1nutritieASM2011

Nutriţie, dietetică şi sănătate comunitară

Nutriţia reprezintă procesuld de aprovizionare a celulelor şi a tesuturilor cu elementele necesare (sub formă de alimente) pentru a susţine viaţa. Multe probleme comune de sănătate pot fi prevenite sau atenuate cu un regim alimentar sănătos. O dietă constă practic într-un set de reguli alimentare, reguli care impun consumul de nutrienţi în anumite cantităţi şi din anumite grupuri de alimente. ceste reguli sunt dependente de datele biologice ale individului care urmează dieta şi variază de la o dietă la alta. !ntroducere "ec#ea zicala conform căreia$ %&untem ceea ce m'ncăm( este in mare parte adevarată. )elulele au nevoie de substante nutritive pentru a creşte şi a se înmulti, iar aceste substante sunt preluate din alimentatie. limentele pe care le consumăm contin diverse substante nutritive, fiecare indeplinind o anumită functie in organism. *nele construiesc si repara tesuturi, componentele organismelor noastre, cum ar fi oasele, musc#ii, piele, parul, dintii si ung#iile denumite substanţe plastice. ltele furnizeaza energie sau elimină to+inele care, daca nu ar fi eliminate, ar fi un pericol pentru organism. ,eci e important sa consumăm o varietate de alimente care impreună sa conţină cantitatea potrivită din fiecare substanţa nutritivă. ,acă un aliment este consumat in e+ces, iar altul nu este consumat indea-uns, unele functii ale corpului pot fi afectate, reflectandu-se în starea generală a sănătăţii. !n compozitia alimentelor intra urmatoarele grupe de substante$ proteinele, lipidele (grasimile), glucidele (#idratatii de carbon sau za#arurile), sărurile minerale, vitaminele si apa. .nergia necesară functionarii organismului este furnizată doar de primele trei grupe/ acesteaconstituie deci factorii nutritivi energogeni. !n plus, aceste substante au si un rol plastic, de refacere a tesuturilor uzate. !n ceea ce priveste mineralele si vitaminele, ele indeplinesc mai ales functia de catalizatori ai proceselor bioc#imice, iar apa, dupa cum se ştie, este mediul indispensabil de desfăşurare a vietii celulare.

Date generale despre alimentatie
limentatia a -ucat totdeauna un rol de prim ordin in viata omului (atat ca individ, cat si fiinta sociala). )alitatile si defectele acesteia influenteaza in mod #otarator starea de sanatate. &tiinta moderna a nutritiei nu face decat sa aprofundeze numeroasele faţete ale legăturii fundamentale dintre om şi aliment. Metabolismul general al organismului, deci totalitatea reactiilor bioc#imice desfaşurate la nivel celular, îşi are ca punct de plecare alimentele ingerate.

0rincipiile alimentatiei sanatoase

1

O nutriţie adecvată este esenţială pentru starea de sănatate şi pentru tratamentul multor afecţiuni 0roblema in stabilirea alimentatiei ec#ilibrate, este că, desi se poate fi+a un model de bază, acesta trebuie intotdeauna sa fie adaptat nevoilor fiecarui individ in parte."arsta, modul de viata, c#iar şi clima, pot influenţa ec#ilibrul de substanţe nutritive necesare fiecarei persoane in orice moment. 2oarte important, însă, este să consumam intotdeauna alimente bune, bogate în substanţe nutritive, pentru a rămane sanatosi, mai ales in timpul copilăriei şi adolescentei, cand organismul este in curs de crestere si dezvoltare. 3ecesarul caloric variază cu$ -varsta -se+ul -tipul de activitate -starea fiziologica 4 (e+. alăptare, sarcina, bătr'neţe) -diverse boli. ,esi alimentarea este intermitentă, nevoile energetice sunt continue. 0entru fiecare principiu alimentar e+ista aport, digestie, absorbtie, stocare, utilizare. .c#ilibrul dintre aport-consum are ca rezultat mentinerea greutăţii ,esi structura organică a corpului uman este comple+ă sunt esenţiali$ • 9 aminoacizi • 1 acid gras : acidul linoleic • 13 vitamine • apa • minerale Ca, P, K; Na; Cl, Mg Fe,Zn,Cu, Cr, Mn, e, la care se adaug! aportul caloric" ceste elemente sunt denumite esentiale deoarece organismul uman nu are capacitatea de a le sintetiza, fiind absolut necesar aportul lor e+ogen, pe calea alimentatiei Ma-oritatea compusilor organici din dietă sunt neesentiali, organismul uman fiind capabil de sinteza lor de novo plecand de la alti compusi, in cadrul reactiilor metabolice normale. .+istă o larga capacitate de sinteza endogenă, de e+. pentru aminoacizi, acizi graşi, trigliceride, colesterol, etc 3ecesarul de elemente esentiale reprezintă cea mai mica cantitate din substanţa respectivă care menţine masa corporala normală. !n copilarie necesarul de elemente esentiale este mai mare. fectuni care alterează necesarul de alimente$ -induc anore+ie$cancer, &!, , obstructie gastro-intestinală -cresterea utilizării nutrientelor$e+.febră, infectii, traume, #emoliza,convalescenta/ -malabsorbtie/ -alterarea metabolismelor intermediare (e+. b. #epatice, b. renale) -pierderi $ diaree, arsuri, #emoragii -afectarea e+cretiei metabolilor$e+. 5oli renale -tratamente-#ipolipemiante NECESARUL ENERGET C stfel, aspectul energetic al alimentatiei trebuie -udicios corelat cu varsta persoanei, cu se+ul, activitatea pe care o depune, starea fiziologica, clima in care traieste. 6

Modalitatea de a calcula 3.).& 7*8 .3.79.:!) este in raport cu caloriile necesare sau cu -oulii. )aloria nutritionala este egală cu cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui litru de apă cu 1grad()). !n sistemele internationale 1calorie ; <,1=< -ouli 3ecesarul caloric se poate calcula prin formula 3r calorii>zi ; 9ideala + consumul de calorii>?gcorp>zi, in functie de activitatea depusa )onsumul caloric este de fapt o e+presie a energiei bazale folosite pentru desfasurarea proceselor metabolice la care se adauga energia consumata pentru diferite activitati. .nergia bazală reprezintă energia necesară functionarii organismului şi derulării proceselor metabolice. .nergia bazală (.5) din punct de vedera fiziologic se calculelază cu ecuaţia @arris5enedict, masurata in Acal>zi .52.M.!;BCCD (E,C + 9 ) D (1,=+ !) 4 (<,F+ ") .55 75 :!; BB,<FD (1G,F + 9) D (C+!) - (B,= + ") !n care 9 reprezinta greutatea(in Ag), ! inălţimea (cm) şi " vîrsta(ani). 0entru calculul necesarului energetic la aceasta se mai adaugă D GHI-<HI in sedentarism (!nmultind cu 1.G41.<) DCHI în activitatea moderată D1HHI activitatate sustinuţă, efort fizic mare, sportivi, etc Mai e#ista si alte metode de calcul a meta$olismului $azal (M5), definit ca nivelul minim de energie necesară menţinerii vieţii (este vorba de menţinerea funcţiilor organismului şi a #omeostaziei) sau consumul energetic compatibil cu supravieţuirea. ,in aceste motive, unii autori utilizează denumirea de consum energetic o$ligatoriu (obligatorJ energJ e+penditure) (1). 8a adultul normal, valoarea estimativă a M5 este de 1 ?cal>oră>?gcorp în cazul bărbaţilor şi de H,E ?cal>oră>?gcorp în cazul femeilor şi reprezintă BH-FCI din consumul energetic zilnic. Kn practică se calculează de fapt c#eltuielile energetice de repaus, care sunt cu apro+imativ C-1CI mai mari dec't metabolismul bazal, diferenţă care apare în urma procesului de trezire, cu creşterea activităţii neuronale centrale şi c#eltuieli pentru menţinerea tonusului postural. )reierul, ficatul, rinic#ii şi cordul sunt organele cele mai active din punct de vedere metabolic şi participă cu apro+imativ BHI din valoarea metabolismului de repaus, deşi reprezintă împreună doar C-BI din greutatea totală a organismului. )ontribuţia acestor organe la determinarea M5 este proporţională cu flu+ul sanguin al acestora. ceste ţesuturi prezintă o rată a metabolismului de 1C-<H ori mai mare dec't o masă ec#ivalentă de ţesut muscular în repaus şi de CH-1HH de ori mai mare dec't ţesutul adipos. cest consum energetic important este secundar intenselor reacţii anabolice şi catabolice ce au loc la nivelul acestor organe. )ontribuţia ţesutului muscular la consumul energetic total creşte semnificativ în cursul efortului fizic. Kn ceea ce priveşte v'rsta, s-a constatat că valoarea M5 este cea mai mare în perioada de creştere rapidă din primii doi ani de viaţă şi mai atinge un v'rf în perioada pubertăţii şi adolescenţei. .nergia necesară acoperirii c#eltuielilor din cursul sintezei şi depozitării de ţesuturi corespunzătoare proceselor de creştere este de apro+imativ C ?cal>g de ţesut.

G

)opiii, al căror organism este în creştere, consumă 16-1CI din aportul energetic alimentar pentru formarea de noi ţesuturi/ pe măsură ce anii trec, necesarul caloric pentru creştere este redus la apro+imativ 1I din necesarul energetic zilnic. 8a v'rstnicii sănătoşi s-a constatat reducerea M5 odată cu înaintarea în v'rstă, acest lucru fiind asociat cu pierderea masei slabe metabolic active(1). &tatusul #ormonal poate influenţa metabolismul bazal, un rol central av'nd mai ales afecţiunile tiroidiene.7olul esenţial al tiro#inei este de a creşte rata de activitate a ma-orităţii reacţiilor c#imice în toate celulele organismului. @ormonii tiroidieni influenţează unele componente ale lanţului respirator, unele pompe membranare, intervenind şi în cadrul metabolismului lipidelor, carbo#idraţilor şi proteinelor.. &timularea sistemului nervos simpatic (&3&), în condiţii de stress sau emoţii, duce la eliberarea de adrenalin! ( ) şi noradrenalin! (3 ), cu creşterea activităţii celulare şi promovarea glicogenolizei. &timularea ma+imală a &3& poate creşte M5, dar intensitatea acestui efect la om este redusă, fiind probabil de 1CI sau mai puţin la adult, dar de 1HHI la nou-născut. lţi #ormoni, cum ar fi cortizolul, %ormonul de cre&tere şi insulina, pot influenţa în acelaşi sens metabolismul bazal. @ormonii pancreatici (insulina şi glucagonul) influenţează rata utilizării carbo#idraţilor şi metabolizarea lipidelor, în principal prin activarea transportorilor (şi deci consum de energie), în timp ce #ormonii tiroidieni influenţează e+presia proteinelor specifice prin alterarea ratei transcripţiilor nucleare, modific'nd rata metabolismului şi termogeneza(1). 0entru bolnavii spitalizaţi necesarul caloric este de 16HI din .nergia bazală(.5) 0entru procesele catabolice se adaugă 1CH-6HHI din .5 )onsumul de energie este crescut in • febra (D1GI) • arsuri ( D<H-1HHI) • traumatisme (D<H-1HHI) • #ipertiroidie (D1H-1HHI) &tări #ipoanabolice apar în #ipotiroidism, insuficienta corticosuprarenală (5. dison), cu reducerea Metabolismului 5azal. Calculul necesarului caloric in !unctie de acti"itatea depusa si greutatea corporala *n om are nevoie, daca efectuează o munca medie, de GH-GC cal.> ?ilocorp> zi, iar in cazul unei munci grele are nevoie <C-CC cal.> ?ilocorp>zi . 8egat de starea fiziologica, o femeie însarcinată necesită in aceleaşi condiţii de activitate cu <CH calorii mai mult pe zi. OM& recomanda femeilor însărcinate o creştere a aportului caloric cu apro+imativ 1CH ?cal>zi în cursul primului trimestru şi cu GCH ?cal>zi în restul perioadei de sarcină. ceste recomandări nu iau în considerare variaţiile activităţii fizice sau ale greutăţii corporale care nu se datorează stării fiziologice de sarcină. ,eoarece activitatea fizică a femeii însărcinate în societatea modernă este de cele mai multe ori redusă, unii autori recomandă în trimestrele 6 şi G de sarcină o creştere a aportului caloric cu doar GHH ?cal>zi. 0e perioada alăptării se remarcă de asemenea o creştere a necesarului caloric. ,epozitele lipidice formate pe parcursul sarcinii vor asigura mamei o mică parte din acest necesar

<

în această situaţie procesul de termogeneză fiind mult mai activ. metabolizării şi stocării nutrienţilor/ 6. transportul şi metabolismul alimentelor ingerate şi reprezintă 1HI din consumul energetic zilnic. la variaţiile temperaturii mediului ambiant. denumită şi e)ectul termic al alimentelor (t#ermic effect of food 4 :.  termogeneza şi  activitatea fizică se pot rezulta calcula$ C .&) reprezintă cantitatea de energie consumată pentru digestia. frică. cunoscut şi sub denumirea de acţiunea dinamică specifică a alimentelor 4 . secreţia suprarenaliană. 8egat de clima.fectul termic al alimentelor prezintă două componente$ 1. sunt următoarele$ . secreţii digestive. • 2orma ma-oră de termogeneză este reprezentată de ac(iunea dinamic! speci)ic! a alimentelor ( .&). compatibile cu supravieţuirea Componentele principale ale consumului energetic şi anume:  metabolismul bazal (nivel minim obligatoriu de energie necesar mentinerii vieţii).in aceste motive. în anumite limite destul de largi.transformarea nutrimentelor absorbite în :0 sau stocarea lor. unii autori utilizează termenul de termogenez! adaptativ!. punerea în funcţiune a tubului digestiv/ . . stress sau ca rezultat al administrării unor medicamente sau #ormoni. lipide si proteine) nu sunt ec#ivalente în ceea ce priveşte asigurarea necesarului energetic/ fiecare dintre aceste grupe este însă necesară. în cadrul căreia organismul încearcă să-şi menţină structurile la o temperatură normală de funcţionare. portul de energie se poate calcula în urma anc#etelor nutriţionale (pe bază de c#estionare sau -urnal alimentar) valoarea totală a energiei ingerate rezult'nd din insumarea caloriilor aduse de fiecare aliment. Mecanismele implicate în digestia şi metabolizarea alimentelor. . este dificil a cuantifica e+act aportul de energie c't şi consumurile. termogeneza obligatorie 4 energia necesară digestiei. dar aportul caloric suplimentar recomandat mamelor ce alăptează pentru acoperirea nevoilor este de CHH ?cal>zi. termogeneza facultativă 4 consumul energetic suplimentar.2) sau termogeneza indus! de alimente (diet induced t#ermogenesis)# *)ectul termic al alimentelor (:. e+punerea la variaţii de temperatură. stress-ului emoţional şi altor factori/ • O altă componentă a procedulul general de termogeneză este termogeneza termoreglatorie.masticaţie. Calculul necesarului caloric Kn practică. re loc timp de c'teva ore după ingestia de alimente (1-G ore). la frig sunt necesare mai multe calorii. absorbţiei. cest proces are loc atunci c'nd organismul este e+pus la temperaturi -oase şi are loc producerea de căldură ca mecanism adaptativ (cold induced t#ermogenesis). ce se desfăşoară cu consum energetic. absorbţia.crescut. 'ermogeneza apare ca răspuns la stimuli precum$ ingestia de alimente. care pare a fi mediat de activarea sistemului nervos simpatic (&3&) (prin intermediul receptorilor L)/ este datorat efortului de adaptare la variaţiilede dietă.2 4 t#ermic effect of food. )ele trei grupe de macronutrienţi (glucide.

9răsimile vor trebui sa fie cam -umatate de provenienţă vegetala si -umatate de provenienta animala. A H. modificări survenite în urma dezec#ilibrului dintre aportul şi consumul energetic. 51 1.<+9 D =FH =. rareori fiind nevoie de suplimentari. ) CH-1CH mg>zi/ cit.imobilizat la pat D 1HI . deci. greutatea corporală în ?g 0erioade de "'rsta 5ărbat 2emeie (ani) 1C 4 1= 1F. depinde de durata acestui dezec#ilibru.H+9 D BEH 1<. 00 1C-6B mg>zi.>g pentru lipide.C mg>zi/ vit. 3evoile zilnice de vitamine #iposolubile sunt$ vit./ vit.6g/ sulf 1. 7eferitor la glucide. !nitial se determină valoarea metabolismului bazal (după formula &c#ofield) unde 9 .Gmg/ vit. fructe si mai putin din produsele za#aroase industriale. . săptăm'ni sau luni pot duce la modificări substanţiale ale energiei totale şi.i. 56 6-6. 0entru ca alimentatia sa fie cu adevarat ec#ilibrata. Ne"oile %ilnice de su&stante minerale sunt apro+imativ urmatoarele$ clor Bg/ sodiu <g/ potasiu G.)alcularea Metabolismului 5azal in Acal dupa formula &c#ofield 6. &e considera drept proportii optime urmatoarele $ carne si derivate B-1HI din totalul aportului caloric. deci nu modifică greutatea corporală. 3ecesarul energetic zilnic la ma-oritatea indivizilor se află în intervalul 1CHH4GHHH ?cal/ datorită e+istenţei depozitelor energetice ale organismului.ezec#ilibrul acestei balanţe energetice pe timp scurt (aşa cum apare între mese sau de la o zi la alta) nu determină modificări semnificative în ceea ce priveşte energia totală a organismului. la modificări corespunzătoare ale greutăţii $uterea calorica a !actorilor nutriti"i este de circa < ?cal. :rebuie subliniat insă ca proporţia proteinelor din raţie (indeosebi a celor animale) este net mai mare la copii.1+9 D =<6 M BH 11.1.C mg/ pentru cele #idrosolubile se indica $ vit.C mg>zi / vit.6g/ calciu H.G+9 D BEH 1= 4 GH 1C.F+9 D C=C E.ezec#ilibrele ce apar şi se menţin pe o perioadă de c'teva zile.=+9 D <=C GH 4 BH 11.B+9 D BCB 1G.6g/ fosfor 1.>g pentru glucide si proteine si de circa E ?cal. 0roteinele vor fi cam CH-BHI de origine vegetală şi <H-CHI de origine animală. CHHH u.5B 6mg>zi/ vit. legume şi leguminoase.G6g/ zinc 6Hmg/ fier 1=mg etc.=<g/ magneziu H.H+9 D BCB :abel 1. . ea trebuie sa fie constituita prin aportul tuturor grupe de alimente.activitate medie D 6CI 0entru activitati grele si foarte grele sunt calcule speciale !mportanţa modificărilor ce au loc la nivelul depozitelor energetice ale organismului./ vit.i. este recomandabil ca acestea sa provina mai mult din cereale. . 6. lapte si derivate 1H-16I/ oua G-<I/ B . poi la valoarea anterioara se adaugă activitatea fizică şi termogeneza $ . <HH u. la gravide sau la femeia care alaptează. O alimentatie corecta aduce in general suficiente minerale si vitamine.activitate uşoară D 1C-6HI ..

!n urma reactiilor c#imice din organism care transformă alimentele in energie. fie prin urină. fiind dependent de$ .ste alcătuit din$ . iar restul seara.fluidele tisulare 4 const'nd în apa care se găseşte în ţesutul con-unctiv. fie sub forma de transpiratie.se+ (organismul femeilor conţine apă în proporţie de CH-CCI.plasmă 4 care conţine 6CI din totalul lic#idelor e+tracelulare şi CI din greutatea corporală/ . etc. cartilagii şi oase.HH. . )ompartimentul e+tracelular reprezintă apro+imativ 6HI din greutatea corporală.grasimi 1G-1FI/ cereale si derivate GH-<CI/ legume si fructe 1F-1=I/ za#ar si produse za#aroase F-=I/ bauturi nealcoolice 6-GI(<). insa este importanta si din alt motiv. între B luni şi un an 4 de BHI. !n mod normal din necesarul de apă F . )ompartimentul intracelular reprezintă <H-<CI din greutatea corporală. la 6HHH de Acal de energie c#eltulită avem nevoie de 6 litri de apa. pot rezulta si materiale nefolositoare. ceste to+ine trebuie eliminate din organism . ceasta ultima masa se va lua cam cu doua ore inainte de culcare şi va fi mai usoara. Distri&utia aportului alimentar pe parcursul zilei trebuie sa fie in general aceasta$ 6HI din totalul caloric se va consuma dimineata. APA pa nu este o substanta nutritiva$ nu are valoare energetica si totusi are un factor important al alimentatiei ec#ilibrate. si ele sunt eliminate cu a-utorul apei. iar la v'rstnici scade spre <CCCI).). C-1HI la gustarea din -urul orei 11. .fluidul interstiţial 4 reprezentat de apa care încon-oară celulele/ . !ntr-adevar. astfel înc't cantitatea totală de apă din organism scade pe măsură ce masa adipoasă creşte (organismul unui adult slab conţine apă în proporţie de FH-FCI.+. avem nevoie de mai multa apa decat de orice alta substanta nutritiva. cafea. deci apa este preluata si din alimente.secreţii 4 conţin'nd apa aflată în tranzit/ .v'rstă (conţinutul de apă se corelează invers proporţional cu v'rsta$ în cazul prematurilor proporţia de apă este de =HI din greutatea corporala. 3ecesarul de apa la adulti este de 1ml @6 O>cal energie c#eltuită la adult. GC-<HI la masa de pranz.masa celulelor adipoase/ acestea au un conţinut #idric scăzut. altfel devin periculoase. în timp ce organismul unui adult obez conţine <H-CHI apă)/ . grasime sau în tesuturi noi. insa multe alimente contin o a numita cantitate de apa. ceasta depaseste cu mult cantitatea de apa continuta in bauturi (ceai. pa se găseşte în organism în două compartimente distincte$ compartimentul e+tracelular şi compartimentul intracelular. Oamenii trebuie sa consume apro+imativ 6-G litri de apa pe zi. pa este necesara pentru mentinerea compozitiei corpului si pentru circulatia substantelor nutritive in organism. iar al bărbaţilor CC-BCI/ acest lucru se e+plică prin conţinutul crescut al masei musculare la bărbaţi)/ . la nou-născut este de apro+imativ FCI. 0rocentul de apă din organism variază între CH-FHI.

cum ar fi inima. treonina. ce acţionează asupra dipeptidelor. &urplusul de proteine 4ceea ce prisoseşte organismului. . )opiii au nevoi mai mari. #istidină. O parte vor fi folositi pentru cresterea si producerea de noi proteine necesare organismului. 3.le sunt suportul material al vietii/ sunt cele mai raspandite substante organice in materia vie. !n structura corpului uman se găsesc GH de astfel de aminoacizi. !n perioada de lactaţie la necesarul obişnuit de adaugă 1HHHml>zi $roteinele 0roteinele sunt substante de o mare comple+itate. triptofan. care nu este supraponderală. dipeptide şi aminoacizi. piele. rinic#ii şi creierul. . lic#ide ale corpului si in toate organele interne.+istă E aminoacizi esenţiali $ valina. care sunt ulterior transportate activ prin mecanisme distincte spre circulaţia portală minoacizii sunt unităţile constructive de la baza unor peptide mai simple. !n compozitia lor intra elementele$ ). )u. Mg. care este completată apoi de tripsina şi c#imotripsina pancreatică ca şi de alte endo. avînd suprafata corporală mai mare. &. incolore in stare pură. anticorpi şi enzime. iar restul vor fi transformaţi in #ormoni.igestia şi absorbtia proteinelor 0roteinele pot fi descrise ca substante nutritive constitutive ale organismului. Organismul unei persoane sănatoase. din care E sunt consideraţi esenţiali. si deci pierderi crescute. O. @. metionina.se transformă in za#aridecare dau energia necesara organismului.cistină. pentru că nu pot fi sintetizati şi trebuie sa fie obtinuţi obligatoriu din alimente. 0roteinele sunt raspandite in musc#i. )o). 0roteinele sunt degradate iniţial în stomac sub acţiunea pepsinei. !n procesul de digestie proteinele din alimente sunt transformate in aminoacizi.• CH-1HHml apă se pierd prin fecale. cestea pot fi clasificate dupa solubilitatea lor in apa in$ • proteine insolubile/ = .+istă dipeptidaze. 0roteinele sunt substante solide sau lic#ide-vîscoase. conţine 1FI proteine.sau e+opeptidaze. . adesea 0 şi uneori metal (2e. )antitatea necesară din fiecare aminoacid este de 6CH-11HHmg>zi Necesarul de proteine 'n dieta este de (. ficatul. . rezult'nd oligopeptide.-g corp. conţin'nd proteine cu inaltă "aloare &iologică. leucina. izoleucina. "aloarea biologica a proteinelor alimentare este dictata de continutul lor de aminoacizi esentiali. iar cand apare diaree se pierde mai mult • CHH-1HHHml-se pierd prin evaporare(perspiraţia insensibilă) • 1HHHml sau mai mult reprezinta diureza !n stările febrile se adaugă 6HHml pentru fiecare grad )elsius de temperatura peste GFH ). oase si cartilagii. Organismul apoi separă şi foloseste aminoacizii in diferite scopuri. lizina. enzime localizate at't în citoplasmă c't şi în %marginea în perie( a epiteliului intestinal. o alta parte vor fi folositi la refacerea tesuturilor din corp. fenilalanină-tirozină.oar apa este cea care ocupa un procent mai ridicat in organism. .)g* +g .

lapte.aloarea calorica a proteinelor este urmatoarea$ + g# proteine prin ardere metabolică produce / calorii. scazand progresiv din copilarie spre maturitate. 0roteinele de structura. . ung#iile. &urse de proteine in #rană sunt proteinele de origine animală si proteinele de origine vegetală. . lapte si alte produse lactate. o alimentatie ec0ili&rata ar tre&ui sa contina +123(4 alimente &ogate in proteine. refac pielea. . Din punct de "edere procentual. tendoanele si ligamentele/ proteinele musculare produc miscareintrînd in constituşia actinei si miozinei. porumb)M proteinele din rădăcinoase. daca vor fi constituite din proteine de origine animala. oua. este mai usor sa e+primăm consumul zilnic necesar în grame. reprezent'nd 1H-6HI din masa protoplasmatică. peste. asa incat este foarte important ca vegetarienii să-şi obţină necesarul de proteine din seminţe de soia. mazare şi cereale. . ele reglează toate aspectele metabolismului. principalul metabolit energetic.aca necesarul caloric este luat din alte tipuri E .ridicat din compozitia organismului.aloarea &iologică a proteinelor !n celule proteinele sunt cele mai bine reprezentate elemente. iar o femeie adultă de GH g proteine pe zi. #emoglobina transporta o+igenul/ proteinele membranare reglează mişcarea substantelor în şi din celulele noastre. nu rezultă ca trebuie sa formeze cea mai mare parte a alimentatiei.eoarece oamenii aparţin regnului animal. nuci. 8a fel ca enzimele. . faina de grîu.6 g> Ag )orp>zi la copil. 3ecesarul de proteine se coreleaza cu rata de crestere. 0roteinele din cereale si vegetale au o valoare biologica mai mica.eşi proteinele însumează un procenta. 0roteinele animale se gasesc in carne. 3ecesitatile proteice ale femeii gravide sunt de 1HH-1CH g proteine 3ecesitatile de proteine sunt determinate şi de aportul caloric. deoarece acestea contin proteine din clase superioare. acestea sunt metabolizate şi e+cesul este folosit in sinteza glucozei. carne de pui si peste 4 pot fi asimilate mai rapid decat cele din surse vegetale. după apă.• proteine solubile. scazand pana la 1g>Agcorp>zi la adult si la valori c#iar mai mici la varsta a !!!a. proteinele provenite din surse animale$ oua.eoarece procenta-ele sunt greu de estimat in acest fel. . ceste proteine vor acoperi necesarul de aminoacizi esentiali al organismului. iar proteinele vegetale in seminţele de plante$ nuci. 0roteinele sunt esenţiale organismelor noastre. *n adolescent are nevoie de apro+ FH-1HH mg proteine pe zi. .7atia alimentara de proteine zilnica recomandata(6) este de 6. !ntr-un organism adult de FHAg se găsesc apro+imativ B Ag proteine. oasele.aca necesarul caloric este luat din proteine. 0roteinele de origine animala au o valoare nutritiva mai mare dec't proteinele din legumeM proteinele cereale (griu. !n organismul uman proteinele sunt sintetizate plecand de la peptidele si aminoacizii provenite din proteinele e+ogene .orez. ele acoperind partial necesarul de aminoacizi. cum ar fi c#eratina si colagenul. boabe de fasole.

&ubstanta uscata este reprezentata mai ales de glucide(glucoza. ouale. !ata un tabel cu alimentele ce contin un procent mai ridicat de proteine. după perioade de malnutritie • scăzut 4în boli #epatice. 5uăle# &e folosesc ouăle de gaina si -mai rar. aliment valoros. acestea sunt folosite pentru sinteza de novo a proteinelor. leguminoasele uscate. celuloza). curca. • Carnea si deri"atele din carne# 2olosim carnea provenita de la mamifere (domestice si salbatice). pasari (domestice si salbatice). &e consideră că un singur ou poate acoperi 6-<I din nevoile energetice. mai rar de la crustacee. 3ecesarul de proteine • este crescut 4 in perioada de crestere. 0recipitarea cazeinei sta la baza prepararii branzeturilor. Legumele sunt tot alimente de origine vegetala cu un mare continut de apa. . 8aptele este apreciat drept un aliment complet si o sursa de proteine de calitate superioara( intre care se numara cazeina. lactaţie. dar legumele sunt o sursa importanta de vitamine si minerale. cu proteine de calitate superioara si grasimi usor digerabile.cele de rata. uremie. amidon. lacto-albumina).1I • • • 1H . pesti (de apa dulce si de mare). nucile. 0roteinele sunt ceva mai bine reprezentate in leguminoasele uscate. afibii. sarcină. Laptele şi &ran%eturile# &e consumă lapte de vaca. 1HI din necesarul de aminoacizi.GI 1BI al&us H. 6CI din nevoile de fier. Alimentul Continutul in proteine carne 6H-6CI lapte GI faina de grau 11-1<I soia GBI orez =-1HI ciuperci GHI oua 16I :abel 6.a. )arnea reprezinta o sursa principala de proteine (1=66I). laptele si branzeturile.ste de asemenea o sursa importanta de calciu. etc. pastele fainoase. fructoza. 1CI din cele de zinc si 1HI din cele de vitamine.de nutrienti. renale. )onţinutul în proteine al unor alimente grasimi glucide proteine gal&enus G6I H. za#aroza. mai putin de capra si de bivoliţă. de oaie.6I H. &ursele de proteine cele mai importante pentru om sunt$ carnea si derivatele din carne.. painea.F6I 11. moluste. s. avand valoare biologica ridicată. gasca. cu un consum bazal energetic mai mare.

care sub influenţa amilazei salivare şi pancreatice este #idrolizat în oligo. porumbul sau orezul. 8a nivelul %marginii în perie ( a enterocitelor diza#aridazele sunt descompuse în monoza#aride. sunt produse obtinute din cereale. ca graul. care primeşte puţin o+igen. . .ste importantă pentru eritrocite. laptele. denumite glucide simple). fololosit pentru indulcirea bauturilor. pra-iturilor. )lasificarea glucidelor$ 1.)omponenta unui ou ==I Lipsa (carenta) de proteine in organism poate duce la$ -tulburari de crestere si de nutritie/ -scaderea rezistentei la infectii/ -aparitia anemiei/ -aparitia edemelor (tumefierea alba a fetei)/ -scaderea capacitatii de activitate fizica si psi#ica/ E6cesul de proteine in organism poate duce la$ -aparitia de scaune de putrefactie/ -aparitia unor boli (guta)/ -aparitia fenomenelor de into+icare cu proteine/ Glucidele sau car&o0idratii . care nu posedă mitocondrii. za#aruri (mono. Digestia glucidelor#)ele mai multe glucide sunt ingerate sub formă de amidon. deci semintele si cerealele. iar in timpul procesului de rafinare isi pierde aproape toata valoarea nutritivă. stfel.e aceea specialistii recomanda ca acest za#ar sa fie consumat cat mai rar posibil. 0roblema alimentara apare deoarece termenul %za#ar( este asociat cu za#arul alb. 6. este un element necesar organismului. 9lucoza este singurul substrat capabil de a furniza :0 în absenţa o+igenului.şi diza#aride. sau pentru medulara renală. fructele.apa C1. sunt surse bune de amidon. Na#arul %arde( impreuna cu grasimea. carbo#idratii formeaza probabil cea mai mare parte a unei alimentatii zilnice. poliza#aride digerabile (amidon. poliza#aride nedigerabile (fibre alimentare)/ 9lucidele alimentare reprezintă CH-CCI din aportul energetic total. absorbite şi apoi transportate spre circulaţia portală 11 . biscuitilor. 9lucidele furnizează mai mult :0 pentru un mol de o+igen dec't acizii graşi prin o+idare totală.FI :abel G. cum ar fi cerealele. Na#arul desi are o valoare nutritiva redusa. cest tip de za#ar este rafinat. 0lantele depoziteaza amidonul ca pe niste rezerve proprii de #rana. mazarea si cartofii. legumele. 0ainea si pastele.apoi în diza#aride. budincilor si a altor produse. pentru a produce energie. denumite glucide comple+e) G.+ista 6 tipuri de carbo#idrati degradabili 4 amidonul si za#arul 4 care se gasesc in aproape toate alimentele naturale. alimente bogate in carbo#idrati.

produce 7 calorii Digestia si a&sor&ţia lipidelor Ma-oritatea grăsimilor ingerate sunt trigliceride cu lant lung. o anumita cantitate de grasime va fi depozitata in %depozitele de grasime( din organism. peşte. 0rodusele animale 4 carne.&e găsesc in uleiuri vegetale. situate sub piele si in -urul catorva organe importante. nu pot fi sintetizaţi.. cizii graşi cu lanţ mediu ()=-)16) nu sunt reesterificati şi înglobaţi în c#ilomicroni. prin care sunt solubilizate grăsimile şi este favorizată absorbţia lor. . produse lactate 4 conţin asa-numitele gr!simi saturate" *leiurile vegetale (soia. in general.!). floarea soarelui) conţin grasimi nesaturate. &ub acţiunea lipazei şi a co-lipazei pancreatice se formează monogliceride şi acizi graşi. )ontrar unor teorii la modă. untura. o data supuse procesului de digestie. furnizarea energiei este mai constantă. proape toate alimentele contin grăsimi. alături de colesterol şi fosfolipide. astfel că se iau din dietă şi din suplimente alimentare. alune. cum ar fi rinic#ii. !n plus. formă sub care sunt secretate în vasele limfatice şi a-ung apoi în ficat. un acid gras polinesaturat este un acid gras esenţial şi este folosit pentru diferite sinteze in organism cun ar fi prostaglandinele. inima si ficatul. ) 8!3O8. form'nd micelii mi#te. cizii graşi polinesaturaţi (omega -G şi omega -B) sunt acizi graşi esentiali. apoi interactionează cu apo-lipoproteine specifice pentru a forma c%ilomicroni si +. măsline. din care 1>G este de dorit sa fie grăsimi saturate.. produce / calorii Grasimile )a si carbo#idratii. ceste depozite apara organismul impotriva frigului si prote-eaza oasele si organele interne impotriva ranilor. dar reprezinta o importanta sursa energetica. %răsimile reprezintă &5# din necesarul caloric al dietei . constituite din acizi graşi şi glicerol.in punct de vedere energetic glucidele reprezintă 5 !" # din necesarul caloric al dietei normale$ 9lucidele nu sunt alimente esenţiale.aloarea calorica a lipidelor -+ g# lipide. . prin ardere metabolică.c#olesterJl esters. ei pătrunz'nd direct în sistemul venos portal şi fiind transportaţi în plasmă legaţi de albumină. Monogliceridele şi acizii graşi cu lanţ lung sunt reesterificaţi în trigliceride la nivelul enterocitului. seminţe. cu e+ceptia fructelor si legumelor. o anumită cantitate de grăsime este esentiala pentru pastrarea sănătatii.aloarea calorica a glucidelor este urmatoarea$ + g# 9lucide. prin ardere metabolică.-. 0entru a preveni si reduce progresiunea aterosclerozei se recomandă ca grasimile nesaturate să nu depăseasca GHI din totalul grăsimilor alimentare. nuci. grasimile sunt o sursă de energie prin ardere si. 16 . care interacţionează cu sărurile biliare.

care pot face parte din alimentaţie (cazul amidonului rezistent) sau pot fi adăugate. sunt integrate în lista fibrelor alimentare/ sunt poliza#aride de rezervă sau de sinteză (poliza#aride citoplasmatice). O parte din amidonul pe care noi îl ingerăm nu este supus digestiei de către amilaza din intestinul omului sănătos. cum ar fi aditivii alimentari (gume. pot induce sc#imbări structurale care fac amidonul rezistent.anumite procedee te#nologice şi culinare. )lasificarea lipidelor alimentare si rolul lor (1) 8i&rele 2ibrele sunt elemente importante ale unei alimentatii ec#ilibrate. negelatinizat (în principal amidonul din banane)/ . deoarece contribuie la eliminarea matrialelor nefolositoare din organism. 0rin e+tensie. dar 1G . dar care nu aparţin peretelui celular. . cestea măresc volumul de mancare consumata. 2ibrele alimentare sunt constituenţi vegetali alcătuiţi în principal din poliza#aride ce constituie peretele celulelor vegetale (poliza#aride de structură sau parietale) şi sunt ingerate cu alimentele. incetinind trecerea sa prin intestin si lasand substantelor nutritive timp pentru a fi e+trase si absorbite.efinirea nutriţională a fibrelor alimentare se referă mai mult la particularităţile lor fiziologice (rezistenţa la digestia intestinală) dec't la originea botanică/ categoria lor tinde actualmente să includă alţi compuşi vegetali de natură glucidică. alte poliza#aride de origine vegetală rezistente digestiei în intestinul gros.amidonul poate fi ingerat crud. ceastă malabsorbţie fiziologică a amidonului are trei motive principale$ .amidonul poate fi inaccesibil amilazei datorită prezenţei unei bariere fizice constituite din fibre (cazul leguminoaselor)/ .:abel <. mucilagii). cum ar fi refrigerarea sau congelarea amidonului.

nepoliza#aridici (oligoza#aride naturale) sau neglucidici (polifenoli.8-colesterolul/ reduc absorbţia de grăsimi alimentare şi de colesterol prin legare de acizii biliari şi de grăsimi. morcovi Aport recomandat &e recomandă un aport de 1< g fibre pentru fiecare 1HHH ?cal ingerate. !n urma rafinarii cerealelor. acid fitic) şi c#iar compuşi nevegetali (oligoza#aride de sinteză. căpşuni. 3u se cunoaşte e+act efectul fierberii asupra conţinutului în fibre.determină senzaţia de saţietate prin umplerea stomacului/ . se vorbeşte de substanţe cu efect de fibre.cresc volumul bolului fecal.stimulează masticaţia. Rolul !i&relor alimentare 'n organism . . 7aportul între fibrele insolubile şi cele solubile trebuie să fie de G>1. Surse ale !i&relor alimentare 8i&re alimentare 'nsolubile  )eluloză  @emiceluloză  8ignină  "egetale. 8ipsa lor în 1< .sau fibra alimentară 4 este adesea inlaturată. ceea ce corespunde unui aport de 6C-GC g fibre>zi. gr'u. scăz'nd presiunea intraluminală colonică/ . dar se pare că e+istă o diferenţă mică între cele fierte şi cele crude. Surse alimentare 2ibrele se găsesc în produsele de origine vegetală. care rezistă de asemenea digestiei în intestinul omului sănătos. fructe şi seminţe comestibile cum ar fi seminţele de in şi căpşuni (olubile  9ume. poliza#aride bacteriene). flu+ul salivar şi secreţia de suc gastric/ . Kn aceste cazuri. citrice. care.asigură un tranzit intestinal normal/ . făină de gr'u întreg  )ereale întregi  "egetale mature. legume.fibrele solubile înt'rzie evacuarea gastrică şi încetinesc rata de digestie şi de absorbţie/ .fibrele solubile reduc 8. mucilagii  0ectină  Ovăz.asigură substratul pentru fermentaţia colonică/ . orz  Mere. deci se gasesc doar in legume.itaminele "itaminele sunt substante c#imice cu structura diversă. desi folosite în cantitati foarte mici au un rol esential în mentinerea proceselor celulare vitale. celuloza . cunoscut ca celuloză. 2ibrele provin din tesutul structural al plantelor.

tianina (vitamina 51).). biotina (vitamina @). boli care în cazuri grave se pot solda cu moartea. folacina. 00) si altele . ceasta forma este rasp'ndita în unele contingente ale populatiei sanatoase (copii. v'rstnici). muncitori. calciferolul (vitamina .alimentatie provoacă patologii de nutritie. . de absorbtie a vitaminelor/ consumarea vitaminelor care patrund în organism cu #rana de catre flora intestinala patogena si paraziti intestinali/ actiunea antivitamina a unor medicamente/ necesitatea sporita în vitamine/ unele stari fiziologice (perioada de crestere. dministrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de #ipovitaminoza A.în cantitati mai mari (5B. 516. între unele vitamine/ anore+ia/ deprimarea florei intestinale normale. liposolu&ile si "itaminogene. . !ngerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca #ipo.a. prin urmare. ciancobalamina (vitamina 516). 56. sporirea actiunii substantelor to+ice. stari de stres/ boli contagioase si into+icatii/ actiunea factorilor nocivi în procesul de productie/ e+cretia sporita a vitaminelor. Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine în cantitati mici (51.si avitaminoze se evidentiaza forma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine. consumul redus de produse alimentare (sursa principala de vitamine). 2orma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine apare din cauza folosirii în alimentatie cu precadere a produselor rafinate (p'ine alba.). "itaminele liposolu$ile$ retinolul (vitamina ). niacina (vitamina 00). "itaminele se gasesc în cantitati mici în alimentele naturale. acidul folic. intestinelor. fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului. biotina. 0e l'nga #ipo. grupul 5 s. A. 1C . stres si alti factori nocivi. acidul nicotinic. pirido+ina (vitamina 5B). sarcina. pierderii vitaminelor în procesul de prelucrare culinara si pastrarii îndelungate a produselor alimentare. "itaminele se împart în 0idrosolu&ile. sigurarea subnormala a organismului cu vitamine are drept consecinta scaderea rezistentei organismului fata de infectii. continutul redus de vitamine în ratia zilnica/ distrugerea vitaminelor în procesul prelucrarii termice a alimentelor si pastrarea lor timp îndelungat/ actiunea factorilor antivitaminici ce intra în componenta produselor alimentare/ prezenta vitaminelor rau asimilabile în produsele alimentare/ dereglarea balantei c#imice a ratiei alimentare si corelatiei dintre vitamine si alte substante nutritive. acid folic). în urma #ipodinamiei cu scaderea poftei de m'ncare si. studenti. sistemului #epatobiliar/ defecte congenitale ale mecanismului de transport si ale proceselor fermentative.ipo/ si avitaminozele pot aparea în urmatoarele cazuri$ carenta de vitamine în produsele alimentare.enumirea de vitamine provine de la cuv'ntul latin vita ceea ce înseamna viata. lactatia)/ unele conditii climaterice/ lucrul fizic intens/ lucrul neuropsi#ic intens. acidul pantotenic (vitamina 5G). tocoferolul (vitamina .sau avitaminoze. za#ar). acid lipoic. care sintetizeaza unele vitamine/ în bolile gastrointestinale/ c#imioterapia nerationala/ dereglarea absorbtiei vitaminelor în tractul gastrointestinal în patologiile stomacului. . fitoc#inona (vitamina A). lipsite de vitamine. riboflavina (vitamina 56). "itaminele %idrosolu$ile includ$ acidul ascorbic (vitamina )).in aceste considerente se recomanda vitaminizarea suplimentara a populatiei cu polivitamine etc. care se caracterizeaza prin dereglari bioc#imice.

îndeplineste rolul de protector al celulei #epatice cu actiune lipotropa. . . dereglari de #emopoieza si sinteza a #emoglobinei. în insuficienta folacinei apare 1B . soia. dementa. Acidul !olic 1)olacina2 participa în procesul de sinteza a proteinelor si acizilor nucleici. ficat. 8ipsa acestei vitamine provoaca anemia pernicioasa cu sindromul anemic si tulburari nervoase. . spanac. leguminoase. acidul lipoic.a. peste. metabolismul proteic. acidul orotic. provoaca scaderea rezistentei la infectii s. dro-diile alimentare si de bere. contribuie la micsorarea masei corpului. favorizeaza furnizarea fierului. carne. mazarea. participa în sinteza ureei. lapte. tar'te de cereale. împiedica depunerea colesterolului în peretii arterelor. fotofobie. contribuie la normalizarea functiei sistemului nervos.+itaminogene$ bioflavonoizii (vitamina 0). colina. . carne. vitaminoza 51 poate provoca boala Oberi-beriP cu paralizia membrelor inferioare. marirea sensibilitatii pielii la razele solare. are proprietati lipotrope. la respiratia celulara. provoc'nd anurie. acidul pangamic (vitamina 51C). zabalute. dureri si parestezii în membre. în ficat. în galbenusul de ou. caderea parului. iritabilitate. reducerea capacitatii de munca fizica si intelectuala. #emoglobinei. crupele de #risca. în ficat. inozita. micsoreaza continutul de glicogen în ficat si rezistenta organismului fata de infectii. participa la normalizarea colesterolului în s'nge. mareste rezistenta organismului catre substantele to+ice si microbiene. soia. a unor glande cu secretia interna.itamina $$ 1niacina. în varza. dro-diile de bere si alimentare. nuci.itaminele 0idrosolu&ile +itamina 01 1tiamina2 a-uta la arderea glucidelor si proteinelor. nuci. insomnie.itamina 93 1ri$o)lavina2 participa la respiratia celulara. conopida. retine cresterea organismului. . splina cu aparitia #emosiderozei. "itamina 00 se gaseste în ficat. acumularea fierului liber în serul sanguin. peste. 0irido+ina se gaseste în dro-diile de bere si alimentare. "itamina 51 în doze mari (în conditii e+perimentale) conditioneaza dereglari ale functiei rinic#ilor. stimuleaza procesul de crestere. rinic#i. )arenta de riboflavina provoaca leziuni ale limbii. &unt bogate în tiamina p'inea neagra. fasolea. 8ipsa vitaminei 5B se manifesta prin anemie. favorizeaza cresterea. lacrimare. la steatoza #epatica. carne. stimuleaza eritropoieza. în transformarea triptofanului în vitamina 00. dro-diile de bere si alimentare.itamina 9) 1pirido#ina2 intervine în metabolismul aminoacizilor. contribuie la sporirea rezervei de glicogen în ficat. tar'tele. ceste modificari patologice apar mai des daca se consuma o cantitate mare de glucide fara sporirea corespunzatoare a aportului de tiamina. ea se sintetizeaza în cantitati considerabile de catre flora intestinala. în metabolismul unor aminoacizi. #istaminei. peste. tulburari ale cordului. micsoreaza nivelul glucozei în s'nge. oua. vitamina *. albus de ou. ficatul. con-unctivita. soia. .itamina 9+3 1cianco$alamina2 intervine în sinteza #emoglobinei. participa la procesul de crestere. &caderea nivelului de tiamina în organism provoaca insomnie. mareste rezerva de glicogen din ficat. functionarea celulelor nervoase. serotoninei. nucile. acidul nicotinic2 participa în metabolismul glucidic. dermatita. cereale nedecorticate. "itamina 516 se gaseste în ficat. proteic. carnea de porc. la normalizarea functiei sistemului nervos. 7iboflavina se afla în dro-diile de bere si alimentare. ovaz. rosii. !nsuficienta de acid nicotinic provoaca tulburari digestive si ale sistemului nervos. !n avitaminoza 00 apare pelagra manifestata prin diaree.a poate fi sintetizata în organism din aminoacidul triptofan si de flora intestinala.

glucidic. se observa slabiciune generala si somnolenta. pot aparea malformatii congenitale. leucopenie. cidul folic contin frunzele plantelor. provoaca s'ngerari pronuntate în traume mici. &imptome pronuntate ale bolilor provocate de deficitul vitaminei 5G se înt'lnesc rar. . agravarea evolutiei lor. caisele. stimuleaza mecanismele de protectie ale organismului împotriva infectiilor. s'ngerari si inflamatii ale gingiilor. Kn cazurile grave de carenta apare scorbutul care se caracterizeaza prin anemie. în metabolismul proteic. rezistenta organismului la infectii. lapte. #ipotonie.a. uscarea corneei (+eroftalmie). "itamina @ se sintetizeaza de flora intestinala si se ingereaza cu produsele alimentare (dro-diile de bere si alimentare. carnea. )arotenul se asimileaza mai bine în prezenta proteinelor si lipidelor. tractului digestiv (faringite. în organele interne. stimuleaza apetitul. 9iotina 1vitamina . morcovul.itamina A 1retinolul2 asigura adaptarea oc#iului la întuneric.itamina D 1calci)erolul2 participa la absorbtia calciului si fosforului din intestin. mucoaselor. al colesterolului. .itamina C 1acidul ascor$ic2 participa în procesele metabolice celulare. dintilor. mareste integritatea pielii. pestele.anemia megaloblastica #ipocroma. . la depunerea lor în sc#elet si dinti. contribuie la vindecarea plagilor. bronsite. patrun-elul s.). scaderea rezistentei la diferitele substante to+ice. periarticulare. legumele proaspete). !nsuficienta de biotina sporeste dupa consumarea albusului de ou crud (albusul contine avidina. întreruperea sarcinii. caderea dintilor. deoarece ea se afla în multe produse alimentare si se sintetizeaza si de catre microflora intestinala. provoaca #iperestezia pielii. "itamina se gaseste în ficat. ardeii dulci. . tomatele. )antitati sporite de vitamina ) contin fructele si legumele (macesul. urzica. &unt bogate în acid pantotenic dro-diile alimentare si de bere. sm'nt'na.a poate patrunde în organism cu #rana sub forma de provitamina. lipidic. mararul. duce la retenta cresterii copiilor. frisca. ficat. enterocolite). normalizeaza 1F . tomatele. mareste receptivitatea organismului la infectiile aparatului respirator. substanta care distruge biotina). !nsuficienta vitaminei ) are ca urmare cresterea predispunerii organismului la infectii. cefalee. previne #emoragiile. )arenta vitaminei scade adaptarea oc#iului la întuneric cu aparitia #emeralopiei (Oorbul gainiiP).2 normalizeaza metabolismul lipidic si glucidic. provoaca îngrosarea pielii. mineral.a. #ipertensiune arteriala. ficatul. gastrita. fragii s. trombocitopenie. !nsuficienta de acid pantotenic provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos. gogosarii. asigura depunerea glicogenului în ficat si functia lui antito+ica. prunele. rinic#i. galbenusul de ou. mareste functia e+cretorie a pancreasului. stomatita. scade pofta de m'ncare si masa corporala. leguminoasele. al pielii.ozele mari ale vitaminei ) pot provoca insomnie. coacaza neagra. normalizeaza functia suprarenalelor. #emoragii articulare. Acidul pantotenic 1vitamina 032 participa în metabolismul proteic. galbenusul de ou. &unt bogate în caroten morcovul. dro-diile alimentare si de bere. ardeii grasi.itaminele liposolu&ile . enterita. unt. mareste rezistenta organismului la infectii. tar'tele de cereale. stimuleaza sinteza glicogenului în ficat si sporeste continutul colesterolului în s'nge. Kn insuficienta de biotina apare uscaciunea pielii. în biosinteza #ormonilor steroizi. sc#eletului. salata verde. ciresele. varza rosie. participa la sinteza #ormonilor steroizi si se+uali. normalizeaza cresterea si reproducerea. . ficatul. conopida. numita caroten si în ficat se transforma în vitamina . fierului. &urplusul vitaminei în organism micsoreaza pofta de m'ncare.

"itamina 0 (bioflavonoizii. . duce la #ipervitaminoza.a. voma. se gaseste în unt. ficat. untul.itamina E 1toco)erolul2 îndeplineste un rol important în procesele de reproducere. uleiul vegetal nerafinat. "itamina .osteoporoza. . vitamina *. br'nzeturi. &unt bogate în vitamina 0 fructele. #ipercolesterinemie. sm'nt'na. #ipofiza. #ipogalactie la mama. "itamina . "itamina . )arenta tocoferolului în organism provoaca #emoliza eritrocitelor. malformatii congenitale. 8ipsa vitaminei . dureri în membrele inferioare la mers. slabiciune generala.itamina : 1)itoc%inona2 este importanta în procesul de coagulare a s'ngelui. pancreas. tomate..functionarea glandelor tiroida. laptele. micsoreaza permeabilitatea capilarelor. ardeii dulci. osteomalacie. !n lipsa vitaminei 0 apar #emoragii prin slabirea peretilor capilarelor. inapetenta. p'inea neagra s. 1= . Su&stantele "itaminogene nu au toate însusirile caracteristice vitaminelor si nu-i determinata influenta lor în organismul omului. cidul orotic. inozita. participa la acumularea glicogenului în ficat. varza. iar la maturi .a se afla în legumele verzi (varza. colina au proprietati lipotrope. rutina) normalizeaza permeabilitatea vaselor si rezistenta lor. ficatul. la copii provoaca ra#itism. dar este bine cunoscut ca ele au rol în metabolism si se gasesc numai în produsele alimentare. favorizeaza procesul de regenerare a tesuturilor. dministrarea dozelor mari de vitamina . cidul paraaminobenzoic actioneaza antitireoto+ic. tulburari musculare si nervoase. acidul pangamic. carne. moartea intrauterina a fatului. capabila de a sintetiza vitamina A. unele produse de origine vegetala si animala. cerebrale si apare mai des dupa tratamente îndelungate cu antibiotice si sulfanilamide care distrug flora intestinala. macesul s. 8ipsa ei duce la aparitia #emoragiilor musculare. dezvoltarea embrionului. peste. avort. cereale). galbenusul de ou. galbenusul de ou. tulburari de reproducere ca sterilitate la barbati si femei. se sintetizeaza în piele sub actiunea razelor ultraviolete.a. ceea ce se manifesta prin depunerea sarurilor de calciu în organele interne. dezvoltarea aterosclerozei. . coacazele. )elelalte vitaminogene se înt'lnesc în dro-diile alimentare si de bere. contin ouale. untura de peste. spanac. ea determina functionarea tesutului muscular si celui nervos. frisca.

)alciul se găseşte în cantităţi mari în lapte şi produsele lactate. coagularea s'ngelui şi transportul substanţelor prin membranele celulelor. moluşte şi stridii. 2osforul se găseşte în carnea de pui. somon conservat). cerealele integrale 1E . dimpotrivă. dar pe l'ngă aceasta este un component al membranelor celulare şi -oacă numeroase roluri în circuitele metabolice ale organismului. Calciul intră în componenţa oaselor şi dinţilor şi este esenţial pentru procesele de creştere. dar şi în legumele frunzoase verzi. peştii cu oase mici (sardine.:abel sinoptic cu principalele efecte ale vitaminelor(1) . sfeclă şi rubarbă este. leguminoasele. în structura oaselor şidinţilor. funcţionarea normală a muşc#ilor. peşte. &ucul de portocale îmbogăţit conţine cantităţi de calciu +osforul se află şi el. NERALELE )e ce ne sunt necesare mineralele* 2iecare dintre minerale -oacă anumite roluri în corp. transmiterea impulsului prin fibrele nervoase. nucile. 8aptele şi produsele lactate.:abel C. alături de calciu. arpagic. carnea roşie şi ouă. tofu preparat prin precipitare cu carbonat de calciu. )alciul din spanac. greu absorbit datorită prezenţei acidului o+alic.

)ele mai bogate surse sunt ficatul. cerealele neprelucrate. Kn general. nuci. . gr'ul germinat şi tăr'ţa de gr'u. )uprul este larg distribuit în alimentaţie. ciuperci. cum ar fi p'inea albă. cerealele şi vegetalele verzi. . c't şi cea e+cesivă a organismului poate avea efecte nedorite asupra sănătăţii. legumele verzi. Kn general. fructele uscate. e+cepţie făc'nd apa fluorurată. av'nd rol în o+idarea fierului. deşi acesta este prezent în ma-oritatea fructelor şi a legumelor. apărarea antiinfecţioasă. produsele lactate. la adult. o+idarea tisulară. cerealele rafinate sunt surse sărace de fier. apa dură. precum şi la contracţia musculară propriu-zisă şi activează multiple enzime celulare şi căi metabolice ale corpului uman. ouă. dietele bogate în alimente rafinate. tofu preparat prin precipitarea magneziului. sparang#el. alimentele puţin colorate. ouă. +luorul se găseşte în general în cantităţi mici în cele mai multe surse alimentare. grăsimile. nuci. cantităţile conţinute nu sunt semnificative. -incul reprezintă un constituent esenţial al sistemului enzimatic celular. cacao. ceaiul şi peştele marin. în transportul substanţelor prin membranele celulare şi în activitatea normală a musculaturii. produsele de carne. leguminoase. 2ierul este preluat de către organism mai ales din ouă. carnea slabă. 'odul a-ută la funcţionarea normală a glandei tiroide. nuci. dar şi în legume precum ceapa şi usturoiul. piperul negru.acă alimentaţia noastră este ec#ilibrată şi variată. cafea. unele formule de lapte. 6H . prunele uscate. Kn rest. (ulful se găseşte în general în produse de origine animală (peşte. cantitatea de vitamine şi minerale pe care aceasta o conţine este suficientă pentru nevoile corpului. carne şi produse lactate sunt mai sărace dec't dietele bogate în legume şi cereale. deoarece at't aprovizionarea insuficientă.. are rol antio+idant şi stimulează sistemul imun. bere şi vin. ceai. carne). pentru desfăşurarea normală a circuitelor metabolice ale organismului. za#ărul. (odiul şi potasiul intervin în ec#ilibrul apei între sectoarele organismului. Cuprul intră în componenţa mai multor enzime şi proteine ale corpului. Cromul se găseşte mai ales în dro-dia de bere. este implicat în metabolismul vitaminelor şi proteinelor. prezenţa lui fiind esenţială pentru creşterea şi dezvoltarea corporală şi. +ierul intervine în transportul o+igenului.agneziul participă la transmiterea semnalului activator de la fibra nervoasă spre muşc#iul care îi este subordonat. intr'nd în componenţa Qcărăuşilor( din sange. legume. fructele de mare (în special stridiile). Magneziul este prezent în numeroase alimente 4 diverse seminţe (mai ales de floarea-soarelui). Clorul contribuie la sinteza acidului clor#idric în stomac şi se află în str'nsă relaţie cu sodiul şi potasiul pentru îndeplinirea funcţiilor acestora. • Orice #otăr're în legătură cu consumul de suplimente de vitamine şi minerale trebuie luată în colaborare cu medicul.ste de preferat ca aportul de vitamine şi minerale să provină din #rana zilnică. nucile şi seminţele/ cantităţi mici se găsesc în cereale şi legume. stafide.

fectele deficientei principalelor minerale 61 .:abel B .

*tilizarea acestora se face pe baza recomandarilor de la producator. Aditi"ii &unt substante c#imice care se adauga in alimente pentru a facilita conservarea lor sau pentru ameliorarea proprietatilor(e+ gustul. calciu etc. acizi grasi omega-G. aroma) in scopuri te#nologice. in timpul sarcinii şi alaptarii sunt utilizate produse care contin fier. Multe suplimente sunt utilizate la sportivi sau în convalescenţa unor afectiuni acute. 66 .polinesaturati. folati. steroli şi stanoli. (2ood and . în situaţii fiziologice sau patologice.rug dministration) le include in clasa alimentelor. ceste suplimente alimentare sunt din ce in ce mai utilizate in practică pentru anumite strategii terapeutice. !n afectiunile cardiovasculare sunt utilizate suplimente conţin'nd antio+idanţi. stfel. !n *& 2.Suplimentele alimentare &unt constituite din produse sau combinatii de substante care nu au rol de medicament.

vanta-ele oferite de aditivi$ • )resc durata de conservare a alimentului • 0revin irosirea alimentelor • )resc varietatea si atractivitatea alimentelor • 0rote-eaza de anumite boli provocate de alimente(to+infectii alimentare. cum ar fi urmele de pesticide. !n te#nologia alimentară şi în gastrote#nie sunt utilizaţi totuşi doar acei aditivi care au fost testaţi şi şi-au dovedit siguranţa alimentară. Kn consecinţă. &-a folosit greutatea corporală. înălţimea. care nu sunt de dorit in alimente CA$ T5LUL 3 E"aluarea stării de nutriţie .). a pierderii calităţii nutriţionale. diferită de aditivi sunt poluanţii sau contaminantii de natură fizică sau c#imică.cestia reprezinta marea clasa a %. s-au elaborat tabele. aflato+inele . care corespund mediei greutăţii populaţiei cu cea mai mare speranţă de viaţă şi care sunt folosite ca reper de normalitate (greutatea Qideală() 2 <nălţimea Măsurarea înălţimii este necesară în estimarea greutăţii corporale ideale.) şi pe date obiective clinice (indici antropometrici. 2 Greutatea Măsurarea greutăţii corporale este cea mai simplă şi la îndem'nă metodă de evaluare a statusului nutriţional. diverse pliuri cutanate şi circumferinţe. densitometrie.ezavanta-ele sunt legate de falsificarea gustului si calităţii alimentelor. precum şi alte dimensiuni lineare pentru a caracteriza masa grasă şi statusul nutriţional ale unei persoane şi a stabili relaţia între greutate şi cea mai mică mortalitate.valuarea statusului nutriţional se face pe date subiective (putere de muncă. teste bioc#imice etc. O categorie specială. O greutate anormal de redusă poate fi 6G . autoaprecierea greutăţii etc.-urilor(. enterocolite) . :otuşi aceste valori sunt stabilite pe mai ales prin consens dec't prin dovezi sigure.) sau de laborator (impedanţă bioelectrică.+ nitritii sunt utilizati pentru conservarea carnii prin afumare şi in#iba cresterea Clostidrium 0otulinium" . în calcularea indicelui de masă corporală (!M)) sau a compoziţiei corporale şi necesarului energetic. metale grele. a unor eventuale efecte nedorite pe termen lung. Knălţimea ar trebui să fie măsurată cel mai corect cu a-utorul unui stadiometru. funcţionali etc. #ormonii de crestere(in carne si produse lactate). şi diferite reglementări interne sau internaţionale stabilesc nivelul considerea tigur dintr-un anumit aditiv. ndici antropometrici Măsurătorile antropometrice se numără printre cele mai vec#i metode de apreciere a stării nutriţionale.

E Obezitate gr.enutritie 1=. ca mar?er al malnutriţiei protein-calorice.E  !nde+ul Masei corporale !M).FC + T(:-1CH) 4 "-6HU < :. Kn caz contrar.E (66.H.9(?g)>:6 (cm) 3 .E &upraponderal GH-G<.!! M <H Obezitate gr. :-1HH iar la V 9i .+ista diferite formule de calcul al greutătii ideale.! GC-GE.E Obezitate gr. ". !nterpretarea valorii greutăţii corporale trebuie să ţină cont de înălţimea şi v'rsta persoanei respective. :abel cu &tatusul nutritional la adulti dupa !M) !M) Ag>m6 &tatus nutritional X 1=. o greutate e+cesivă poate reprezenta un semn caracteristic al obezităţii. .!!! Ce este supragreutatea= 6< .< .BV)-6C Ag>cm6 supragreutate 6C-GH Ag>cm6 obezitate MGH Ag>cm6 !ndicele de masă corporală are avanta-ul că determină relaţii între greutate şi înăţime e+primate printr-un singur număr. &căderea în greutate în cazul unei boli sau post prelungit. mai ales la copil.CHDH. al unei modificări psi#osociale sau a stilului de viaţă.considerată ca un semn de denutriţie.E 3O7M 8 6C-6E.=C. !ndicele de masă corporală este considerat e+act pentru că este mai bine corelat cu masa adipoasă totală şi relativ independent de talie.(:-1HH)+H.C-6<. 66.talia in cm.varsta in ani  2ormula 5roca 9i . sau poate fi asociat cu iniţierea unei terapii sau abandonarea alteia.  2ormula &ocietatii de sigurari Metropolitane 3eR Sor? 9i. se asociază cu risc crescut de morbi-mortalitate )'ştigul temporar în greutate adesea dezvăluie e+istenţa unei afecţiuni. &e pot aduce şi critici clasificărilor bazate pe !M) deoarece acesta nu reflectă distribuţia masei grase  !ndicele abdomino-fesier (Weist-8ipp) )ircumferinta abdominala )ircumferinta fesiera (bazin) 4 3 .

Obezitatea prezintă o problemă de sănătate publică nu numai prin prevalenţa sa la toate categoriile de v'rstă. 9reutatea corporala superioara cu 6CI greutatii normale este considerata de medici %obezitate(.8 colesterolului.B mmol>8) or drug treatment of #JperglJcemia. and C) Raist circumference Y EC cm for bot# se+es :0 !!!(=) Patogeneza 8a nivel termodinamic se ingeră şi se absoarbe mai multă energie din alimente faţă de c't se consumă. dislipidemia. caracterizată printr-un dezec#ilibru între aportul de energie şi consumul de energie ale organismului. cresterea glicemiei. insulin resistance. 7om'nia ocup'nd locul G printre ţările europeene. adolescenţii şi adulţii. G) serum @. !n realitate nu sunt clare cauzele obezitatii. !n aceasta situatie sunt recomandate controlul dietei.!t Ras c#aracterized as #aving at least G of t#e metabolic abnormalities$ 1) 2asting plasma glucose Y 1HH mg>d8 (C. ci şi prin implicaţiile socio-economice şi mai ales prin comorbidităţile asociate care cresc riscul relativ al mortalităţii la 1. cancerul. Obezitatea este cea mai frecventă tulburare de nutriţie ce afectează copiii.H< mmol>8) for men. complicaţiile cardiovasculare. !n acest caz. &e estimează că în lume 1. Obezitatea este o boală multifactorială. .+ista mai multe tipuri de obezitati cu cauze diferite si cu factori de risc diferiti$ . din care G16 milioane sunt obeze.6E mmol>8) for Romen or drug treatment. cu o prevalenţă în continuă creştere. scaderea @. is c#aracterized bJ central obesitJ.eta&olic# Metabolic sJndrome (Met&).1 miliarde de persoane sunt #iperponderale.6. tunci cand e+cesul de greutate nu depaseste 1HI peste greutatea ideala e+ista o tendinta %usoara( de ingrasare. creşterea tensiunii arteriale) este de 1H6 cm pt barbati si == cm pt femei. putem vorbi de supragreutate.C. and X CH mg>d8 (1. <) blood pressure Y 1GH>=C mm@g or drug treatment for #Jpertension. O circumferinţă a taliei de peste =H cm la femeie şi peste E< cm la bărbat poate defini obezitatea abdominală$ "aloarea circumferinţei taliei corespunde la o creştere importantă a prezenţei factorilor de risc vasculari (creşterea colesterolului total.&usceptibilitate genetica . indiferent de se+. a RorldRide epidemic #ealt# problem. #Jpertension.)înd greutatea corporala depăşeşte 6H-6CI din limita standard corporala stabilita la nivel international. 6) serum triglJcerides Y 1CH mg>d8 (1. programe regulate de miscare si folosirea integratorilor dietetici pe baza de fibre solubile in apa.upă numeroase studii s-a constatat că pentru definirea obezităţii abdominale este suficientă măsurarea circumferinţei taliei. . . Mult mai rara. and lipid profiles abnormalities.ste o epidemie globală. tratamentul este e+clusiv medical si este orientat spre tratarea bolii care a cauzat obezitatea. )irca EHI din cazurile de obezitate sunt determinate de consumul alimentar in e+ces. obezitatea de tip secundar ( CI din populatie) are ca factori determinanti dezec#ilibre metabolice si #ormonale. rasă sau stare socio-economică.F$ diabetul za#arat.BE mmol>8) or drug treatment.8-c#olesterol X <H mg>d8 (1. factori care daca se asociaza definesc Sindromul .2actori de mediu 6C .

upa severitate$ -dupa !M) 4 supragreutate 6C-6E Ag>cm6 . .) sau @ipertrofiei ( cresterea vol) adipocitelor incarcate cu :9 3r. flavonoide. b.crstere in O5 @iperplagica )lasificarea obezitatii$ Obezitate. )us#ing boli @ipotalamice 4 tumori. s.menopauza.Obezitate dismorfica 4 in sindroame genetice cu depunere localizata sau partiala de tesut adipos . !!! M<H Ag>cm6 $rincipii terapeutice in o&e%itate 0entru prevenirea obezităţii se recomandă reducerea porţiilor de m'ncare şi a conţinutului caloric>porţie.este mic la copil nou nascut . 6B .lipamatoze mono. . vasculare. inflamatorii. )us#ing.cu varsta. este definita ca o crestere a masei totale de tesut adipos datorita @iperplaziei ( cresterea 3r. - )linic 4 Obezitate androida . afect. .scaderea activitatii simpatice/tulburari in secretia de neuropeptide care actioneaza in #ipotalamus stimuland apetitul. Modificarea stilului de viaţa va fi încura-ată la toţi pacienţii . . colesterolul sub 6HHmg>zi cu creşterea grăsimilor polinesaturate (1H-6HI din totalul caloriilor) şi creşterea conţinutului în fibre(6H-GHg>zi). . tulburarea sistemului nervos vegetativ. &tanolii din plante reduc absorbtia colesterolului din tractul digestiv si sunt eficienti in toate tipurile de dieta. traume.! GH-GC Ag>cm6 .creste progresiv pana la 1=-6H ani. de ovar polic#istic.adipocite variaza. proc. impactul acestor măsuri simple asupra afecţiunilor cardiovasculare fiind demonstrată.!! GC-<H Ag>cm6 -gr.gr. lte opţiuni terapeutice sunt utilizarea sterolilor şi stanolilor în alimentaţie precum şi a unor antio+idanţi naturali(carotenoizi.8eziuni ale #ipotalamusului $leziuni ale nucleului ventromedial sau paraventricular.depresie .Obiceiuri alimentare$ nu uitaţi că ec#ilibrul energetic (şi ponderal) înseamnă să m'ncăm at'ta c't consumăm fectiuni endocrine$. cresterea activitatii parasimpatice. oligo-poli nodulare.2.N!: :.Obezitate ginoida . psi#ici. 7ezulta obezitate #ipotalamica cu #iperfagie. andropauza O5.primara -secundara $-a) boli endocrine $ #ipotiroidie. 9răsimile saturate vor fi sub FI din totalul caloriilor.gr.5. cu creşterea calităţii vieţii şi a longevităţii. Zuercetina).

sindrom discordant • &indromul 9illes de la :ourette • @: necontrolata terapeutic (: M1<C>EHmm@g) • :ulburari de ritm (ta#icardie. dupa utilizarea timp de minim B luni. efectele adverse usoare si tranzitorii fiind previzibilesi bine cunoscute din farmacologia medicamentului. previne mai eficient instalarea diabetului la pacienţii obezi şi contribuie la asigurarea unui control glicemic mai bun la pacienţii diabetici. uscăciunea gurii. Orlistatul ameliorează şi multiple alte afecţiuni asociate obezităţii. &ibutraminum nu creeaza dependenta. !n conditii de eficienta scazute la aceasta doza (definita ca pierdere in greutate mai mica de 6 Ag in < saptamani). depresie.ependenta de droguri. incidenţa acestora scăz'nd pe măsură ce administrarea de orlistat continuă. parestezii) şi nici asupra sistemului cardio-vascular (ta#icardie.rlistatul acţionează prin in#ibarea specifică şi de lungă durată a lipazelor gastrointestinale. (ibutraminum reduce aportul alimentar prin actiune la nivelul sistemului nervos central. aritmie e+trasistolica) • fectiuni ocluzive ale arterelor periferice • ") isc#emic sau cerebral • "alvulopatii severe • @ipertiroidie • 2eocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine • !nsuficienta #epatica severa • !nsuficienta renala severa • 9laucom cu ung#i inc#is • . #ipercolesterolemiei şi sindromului metabolic.:erapia medicamentoasa este comple+a . scăz'nd astfel absorbţia lipidelor cu cca GHI. . tendinta la suicid. )ele mai frecvente reacţii adverse la administrarea de orlistat sunt cele gastro-intestinale. permitand un control mai eficient al comorbiditatilor asociate si in acelasi timp favorizand. )omparativ cu simpla modificare a stilului de viaţă.doza poate fi crescuta la 1C mg o data pe zi.oza initiala este de 1H mg de sibutraminum o data pe zi. pierderi de memorie. alcool sau medicamente in antecedente 6F . Orlistatul determină o scădere ponderală mai mare/ în plus. 0acientii care au contraindicatii pentru tratamentul cu &ibutraminum$ • Obezitatea de cauza tumorala #ipotalamica • :ulburari ma-ore de alimentare in antecedente (anore+ia nervoasa sau bulimia nervoasa) • 5oli psi#ice ma-ore$ depresia.atorită mecanismului de acţiune la nivel local. . ea fiind un ad-uvant la masurile mai sus enuntate . de tipul #ipertensiunii arteriale. aritmii cardiace. mentinerea pe termen lung a noii greutati. cefalee. amplificand scaderea ponderala asociata sc#imbarii stilului de viata. este singurul agent medicamentos din clasa sa terapeutică care nu are efecte sistemice$ nici asupra sistemului nervos central (insomnie. #ipertensiune arterială). cu favorizarea senzatiei de satietate si in mai mica masura creste rata metabolismului de repaus. sindrom maniacodepresiv. atacuri de panică. ameţeli. an+ietate.

?etoconazol. itraconazol. 2im&unatateste ec0ili&rul intre lipidele din sange# &-a dovedit ca cromul reduce colesterolul total si imbunatateste raportul dintre 8.8. &-a constatat ca pe langa intarirea sistemului imunitar. CA$ T5LUL ? $rincipii dietetice in patologia medicala Regimurile restricti"e 'n tratamentul o&e%ităţii u e+istat o serie de regimuri numite %libere( (%free diets() care au cunoscut şi ele moda lor şi care au fost părăsite pentru ca.• dministrare concomitenta de in#ibitori de M O. antidepresive din grupa in#ibitorilor selectivi ai recaptarii de serotonina. cum sunt produsele pe baza de e+tras liofilizat de fruct de portocal( cu efect diuretic). &e pare ca cromul sustine ambele functii. O clasificare de baza imparte aceste produse in$ • $roduse pe &a%a de !i&re solu&ile. care se gasesc pe piata sunt numeroase.colesterol daunator si @. care actioneaza ca un %burete natural(. !n alimentatia moderna se simte lipsa de crom cu toate consecintele nefavorabile asupra organismului nostru si a functiilor vitale.8. cromul regleaza si controleaza glicemia. adenom de prostata cu reziduu vizical postmictional • &arcina si alaptare • !ntoleranta la lactoza Su&stantele naturale care reglea%a greutatea corporala 0rodusele naturale pentru controlarea greutatii. scazand astfel riscul total de ateroscleroza.colesterol benefic. O cantitate mai mare de crom reprezinta o cale de a preveni oboseala si lipsa de energie care duce la pofta de dulciuri. asigurand astfel un ec#ilibru mai stabil. triptofan. 6= . cestea reduc cantitatea de grasimi ingerate odata cu mancarea. • $roduse care acti"ea%a meta&olismul si stimulea%a arderea grasimilor. ceai verde (cu efect antio+idant) si crom organic. dupa cercetari recente. antipsi#otice. simpatomimetice. ciclosporina • @iperplazie. − nu negativau în mod durabil bilanţul de energie − nu asigurau un bilanţ de azot ec#ilibrat. $roduse pe &a%a de crom vanta-ele unei diete pe baza de crom 2scade po!ta de dulciuri# )romul sustine molecula de 2:9 si o a-uta sa transporte glucoza din sange in celule. un oligoelement esential pentru o stare de sanatate buna la modul general. )romul este. 2spri>ina actiunea insulinei# Molecula de 2:9 si insulina lucreaza in paralel pentru a asigura transferul glucozei la celule.

Regimurile restricti"e ec0ili&rate 'n tratamentul o&e%ităţii 7egimurile restrictive ec#ilibrate trebuie să întrunească criteriile unui bun regim. 0rescrierea regimurilor restrictive trebuie sa aiba o motivaţie medicală şi să fie precedate de e+plicaţia clară a te#nicii de realizare. timpul precis de respectare a regimurilor. sunt indicate în obezitatea #iperfagică şi în cea normofagică. 0racticarea unui regim restrictiv trebuie precedată de acordul bolnavului. !n al doilea r'nd ele trebuie să răspundă scopului tratamentului din obezitate$ de a negativa de o manieră durabilă bilanţul energetic şi de a ec#ilibra bilanţul de azot.a este o variantă %familială( a dietei sărace în #idrocarbonate cunoscute de peste 1HH de ani/ − e+plicaţiile raţionale găsite pentru -ustificarea acestei diete nu au nici un fundament ştiinţific. . proteine etc. 3u e+istă nici o dovadă că utilizarea unei diete de CHHH calorii fără glucide duce la slăbire/ − consiliul nu este de acord în a recomanda populaţiei nici un gen de %dietă liberă( ce permite ingestie %nelimitată( de lipide. . şi consideră acest gen de alimentaţie ca periculoasă pentru sănătatea cetăţenilor (risc de boli cardiovasculare)/ − medicii trebuie să e+plice pacienţilor potenţialul de risc şi periculozitatea pe care o incumbă practicarea unor asemenea diete. ritmul scăderii în greutate. "ariante ale acestui regim sunt cunoscute sub numele de dieta 9ordon. Kn al treilea r'nd. . 7egimul iniţial recomandat de William @arveJ şi William 5anting mai cuprindea şi vin.a2 regimuri li$ere aglucidice sau %ipoglucidice &unt cunoscute sub denumirea de dieta Marriot ( nglia) sau t?ins (&* ) ( t?ins[ diet revolution) ceste regimuri au fost descrise pentru prima dată în 1=B< de către William @arveJ.e obicei nivelul ingestiei calorice anterioare variază între GCHH-CHHH calorii pe zi pentru bărbaţi şi 6HHH-<HHH calorii pe zi 6E . :rebuie să menţionăm că în urmă cu 1HH de ani cantitatea de glucide cu absorbţie rapidă din alimentaţie era mult mai mică şi deci acest regim era probabil mult mai bine acceptat. Kn ultimii 6H de ani aceste regimuri au fost reactualizate sub diferite nume şi cu diferite procenta-e de glucide (nivel cobor't sau foarte cobobr't de #idrocarbonat).lementele necesare pentru întocmirea regimului restrictiv$ nterogatoriul alimentar a) 3ivelul calorico-azotat anterior. nerespectarea tuturor secvenţelor de regimuri (reducere şi stabilizare) este urmată de reîngrăşare prin fenomenul adaptării c#eltuielilor energetice la aport.ste necesar de a-i e+plica bolnavului că. %:#e prudent diet( (7inzler) etc. . data controlului. ele trebuie să fie urmate obligatoriu de regimuri de stabilizare. 7egimurile restrictive ec#ilibrate peste 1<HH calorii pe zi. ceastă dieta a făcut obiectul unei critici serioase din partea %)ouncil on food and nutrition( &* din care rezumăm$ − dieta revoluţionară t?ins nu este nici nouă nici revoluţionară.

Reguli generale de 'ntocmire a regimurilor restricti"e 'n o&e%itatea 0iper!agică sau de aport a) . ceastă e+cludere este totală şi pentru toată durata vieţii. b) 2recvenţa meselor în nictemer este mare şi găsim frecvent %suplimentări( neregulate.) şi regimul de urmat.pentru femei. c) Kn marea ma-oritate a cazurilor nu e+istă regimuri restrictive anterioare. b) 3ivelul proteic cel putin egal cu cel anterior regimului şi întotdeauna peste CC grame proteine pe zi. d) :ratamentul psi#ologic al terenului generator de stimuli e+terni şi interni nutriţionali (afecţiuni organice. GH . Sta&ilirea gra"ităţii a!ecţiunilor asociate şi a gradului de prioritate nutriţională ceste considerente vor sta la baza întocmirii regimului restrictiv şi parţial la prescrierea regimurilor de stabilizare. c#iar dacă acest lucru este uşor. 3ivelele ingestiei proteice sunt de asemenea ridicate (peste 1CH de grame proteine pe zi). însă ele provin din proteine de slaba valoare biologică (legume. deci nu este instalat fenomenul adaptării c#eltuielilor energetice la regimul pe care îl vom prescrie.+emple$ concentraţii variabile de 3a în funcţie de gradul @: şi>sau a insuficienţei cardiace. corectarea lui este dificilă din cauza %transferului de motivaţie( bulimică. etc. insuccese la e+amene.). d) &e notează frecvenţa perioadelor de bulimie mai ales post-ingestie alcoolică. indiferent de noul ec#ilibru ponderal şi energetic la care va a-unge subiectul. diuretice). cereale. funcţionale. #iperinsulinism reacţional) e+clude folosirea glucidelor cu absorbţie rapidă din regimul restrictiv şi din cel de stabilizare. Kn practică. b) )oe+istenţa unei #iperlipoproteinemii (@80) care trebuie în paralel tipizată şi stabilită depedenţa metabolică. nevrotice.. renale/ cantităţi variabile de proteine în funcţie de gradul insuficienţei renale etc.iferenţele vor fi mărite în cazul e+istenţei unor tratamente medicamentoase anterioare (preparate tiroidiene.iferenţe energetice de cel puţin 1HHH calorii între valoare alimentaţiei iniţiale (. .i. E6istenţa tul&urărilor meta&olice a) )oe+istanţa unei tulburări a ec#ilibrului glicemic (diabet za#arat. fapt care face dificilă cifrarea e+actă a ingestiei calorice spontane. &e va insista asupra descoperirii %factorului declanşator de apetit(. fructe). . e+clude din regimul restrictiv şi din cel de ec#ilibrare alimentul responsabil de această dependenţă. c) 7espectarea a cel putin trei mese pe zi. traume psi#ice. etc.

Regimurile de sta&ili%are 'n o&e%itatea 0iper!agică ceste regimuri de stabilizare sunt obligatorii după fiecare regim restrictiv.+cluderea alcoolului sau>şi a glucidelor cu absorbţie rapidă sau>şi a lipidelor saturate în cazul coe+istenţei unei @80 (în funcţie de dependenţa metabolică). . Kntocmirea regimurilor de ec#ilibrare trebuie să îndeplinească următoarele reguli$ a) 3ivelul energetic al primului regim de ec#ilibrare trebuie să fie cu 6HH-6CH calorii superior ultimului regim restrictiv. f) . renală. )onform principiilor de tratament enunţate se poate anticipa o scadere în greutate de B-= ?g pe lună.). G1 . c) cceptul psi#ologic asupra duratei regimului restrictiv. în funcţie de afecţiunile asociate (@: . 0entru creşterea c#eltuielilor energetice la nivelele anterioare regimurilor restrictive. ele cresc mult mai greu în cazul trecerii la alimentaţia anterioară. ici ne lovim de %refuzul( unor bolnavi de a accepta un nivel %prea cobor't( sau %prea ridicat( energetic. regimurile de stabilizare se fac în palier.e) . g) daptarea cantităţii de proteine. miere.+cluderea glucidelor cu absorbţie rapidă în cazul asocierii unui diabet za#arat sau a unei #ipoglicemii reacţionale. insuficienţă cardiacă. b) 7egimurile de ec#ilibrare trebuie crescute cu 6HH-GHH calorii la fiecare B-1H săptăm'ni. Acceptul psi0ologic al regimului de către &olna" a) cceptul psi#ologic al nivelului energetic ales. 7ealizarea lor este necesară din cauza fenomenului descris. putem avea rezistenţă din partea bolnavului pentru care alimentul respectiv are valoare de simbol. za#ăr. b) cceptul psi#ologic al bolnavului asupra e+cluderii unor nutrimente. lipide. f şi g. cu at't regimul de ec#ilibrare va fi urmat mai mult timp (luni). e) )u c't ingestia proteică a fost mai mică. cu at't regimurile de stabilizare vor fi mai lungi. etc. . d) !ndicatorul trecerii de la un regim restrictiv la altul este constanţa greutăţii.i). 3a. afecţiuni asociate.acă c#eltuielile energetice scad cu 1I pe zi în timpul regimurilor restrictive. nivel caloric anterior. Kn cazul e+cluderii unor nutrimente incompatibile cu întocmirea unui regim alimentar personalizat (alcool.).e o manieră generală regimurile restrictive vor ţine cont de %preferinţele( alimentare ale subiectului e+cluz'nd nutrimentele citate la punctele e. . etc. etc. de adaptare (reducere) a c#eluielilor energetice (. regimurile de stabilizare se întind pe o perioadă lungă de 1-G ani. deoarece nerespectarea unuia din aceşti timpi duce la insuccesul tratamentului. !ndiferent de importanţa pierderilor. d) 7egimurile restrictive se întind de-a lungul unor perioade variabile în funcţie de importanţa obezităţii.c) la aporturi reduse (.ste nevoie de acordul psi#ologic al bolnavului înainte de a întreprinde aceste regimuri lungi. p'ine. c) )u c't nivelul energetic este mai mare. A. dulciuri.

f) 3u este nici o legătură între regimurile restrictive şi cele de stabilizare. sardele. creier.GHH ?g D C. g) )u c't erorile (cantitative sau calitative) sunt mai mari.1HH ?g (=.cg. !ngestia calorică anterioară$ GHHH cal !ngestia proteică anterioară$ 1<H grame *ltimul nivel ponderal stabil$ FB ?g 7egim prescris$ 1HHH calorii pe zi :impul regimului$ G săptăm'ni 0ierderea anticipată a greutăţii$ =CHH grame 0ierderea reală în G săptăm'ni de regim$ =GHH grame )u acest regim de 1HHH calorii pe zi timp de G săptăm'ni s-a a-uns cu : de la 1FH>16H la 1<H>=C mm @g şi s-au ameliorat modificările . #) )u c't tratamentele medicamentoase (tiroida) au fost mai lungi. &e prescrie în continuare regimul restrictiv de 1HHH calorii pe zi pentru încă trei săptăm'ni. stfel. cu at't ec#ilibrarea se obţine mai greu. #eringi.=HH ?g). crap. 0ierderea anticipată în greutate$ BHHH grame 0ierderea realizată$ C=HH grame :otal pierdere în greutate$ 1<. momite. mure G6 . scrumbii. Regimul 'n 0iperuricemii @ gutăA copul prescrierii: .scăderea #iperuricemiei . . somon.+emplul practic de secvenţe de regimuri restrictive şi de stabilizare$ &ubiect de EH de ?g de se+ masculin cu obezitate #iperfagică şi #ipertrofică şi cu motivaţii medicale ale curei de slăbire (înălţimea nu are importanţă în calcul). ansoa.scaderea #iperuraturiei Caracteristicile dietei:  #ipocalorica  #ipoprotidica (#ipopurinic)  #ipolipidica  normoglucidica  #iposodat  cu lic#ide în cantitate crescută  alcalinizant  bogat în reziduri 7egim dietetic #ipoproteic cu reducerea alimentelor bogate in purine$ viscere. cu at't durata stabilizării va fi mai lungă. ficat de vita. peste afumat. i) )u c't obezitatea este mai #iperplazică (talie mică) cu at't ec#ilibrarea se obţine mai greu. indiferent dacă se pierd 1C sau CH de ?g. timpul stabilizării va fi apro+imativ egal pentru aceeaşi parametrii.

. fructe). conserve de carne. rupturi. mezeluri.aport glucidic de <H-CHI din aportul caloric total zilinic. limentele permise$ lactate. carne porc slaba.Kn cazul în care tratamentul incorect condus prelungeşte insuficienţa cardiacă peste anumite limite şi încep să se manifeste simptomele deficitului #epatic. normoglucidic. în funcţie de gradul retenţiei de apă şi sodiu. preparatele de griş. obstructii. #iposodat. carne slabă.reec#ilibrarea dezec#ilibrului #idroelectrolitic realizată prin restricţia sodată din alimentaţie. !ndicatii speciale !n puseul acut. normoproteic. . iar cînd apar simptomele. ulei.cu risc vital sever. fainoase. pireuri preparate fara grasimi (din legume fierte. ele se datoreză prezenţei plăcii de aterom sau c#iar a manşoanelor ateromatoase complicate de dezvoltarea unor tromboze sau tromboembolii şi c#iar de prezenţa unor anevrisme ce pot da compresiuni. mazărea. fasolea GG . regimul va fi adaptat în acest sens. 2elurile de mancare vor fi pregatite cat mai simplu. legume. conform rezultatelor unor dozări de laborator seriate. (in primele <= ore) regimul va fi compus din orez.reducerea aportului de lipide (ma+imum BH-=Hg lipide>zi. . fructe. Caracteristicile regimului alimentar din insu!icienţa cardiacă -corectarea insuficienţei de substrat nutritiv care se realizează printr-un aport ec#ilibrat de principii alimentare asociată cu o corectare a tulburărilor digestive care interferează cu motricitatea şi rezorbţia intestinală. supe si creme de legume. cirnaţi. sau mazăre uscată. unt. rinic#i de vaca. dulciuri. carne de vaca. toate cu efect alcalinizant. carnati. băuturi alcoolice.de vitel (timus). .asigurarea unei stări de euproteinemie obţinută printr-un aport alimentar bogat în proteine. carne de gaina. unele condimente (muştar). .restabilirea ec#ilibrului acido-bazic. preponderent reprezentate de cele vegetale. pastele făinoase. teroscleroza în toate formele ei are o evoluţie asimptomatică pe o lungă perioadă de timp. Caracteristicile regimului alimentar 'n aterosclero%ă reosceroza este o afecţiune cronică a arterelor şi este întîlnită la toate vîrstele. 7egimul alimentar va fi deci normocaloric sau 0ipocaloric (la obezi). #ipolipidic.restabilirea activităţii biocatalitice normale prin aport vitaminic suficient sau c#iar în e+ces. precum şi prin asigurarea anumitor săruri. în special prin combaterea stării de acidoză care se realizează printr-un regim relativ bogat în legume şi fructe sau sucuri de legume şi fructe. . dar în special la vîrsta a !!! a. paste fainoase. fara sare si grasimi. limba de vita. fasole. fulgii de ovăz. carne de vitel. margarină. vînat. limentele interzise$ brînzeturi fermentate. se vor limita pîinea.bogate în acizi graşi polinesaturaţi şi sărace în colesterol). carne de gasca. cartofii. peşte sărat.

aportul caloric global depinde de greutate. lapte bătut. salicilat de sodiu). tar#on. iaurtul. se recomandă sucurile de fructe. în special vinurile şi lic#iorurile dulci. oţet sau zeama de varză murată fără sare. iaurtul degresat. amintite anterior. aport proteic de 6H-6CI din aportul caloric zilnic. guliile etc). frunze de dafin. afumăturile. scrumbiile sărate. &e vor evita cărnurile grase. 8a cei cu ateroscleroză clinic manifestă se recomandă GH calorii> ?ilogram corp. unele legume ca morcovii. precum şi alimentele cu un conţinut crescut de clorură de sodiu. caimacul. brînzeturile. tip constituţional. cacao. ţelina. de legume.- - uscată. vîrstă. !niţial va fi permis un regim #iposodat %larg(. pentru acrire se recomandă sucul de lămîie. cimbru. romaniţa. G< . marinatele. Tipuri de regim 0iposodat a) 3egim %iposodat 4larg5. măslinele. cu ec#ilibru între proteinele animale şi cele vegetale. cafea. peştele de mare. conservele. cu e+cepţia celor care produc meteorism( varza albă şi roşie. 8a cei cu predispoziţie spre ateroscleroză se recomandă reducerea cu apro+imativ 1HI a caloriilor permise. precum şi apele minerale saline. pătrun-el. spanacul. dieta va fi ec#ilibrată din punct de vedere calitativ. leuştean. se+. iar în cantităţi mici şi piper sau boia). Kn cadrul acestui regim se interzice adaosul de sare la prepararea alimentelor. dintre condimente se recomandă cele aromate ( mărar. iar în cazul obezilor se indică o dietă #ipocalorică.aport de G-C g 3a)l(16HH-6HHHmg 3aD). smîntîna/ ouăle se vor limita la 6-<>saptămînă. Caracteristicile regimului alimentar 'n 0ipertensiunea arterială - 0rincipalele caracteristici ale regimului alimentar în @: sunt$ elementul principal este reprezentat de negativarea balanţei sodiului. indicîndu-se pîinea fără sare. conservele. iar dintre brînzeturi se recomandă doar cele cu un conţinut de grăsime sub GHI în substanţa uscată ( preferabil brînza slabă de vaci). afumăturile. lintea şi se vor consuma predominant legume şi zarzavaturi. precum şi alimentele cu un conţinut crescut de clorura de sodiu$ mezeluri. se interzice şi pîinea obişnuită . activitate prestată. Kn cazul acestui regim se interzice adaosul de sare la prepararea alimentelor. b) 3egim %iposodat5 standard5/ aport de 1-G g 3a)l( <HH-16HH mg3a D). scorţişoară. limitarea consumului de ciocolată. arpagic. se reduc alimentele care conţin în mod normal o cantitate crescută de sodiu ca $ laptele. ceaiurile. băuturi alcoolice. cîrnaţii etc. c#imen. iar ulterior un regim #iposodat Qstandard(. &e interzic şi medicamentele>drogurile care conţin 3a D (bicarbonatul de sodiu. frişca. carnea. conopida. peştele din speciile grase.

dieta va fi #ipercalorică ( pentru a înlesni regenerarea #epatică). cît şi ritmul administrării ei. ceapă. GC .vitarea alimentelor prea fierbinti sau prea reci. sparang#el. precum şi cartila-ele.. bolnavul va trebui să fie calm în timpul mesei. Kn general. să evite lectura. !n afecţiunile digestive se impun o serie de măsuri de comportament igenic. mazăre. at't de necesare ec#ilibrului nutriţional. mincare inainte de culcare. sfeclă roşie. ţuică. fructe cu coa-ă şi samburi. p'ine. care pot irita mecanic mucoasa gastrică.( e+. marmeladă. painea neagră. za#ăr şi unele legume ( cartofi.etc. orez. 9astrita cronică sau acută poate fi produsă prin incălcarea sistematică a regimului alimentar $ ore neregulate ale mesei.asuri de igienă şi comportare masticaţia deficientă şi ta#ifagia duc la creşterea travaliului gastric( alimentele nu sunt bine fărîmiţate mecanic şi sunt supuse unui insuficient contact cu ptialina salivară/ secreţia gastrică este întîrziată. congestia feţei. bogate in celuloză ca$ ridic#i. . asigurate în special de glucide concentrate şi într-o proporţie mai mică de grasimi vegetale. usturoi. 7egimul Aempner care conţine 1HH-1CH g 3a şi este alcătuit din$ orez. A!ectiuni 0epato&iliare si pancreatice Kn #epatita cronică şi ciroza.etc/ evitarea alimentelor tari. este dovedită alături de alţi factori în producerea unor boli digestive. fulgi de ovăz)/ este #ipocaloric. &e indică numai în cazuri e+cepţionale la bolnavii cu anasarcă. )antitatea zilnica de glucide va fi de GHH-<HHg zi. dulciuri-pră-ituri de casă. . bogată în proteine. R#is?J etc. precum şi a celor cu concentraţii mari de sare şi za#ăr. dulceaţă) şi din legume verzi ( cartofi. compensată. coniac. care incarcă stomacul şi determină tulburări refle+e ca$ somnolentă. aponevrozele. cu efect iritant asupra mucoasei gastrice/ evitarea meselor abudente peste GCH-<HHg.C-1 g 3a)l ( 6HH-<HHmg3a). glucide şi vitamine. dar săracă în lipide şi sare. care sunt iritante pentru mucoasa gastrică. )onsumul de legume verzi şi fructe prezintă avanta-ul că acestea conţin pe langă glucide şi vitamine şi săruri de potasiu. neputînd fi administrat pe o perioada lungă de timp deoarece determină #iponatremie periculoasă). care scad refle+ele secretorii gastrice declansate prin intermediul &3). conopidă). fructe. &oli ale tractului digesti" superior !mportanţa alimentaţiei. 8a pacienţii cu gastrită regimul alimentar trebuie să fie diferenţiat in funcţie de faza activă. pentru o perioadă limitată de timp de 1-6 sapt. privitul la televizor etc.c) 3egim5 strict5 %iposodat 6aport de H. plenitudine epigastrică. raţia alimentară va cuprinde 6CHH-GHHH calorii. fulgi de ovăz. evitarea fumatului( acesta determina #ipersecreţie şi are efect spasmogen) evitarea băuturilor alcoolice( vin. bere. atît în ceea ce priveşte calitatea şi cantitatea. Caracteristicile dietei in a!ecţiuni digesti"e.) care irită mucoasa gastrică se permit băuturi alcaline în cantităţi moderate evitarea condimentelor$ piper ardei muştar.. .le vor fi preluate din făinoase ( griş. #ipoproteic şi strict #iposodat. -eleuri. cronică sau complicată a acestei afecţiuni. morcovi. intervale de timp foarte mari intre mese. salată verde. tendoanele. fasole. ardei gras.

antidepresive boli intestinale precum diverticuloza colonică( peste CHI) la v'rsta de =H ani. m'ncarurile cu sos sau pra-ite. 8ic#idele se consumă după nevoia bolnavului. leziuni obstructive (stricturi. br'nzeturile intens fermentate ( sRaiţer. alimentaţia se lărgeşte. fructe. varza. 7egimul alimentar din convalescenţa #epatitei virale este mai larg dec't în faza acută/ acesta se apropie de o alimentaţie normală... p'ine albă uscată sau pra-ită. &unt indicate grăsimile vegetale în locul celor animale. Kn colecistitele cronice dieta are de asemenea un rol important. Kn timp. . alimentele reci. &unt contraindicate următoarele alimente$ conservele. &unt interzise$ grăsimile animale. albuş de ou. . condimentele acriturile cu oţet. compot.upă atenuarea fenomenelor acute. legume verzi( dovleci. dezec#ilibrul între glucide. carnea slabă rasol sau grătar. atropine. sucuri de fructe.0roteinele se recomandă la #epatici în cantitate de 16H-1CHg>zi. alimentele fermentate sau condimente (br'nzeturi mezeluri). 0roteinele aduc ficatului bolnav şi organismului slăbit acizii aminaţi necesar sintezelor ce refac leziunile şi ec#ipamentele enzimatice ale celulelor #epatice. macaroane cu orez. în cantităţi de <H-BHg>zi. rocfort). foarte bine fierte.iaurt. 0entru bonavii cu colecistită acută care au dureri mari ( colici) însoţite de greţuri şi vărsături. maionezele. anticolinergice. cu o cantitate de 6-C g 3a)l. după mese. precum şi proteine de origine vegetală. carcinoma). analgezice). pră-ituri de casă cu puţin ou sau unt. tei. care se metabolizează mai uşor în ficat. m'ncărurile grase. infuzii calde de mentă. compoturi) şi în cantităţi mici şi repetate. mezelurile. mesele bogate. .ieta va fi #iposodată. lipide şi proteine/ pră-irea alimentelor. condimentele. &e va evita alimentaţia monotonă ( repetarea aceluiaşi aliment). . deoarece primele conţin acizi graşi nesaturaţi. sub formă de carne(fiartă sau grătar) 6HH-GHH g iaurt. alimentaţia este foarte restr'nsă. 0entru c'teva zile ea poate consta din lic#ide( lapte. restricţile nu trebuie să fie e+agerate deoarece ele pot determina scădere ponderală. diuretice. fasolea uscată. sunătoare. av'nd gri-ă să se evite alimentele grase. #ipovitaminoza . siropuri. A şi altele. morcovi) pregătite ca soteuri şi pireuri. care generează arsuri şi greţuri. fără a depaşi 1CHHml>6< ore. precum şi cafeaua şi cacaoa ( din cauza puternicului lor efect colecisto?inetic) $rincipii generale ale alimentatiei 'n constipaţie )onstipaţia este produsă de un cumul de factori precum$ lipsa fibrelor alimentare din #rană zilnică cantitatea redusă de lic#ide şi alimente ( necesar cel puţin = pa#are>zi) modificarea dietei condiţionată de o patologie comple+ă administrarea de medicamente ( antiacide. fără a consuma alimente conservate şi băuturi alcoolice interzise. colita isc#emică. băuturile alcoolice. procese tumorale stenozante ( carcinom) GB . 1HH-6HHg br'nză de vaci. preparate de fier.!n insuficienta #epatica si encefalopatia portala proterinele se reduc la 6Hg>zi Kn ceea ce priveşte grăsimile este preferabil să fie folosite cele vegetale. ouăle. &unt permise$ lapte sm'nt'nit br'nză proaspătă de vaci. cartofi.

#ipotiroidism. - GF . limonadele. morcovii. portul de lipide este ma+im de 16H-1<Hg>zi şi trebuie să asigure 6C-GHI din necesarul caloric ( 1-1. fructele uscate ( smoc#ine. berea. Kn regimul alimentar al bolnavului de constipaţie o pondere crescută trebuie să aibă urmatoarele produse$ cartofii. 7aportul proteine animale> vegetale este necesar sa fie egal. reduc'ndu-se cantităţile de carne.sedentarismul . orice fel de condiment e+citant. &e indică C-B mese pe zi. siropurile. respectiv H. p'inea integrală. prin introducerea treptată în meniuri a alimentelor cu continut bogat în resturi. cu alte boli asociate şi cu toleranţa organismului celui în cauză.). diabet za#arat. fulgii de ovaz. Caracteristicile regimului alimentar 'n dia&etul %a0arat portul de glucide trebuie să fie de CH-CCI din necesarul caloric ( C-Fg>Agc>zi). za#ărul.tulburări endocrine metabolice. mărarul.=g>?gc>zi. salata. )a bautură se recomandă apa. se recomandă să fie folosite din ce în ce mai multe vegetale şi fructele. sm'nt'nă etc. dovlecii. curmale. dulciurile. intermediară. iaurtul cu za#ăr. cerealele şi derivatele. coarnele. nuci. prin generarea unui \val(de mişcări. stfel. la intervale regulate. lintea. gutuile. cacaoa. mere. care cresc e+citabilitatea intestinului şi peristaltismului acestuia. alune. castraveţii.depresie. caise. fasolea verde. 5olnavii trebuie să ştie că dulciurile. ca şi fructele bogate în tanin ( afinele. mac etc). 0roteinele se recomandă să reprezinte 11-16I din necesarul caloric. compot. )onţinutul celulozic are o foarte mare importanţă în alimentaţie. fructele şi legumele crude sunt mult mai active dacă se consumă între mese sau înaintea lor. Kn cazul în care bolnavul suferă şi de colită. pere. varza spanacul. stafide.afectiuni psi#oneurologice. format din glucide cu inde+ glicemic redus. fructele proaspete. &e recomandă reducerea lipidelor saturate sub 1H I din raţia calorică şi a colesterolului sub GHH mg>zi. vinul rosu. accident vascular cerebral urmat de repaus prelungit . unt. 0entru intreţinerea %refle+ului gastrocolic( ( care se declanşează în momentul pătrunderii alimentelor în stomac. cozonacul. mazarea verde. &copul principal al alimentaţiei îl va constitui mărirea volumului intestinal. fructelor şi cerealelor. care % mătură( conţinutul intestinal) se recomandă să bem dimineaţa un pa#ar cu apă rece ( simpla sau îndulcită cu miere sau sirop). de gra#am. roşiile. limentaţia în constipaţia cronică trebuie să fie pusă de accord cu starea functională a întregului tub digestiv. grăsimile ( untdelemn. 8a fiecare masă se va utiliza circa 6CH-<HHg p'ine integrală. acestea se vor pregati sub formă de soteuri sau piureuri. precum şi o linguriţă de fiertură de tăr'ţe de gr'u sau fulgi de ovaz amestecaţi cu miere. compoturile. prune. precum şi făinoasele. laptele acru. ceaiurile slabe. merele etc. ridic#ile. mierea. vinul alb. sucurile de fructe. care are un conţinut celulozic bogat. gemurile. pră-iturile.Cg>?gc>zi). -eleurile. de lapte şi derivatele lui. pere. sucurile de fructe şi apele carbogazoase. pătrun-elul etc). vinetele. ( mere. )antitatea de sare (3a)l) admisă leste de G-< g>zi *n punct important în tratamentul diabetului za#arat la v'rstnic este menţinerea unei greutăţi corporale în limite fiziologice. sm'nt'na). cu o masticaţie corectă şi o repartiţie egală a legumelor. orezul ciocolata. dar neiritant ( leusteanul. caise piersici cireşe albe etc).

caise. zmeura. iar dintre fructe$ capşunile. rădăcinoase. ceapa. roşiile. 1CHg si se indică pacientului supraponderal.intre fructe$pepenele verde. Alimente cu 3(4 glucide$ cartoful. cu muncă sedentară sau în varstă. dovlecii. mandarin. ţelina. conopida. cireşele timpurii. iaurt 2ructe Mar 5anană 0ortocala Na#aruri 2ructoză Miere 9lucoză !ndice GG 6F 1< CH F6 BE F6 C< =G F6 BB G= G= G= B1 <G 66 E1 1HH G= . !nde+ul glicemic al alimentelor(6) )ategorie liment 8eguminoase 2asole 8inte roşie &oia )artofi 0ireu alb 0'ine lbă . struguri nde6ul glicemic se re!era la "ite%a cu care un aliment creste glicemia. ştevia. 9lucidele permise sunt din cereale. avocado) cestea din urma necesita general mai mult timp pentru a fi digerate. bauturile dulci. spanacul. legume. necesarul este de GH?cal>?gc>zi. scazand in acest fel senzatia de foame :abel F. ing#eţată. lintea fiarta. vişinele. painea alba. &e contraindică za#arurile şi produsele za#aroase. păpădia. murele. mazarea boabe fiartă. varza de 5ru+elles. vinetele. lăm'i. prune. fructe. iar dacă au o viaţă sedentară fără a fi obez. 7egimul alimentar trebuie împărţit în G mese principale şi 6-G gustări care să cuprindă o cantitate recomandată în mod individual. limentele care conţin glucide sunt impărţite astfel$ alimente cu 14 glucide$ varza. Minimum de aport este de apro+. Alimente cu +14 glucide$ mere ionatan. carotele. sau cu inde+ scazut cum ar fi legumele. grape fruit.mierea. laptucile. ardeii grasi. pere bergamote. c#ipsurile. alunele. . merele. produsele lactate.in 2ăina !ntegrală )ereale :arîţe )orn fla?es Orez alb Orez brun 0aste 0roduse lactate 8apte. sfecla. ciupercile.8a v'rstnicul obez aportul caloric trebuie să fie de 6H?cal>?gc>zi. alimente cu +(4 glucide$ morcovii. cireşe şi prune coapte. grepfruit. mazarea verde. &e cunosc alimente cu !nde+ glicemic crescut. fasolea verde. fragii. fasolea uscată fiartă. andivele. unele fructe(portocale. afine etc. nucile. prazul. coacăzele. castraveţii. e+$ za#ar. stfel se recomanda un aport glucidic între 1CH si 6CHg glucide zilnic( uneori c#iar mai mult). piersicile. portocalele. iar dintre fructe$ banana. sparang#etul. ridic#iile. mancarea tip fast food.

necesarul caloric provenind din 6CH-GCHg >glucide. Caracteristicile regimului alimentar 'n insu!icienţa renala cronică 7egimul de viaţă şi în mod special alimentaţia unui pacient cu !7) este important şi urmăreşte$ necesarul caloric de apro+imativ GC ?cal>?g>zi sau 6HHH-6CHHcal>zi. Caracteristicile regimului alimentar in nsu!icienta Renala Acuta portul caloric în !7 este de tip normocaloric(GC-<H cal >?gcorp> zi). 1HHg lipide.C g 3a )l). respeciv cresc'nd rezistenţa la insulină. oua.GC-H. mai rar. !n diabetul za#arat aportul proteic este între 1. aportul lic#idian se calculează după formula $ <HHml D pierderile renale şi e+trarenale din ziua precedentă. dacă este consumată in cantităţi mari se transformă in :rigliceride la nivel #epatic. reducerea aportului de proteine în funcţie de gradul afectării funcţionale renale. 0entru prevenirea #iper#idratării se controlează zilnic greutatea pacientului ( să răm'nă staţionară sau să scadă cu 6HH-GHH g>zi) tensiunea arterială şi ionograma sanguină ( fiind posibilă #ipernatremia de diluţie). legumele uscate boabe(mazare.toate celelalte alimente (carne. e+primată de valorile creatininei sanguine. care să asigure un aport suficient de aminoacizi esenţiali. 0roteinele trebuie să aibă o valoare biologică ridicată.in punct de vedere al diabetului. cresc'nd obezitatea abdominală şi !M). iar în stările #ipercatabolice ( arsuri. stafide. cartofii. în funcţie de pierderile renale şi e+trarenale. septicemii) sunt necesare CH-FCcal >?g corp>zi. de cifrele ureei sanguine şi urinare$ )reatinina serică )lerence-ul la creatinină Raţia proteică GE . mamaliga.Z 3a . previn instalarea . restricţie de 3a ( 1F m. zarzavaturi) o limentele cu inde+ glicemic scăzut mentin nivelul scazul al glicemiei. traumatisme. Kn faza de reluare a diurezei aportul lic#idian şi de electroliţi creşte.<g> ?g> corp >zi) şi puţin mai mult la cel dializat. 1. ulei. fructe o alimente care pot consumate fără restricţie. 1 g 3a )l) şi de A ( 6H m. ceea ce permite un ec#ilibru nutriţional satisfăcător. smoc#ine).Na#ar rafinat B< . iar aportul lipidic este de ma+im de 16H-1<H g lipide>zi. branză. 6H-6C g proteine la pacientul nedializat ( H. lapte. clerance-ul cu creatinină sau. fructe care teoretic nu necesită insulina pentru metabolizare poate agrava diabetul. evit'ndu-se în special ?ipo?alemia.N tip 6 la pacientii cu sindom metabolic şi pot reduce îmbătr'nirea.linte) o alimente care pot fi consummate in cantitati limitate$ p'inea.Z>zi. alimentele trebuie împărţite în G mari categorii$ o alimente interzise$za#ar şi produse za#aroase ( inclusive fructele uscate$ curmale. 2ructoza din sucuri. peste. unt.C-6g>?gc sau 6H-6CI din necesarul caloric total.

6 între proteinele animale şi cele vegetale. 9rundJ &M. 6HH= <. . acesta fiind de GCH-<CH g>zi. 9ordon . &mit# &) _r.:g. 2ran?lin 5 . . . aport lipidic normal ( FH-=Hg>zi) realizat prin ingestia de uleiuri vegetale._.aniela Motoc 2iziologia Metabolismului.GC-H. Medicina !nternă vol !!.. Manualul Mer? de diagnostic si tratament.( mgI) ( ml>min) @g.B MB X6H H. insuficienţă cardiacă) restricţie importantă ( GH-<Hm.C g 3a)l )..1-1.+celsior. <H . Kn !7) cu edeme masive ( sindrom nefrotic. Kn caz de uremie se limitează aportul de A la FHm. =. cantitatea de 3a)l . and 5lood !nstitute scientific statement. . lapte. rad 6HHH B.Z> zi prin regimuri cu ma+imum <H g proteine şi e+cluderea alimentelor bogate în A 9 9L 5GRA8 E SELECT .6 sau G g 3a)l. 9#id de limentatie &anatoasa. carne.. iar Qpierderea( trebuie înlocuită ( în funcţie de ionograma zilei precedente ) cu sodiu sub forma pliculeţelor de 1. !ngestia lic#idiană este în funcţie de pierderi şi se calculeză astfel$ diureza zilei precedente D <HHml>zi ( pierderi insensibile) D pierderi e+trarenale ( transpiraţii. 9#erbon 8 -3utritia la varsta a treia. ed ll. Kn !7) cu #ipertensiune arterială$ FHm. ed ]"!!!.d.A# 1. 116$6FGC4C6. portul de A. Arauss 7M.<H 0roteinele trebuie să provină din alimente cu valoare biologică ridicată ( albuş de ou. 8ung. Kn nefropatia cu pierdere de sare se produce o des#idratare e+tracelulară . peşte. vărsături. în proporţie de 6>G sau cu un raport de 1. . coord Mariana 9raur. . unt desodat.1EEB C. &avage 0_. . Kn cazurile cu diureză peste 1HHH ml>zi.onato A . Circulation 6HHC.Z 3a sau 6-6.iagnosis and management of t#e metabolic sJndrome$ an merican @eart ssociation>3ational @eart.aniels &7. &erban ". galbenuş de ou$ 6>G din cantitatea de lipide trebuie să fie nesaturate ( vegetale).. &pertus _ . cu sau fără adaosul unui diuretic . cu e+cepţia diabetului za#arat şi a #ipertrigliceridemiilor.Z>zi ( < g 3a)l). . aport glucidic normal. )leeman _!. br'nză).. ed 0erformantica !asi. precierea necesarului de 3a)l se face şi prin cîntărirea zilnică a pacientului şi prin măsurarea tensiunii arteriale. 6HHE G. ^uşan 8M.%iA XG M<H 1 G-B 6H-<H H.c?el 7@. "asile 9oldiş *niversitz 0ress. 6HHB 6.. merican @eart ssociation/ 3ational @eart and 5lood !nstitute$ . &c#neider 2r. )osta 2. F. secreţia renală de A este suficientă pentru evitarea #iper?alemiei. rt0ress.C-H.. diaree etc).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful