Nutriţie, dietetică şi sănătate comunitară

Nutriţia reprezintă procesuld de aprovizionare a celulelor şi a tesuturilor cu elementele necesare (sub formă de alimente) pentru a susţine viaţa. Multe probleme comune de sănătate pot fi prevenite sau atenuate cu un regim alimentar sănătos. O dietă constă practic într-un set de reguli alimentare, reguli care impun consumul de nutrienţi în anumite cantităţi şi din anumite grupuri de alimente. ceste reguli sunt dependente de datele biologice ale individului care urmează dieta şi variază de la o dietă la alta. !ntroducere "ec#ea zicala conform căreia$ %&untem ceea ce m'ncăm( este in mare parte adevarată. )elulele au nevoie de substante nutritive pentru a creşte şi a se înmulti, iar aceste substante sunt preluate din alimentatie. limentele pe care le consumăm contin diverse substante nutritive, fiecare indeplinind o anumită functie in organism. *nele construiesc si repara tesuturi, componentele organismelor noastre, cum ar fi oasele, musc#ii, piele, parul, dintii si ung#iile denumite substanţe plastice. ltele furnizeaza energie sau elimină to+inele care, daca nu ar fi eliminate, ar fi un pericol pentru organism. ,eci e important sa consumăm o varietate de alimente care impreună sa conţină cantitatea potrivită din fiecare substanţa nutritivă. ,acă un aliment este consumat in e+ces, iar altul nu este consumat indea-uns, unele functii ale corpului pot fi afectate, reflectandu-se în starea generală a sănătăţii. !n compozitia alimentelor intra urmatoarele grupe de substante$ proteinele, lipidele (grasimile), glucidele (#idratatii de carbon sau za#arurile), sărurile minerale, vitaminele si apa. .nergia necesară functionarii organismului este furnizată doar de primele trei grupe/ acesteaconstituie deci factorii nutritivi energogeni. !n plus, aceste substante au si un rol plastic, de refacere a tesuturilor uzate. !n ceea ce priveste mineralele si vitaminele, ele indeplinesc mai ales functia de catalizatori ai proceselor bioc#imice, iar apa, dupa cum se ştie, este mediul indispensabil de desfăşurare a vietii celulare.

Date generale despre alimentatie
limentatia a -ucat totdeauna un rol de prim ordin in viata omului (atat ca individ, cat si fiinta sociala). )alitatile si defectele acesteia influenteaza in mod #otarator starea de sanatate. &tiinta moderna a nutritiei nu face decat sa aprofundeze numeroasele faţete ale legăturii fundamentale dintre om şi aliment. Metabolismul general al organismului, deci totalitatea reactiilor bioc#imice desfaşurate la nivel celular, îşi are ca punct de plecare alimentele ingerate.

0rincipiile alimentatiei sanatoase

1

O nutriţie adecvată este esenţială pentru starea de sănatate şi pentru tratamentul multor afecţiuni 0roblema in stabilirea alimentatiei ec#ilibrate, este că, desi se poate fi+a un model de bază, acesta trebuie intotdeauna sa fie adaptat nevoilor fiecarui individ in parte."arsta, modul de viata, c#iar şi clima, pot influenţa ec#ilibrul de substanţe nutritive necesare fiecarei persoane in orice moment. 2oarte important, însă, este să consumam intotdeauna alimente bune, bogate în substanţe nutritive, pentru a rămane sanatosi, mai ales in timpul copilăriei şi adolescentei, cand organismul este in curs de crestere si dezvoltare. 3ecesarul caloric variază cu$ -varsta -se+ul -tipul de activitate -starea fiziologica 4 (e+. alăptare, sarcina, bătr'neţe) -diverse boli. ,esi alimentarea este intermitentă, nevoile energetice sunt continue. 0entru fiecare principiu alimentar e+ista aport, digestie, absorbtie, stocare, utilizare. .c#ilibrul dintre aport-consum are ca rezultat mentinerea greutăţii ,esi structura organică a corpului uman este comple+ă sunt esenţiali$ • 9 aminoacizi • 1 acid gras : acidul linoleic • 13 vitamine • apa • minerale Ca, P, K; Na; Cl, Mg Fe,Zn,Cu, Cr, Mn, e, la care se adaug! aportul caloric" ceste elemente sunt denumite esentiale deoarece organismul uman nu are capacitatea de a le sintetiza, fiind absolut necesar aportul lor e+ogen, pe calea alimentatiei Ma-oritatea compusilor organici din dietă sunt neesentiali, organismul uman fiind capabil de sinteza lor de novo plecand de la alti compusi, in cadrul reactiilor metabolice normale. .+istă o larga capacitate de sinteza endogenă, de e+. pentru aminoacizi, acizi graşi, trigliceride, colesterol, etc 3ecesarul de elemente esentiale reprezintă cea mai mica cantitate din substanţa respectivă care menţine masa corporala normală. !n copilarie necesarul de elemente esentiale este mai mare. fectuni care alterează necesarul de alimente$ -induc anore+ie$cancer, &!, , obstructie gastro-intestinală -cresterea utilizării nutrientelor$e+.febră, infectii, traume, #emoliza,convalescenta/ -malabsorbtie/ -alterarea metabolismelor intermediare (e+. b. #epatice, b. renale) -pierderi $ diaree, arsuri, #emoragii -afectarea e+cretiei metabolilor$e+. 5oli renale -tratamente-#ipolipemiante NECESARUL ENERGET C stfel, aspectul energetic al alimentatiei trebuie -udicios corelat cu varsta persoanei, cu se+ul, activitatea pe care o depune, starea fiziologica, clima in care traieste. 6

Modalitatea de a calcula 3.).& 7*8 .3.79.:!) este in raport cu caloriile necesare sau cu -oulii. )aloria nutritionala este egală cu cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui litru de apă cu 1grad()). !n sistemele internationale 1calorie ; <,1=< -ouli 3ecesarul caloric se poate calcula prin formula 3r calorii>zi ; 9ideala + consumul de calorii>?gcorp>zi, in functie de activitatea depusa )onsumul caloric este de fapt o e+presie a energiei bazale folosite pentru desfasurarea proceselor metabolice la care se adauga energia consumata pentru diferite activitati. .nergia bazală reprezintă energia necesară functionarii organismului şi derulării proceselor metabolice. .nergia bazală (.5) din punct de vedera fiziologic se calculelază cu ecuaţia @arris5enedict, masurata in Acal>zi .52.M.!;BCCD (E,C + 9 ) D (1,=+ !) 4 (<,F+ ") .55 75 :!; BB,<FD (1G,F + 9) D (C+!) - (B,= + ") !n care 9 reprezinta greutatea(in Ag), ! inălţimea (cm) şi " vîrsta(ani). 0entru calculul necesarului energetic la aceasta se mai adaugă D GHI-<HI in sedentarism (!nmultind cu 1.G41.<) DCHI în activitatea moderată D1HHI activitatate sustinuţă, efort fizic mare, sportivi, etc Mai e#ista si alte metode de calcul a meta$olismului $azal (M5), definit ca nivelul minim de energie necesară menţinerii vieţii (este vorba de menţinerea funcţiilor organismului şi a #omeostaziei) sau consumul energetic compatibil cu supravieţuirea. ,in aceste motive, unii autori utilizează denumirea de consum energetic o$ligatoriu (obligatorJ energJ e+penditure) (1). 8a adultul normal, valoarea estimativă a M5 este de 1 ?cal>oră>?gcorp în cazul bărbaţilor şi de H,E ?cal>oră>?gcorp în cazul femeilor şi reprezintă BH-FCI din consumul energetic zilnic. Kn practică se calculează de fapt c#eltuielile energetice de repaus, care sunt cu apro+imativ C-1CI mai mari dec't metabolismul bazal, diferenţă care apare în urma procesului de trezire, cu creşterea activităţii neuronale centrale şi c#eltuieli pentru menţinerea tonusului postural. )reierul, ficatul, rinic#ii şi cordul sunt organele cele mai active din punct de vedere metabolic şi participă cu apro+imativ BHI din valoarea metabolismului de repaus, deşi reprezintă împreună doar C-BI din greutatea totală a organismului. )ontribuţia acestor organe la determinarea M5 este proporţională cu flu+ul sanguin al acestora. ceste ţesuturi prezintă o rată a metabolismului de 1C-<H ori mai mare dec't o masă ec#ivalentă de ţesut muscular în repaus şi de CH-1HH de ori mai mare dec't ţesutul adipos. cest consum energetic important este secundar intenselor reacţii anabolice şi catabolice ce au loc la nivelul acestor organe. )ontribuţia ţesutului muscular la consumul energetic total creşte semnificativ în cursul efortului fizic. Kn ceea ce priveşte v'rsta, s-a constatat că valoarea M5 este cea mai mare în perioada de creştere rapidă din primii doi ani de viaţă şi mai atinge un v'rf în perioada pubertăţii şi adolescenţei. .nergia necesară acoperirii c#eltuielilor din cursul sintezei şi depozitării de ţesuturi corespunzătoare proceselor de creştere este de apro+imativ C ?cal>g de ţesut.

G

)opiii, al căror organism este în creştere, consumă 16-1CI din aportul energetic alimentar pentru formarea de noi ţesuturi/ pe măsură ce anii trec, necesarul caloric pentru creştere este redus la apro+imativ 1I din necesarul energetic zilnic. 8a v'rstnicii sănătoşi s-a constatat reducerea M5 odată cu înaintarea în v'rstă, acest lucru fiind asociat cu pierderea masei slabe metabolic active(1). &tatusul #ormonal poate influenţa metabolismul bazal, un rol central av'nd mai ales afecţiunile tiroidiene.7olul esenţial al tiro#inei este de a creşte rata de activitate a ma-orităţii reacţiilor c#imice în toate celulele organismului. @ormonii tiroidieni influenţează unele componente ale lanţului respirator, unele pompe membranare, intervenind şi în cadrul metabolismului lipidelor, carbo#idraţilor şi proteinelor.. &timularea sistemului nervos simpatic (&3&), în condiţii de stress sau emoţii, duce la eliberarea de adrenalin! ( ) şi noradrenalin! (3 ), cu creşterea activităţii celulare şi promovarea glicogenolizei. &timularea ma+imală a &3& poate creşte M5, dar intensitatea acestui efect la om este redusă, fiind probabil de 1CI sau mai puţin la adult, dar de 1HHI la nou-născut. lţi #ormoni, cum ar fi cortizolul, %ormonul de cre&tere şi insulina, pot influenţa în acelaşi sens metabolismul bazal. @ormonii pancreatici (insulina şi glucagonul) influenţează rata utilizării carbo#idraţilor şi metabolizarea lipidelor, în principal prin activarea transportorilor (şi deci consum de energie), în timp ce #ormonii tiroidieni influenţează e+presia proteinelor specifice prin alterarea ratei transcripţiilor nucleare, modific'nd rata metabolismului şi termogeneza(1). 0entru bolnavii spitalizaţi necesarul caloric este de 16HI din .nergia bazală(.5) 0entru procesele catabolice se adaugă 1CH-6HHI din .5 )onsumul de energie este crescut in • febra (D1GI) • arsuri ( D<H-1HHI) • traumatisme (D<H-1HHI) • #ipertiroidie (D1H-1HHI) &tări #ipoanabolice apar în #ipotiroidism, insuficienta corticosuprarenală (5. dison), cu reducerea Metabolismului 5azal. Calculul necesarului caloric in !unctie de acti"itatea depusa si greutatea corporala *n om are nevoie, daca efectuează o munca medie, de GH-GC cal.> ?ilocorp> zi, iar in cazul unei munci grele are nevoie <C-CC cal.> ?ilocorp>zi . 8egat de starea fiziologica, o femeie însarcinată necesită in aceleaşi condiţii de activitate cu <CH calorii mai mult pe zi. OM& recomanda femeilor însărcinate o creştere a aportului caloric cu apro+imativ 1CH ?cal>zi în cursul primului trimestru şi cu GCH ?cal>zi în restul perioadei de sarcină. ceste recomandări nu iau în considerare variaţiile activităţii fizice sau ale greutăţii corporale care nu se datorează stării fiziologice de sarcină. ,eoarece activitatea fizică a femeii însărcinate în societatea modernă este de cele mai multe ori redusă, unii autori recomandă în trimestrele 6 şi G de sarcină o creştere a aportului caloric cu doar GHH ?cal>zi. 0e perioada alăptării se remarcă de asemenea o creştere a necesarului caloric. ,epozitele lipidice formate pe parcursul sarcinii vor asigura mamei o mică parte din acest necesar

<

• 2orma ma-oră de termogeneză este reprezentată de ac(iunea dinamic! speci)ic! a alimentelor ( . în această situaţie procesul de termogeneză fiind mult mai activ. metabolizării şi stocării nutrienţilor/ 6. la frig sunt necesare mai multe calorii. în cadrul căreia organismul încearcă să-şi menţină structurile la o temperatură normală de funcţionare.transformarea nutrimentelor absorbite în :0 sau stocarea lor. denumită şi e)ectul termic al alimentelor (t#ermic effect of food 4 :.2) sau termogeneza indus! de alimente (diet induced t#ermogenesis)# *)ectul termic al alimentelor (:. 8egat de clima. dar aportul caloric suplimentar recomandat mamelor ce alăptează pentru acoperirea nevoilor este de CHH ?cal>zi. Calculul necesarului caloric Kn practică. Mecanismele implicate în digestia şi metabolizarea alimentelor. lipide si proteine) nu sunt ec#ivalente în ceea ce priveşte asigurarea necesarului energetic/ fiecare dintre aceste grupe este însă necesară. secreţii digestive. este dificil a cuantifica e+act aportul de energie c't şi consumurile.fectul termic al alimentelor prezintă două componente$ 1.&). transportul şi metabolismul alimentelor ingerate şi reprezintă 1HI din consumul energetic zilnic. re loc timp de c'teva ore după ingestia de alimente (1-G ore). stress sau ca rezultat al administrării unor medicamente sau #ormoni.2 4 t#ermic effect of food.in aceste motive. cest proces are loc atunci c'nd organismul este e+pus la temperaturi -oase şi are loc producerea de căldură ca mecanism adaptativ (cold induced t#ermogenesis). sunt următoarele$ .&) reprezintă cantitatea de energie consumată pentru digestia.crescut. )ele trei grupe de macronutrienţi (glucide.  termogeneza şi  activitatea fizică se pot rezulta calcula$ C . e+punerea la variaţii de temperatură. . cunoscut şi sub denumirea de acţiunea dinamică specifică a alimentelor 4 . care pare a fi mediat de activarea sistemului nervos simpatic (&3&) (prin intermediul receptorilor L)/ este datorat efortului de adaptare la variaţiilede dietă. stress-ului emoţional şi altor factori/ • O altă componentă a procedulul general de termogeneză este termogeneza termoreglatorie. 'ermogeneza apare ca răspuns la stimuli precum$ ingestia de alimente. frică. în anumite limite destul de largi. compatibile cu supravieţuirea Componentele principale ale consumului energetic şi anume:  metabolismul bazal (nivel minim obligatoriu de energie necesar mentinerii vieţii). portul de energie se poate calcula în urma anc#etelor nutriţionale (pe bază de c#estionare sau -urnal alimentar) valoarea totală a energiei ingerate rezult'nd din insumarea caloriilor aduse de fiecare aliment.masticaţie. punerea în funcţiune a tubului digestiv/ . unii autori utilizează termenul de termogenez! adaptativ!. ce se desfăşoară cu consum energetic. termogeneza facultativă 4 consumul energetic suplimentar. absorbţiei. la variaţiile temperaturii mediului ambiant. secreţia suprarenaliană. absorbţia. . termogeneza obligatorie 4 energia necesară digestiei.

