulare 4 const'nd în apa care se găseşte în ţesutul con-unctiv. fiind dependent de$ . insa multe alimente contin o a numita cantitate de apa.). iar al bărbaţilor CC-BCI/ acest lucru se e+plică prin conţinutul crescut al masei musculare la bărbaţi)/ . !n urma reactiilor c#imice din organism care transformă alimentele in energie.masa celulelor adipoase/ acestea au un conţinut #idric scăzut. 3ecesarul de apa la adulti este de 1ml @6 O>cal energie c#eltuită la adult. la 6HHH de Acal de energie c#eltulită avem nevoie de 6 litri de apa. între B luni şi un an 4 de BHI. fie prin urină. grasime sau în tesuturi noi. la nou-născut este de apro+imativ FCI.+. fie sub forma de transpiratie. astfel înc't cantitatea totală de apă din organism scade pe măsură ce masa adipoasă creşte (organismul unui adult slab conţine apă în proporţie de FH-FCI. )ompartimentul intracelular reprezintă <H-<CI din greutatea corporală. pot rezulta si materiale nefolositoare. în timp ce organismul unui adult obez conţine <H-CHI apă)/ . )ompartimentul e+tracelular reprezintă apro+imativ 6HI din greutatea corporală.HH. APA pa nu este o substanta nutritiva$ nu are valoare energetica si totusi are un factor important al alimentatiei ec#ilibrate. altfel devin periculoase. etc. cartilagii şi oase. GC-<HI la masa de pranz.grasimi 1G-1FI/ cereale si derivate GH-<CI/ legume si fructe 1F-1=I/ za#ar si produse za#aroase F-=I/ bauturi nealcoolice 6-GI(<). ceste to+ine trebuie eliminate din organism .se+ (organismul femeilor conţine apă în proporţie de CH-CCI. cafea. iar la v'rstnici scade spre <CCCI). !n mod normal din necesarul de apă F . !ntr-adevar. insa este importanta si din alt motiv.secreţii 4 conţin'nd apa aflată în tranzit/ . ceasta depaseste cu mult cantitatea de apa continuta in bauturi (ceai. C-1HI la gustarea din -urul orei 11.fluidul interstiţial 4 reprezentat de apa care încon-oară celulele/ . 0rocentul de apă din organism variază între CH-FHI.plasmă 4 care conţine 6CI din totalul lic#idelor e+tracelulare şi CI din greutatea corporală/ . pa este necesara pentru mentinerea compozitiei corpului si pentru circulatia substantelor nutritive in organism. si ele sunt eliminate cu a-utorul apei. avem nevoie de mai multa apa decat de orice alta substanta nutritiva. . . deci apa este preluata si din alimente.

3.sau e+opeptidaze. . . O. anticorpi şi enzime. cum ar fi inima.igestia şi absorbtia proteinelor 0roteinele pot fi descrise ca substante nutritive constitutive ale organismului. enzime localizate at't în citoplasmă c't şi în %marginea în perie( a epiteliului intestinal. incolore in stare pură. )opiii au nevoi mai mari. lic#ide ale corpului si in toate organele interne.)g* +g . !n compozitia lor intra elementele$ ). ce acţionează asupra dipeptidelor. rinic#ii şi creierul. )o).cistină. )antitatea necesară din fiecare aminoacid este de 6CH-11HHmg>zi Necesarul de proteine 'n dieta este de (. care nu este supraponderală. &urplusul de proteine 4ceea ce prisoseşte organismului. iar cand apare diaree se pierde mai mult • CHH-1HHHml-se pierd prin evaporare(perspiraţia insensibilă) • 1HHHml sau mai mult reprezinta diureza !n stările febrile se adaugă 6HHml pentru fiecare grad )elsius de temperatura peste GFH ). care este completată apoi de tripsina şi c#imotripsina pancreatică ca şi de alte endo. O parte vor fi folositi pentru cresterea si producerea de noi proteine necesare organismului. 0roteinele sunt degradate iniţial în stomac sub acţiunea pepsinei. !n perioada de lactaţie la necesarul obişnuit de adaugă 1HHHml>zi $roteinele 0roteinele sunt substante de o mare comple+itate. triptofan.le sunt suportul material al vietii/ sunt cele mai raspandite substante organice in materia vie. .se transformă in za#aridecare dau energia necesara organismului. 0roteinele sunt substante solide sau lic#ide-vîscoase. 0roteinele sunt raspandite in musc#i. iar restul vor fi transformaţi in #ormoni. ficatul. metionina. Organismul unei persoane sănatoase. pentru că nu pot fi sintetizati şi trebuie sa fie obtinuţi obligatoriu din alimente. #istidină.+istă dipeptidaze. rezult'nd oligopeptide.• CH-1HHml apă se pierd prin fecale. .-g corp. din care E sunt consideraţi esenţiali. conţin'nd proteine cu inaltă "aloare &iologică. Organismul apoi separă şi foloseste aminoacizii in diferite scopuri. fenilalanină-tirozină. . dipeptide şi aminoacizi. &. izoleucina. care sunt ulterior transportate activ prin mecanisme distincte spre circulaţia portală minoacizii sunt unităţile constructive de la baza unor peptide mai simple. avînd suprafata corporală mai mare. adesea 0 şi uneori metal (2e. cestea pot fi clasificate dupa solubilitatea lor in apa in$ • proteine insolubile/ = . !n procesul de digestie proteinele din alimente sunt transformate in aminoacizi. o alta parte vor fi folositi la refacerea tesuturilor din corp. leucina. @. "aloarea biologica a proteinelor alimentare este dictata de continutul lor de aminoacizi esentiali. si deci pierderi crescute. oase si cartilagii. !n structura corpului uman se găsesc GH de astfel de aminoacizi. piele.+istă E aminoacizi esenţiali $ valina. )u. conţine 1FI proteine. treonina.oar apa este cea care ocupa un procent mai ridicat in organism. Mg. lizina.

refac pielea. iar o femeie adultă de GH g proteine pe zi. după apă. 0roteinele de origine animala au o valoare nutritiva mai mare dec't proteinele din legumeM proteinele cereale (griu.aca necesarul caloric este luat din proteine. ele acoperind partial necesarul de aminoacizi.aloarea calorica a proteinelor este urmatoarea$ + g# proteine prin ardere metabolică produce / calorii. ele reglează toate aspectele metabolismului. . lapte. deoarece acestea contin proteine din clase superioare. #emoglobina transporta o+igenul/ proteinele membranare reglează mişcarea substantelor în şi din celulele noastre.eoarece oamenii aparţin regnului animal. iar proteinele vegetale in seminţele de plante$ nuci.• proteine solubile. reprezent'nd 1H-6HI din masa protoplasmatică. principalul metabolit energetic.6 g> Ag )orp>zi la copil. 0roteinele din cereale si vegetale au o valoare biologica mai mica. !ntr-un organism adult de FHAg se găsesc apro+imativ B Ag proteine. acestea sunt metabolizate şi e+cesul este folosit in sinteza glucozei. peste. &urse de proteine in #rană sunt proteinele de origine animală si proteinele de origine vegetală.7atia alimentara de proteine zilnica recomandata(6) este de 6.aca necesarul caloric este luat din alte tipuri E . 0roteinele de structura.eoarece procenta-ele sunt greu de estimat in acest fel. scazand pana la 1g>Agcorp>zi la adult si la valori c#iar mai mici la varsta a !!!a. 3ecesitatile proteice ale femeii gravide sunt de 1HH-1CH g proteine 3ecesitatile de proteine sunt determinate şi de aportul caloric. o alimentatie ec0ili&rata ar tre&ui sa contina +123(4 alimente &ogate in proteine. . *n adolescent are nevoie de apro+ FH-1HH mg proteine pe zi. cum ar fi c#eratina si colagenul. ung#iile.ridicat din compozitia organismului.orez. ceste proteine vor acoperi necesarul de aminoacizi esentiali al organismului. . 3ecesarul de proteine se coreleaza cu rata de crestere. faina de grîu. daca vor fi constituite din proteine de origine animala. nuci. . nu rezultă ca trebuie sa formeze cea mai mare parte a alimentatiei. proteinele provenite din surse animale$ oua. . !n organismul uman proteinele sunt sintetizate plecand de la peptidele si aminoacizii provenite din proteinele e+ogene . boabe de fasole. scazand progresiv din copilarie spre maturitate. tendoanele si ligamentele/ proteinele musculare produc miscareintrînd in constituşia actinei si miozinei. lapte si alte produse lactate. 8a fel ca enzimele.aloarea &iologică a proteinelor !n celule proteinele sunt cele mai bine reprezentate elemente. este mai usor sa e+primăm consumul zilnic necesar în grame. oua. porumb)M proteinele din rădăcinoase. mazare şi cereale.eşi proteinele însumează un procenta. 0roteinele sunt esenţiale organismelor noastre. carne de pui si peste 4 pot fi asimilate mai rapid decat cele din surse vegetale. asa incat este foarte important ca vegetarienii să-şi obţină necesarul de proteine din seminţe de soia. . Din punct de "edere procentual. . 0roteinele animale se gasesc in carne. oasele.

pastele fainoase. gasca. cu un consum bazal energetic mai mare. laptele si branzeturile. leguminoasele uscate. renale. &ubstanta uscata este reprezentata mai ales de glucide(glucoza..GI 1BI al&us H. celuloza). pesti (de apa dulce si de mare).a. după perioade de malnutritie • scăzut 4în boli #epatice. Alimentul Continutul in proteine carne 6H-6CI lapte GI faina de grau 11-1<I soia GBI orez =-1HI ciuperci GHI oua 16I :abel 6. lactaţie. aliment valoros. pasari (domestice si salbatice). 1CI din cele de zinc si 1HI din cele de vitamine. curca. painea. &e consideră că un singur ou poate acoperi 6-<I din nevoile energetice. ouale. 1HI din necesarul de aminoacizi. cu proteine de calitate superioara si grasimi usor digerabile. amidon. &ursele de proteine cele mai importante pentru om sunt$ carnea si derivatele din carne. )arnea reprezinta o sursa principala de proteine (1=66I). Laptele şi &ran%eturile# &e consumă lapte de vaca. mai rar de la crustacee. dar legumele sunt o sursa importanta de vitamine si minerale. 0recipitarea cazeinei sta la baza prepararii branzeturilor. s.6I H. afibii.F6I 11.1I • • • 1H . !ata un tabel cu alimentele ce contin un procent mai ridicat de proteine. 3ecesarul de proteine • este crescut 4 in perioada de crestere. moluste.de nutrienti. lacto-albumina). 0roteinele sunt ceva mai bine reprezentate in leguminoasele uscate. 8aptele este apreciat drept un aliment complet si o sursa de proteine de calitate superioara( intre care se numara cazeina. nucile. 5uăle# &e folosesc ouăle de gaina si -mai rar. etc. . za#aroza.ste de asemenea o sursa importanta de calciu. de oaie. uremie. mai putin de capra si de bivoliţă. fructoza. sarcină. )onţinutul în proteine al unor alimente grasimi glucide proteine gal&enus G6I H.cele de rata. avand valoare biologica ridicată. 6CI din nevoile de fier. Legumele sunt tot alimente de origine vegetala cu un mare continut de apa. acestea sunt folosite pentru sinteza de novo a proteinelor. • Carnea si deri"atele din carne# 2olosim carnea provenita de la mamifere (domestice si salbatice).

laptele.apoi în diza#aride. care primeşte puţin o+igen. stfel. carbo#idratii formeaza probabil cea mai mare parte a unei alimentatii zilnice. sau pentru medulara renală. mazarea si cartofii. . cest tip de za#ar este rafinat. pra-iturilor. poliza#aride nedigerabile (fibre alimentare)/ 9lucidele alimentare reprezintă CH-CCI din aportul energetic total. 0lantele depoziteaza amidonul ca pe niste rezerve proprii de #rana. este un element necesar organismului. sunt surse bune de amidon. fololosit pentru indulcirea bauturilor. 0roblema alimentara apare deoarece termenul %za#ar( este asociat cu za#arul alb.e aceea specialistii recomanda ca acest za#ar sa fie consumat cat mai rar posibil.FI :abel G. budincilor si a altor produse. denumite glucide simple). 9lucoza este singurul substrat capabil de a furniza :0 în absenţa o+igenului. legumele. fructele. porumbul sau orezul. Digestia glucidelor#)ele mai multe glucide sunt ingerate sub formă de amidon. 8a nivelul %marginii în perie ( a enterocitelor diza#aridazele sunt descompuse în monoza#aride.apa C1. poliza#aride digerabile (amidon. denumite glucide comple+e) G. Na#arul %arde( impreuna cu grasimea. cum ar fi cerealele. iar in timpul procesului de rafinare isi pierde aproape toata valoarea nutritivă.)omponenta unui ou ==I Lipsa (carenta) de proteine in organism poate duce la$ -tulburari de crestere si de nutritie/ -scaderea rezistentei la infectii/ -aparitia anemiei/ -aparitia edemelor (tumefierea alba a fetei)/ -scaderea capacitatii de activitate fizica si psi#ica/ E6cesul de proteine in organism poate duce la$ -aparitia de scaune de putrefactie/ -aparitia unor boli (guta)/ -aparitia fenomenelor de into+icare cu proteine/ Glucidele sau car&o0idratii . 0ainea si pastele. alimente bogate in carbo#idrati. biscuitilor. care nu posedă mitocondrii. )lasificarea glucidelor$ 1. . 6. ca graul. care sub influenţa amilazei salivare şi pancreatice este #idrolizat în oligo. sunt produse obtinute din cereale. absorbite şi apoi transportate spre circulaţia portală 11 .şi diza#aride.+ista 6 tipuri de carbo#idrati degradabili 4 amidonul si za#arul 4 care se gasesc in aproape toate alimentele naturale. deci semintele si cerealele. za#aruri (mono.ste importantă pentru eritrocite. Na#arul desi are o valoare nutritiva redusa. 9lucidele furnizează mai mult :0 pentru un mol de o+igen dec't acizii graşi prin o+idare totală. pentru a produce energie.

aloarea calorica a glucidelor este urmatoarea$ + g# 9lucide. inima si ficatul. produse lactate 4 conţin asa-numitele gr!simi saturate" *leiurile vegetale (soia. 0entru a preveni si reduce progresiunea aterosclerozei se recomandă ca grasimile nesaturate să nu depăseasca GHI din totalul grăsimilor alimentare. produce / calorii Grasimile )a si carbo#idratii. ceste depozite apara organismul impotriva frigului si prote-eaza oasele si organele interne impotriva ranilor. !n plus. astfel că se iau din dietă şi din suplimente alimentare. . formă sub care sunt secretate în vasele limfatice şi a-ung apoi în ficat. apoi interactionează cu apo-lipoproteine specifice pentru a forma c%ilomicroni si +. seminţe. furnizarea energiei este mai constantă. dar reprezinta o importanta sursa energetica. o anumită cantitate de grăsime este esentiala pentru pastrarea sănătatii.in punct de vedere energetic glucidele reprezintă 5 !" # din necesarul caloric al dietei normale$ 9lucidele nu sunt alimente esenţiale. form'nd micelii mi#te. ei pătrunz'nd direct în sistemul venos portal şi fiind transportaţi în plasmă legaţi de albumină. care interacţionează cu sărurile biliare.!). . măsline. cizii graşi polinesaturaţi (omega -G şi omega -B) sunt acizi graşi esentiali. grasimile sunt o sursă de energie prin ardere si.&e găsesc in uleiuri vegetale. ) 8!3O8.aloarea calorica a lipidelor -+ g# lipide. o anumita cantitate de grasime va fi depozitata in %depozitele de grasime( din organism. cizii graşi cu lanţ mediu ()=-)16) nu sunt reesterificati şi înglobaţi în c#ilomicroni. floarea soarelui) conţin grasimi nesaturate. nu pot fi sintetizaţi. Monogliceridele şi acizii graşi cu lanţ lung sunt reesterificaţi în trigliceride la nivelul enterocitului.. proape toate alimentele contin grăsimi. o data supuse procesului de digestie. constituite din acizi graşi şi glicerol.c#olesterJl esters. alături de colesterol şi fosfolipide. peşte. &ub acţiunea lipazei şi a co-lipazei pancreatice se formează monogliceride şi acizi graşi. prin care sunt solubilizate grăsimile şi este favorizată absorbţia lor. din care 1>G este de dorit sa fie grăsimi saturate. nuci. prin ardere metabolică. 16 . produce 7 calorii Digestia si a&sor&ţia lipidelor Ma-oritatea grăsimilor ingerate sunt trigliceride cu lant lung. cu e+ceptia fructelor si legumelor. situate sub piele si in -urul catorva organe importante. )ontrar unor teorii la modă. un acid gras polinesaturat este un acid gras esenţial şi este folosit pentru diferite sinteze in organism cun ar fi prostaglandinele. untura. %răsimile reprezintă &5# din necesarul caloric al dietei . cum ar fi rinic#ii. prin ardere metabolică. 0rodusele animale 4 carne..-. alune. in general.

negelatinizat (în principal amidonul din banane)/ .anumite procedee te#nologice şi culinare. deoarece contribuie la eliminarea matrialelor nefolositoare din organism. care pot face parte din alimentaţie (cazul amidonului rezistent) sau pot fi adăugate. pot induce sc#imbări structurale care fac amidonul rezistent. )lasificarea lipidelor alimentare si rolul lor (1) 8i&rele 2ibrele sunt elemente importante ale unei alimentatii ec#ilibrate.:abel <. cestea măresc volumul de mancare consumata.amidonul poate fi inaccesibil amilazei datorită prezenţei unei bariere fizice constituite din fibre (cazul leguminoaselor)/ . dar care nu aparţin peretelui celular. 2ibrele alimentare sunt constituenţi vegetali alcătuiţi în principal din poliza#aride ce constituie peretele celulelor vegetale (poliza#aride de structură sau parietale) şi sunt ingerate cu alimentele. O parte din amidonul pe care noi îl ingerăm nu este supus digestiei de către amilaza din intestinul omului sănătos. . ceastă malabsorbţie fiziologică a amidonului are trei motive principale$ . cum ar fi aditivii alimentari (gume. incetinind trecerea sa prin intestin si lasand substantelor nutritive timp pentru a fi e+trase si absorbite. alte poliza#aride de origine vegetală rezistente digestiei în intestinul gros. cum ar fi refrigerarea sau congelarea amidonului.amidonul poate fi ingerat crud. sunt integrate în lista fibrelor alimentare/ sunt poliza#aride de rezervă sau de sinteză (poliza#aride citoplasmatice).efinirea nutriţională a fibrelor alimentare se referă mai mult la particularităţile lor fiziologice (rezistenţa la digestia intestinală) dec't la originea botanică/ categoria lor tinde actualmente să includă alţi compuşi vegetali de natură glucidică. 0rin e+tensie. dar 1G . mucilagii).

determină senzaţia de saţietate prin umplerea stomacului/ .sau fibra alimentară 4 este adesea inlaturată. cunoscut ca celuloză.fibrele solubile înt'rzie evacuarea gastrică şi încetinesc rata de digestie şi de absorbţie/ . 2ibrele provin din tesutul structural al plantelor. 7aportul între fibrele insolubile şi cele solubile trebuie să fie de G>1. dar se pare că e+istă o diferenţă mică între cele fierte şi cele crude. citrice. 3u se cunoaşte e+act efectul fierberii asupra conţinutului în fibre.fibrele solubile reduc 8. ceea ce corespunde unui aport de 6C-GC g fibre>zi. flu+ul salivar şi secreţia de suc gastric/ . Kn aceste cazuri. Surse ale !i&relor alimentare 8i&re alimentare 'nsolubile  )eluloză  @emiceluloză  8ignină  "egetale.8-colesterolul/ reduc absorbţia de grăsimi alimentare şi de colesterol prin legare de acizii biliari şi de grăsimi. făină de gr'u întreg  )ereale întregi  "egetale mature. care. 8ipsa lor în 1< .nepoliza#aridici (oligoza#aride naturale) sau neglucidici (polifenoli. Rolul !i&relor alimentare 'n organism .stimulează masticaţia. fructe şi seminţe comestibile cum ar fi seminţele de in şi căpşuni (olubile  9ume. gr'u. celuloza . acid fitic) şi c#iar compuşi nevegetali (oligoza#aride de sinteză. deci se gasesc doar in legume. . mucilagii  0ectină  Ovăz. scăz'nd presiunea intraluminală colonică/ . !n urma rafinarii cerealelor. desi folosite în cantitati foarte mici au un rol esential în mentinerea proceselor celulare vitale. care rezistă de asemenea digestiei în intestinul omului sănătos. orz  Mere. morcovi Aport recomandat &e recomandă un aport de 1< g fibre pentru fiecare 1HHH ?cal ingerate. Surse alimentare 2ibrele se găsesc în produsele de origine vegetală. poliza#aride bacteriene).asigură substratul pentru fermentaţia colonică/ .cresc volumul bolului fecal.itaminele "itaminele sunt substante c#imice cu structura diversă. se vorbeşte de substanţe cu efect de fibre.asigură un tranzit intestinal normal/ . căpşuni. legume.

acidul pantotenic (vitamina 5G). intestinelor. tianina (vitamina 51). A. "itaminele se împart în 0idrosolu&ile. ciancobalamina (vitamina 516). continutul redus de vitamine în ratia zilnica/ distrugerea vitaminelor în procesul prelucrarii termice a alimentelor si pastrarea lor timp îndelungat/ actiunea factorilor antivitaminici ce intra în componenta produselor alimentare/ prezenta vitaminelor rau asimilabile în produsele alimentare/ dereglarea balantei c#imice a ratiei alimentare si corelatiei dintre vitamine si alte substante nutritive. acidul nicotinic. dministrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de #ipovitaminoza A. acid folic). riboflavina (vitamina 56). muncitori. "itaminele liposolu$ile$ retinolul (vitamina ). v'rstnici). de absorbtie a vitaminelor/ consumarea vitaminelor care patrund în organism cu #rana de catre flora intestinala patogena si paraziti intestinali/ actiunea antivitamina a unor medicamente/ necesitatea sporita în vitamine/ unele stari fiziologice (perioada de crestere. sistemului #epatobiliar/ defecte congenitale ale mecanismului de transport si ale proceselor fermentative. biotina (vitamina @). studenti. tocoferolul (vitamina . sigurarea subnormala a organismului cu vitamine are drept consecinta scaderea rezistentei organismului fata de infectii. acid lipoic. care sintetizeaza unele vitamine/ în bolile gastrointestinale/ c#imioterapia nerationala/ dereglarea absorbtiei vitaminelor în tractul gastrointestinal în patologiile stomacului.enumirea de vitamine provine de la cuv'ntul latin vita ceea ce înseamna viata. . za#ar).). biotina. liposolu&ile si "itaminogene. între unele vitamine/ anore+ia/ deprimarea florei intestinale normale. lactatia)/ unele conditii climaterice/ lucrul fizic intens/ lucrul neuropsi#ic intens. calciferolul (vitamina . !ngerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca #ipo. . 516. boli care în cazuri grave se pot solda cu moartea. consumul redus de produse alimentare (sursa principala de vitamine).a.).în cantitati mai mari (5B. . fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului. folacina. "itaminele se gasesc în cantitati mici în alimentele naturale. care se caracterizeaza prin dereglari bioc#imice. 1C . sporirea actiunii substantelor to+ice.sau avitaminoze. prin urmare. "itaminele %idrosolu$ile includ$ acidul ascorbic (vitamina )). în urma #ipodinamiei cu scaderea poftei de m'ncare si. sarcina. pirido+ina (vitamina 5B). fitoc#inona (vitamina A). acidul folic. 56. stari de stres/ boli contagioase si into+icatii/ actiunea factorilor nocivi în procesul de productie/ e+cretia sporita a vitaminelor.alimentatie provoacă patologii de nutritie. ceasta forma este rasp'ndita în unele contingente ale populatiei sanatoase (copii.ipo/ si avitaminozele pot aparea în urmatoarele cazuri$ carenta de vitamine în produsele alimentare. 2orma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine apare din cauza folosirii în alimentatie cu precadere a produselor rafinate (p'ine alba. grupul 5 s. niacina (vitamina 00). stres si alti factori nocivi. pierderii vitaminelor în procesul de prelucrare culinara si pastrarii îndelungate a produselor alimentare. 0e l'nga #ipo.si avitaminoze se evidentiaza forma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine. Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine în cantitati mici (51. lipsite de vitamine. 00) si altele .in aceste considerente se recomanda vitaminizarea suplimentara a populatiei cu polivitamine etc.

în metabolismul unor aminoacizi. acidul nicotinic2 participa în metabolismul glucidic. contribuie la micsorarea masei corpului.itamina $$ 1niacina. nucile. împiedica depunerea colesterolului în peretii arterelor. )arenta de riboflavina provoaca leziuni ale limbii. participa la procesul de crestere. splina cu aparitia #emosiderozei. tar'te de cereale. tar'tele. &unt bogate în tiamina p'inea neagra. carne.itaminele 0idrosolu&ile +itamina 01 1tiamina2 a-uta la arderea glucidelor si proteinelor. vitamina *. ea se sintetizeaza în cantitati considerabile de catre flora intestinala. metabolismul proteic. provoaca scaderea rezistentei la infectii s. leguminoase. cereale nedecorticate. carnea de porc. acidul orotic. ficatul.itamina 93 1ri$o)lavina2 participa la respiratia celulara. "itamina 00 se gaseste în ficat. "itamina 516 se gaseste în ficat. acidul pangamic (vitamina 51C). la respiratia celulara. dro-diile alimentare si de bere. vitaminoza 51 poate provoca boala Oberi-beriP cu paralizia membrelor inferioare. la normalizarea functiei sistemului nervos. lacrimare. marirea sensibilitatii pielii la razele solare. la steatoza #epatica. . mareste rezerva de glicogen din ficat. zabalute. !n avitaminoza 00 apare pelagra manifestata prin diaree. 8ipsa acestei vitamine provoaca anemia pernicioasa cu sindromul anemic si tulburari nervoase. contribuie la sporirea rezervei de glicogen în ficat. dereglari de #emopoieza si sinteza a #emoglobinei. reducerea capacitatii de munca fizica si intelectuala. iritabilitate. dro-diile de bere si alimentare. acumularea fierului liber în serul sanguin. serotoninei. participa la normalizarea colesterolului în s'nge. !nsuficienta de acid nicotinic provoaca tulburari digestive si ale sistemului nervos. micsoreaza nivelul glucozei în s'nge. rinic#i. îndeplineste rolul de protector al celulei #epatice cu actiune lipotropa. rosii. nuci. "itamina 51 în doze mari (în conditii e+perimentale) conditioneaza dereglari ale functiei rinic#ilor. ceste modificari patologice apar mai des daca se consuma o cantitate mare de glucide fara sporirea corespunzatoare a aportului de tiamina. nuci. stimuleaza procesul de crestere. Acidul !olic 1)olacina2 participa în procesul de sinteza a proteinelor si acizilor nucleici. stimuleaza eritropoieza. are proprietati lipotrope. . #emoglobinei. participa în sinteza ureei. soia.a. crupele de #risca. favorizeaza cresterea. . peste. tulburari ale cordului. soia.itamina 9) 1pirido#ina2 intervine în metabolismul aminoacizilor. #istaminei. în galbenusul de ou. carne.a poate fi sintetizata în organism din aminoacidul triptofan si de flora intestinala. dro-diile de bere si alimentare.+itaminogene$ bioflavonoizii (vitamina 0).itamina 9+3 1cianco$alamina2 intervine în sinteza #emoglobinei. inozita. ficat. dermatita. &caderea nivelului de tiamina în organism provoaca insomnie. acidul lipoic. oua. dureri si parestezii în membre. peste. a unor glande cu secretia interna. peste. contribuie la normalizarea functiei sistemului nervos. ovaz. carne. fasolea. albus de ou. colina. . în ficat. conopida. dementa. . con-unctivita. micsoreaza continutul de glicogen în ficat si rezistenta organismului fata de infectii. retine cresterea organismului. caderea parului. în insuficienta folacinei apare 1B . în transformarea triptofanului în vitamina 00. lapte. 8ipsa vitaminei 5B se manifesta prin anemie. functionarea celulelor nervoase. mazarea. în ficat. soia. fotofobie. 7iboflavina se afla în dro-diile de bere si alimentare. spanac. provoc'nd anurie. insomnie. . favorizeaza furnizarea fierului. proteic. mareste rezistenta organismului catre substantele to+ice si microbiene. în varza. 0irido+ina se gaseste în dro-diile de bere si alimentare.

itamina A 1retinolul2 asigura adaptarea oc#iului la întuneric. coacaza neagra. morcovul. gastrita. Acidul pantotenic 1vitamina 032 participa în metabolismul proteic. &unt bogate în caroten morcovul. cidul folic contin frunzele plantelor. mareste integritatea pielii. !nsuficienta de acid pantotenic provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos. normalizeaza 1F . patrun-elul s. #emoragii articulare. dintilor. lapte. "itamina se gaseste în ficat. prunele. mineral. caderea dintilor. s'ngerari si inflamatii ale gingiilor. agravarea evolutiei lor. conopida. . glucidic. enterita.itamina D 1calci)erolul2 participa la absorbtia calciului si fosforului din intestin. scaderea rezistentei la diferitele substante to+ice. tomatele. provoaca îngrosarea pielii. uscarea corneei (+eroftalmie). carnea. #ipotonie. fierului. tomatele.a. dro-diile alimentare si de bere. contribuie la vindecarea plagilor.ozele mari ale vitaminei ) pot provoca insomnie. stimuleaza mecanismele de protectie ale organismului împotriva infectiilor. galbenusul de ou. !nsuficienta de biotina sporeste dupa consumarea albusului de ou crud (albusul contine avidina. leguminoasele. . 9iotina 1vitamina . periarticulare.a.a poate patrunde în organism cu #rana sub forma de provitamina. ardeii dulci.itaminele liposolu&ile . în biosinteza #ormonilor steroizi. mareste rezistenta organismului la infectii. . mareste functia e+cretorie a pancreasului.anemia megaloblastica #ipocroma. tar'tele de cereale. &urplusul vitaminei în organism micsoreaza pofta de m'ncare. numita caroten si în ficat se transforma în vitamina . &unt bogate în acid pantotenic dro-diile alimentare si de bere. . scade pofta de m'ncare si masa corporala. )arenta vitaminei scade adaptarea oc#iului la întuneric cu aparitia #emeralopiei (Oorbul gainiiP). Kn cazurile grave de carenta apare scorbutul care se caracterizeaza prin anemie. tractului digestiv (faringite. rinic#i. mararul. bronsite. normalizeaza cresterea si reproducerea. ficatul. varza rosie. fragii s. participa la sinteza #ormonilor steroizi si se+uali. previne #emoragiile. cefalee. )arotenul se asimileaza mai bine în prezenta proteinelor si lipidelor. enterocolite). rezistenta organismului la infectii. unt. provoaca s'ngerari pronuntate în traume mici. stomatita. legumele proaspete). la depunerea lor în sc#elet si dinti. pestele. .). Kn insuficienta de biotina apare uscaciunea pielii. #ipertensiune arteriala. )antitati sporite de vitamina ) contin fructele si legumele (macesul. pot aparea malformatii congenitale. stimuleaza apetitul. al pielii. stimuleaza sinteza glicogenului în ficat si sporeste continutul colesterolului în s'nge. lipidic. caisele. !nsuficienta vitaminei ) are ca urmare cresterea predispunerii organismului la infectii. ficat. în metabolismul proteic. mucoaselor. salata verde. în organele interne. mareste receptivitatea organismului la infectiile aparatului respirator. întreruperea sarcinii. normalizeaza functia suprarenalelor. frisca. galbenusul de ou. duce la retenta cresterii copiilor. leucopenie. al colesterolului. sc#eletului. urzica. provoaca #iperestezia pielii. &imptome pronuntate ale bolilor provocate de deficitul vitaminei 5G se înt'lnesc rar. substanta care distruge biotina). asigura depunerea glicogenului în ficat si functia lui antito+ica.2 normalizeaza metabolismul lipidic si glucidic. "itamina @ se sintetizeaza de flora intestinala si se ingereaza cu produsele alimentare (dro-diile de bere si alimentare. trombocitopenie. ficatul. gogosarii. deoarece ea se afla în multe produse alimentare si se sintetizeaza si de catre microflora intestinala. se observa slabiciune generala si somnolenta. ciresele. sm'nt'na. ardeii grasi.itamina C 1acidul ascor$ic2 participa în procesele metabolice celulare.

itamina : 1)itoc%inona2 este importanta în procesul de coagulare a s'ngelui. macesul s.a. )elelalte vitaminogene se înt'lnesc în dro-diile alimentare si de bere. 8ipsa ei duce la aparitia #emoragiilor musculare. tulburari musculare si nervoase.a. voma. !n lipsa vitaminei 0 apar #emoragii prin slabirea peretilor capilarelor. sm'nt'na. 8ipsa vitaminei . frisca. galbenusul de ou. rutina) normalizeaza permeabilitatea vaselor si rezistenta lor. br'nzeturi. ea determina functionarea tesutului muscular si celui nervos. iar la maturi . cerebrale si apare mai des dupa tratamente îndelungate cu antibiotice si sulfanilamide care distrug flora intestinala. moartea intrauterina a fatului. ardeii dulci. &unt bogate în vitamina 0 fructele. "itamina . #ipercolesterinemie. . dministrarea dozelor mari de vitamina . se gaseste în unt. cidul paraaminobenzoic actioneaza antitireoto+ic. peste. #ipofiza. carne. cidul orotic. untul.a se afla în legumele verzi (varza. ceea ce se manifesta prin depunerea sarurilor de calciu în organele interne. micsoreaza permeabilitatea capilarelor. ficat. spanac.osteoporoza. tulburari de reproducere ca sterilitate la barbati si femei. unele produse de origine vegetala si animala. slabiciune generala. p'inea neagra s.functionarea glandelor tiroida. tomate. varza. ficatul. "itamina . osteomalacie. acidul pangamic. galbenusul de ou. colina au proprietati lipotrope. . dezvoltarea aterosclerozei. coacazele. "itamina . capabila de a sintetiza vitamina A. cereale). se sintetizeaza în piele sub actiunea razelor ultraviolete. pancreas. inozita. )arenta tocoferolului în organism provoaca #emoliza eritrocitelor. uleiul vegetal nerafinat. vitamina *. inapetenta.itamina E 1toco)erolul2 îndeplineste un rol important în procesele de reproducere. dureri în membrele inferioare la mers. .. 1= . Su&stantele "itaminogene nu au toate însusirile caracteristice vitaminelor si nu-i determinata influenta lor în organismul omului. la copii provoaca ra#itism. #ipogalactie la mama. untura de peste. favorizeaza procesul de regenerare a tesuturilor. contin ouale. laptele. malformatii congenitale. avort. "itamina 0 (bioflavonoizii. participa la acumularea glicogenului în ficat. dezvoltarea embrionului. dar este bine cunoscut ca ele au rol în metabolism si se gasesc numai în produsele alimentare. duce la #ipervitaminoza.

NERALELE )e ce ne sunt necesare mineralele* 2iecare dintre minerale -oacă anumite roluri în corp. somon conservat). tofu preparat prin precipitare cu carbonat de calciu. dimpotrivă. dar şi în legumele frunzoase verzi. carnea roşie şi ouă. dar pe l'ngă aceasta este un component al membranelor celulare şi -oacă numeroase roluri în circuitele metabolice ale organismului. în structura oaselor şidinţilor. )alciul din spanac. 2osforul se găseşte în carnea de pui. peşte. transmiterea impulsului prin fibrele nervoase. peştii cu oase mici (sardine.:abel C. sfeclă şi rubarbă este. &ucul de portocale îmbogăţit conţine cantităţi de calciu +osforul se află şi el. funcţionarea normală a muşc#ilor. nucile. Calciul intră în componenţa oaselor şi dinţilor şi este esenţial pentru procesele de creştere. coagularea s'ngelui şi transportul substanţelor prin membranele celulelor. arpagic. )alciul se găseşte în cantităţi mari în lapte şi produsele lactate. greu absorbit datorită prezenţei acidului o+alic. alături de calciu. leguminoasele.:abel sinoptic cu principalele efecte ale vitaminelor(1) . cerealele integrale 1E . 8aptele şi produsele lactate. moluşte şi stridii.

za#ărul. carne şi produse lactate sunt mai sărace dec't dietele bogate în legume şi cereale. cantităţile conţinute nu sunt semnificative. . ciuperci. cum ar fi p'inea albă. +luorul se găseşte în general în cantităţi mici în cele mai multe surse alimentare. este implicat în metabolismul vitaminelor şi proteinelor. apa dură. sparang#el. dietele bogate în alimente rafinate. nuci. ceai. . produsele de carne.acă alimentaţia noastră este ec#ilibrată şi variată. bere şi vin. (odiul şi potasiul intervin în ec#ilibrul apei între sectoarele organismului. produsele lactate. ouă. cafea. cerealele rafinate sunt surse sărace de fier. prezenţa lui fiind esenţială pentru creşterea şi dezvoltarea corporală şi. )uprul este larg distribuit în alimentaţie. fructele uscate. la adult. Kn rest. stafide. fructele de mare (în special stridiile). c't şi cea e+cesivă a organismului poate avea efecte nedorite asupra sănătăţii. piperul negru. cacao. Cromul se găseşte mai ales în dro-dia de bere. e+cepţie făc'nd apa fluorurată. Kn general. precum şi la contracţia musculară propriu-zisă şi activează multiple enzime celulare şi căi metabolice ale corpului uman. unele formule de lapte. nuci.ste de preferat ca aportul de vitamine şi minerale să provină din #rana zilnică. pentru desfăşurarea normală a circuitelor metabolice ale organismului. alimentele puţin colorate. cerealele neprelucrate. leguminoase. (ulful se găseşte în general în produse de origine animală (peşte. av'nd rol în o+idarea fierului. grăsimile. carne). dar şi în legume precum ceapa şi usturoiul. legumele verzi. gr'ul germinat şi tăr'ţa de gr'u.. ouă. +ierul intervine în transportul o+igenului. 2ierul este preluat de către organism mai ales din ouă. intr'nd în componenţa Qcărăuşilor( din sange. • Orice #otăr're în legătură cu consumul de suplimente de vitamine şi minerale trebuie luată în colaborare cu medicul. apărarea antiinfecţioasă. o+idarea tisulară. tofu preparat prin precipitarea magneziului. Magneziul este prezent în numeroase alimente 4 diverse seminţe (mai ales de floarea-soarelui). carnea slabă. nuci. Cuprul intră în componenţa mai multor enzime şi proteine ale corpului. )ele mai bogate surse sunt ficatul. în transportul substanţelor prin membranele celulare şi în activitatea normală a musculaturii. -incul reprezintă un constituent esenţial al sistemului enzimatic celular. prunele uscate. deoarece at't aprovizionarea insuficientă. deşi acesta este prezent în ma-oritatea fructelor şi a legumelor. 6H . ceaiul şi peştele marin. cerealele şi vegetalele verzi. Kn general. 'odul a-ută la funcţionarea normală a glandei tiroide. cantitatea de vitamine şi minerale pe care aceasta o conţine este suficientă pentru nevoile corpului.agneziul participă la transmiterea semnalului activator de la fibra nervoasă spre muşc#iul care îi este subordonat. are rol antio+idant şi stimulează sistemul imun. Clorul contribuie la sinteza acidului clor#idric în stomac şi se află în str'nsă relaţie cu sodiul şi potasiul pentru îndeplinirea funcţiilor acestora. nucile şi seminţele/ cantităţi mici se găsesc în cereale şi legume. legume.

:abel B .fectele deficientei principalelor minerale 61 .

steroli şi stanoli. ceste suplimente alimentare sunt din ce in ce mai utilizate in practică pentru anumite strategii terapeutice. Multe suplimente sunt utilizate la sportivi sau în convalescenţa unor afectiuni acute. in timpul sarcinii şi alaptarii sunt utilizate produse care contin fier. !n afectiunile cardiovasculare sunt utilizate suplimente conţin'nd antio+idanţi. !n *& 2. calciu etc. aroma) in scopuri te#nologice. în situaţii fiziologice sau patologice.polinesaturati. folati. *tilizarea acestora se face pe baza recomandarilor de la producator. (2ood and . acizi grasi omega-G. Aditi"ii &unt substante c#imice care se adauga in alimente pentru a facilita conservarea lor sau pentru ameliorarea proprietatilor(e+ gustul.rug dministration) le include in clasa alimentelor. 66 .Suplimentele alimentare &unt constituite din produse sau combinatii de substante care nu au rol de medicament. stfel.

!n te#nologia alimentară şi în gastrote#nie sunt utilizaţi totuşi doar acei aditivi care au fost testaţi şi şi-au dovedit siguranţa alimentară. metale grele. autoaprecierea greutăţii etc. cum ar fi urmele de pesticide. a pierderii calităţii nutriţionale. Knălţimea ar trebui să fie măsurată cel mai corect cu a-utorul unui stadiometru. Kn consecinţă. precum şi alte dimensiuni lineare pentru a caracteriza masa grasă şi statusul nutriţional ale unei persoane şi a stabili relaţia între greutate şi cea mai mică mortalitate. diverse pliuri cutanate şi circumferinţe. şi diferite reglementări interne sau internaţionale stabilesc nivelul considerea tigur dintr-un anumit aditiv.-urilor(.cestia reprezinta marea clasa a %. 2 Greutatea Măsurarea greutăţii corporale este cea mai simplă şi la îndem'nă metodă de evaluare a statusului nutriţional. care nu sunt de dorit in alimente CA$ T5LUL 3 E"aluarea stării de nutriţie .) sau de laborator (impedanţă bioelectrică. densitometrie.) şi pe date obiective clinice (indici antropometrici. O categorie specială. diferită de aditivi sunt poluanţii sau contaminantii de natură fizică sau c#imică. care corespund mediei greutăţii populaţiei cu cea mai mare speranţă de viaţă şi care sunt folosite ca reper de normalitate (greutatea Qideală() 2 <nălţimea Măsurarea înălţimii este necesară în estimarea greutăţii corporale ideale. aflato+inele .+ nitritii sunt utilizati pentru conservarea carnii prin afumare şi in#iba cresterea Clostidrium 0otulinium" . a unor eventuale efecte nedorite pe termen lung. O greutate anormal de redusă poate fi 6G . :otuşi aceste valori sunt stabilite pe mai ales prin consens dec't prin dovezi sigure. enterocolite) .ezavanta-ele sunt legate de falsificarea gustului si calităţii alimentelor. &-a folosit greutatea corporală. s-au elaborat tabele. înălţimea. teste bioc#imice etc. ndici antropometrici Măsurătorile antropometrice se numără printre cele mai vec#i metode de apreciere a stării nutriţionale.). funcţionali etc. #ormonii de crestere(in carne si produse lactate).valuarea statusului nutriţional se face pe date subiective (putere de muncă. în calcularea indicelui de masă corporală (!M)) sau a compoziţiei corporale şi necesarului energetic. vanta-ele oferite de aditivi$ • )resc durata de conservare a alimentului • 0revin irosirea alimentelor • )resc varietatea si atractivitatea alimentelor • 0rote-eaza de anumite boli provocate de alimente(to+infectii alimentare.

(:-1HH)+H. 66. o greutate e+cesivă poate reprezenta un semn caracteristic al obezităţii. :-1HH iar la V 9i .E  !nde+ul Masei corporale !M).FC + T(:-1CH) 4 "-6HU < :. Kn caz contrar. !ndicele de masă corporală este considerat e+act pentru că este mai bine corelat cu masa adipoasă totală şi relativ independent de talie.enutritie 1=.E Obezitate gr. &căderea în greutate în cazul unei boli sau post prelungit.< . mai ales la copil.9(?g)>:6 (cm) 3 .considerată ca un semn de denutriţie.CHDH. :abel cu &tatusul nutritional la adulti dupa !M) !M) Ag>m6 &tatus nutritional X 1=. ca mar?er al malnutriţiei protein-calorice. al unei modificări psi#osociale sau a stilului de viaţă.E 3O7M 8 6C-6E.H.E &upraponderal GH-G<.! GC-GE. ".E (66.!!! Ce este supragreutatea= 6< . se asociază cu risc crescut de morbi-mortalitate )'ştigul temporar în greutate adesea dezvăluie e+istenţa unei afecţiuni.=C.varsta in ani  2ormula 5roca 9i .!! M <H Obezitate gr. &e pot aduce şi critici clasificărilor bazate pe !M) deoarece acesta nu reflectă distribuţia masei grase  !ndicele abdomino-fesier (Weist-8ipp) )ircumferinta abdominala )ircumferinta fesiera (bazin) 4 3 .talia in cm.E Obezitate gr.C-6<.BV)-6C Ag>cm6 supragreutate 6C-GH Ag>cm6 obezitate MGH Ag>cm6 !ndicele de masă corporală are avanta-ul că determină relaţii între greutate şi înăţime e+primate printr-un singur număr. sau poate fi asociat cu iniţierea unei terapii sau abandonarea alteia. !nterpretarea valorii greutăţii corporale trebuie să ţină cont de înălţimea şi v'rsta persoanei respective.+ista diferite formule de calcul al greutătii ideale.  2ormula &ocietatii de sigurari Metropolitane 3eR Sor? 9i. .

O circumferinţă a taliei de peste =H cm la femeie şi peste E< cm la bărbat poate defini obezitatea abdominală$ "aloarea circumferinţei taliei corespunde la o creştere importantă a prezenţei factorilor de risc vasculari (creşterea colesterolului total.8-c#olesterol X <H mg>d8 (1. scaderea @.ste o epidemie globală. cresterea glicemiei. obezitatea de tip secundar ( CI din populatie) are ca factori determinanti dezec#ilibre metabolice si #ormonale. 7om'nia ocup'nd locul G printre ţările europeene. Obezitatea prezintă o problemă de sănătate publică nu numai prin prevalenţa sa la toate categoriile de v'rstă. !n acest caz. din care G16 milioane sunt obeze. . and X CH mg>d8 (1. caracterizată printr-un dezec#ilibru între aportul de energie şi consumul de energie ale organismului. Obezitatea este cea mai frecventă tulburare de nutriţie ce afectează copiii.H< mmol>8) for men.8 colesterolului. . !n realitate nu sunt clare cauzele obezitatii. cancerul. cu o prevalenţă în continuă creştere.)înd greutatea corporala depăşeşte 6H-6CI din limita standard corporala stabilita la nivel international.C. G) serum @. adolescenţii şi adulţii.6E mmol>8) for Romen or drug treatment.upă numeroase studii s-a constatat că pentru definirea obezităţii abdominale este suficientă măsurarea circumferinţei taliei. indiferent de se+. ci şi prin implicaţiile socio-economice şi mai ales prin comorbidităţile asociate care cresc riscul relativ al mortalităţii la 1.2actori de mediu 6C . 9reutatea corporala superioara cu 6CI greutatii normale este considerata de medici %obezitate(. .eta&olic# Metabolic sJndrome (Met&).&usceptibilitate genetica . #Jpertension.6. and lipid profiles abnormalities. and C) Raist circumference Y EC cm for bot# se+es :0 !!!(=) Patogeneza 8a nivel termodinamic se ingeră şi se absoarbe mai multă energie din alimente faţă de c't se consumă. programe regulate de miscare si folosirea integratorilor dietetici pe baza de fibre solubile in apa. 6) serum triglJcerides Y 1CH mg>d8 (1. &e estimează că în lume 1.+ista mai multe tipuri de obezitati cu cauze diferite si cu factori de risc diferiti$ .BE mmol>8) or drug treatment. tunci cand e+cesul de greutate nu depaseste 1HI peste greutatea ideala e+ista o tendinta %usoara( de ingrasare. putem vorbi de supragreutate. <) blood pressure Y 1GH>=C mm@g or drug treatment for #Jpertension. a RorldRide epidemic #ealt# problem. dislipidemia.!t Ras c#aracterized as #aving at least G of t#e metabolic abnormalities$ 1) 2asting plasma glucose Y 1HH mg>d8 (C.B mmol>8) or drug treatment of #JperglJcemia. Mult mai rara. )irca EHI din cazurile de obezitate sunt determinate de consumul alimentar in e+ces. rasă sau stare socio-economică. tratamentul este e+clusiv medical si este orientat spre tratarea bolii care a cauzat obezitatea. factori care daca se asociaza definesc Sindromul . !n aceasta situatie sunt recomandate controlul dietei. insulin resistance. Obezitatea este o boală multifactorială. creşterea tensiunii arteriale) este de 1H6 cm pt barbati si == cm pt femei.F$ diabetul za#arat.1 miliarde de persoane sunt #iperponderale. is c#aracterized bJ central obesitJ. complicaţiile cardiovasculare.

7ezulta obezitate #ipotalamica cu #iperfagie.creste progresiv pana la 1=-6H ani.depresie . )us#ing.gr. este definita ca o crestere a masei totale de tesut adipos datorita @iperplaziei ( cresterea 3r. inflamatorii. b. cu creşterea calităţii vieţii şi a longevităţii. impactul acestor măsuri simple asupra afecţiunilor cardiovasculare fiind demonstrată.crstere in O5 @iperplagica )lasificarea obezitatii$ Obezitate.N!: :. colesterolul sub 6HHmg>zi cu creşterea grăsimilor polinesaturate (1H-6HI din totalul caloriilor) şi creşterea conţinutului în fibre(6H-GHg>zi).upa severitate$ -dupa !M) 4 supragreutate 6C-6E Ag>cm6 .menopauza. Zuercetina).Obiceiuri alimentare$ nu uitaţi că ec#ilibrul energetic (şi ponderal) înseamnă să m'ncăm at'ta c't consumăm fectiuni endocrine$. . !!! M<H Ag>cm6 $rincipii terapeutice in o&e%itate 0entru prevenirea obezităţii se recomandă reducerea porţiilor de m'ncare şi a conţinutului caloric>porţie. psi#ici.!! GC-<H Ag>cm6 -gr. oligo-poli nodulare.este mic la copil nou nascut . 9răsimile saturate vor fi sub FI din totalul caloriilor.8eziuni ale #ipotalamusului $leziuni ale nucleului ventromedial sau paraventricular. &tanolii din plante reduc absorbtia colesterolului din tractul digestiv si sunt eficienti in toate tipurile de dieta. tulburarea sistemului nervos vegetativ. . traume. afect. 6B . s. andropauza O5.scaderea activitatii simpatice/tulburari in secretia de neuropeptide care actioneaza in #ipotalamus stimuland apetitul.cu varsta. proc. .) sau @ipertrofiei ( cresterea vol) adipocitelor incarcate cu :9 3r.Obezitate ginoida .gr.5. cresterea activitatii parasimpatice. Modificarea stilului de viaţa va fi încura-ată la toţi pacienţii . lte opţiuni terapeutice sunt utilizarea sterolilor şi stanolilor în alimentaţie precum şi a unor antio+idanţi naturali(carotenoizi. )us#ing boli @ipotalamice 4 tumori. - )linic 4 Obezitate androida .lipamatoze mono. flavonoide.! GH-GC Ag>cm6 .2. de ovar polic#istic. .adipocite variaza. . vasculare.Obezitate dismorfica 4 in sindroame genetice cu depunere localizata sau partiala de tesut adipos .primara -secundara $-a) boli endocrine $ #ipotiroidie.

cefalee. sindrom discordant • &indromul 9illes de la :ourette • @: necontrolata terapeutic (: M1<C>EHmm@g) • :ulburari de ritm (ta#icardie. 0acientii care au contraindicatii pentru tratamentul cu &ibutraminum$ • Obezitatea de cauza tumorala #ipotalamica • :ulburari ma-ore de alimentare in antecedente (anore+ia nervoasa sau bulimia nervoasa) • 5oli psi#ice ma-ore$ depresia. scăz'nd astfel absorbţia lipidelor cu cca GHI. )omparativ cu simpla modificare a stilului de viaţă. &ibutraminum nu creeaza dependenta. incidenţa acestora scăz'nd pe măsură ce administrarea de orlistat continuă. alcool sau medicamente in antecedente 6F . previne mai eficient instalarea diabetului la pacienţii obezi şi contribuie la asigurarea unui control glicemic mai bun la pacienţii diabetici. ameţeli. ea fiind un ad-uvant la masurile mai sus enuntate . parestezii) şi nici asupra sistemului cardio-vascular (ta#icardie. Orlistatul determină o scădere ponderală mai mare/ în plus. este singurul agent medicamentos din clasa sa terapeutică care nu are efecte sistemice$ nici asupra sistemului nervos central (insomnie. de tipul #ipertensiunii arteriale. (ibutraminum reduce aportul alimentar prin actiune la nivelul sistemului nervos central.atorită mecanismului de acţiune la nivel local.:erapia medicamentoasa este comple+a . Orlistatul ameliorează şi multiple alte afecţiuni asociate obezităţii. pierderi de memorie. atacuri de panică. cu favorizarea senzatiei de satietate si in mai mica masura creste rata metabolismului de repaus. efectele adverse usoare si tranzitorii fiind previzibilesi bine cunoscute din farmacologia medicamentului. uscăciunea gurii. sindrom maniacodepresiv.oza initiala este de 1H mg de sibutraminum o data pe zi. amplificand scaderea ponderala asociata sc#imbarii stilului de viata. tendinta la suicid. .ependenta de droguri. #ipertensiune arterială). permitand un control mai eficient al comorbiditatilor asociate si in acelasi timp favorizand.doza poate fi crescuta la 1C mg o data pe zi.rlistatul acţionează prin in#ibarea specifică şi de lungă durată a lipazelor gastrointestinale. #ipercolesterolemiei şi sindromului metabolic. )ele mai frecvente reacţii adverse la administrarea de orlistat sunt cele gastro-intestinale. mentinerea pe termen lung a noii greutati. depresie. aritmie e+trasistolica) • fectiuni ocluzive ale arterelor periferice • ") isc#emic sau cerebral • "alvulopatii severe • @ipertiroidie • 2eocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine • !nsuficienta #epatica severa • !nsuficienta renala severa • 9laucom cu ung#i inc#is • . !n conditii de eficienta scazute la aceasta doza (definita ca pierdere in greutate mai mica de 6 Ag in < saptamani). an+ietate. . dupa utilizarea timp de minim B luni. aritmii cardiace.

un oligoelement esential pentru o stare de sanatate buna la modul general. ciclosporina • @iperplazie. &-a constatat ca pe langa intarirea sistemului imunitar. &e pare ca cromul sustine ambele functii. O cantitate mai mare de crom reprezinta o cale de a preveni oboseala si lipsa de energie care duce la pofta de dulciuri. O clasificare de baza imparte aceste produse in$ • $roduse pe &a%a de !i&re solu&ile. itraconazol. simpatomimetice. cromul regleaza si controleaza glicemia. !n alimentatia moderna se simte lipsa de crom cu toate consecintele nefavorabile asupra organismului nostru si a functiilor vitale. )romul este. triptofan. $roduse pe &a%a de crom vanta-ele unei diete pe baza de crom 2scade po!ta de dulciuri# )romul sustine molecula de 2:9 si o a-uta sa transporte glucoza din sange in celule. scazand astfel riscul total de ateroscleroza.colesterol benefic. ?etoconazol. antidepresive din grupa in#ibitorilor selectivi ai recaptarii de serotonina. antipsi#otice. asigurand astfel un ec#ilibru mai stabil. • $roduse care acti"ea%a meta&olismul si stimulea%a arderea grasimilor. CA$ T5LUL ? $rincipii dietetice in patologia medicala Regimurile restricti"e 'n tratamentul o&e%ităţii u e+istat o serie de regimuri numite %libere( (%free diets() care au cunoscut şi ele moda lor şi care au fost părăsite pentru ca. cum sunt produsele pe baza de e+tras liofilizat de fruct de portocal( cu efect diuretic). adenom de prostata cu reziduu vizical postmictional • &arcina si alaptare • !ntoleranta la lactoza Su&stantele naturale care reglea%a greutatea corporala 0rodusele naturale pentru controlarea greutatii.8. cestea reduc cantitatea de grasimi ingerate odata cu mancarea. care se gasesc pe piata sunt numeroase. 2im&unatateste ec0ili&rul intre lipidele din sange# &-a dovedit ca cromul reduce colesterolul total si imbunatateste raportul dintre 8.• dministrare concomitenta de in#ibitori de M O. dupa cercetari recente. 6= . ceai verde (cu efect antio+idant) si crom organic. − nu negativau în mod durabil bilanţul de energie − nu asigurau un bilanţ de azot ec#ilibrat. care actioneaza ca un %burete natural(.8. 2spri>ina actiunea insulinei# Molecula de 2:9 si insulina lucreaza in paralel pentru a asigura transferul glucozei la celule.colesterol daunator si @.

ritmul scăderii în greutate. .a2 regimuri li$ere aglucidice sau %ipoglucidice &unt cunoscute sub denumirea de dieta Marriot ( nglia) sau t?ins (&* ) ( t?ins[ diet revolution) ceste regimuri au fost descrise pentru prima dată în 1=B< de către William @arveJ. 0rescrierea regimurilor restrictive trebuie sa aiba o motivaţie medicală şi să fie precedate de e+plicaţia clară a te#nicii de realizare. 7egimurile restrictive ec#ilibrate peste 1<HH calorii pe zi. nerespectarea tuturor secvenţelor de regimuri (reducere şi stabilizare) este urmată de reîngrăşare prin fenomenul adaptării c#eltuielilor energetice la aport. data controlului. Regimurile restricti"e ec0ili&rate 'n tratamentul o&e%ităţii 7egimurile restrictive ec#ilibrate trebuie să întrunească criteriile unui bun regim. !n al doilea r'nd ele trebuie să răspundă scopului tratamentului din obezitate$ de a negativa de o manieră durabilă bilanţul energetic şi de a ec#ilibra bilanţul de azot. 0racticarea unui regim restrictiv trebuie precedată de acordul bolnavului. . 7egimul iniţial recomandat de William @arveJ şi William 5anting mai cuprindea şi vin. sunt indicate în obezitatea #iperfagică şi în cea normofagică.a este o variantă %familială( a dietei sărace în #idrocarbonate cunoscute de peste 1HH de ani/ − e+plicaţiile raţionale găsite pentru -ustificarea acestei diete nu au nici un fundament ştiinţific. ele trebuie să fie urmate obligatoriu de regimuri de stabilizare. proteine etc. Kn ultimii 6H de ani aceste regimuri au fost reactualizate sub diferite nume şi cu diferite procenta-e de glucide (nivel cobor't sau foarte cobobr't de #idrocarbonat). Kn al treilea r'nd. timpul precis de respectare a regimurilor.ste necesar de a-i e+plica bolnavului că. "ariante ale acestui regim sunt cunoscute sub numele de dieta 9ordon. şi consideră acest gen de alimentaţie ca periculoasă pentru sănătatea cetăţenilor (risc de boli cardiovasculare)/ − medicii trebuie să e+plice pacienţilor potenţialul de risc şi periculozitatea pe care o incumbă practicarea unor asemenea diete.lementele necesare pentru întocmirea regimului restrictiv$ nterogatoriul alimentar a) 3ivelul calorico-azotat anterior. ceastă dieta a făcut obiectul unei critici serioase din partea %)ouncil on food and nutrition( &* din care rezumăm$ − dieta revoluţionară t?ins nu este nici nouă nici revoluţionară.e obicei nivelul ingestiei calorice anterioare variază între GCHH-CHHH calorii pe zi pentru bărbaţi şi 6HHH-<HHH calorii pe zi 6E . :rebuie să menţionăm că în urmă cu 1HH de ani cantitatea de glucide cu absorbţie rapidă din alimentaţie era mult mai mică şi deci acest regim era probabil mult mai bine acceptat. . . %:#e prudent diet( (7inzler) etc. 3u e+istă nici o dovadă că utilizarea unei diete de CHHH calorii fără glucide duce la slăbire/ − consiliul nu este de acord în a recomanda populaţiei nici un gen de %dietă liberă( ce permite ingestie %nelimitată( de lipide.

c) 7espectarea a cel putin trei mese pe zi. indiferent de noul ec#ilibru ponderal şi energetic la care va a-unge subiectul.) şi regimul de urmat.iferenţe energetice de cel puţin 1HHH calorii între valoare alimentaţiei iniţiale (. d) :ratamentul psi#ologic al terenului generator de stimuli e+terni şi interni nutriţionali (afecţiuni organice. renale/ cantităţi variabile de proteine în funcţie de gradul insuficienţei renale etc. c) Kn marea ma-oritate a cazurilor nu e+istă regimuri restrictive anterioare. fapt care face dificilă cifrarea e+actă a ingestiei calorice spontane. etc.pentru femei. &e va insista asupra descoperirii %factorului declanşator de apetit(. diuretice). b) )oe+istenţa unei #iperlipoproteinemii (@80) care trebuie în paralel tipizată şi stabilită depedenţa metabolică. d) &e notează frecvenţa perioadelor de bulimie mai ales post-ingestie alcoolică.). cereale. b) 2recvenţa meselor în nictemer este mare şi găsim frecvent %suplimentări( neregulate. e+clude din regimul restrictiv şi din cel de ec#ilibrare alimentul responsabil de această dependenţă. #iperinsulinism reacţional) e+clude folosirea glucidelor cu absorbţie rapidă din regimul restrictiv şi din cel de stabilizare. insuccese la e+amene. fructe).+emple$ concentraţii variabile de 3a în funcţie de gradul @: şi>sau a insuficienţei cardiace. c#iar dacă acest lucru este uşor. traume psi#ice. însă ele provin din proteine de slaba valoare biologică (legume. E6istenţa tul&urărilor meta&olice a) )oe+istanţa unei tulburări a ec#ilibrului glicemic (diabet za#arat.. funcţionale. etc. . b) 3ivelul proteic cel putin egal cu cel anterior regimului şi întotdeauna peste CC grame proteine pe zi. deci nu este instalat fenomenul adaptării c#eltuielilor energetice la regimul pe care îl vom prescrie. Sta&ilirea gra"ităţii a!ecţiunilor asociate şi a gradului de prioritate nutriţională ceste considerente vor sta la baza întocmirii regimului restrictiv şi parţial la prescrierea regimurilor de stabilizare.iferenţele vor fi mărite în cazul e+istenţei unor tratamente medicamentoase anterioare (preparate tiroidiene. Kn practică. corectarea lui este dificilă din cauza %transferului de motivaţie( bulimică. Reguli generale de 'ntocmire a regimurilor restricti"e 'n o&e%itatea 0iper!agică sau de aport a) .i. nevrotice. GH . 3ivelele ingestiei proteice sunt de asemenea ridicate (peste 1CH de grame proteine pe zi). . ceastă e+cludere este totală şi pentru toată durata vieţii.

lipide. de adaptare (reducere) a c#eluielilor energetice (. )onform principiilor de tratament enunţate se poate anticipa o scadere în greutate de B-= ?g pe lună. . d) 7egimurile restrictive se întind de-a lungul unor perioade variabile în funcţie de importanţa obezităţii. deoarece nerespectarea unuia din aceşti timpi duce la insuccesul tratamentului. afecţiuni asociate. 0entru creşterea c#eltuielilor energetice la nivelele anterioare regimurilor restrictive. Kn cazul e+cluderii unor nutrimente incompatibile cu întocmirea unui regim alimentar personalizat (alcool. Regimurile de sta&ili%are 'n o&e%itatea 0iper!agică ceste regimuri de stabilizare sunt obligatorii după fiecare regim restrictiv. b) cceptul psi#ologic al bolnavului asupra e+cluderii unor nutrimente. insuficienţă cardiacă. cu at't regimurile de stabilizare vor fi mai lungi. e) )u c't ingestia proteică a fost mai mică. în funcţie de afecţiunile asociate (@: .ste nevoie de acordul psi#ologic al bolnavului înainte de a întreprinde aceste regimuri lungi. . G1 . d) !ndicatorul trecerii de la un regim restrictiv la altul este constanţa greutăţii. c) cceptul psi#ologic asupra duratei regimului restrictiv. etc. g) daptarea cantităţii de proteine.+cluderea alcoolului sau>şi a glucidelor cu absorbţie rapidă sau>şi a lipidelor saturate în cazul coe+istenţei unei @80 (în funcţie de dependenţa metabolică).i). b) 7egimurile de ec#ilibrare trebuie crescute cu 6HH-GHH calorii la fiecare B-1H săptăm'ni. f şi g. regimurile de stabilizare se întind pe o perioadă lungă de 1-G ani. putem avea rezistenţă din partea bolnavului pentru care alimentul respectiv are valoare de simbol.e) .+cluderea glucidelor cu absorbţie rapidă în cazul asocierii unui diabet za#arat sau a unei #ipoglicemii reacţionale. renală.acă c#eltuielile energetice scad cu 1I pe zi în timpul regimurilor restrictive. p'ine. c) )u c't nivelul energetic este mai mare.).e o manieră generală regimurile restrictive vor ţine cont de %preferinţele( alimentare ale subiectului e+cluz'nd nutrimentele citate la punctele e. etc. dulciuri. f) .). etc.c) la aporturi reduse (. miere. 7ealizarea lor este necesară din cauza fenomenului descris. Acceptul psi0ologic al regimului de către &olna" a) cceptul psi#ologic al nivelului energetic ales. ici ne lovim de %refuzul( unor bolnavi de a accepta un nivel %prea cobor't( sau %prea ridicat( energetic. nivel caloric anterior. . !ndiferent de importanţa pierderilor. regimurile de stabilizare se fac în palier. za#ăr. 3a. ele cresc mult mai greu în cazul trecerii la alimentaţia anterioară. A. Kntocmirea regimurilor de ec#ilibrare trebuie să îndeplinească următoarele reguli$ a) 3ivelul energetic al primului regim de ec#ilibrare trebuie să fie cu 6HH-6CH calorii superior ultimului regim restrictiv. cu at't regimul de ec#ilibrare va fi urmat mai mult timp (luni).

cu at't ec#ilibrarea se obţine mai greu. somon. Regimul 'n 0iperuricemii @ gutăA copul prescrierii: .scaderea #iperuraturiei Caracteristicile dietei:  #ipocalorica  #ipoprotidica (#ipopurinic)  #ipolipidica  normoglucidica  #iposodat  cu lic#ide în cantitate crescută  alcalinizant  bogat în reziduri 7egim dietetic #ipoproteic cu reducerea alimentelor bogate in purine$ viscere. momite. ansoa.f) 3u este nici o legătură între regimurile restrictive şi cele de stabilizare. &e prescrie în continuare regimul restrictiv de 1HHH calorii pe zi pentru încă trei săptăm'ni.+emplul practic de secvenţe de regimuri restrictive şi de stabilizare$ &ubiect de EH de ?g de se+ masculin cu obezitate #iperfagică şi #ipertrofică şi cu motivaţii medicale ale curei de slăbire (înălţimea nu are importanţă în calcul). crap. peste afumat. !ngestia calorică anterioară$ GHHH cal !ngestia proteică anterioară$ 1<H grame *ltimul nivel ponderal stabil$ FB ?g 7egim prescris$ 1HHH calorii pe zi :impul regimului$ G săptăm'ni 0ierderea anticipată a greutăţii$ =CHH grame 0ierderea reală în G săptăm'ni de regim$ =GHH grame )u acest regim de 1HHH calorii pe zi timp de G săptăm'ni s-a a-uns cu : de la 1FH>16H la 1<H>=C mm @g şi s-au ameliorat modificările .scăderea #iperuricemiei . timpul stabilizării va fi apro+imativ egal pentru aceeaşi parametrii. stfel. . scrumbii. mure G6 .=HH ?g). creier. sardele.1HH ?g (=. i) )u c't obezitatea este mai #iperplazică (talie mică) cu at't ec#ilibrarea se obţine mai greu. indiferent dacă se pierd 1C sau CH de ?g. ficat de vita. #eringi.GHH ?g D C.cg. 0ierderea anticipată în greutate$ BHHH grame 0ierderea realizată$ C=HH grame :otal pierdere în greutate$ 1<. g) )u c't erorile (cantitative sau calitative) sunt mai mari. #) )u c't tratamentele medicamentoase (tiroida) au fost mai lungi. cu at't durata stabilizării va fi mai lungă.

(in primele <= ore) regimul va fi compus din orez. paste fainoase. fasolea GG . preponderent reprezentate de cele vegetale. cirnaţi. carne porc slaba. precum şi prin asigurarea anumitor săruri. 7egimul alimentar va fi deci normocaloric sau 0ipocaloric (la obezi).asigurarea unei stări de euproteinemie obţinută printr-un aport alimentar bogat în proteine. în funcţie de gradul retenţiei de apă şi sodiu. mezeluri.de vitel (timus). unt. pireuri preparate fara grasimi (din legume fierte. în special prin combaterea stării de acidoză care se realizează printr-un regim relativ bogat în legume şi fructe sau sucuri de legume şi fructe.restabilirea activităţii biocatalitice normale prin aport vitaminic suficient sau c#iar în e+ces. . unele condimente (muştar). teroscleroza în toate formele ei are o evoluţie asimptomatică pe o lungă perioadă de timp. regimul va fi adaptat în acest sens. . limentele interzise$ brînzeturi fermentate. conserve de carne. dar în special la vîrsta a !!! a.Kn cazul în care tratamentul incorect condus prelungeşte insuficienţa cardiacă peste anumite limite şi încep să se manifeste simptomele deficitului #epatic. carne de vitel. băuturi alcoolice. fasole. rupturi. limba de vita. fructe). ele se datoreză prezenţei plăcii de aterom sau c#iar a manşoanelor ateromatoase complicate de dezvoltarea unor tromboze sau tromboembolii şi c#iar de prezenţa unor anevrisme ce pot da compresiuni.cu risc vital sever. pastele făinoase. Caracteristicile regimului alimentar 'n aterosclero%ă reosceroza este o afecţiune cronică a arterelor şi este întîlnită la toate vîrstele. . mazărea. iar cînd apar simptomele. preparatele de griş. obstructii. normoglucidic.restabilirea ec#ilibrului acido-bazic. limentele permise$ lactate. . carne de vaca. fructe. margarină. Caracteristicile regimului alimentar din insu!icienţa cardiacă -corectarea insuficienţei de substrat nutritiv care se realizează printr-un aport ec#ilibrat de principii alimentare asociată cu o corectare a tulburărilor digestive care interferează cu motricitatea şi rezorbţia intestinală. fainoase. se vor limita pîinea. . peşte sărat.bogate în acizi graşi polinesaturaţi şi sărace în colesterol). #ipolipidic. vînat. fulgii de ovăz. sau mazăre uscată. supe si creme de legume. cartofii. fara sare si grasimi. 2elurile de mancare vor fi pregatite cat mai simplu. legume. ulei. carne de gaina. rinic#i de vaca. #iposodat.reducerea aportului de lipide (ma+imum BH-=Hg lipide>zi. normoproteic. toate cu efect alcalinizant. .aport glucidic de <H-CHI din aportul caloric total zilinic. carne slabă. carnati. !ndicatii speciale !n puseul acut. dulciuri. conform rezultatelor unor dozări de laborator seriate.reec#ilibrarea dezec#ilibrului #idroelectrolitic realizată prin restricţia sodată din alimentaţie. carne de gasca.

brînzeturile. conservele. G< . iaurtul degresat. aport proteic de 6H-6CI din aportul caloric zilnic. b) 3egim %iposodat5 standard5/ aport de 1-G g 3a)l( <HH-16HH mg3a D). smîntîna/ ouăle se vor limita la 6-<>saptămînă. conopida. precum şi alimentele cu un conţinut crescut de clorură de sodiu. &e interzic şi medicamentele>drogurile care conţin 3a D (bicarbonatul de sodiu.- - uscată. vîrstă. cacao. iaurtul. 8a cei cu predispoziţie spre ateroscleroză se recomandă reducerea cu apro+imativ 1HI a caloriilor permise. c#imen. precum şi apele minerale saline. scorţişoară. salicilat de sodiu). de legume. măslinele. iar ulterior un regim #iposodat Qstandard(. se interzice şi pîinea obişnuită . ţelina. 8a cei cu ateroscleroză clinic manifestă se recomandă GH calorii> ?ilogram corp. cîrnaţii etc. lintea şi se vor consuma predominant legume şi zarzavaturi. Kn cadrul acestui regim se interzice adaosul de sare la prepararea alimentelor. în special vinurile şi lic#iorurile dulci. cu e+cepţia celor care produc meteorism( varza albă şi roşie. peştele din speciile grase. tip constituţional. caimacul. limitarea consumului de ciocolată. unele legume ca morcovii. dieta va fi ec#ilibrată din punct de vedere calitativ. se+. aportul caloric global depinde de greutate. oţet sau zeama de varză murată fără sare. indicîndu-se pîinea fără sare. precum şi alimentele cu un conţinut crescut de clorura de sodiu$ mezeluri. leuştean. spanacul. arpagic. guliile etc). afumăturile. iar dintre brînzeturi se recomandă doar cele cu un conţinut de grăsime sub GHI în substanţa uscată ( preferabil brînza slabă de vaci). băuturi alcoolice. afumăturile. dintre condimente se recomandă cele aromate ( mărar.aport de G-C g 3a)l(16HH-6HHHmg 3aD). !niţial va fi permis un regim #iposodat %larg(. pătrun-el. romaniţa. cimbru. Tipuri de regim 0iposodat a) 3egim %iposodat 4larg5. frunze de dafin. cafea. iar în cantităţi mici şi piper sau boia). peştele de mare. frişca. activitate prestată. iar în cazul obezilor se indică o dietă #ipocalorică. scrumbiile sărate. tar#on. marinatele. cu ec#ilibru între proteinele animale şi cele vegetale. lapte bătut. amintite anterior. Caracteristicile regimului alimentar 'n 0ipertensiunea arterială - 0rincipalele caracteristici ale regimului alimentar în @: sunt$ elementul principal este reprezentat de negativarea balanţei sodiului. conservele. ceaiurile. se recomandă sucurile de fructe. pentru acrire se recomandă sucul de lămîie. carnea. &e vor evita cărnurile grase. Kn cazul acestui regim se interzice adaosul de sare la prepararea alimentelor. se reduc alimentele care conţin în mod normal o cantitate crescută de sodiu ca $ laptele.

za#ăr şi unele legume ( cartofi. raţia alimentară va cuprinde 6CHH-GHHH calorii.vitarea alimentelor prea fierbinti sau prea reci. dulciuri-pră-ituri de casă. orez. fulgi de ovăz. congestia feţei.. -eleuri. glucide şi vitamine. care scad refle+ele secretorii gastrice declansate prin intermediul &3).C-1 g 3a)l ( 6HH-<HHmg3a). at't de necesare ec#ilibrului nutriţional. GC .c) 3egim5 strict5 %iposodat 6aport de H. painea neagră. neputînd fi administrat pe o perioada lungă de timp deoarece determină #iponatremie periculoasă). R#is?J etc.asuri de igienă şi comportare masticaţia deficientă şi ta#ifagia duc la creşterea travaliului gastric( alimentele nu sunt bine fărîmiţate mecanic şi sunt supuse unui insuficient contact cu ptialina salivară/ secreţia gastrică este întîrziată. dieta va fi #ipercalorică ( pentru a înlesni regenerarea #epatică). cu efect iritant asupra mucoasei gastrice/ evitarea meselor abudente peste GCH-<HHg.etc/ evitarea alimentelor tari. mazăre. care sunt iritante pentru mucoasa gastrică. bogată în proteine. aponevrozele. bogate in celuloză ca$ ridic#i. Caracteristicile dietei in a!ecţiuni digesti"e. pentru o perioadă limitată de timp de 1-6 sapt. . 8a pacienţii cu gastrită regimul alimentar trebuie să fie diferenţiat in funcţie de faza activă. #ipoproteic şi strict #iposodat. sparang#el. p'ine. marmeladă. . dar săracă în lipide şi sare. fulgi de ovăz)/ este #ipocaloric. să evite lectura. care pot irita mecanic mucoasa gastrică.) care irită mucoasa gastrică se permit băuturi alcaline în cantităţi moderate evitarea condimentelor$ piper ardei muştar. precum şi a celor cu concentraţii mari de sare şi za#ăr. 9astrita cronică sau acută poate fi produsă prin incălcarea sistematică a regimului alimentar $ ore neregulate ale mesei. intervale de timp foarte mari intre mese. care incarcă stomacul şi determină tulburări refle+e ca$ somnolentă. bolnavul va trebui să fie calm în timpul mesei. ţuică. morcovi. precum şi cartila-ele. ceapă. bere.le vor fi preluate din făinoase ( griş. atît în ceea ce priveşte calitatea şi cantitatea. &e indică numai în cazuri e+cepţionale la bolnavii cu anasarcă. fructe cu coa-ă şi samburi.( e+. cît şi ritmul administrării ei. evitarea fumatului( acesta determina #ipersecreţie şi are efect spasmogen) evitarea băuturilor alcoolice( vin. sfeclă roşie. . 7egimul Aempner care conţine 1HH-1CH g 3a şi este alcătuit din$ orez. tendoanele. ardei gras. !n afecţiunile digestive se impun o serie de măsuri de comportament igenic. privitul la televizor etc. conopidă). compensată. coniac. mincare inainte de culcare. fasole. Kn general. salată verde. )antitatea zilnica de glucide va fi de GHH-<HHg zi. plenitudine epigastrică. )onsumul de legume verzi şi fructe prezintă avanta-ul că acestea conţin pe langă glucide şi vitamine şi săruri de potasiu. este dovedită alături de alţi factori în producerea unor boli digestive. dulceaţă) şi din legume verzi ( cartofi.etc.. A!ectiuni 0epato&iliare si pancreatice Kn #epatita cronică şi ciroza. usturoi. &oli ale tractului digesti" superior !mportanţa alimentaţiei. asigurate în special de glucide concentrate şi într-o proporţie mai mică de grasimi vegetale. fructe. cronică sau complicată a acestei afecţiuni.

&unt indicate grăsimile vegetale în locul celor animale. 0entru bonavii cu colecistită acută care au dureri mari ( colici) însoţite de greţuri şi vărsături. fără a consuma alimente conservate şi băuturi alcoolice interzise. procese tumorale stenozante ( carcinom) GB .iaurt. tei. fără a depaşi 1CHHml>6< ore. . care se metabolizează mai uşor în ficat.. cu o cantitate de 6-C g 3a)l. . infuzii calde de mentă. ouăle. antidepresive boli intestinale precum diverticuloza colonică( peste CHI) la v'rsta de =H ani. 7egimul alimentar din convalescenţa #epatitei virale este mai larg dec't în faza acută/ acesta se apropie de o alimentaţie normală. condimentele acriturile cu oţet. mesele bogate. m'ncarurile cu sos sau pra-ite.0roteinele se recomandă la #epatici în cantitate de 16H-1CHg>zi. anticolinergice. condimentele. în cantităţi de <H-BHg>zi. alimentaţia este foarte restr'nsă. alimentele fermentate sau condimente (br'nzeturi mezeluri). av'nd gri-ă să se evite alimentele grase. precum şi cafeaua şi cacaoa ( din cauza puternicului lor efect colecisto?inetic) $rincipii generale ale alimentatiei 'n constipaţie )onstipaţia este produsă de un cumul de factori precum$ lipsa fibrelor alimentare din #rană zilnică cantitatea redusă de lic#ide şi alimente ( necesar cel puţin = pa#are>zi) modificarea dietei condiţionată de o patologie comple+ă administrarea de medicamente ( antiacide. carnea slabă rasol sau grătar. atropine. 1HH-6HHg br'nză de vaci. &e va evita alimentaţia monotonă ( repetarea aceluiaşi aliment). precum şi proteine de origine vegetală. restricţile nu trebuie să fie e+agerate deoarece ele pot determina scădere ponderală. colita isc#emică. maionezele. varza. analgezice). leziuni obstructive (stricturi. Kn colecistitele cronice dieta are de asemenea un rol important. macaroane cu orez. compoturi) şi în cantităţi mici şi repetate. &unt permise$ lapte sm'nt'nit br'nză proaspătă de vaci. 0roteinele aduc ficatului bolnav şi organismului slăbit acizii aminaţi necesar sintezelor ce refac leziunile şi ec#ipamentele enzimatice ale celulelor #epatice. &unt contraindicate următoarele alimente$ conservele. lipide şi proteine/ pră-irea alimentelor. . alimentele reci. #ipovitaminoza . rocfort).. sub formă de carne(fiartă sau grătar) 6HH-GHH g iaurt. carcinoma). albuş de ou. care generează arsuri şi greţuri. băuturile alcoolice. fasolea uscată. 8ic#idele se consumă după nevoia bolnavului. fructe.!n insuficienta #epatica si encefalopatia portala proterinele se reduc la 6Hg>zi Kn ceea ce priveşte grăsimile este preferabil să fie folosite cele vegetale. foarte bine fierte. br'nzeturile intens fermentate ( sRaiţer. compot. sunătoare. morcovi) pregătite ca soteuri şi pireuri. mezelurile. pră-ituri de casă cu puţin ou sau unt.ieta va fi #iposodată. siropuri. 0entru c'teva zile ea poate consta din lic#ide( lapte. preparate de fier. alimentaţia se lărgeşte.upă atenuarea fenomenelor acute. A şi altele. deoarece primele conţin acizi graşi nesaturaţi. &unt interzise$ grăsimile animale. Kn timp. cartofi. sucuri de fructe. . legume verzi( dovleci. diuretice. m'ncărurile grase. p'ine albă uscată sau pra-ită. dezec#ilibrul între glucide. după mese.

caise piersici cireşe albe etc). vinul rosu. diabet za#arat. fructele uscate ( smoc#ine. coarnele. sucurile de fructe. fulgii de ovaz. -eleurile. prune. sm'nt'na). berea.#ipotiroidism.sedentarismul . )antitatea de sare (3a)l) admisă leste de G-< g>zi *n punct important în tratamentul diabetului za#arat la v'rstnic este menţinerea unei greutăţi corporale în limite fiziologice. la intervale regulate. vinetele. prin generarea unui \val(de mişcări. Kn regimul alimentar al bolnavului de constipaţie o pondere crescută trebuie să aibă urmatoarele produse$ cartofii. compot. 5olnavii trebuie să ştie că dulciurile. &e indică C-B mese pe zi. curmale. 0roteinele se recomandă să reprezinte 11-16I din necesarul caloric. stafide. de lapte şi derivatele lui. pră-iturile. fructelor şi cerealelor. cerealele şi derivatele. morcovii. pere.). accident vascular cerebral urmat de repaus prelungit . 0entru intreţinerea %refle+ului gastrocolic( ( care se declanşează în momentul pătrunderii alimentelor în stomac. respectiv H. limentaţia în constipaţia cronică trebuie să fie pusă de accord cu starea functională a întregului tub digestiv. precum şi o linguriţă de fiertură de tăr'ţe de gr'u sau fulgi de ovaz amestecaţi cu miere. ridic#ile. intermediară. grăsimile ( untdelemn. )onţinutul celulozic are o foarte mare importanţă în alimentaţie.afectiuni psi#oneurologice. dulciurile. Kn cazul în care bolnavul suferă şi de colită. ( mere. precum şi făinoasele. dar neiritant ( leusteanul. mierea. &copul principal al alimentaţiei îl va constitui mărirea volumului intestinal. pere. ceaiurile slabe. varza spanacul. orice fel de condiment e+citant. stfel. reduc'ndu-se cantităţile de carne. care % mătură( conţinutul intestinal) se recomandă să bem dimineaţa un pa#ar cu apă rece ( simpla sau îndulcită cu miere sau sirop). acestea se vor pregati sub formă de soteuri sau piureuri. mărarul. Caracteristicile regimului alimentar 'n dia&etul %a0arat portul de glucide trebuie să fie de CH-CCI din necesarul caloric ( C-Fg>Agc>zi). ca şi fructele bogate în tanin ( afinele.Cg>?gc>zi). p'inea integrală. fasolea verde. sm'nt'nă etc. fructele şi legumele crude sunt mult mai active dacă se consumă între mese sau înaintea lor. dovlecii. limonadele. cu o masticaţie corectă şi o repartiţie egală a legumelor. 8a fiecare masă se va utiliza circa 6CH-<HHg p'ine integrală. laptele acru. cozonacul. unt. siropurile. salata. mere. castraveţii. care are un conţinut celulozic bogat. merele etc. prin introducerea treptată în meniuri a alimentelor cu continut bogat în resturi. caise. - GF .tulburări endocrine metabolice. compoturile. care cresc e+citabilitatea intestinului şi peristaltismului acestuia. cu alte boli asociate şi cu toleranţa organismului celui în cauză. 7aportul proteine animale> vegetale este necesar sa fie egal. orezul ciocolata. gutuile. fructele proaspete. vinul alb. pătrun-elul etc).=g>?gc>zi. alune. gemurile. iaurtul cu za#ăr. se recomandă să fie folosite din ce în ce mai multe vegetale şi fructele. )a bautură se recomandă apa. portul de lipide este ma+im de 16H-1<Hg>zi şi trebuie să asigure 6C-GHI din necesarul caloric ( 1-1. za#ărul.depresie. format din glucide cu inde+ glicemic redus. roşiile. de gra#am. &e recomandă reducerea lipidelor saturate sub 1H I din raţia calorică şi a colesterolului sub GHH mg>zi. cacaoa. mac etc). sucurile de fructe şi apele carbogazoase. lintea. mazarea verde. nuci.

unele fructe(portocale. Minimum de aport este de apro+. iar dacă au o viaţă sedentară fără a fi obez.in 2ăina !ntegrală )ereale :arîţe )orn fla?es Orez alb Orez brun 0aste 0roduse lactate 8apte. murele. sau cu inde+ scazut cum ar fi legumele. e+$ za#ar. vinetele. cireşe şi prune coapte. necesarul este de GH?cal>?gc>zi. Alimente cu 3(4 glucide$ cartoful. ardeii grasi. iar dintre fructe$ capşunile. alimente cu +(4 glucide$ morcovii. fasolea uscată fiartă. spanacul. Alimente cu +14 glucide$ mere ionatan. ceapa. andivele. bauturile dulci. mancarea tip fast food. 7egimul alimentar trebuie împărţit în G mese principale şi 6-G gustări care să cuprindă o cantitate recomandată în mod individual. varza de 5ru+elles. avocado) cestea din urma necesita general mai mult timp pentru a fi digerate. conopida.8a v'rstnicul obez aportul caloric trebuie să fie de 6H?cal>?gc>zi. merele. zmeura. rădăcinoase.intre fructe$pepenele verde. sfecla. pere bergamote. painea alba. dovlecii. afine etc. cu muncă sedentară sau în varstă. sparang#etul. mandarin. carotele. ştevia. roşiile. laptucile. iar dintre fructe$ banana. fasolea verde. iaurt 2ructe Mar 5anană 0ortocala Na#aruri 2ructoză Miere 9lucoză !ndice GG 6F 1< CH F6 BE F6 C< =G F6 BB G= G= G= B1 <G 66 E1 1HH G= . fragii. produsele lactate.mierea. nucile. mazarea verde. piersicile. castraveţii. păpădia. grape fruit. grepfruit. stfel se recomanda un aport glucidic între 1CH si 6CHg glucide zilnic( uneori c#iar mai mult). prune. &e contraindică za#arurile şi produsele za#aroase. ing#eţată. struguri nde6ul glicemic se re!era la "ite%a cu care un aliment creste glicemia. ţelina. !nde+ul glicemic al alimentelor(6) )ategorie liment 8eguminoase 2asole 8inte roşie &oia )artofi 0ireu alb 0'ine lbă . vişinele. prazul. . c#ipsurile. &e cunosc alimente cu !nde+ glicemic crescut. scazand in acest fel senzatia de foame :abel F. coacăzele. lintea fiarta. portocalele. ridic#iile. legume. limentele care conţin glucide sunt impărţite astfel$ alimente cu 14 glucide$ varza. 9lucidele permise sunt din cereale. lăm'i. cireşele timpurii. mazarea boabe fiartă. 1CHg si se indică pacientului supraponderal. alunele. caise. ciupercile. fructe.

previn instalarea .Z 3a . clerance-ul cu creatinină sau. mai rar. alimentele trebuie împărţite în G mari categorii$ o alimente interzise$za#ar şi produse za#aroase ( inclusive fructele uscate$ curmale.<g> ?g> corp >zi) şi puţin mai mult la cel dializat. septicemii) sunt necesare CH-FCcal >?g corp>zi.linte) o alimente care pot fi consummate in cantitati limitate$ p'inea. ulei. e+primată de valorile creatininei sanguine. 1 g 3a )l) şi de A ( 6H m. aportul lic#idian se calculează după formula $ <HHml D pierderile renale şi e+trarenale din ziua precedentă.toate celelalte alimente (carne. 0entru prevenirea #iper#idratării se controlează zilnic greutatea pacientului ( să răm'nă staţionară sau să scadă cu 6HH-GHH g>zi) tensiunea arterială şi ionograma sanguină ( fiind posibilă #ipernatremia de diluţie).Z>zi. Caracteristicile regimului alimentar 'n insu!icienţa renala cronică 7egimul de viaţă şi în mod special alimentaţia unui pacient cu !7) este important şi urmăreşte$ necesarul caloric de apro+imativ GC ?cal>?g>zi sau 6HHH-6CHHcal>zi. necesarul caloric provenind din 6CH-GCHg >glucide. 1. stafide. fructe care teoretic nu necesită insulina pentru metabolizare poate agrava diabetul. care să asigure un aport suficient de aminoacizi esenţiali. restricţie de 3a ( 1F m. traumatisme. 1HHg lipide. peste. respeciv cresc'nd rezistenţa la insulină. legumele uscate boabe(mazare. lapte. cartofii. cresc'nd obezitatea abdominală şi !M).C g 3a )l). de cifrele ureei sanguine şi urinare$ )reatinina serică )lerence-ul la creatinină Raţia proteică GE . 6H-6C g proteine la pacientul nedializat ( H.GC-H. dacă este consumată in cantităţi mari se transformă in :rigliceride la nivel #epatic.in punct de vedere al diabetului. smoc#ine). 2ructoza din sucuri. Caracteristicile regimului alimentar in nsu!icienta Renala Acuta portul caloric în !7 este de tip normocaloric(GC-<H cal >?gcorp> zi). fructe o alimente care pot consumate fără restricţie.N tip 6 la pacientii cu sindom metabolic şi pot reduce îmbătr'nirea. iar aportul lipidic este de ma+im de 16H-1<H g lipide>zi. iar în stările #ipercatabolice ( arsuri. Kn faza de reluare a diurezei aportul lic#idian şi de electroliţi creşte. în funcţie de pierderile renale şi e+trarenale. 0roteinele trebuie să aibă o valoare biologică ridicată. zarzavaturi) o limentele cu inde+ glicemic scăzut mentin nivelul scazul al glicemiei. mamaliga. oua. !n diabetul za#arat aportul proteic este între 1. unt. branză.C-6g>?gc sau 6H-6CI din necesarul caloric total. ceea ce permite un ec#ilibru nutriţional satisfăcător.Na#ar rafinat B< . evit'ndu-se în special ?ipo?alemia. reducerea aportului de proteine în funcţie de gradul afectării funcţionale renale.

diaree etc).B MB X6H H. 6HH= <.. Kn nefropatia cu pierdere de sare se produce o des#idratare e+tracelulară . &pertus _ . 9#id de limentatie &anatoasa.6 între proteinele animale şi cele vegetale. lapte. &erban ".aniels &7. cu e+cepţia diabetului za#arat şi a #ipertrigliceridemiilor. peşte. ..onato A .1EEB C.c?el 7@..1-1. <H . Kn caz de uremie se limitează aportul de A la FHm. ed ]"!!!. !ngestia lic#idiană este în funcţie de pierderi şi se calculeză astfel$ diureza zilei precedente D <HHml>zi ( pierderi insensibile) D pierderi e+trarenale ( transpiraţii.:g. rt0ress.. unt desodat. ed 0erformantica !asi. &avage 0_. =. 9ordon . . cantitatea de 3a)l . 9rundJ &M.GC-H. merican @eart ssociation/ 3ational @eart and 5lood !nstitute$ . )osta 2. Kn cazurile cu diureză peste 1HHH ml>zi.C-H. . ._. Kn !7) cu edeme masive ( sindrom nefrotic. galbenuş de ou$ 6>G din cantitatea de lipide trebuie să fie nesaturate ( vegetale).aniela Motoc 2iziologia Metabolismului. . coord Mariana 9raur. 9#erbon 8 -3utritia la varsta a treia. 6HHB 6. vărsături.iagnosis and management of t#e metabolic sJndrome$ an merican @eart ssociation>3ational @eart. . &c#neider 2r. insuficienţă cardiacă) restricţie importantă ( GH-<Hm.. . în proporţie de 6>G sau cu un raport de 1. .%iA XG M<H 1 G-B 6H-<H H. 8ung. 2ran?lin 5 .d. portul de A.<H 0roteinele trebuie să provină din alimente cu valoare biologică ridicată ( albuş de ou. Circulation 6HHC. Manualul Mer? de diagnostic si tratament.6 sau G g 3a)l. )leeman _!.( mgI) ( ml>min) @g. precierea necesarului de 3a)l se face şi prin cîntărirea zilnică a pacientului şi prin măsurarea tensiunii arteriale. aport lipidic normal ( FH-=Hg>zi) realizat prin ingestia de uleiuri vegetale.Z>zi ( < g 3a)l). 116$6FGC4C6. 6HHE G. Medicina !nternă vol !!. Arauss 7M.. &mit# &) _r.+celsior. and 5lood !nstitute scientific statement. br'nză). secreţia renală de A este suficientă pentru evitarea #iper?alemiei. Kn !7) cu #ipertensiune arterială$ FHm. carne. "asile 9oldiş *niversitz 0ress.Z 3a sau 6-6.Z> zi prin regimuri cu ma+imum <H g proteine şi e+cluderea alimentelor bogate în A 9 9L 5GRA8 E SELECT . ^uşan 8M. cu sau fără adaosul unui diuretic .. F. iar Qpierderea( trebuie înlocuită ( în funcţie de ionograma zilei precedente ) cu sodiu sub forma pliculeţelor de 1.C g 3a)l ). acesta fiind de GCH-<CH g>zi. aport glucidic normal. ed ll. rad 6HHH B.A# 1.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->