5B 6mg>zi/ vit.imobilizat la pat D 1HI . este recomandabil ca acestea sa provina mai mult din cereale. 7eferitor la glucide. deci nu modifică greutatea corporală.>g pentru lipide.)alcularea Metabolismului 5azal in Acal dupa formula &c#ofield 6.activitate uşoară D 1C-6HI ./ vit. 00 1C-6B mg>zi. deci. 51 1.activitate medie D 6CI 0entru activitati grele si foarte grele sunt calcule speciale !mportanţa modificărilor ce au loc la nivelul depozitelor energetice ale organismului. .i. :rebuie subliniat insă ca proporţia proteinelor din raţie (indeosebi a celor animale) este net mai mare la copii.6g/ calciu H.<+9 D =FH =. &e considera drept proportii optime urmatoarele $ carne si derivate B-1HI din totalul aportului caloric.G6g/ zinc 6Hmg/ fier 1=mg etc.ezec#ilibrul acestei balanţe energetice pe timp scurt (aşa cum apare între mese sau de la o zi la alta) nu determină modificări semnificative în ceea ce priveşte energia totală a organismului. lapte si derivate 1H-16I/ oua G-<I/ B ..B+9 D BCB 1G.Gmg/ vit. 0roteinele vor fi cam CH-BHI de origine vegetală şi <H-CHI de origine animală. ea trebuie sa fie constituita prin aportul tuturor grupe de alimente. greutatea corporală în ?g 0erioade de "'rsta 5ărbat 2emeie (ani) 1C 4 1= 1F.C mg/ pentru cele #idrosolubile se indica $ vit.>g pentru glucide si proteine si de circa E ?cal. ) CH-1CH mg>zi/ cit.i. !nitial se determină valoarea metabolismului bazal (după formula &c#ofield) unde 9 . la modificări corespunzătoare ale greutăţii $uterea calorica a !actorilor nutriti"i este de circa < ?cal.ezec#ilibrele ce apar şi se menţin pe o perioadă de c'teva zile.1. la gravide sau la femeia care alaptează.F+9 D C=C E.=+9 D <=C GH 4 BH 11. A H. <HH u. . 0entru ca alimentatia sa fie cu adevarat ec#ilibrata. CHHH u.6g/ sulf 1. 56 6-6. 9răsimile vor trebui sa fie cam -umatate de provenienţă vegetala si -umatate de provenienta animala. . rareori fiind nevoie de suplimentari.C mg>zi/ vit. 3ecesarul energetic zilnic la ma-oritatea indivizilor se află în intervalul 1CHH4GHHH ?cal/ datorită e+istenţei depozitelor energetice ale organismului. săptăm'ni sau luni pot duce la modificări substanţiale ale energiei totale şi.C mg>zi / vit. O alimentatie corecta aduce in general suficiente minerale si vitamine.H+9 D BCB :abel 1.6g/ fosfor 1.H+9 D BEH 1<.1+9 D =<6 M BH 11. poi la valoarea anterioara se adaugă activitatea fizică şi termogeneza $ .G+9 D BEH 1= 4 GH 1C. Ne"oile %ilnice de su&stante minerale sunt apro+imativ urmatoarele$ clor Bg/ sodiu <g/ potasiu G.=<g/ magneziu H. 6./ vit. 3evoile zilnice de vitamine #iposolubile sunt$ vit. fructe si mai putin din produsele za#aroase industriale. depinde de durata acestui dezec#ilibru. modificări survenite în urma dezec#ilibrului dintre aportul şi consumul energetic. legume şi leguminoase.

ceste to+ine trebuie eliminate din organism . cafea. altfel devin periculoase. APA pa nu este o substanta nutritiva$ nu are valoare energetica si totusi are un factor important al alimentatiei ec#ilibrate. etc. la 6HHH de Acal de energie c#eltulită avem nevoie de 6 litri de apa. pot rezulta si materiale nefolositoare. ceasta ultima masa se va lua cam cu doua ore inainte de culcare şi va fi mai usoara.fluidul interstiţial 4 reprezentat de apa care încon-oară celulele/ .+. insa este importanta si din alt motiv.fluidele tisulare 4 const'nd în apa care se găseşte în ţesutul con-unctiv. C-1HI la gustarea din -urul orei 11. 3ecesarul de apa la adulti este de 1ml @6 O>cal energie c#eltuită la adult. cartilagii şi oase. GC-<HI la masa de pranz. !n mod normal din necesarul de apă F . la nou-născut este de apro+imativ FCI. fie prin urină.HH. fiind dependent de$ . iar al bărbaţilor CC-BCI/ acest lucru se e+plică prin conţinutul crescut al masei musculare la bărbaţi)/ . pa este necesara pentru mentinerea compozitiei corpului si pentru circulatia substantelor nutritive in organism. Oamenii trebuie sa consume apro+imativ 6-G litri de apa pe zi.). )ompartimentul e+tracelular reprezintă apro+imativ 6HI din greutatea corporală. între B luni şi un an 4 de BHI. insa multe alimente contin o a numita cantitate de apa. deci apa este preluata si din alimente.plasmă 4 care conţine 6CI din totalul lic#idelor e+tracelulare şi CI din greutatea corporală/ . si ele sunt eliminate cu a-utorul apei. avem nevoie de mai multa apa decat de orice alta substanta nutritiva. iar la v'rstnici scade spre <CCCI). . !ntr-adevar. în timp ce organismul unui adult obez conţine <H-CHI apă)/ . pa se găseşte în organism în două compartimente distincte$ compartimentul e+tracelular şi compartimentul intracelular. iar restul seara. astfel înc't cantitatea totală de apă din organism scade pe măsură ce masa adipoasă creşte (organismul unui adult slab conţine apă în proporţie de FH-FCI.masa celulelor adipoase/ acestea au un conţinut #idric scăzut. )ompartimentul intracelular reprezintă <H-<CI din greutatea corporală. !n urma reactiilor c#imice din organism care transformă alimentele in energie.secreţii 4 conţin'nd apa aflată în tranzit/ .grasimi 1G-1FI/ cereale si derivate GH-<CI/ legume si fructe 1F-1=I/ za#ar si produse za#aroase F-=I/ bauturi nealcoolice 6-GI(<). ceasta depaseste cu mult cantitatea de apa continuta in bauturi (ceai. 0rocentul de apă din organism variază între CH-FHI.se+ (organismul femeilor conţine apă în proporţie de CH-CCI.v'rstă (conţinutul de apă se corelează invers proporţional cu v'rsta$ în cazul prematurilor proporţia de apă este de =HI din greutatea corporala. fie sub forma de transpiratie. . grasime sau în tesuturi noi. Distri&utia aportului alimentar pe parcursul zilei trebuie sa fie in general aceasta$ 6HI din totalul caloric se va consuma dimineata.ste alcătuit din$ .

!n perioada de lactaţie la necesarul obişnuit de adaugă 1HHHml>zi $roteinele 0roteinele sunt substante de o mare comple+itate.igestia şi absorbtia proteinelor 0roteinele pot fi descrise ca substante nutritive constitutive ale organismului. )u. treonina. pentru că nu pot fi sintetizati şi trebuie sa fie obtinuţi obligatoriu din alimente.-g corp. conţine 1FI proteine. anticorpi şi enzime. !n compozitia lor intra elementele$ ). 0roteinele sunt substante solide sau lic#ide-vîscoase. )antitatea necesară din fiecare aminoacid este de 6CH-11HHmg>zi Necesarul de proteine 'n dieta este de (. )o). lic#ide ale corpului si in toate organele interne. leucina.sau e+opeptidaze.oar apa este cea care ocupa un procent mai ridicat in organism. rezult'nd oligopeptide. iar restul vor fi transformaţi in #ormoni. 0roteinele sunt raspandite in musc#i.cistină. piele. cum ar fi inima. . fenilalanină-tirozină. . )opiii au nevoi mai mari. ce acţionează asupra dipeptidelor. . care sunt ulterior transportate activ prin mecanisme distincte spre circulaţia portală minoacizii sunt unităţile constructive de la baza unor peptide mai simple. dipeptide şi aminoacizi.)g* +g . .• CH-1HHml apă se pierd prin fecale. Mg. rinic#ii şi creierul. oase si cartilagii. avînd suprafata corporală mai mare. si deci pierderi crescute. ficatul. Organismul apoi separă şi foloseste aminoacizii in diferite scopuri.+istă dipeptidaze. #istidină. @. triptofan. enzime localizate at't în citoplasmă c't şi în %marginea în perie( a epiteliului intestinal. O. !n structura corpului uman se găsesc GH de astfel de aminoacizi. O parte vor fi folositi pentru cresterea si producerea de noi proteine necesare organismului. cestea pot fi clasificate dupa solubilitatea lor in apa in$ • proteine insolubile/ = . izoleucina. 3. adesea 0 şi uneori metal (2e. Organismul unei persoane sănatoase. . lizina. 0roteinele sunt degradate iniţial în stomac sub acţiunea pepsinei. &urplusul de proteine 4ceea ce prisoseşte organismului. !n procesul de digestie proteinele din alimente sunt transformate in aminoacizi. metionina. care este completată apoi de tripsina şi c#imotripsina pancreatică ca şi de alte endo. din care E sunt consideraţi esenţiali.se transformă in za#aridecare dau energia necesara organismului. iar cand apare diaree se pierde mai mult • CHH-1HHHml-se pierd prin evaporare(perspiraţia insensibilă) • 1HHHml sau mai mult reprezinta diureza !n stările febrile se adaugă 6HHml pentru fiecare grad )elsius de temperatura peste GFH ). incolore in stare pură. &. "aloarea biologica a proteinelor alimentare este dictata de continutul lor de aminoacizi esentiali. conţin'nd proteine cu inaltă "aloare &iologică. o alta parte vor fi folositi la refacerea tesuturilor din corp.le sunt suportul material al vietii/ sunt cele mai raspandite substante organice in materia vie. care nu este supraponderală.+istă E aminoacizi esenţiali $ valina.

. cum ar fi c#eratina si colagenul. nuci. după apă. peste. . proteinele provenite din surse animale$ oua. este mai usor sa e+primăm consumul zilnic necesar în grame. nu rezultă ca trebuie sa formeze cea mai mare parte a alimentatiei. iar proteinele vegetale in seminţele de plante$ nuci. o alimentatie ec0ili&rata ar tre&ui sa contina +123(4 alimente &ogate in proteine.aca necesarul caloric este luat din alte tipuri E . 0roteinele de origine animala au o valoare nutritiva mai mare dec't proteinele din legumeM proteinele cereale (griu. daca vor fi constituite din proteine de origine animala. iar o femeie adultă de GH g proteine pe zi.eşi proteinele însumează un procenta. Din punct de "edere procentual. refac pielea. asa incat este foarte important ca vegetarienii să-şi obţină necesarul de proteine din seminţe de soia. !ntr-un organism adult de FHAg se găsesc apro+imativ B Ag proteine. oua. ele acoperind partial necesarul de aminoacizi. . !n organismul uman proteinele sunt sintetizate plecand de la peptidele si aminoacizii provenite din proteinele e+ogene . tendoanele si ligamentele/ proteinele musculare produc miscareintrînd in constituşia actinei si miozinei. principalul metabolit energetic. porumb)M proteinele din rădăcinoase. ung#iile. . scazand pana la 1g>Agcorp>zi la adult si la valori c#iar mai mici la varsta a !!!a. 0roteinele sunt esenţiale organismelor noastre.7atia alimentara de proteine zilnica recomandata(6) este de 6. #emoglobina transporta o+igenul/ proteinele membranare reglează mişcarea substantelor în şi din celulele noastre. mazare şi cereale.ridicat din compozitia organismului. 8a fel ca enzimele. lapte si alte produse lactate. *n adolescent are nevoie de apro+ FH-1HH mg proteine pe zi. lapte. &urse de proteine in #rană sunt proteinele de origine animală si proteinele de origine vegetală. deoarece acestea contin proteine din clase superioare. 0roteinele de structura. 3ecesitatile proteice ale femeii gravide sunt de 1HH-1CH g proteine 3ecesitatile de proteine sunt determinate şi de aportul caloric.aloarea calorica a proteinelor este urmatoarea$ + g# proteine prin ardere metabolică produce / calorii.• proteine solubile. ele reglează toate aspectele metabolismului. . 0roteinele animale se gasesc in carne.6 g> Ag )orp>zi la copil. . faina de grîu.eoarece oamenii aparţin regnului animal. reprezent'nd 1H-6HI din masa protoplasmatică. scazand progresiv din copilarie spre maturitate. 0roteinele din cereale si vegetale au o valoare biologica mai mica.orez. . acestea sunt metabolizate şi e+cesul este folosit in sinteza glucozei. carne de pui si peste 4 pot fi asimilate mai rapid decat cele din surse vegetale. ceste proteine vor acoperi necesarul de aminoacizi esentiali al organismului. oasele. 3ecesarul de proteine se coreleaza cu rata de crestere.aca necesarul caloric este luat din proteine. boabe de fasole.aloarea &iologică a proteinelor !n celule proteinele sunt cele mai bine reprezentate elemente.eoarece procenta-ele sunt greu de estimat in acest fel.

Laptele şi &ran%eturile# &e consumă lapte de vaca. avand valoare biologica ridicată. mai putin de capra si de bivoliţă. painea.GI 1BI al&us H. pasari (domestice si salbatice). etc. )arnea reprezinta o sursa principala de proteine (1=66I). cu proteine de calitate superioara si grasimi usor digerabile. !ata un tabel cu alimentele ce contin un procent mai ridicat de proteine. .ste de asemenea o sursa importanta de calciu. 0recipitarea cazeinei sta la baza prepararii branzeturilor. moluste. 3ecesarul de proteine • este crescut 4 in perioada de crestere. lactaţie. • Carnea si deri"atele din carne# 2olosim carnea provenita de la mamifere (domestice si salbatice). nucile. 0roteinele sunt ceva mai bine reprezentate in leguminoasele uscate. 1HI din necesarul de aminoacizi.cele de rata. pastele fainoase. ouale. după perioade de malnutritie • scăzut 4în boli #epatice.de nutrienti. 1CI din cele de zinc si 1HI din cele de vitamine. acestea sunt folosite pentru sinteza de novo a proteinelor. za#aroza.a. Legumele sunt tot alimente de origine vegetala cu un mare continut de apa. gasca. leguminoasele uscate. celuloza). &ubstanta uscata este reprezentata mai ales de glucide(glucoza. aliment valoros. lacto-albumina).1I • • • 1H . curca. amidon. sarcină. 6CI din nevoile de fier. uremie. mai rar de la crustacee. pesti (de apa dulce si de mare).F6I 11. &ursele de proteine cele mai importante pentru om sunt$ carnea si derivatele din carne. afibii. dar legumele sunt o sursa importanta de vitamine si minerale. 8aptele este apreciat drept un aliment complet si o sursa de proteine de calitate superioara( intre care se numara cazeina. &e consideră că un singur ou poate acoperi 6-<I din nevoile energetice. de oaie. )onţinutul în proteine al unor alimente grasimi glucide proteine gal&enus G6I H. s. fructoza. 5uăle# &e folosesc ouăle de gaina si -mai rar. Alimentul Continutul in proteine carne 6H-6CI lapte GI faina de grau 11-1<I soia GBI orez =-1HI ciuperci GHI oua 16I :abel 6. cu un consum bazal energetic mai mare. laptele si branzeturile. renale..6I H.

care sub influenţa amilazei salivare şi pancreatice este #idrolizat în oligo. laptele.ste importantă pentru eritrocite. pentru a produce energie. . iar in timpul procesului de rafinare isi pierde aproape toata valoarea nutritivă. mazarea si cartofii. )lasificarea glucidelor$ 1. biscuitilor. care primeşte puţin o+igen.+ista 6 tipuri de carbo#idrati degradabili 4 amidonul si za#arul 4 care se gasesc in aproape toate alimentele naturale. absorbite şi apoi transportate spre circulaţia portală 11 . pra-iturilor. 0ainea si pastele.FI :abel G. Na#arul %arde( impreuna cu grasimea. 0lantele depoziteaza amidonul ca pe niste rezerve proprii de #rana. sunt surse bune de amidon. cest tip de za#ar este rafinat. deci semintele si cerealele. alimente bogate in carbo#idrati. cum ar fi cerealele.şi diza#aride. fructele. sunt produse obtinute din cereale. carbo#idratii formeaza probabil cea mai mare parte a unei alimentatii zilnice. 6. poliza#aride digerabile (amidon. poliza#aride nedigerabile (fibre alimentare)/ 9lucidele alimentare reprezintă CH-CCI din aportul energetic total.e aceea specialistii recomanda ca acest za#ar sa fie consumat cat mai rar posibil. 8a nivelul %marginii în perie ( a enterocitelor diza#aridazele sunt descompuse în monoza#aride. porumbul sau orezul. Na#arul desi are o valoare nutritiva redusa. denumite glucide comple+e) G. 9lucoza este singurul substrat capabil de a furniza :0 în absenţa o+igenului.apoi în diza#aride. legumele. sau pentru medulara renală. 9lucidele furnizează mai mult :0 pentru un mol de o+igen dec't acizii graşi prin o+idare totală. este un element necesar organismului. Digestia glucidelor#)ele mai multe glucide sunt ingerate sub formă de amidon.apa C1.)omponenta unui ou ==I Lipsa (carenta) de proteine in organism poate duce la$ -tulburari de crestere si de nutritie/ -scaderea rezistentei la infectii/ -aparitia anemiei/ -aparitia edemelor (tumefierea alba a fetei)/ -scaderea capacitatii de activitate fizica si psi#ica/ E6cesul de proteine in organism poate duce la$ -aparitia de scaune de putrefactie/ -aparitia unor boli (guta)/ -aparitia fenomenelor de into+icare cu proteine/ Glucidele sau car&o0idratii . fololosit pentru indulcirea bauturilor. za#aruri (mono. care nu posedă mitocondrii. . denumite glucide simple). budincilor si a altor produse. 0roblema alimentara apare deoarece termenul %za#ar( este asociat cu za#arul alb. ca graul. stfel.

&e găsesc in uleiuri vegetale. %răsimile reprezintă &5# din necesarul caloric al dietei . prin care sunt solubilizate grăsimile şi este favorizată absorbţia lor. o anumită cantitate de grăsime este esentiala pentru pastrarea sănătatii. floarea soarelui) conţin grasimi nesaturate. formă sub care sunt secretate în vasele limfatice şi a-ung apoi în ficat. situate sub piele si in -urul catorva organe importante.aloarea calorica a lipidelor -+ g# lipide. ei pătrunz'nd direct în sistemul venos portal şi fiind transportaţi în plasmă legaţi de albumină.c#olesterJl esters. o anumita cantitate de grasime va fi depozitata in %depozitele de grasime( din organism. cizii graşi polinesaturaţi (omega -G şi omega -B) sunt acizi graşi esentiali. dar reprezinta o importanta sursa energetica. in general. 0rodusele animale 4 carne. nuci. &ub acţiunea lipazei şi a co-lipazei pancreatice se formează monogliceride şi acizi graşi. untura..!). )ontrar unor teorii la modă. furnizarea energiei este mai constantă. alături de colesterol şi fosfolipide. cu e+ceptia fructelor si legumelor.aloarea calorica a glucidelor este urmatoarea$ + g# 9lucide. Monogliceridele şi acizii graşi cu lanţ lung sunt reesterificaţi în trigliceride la nivelul enterocitului. un acid gras polinesaturat este un acid gras esenţial şi este folosit pentru diferite sinteze in organism cun ar fi prostaglandinele. din care 1>G este de dorit sa fie grăsimi saturate. alune. care interacţionează cu sărurile biliare.-. . cizii graşi cu lanţ mediu ()=-)16) nu sunt reesterificati şi înglobaţi în c#ilomicroni. cum ar fi rinic#ii. peşte. inima si ficatul. apoi interactionează cu apo-lipoproteine specifice pentru a forma c%ilomicroni si +. . prin ardere metabolică. prin ardere metabolică. produce / calorii Grasimile )a si carbo#idratii. seminţe. măsline. o data supuse procesului de digestie. astfel că se iau din dietă şi din suplimente alimentare. ceste depozite apara organismul impotriva frigului si prote-eaza oasele si organele interne impotriva ranilor. form'nd micelii mi#te. grasimile sunt o sursă de energie prin ardere si.. ) 8!3O8. produse lactate 4 conţin asa-numitele gr!simi saturate" *leiurile vegetale (soia. 16 . nu pot fi sintetizaţi. 0entru a preveni si reduce progresiunea aterosclerozei se recomandă ca grasimile nesaturate să nu depăseasca GHI din totalul grăsimilor alimentare.in punct de vedere energetic glucidele reprezintă 5 !" # din necesarul caloric al dietei normale$ 9lucidele nu sunt alimente esenţiale. constituite din acizi graşi şi glicerol. proape toate alimentele contin grăsimi. produce 7 calorii Digestia si a&sor&ţia lipidelor Ma-oritatea grăsimilor ingerate sunt trigliceride cu lant lung. !n plus.

mucilagii). dar care nu aparţin peretelui celular. )lasificarea lipidelor alimentare si rolul lor (1) 8i&rele 2ibrele sunt elemente importante ale unei alimentatii ec#ilibrate. sunt integrate în lista fibrelor alimentare/ sunt poliza#aride de rezervă sau de sinteză (poliza#aride citoplasmatice).amidonul poate fi inaccesibil amilazei datorită prezenţei unei bariere fizice constituite din fibre (cazul leguminoaselor)/ . 0rin e+tensie. cestea măresc volumul de mancare consumata.amidonul poate fi ingerat crud.efinirea nutriţională a fibrelor alimentare se referă mai mult la particularităţile lor fiziologice (rezistenţa la digestia intestinală) dec't la originea botanică/ categoria lor tinde actualmente să includă alţi compuşi vegetali de natură glucidică. negelatinizat (în principal amidonul din banane)/ . ceastă malabsorbţie fiziologică a amidonului are trei motive principale$ . care pot face parte din alimentaţie (cazul amidonului rezistent) sau pot fi adăugate.:abel <. 2ibrele alimentare sunt constituenţi vegetali alcătuiţi în principal din poliza#aride ce constituie peretele celulelor vegetale (poliza#aride de structură sau parietale) şi sunt ingerate cu alimentele. deoarece contribuie la eliminarea matrialelor nefolositoare din organism.anumite procedee te#nologice şi culinare. dar 1G . cum ar fi aditivii alimentari (gume. . O parte din amidonul pe care noi îl ingerăm nu este supus digestiei de către amilaza din intestinul omului sănătos. incetinind trecerea sa prin intestin si lasand substantelor nutritive timp pentru a fi e+trase si absorbite. alte poliza#aride de origine vegetală rezistente digestiei în intestinul gros. cum ar fi refrigerarea sau congelarea amidonului. pot induce sc#imbări structurale care fac amidonul rezistent.

acid fitic) şi c#iar compuşi nevegetali (oligoza#aride de sinteză. scăz'nd presiunea intraluminală colonică/ . făină de gr'u întreg  )ereale întregi  "egetale mature. Surse alimentare 2ibrele se găsesc în produsele de origine vegetală. se vorbeşte de substanţe cu efect de fibre.8-colesterolul/ reduc absorbţia de grăsimi alimentare şi de colesterol prin legare de acizii biliari şi de grăsimi. fructe şi seminţe comestibile cum ar fi seminţele de in şi căpşuni (olubile  9ume. morcovi Aport recomandat &e recomandă un aport de 1< g fibre pentru fiecare 1HHH ?cal ingerate.fibrele solubile reduc 8.stimulează masticaţia. celuloza . !n urma rafinarii cerealelor.asigură substratul pentru fermentaţia colonică/ .itaminele "itaminele sunt substante c#imice cu structura diversă. orz  Mere. deci se gasesc doar in legume. Rolul !i&relor alimentare 'n organism .cresc volumul bolului fecal. 8ipsa lor în 1< . căpşuni. 7aportul între fibrele insolubile şi cele solubile trebuie să fie de G>1. Kn aceste cazuri. gr'u. flu+ul salivar şi secreţia de suc gastric/ . citrice. cunoscut ca celuloză.determină senzaţia de saţietate prin umplerea stomacului/ . care. ceea ce corespunde unui aport de 6C-GC g fibre>zi. 2ibrele provin din tesutul structural al plantelor. desi folosite în cantitati foarte mici au un rol esential în mentinerea proceselor celulare vitale.sau fibra alimentară 4 este adesea inlaturată. . care rezistă de asemenea digestiei în intestinul omului sănătos. dar se pare că e+istă o diferenţă mică între cele fierte şi cele crude. Surse ale !i&relor alimentare 8i&re alimentare 'nsolubile  )eluloză  @emiceluloză  8ignină  "egetale.fibrele solubile înt'rzie evacuarea gastrică şi încetinesc rata de digestie şi de absorbţie/ .asigură un tranzit intestinal normal/ . mucilagii  0ectină  Ovăz.nepoliza#aridici (oligoza#aride naturale) sau neglucidici (polifenoli. 3u se cunoaşte e+act efectul fierberii asupra conţinutului în fibre. poliza#aride bacteriene). legume.

lactatia)/ unele conditii climaterice/ lucrul fizic intens/ lucrul neuropsi#ic intens.sau avitaminoze. Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine în cantitati mici (51. ceasta forma este rasp'ndita în unele contingente ale populatiei sanatoase (copii.a. acidul folic. . acidul pantotenic (vitamina 5G). tocoferolul (vitamina . riboflavina (vitamina 56). pierderii vitaminelor în procesul de prelucrare culinara si pastrarii îndelungate a produselor alimentare. 2orma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine apare din cauza folosirii în alimentatie cu precadere a produselor rafinate (p'ine alba. acid folic). tianina (vitamina 51). "itaminele se împart în 0idrosolu&ile.enumirea de vitamine provine de la cuv'ntul latin vita ceea ce înseamna viata. 00) si altele . "itaminele se gasesc în cantitati mici în alimentele naturale. A. care se caracterizeaza prin dereglari bioc#imice. !ngerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca #ipo.alimentatie provoacă patologii de nutritie.si avitaminoze se evidentiaza forma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine. continutul redus de vitamine în ratia zilnica/ distrugerea vitaminelor în procesul prelucrarii termice a alimentelor si pastrarea lor timp îndelungat/ actiunea factorilor antivitaminici ce intra în componenta produselor alimentare/ prezenta vitaminelor rau asimilabile în produsele alimentare/ dereglarea balantei c#imice a ratiei alimentare si corelatiei dintre vitamine si alte substante nutritive. de absorbtie a vitaminelor/ consumarea vitaminelor care patrund în organism cu #rana de catre flora intestinala patogena si paraziti intestinali/ actiunea antivitamina a unor medicamente/ necesitatea sporita în vitamine/ unele stari fiziologice (perioada de crestere. grupul 5 s. consumul redus de produse alimentare (sursa principala de vitamine). sarcina. prin urmare. "itaminele liposolu$ile$ retinolul (vitamina ). v'rstnici). în urma #ipodinamiei cu scaderea poftei de m'ncare si. biotina. stari de stres/ boli contagioase si into+icatii/ actiunea factorilor nocivi în procesul de productie/ e+cretia sporita a vitaminelor. "itaminele %idrosolu$ile includ$ acidul ascorbic (vitamina )). muncitori. studenti.). biotina (vitamina @). . niacina (vitamina 00). acid lipoic. intestinelor. liposolu&ile si "itaminogene. za#ar). calciferolul (vitamina . 516. sigurarea subnormala a organismului cu vitamine are drept consecinta scaderea rezistentei organismului fata de infectii. ciancobalamina (vitamina 516). sporirea actiunii substantelor to+ice. fitoc#inona (vitamina A). stres si alti factori nocivi. lipsite de vitamine. 0e l'nga #ipo. boli care în cazuri grave se pot solda cu moartea.in aceste considerente se recomanda vitaminizarea suplimentara a populatiei cu polivitamine etc.ipo/ si avitaminozele pot aparea în urmatoarele cazuri$ carenta de vitamine în produsele alimentare.în cantitati mai mari (5B.). sistemului #epatobiliar/ defecte congenitale ale mecanismului de transport si ale proceselor fermentative. 1C . acidul nicotinic. între unele vitamine/ anore+ia/ deprimarea florei intestinale normale. folacina. . dministrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de #ipovitaminoza A. pirido+ina (vitamina 5B). care sintetizeaza unele vitamine/ în bolile gastrointestinale/ c#imioterapia nerationala/ dereglarea absorbtiei vitaminelor în tractul gastrointestinal în patologiile stomacului. 56. fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului.

!n avitaminoza 00 apare pelagra manifestata prin diaree. 0irido+ina se gaseste în dro-diile de bere si alimentare.itaminele 0idrosolu&ile +itamina 01 1tiamina2 a-uta la arderea glucidelor si proteinelor.itamina 9) 1pirido#ina2 intervine în metabolismul aminoacizilor. dermatita. insomnie. acidul nicotinic2 participa în metabolismul glucidic. ficatul. fotofobie. marirea sensibilitatii pielii la razele solare. tulburari ale cordului. participa la normalizarea colesterolului în s'nge. ea se sintetizeaza în cantitati considerabile de catre flora intestinala. soia. carne. 8ipsa acestei vitamine provoaca anemia pernicioasa cu sindromul anemic si tulburari nervoase. în ficat. micsoreaza continutul de glicogen în ficat si rezistenta organismului fata de infectii. reducerea capacitatii de munca fizica si intelectuala. . contribuie la sporirea rezervei de glicogen în ficat. îndeplineste rolul de protector al celulei #epatice cu actiune lipotropa. !nsuficienta de acid nicotinic provoaca tulburari digestive si ale sistemului nervos. inozita. dementa. 7iboflavina se afla în dro-diile de bere si alimentare. splina cu aparitia #emosiderozei. nuci. zabalute. ficat. )arenta de riboflavina provoaca leziuni ale limbii. provoaca scaderea rezistentei la infectii s. "itamina 516 se gaseste în ficat. tar'tele. ceste modificari patologice apar mai des daca se consuma o cantitate mare de glucide fara sporirea corespunzatoare a aportului de tiamina. soia. spanac. dereglari de #emopoieza si sinteza a #emoglobinei. #istaminei. crupele de #risca. nuci. peste.+itaminogene$ bioflavonoizii (vitamina 0). retine cresterea organismului. acidul pangamic (vitamina 51C). participa la procesul de crestere. mareste rezistenta organismului catre substantele to+ice si microbiene.itamina 9+3 1cianco$alamina2 intervine în sinteza #emoglobinei. în galbenusul de ou. vitamina *. rinic#i. ovaz. micsoreaza nivelul glucozei în s'nge. nucile. acumularea fierului liber în serul sanguin.itamina $$ 1niacina. #emoglobinei. serotoninei. . carne. vitaminoza 51 poate provoca boala Oberi-beriP cu paralizia membrelor inferioare. dro-diile alimentare si de bere. albus de ou. fasolea.itamina 93 1ri$o)lavina2 participa la respiratia celulara. în metabolismul unor aminoacizi. caderea parului. . participa în sinteza ureei. carne. favorizeaza cresterea. a unor glande cu secretia interna.a poate fi sintetizata în organism din aminoacidul triptofan si de flora intestinala. &unt bogate în tiamina p'inea neagra. leguminoase.a. peste. mazarea. cereale nedecorticate. acidul orotic. &caderea nivelului de tiamina în organism provoaca insomnie. în varza. oua. metabolismul proteic. con-unctivita. Acidul !olic 1)olacina2 participa în procesul de sinteza a proteinelor si acizilor nucleici. la respiratia celulara. în insuficienta folacinei apare 1B . colina. stimuleaza procesul de crestere. "itamina 00 se gaseste în ficat. acidul lipoic. împiedica depunerea colesterolului în peretii arterelor. dro-diile de bere si alimentare. dureri si parestezii în membre. are proprietati lipotrope. contribuie la micsorarea masei corpului. . contribuie la normalizarea functiei sistemului nervos. . lacrimare. . provoc'nd anurie. peste. soia. rosii. conopida. 8ipsa vitaminei 5B se manifesta prin anemie. lapte. stimuleaza eritropoieza. în transformarea triptofanului în vitamina 00. tar'te de cereale. la steatoza #epatica. iritabilitate. în ficat. functionarea celulelor nervoase. carnea de porc. proteic. "itamina 51 în doze mari (în conditii e+perimentale) conditioneaza dereglari ale functiei rinic#ilor. dro-diile de bere si alimentare. favorizeaza furnizarea fierului. la normalizarea functiei sistemului nervos. mareste rezerva de glicogen din ficat.

morcovul. gogosarii. varza rosie. fragii s. substanta care distruge biotina). . ficatul. previne #emoragiile. în organele interne. )arotenul se asimileaza mai bine în prezenta proteinelor si lipidelor. &unt bogate în caroten morcovul. Kn cazurile grave de carenta apare scorbutul care se caracterizeaza prin anemie. stimuleaza mecanismele de protectie ale organismului împotriva infectiilor. mareste rezistenta organismului la infectii. contribuie la vindecarea plagilor. !nsuficienta de acid pantotenic provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos.a. #ipertensiune arteriala. rinic#i. duce la retenta cresterii copiilor. mucoaselor.2 normalizeaza metabolismul lipidic si glucidic.anemia megaloblastica #ipocroma. mareste receptivitatea organismului la infectiile aparatului respirator. participa la sinteza #ormonilor steroizi si se+uali. enterocolite). al pielii. unt. "itamina @ se sintetizeaza de flora intestinala si se ingereaza cu produsele alimentare (dro-diile de bere si alimentare. galbenusul de ou. ardeii dulci.itamina D 1calci)erolul2 participa la absorbtia calciului si fosforului din intestin. dintilor. gastrita. legumele proaspete). al colesterolului. tomatele. tractului digestiv (faringite.a poate patrunde în organism cu #rana sub forma de provitamina. salata verde. s'ngerari si inflamatii ale gingiilor. carnea. stimuleaza sinteza glicogenului în ficat si sporeste continutul colesterolului în s'nge. fierului.itamina A 1retinolul2 asigura adaptarea oc#iului la întuneric. glucidic. ardeii grasi. cidul folic contin frunzele plantelor. . deoarece ea se afla în multe produse alimentare si se sintetizeaza si de catre microflora intestinala. tomatele. mareste functia e+cretorie a pancreasului. patrun-elul s. provoaca s'ngerari pronuntate în traume mici. "itamina se gaseste în ficat. prunele. pot aparea malformatii congenitale. întreruperea sarcinii. numita caroten si în ficat se transforma în vitamina . stomatita. !nsuficienta de biotina sporeste dupa consumarea albusului de ou crud (albusul contine avidina. conopida. provoaca #iperestezia pielii. la depunerea lor în sc#elet si dinti. leucopenie. tar'tele de cereale. galbenusul de ou. uscarea corneei (+eroftalmie). !nsuficienta vitaminei ) are ca urmare cresterea predispunerii organismului la infectii.itamina C 1acidul ascor$ic2 participa în procesele metabolice celulare. lipidic. dro-diile alimentare si de bere. rezistenta organismului la infectii. . 9iotina 1vitamina . normalizeaza functia suprarenalelor.). caisele. Acidul pantotenic 1vitamina 032 participa în metabolismul proteic. scade pofta de m'ncare si masa corporala. pestele. ciresele. ficat. )arenta vitaminei scade adaptarea oc#iului la întuneric cu aparitia #emeralopiei (Oorbul gainiiP). caderea dintilor. mareste integritatea pielii. .a.ozele mari ale vitaminei ) pot provoca insomnie. în metabolismul proteic. trombocitopenie. frisca.itaminele liposolu&ile . mineral. urzica. ficatul. se observa slabiciune generala si somnolenta. cefalee. agravarea evolutiei lor. . leguminoasele. bronsite. normalizeaza cresterea si reproducerea. &unt bogate în acid pantotenic dro-diile alimentare si de bere. sc#eletului. &imptome pronuntate ale bolilor provocate de deficitul vitaminei 5G se înt'lnesc rar. #emoragii articulare. sm'nt'na. mararul. normalizeaza 1F . periarticulare. &urplusul vitaminei în organism micsoreaza pofta de m'ncare. în biosinteza #ormonilor steroizi. asigura depunerea glicogenului în ficat si functia lui antito+ica. scaderea rezistentei la diferitele substante to+ice. enterita. stimuleaza apetitul. #ipotonie. lapte. )antitati sporite de vitamina ) contin fructele si legumele (macesul. coacaza neagra. provoaca îngrosarea pielii. Kn insuficienta de biotina apare uscaciunea pielii.

1= . slabiciune generala. moartea intrauterina a fatului. 8ipsa vitaminei .osteoporoza. . br'nzeturi. carne. ceea ce se manifesta prin depunerea sarurilor de calciu în organele interne. malformatii congenitale. . capabila de a sintetiza vitamina A. frisca. vitamina *. dministrarea dozelor mari de vitamina . Su&stantele "itaminogene nu au toate însusirile caracteristice vitaminelor si nu-i determinata influenta lor în organismul omului. contin ouale. participa la acumularea glicogenului în ficat.itamina : 1)itoc%inona2 este importanta în procesul de coagulare a s'ngelui.a se afla în legumele verzi (varza.a. peste. galbenusul de ou. galbenusul de ou.functionarea glandelor tiroida. ea determina functionarea tesutului muscular si celui nervos. uleiul vegetal nerafinat. !n lipsa vitaminei 0 apar #emoragii prin slabirea peretilor capilarelor. "itamina . tomate. . cidul paraaminobenzoic actioneaza antitireoto+ic. untura de peste. favorizeaza procesul de regenerare a tesuturilor. )arenta tocoferolului în organism provoaca #emoliza eritrocitelor. "itamina . cidul orotic. "itamina 0 (bioflavonoizii. p'inea neagra s. 8ipsa ei duce la aparitia #emoragiilor musculare. ficat. dar este bine cunoscut ca ele au rol în metabolism si se gasesc numai în produsele alimentare. dezvoltarea aterosclerozei. macesul s. pancreas. osteomalacie. acidul pangamic. "itamina . &unt bogate în vitamina 0 fructele. ardeii dulci. unele produse de origine vegetala si animala.a. dureri în membrele inferioare la mers. tulburari musculare si nervoase. avort. untul. colina au proprietati lipotrope. duce la #ipervitaminoza. spanac. se gaseste în unt. rutina) normalizeaza permeabilitatea vaselor si rezistenta lor. iar la maturi . cereale). se sintetizeaza în piele sub actiunea razelor ultraviolete. varza. micsoreaza permeabilitatea capilarelor.itamina E 1toco)erolul2 îndeplineste un rol important în procesele de reproducere. #ipogalactie la mama. ficatul.. #ipercolesterinemie. sm'nt'na. tulburari de reproducere ca sterilitate la barbati si femei. coacazele. dezvoltarea embrionului. #ipofiza. voma. inozita. inapetenta. cerebrale si apare mai des dupa tratamente îndelungate cu antibiotice si sulfanilamide care distrug flora intestinala. laptele. la copii provoaca ra#itism. )elelalte vitaminogene se înt'lnesc în dro-diile alimentare si de bere.

funcţionarea normală a muşc#ilor. carnea roşie şi ouă. greu absorbit datorită prezenţei acidului o+alic. tofu preparat prin precipitare cu carbonat de calciu. nucile. peşte. peştii cu oase mici (sardine. moluşte şi stridii. alături de calciu. leguminoasele. )alciul din spanac.:abel C. )alciul se găseşte în cantităţi mari în lapte şi produsele lactate. NERALELE )e ce ne sunt necesare mineralele* 2iecare dintre minerale -oacă anumite roluri în corp. dimpotrivă. somon conservat). în structura oaselor şidinţilor.:abel sinoptic cu principalele efecte ale vitaminelor(1) . dar pe l'ngă aceasta este un component al membranelor celulare şi -oacă numeroase roluri în circuitele metabolice ale organismului. sfeclă şi rubarbă este. dar şi în legumele frunzoase verzi. 2osforul se găseşte în carnea de pui. coagularea s'ngelui şi transportul substanţelor prin membranele celulelor. arpagic. transmiterea impulsului prin fibrele nervoase. &ucul de portocale îmbogăţit conţine cantităţi de calciu +osforul se află şi el. 8aptele şi produsele lactate. Calciul intră în componenţa oaselor şi dinţilor şi este esenţial pentru procesele de creştere. cerealele integrale 1E .

+ierul intervine în transportul o+igenului. (odiul şi potasiul intervin în ec#ilibrul apei între sectoarele organismului.acă alimentaţia noastră este ec#ilibrată şi variată. produsele lactate. cerealele neprelucrate. cum ar fi p'inea albă. )ele mai bogate surse sunt ficatul. za#ărul. o+idarea tisulară. Kn general. apărarea antiinfecţioasă. stafide. tofu preparat prin precipitarea magneziului. c't şi cea e+cesivă a organismului poate avea efecte nedorite asupra sănătăţii. nuci. carne). dar şi în legume precum ceapa şi usturoiul. deşi acesta este prezent în ma-oritatea fructelor şi a legumelor. carnea slabă. gr'ul germinat şi tăr'ţa de gr'u.. ciuperci. Clorul contribuie la sinteza acidului clor#idric în stomac şi se află în str'nsă relaţie cu sodiul şi potasiul pentru îndeplinirea funcţiilor acestora. în transportul substanţelor prin membranele celulare şi în activitatea normală a musculaturii. 'odul a-ută la funcţionarea normală a glandei tiroide. alimentele puţin colorate. leguminoase. ceaiul şi peştele marin. intr'nd în componenţa Qcărăuşilor( din sange. e+cepţie făc'nd apa fluorurată. nucile şi seminţele/ cantităţi mici se găsesc în cereale şi legume. Kn general. cerealele rafinate sunt surse sărace de fier. precum şi la contracţia musculară propriu-zisă şi activează multiple enzime celulare şi căi metabolice ale corpului uman. Cuprul intră în componenţa mai multor enzime şi proteine ale corpului. carne şi produse lactate sunt mai sărace dec't dietele bogate în legume şi cereale. fructele uscate. Magneziul este prezent în numeroase alimente 4 diverse seminţe (mai ales de floarea-soarelui). grăsimile. Kn rest. 6H . . sparang#el. ouă. cafea. nuci. bere şi vin. • Orice #otăr're în legătură cu consumul de suplimente de vitamine şi minerale trebuie luată în colaborare cu medicul. apa dură. -incul reprezintă un constituent esenţial al sistemului enzimatic celular. ceai. legumele verzi. prunele uscate. cantităţile conţinute nu sunt semnificative. 2ierul este preluat de către organism mai ales din ouă. nuci. piperul negru. av'nd rol în o+idarea fierului. (ulful se găseşte în general în produse de origine animală (peşte. cantitatea de vitamine şi minerale pe care aceasta o conţine este suficientă pentru nevoile corpului. Cromul se găseşte mai ales în dro-dia de bere. legume. are rol antio+idant şi stimulează sistemul imun.ste de preferat ca aportul de vitamine şi minerale să provină din #rana zilnică. deoarece at't aprovizionarea insuficientă. este implicat în metabolismul vitaminelor şi proteinelor. la adult. . +luorul se găseşte în general în cantităţi mici în cele mai multe surse alimentare. dietele bogate în alimente rafinate. cerealele şi vegetalele verzi. fructele de mare (în special stridiile). prezenţa lui fiind esenţială pentru creşterea şi dezvoltarea corporală şi.agneziul participă la transmiterea semnalului activator de la fibra nervoasă spre muşc#iul care îi este subordonat. ouă. )uprul este larg distribuit în alimentaţie. produsele de carne. cacao. pentru desfăşurarea normală a circuitelor metabolice ale organismului. unele formule de lapte.

fectele deficientei principalelor minerale 61 .:abel B .

Aditi"ii &unt substante c#imice care se adauga in alimente pentru a facilita conservarea lor sau pentru ameliorarea proprietatilor(e+ gustul. *tilizarea acestora se face pe baza recomandarilor de la producator.polinesaturati. ceste suplimente alimentare sunt din ce in ce mai utilizate in practică pentru anumite strategii terapeutice. !n afectiunile cardiovasculare sunt utilizate suplimente conţin'nd antio+idanţi. in timpul sarcinii şi alaptarii sunt utilizate produse care contin fier.rug dministration) le include in clasa alimentelor. stfel. calciu etc. acizi grasi omega-G. steroli şi stanoli. în situaţii fiziologice sau patologice. (2ood and . aroma) in scopuri te#nologice. folati. !n *& 2. 66 . Multe suplimente sunt utilizate la sportivi sau în convalescenţa unor afectiuni acute.Suplimentele alimentare &unt constituite din produse sau combinatii de substante care nu au rol de medicament.

s-au elaborat tabele. în calcularea indicelui de masă corporală (!M)) sau a compoziţiei corporale şi necesarului energetic. enterocolite) . &-a folosit greutatea corporală. teste bioc#imice etc. O greutate anormal de redusă poate fi 6G . diferită de aditivi sunt poluanţii sau contaminantii de natură fizică sau c#imică. O categorie specială. autoaprecierea greutăţii etc. a pierderii calităţii nutriţionale.) sau de laborator (impedanţă bioelectrică. înălţimea. Kn consecinţă. vanta-ele oferite de aditivi$ • )resc durata de conservare a alimentului • 0revin irosirea alimentelor • )resc varietatea si atractivitatea alimentelor • 0rote-eaza de anumite boli provocate de alimente(to+infectii alimentare. cum ar fi urmele de pesticide.cestia reprezinta marea clasa a %.+ nitritii sunt utilizati pentru conservarea carnii prin afumare şi in#iba cresterea Clostidrium 0otulinium" . #ormonii de crestere(in carne si produse lactate).). şi diferite reglementări interne sau internaţionale stabilesc nivelul considerea tigur dintr-un anumit aditiv.-urilor(. :otuşi aceste valori sunt stabilite pe mai ales prin consens dec't prin dovezi sigure. !n te#nologia alimentară şi în gastrote#nie sunt utilizaţi totuşi doar acei aditivi care au fost testaţi şi şi-au dovedit siguranţa alimentară. funcţionali etc. diverse pliuri cutanate şi circumferinţe.valuarea statusului nutriţional se face pe date subiective (putere de muncă. a unor eventuale efecte nedorite pe termen lung. metale grele.ezavanta-ele sunt legate de falsificarea gustului si calităţii alimentelor. Knălţimea ar trebui să fie măsurată cel mai corect cu a-utorul unui stadiometru. densitometrie. 2 Greutatea Măsurarea greutăţii corporale este cea mai simplă şi la îndem'nă metodă de evaluare a statusului nutriţional. care nu sunt de dorit in alimente CA$ T5LUL 3 E"aluarea stării de nutriţie . ndici antropometrici Măsurătorile antropometrice se numără printre cele mai vec#i metode de apreciere a stării nutriţionale. aflato+inele . care corespund mediei greutăţii populaţiei cu cea mai mare speranţă de viaţă şi care sunt folosite ca reper de normalitate (greutatea Qideală() 2 <nălţimea Măsurarea înălţimii este necesară în estimarea greutăţii corporale ideale. precum şi alte dimensiuni lineare pentru a caracteriza masa grasă şi statusul nutriţional ale unei persoane şi a stabili relaţia între greutate şi cea mai mică mortalitate.) şi pe date obiective clinice (indici antropometrici.

ca mar?er al malnutriţiei protein-calorice. :abel cu &tatusul nutritional la adulti dupa !M) !M) Ag>m6 &tatus nutritional X 1=.  2ormula &ocietatii de sigurari Metropolitane 3eR Sor? 9i. se asociază cu risc crescut de morbi-mortalitate )'ştigul temporar în greutate adesea dezvăluie e+istenţa unei afecţiuni.considerată ca un semn de denutriţie. !ndicele de masă corporală este considerat e+act pentru că este mai bine corelat cu masa adipoasă totală şi relativ independent de talie.C-6<.CHDH.talia in cm.! GC-GE.E &upraponderal GH-G<.=C.!!! Ce este supragreutatea= 6< .< .enutritie 1=.FC + T(:-1CH) 4 "-6HU < :. o greutate e+cesivă poate reprezenta un semn caracteristic al obezităţii. al unei modificări psi#osociale sau a stilului de viaţă. &e pot aduce şi critici clasificărilor bazate pe !M) deoarece acesta nu reflectă distribuţia masei grase  !ndicele abdomino-fesier (Weist-8ipp) )ircumferinta abdominala )ircumferinta fesiera (bazin) 4 3 .!! M <H Obezitate gr.H.E Obezitate gr.E Obezitate gr.E  !nde+ul Masei corporale !M).varsta in ani  2ormula 5roca 9i . :-1HH iar la V 9i .(:-1HH)+H. . Kn caz contrar.9(?g)>:6 (cm) 3 . mai ales la copil.BV)-6C Ag>cm6 supragreutate 6C-GH Ag>cm6 obezitate MGH Ag>cm6 !ndicele de masă corporală are avanta-ul că determină relaţii între greutate şi înăţime e+primate printr-un singur număr. !nterpretarea valorii greutăţii corporale trebuie să ţină cont de înălţimea şi v'rsta persoanei respective.E (66. 66.E 3O7M 8 6C-6E. ". &căderea în greutate în cazul unei boli sau post prelungit.+ista diferite formule de calcul al greutătii ideale. sau poate fi asociat cu iniţierea unei terapii sau abandonarea alteia.

6) serum triglJcerides Y 1CH mg>d8 (1. indiferent de se+. and lipid profiles abnormalities. . #Jpertension. G) serum @.!t Ras c#aracterized as #aving at least G of t#e metabolic abnormalities$ 1) 2asting plasma glucose Y 1HH mg>d8 (C. insulin resistance. 7om'nia ocup'nd locul G printre ţările europeene.6E mmol>8) for Romen or drug treatment. is c#aracterized bJ central obesitJ.B mmol>8) or drug treatment of #JperglJcemia. and X CH mg>d8 (1. .+ista mai multe tipuri de obezitati cu cauze diferite si cu factori de risc diferiti$ . factori care daca se asociaza definesc Sindromul . Obezitatea prezintă o problemă de sănătate publică nu numai prin prevalenţa sa la toate categoriile de v'rstă.F$ diabetul za#arat. 9reutatea corporala superioara cu 6CI greutatii normale este considerata de medici %obezitate(.6. obezitatea de tip secundar ( CI din populatie) are ca factori determinanti dezec#ilibre metabolice si #ormonale.&usceptibilitate genetica .1 miliarde de persoane sunt #iperponderale. ci şi prin implicaţiile socio-economice şi mai ales prin comorbidităţile asociate care cresc riscul relativ al mortalităţii la 1. cresterea glicemiei. . &e estimează că în lume 1. Obezitatea este o boală multifactorială.2actori de mediu 6C .ste o epidemie globală. adolescenţii şi adulţii. caracterizată printr-un dezec#ilibru între aportul de energie şi consumul de energie ale organismului. creşterea tensiunii arteriale) este de 1H6 cm pt barbati si == cm pt femei.eta&olic# Metabolic sJndrome (Met&). din care G16 milioane sunt obeze. !n realitate nu sunt clare cauzele obezitatii.8-c#olesterol X <H mg>d8 (1. a RorldRide epidemic #ealt# problem. putem vorbi de supragreutate. Mult mai rara. cancerul.C. )irca EHI din cazurile de obezitate sunt determinate de consumul alimentar in e+ces. tunci cand e+cesul de greutate nu depaseste 1HI peste greutatea ideala e+ista o tendinta %usoara( de ingrasare. scaderea @. <) blood pressure Y 1GH>=C mm@g or drug treatment for #Jpertension. dislipidemia. rasă sau stare socio-economică. cu o prevalenţă în continuă creştere.)înd greutatea corporala depăşeşte 6H-6CI din limita standard corporala stabilita la nivel international. and C) Raist circumference Y EC cm for bot# se+es :0 !!!(=) Patogeneza 8a nivel termodinamic se ingeră şi se absoarbe mai multă energie din alimente faţă de c't se consumă.BE mmol>8) or drug treatment. tratamentul este e+clusiv medical si este orientat spre tratarea bolii care a cauzat obezitatea. !n aceasta situatie sunt recomandate controlul dietei.upă numeroase studii s-a constatat că pentru definirea obezităţii abdominale este suficientă măsurarea circumferinţei taliei.8 colesterolului. programe regulate de miscare si folosirea integratorilor dietetici pe baza de fibre solubile in apa. Obezitatea este cea mai frecventă tulburare de nutriţie ce afectează copiii. O circumferinţă a taliei de peste =H cm la femeie şi peste E< cm la bărbat poate defini obezitatea abdominală$ "aloarea circumferinţei taliei corespunde la o creştere importantă a prezenţei factorilor de risc vasculari (creşterea colesterolului total. !n acest caz.H< mmol>8) for men. complicaţiile cardiovasculare.

lipamatoze mono. )us#ing boli @ipotalamice 4 tumori.8eziuni ale #ipotalamusului $leziuni ale nucleului ventromedial sau paraventricular. cu creşterea calităţii vieţii şi a longevităţii. flavonoide.gr. psi#ici. . colesterolul sub 6HHmg>zi cu creşterea grăsimilor polinesaturate (1H-6HI din totalul caloriilor) şi creşterea conţinutului în fibre(6H-GHg>zi).upa severitate$ -dupa !M) 4 supragreutate 6C-6E Ag>cm6 .depresie . b.5. inflamatorii.menopauza.Obezitate ginoida . - )linic 4 Obezitate androida . )us#ing.!! GC-<H Ag>cm6 -gr. 9răsimile saturate vor fi sub FI din totalul caloriilor.N!: :. . . este definita ca o crestere a masei totale de tesut adipos datorita @iperplaziei ( cresterea 3r. s.scaderea activitatii simpatice/tulburari in secretia de neuropeptide care actioneaza in #ipotalamus stimuland apetitul.) sau @ipertrofiei ( cresterea vol) adipocitelor incarcate cu :9 3r.2.primara -secundara $-a) boli endocrine $ #ipotiroidie.cu varsta.Obezitate dismorfica 4 in sindroame genetice cu depunere localizata sau partiala de tesut adipos . oligo-poli nodulare. &tanolii din plante reduc absorbtia colesterolului din tractul digestiv si sunt eficienti in toate tipurile de dieta. impactul acestor măsuri simple asupra afecţiunilor cardiovasculare fiind demonstrată.crstere in O5 @iperplagica )lasificarea obezitatii$ Obezitate.gr. afect.! GH-GC Ag>cm6 . . de ovar polic#istic. . 6B . traume. Modificarea stilului de viaţa va fi încura-ată la toţi pacienţii . andropauza O5. lte opţiuni terapeutice sunt utilizarea sterolilor şi stanolilor în alimentaţie precum şi a unor antio+idanţi naturali(carotenoizi. 7ezulta obezitate #ipotalamica cu #iperfagie.creste progresiv pana la 1=-6H ani.Obiceiuri alimentare$ nu uitaţi că ec#ilibrul energetic (şi ponderal) înseamnă să m'ncăm at'ta c't consumăm fectiuni endocrine$. Zuercetina).este mic la copil nou nascut . proc.adipocite variaza. cresterea activitatii parasimpatice. tulburarea sistemului nervos vegetativ. vasculare. !!! M<H Ag>cm6 $rincipii terapeutice in o&e%itate 0entru prevenirea obezităţii se recomandă reducerea porţiilor de m'ncare şi a conţinutului caloric>porţie.

:erapia medicamentoasa este comple+a . cu favorizarea senzatiei de satietate si in mai mica masura creste rata metabolismului de repaus. aritmii cardiace. uscăciunea gurii. Orlistatul ameliorează şi multiple alte afecţiuni asociate obezităţii. )omparativ cu simpla modificare a stilului de viaţă. ea fiind un ad-uvant la masurile mai sus enuntate . . scăz'nd astfel absorbţia lipidelor cu cca GHI.ependenta de droguri. )ele mai frecvente reacţii adverse la administrarea de orlistat sunt cele gastro-intestinale. Orlistatul determină o scădere ponderală mai mare/ în plus. an+ietate. parestezii) şi nici asupra sistemului cardio-vascular (ta#icardie. . alcool sau medicamente in antecedente 6F . efectele adverse usoare si tranzitorii fiind previzibilesi bine cunoscute din farmacologia medicamentului. sindrom discordant • &indromul 9illes de la :ourette • @: necontrolata terapeutic (: M1<C>EHmm@g) • :ulburari de ritm (ta#icardie. ameţeli. de tipul #ipertensiunii arteriale. previne mai eficient instalarea diabetului la pacienţii obezi şi contribuie la asigurarea unui control glicemic mai bun la pacienţii diabetici. incidenţa acestora scăz'nd pe măsură ce administrarea de orlistat continuă. dupa utilizarea timp de minim B luni. pierderi de memorie. tendinta la suicid. sindrom maniacodepresiv. (ibutraminum reduce aportul alimentar prin actiune la nivelul sistemului nervos central.atorită mecanismului de acţiune la nivel local. !n conditii de eficienta scazute la aceasta doza (definita ca pierdere in greutate mai mica de 6 Ag in < saptamani). mentinerea pe termen lung a noii greutati. permitand un control mai eficient al comorbiditatilor asociate si in acelasi timp favorizand. amplificand scaderea ponderala asociata sc#imbarii stilului de viata. depresie.doza poate fi crescuta la 1C mg o data pe zi. #ipertensiune arterială). &ibutraminum nu creeaza dependenta. cefalee. 0acientii care au contraindicatii pentru tratamentul cu &ibutraminum$ • Obezitatea de cauza tumorala #ipotalamica • :ulburari ma-ore de alimentare in antecedente (anore+ia nervoasa sau bulimia nervoasa) • 5oli psi#ice ma-ore$ depresia.oza initiala este de 1H mg de sibutraminum o data pe zi.rlistatul acţionează prin in#ibarea specifică şi de lungă durată a lipazelor gastrointestinale. este singurul agent medicamentos din clasa sa terapeutică care nu are efecte sistemice$ nici asupra sistemului nervos central (insomnie. aritmie e+trasistolica) • fectiuni ocluzive ale arterelor periferice • ") isc#emic sau cerebral • "alvulopatii severe • @ipertiroidie • 2eocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine • !nsuficienta #epatica severa • !nsuficienta renala severa • 9laucom cu ung#i inc#is • . atacuri de panică. #ipercolesterolemiei şi sindromului metabolic.

dupa cercetari recente. &-a constatat ca pe langa intarirea sistemului imunitar. care actioneaza ca un %burete natural(. antipsi#otice. &e pare ca cromul sustine ambele functii. triptofan. )romul este. !n alimentatia moderna se simte lipsa de crom cu toate consecintele nefavorabile asupra organismului nostru si a functiilor vitale. ciclosporina • @iperplazie. 6= . O clasificare de baza imparte aceste produse in$ • $roduse pe &a%a de !i&re solu&ile. ceai verde (cu efect antio+idant) si crom organic. antidepresive din grupa in#ibitorilor selectivi ai recaptarii de serotonina. cum sunt produsele pe baza de e+tras liofilizat de fruct de portocal( cu efect diuretic). itraconazol. un oligoelement esential pentru o stare de sanatate buna la modul general. $roduse pe &a%a de crom vanta-ele unei diete pe baza de crom 2scade po!ta de dulciuri# )romul sustine molecula de 2:9 si o a-uta sa transporte glucoza din sange in celule. cestea reduc cantitatea de grasimi ingerate odata cu mancarea.• dministrare concomitenta de in#ibitori de M O. simpatomimetice. O cantitate mai mare de crom reprezinta o cale de a preveni oboseala si lipsa de energie care duce la pofta de dulciuri. scazand astfel riscul total de ateroscleroza. − nu negativau în mod durabil bilanţul de energie − nu asigurau un bilanţ de azot ec#ilibrat. 2spri>ina actiunea insulinei# Molecula de 2:9 si insulina lucreaza in paralel pentru a asigura transferul glucozei la celule. • $roduse care acti"ea%a meta&olismul si stimulea%a arderea grasimilor. ?etoconazol.colesterol benefic.8.colesterol daunator si @.8. CA$ T5LUL ? $rincipii dietetice in patologia medicala Regimurile restricti"e 'n tratamentul o&e%ităţii u e+istat o serie de regimuri numite %libere( (%free diets() care au cunoscut şi ele moda lor şi care au fost părăsite pentru ca. care se gasesc pe piata sunt numeroase. cromul regleaza si controleaza glicemia. adenom de prostata cu reziduu vizical postmictional • &arcina si alaptare • !ntoleranta la lactoza Su&stantele naturale care reglea%a greutatea corporala 0rodusele naturale pentru controlarea greutatii. asigurand astfel un ec#ilibru mai stabil. 2im&unatateste ec0ili&rul intre lipidele din sange# &-a dovedit ca cromul reduce colesterolul total si imbunatateste raportul dintre 8.

7egimurile restrictive ec#ilibrate peste 1<HH calorii pe zi. . "ariante ale acestui regim sunt cunoscute sub numele de dieta 9ordon. 7egimul iniţial recomandat de William @arveJ şi William 5anting mai cuprindea şi vin. 3u e+istă nici o dovadă că utilizarea unei diete de CHHH calorii fără glucide duce la slăbire/ − consiliul nu este de acord în a recomanda populaţiei nici un gen de %dietă liberă( ce permite ingestie %nelimitată( de lipide. nerespectarea tuturor secvenţelor de regimuri (reducere şi stabilizare) este urmată de reîngrăşare prin fenomenul adaptării c#eltuielilor energetice la aport. Kn ultimii 6H de ani aceste regimuri au fost reactualizate sub diferite nume şi cu diferite procenta-e de glucide (nivel cobor't sau foarte cobobr't de #idrocarbonat). ele trebuie să fie urmate obligatoriu de regimuri de stabilizare. 0racticarea unui regim restrictiv trebuie precedată de acordul bolnavului. timpul precis de respectare a regimurilor. . sunt indicate în obezitatea #iperfagică şi în cea normofagică. .a2 regimuri li$ere aglucidice sau %ipoglucidice &unt cunoscute sub denumirea de dieta Marriot ( nglia) sau t?ins (&* ) ( t?ins[ diet revolution) ceste regimuri au fost descrise pentru prima dată în 1=B< de către William @arveJ.e obicei nivelul ingestiei calorice anterioare variază între GCHH-CHHH calorii pe zi pentru bărbaţi şi 6HHH-<HHH calorii pe zi 6E . :rebuie să menţionăm că în urmă cu 1HH de ani cantitatea de glucide cu absorbţie rapidă din alimentaţie era mult mai mică şi deci acest regim era probabil mult mai bine acceptat. Kn al treilea r'nd. data controlului. Regimurile restricti"e ec0ili&rate 'n tratamentul o&e%ităţii 7egimurile restrictive ec#ilibrate trebuie să întrunească criteriile unui bun regim. . %:#e prudent diet( (7inzler) etc.ste necesar de a-i e+plica bolnavului că.lementele necesare pentru întocmirea regimului restrictiv$ nterogatoriul alimentar a) 3ivelul calorico-azotat anterior. 0rescrierea regimurilor restrictive trebuie sa aiba o motivaţie medicală şi să fie precedate de e+plicaţia clară a te#nicii de realizare. !n al doilea r'nd ele trebuie să răspundă scopului tratamentului din obezitate$ de a negativa de o manieră durabilă bilanţul energetic şi de a ec#ilibra bilanţul de azot. proteine etc.a este o variantă %familială( a dietei sărace în #idrocarbonate cunoscute de peste 1HH de ani/ − e+plicaţiile raţionale găsite pentru -ustificarea acestei diete nu au nici un fundament ştiinţific. ceastă dieta a făcut obiectul unei critici serioase din partea %)ouncil on food and nutrition( &* din care rezumăm$ − dieta revoluţionară t?ins nu este nici nouă nici revoluţionară. ritmul scăderii în greutate. şi consideră acest gen de alimentaţie ca periculoasă pentru sănătatea cetăţenilor (risc de boli cardiovasculare)/ − medicii trebuie să e+plice pacienţilor potenţialul de risc şi periculozitatea pe care o incumbă practicarea unor asemenea diete.

iferenţele vor fi mărite în cazul e+istenţei unor tratamente medicamentoase anterioare (preparate tiroidiene. Sta&ilirea gra"ităţii a!ecţiunilor asociate şi a gradului de prioritate nutriţională ceste considerente vor sta la baza întocmirii regimului restrictiv şi parţial la prescrierea regimurilor de stabilizare. d) &e notează frecvenţa perioadelor de bulimie mai ales post-ingestie alcoolică. renale/ cantităţi variabile de proteine în funcţie de gradul insuficienţei renale etc. c) 7espectarea a cel putin trei mese pe zi.+emple$ concentraţii variabile de 3a în funcţie de gradul @: şi>sau a insuficienţei cardiace. nevrotice. E6istenţa tul&urărilor meta&olice a) )oe+istanţa unei tulburări a ec#ilibrului glicemic (diabet za#arat. Reguli generale de 'ntocmire a regimurilor restricti"e 'n o&e%itatea 0iper!agică sau de aport a) . însă ele provin din proteine de slaba valoare biologică (legume.. #iperinsulinism reacţional) e+clude folosirea glucidelor cu absorbţie rapidă din regimul restrictiv şi din cel de stabilizare. etc. b) )oe+istenţa unei #iperlipoproteinemii (@80) care trebuie în paralel tipizată şi stabilită depedenţa metabolică.i. . indiferent de noul ec#ilibru ponderal şi energetic la care va a-unge subiectul. funcţionale. corectarea lui este dificilă din cauza %transferului de motivaţie( bulimică. diuretice). b) 2recvenţa meselor în nictemer este mare şi găsim frecvent %suplimentări( neregulate.pentru femei. fructe). insuccese la e+amene. &e va insista asupra descoperirii %factorului declanşator de apetit(. GH . Kn practică. d) :ratamentul psi#ologic al terenului generator de stimuli e+terni şi interni nutriţionali (afecţiuni organice. c#iar dacă acest lucru este uşor. c) Kn marea ma-oritate a cazurilor nu e+istă regimuri restrictive anterioare. deci nu este instalat fenomenul adaptării c#eltuielilor energetice la regimul pe care îl vom prescrie. . e+clude din regimul restrictiv şi din cel de ec#ilibrare alimentul responsabil de această dependenţă. cereale.iferenţe energetice de cel puţin 1HHH calorii între valoare alimentaţiei iniţiale (.) şi regimul de urmat. etc. 3ivelele ingestiei proteice sunt de asemenea ridicate (peste 1CH de grame proteine pe zi). b) 3ivelul proteic cel putin egal cu cel anterior regimului şi întotdeauna peste CC grame proteine pe zi. traume psi#ice. fapt care face dificilă cifrarea e+actă a ingestiei calorice spontane.). ceastă e+cludere este totală şi pentru toată durata vieţii.

A. p'ine. etc. cu at't regimurile de stabilizare vor fi mai lungi.c) la aporturi reduse (. lipide. 7ealizarea lor este necesară din cauza fenomenului descris. 3a. f) . Kn cazul e+cluderii unor nutrimente incompatibile cu întocmirea unui regim alimentar personalizat (alcool. . e) )u c't ingestia proteică a fost mai mică. dulciuri. c) )u c't nivelul energetic este mai mare. g) daptarea cantităţii de proteine. ele cresc mult mai greu în cazul trecerii la alimentaţia anterioară. regimurile de stabilizare se întind pe o perioadă lungă de 1-G ani. renală.). !ndiferent de importanţa pierderilor. G1 . za#ăr. deoarece nerespectarea unuia din aceşti timpi duce la insuccesul tratamentului. regimurile de stabilizare se fac în palier. b) cceptul psi#ologic al bolnavului asupra e+cluderii unor nutrimente. etc. în funcţie de afecţiunile asociate (@: . Regimurile de sta&ili%are 'n o&e%itatea 0iper!agică ceste regimuri de stabilizare sunt obligatorii după fiecare regim restrictiv.+cluderea glucidelor cu absorbţie rapidă în cazul asocierii unui diabet za#arat sau a unei #ipoglicemii reacţionale. . ici ne lovim de %refuzul( unor bolnavi de a accepta un nivel %prea cobor't( sau %prea ridicat( energetic. nivel caloric anterior. putem avea rezistenţă din partea bolnavului pentru care alimentul respectiv are valoare de simbol. insuficienţă cardiacă.ste nevoie de acordul psi#ologic al bolnavului înainte de a întreprinde aceste regimuri lungi. . Kntocmirea regimurilor de ec#ilibrare trebuie să îndeplinească următoarele reguli$ a) 3ivelul energetic al primului regim de ec#ilibrare trebuie să fie cu 6HH-6CH calorii superior ultimului regim restrictiv.+cluderea alcoolului sau>şi a glucidelor cu absorbţie rapidă sau>şi a lipidelor saturate în cazul coe+istenţei unei @80 (în funcţie de dependenţa metabolică). b) 7egimurile de ec#ilibrare trebuie crescute cu 6HH-GHH calorii la fiecare B-1H săptăm'ni. afecţiuni asociate. c) cceptul psi#ologic asupra duratei regimului restrictiv. d) !ndicatorul trecerii de la un regim restrictiv la altul este constanţa greutăţii.e o manieră generală regimurile restrictive vor ţine cont de %preferinţele( alimentare ale subiectului e+cluz'nd nutrimentele citate la punctele e. 0entru creşterea c#eltuielilor energetice la nivelele anterioare regimurilor restrictive.e) . de adaptare (reducere) a c#eluielilor energetice (.acă c#eltuielile energetice scad cu 1I pe zi în timpul regimurilor restrictive. d) 7egimurile restrictive se întind de-a lungul unor perioade variabile în funcţie de importanţa obezităţii. cu at't regimul de ec#ilibrare va fi urmat mai mult timp (luni).i). )onform principiilor de tratament enunţate se poate anticipa o scadere în greutate de B-= ?g pe lună. Acceptul psi0ologic al regimului de către &olna" a) cceptul psi#ologic al nivelului energetic ales. f şi g. etc.). miere.

#) )u c't tratamentele medicamentoase (tiroida) au fost mai lungi.=HH ?g). 0ierderea anticipată în greutate$ BHHH grame 0ierderea realizată$ C=HH grame :otal pierdere în greutate$ 1<. . momite.+emplul practic de secvenţe de regimuri restrictive şi de stabilizare$ &ubiect de EH de ?g de se+ masculin cu obezitate #iperfagică şi #ipertrofică şi cu motivaţii medicale ale curei de slăbire (înălţimea nu are importanţă în calcul). Regimul 'n 0iperuricemii @ gutăA copul prescrierii: . ansoa. cu at't durata stabilizării va fi mai lungă. indiferent dacă se pierd 1C sau CH de ?g. creier.GHH ?g D C.f) 3u este nici o legătură între regimurile restrictive şi cele de stabilizare. cu at't ec#ilibrarea se obţine mai greu. scrumbii. g) )u c't erorile (cantitative sau calitative) sunt mai mari.scăderea #iperuricemiei . ficat de vita. #eringi.scaderea #iperuraturiei Caracteristicile dietei:  #ipocalorica  #ipoprotidica (#ipopurinic)  #ipolipidica  normoglucidica  #iposodat  cu lic#ide în cantitate crescută  alcalinizant  bogat în reziduri 7egim dietetic #ipoproteic cu reducerea alimentelor bogate in purine$ viscere.cg.1HH ?g (=. crap. mure G6 . sardele. i) )u c't obezitatea este mai #iperplazică (talie mică) cu at't ec#ilibrarea se obţine mai greu. stfel. timpul stabilizării va fi apro+imativ egal pentru aceeaşi parametrii. somon. !ngestia calorică anterioară$ GHHH cal !ngestia proteică anterioară$ 1<H grame *ltimul nivel ponderal stabil$ FB ?g 7egim prescris$ 1HHH calorii pe zi :impul regimului$ G săptăm'ni 0ierderea anticipată a greutăţii$ =CHH grame 0ierderea reală în G săptăm'ni de regim$ =GHH grame )u acest regim de 1HHH calorii pe zi timp de G săptăm'ni s-a a-uns cu : de la 1FH>16H la 1<H>=C mm @g şi s-au ameliorat modificările . &e prescrie în continuare regimul restrictiv de 1HHH calorii pe zi pentru încă trei săptăm'ni. peste afumat.

vînat. sau mazăre uscată. conform rezultatelor unor dozări de laborator seriate. teroscleroza în toate formele ei are o evoluţie asimptomatică pe o lungă perioadă de timp. margarină. carne de gaina. precum şi prin asigurarea anumitor săruri. . preponderent reprezentate de cele vegetale. (in primele <= ore) regimul va fi compus din orez. 2elurile de mancare vor fi pregatite cat mai simplu. carne de vitel. limentele interzise$ brînzeturi fermentate. preparatele de griş.Kn cazul în care tratamentul incorect condus prelungeşte insuficienţa cardiacă peste anumite limite şi încep să se manifeste simptomele deficitului #epatic. fasole. regimul va fi adaptat în acest sens.aport glucidic de <H-CHI din aportul caloric total zilinic. #ipolipidic. pastele făinoase. cartofii. . pireuri preparate fara grasimi (din legume fierte. în special prin combaterea stării de acidoză care se realizează printr-un regim relativ bogat în legume şi fructe sau sucuri de legume şi fructe.de vitel (timus). paste fainoase. dulciuri. carne de vaca.bogate în acizi graşi polinesaturaţi şi sărace în colesterol). Caracteristicile regimului alimentar 'n aterosclero%ă reosceroza este o afecţiune cronică a arterelor şi este întîlnită la toate vîrstele.reec#ilibrarea dezec#ilibrului #idroelectrolitic realizată prin restricţia sodată din alimentaţie. ulei. limentele permise$ lactate. cirnaţi. se vor limita pîinea. băuturi alcoolice. !ndicatii speciale !n puseul acut. fulgii de ovăz. . conserve de carne. carne de gasca. fasolea GG . fara sare si grasimi. iar cînd apar simptomele. carnati. toate cu efect alcalinizant. mazărea.restabilirea activităţii biocatalitice normale prin aport vitaminic suficient sau c#iar în e+ces. . unele condimente (muştar). unt. carne porc slaba. legume.restabilirea ec#ilibrului acido-bazic. limba de vita. normoglucidic. . în funcţie de gradul retenţiei de apă şi sodiu. #iposodat. rupturi. Caracteristicile regimului alimentar din insu!icienţa cardiacă -corectarea insuficienţei de substrat nutritiv care se realizează printr-un aport ec#ilibrat de principii alimentare asociată cu o corectare a tulburărilor digestive care interferează cu motricitatea şi rezorbţia intestinală. supe si creme de legume. . 7egimul alimentar va fi deci normocaloric sau 0ipocaloric (la obezi). fructe. ele se datoreză prezenţei plăcii de aterom sau c#iar a manşoanelor ateromatoase complicate de dezvoltarea unor tromboze sau tromboembolii şi c#iar de prezenţa unor anevrisme ce pot da compresiuni. carne slabă.cu risc vital sever. fainoase. rinic#i de vaca. obstructii. peşte sărat.reducerea aportului de lipide (ma+imum BH-=Hg lipide>zi. normoproteic. mezeluri. dar în special la vîrsta a !!! a.asigurarea unei stări de euproteinemie obţinută printr-un aport alimentar bogat în proteine. fructe).

se reduc alimentele care conţin în mod normal o cantitate crescută de sodiu ca $ laptele. activitate prestată. se recomandă sucurile de fructe. &e vor evita cărnurile grase. scrumbiile sărate. se+. brînzeturile. iar în cantităţi mici şi piper sau boia). peştele din speciile grase. b) 3egim %iposodat5 standard5/ aport de 1-G g 3a)l( <HH-16HH mg3a D). frişca. conopida. romaniţa. tar#on. cîrnaţii etc. c#imen. peştele de mare. oţet sau zeama de varză murată fără sare. 8a cei cu predispoziţie spre ateroscleroză se recomandă reducerea cu apro+imativ 1HI a caloriilor permise. Kn cazul acestui regim se interzice adaosul de sare la prepararea alimentelor. conservele. iar ulterior un regim #iposodat Qstandard(. G< . cimbru.- - uscată. unele legume ca morcovii. &e interzic şi medicamentele>drogurile care conţin 3a D (bicarbonatul de sodiu. 8a cei cu ateroscleroză clinic manifestă se recomandă GH calorii> ?ilogram corp. Tipuri de regim 0iposodat a) 3egim %iposodat 4larg5. scorţişoară. vîrstă. caimacul. leuştean. băuturi alcoolice. aportul caloric global depinde de greutate. precum şi alimentele cu un conţinut crescut de clorura de sodiu$ mezeluri. afumăturile. măslinele. precum şi alimentele cu un conţinut crescut de clorură de sodiu. tip constituţional. smîntîna/ ouăle se vor limita la 6-<>saptămînă. carnea. iaurtul. limitarea consumului de ciocolată. !niţial va fi permis un regim #iposodat %larg(. conservele. amintite anterior. cu ec#ilibru între proteinele animale şi cele vegetale. se interzice şi pîinea obişnuită . indicîndu-se pîinea fără sare. iar în cazul obezilor se indică o dietă #ipocalorică. arpagic. frunze de dafin. afumăturile. de legume. cafea. cu e+cepţia celor care produc meteorism( varza albă şi roşie. dieta va fi ec#ilibrată din punct de vedere calitativ. dintre condimente se recomandă cele aromate ( mărar.aport de G-C g 3a)l(16HH-6HHHmg 3aD). iar dintre brînzeturi se recomandă doar cele cu un conţinut de grăsime sub GHI în substanţa uscată ( preferabil brînza slabă de vaci). aport proteic de 6H-6CI din aportul caloric zilnic. marinatele. pătrun-el. Caracteristicile regimului alimentar 'n 0ipertensiunea arterială - 0rincipalele caracteristici ale regimului alimentar în @: sunt$ elementul principal este reprezentat de negativarea balanţei sodiului. ţelina. iaurtul degresat. lapte bătut. lintea şi se vor consuma predominant legume şi zarzavaturi. cacao. în special vinurile şi lic#iorurile dulci. pentru acrire se recomandă sucul de lămîie. salicilat de sodiu). guliile etc). ceaiurile. Kn cadrul acestui regim se interzice adaosul de sare la prepararea alimentelor. spanacul. precum şi apele minerale saline.

aponevrozele.. compensată. mazăre. dulceaţă) şi din legume verzi ( cartofi. Kn general.c) 3egim5 strict5 %iposodat 6aport de H. precum şi a celor cu concentraţii mari de sare şi za#ăr. 7egimul Aempner care conţine 1HH-1CH g 3a şi este alcătuit din$ orez.vitarea alimentelor prea fierbinti sau prea reci. at't de necesare ec#ilibrului nutriţional. . cronică sau complicată a acestei afecţiuni. bogată în proteine. 8a pacienţii cu gastrită regimul alimentar trebuie să fie diferenţiat in funcţie de faza activă. sparang#el. GC . care pot irita mecanic mucoasa gastrică. să evite lectura. tendoanele.C-1 g 3a)l ( 6HH-<HHmg3a).asuri de igienă şi comportare masticaţia deficientă şi ta#ifagia duc la creşterea travaliului gastric( alimentele nu sunt bine fărîmiţate mecanic şi sunt supuse unui insuficient contact cu ptialina salivară/ secreţia gastrică este întîrziată. R#is?J etc. &e indică numai în cazuri e+cepţionale la bolnavii cu anasarcă. care sunt iritante pentru mucoasa gastrică. dar săracă în lipide şi sare. cît şi ritmul administrării ei.etc/ evitarea alimentelor tari. fulgi de ovăz. intervale de timp foarte mari intre mese. morcovi.etc. !n afecţiunile digestive se impun o serie de măsuri de comportament igenic. usturoi. ceapă. ardei gras. za#ăr şi unele legume ( cartofi. fasole. . privitul la televizor etc. evitarea fumatului( acesta determina #ipersecreţie şi are efect spasmogen) evitarea băuturilor alcoolice( vin. fructe cu coa-ă şi samburi. asigurate în special de glucide concentrate şi într-o proporţie mai mică de grasimi vegetale. cu efect iritant asupra mucoasei gastrice/ evitarea meselor abudente peste GCH-<HHg.( e+. care scad refle+ele secretorii gastrice declansate prin intermediul &3). plenitudine epigastrică. precum şi cartila-ele. 9astrita cronică sau acută poate fi produsă prin incălcarea sistematică a regimului alimentar $ ore neregulate ale mesei. orez. )antitatea zilnica de glucide va fi de GHH-<HHg zi. &oli ale tractului digesti" superior !mportanţa alimentaţiei. mincare inainte de culcare. )onsumul de legume verzi şi fructe prezintă avanta-ul că acestea conţin pe langă glucide şi vitamine şi săruri de potasiu. pentru o perioadă limitată de timp de 1-6 sapt. marmeladă. fructe. p'ine. bogate in celuloză ca$ ridic#i. este dovedită alături de alţi factori în producerea unor boli digestive. -eleuri. raţia alimentară va cuprinde 6CHH-GHHH calorii. A!ectiuni 0epato&iliare si pancreatice Kn #epatita cronică şi ciroza. ţuică. sfeclă roşie. Caracteristicile dietei in a!ecţiuni digesti"e..le vor fi preluate din făinoase ( griş. coniac. conopidă). dulciuri-pră-ituri de casă. congestia feţei. fulgi de ovăz)/ este #ipocaloric. #ipoproteic şi strict #iposodat. care incarcă stomacul şi determină tulburări refle+e ca$ somnolentă. glucide şi vitamine.) care irită mucoasa gastrică se permit băuturi alcaline în cantităţi moderate evitarea condimentelor$ piper ardei muştar. neputînd fi administrat pe o perioada lungă de timp deoarece determină #iponatremie periculoasă). dieta va fi #ipercalorică ( pentru a înlesni regenerarea #epatică). salată verde. atît în ceea ce priveşte calitatea şi cantitatea. painea neagră. . bere. bolnavul va trebui să fie calm în timpul mesei.

&unt indicate grăsimile vegetale în locul celor animale.!n insuficienta #epatica si encefalopatia portala proterinele se reduc la 6Hg>zi Kn ceea ce priveşte grăsimile este preferabil să fie folosite cele vegetale. &unt contraindicate următoarele alimente$ conservele. lipide şi proteine/ pră-irea alimentelor. colita isc#emică. av'nd gri-ă să se evite alimentele grase. m'ncarurile cu sos sau pra-ite.upă atenuarea fenomenelor acute. după mese. compoturi) şi în cantităţi mici şi repetate. analgezice). alimentaţia se lărgeşte. 0roteinele aduc ficatului bolnav şi organismului slăbit acizii aminaţi necesar sintezelor ce refac leziunile şi ec#ipamentele enzimatice ale celulelor #epatice. m'ncărurile grase. pră-ituri de casă cu puţin ou sau unt. #ipovitaminoza . tei. condimentele acriturile cu oţet. dezec#ilibrul între glucide. albuş de ou. precum şi proteine de origine vegetală. siropuri. A şi altele. macaroane cu orez. br'nzeturile intens fermentate ( sRaiţer. legume verzi( dovleci. &unt interzise$ grăsimile animale. alimentele reci. . alimentele fermentate sau condimente (br'nzeturi mezeluri). băuturile alcoolice. . deoarece primele conţin acizi graşi nesaturaţi.ieta va fi #iposodată. ouăle. cartofi. rocfort). anticolinergice. sub formă de carne(fiartă sau grătar) 6HH-GHH g iaurt. 1HH-6HHg br'nză de vaci. atropine. mezelurile. fructe. fasolea uscată. în cantităţi de <H-BHg>zi. mesele bogate. precum şi cafeaua şi cacaoa ( din cauza puternicului lor efect colecisto?inetic) $rincipii generale ale alimentatiei 'n constipaţie )onstipaţia este produsă de un cumul de factori precum$ lipsa fibrelor alimentare din #rană zilnică cantitatea redusă de lic#ide şi alimente ( necesar cel puţin = pa#are>zi) modificarea dietei condiţionată de o patologie comple+ă administrarea de medicamente ( antiacide. leziuni obstructive (stricturi. carcinoma). Kn timp.0roteinele se recomandă la #epatici în cantitate de 16H-1CHg>zi. morcovi) pregătite ca soteuri şi pireuri. maionezele. foarte bine fierte. varza. procese tumorale stenozante ( carcinom) GB . restricţile nu trebuie să fie e+agerate deoarece ele pot determina scădere ponderală. cu o cantitate de 6-C g 3a)l. carnea slabă rasol sau grătar.. p'ine albă uscată sau pra-ită. fără a depaşi 1CHHml>6< ore. diuretice. . &e va evita alimentaţia monotonă ( repetarea aceluiaşi aliment). condimentele. 7egimul alimentar din convalescenţa #epatitei virale este mai larg dec't în faza acută/ acesta se apropie de o alimentaţie normală.iaurt.. &unt permise$ lapte sm'nt'nit br'nză proaspătă de vaci. sucuri de fructe. fără a consuma alimente conservate şi băuturi alcoolice interzise. 8ic#idele se consumă după nevoia bolnavului. alimentaţia este foarte restr'nsă. antidepresive boli intestinale precum diverticuloza colonică( peste CHI) la v'rsta de =H ani. sunătoare. care se metabolizează mai uşor în ficat. 0entru bonavii cu colecistită acută care au dureri mari ( colici) însoţite de greţuri şi vărsături. preparate de fier. care generează arsuri şi greţuri. Kn colecistitele cronice dieta are de asemenea un rol important. 0entru c'teva zile ea poate consta din lic#ide( lapte. compot. . infuzii calde de mentă.

)a bautură se recomandă apa. Kn cazul în care bolnavul suferă şi de colită. pră-iturile. dar neiritant ( leusteanul. - GF .afectiuni psi#oneurologice. berea. fructele şi legumele crude sunt mult mai active dacă se consumă între mese sau înaintea lor.Cg>?gc>zi). ridic#ile. prin introducerea treptată în meniuri a alimentelor cu continut bogat în resturi.). ( mere. fructele proaspete. orezul ciocolata. mere. limentaţia în constipaţia cronică trebuie să fie pusă de accord cu starea functională a întregului tub digestiv. 7aportul proteine animale> vegetale este necesar sa fie egal. sm'nt'na). precum şi făinoasele. coarnele. se recomandă să fie folosite din ce în ce mai multe vegetale şi fructele. caise piersici cireşe albe etc). grăsimile ( untdelemn. gemurile. care % mătură( conţinutul intestinal) se recomandă să bem dimineaţa un pa#ar cu apă rece ( simpla sau îndulcită cu miere sau sirop). ca şi fructele bogate în tanin ( afinele. pere. pere. acestea se vor pregati sub formă de soteuri sau piureuri. stafide. dovlecii. merele etc. nuci. 8a fiecare masă se va utiliza circa 6CH-<HHg p'ine integrală. intermediară. gutuile. mărarul. mazarea verde. laptele acru. Kn regimul alimentar al bolnavului de constipaţie o pondere crescută trebuie să aibă urmatoarele produse$ cartofii. salata. cerealele şi derivatele. curmale. sm'nt'nă etc. )onţinutul celulozic are o foarte mare importanţă în alimentaţie. Caracteristicile regimului alimentar 'n dia&etul %a0arat portul de glucide trebuie să fie de CH-CCI din necesarul caloric ( C-Fg>Agc>zi). la intervale regulate. sucurile de fructe. sucurile de fructe şi apele carbogazoase. &copul principal al alimentaţiei îl va constitui mărirea volumului intestinal. portul de lipide este ma+im de 16H-1<Hg>zi şi trebuie să asigure 6C-GHI din necesarul caloric ( 1-1. fructelor şi cerealelor. diabet za#arat. dulciurile. mac etc). vinul rosu. format din glucide cu inde+ glicemic redus. varza spanacul. precum şi o linguriţă de fiertură de tăr'ţe de gr'u sau fulgi de ovaz amestecaţi cu miere. fulgii de ovaz. care cresc e+citabilitatea intestinului şi peristaltismului acestuia. vinetele. respectiv H. 0roteinele se recomandă să reprezinte 11-16I din necesarul caloric. unt. de gra#am. cu o masticaţie corectă şi o repartiţie egală a legumelor. )antitatea de sare (3a)l) admisă leste de G-< g>zi *n punct important în tratamentul diabetului za#arat la v'rstnic este menţinerea unei greutăţi corporale în limite fiziologice. caise. cacaoa. mierea. castraveţii. lintea. cozonacul. p'inea integrală. compoturile. de lapte şi derivatele lui. accident vascular cerebral urmat de repaus prelungit . fructele uscate ( smoc#ine. alune.tulburări endocrine metabolice.#ipotiroidism. reduc'ndu-se cantităţile de carne. fasolea verde. -eleurile. siropurile. za#ărul.=g>?gc>zi. orice fel de condiment e+citant. vinul alb.sedentarismul . morcovii. care are un conţinut celulozic bogat. cu alte boli asociate şi cu toleranţa organismului celui în cauză. prune. limonadele. pătrun-elul etc). iaurtul cu za#ăr. ceaiurile slabe. roşiile.depresie. compot. 5olnavii trebuie să ştie că dulciurile. stfel. 0entru intreţinerea %refle+ului gastrocolic( ( care se declanşează în momentul pătrunderii alimentelor în stomac. &e indică C-B mese pe zi. prin generarea unui \val(de mişcări. &e recomandă reducerea lipidelor saturate sub 1H I din raţia calorică şi a colesterolului sub GHH mg>zi.

roşiile. mazarea verde. 7egimul alimentar trebuie împărţit în G mese principale şi 6-G gustări care să cuprindă o cantitate recomandată în mod individual. limentele care conţin glucide sunt impărţite astfel$ alimente cu 14 glucide$ varza. alimente cu +(4 glucide$ morcovii. caise. stfel se recomanda un aport glucidic între 1CH si 6CHg glucide zilnic( uneori c#iar mai mult). fasolea verde. c#ipsurile. laptucile. iar dacă au o viaţă sedentară fără a fi obez. 1CHg si se indică pacientului supraponderal. struguri nde6ul glicemic se re!era la "ite%a cu care un aliment creste glicemia. dovlecii. zmeura. ceapa. &e contraindică za#arurile şi produsele za#aroase. prazul. prune. portocalele. varza de 5ru+elles. andivele. 9lucidele permise sunt din cereale. iar dintre fructe$ banana. coacăzele. lintea fiarta. fasolea uscată fiartă. &e cunosc alimente cu !nde+ glicemic crescut. bauturile dulci. sau cu inde+ scazut cum ar fi legumele. pere bergamote. castraveţii.8a v'rstnicul obez aportul caloric trebuie să fie de 6H?cal>?gc>zi.intre fructe$pepenele verde. conopida. ţelina. iar dintre fructe$ capşunile. carotele. ciupercile. spanacul. ştevia. merele. . cireşele timpurii. murele. Alimente cu 3(4 glucide$ cartoful. nucile. vişinele. legume. lăm'i. rădăcinoase. painea alba. ing#eţată. iaurt 2ructe Mar 5anană 0ortocala Na#aruri 2ructoză Miere 9lucoză !ndice GG 6F 1< CH F6 BE F6 C< =G F6 BB G= G= G= B1 <G 66 E1 1HH G= . produsele lactate.in 2ăina !ntegrală )ereale :arîţe )orn fla?es Orez alb Orez brun 0aste 0roduse lactate 8apte. ridic#iile. afine etc. necesarul este de GH?cal>?gc>zi. avocado) cestea din urma necesita general mai mult timp pentru a fi digerate. !nde+ul glicemic al alimentelor(6) )ategorie liment 8eguminoase 2asole 8inte roşie &oia )artofi 0ireu alb 0'ine lbă . piersicile. grape fruit. Minimum de aport este de apro+. sparang#etul. mancarea tip fast food. fragii. e+$ za#ar. cu muncă sedentară sau în varstă. sfecla. fructe. scazand in acest fel senzatia de foame :abel F. cireşe şi prune coapte. unele fructe(portocale. mandarin. păpădia. mazarea boabe fiartă. grepfruit. ardeii grasi.mierea. Alimente cu +14 glucide$ mere ionatan. vinetele. alunele.

restricţie de 3a ( 1F m. previn instalarea . mamaliga. 1 g 3a )l) şi de A ( 6H m. 1HHg lipide.in punct de vedere al diabetului. peste. e+primată de valorile creatininei sanguine. în funcţie de pierderile renale şi e+trarenale.linte) o alimente care pot fi consummate in cantitati limitate$ p'inea. alimentele trebuie împărţite în G mari categorii$ o alimente interzise$za#ar şi produse za#aroase ( inclusive fructele uscate$ curmale. legumele uscate boabe(mazare. iar aportul lipidic este de ma+im de 16H-1<H g lipide>zi. traumatisme. de cifrele ureei sanguine şi urinare$ )reatinina serică )lerence-ul la creatinină Raţia proteică GE . cartofii. Caracteristicile regimului alimentar 'n insu!icienţa renala cronică 7egimul de viaţă şi în mod special alimentaţia unui pacient cu !7) este important şi urmăreşte$ necesarul caloric de apro+imativ GC ?cal>?g>zi sau 6HHH-6CHHcal>zi. iar în stările #ipercatabolice ( arsuri. septicemii) sunt necesare CH-FCcal >?g corp>zi. 6H-6C g proteine la pacientul nedializat ( H. dacă este consumată in cantităţi mari se transformă in :rigliceride la nivel #epatic. oua. fructe care teoretic nu necesită insulina pentru metabolizare poate agrava diabetul.Z>zi. ulei. Caracteristicile regimului alimentar in nsu!icienta Renala Acuta portul caloric în !7 este de tip normocaloric(GC-<H cal >?gcorp> zi). clerance-ul cu creatinină sau.Na#ar rafinat B< . ceea ce permite un ec#ilibru nutriţional satisfăcător. 0entru prevenirea #iper#idratării se controlează zilnic greutatea pacientului ( să răm'nă staţionară sau să scadă cu 6HH-GHH g>zi) tensiunea arterială şi ionograma sanguină ( fiind posibilă #ipernatremia de diluţie). lapte. zarzavaturi) o limentele cu inde+ glicemic scăzut mentin nivelul scazul al glicemiei. !n diabetul za#arat aportul proteic este între 1. 2ructoza din sucuri. necesarul caloric provenind din 6CH-GCHg >glucide. Kn faza de reluare a diurezei aportul lic#idian şi de electroliţi creşte. stafide.Z 3a . care să asigure un aport suficient de aminoacizi esenţiali.GC-H. evit'ndu-se în special ?ipo?alemia.N tip 6 la pacientii cu sindom metabolic şi pot reduce îmbătr'nirea. cresc'nd obezitatea abdominală şi !M). mai rar.C g 3a )l). branză.C-6g>?gc sau 6H-6CI din necesarul caloric total. smoc#ine).<g> ?g> corp >zi) şi puţin mai mult la cel dializat. 0roteinele trebuie să aibă o valoare biologică ridicată. fructe o alimente care pot consumate fără restricţie. reducerea aportului de proteine în funcţie de gradul afectării funcţionale renale. 1. aportul lic#idian se calculează după formula $ <HHml D pierderile renale şi e+trarenale din ziua precedentă. respeciv cresc'nd rezistenţa la insulină.toate celelalte alimente (carne. unt.

&erban ". portul de A. &pertus _ . lapte.. "asile 9oldiş *niversitz 0ress.1-1. diaree etc).Z>zi ( < g 3a)l). Kn !7) cu #ipertensiune arterială$ FHm. . &mit# &) _r. cu e+cepţia diabetului za#arat şi a #ipertrigliceridemiilor. ^uşan 8M. ed ]"!!!. unt desodat. =. aport glucidic normal.B MB X6H H. 9rundJ &M. insuficienţă cardiacă) restricţie importantă ( GH-<Hm. Arauss 7M. rad 6HHH B.GC-H. &avage 0_.<H 0roteinele trebuie să provină din alimente cu valoare biologică ridicată ( albuş de ou. 6HHE G.6 între proteinele animale şi cele vegetale. . rt0ress. 9#id de limentatie &anatoasa. .Z> zi prin regimuri cu ma+imum <H g proteine şi e+cluderea alimentelor bogate în A 9 9L 5GRA8 E SELECT . F. galbenuş de ou$ 6>G din cantitatea de lipide trebuie să fie nesaturate ( vegetale). peşte.iagnosis and management of t#e metabolic sJndrome$ an merican @eart ssociation>3ational @eart. )leeman _!. <H . . precierea necesarului de 3a)l se face şi prin cîntărirea zilnică a pacientului şi prin măsurarea tensiunii arteriale. br'nză). Kn !7) cu edeme masive ( sindrom nefrotic.aniels &7. &c#neider 2r. Medicina !nternă vol !!. merican @eart ssociation/ 3ational @eart and 5lood !nstitute$ . cu sau fără adaosul unui diuretic . ed 0erformantica !asi. . ed ll. Circulation 6HHC. Kn caz de uremie se limitează aportul de A la FHm.d..%iA XG M<H 1 G-B 6H-<H H. Kn nefropatia cu pierdere de sare se produce o des#idratare e+tracelulară .c?el 7@. . )osta 2. 116$6FGC4C6. Manualul Mer? de diagnostic si tratament. 9#erbon 8 -3utritia la varsta a treia.. în proporţie de 6>G sau cu un raport de 1.+celsior.:g. and 5lood !nstitute scientific statement. 8ung. acesta fiind de GCH-<CH g>zi.onato A .Z 3a sau 6-6.1EEB C. Kn cazurile cu diureză peste 1HHH ml>zi. 9ordon .. !ngestia lic#idiană este în funcţie de pierderi şi se calculeză astfel$ diureza zilei precedente D <HHml>zi ( pierderi insensibile) D pierderi e+trarenale ( transpiraţii.( mgI) ( ml>min) @g. vărsături. coord Mariana 9raur..6 sau G g 3a)l. iar Qpierderea( trebuie înlocuită ( în funcţie de ionograma zilei precedente ) cu sodiu sub forma pliculeţelor de 1. cantitatea de 3a)l ..C-H. carne. secreţia renală de A este suficientă pentru evitarea #iper?alemiei.. aport lipidic normal ( FH-=Hg>zi) realizat prin ingestia de uleiuri vegetale.aniela Motoc 2iziologia Metabolismului.C g 3a)l )._. 2ran?lin 5 .A# 1. . 6HH= <. . 6HHB 6.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful