Nutriţie, dietetică şi sănătate comunitară

Nutriţia reprezintă procesuld de aprovizionare a celulelor şi a tesuturilor cu elementele necesare (sub formă de alimente) pentru a susţine viaţa. Multe probleme comune de sănătate pot fi prevenite sau atenuate cu un regim alimentar sănătos. O dietă constă practic într-un set de reguli alimentare, reguli care impun consumul de nutrienţi în anumite cantităţi şi din anumite grupuri de alimente. ceste reguli sunt dependente de datele biologice ale individului care urmează dieta şi variază de la o dietă la alta. !ntroducere "ec#ea zicala conform căreia$ %&untem ceea ce m'ncăm( este in mare parte adevarată. )elulele au nevoie de substante nutritive pentru a creşte şi a se înmulti, iar aceste substante sunt preluate din alimentatie. limentele pe care le consumăm contin diverse substante nutritive, fiecare indeplinind o anumită functie in organism. *nele construiesc si repara tesuturi, componentele organismelor noastre, cum ar fi oasele, musc#ii, piele, parul, dintii si ung#iile denumite substanţe plastice. ltele furnizeaza energie sau elimină to+inele care, daca nu ar fi eliminate, ar fi un pericol pentru organism. ,eci e important sa consumăm o varietate de alimente care impreună sa conţină cantitatea potrivită din fiecare substanţa nutritivă. ,acă un aliment este consumat in e+ces, iar altul nu este consumat indea-uns, unele functii ale corpului pot fi afectate, reflectandu-se în starea generală a sănătăţii. !n compozitia alimentelor intra urmatoarele grupe de substante$ proteinele, lipidele (grasimile), glucidele (#idratatii de carbon sau za#arurile), sărurile minerale, vitaminele si apa. .nergia necesară functionarii organismului este furnizată doar de primele trei grupe/ acesteaconstituie deci factorii nutritivi energogeni. !n plus, aceste substante au si un rol plastic, de refacere a tesuturilor uzate. !n ceea ce priveste mineralele si vitaminele, ele indeplinesc mai ales functia de catalizatori ai proceselor bioc#imice, iar apa, dupa cum se ştie, este mediul indispensabil de desfăşurare a vietii celulare.

Date generale despre alimentatie
limentatia a -ucat totdeauna un rol de prim ordin in viata omului (atat ca individ, cat si fiinta sociala). )alitatile si defectele acesteia influenteaza in mod #otarator starea de sanatate. &tiinta moderna a nutritiei nu face decat sa aprofundeze numeroasele faţete ale legăturii fundamentale dintre om şi aliment. Metabolismul general al organismului, deci totalitatea reactiilor bioc#imice desfaşurate la nivel celular, îşi are ca punct de plecare alimentele ingerate.

0rincipiile alimentatiei sanatoase

1

O nutriţie adecvată este esenţială pentru starea de sănatate şi pentru tratamentul multor afecţiuni 0roblema in stabilirea alimentatiei ec#ilibrate, este că, desi se poate fi+a un model de bază, acesta trebuie intotdeauna sa fie adaptat nevoilor fiecarui individ in parte."arsta, modul de viata, c#iar şi clima, pot influenţa ec#ilibrul de substanţe nutritive necesare fiecarei persoane in orice moment. 2oarte important, însă, este să consumam intotdeauna alimente bune, bogate în substanţe nutritive, pentru a rămane sanatosi, mai ales in timpul copilăriei şi adolescentei, cand organismul este in curs de crestere si dezvoltare. 3ecesarul caloric variază cu$ -varsta -se+ul -tipul de activitate -starea fiziologica 4 (e+. alăptare, sarcina, bătr'neţe) -diverse boli. ,esi alimentarea este intermitentă, nevoile energetice sunt continue. 0entru fiecare principiu alimentar e+ista aport, digestie, absorbtie, stocare, utilizare. .c#ilibrul dintre aport-consum are ca rezultat mentinerea greutăţii ,esi structura organică a corpului uman este comple+ă sunt esenţiali$ • 9 aminoacizi • 1 acid gras : acidul linoleic • 13 vitamine • apa • minerale Ca, P, K; Na; Cl, Mg Fe,Zn,Cu, Cr, Mn, e, la care se adaug! aportul caloric" ceste elemente sunt denumite esentiale deoarece organismul uman nu are capacitatea de a le sintetiza, fiind absolut necesar aportul lor e+ogen, pe calea alimentatiei Ma-oritatea compusilor organici din dietă sunt neesentiali, organismul uman fiind capabil de sinteza lor de novo plecand de la alti compusi, in cadrul reactiilor metabolice normale. .+istă o larga capacitate de sinteza endogenă, de e+. pentru aminoacizi, acizi graşi, trigliceride, colesterol, etc 3ecesarul de elemente esentiale reprezintă cea mai mica cantitate din substanţa respectivă care menţine masa corporala normală. !n copilarie necesarul de elemente esentiale este mai mare. fectuni care alterează necesarul de alimente$ -induc anore+ie$cancer, &!, , obstructie gastro-intestinală -cresterea utilizării nutrientelor$e+.febră, infectii, traume, #emoliza,convalescenta/ -malabsorbtie/ -alterarea metabolismelor intermediare (e+. b. #epatice, b. renale) -pierderi $ diaree, arsuri, #emoragii -afectarea e+cretiei metabolilor$e+. 5oli renale -tratamente-#ipolipemiante NECESARUL ENERGET C stfel, aspectul energetic al alimentatiei trebuie -udicios corelat cu varsta persoanei, cu se+ul, activitatea pe care o depune, starea fiziologica, clima in care traieste. 6

Modalitatea de a calcula 3.).& 7*8 .3.79.:!) este in raport cu caloriile necesare sau cu -oulii. )aloria nutritionala este egală cu cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui litru de apă cu 1grad()). !n sistemele internationale 1calorie ; <,1=< -ouli 3ecesarul caloric se poate calcula prin formula 3r calorii>zi ; 9ideala + consumul de calorii>?gcorp>zi, in functie de activitatea depusa )onsumul caloric este de fapt o e+presie a energiei bazale folosite pentru desfasurarea proceselor metabolice la care se adauga energia consumata pentru diferite activitati. .nergia bazală reprezintă energia necesară functionarii organismului şi derulării proceselor metabolice. .nergia bazală (.5) din punct de vedera fiziologic se calculelază cu ecuaţia @arris5enedict, masurata in Acal>zi .52.M.!;BCCD (E,C + 9 ) D (1,=+ !) 4 (<,F+ ") .55 75 :!; BB,<FD (1G,F + 9) D (C+!) - (B,= + ") !n care 9 reprezinta greutatea(in Ag), ! inălţimea (cm) şi " vîrsta(ani). 0entru calculul necesarului energetic la aceasta se mai adaugă D GHI-<HI in sedentarism (!nmultind cu 1.G41.<) DCHI în activitatea moderată D1HHI activitatate sustinuţă, efort fizic mare, sportivi, etc Mai e#ista si alte metode de calcul a meta$olismului $azal (M5), definit ca nivelul minim de energie necesară menţinerii vieţii (este vorba de menţinerea funcţiilor organismului şi a #omeostaziei) sau consumul energetic compatibil cu supravieţuirea. ,in aceste motive, unii autori utilizează denumirea de consum energetic o$ligatoriu (obligatorJ energJ e+penditure) (1). 8a adultul normal, valoarea estimativă a M5 este de 1 ?cal>oră>?gcorp în cazul bărbaţilor şi de H,E ?cal>oră>?gcorp în cazul femeilor şi reprezintă BH-FCI din consumul energetic zilnic. Kn practică se calculează de fapt c#eltuielile energetice de repaus, care sunt cu apro+imativ C-1CI mai mari dec't metabolismul bazal, diferenţă care apare în urma procesului de trezire, cu creşterea activităţii neuronale centrale şi c#eltuieli pentru menţinerea tonusului postural. )reierul, ficatul, rinic#ii şi cordul sunt organele cele mai active din punct de vedere metabolic şi participă cu apro+imativ BHI din valoarea metabolismului de repaus, deşi reprezintă împreună doar C-BI din greutatea totală a organismului. )ontribuţia acestor organe la determinarea M5 este proporţională cu flu+ul sanguin al acestora. ceste ţesuturi prezintă o rată a metabolismului de 1C-<H ori mai mare dec't o masă ec#ivalentă de ţesut muscular în repaus şi de CH-1HH de ori mai mare dec't ţesutul adipos. cest consum energetic important este secundar intenselor reacţii anabolice şi catabolice ce au loc la nivelul acestor organe. )ontribuţia ţesutului muscular la consumul energetic total creşte semnificativ în cursul efortului fizic. Kn ceea ce priveşte v'rsta, s-a constatat că valoarea M5 este cea mai mare în perioada de creştere rapidă din primii doi ani de viaţă şi mai atinge un v'rf în perioada pubertăţii şi adolescenţei. .nergia necesară acoperirii c#eltuielilor din cursul sintezei şi depozitării de ţesuturi corespunzătoare proceselor de creştere este de apro+imativ C ?cal>g de ţesut.

G

)opiii, al căror organism este în creştere, consumă 16-1CI din aportul energetic alimentar pentru formarea de noi ţesuturi/ pe măsură ce anii trec, necesarul caloric pentru creştere este redus la apro+imativ 1I din necesarul energetic zilnic. 8a v'rstnicii sănătoşi s-a constatat reducerea M5 odată cu înaintarea în v'rstă, acest lucru fiind asociat cu pierderea masei slabe metabolic active(1). &tatusul #ormonal poate influenţa metabolismul bazal, un rol central av'nd mai ales afecţiunile tiroidiene.7olul esenţial al tiro#inei este de a creşte rata de activitate a ma-orităţii reacţiilor c#imice în toate celulele organismului. @ormonii tiroidieni influenţează unele componente ale lanţului respirator, unele pompe membranare, intervenind şi în cadrul metabolismului lipidelor, carbo#idraţilor şi proteinelor.. &timularea sistemului nervos simpatic (&3&), în condiţii de stress sau emoţii, duce la eliberarea de adrenalin! ( ) şi noradrenalin! (3 ), cu creşterea activităţii celulare şi promovarea glicogenolizei. &timularea ma+imală a &3& poate creşte M5, dar intensitatea acestui efect la om este redusă, fiind probabil de 1CI sau mai puţin la adult, dar de 1HHI la nou-născut. lţi #ormoni, cum ar fi cortizolul, %ormonul de cre&tere şi insulina, pot influenţa în acelaşi sens metabolismul bazal. @ormonii pancreatici (insulina şi glucagonul) influenţează rata utilizării carbo#idraţilor şi metabolizarea lipidelor, în principal prin activarea transportorilor (şi deci consum de energie), în timp ce #ormonii tiroidieni influenţează e+presia proteinelor specifice prin alterarea ratei transcripţiilor nucleare, modific'nd rata metabolismului şi termogeneza(1). 0entru bolnavii spitalizaţi necesarul caloric este de 16HI din .nergia bazală(.5) 0entru procesele catabolice se adaugă 1CH-6HHI din .5 )onsumul de energie este crescut in • febra (D1GI) • arsuri ( D<H-1HHI) • traumatisme (D<H-1HHI) • #ipertiroidie (D1H-1HHI) &tări #ipoanabolice apar în #ipotiroidism, insuficienta corticosuprarenală (5. dison), cu reducerea Metabolismului 5azal. Calculul necesarului caloric in !unctie de acti"itatea depusa si greutatea corporala *n om are nevoie, daca efectuează o munca medie, de GH-GC cal.> ?ilocorp> zi, iar in cazul unei munci grele are nevoie <C-CC cal.> ?ilocorp>zi . 8egat de starea fiziologica, o femeie însarcinată necesită in aceleaşi condiţii de activitate cu <CH calorii mai mult pe zi. OM& recomanda femeilor însărcinate o creştere a aportului caloric cu apro+imativ 1CH ?cal>zi în cursul primului trimestru şi cu GCH ?cal>zi în restul perioadei de sarcină. ceste recomandări nu iau în considerare variaţiile activităţii fizice sau ale greutăţii corporale care nu se datorează stării fiziologice de sarcină. ,eoarece activitatea fizică a femeii însărcinate în societatea modernă este de cele mai multe ori redusă, unii autori recomandă în trimestrele 6 şi G de sarcină o creştere a aportului caloric cu doar GHH ?cal>zi. 0e perioada alăptării se remarcă de asemenea o creştere a necesarului caloric. ,epozitele lipidice formate pe parcursul sarcinii vor asigura mamei o mică parte din acest necesar

<

compatibile cu supravieţuirea Componentele principale ale consumului energetic şi anume:  metabolismul bazal (nivel minim obligatoriu de energie necesar mentinerii vieţii). la frig sunt necesare mai multe calorii. secreţia suprarenaliană. absorbţiei. stress-ului emoţional şi altor factori/ • O altă componentă a procedulul general de termogeneză este termogeneza termoreglatorie. frică.2 4 t#ermic effect of food.&) reprezintă cantitatea de energie consumată pentru digestia. în această situaţie procesul de termogeneză fiind mult mai activ. e+punerea la variaţii de temperatură. 'ermogeneza apare ca răspuns la stimuli precum$ ingestia de alimente. • 2orma ma-oră de termogeneză este reprezentată de ac(iunea dinamic! speci)ic! a alimentelor ( . portul de energie se poate calcula în urma anc#etelor nutriţionale (pe bază de c#estionare sau -urnal alimentar) valoarea totală a energiei ingerate rezult'nd din insumarea caloriilor aduse de fiecare aliment.in aceste motive. care pare a fi mediat de activarea sistemului nervos simpatic (&3&) (prin intermediul receptorilor L)/ este datorat efortului de adaptare la variaţiilede dietă. dar aportul caloric suplimentar recomandat mamelor ce alăptează pentru acoperirea nevoilor este de CHH ?cal>zi. lipide si proteine) nu sunt ec#ivalente în ceea ce priveşte asigurarea necesarului energetic/ fiecare dintre aceste grupe este însă necesară. re loc timp de c'teva ore după ingestia de alimente (1-G ore). 8egat de clima. . transportul şi metabolismul alimentelor ingerate şi reprezintă 1HI din consumul energetic zilnic.transformarea nutrimentelor absorbite în :0 sau stocarea lor.  termogeneza şi  activitatea fizică se pot rezulta calcula$ C . punerea în funcţiune a tubului digestiv/ . Mecanismele implicate în digestia şi metabolizarea alimentelor. cest proces are loc atunci c'nd organismul este e+pus la temperaturi -oase şi are loc producerea de căldură ca mecanism adaptativ (cold induced t#ermogenesis).crescut. în anumite limite destul de largi.&).2) sau termogeneza indus! de alimente (diet induced t#ermogenesis)# *)ectul termic al alimentelor (:. denumită şi e)ectul termic al alimentelor (t#ermic effect of food 4 :. sunt următoarele$ . stress sau ca rezultat al administrării unor medicamente sau #ormoni. în cadrul căreia organismul încearcă să-şi menţină structurile la o temperatură normală de funcţionare. termogeneza obligatorie 4 energia necesară digestiei. unii autori utilizează termenul de termogenez! adaptativ!. absorbţia. cunoscut şi sub denumirea de acţiunea dinamică specifică a alimentelor 4 .masticaţie.fectul termic al alimentelor prezintă două componente$ 1. este dificil a cuantifica e+act aportul de energie c't şi consumurile. metabolizării şi stocării nutrienţilor/ 6. termogeneza facultativă 4 consumul energetic suplimentar. ce se desfăşoară cu consum energetic. Calculul necesarului caloric Kn practică. . secreţii digestive. la variaţiile temperaturii mediului ambiant. )ele trei grupe de macronutrienţi (glucide.

B+9 D BCB 1G. greutatea corporală în ?g 0erioade de "'rsta 5ărbat 2emeie (ani) 1C 4 1= 1F.G+9 D BEH 1= 4 GH 1C. depinde de durata acestui dezec#ilibru.)alcularea Metabolismului 5azal in Acal dupa formula &c#ofield 6. rareori fiind nevoie de suplimentari. este recomandabil ca acestea sa provina mai mult din cereale. modificări survenite în urma dezec#ilibrului dintre aportul şi consumul energetic.1. CHHH u.>g pentru glucide si proteine si de circa E ?cal.Gmg/ vit.C mg>zi/ vit./ vit. săptăm'ni sau luni pot duce la modificări substanţiale ale energiei totale şi. 51 1. 0roteinele vor fi cam CH-BHI de origine vegetală şi <H-CHI de origine animală.>g pentru lipide.1+9 D =<6 M BH 11.=+9 D <=C GH 4 BH 11.F+9 D C=C E.6g/ sulf 1. 00 1C-6B mg>zi.activitate medie D 6CI 0entru activitati grele si foarte grele sunt calcule speciale !mportanţa modificărilor ce au loc la nivelul depozitelor energetice ale organismului. fructe si mai putin din produsele za#aroase industriale.<+9 D =FH =. ) CH-1CH mg>zi/ cit. deci nu modifică greutatea corporală.activitate uşoară D 1C-6HI .. ea trebuie sa fie constituita prin aportul tuturor grupe de alimente. . poi la valoarea anterioara se adaugă activitatea fizică şi termogeneza $ . Ne"oile %ilnice de su&stante minerale sunt apro+imativ urmatoarele$ clor Bg/ sodiu <g/ potasiu G. O alimentatie corecta aduce in general suficiente minerale si vitamine.6g/ fosfor 1.6g/ calciu H.H+9 D BEH 1<. . !nitial se determină valoarea metabolismului bazal (după formula &c#ofield) unde 9 . 3evoile zilnice de vitamine #iposolubile sunt$ vit.C mg/ pentru cele #idrosolubile se indica $ vit.C mg>zi / vit. <HH u.=<g/ magneziu H. 7eferitor la glucide. A H. deci. 6. :rebuie subliniat insă ca proporţia proteinelor din raţie (indeosebi a celor animale) este net mai mare la copii. 0entru ca alimentatia sa fie cu adevarat ec#ilibrata./ vit. la modificări corespunzătoare ale greutăţii $uterea calorica a !actorilor nutriti"i este de circa < ?cal.5B 6mg>zi/ vit. 9răsimile vor trebui sa fie cam -umatate de provenienţă vegetala si -umatate de provenienta animala. . 3ecesarul energetic zilnic la ma-oritatea indivizilor se află în intervalul 1CHH4GHHH ?cal/ datorită e+istenţei depozitelor energetice ale organismului.i.ezec#ilibrele ce apar şi se menţin pe o perioadă de c'teva zile.imobilizat la pat D 1HI .G6g/ zinc 6Hmg/ fier 1=mg etc. la gravide sau la femeia care alaptează. &e considera drept proportii optime urmatoarele $ carne si derivate B-1HI din totalul aportului caloric. legume şi leguminoase.i.H+9 D BCB :abel 1. lapte si derivate 1H-16I/ oua G-<I/ B .ezec#ilibrul acestei balanţe energetice pe timp scurt (aşa cum apare între mese sau de la o zi la alta) nu determină modificări semnificative în ceea ce priveşte energia totală a organismului. 56 6-6.

cafea. altfel devin periculoase. )ompartimentul intracelular reprezintă <H-<CI din greutatea corporală.se+ (organismul femeilor conţine apă în proporţie de CH-CCI. !ntr-adevar. !n urma reactiilor c#imice din organism care transformă alimentele in energie. cartilagii şi oase.v'rstă (conţinutul de apă se corelează invers proporţional cu v'rsta$ în cazul prematurilor proporţia de apă este de =HI din greutatea corporala.fluidele tisulare 4 const'nd în apa care se găseşte în ţesutul con-unctiv.grasimi 1G-1FI/ cereale si derivate GH-<CI/ legume si fructe 1F-1=I/ za#ar si produse za#aroase F-=I/ bauturi nealcoolice 6-GI(<). fiind dependent de$ .).plasmă 4 care conţine 6CI din totalul lic#idelor e+tracelulare şi CI din greutatea corporală/ . în timp ce organismul unui adult obez conţine <H-CHI apă)/ . si ele sunt eliminate cu a-utorul apei. 0rocentul de apă din organism variază între CH-FHI.fluidul interstiţial 4 reprezentat de apa care încon-oară celulele/ . între B luni şi un an 4 de BHI.+.masa celulelor adipoase/ acestea au un conţinut #idric scăzut. pa se găseşte în organism în două compartimente distincte$ compartimentul e+tracelular şi compartimentul intracelular. APA pa nu este o substanta nutritiva$ nu are valoare energetica si totusi are un factor important al alimentatiei ec#ilibrate. 3ecesarul de apa la adulti este de 1ml @6 O>cal energie c#eltuită la adult. iar restul seara. Oamenii trebuie sa consume apro+imativ 6-G litri de apa pe zi. iar la v'rstnici scade spre <CCCI). fie prin urină. ceasta ultima masa se va lua cam cu doua ore inainte de culcare şi va fi mai usoara.ste alcătuit din$ . Distri&utia aportului alimentar pe parcursul zilei trebuie sa fie in general aceasta$ 6HI din totalul caloric se va consuma dimineata.secreţii 4 conţin'nd apa aflată în tranzit/ . !n mod normal din necesarul de apă F . insa multe alimente contin o a numita cantitate de apa. . la nou-născut este de apro+imativ FCI. C-1HI la gustarea din -urul orei 11. la 6HHH de Acal de energie c#eltulită avem nevoie de 6 litri de apa. pot rezulta si materiale nefolositoare. iar al bărbaţilor CC-BCI/ acest lucru se e+plică prin conţinutul crescut al masei musculare la bărbaţi)/ . )ompartimentul e+tracelular reprezintă apro+imativ 6HI din greutatea corporală.HH. avem nevoie de mai multa apa decat de orice alta substanta nutritiva. astfel înc't cantitatea totală de apă din organism scade pe măsură ce masa adipoasă creşte (organismul unui adult slab conţine apă în proporţie de FH-FCI. ceste to+ine trebuie eliminate din organism . ceasta depaseste cu mult cantitatea de apa continuta in bauturi (ceai. GC-<HI la masa de pranz. pa este necesara pentru mentinerea compozitiei corpului si pentru circulatia substantelor nutritive in organism. etc. deci apa este preluata si din alimente. insa este importanta si din alt motiv. fie sub forma de transpiratie. . grasime sau în tesuturi noi.

. rinic#ii şi creierul. si deci pierderi crescute. avînd suprafata corporală mai mare. cum ar fi inima. &. oase si cartilagii. @. )o). fenilalanină-tirozină.igestia şi absorbtia proteinelor 0roteinele pot fi descrise ca substante nutritive constitutive ale organismului. conţine 1FI proteine. ficatul. !n perioada de lactaţie la necesarul obişnuit de adaugă 1HHHml>zi $roteinele 0roteinele sunt substante de o mare comple+itate. 0roteinele sunt degradate iniţial în stomac sub acţiunea pepsinei.• CH-1HHml apă se pierd prin fecale.-g corp. 0roteinele sunt raspandite in musc#i. enzime localizate at't în citoplasmă c't şi în %marginea în perie( a epiteliului intestinal.+istă E aminoacizi esenţiali $ valina. Organismul unei persoane sănatoase.cistină.+istă dipeptidaze. )u. conţin'nd proteine cu inaltă "aloare &iologică. care este completată apoi de tripsina şi c#imotripsina pancreatică ca şi de alte endo. dipeptide şi aminoacizi. piele. Mg. incolore in stare pură.se transformă in za#aridecare dau energia necesara organismului. o alta parte vor fi folositi la refacerea tesuturilor din corp. . "aloarea biologica a proteinelor alimentare este dictata de continutul lor de aminoacizi esentiali. . !n structura corpului uman se găsesc GH de astfel de aminoacizi. Organismul apoi separă şi foloseste aminoacizii in diferite scopuri. O parte vor fi folositi pentru cresterea si producerea de noi proteine necesare organismului. #istidină.sau e+opeptidaze. rezult'nd oligopeptide.)g* +g . )antitatea necesară din fiecare aminoacid este de 6CH-11HHmg>zi Necesarul de proteine 'n dieta este de (. iar cand apare diaree se pierde mai mult • CHH-1HHHml-se pierd prin evaporare(perspiraţia insensibilă) • 1HHHml sau mai mult reprezinta diureza !n stările febrile se adaugă 6HHml pentru fiecare grad )elsius de temperatura peste GFH ). 3. ce acţionează asupra dipeptidelor. care sunt ulterior transportate activ prin mecanisme distincte spre circulaţia portală minoacizii sunt unităţile constructive de la baza unor peptide mai simple.oar apa este cea care ocupa un procent mai ridicat in organism. )opiii au nevoi mai mari. &urplusul de proteine 4ceea ce prisoseşte organismului. . care nu este supraponderală. pentru că nu pot fi sintetizati şi trebuie sa fie obtinuţi obligatoriu din alimente. lizina. triptofan. !n compozitia lor intra elementele$ ). treonina. O. izoleucina.le sunt suportul material al vietii/ sunt cele mai raspandite substante organice in materia vie. cestea pot fi clasificate dupa solubilitatea lor in apa in$ • proteine insolubile/ = . . !n procesul de digestie proteinele din alimente sunt transformate in aminoacizi. iar restul vor fi transformaţi in #ormoni. anticorpi şi enzime. metionina. din care E sunt consideraţi esenţiali. leucina. 0roteinele sunt substante solide sau lic#ide-vîscoase. lic#ide ale corpului si in toate organele interne. adesea 0 şi uneori metal (2e.

*n adolescent are nevoie de apro+ FH-1HH mg proteine pe zi.orez.ridicat din compozitia organismului. . boabe de fasole. acestea sunt metabolizate şi e+cesul este folosit in sinteza glucozei. daca vor fi constituite din proteine de origine animala. cum ar fi c#eratina si colagenul. . carne de pui si peste 4 pot fi asimilate mai rapid decat cele din surse vegetale. Din punct de "edere procentual. oasele.eşi proteinele însumează un procenta.• proteine solubile.eoarece procenta-ele sunt greu de estimat in acest fel. deoarece acestea contin proteine din clase superioare. 0roteinele animale se gasesc in carne. asa incat este foarte important ca vegetarienii să-şi obţină necesarul de proteine din seminţe de soia. 0roteinele din cereale si vegetale au o valoare biologica mai mica. scazand progresiv din copilarie spre maturitate. o alimentatie ec0ili&rata ar tre&ui sa contina +123(4 alimente &ogate in proteine. refac pielea. porumb)M proteinele din rădăcinoase. scazand pana la 1g>Agcorp>zi la adult si la valori c#iar mai mici la varsta a !!!a. după apă. lapte. 3ecesitatile proteice ale femeii gravide sunt de 1HH-1CH g proteine 3ecesitatile de proteine sunt determinate şi de aportul caloric. oua. . mazare şi cereale.aca necesarul caloric este luat din alte tipuri E . 3ecesarul de proteine se coreleaza cu rata de crestere. 0roteinele de origine animala au o valoare nutritiva mai mare dec't proteinele din legumeM proteinele cereale (griu.aca necesarul caloric este luat din proteine. !n organismul uman proteinele sunt sintetizate plecand de la peptidele si aminoacizii provenite din proteinele e+ogene . !ntr-un organism adult de FHAg se găsesc apro+imativ B Ag proteine. . 0roteinele sunt esenţiale organismelor noastre. nu rezultă ca trebuie sa formeze cea mai mare parte a alimentatiei. . lapte si alte produse lactate. ele acoperind partial necesarul de aminoacizi. iar o femeie adultă de GH g proteine pe zi. tendoanele si ligamentele/ proteinele musculare produc miscareintrînd in constituşia actinei si miozinei. este mai usor sa e+primăm consumul zilnic necesar în grame. . #emoglobina transporta o+igenul/ proteinele membranare reglează mişcarea substantelor în şi din celulele noastre. faina de grîu. iar proteinele vegetale in seminţele de plante$ nuci. peste.6 g> Ag )orp>zi la copil. &urse de proteine in #rană sunt proteinele de origine animală si proteinele de origine vegetală. ele reglează toate aspectele metabolismului.7atia alimentara de proteine zilnica recomandata(6) este de 6. 0roteinele de structura.aloarea calorica a proteinelor este urmatoarea$ + g# proteine prin ardere metabolică produce / calorii.eoarece oamenii aparţin regnului animal. . ceste proteine vor acoperi necesarul de aminoacizi esentiali al organismului.aloarea &iologică a proteinelor !n celule proteinele sunt cele mai bine reprezentate elemente. 8a fel ca enzimele. proteinele provenite din surse animale$ oua. ung#iile. principalul metabolit energetic. nuci. reprezent'nd 1H-6HI din masa protoplasmatică.

gasca. mai rar de la crustacee. de oaie. Alimentul Continutul in proteine carne 6H-6CI lapte GI faina de grau 11-1<I soia GBI orez =-1HI ciuperci GHI oua 16I :abel 6. celuloza).. 5uăle# &e folosesc ouăle de gaina si -mai rar. 1HI din necesarul de aminoacizi.F6I 11. 0recipitarea cazeinei sta la baza prepararii branzeturilor. uremie. Laptele şi &ran%eturile# &e consumă lapte de vaca. s.cele de rata. etc. moluste. cu un consum bazal energetic mai mare.1I • • • 1H . dar legumele sunt o sursa importanta de vitamine si minerale.GI 1BI al&us H. afibii. 0roteinele sunt ceva mai bine reprezentate in leguminoasele uscate. painea. avand valoare biologica ridicată. renale. pastele fainoase. • Carnea si deri"atele din carne# 2olosim carnea provenita de la mamifere (domestice si salbatice). &e consideră că un singur ou poate acoperi 6-<I din nevoile energetice. &ubstanta uscata este reprezentata mai ales de glucide(glucoza.a. mai putin de capra si de bivoliţă. 6CI din nevoile de fier.6I H. nucile. cu proteine de calitate superioara si grasimi usor digerabile.de nutrienti. acestea sunt folosite pentru sinteza de novo a proteinelor. lactaţie. laptele si branzeturile. amidon. lacto-albumina). ouale. aliment valoros. sarcină. pasari (domestice si salbatice). 1CI din cele de zinc si 1HI din cele de vitamine. )arnea reprezinta o sursa principala de proteine (1=66I). za#aroza. după perioade de malnutritie • scăzut 4în boli #epatice. leguminoasele uscate. 3ecesarul de proteine • este crescut 4 in perioada de crestere. fructoza. Legumele sunt tot alimente de origine vegetala cu un mare continut de apa. !ata un tabel cu alimentele ce contin un procent mai ridicat de proteine. &ursele de proteine cele mai importante pentru om sunt$ carnea si derivatele din carne. )onţinutul în proteine al unor alimente grasimi glucide proteine gal&enus G6I H. 8aptele este apreciat drept un aliment complet si o sursa de proteine de calitate superioara( intre care se numara cazeina. . curca. pesti (de apa dulce si de mare).ste de asemenea o sursa importanta de calciu.

)omponenta unui ou ==I Lipsa (carenta) de proteine in organism poate duce la$ -tulburari de crestere si de nutritie/ -scaderea rezistentei la infectii/ -aparitia anemiei/ -aparitia edemelor (tumefierea alba a fetei)/ -scaderea capacitatii de activitate fizica si psi#ica/ E6cesul de proteine in organism poate duce la$ -aparitia de scaune de putrefactie/ -aparitia unor boli (guta)/ -aparitia fenomenelor de into+icare cu proteine/ Glucidele sau car&o0idratii .apoi în diza#aride. cest tip de za#ar este rafinat. 6.ste importantă pentru eritrocite. alimente bogate in carbo#idrati. sunt surse bune de amidon. 0lantele depoziteaza amidonul ca pe niste rezerve proprii de #rana. 8a nivelul %marginii în perie ( a enterocitelor diza#aridazele sunt descompuse în monoza#aride. . mazarea si cartofii.+ista 6 tipuri de carbo#idrati degradabili 4 amidonul si za#arul 4 care se gasesc in aproape toate alimentele naturale. absorbite şi apoi transportate spre circulaţia portală 11 . za#aruri (mono. carbo#idratii formeaza probabil cea mai mare parte a unei alimentatii zilnice. budincilor si a altor produse. Na#arul desi are o valoare nutritiva redusa. )lasificarea glucidelor$ 1. poliza#aride digerabile (amidon. Digestia glucidelor#)ele mai multe glucide sunt ingerate sub formă de amidon. .e aceea specialistii recomanda ca acest za#ar sa fie consumat cat mai rar posibil. cum ar fi cerealele. 9lucoza este singurul substrat capabil de a furniza :0 în absenţa o+igenului.şi diza#aride. deci semintele si cerealele. poliza#aride nedigerabile (fibre alimentare)/ 9lucidele alimentare reprezintă CH-CCI din aportul energetic total. biscuitilor. pra-iturilor. 0roblema alimentara apare deoarece termenul %za#ar( este asociat cu za#arul alb. porumbul sau orezul. iar in timpul procesului de rafinare isi pierde aproape toata valoarea nutritivă. care nu posedă mitocondrii. pentru a produce energie. Na#arul %arde( impreuna cu grasimea. denumite glucide comple+e) G. 0ainea si pastele. care primeşte puţin o+igen. fructele. stfel. legumele.FI :abel G. fololosit pentru indulcirea bauturilor. este un element necesar organismului. care sub influenţa amilazei salivare şi pancreatice este #idrolizat în oligo. 9lucidele furnizează mai mult :0 pentru un mol de o+igen dec't acizii graşi prin o+idare totală. laptele.apa C1. denumite glucide simple). sunt produse obtinute din cereale. ca graul. sau pentru medulara renală.

!n plus. &ub acţiunea lipazei şi a co-lipazei pancreatice se formează monogliceride şi acizi graşi. care interacţionează cu sărurile biliare. )ontrar unor teorii la modă.in punct de vedere energetic glucidele reprezintă 5 !" # din necesarul caloric al dietei normale$ 9lucidele nu sunt alimente esenţiale. 16 .. %răsimile reprezintă &5# din necesarul caloric al dietei . 0rodusele animale 4 carne. untura.&e găsesc in uleiuri vegetale. ei pătrunz'nd direct în sistemul venos portal şi fiind transportaţi în plasmă legaţi de albumină. proape toate alimentele contin grăsimi.!). in general. formă sub care sunt secretate în vasele limfatice şi a-ung apoi în ficat. din care 1>G este de dorit sa fie grăsimi saturate. cum ar fi rinic#ii. cizii graşi polinesaturaţi (omega -G şi omega -B) sunt acizi graşi esentiali.c#olesterJl esters. dar reprezinta o importanta sursa energetica.aloarea calorica a lipidelor -+ g# lipide. astfel că se iau din dietă şi din suplimente alimentare. Monogliceridele şi acizii graşi cu lanţ lung sunt reesterificaţi în trigliceride la nivelul enterocitului. inima si ficatul. ceste depozite apara organismul impotriva frigului si prote-eaza oasele si organele interne impotriva ranilor. o data supuse procesului de digestie. o anumită cantitate de grăsime este esentiala pentru pastrarea sănătatii. cizii graşi cu lanţ mediu ()=-)16) nu sunt reesterificati şi înglobaţi în c#ilomicroni.-. constituite din acizi graşi şi glicerol. măsline. un acid gras polinesaturat este un acid gras esenţial şi este folosit pentru diferite sinteze in organism cun ar fi prostaglandinele. apoi interactionează cu apo-lipoproteine specifice pentru a forma c%ilomicroni si +. . nuci. prin ardere metabolică. grasimile sunt o sursă de energie prin ardere si. nu pot fi sintetizaţi. produse lactate 4 conţin asa-numitele gr!simi saturate" *leiurile vegetale (soia. alune. furnizarea energiei este mai constantă. . 0entru a preveni si reduce progresiunea aterosclerozei se recomandă ca grasimile nesaturate să nu depăseasca GHI din totalul grăsimilor alimentare. form'nd micelii mi#te. situate sub piele si in -urul catorva organe importante. floarea soarelui) conţin grasimi nesaturate. peşte. cu e+ceptia fructelor si legumelor. produce 7 calorii Digestia si a&sor&ţia lipidelor Ma-oritatea grăsimilor ingerate sunt trigliceride cu lant lung. prin ardere metabolică. alături de colesterol şi fosfolipide. o anumita cantitate de grasime va fi depozitata in %depozitele de grasime( din organism. prin care sunt solubilizate grăsimile şi este favorizată absorbţia lor..aloarea calorica a glucidelor este urmatoarea$ + g# 9lucide. ) 8!3O8. produce / calorii Grasimile )a si carbo#idratii. seminţe.

amidonul poate fi ingerat crud. )lasificarea lipidelor alimentare si rolul lor (1) 8i&rele 2ibrele sunt elemente importante ale unei alimentatii ec#ilibrate. care pot face parte din alimentaţie (cazul amidonului rezistent) sau pot fi adăugate. pot induce sc#imbări structurale care fac amidonul rezistent. cestea măresc volumul de mancare consumata. incetinind trecerea sa prin intestin si lasand substantelor nutritive timp pentru a fi e+trase si absorbite. .efinirea nutriţională a fibrelor alimentare se referă mai mult la particularităţile lor fiziologice (rezistenţa la digestia intestinală) dec't la originea botanică/ categoria lor tinde actualmente să includă alţi compuşi vegetali de natură glucidică. sunt integrate în lista fibrelor alimentare/ sunt poliza#aride de rezervă sau de sinteză (poliza#aride citoplasmatice). cum ar fi aditivii alimentari (gume. 2ibrele alimentare sunt constituenţi vegetali alcătuiţi în principal din poliza#aride ce constituie peretele celulelor vegetale (poliza#aride de structură sau parietale) şi sunt ingerate cu alimentele. dar 1G .:abel <. mucilagii).anumite procedee te#nologice şi culinare. deoarece contribuie la eliminarea matrialelor nefolositoare din organism. alte poliza#aride de origine vegetală rezistente digestiei în intestinul gros. 0rin e+tensie. negelatinizat (în principal amidonul din banane)/ . dar care nu aparţin peretelui celular.amidonul poate fi inaccesibil amilazei datorită prezenţei unei bariere fizice constituite din fibre (cazul leguminoaselor)/ . cum ar fi refrigerarea sau congelarea amidonului. O parte din amidonul pe care noi îl ingerăm nu este supus digestiei de către amilaza din intestinul omului sănătos. ceastă malabsorbţie fiziologică a amidonului are trei motive principale$ .

acid fitic) şi c#iar compuşi nevegetali (oligoza#aride de sinteză. Surse ale !i&relor alimentare 8i&re alimentare 'nsolubile  )eluloză  @emiceluloză  8ignină  "egetale. morcovi Aport recomandat &e recomandă un aport de 1< g fibre pentru fiecare 1HHH ?cal ingerate. poliza#aride bacteriene).stimulează masticaţia. fructe şi seminţe comestibile cum ar fi seminţele de in şi căpşuni (olubile  9ume.sau fibra alimentară 4 este adesea inlaturată. orz  Mere. deci se gasesc doar in legume. care. mucilagii  0ectină  Ovăz. 8ipsa lor în 1< . cunoscut ca celuloză.asigură substratul pentru fermentaţia colonică/ .fibrele solubile înt'rzie evacuarea gastrică şi încetinesc rata de digestie şi de absorbţie/ . se vorbeşte de substanţe cu efect de fibre. Surse alimentare 2ibrele se găsesc în produsele de origine vegetală.fibrele solubile reduc 8. Rolul !i&relor alimentare 'n organism . 3u se cunoaşte e+act efectul fierberii asupra conţinutului în fibre. 7aportul între fibrele insolubile şi cele solubile trebuie să fie de G>1. gr'u. celuloza . dar se pare că e+istă o diferenţă mică între cele fierte şi cele crude. scăz'nd presiunea intraluminală colonică/ . citrice.8-colesterolul/ reduc absorbţia de grăsimi alimentare şi de colesterol prin legare de acizii biliari şi de grăsimi. care rezistă de asemenea digestiei în intestinul omului sănătos.asigură un tranzit intestinal normal/ .nepoliza#aridici (oligoza#aride naturale) sau neglucidici (polifenoli.determină senzaţia de saţietate prin umplerea stomacului/ . ceea ce corespunde unui aport de 6C-GC g fibre>zi.itaminele "itaminele sunt substante c#imice cu structura diversă. . căpşuni. 2ibrele provin din tesutul structural al plantelor. făină de gr'u întreg  )ereale întregi  "egetale mature. flu+ul salivar şi secreţia de suc gastric/ . desi folosite în cantitati foarte mici au un rol esential în mentinerea proceselor celulare vitale.cresc volumul bolului fecal. !n urma rafinarii cerealelor. legume. Kn aceste cazuri.

v'rstnici). acid folic). tocoferolul (vitamina . liposolu&ile si "itaminogene. acidul folic.a. fitoc#inona (vitamina A). "itaminele %idrosolu$ile includ$ acidul ascorbic (vitamina )). care se caracterizeaza prin dereglari bioc#imice. .alimentatie provoacă patologii de nutritie. acidul pantotenic (vitamina 5G). pirido+ina (vitamina 5B). muncitori. stari de stres/ boli contagioase si into+icatii/ actiunea factorilor nocivi în procesul de productie/ e+cretia sporita a vitaminelor. fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului. sporirea actiunii substantelor to+ice. acidul nicotinic. za#ar). 1C . folacina. boli care în cazuri grave se pot solda cu moartea. de absorbtie a vitaminelor/ consumarea vitaminelor care patrund în organism cu #rana de catre flora intestinala patogena si paraziti intestinali/ actiunea antivitamina a unor medicamente/ necesitatea sporita în vitamine/ unele stari fiziologice (perioada de crestere. sigurarea subnormala a organismului cu vitamine are drept consecinta scaderea rezistentei organismului fata de infectii. intestinelor. 2orma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine apare din cauza folosirii în alimentatie cu precadere a produselor rafinate (p'ine alba. biotina (vitamina @). lactatia)/ unele conditii climaterice/ lucrul fizic intens/ lucrul neuropsi#ic intens. A. între unele vitamine/ anore+ia/ deprimarea florei intestinale normale. .sau avitaminoze. prin urmare. !ngerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca #ipo. acid lipoic. continutul redus de vitamine în ratia zilnica/ distrugerea vitaminelor în procesul prelucrarii termice a alimentelor si pastrarea lor timp îndelungat/ actiunea factorilor antivitaminici ce intra în componenta produselor alimentare/ prezenta vitaminelor rau asimilabile în produsele alimentare/ dereglarea balantei c#imice a ratiei alimentare si corelatiei dintre vitamine si alte substante nutritive. consumul redus de produse alimentare (sursa principala de vitamine).ipo/ si avitaminozele pot aparea în urmatoarele cazuri$ carenta de vitamine în produsele alimentare. Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine în cantitati mici (51. ciancobalamina (vitamina 516). . "itaminele se împart în 0idrosolu&ile. grupul 5 s. pierderii vitaminelor în procesul de prelucrare culinara si pastrarii îndelungate a produselor alimentare. biotina.enumirea de vitamine provine de la cuv'ntul latin vita ceea ce înseamna viata. sarcina. care sintetizeaza unele vitamine/ în bolile gastrointestinale/ c#imioterapia nerationala/ dereglarea absorbtiei vitaminelor în tractul gastrointestinal în patologiile stomacului. 516. în urma #ipodinamiei cu scaderea poftei de m'ncare si. "itaminele liposolu$ile$ retinolul (vitamina ). "itaminele se gasesc în cantitati mici în alimentele naturale. dministrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de #ipovitaminoza A. 00) si altele .si avitaminoze se evidentiaza forma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine. lipsite de vitamine. sistemului #epatobiliar/ defecte congenitale ale mecanismului de transport si ale proceselor fermentative.). 56.). tianina (vitamina 51).în cantitati mai mari (5B. studenti. 0e l'nga #ipo. ceasta forma este rasp'ndita în unele contingente ale populatiei sanatoase (copii.in aceste considerente se recomanda vitaminizarea suplimentara a populatiei cu polivitamine etc. niacina (vitamina 00). stres si alti factori nocivi. calciferolul (vitamina . riboflavina (vitamina 56).

zabalute. dureri si parestezii în membre. peste. favorizeaza furnizarea fierului. metabolismul proteic. tar'te de cereale. acidul nicotinic2 participa în metabolismul glucidic. dro-diile alimentare si de bere. participa la normalizarea colesterolului în s'nge. soia. ceste modificari patologice apar mai des daca se consuma o cantitate mare de glucide fara sporirea corespunzatoare a aportului de tiamina. )arenta de riboflavina provoaca leziuni ale limbii. ovaz. împiedica depunerea colesterolului în peretii arterelor. îndeplineste rolul de protector al celulei #epatice cu actiune lipotropa. oua. fotofobie. 7iboflavina se afla în dro-diile de bere si alimentare. peste. ficat.itamina 9+3 1cianco$alamina2 intervine în sinteza #emoglobinei. soia. serotoninei.+itaminogene$ bioflavonoizii (vitamina 0). mazarea. acidul pangamic (vitamina 51C). marirea sensibilitatii pielii la razele solare. "itamina 51 în doze mari (în conditii e+perimentale) conditioneaza dereglari ale functiei rinic#ilor. în galbenusul de ou. favorizeaza cresterea. 0irido+ina se gaseste în dro-diile de bere si alimentare.itamina 93 1ri$o)lavina2 participa la respiratia celulara. 8ipsa vitaminei 5B se manifesta prin anemie. nuci. tar'tele. mareste rezistenta organismului catre substantele to+ice si microbiene. leguminoase.itamina $$ 1niacina. carne. lacrimare. contribuie la normalizarea functiei sistemului nervos. &unt bogate în tiamina p'inea neagra. con-unctivita. inozita. tulburari ale cordului. la respiratia celulara. în varza. splina cu aparitia #emosiderozei. ea se sintetizeaza în cantitati considerabile de catre flora intestinala. dro-diile de bere si alimentare. stimuleaza eritropoieza. nucile. #emoglobinei. provoaca scaderea rezistentei la infectii s. cereale nedecorticate. în insuficienta folacinei apare 1B . în transformarea triptofanului în vitamina 00. peste. #istaminei. acidul orotic. fasolea.a poate fi sintetizata în organism din aminoacidul triptofan si de flora intestinala. rosii. soia. vitaminoza 51 poate provoca boala Oberi-beriP cu paralizia membrelor inferioare. . albus de ou. retine cresterea organismului. dro-diile de bere si alimentare. . "itamina 516 se gaseste în ficat. iritabilitate. spanac. reducerea capacitatii de munca fizica si intelectuala. insomnie. functionarea celulelor nervoase. 8ipsa acestei vitamine provoaca anemia pernicioasa cu sindromul anemic si tulburari nervoase.a. !nsuficienta de acid nicotinic provoaca tulburari digestive si ale sistemului nervos. Acidul !olic 1)olacina2 participa în procesul de sinteza a proteinelor si acizilor nucleici. &caderea nivelului de tiamina în organism provoaca insomnie. ficatul. stimuleaza procesul de crestere. dementa. caderea parului. . "itamina 00 se gaseste în ficat. dereglari de #emopoieza si sinteza a #emoglobinei. micsoreaza nivelul glucozei în s'nge. participa la procesul de crestere. contribuie la sporirea rezervei de glicogen în ficat. . acidul lipoic. lapte. colina. a unor glande cu secretia interna. participa în sinteza ureei. la steatoza #epatica. carnea de porc. în metabolismul unor aminoacizi. . în ficat. . rinic#i. provoc'nd anurie. are proprietati lipotrope. proteic. carne. carne. dermatita. !n avitaminoza 00 apare pelagra manifestata prin diaree. nuci. în ficat. conopida. acumularea fierului liber în serul sanguin.itamina 9) 1pirido#ina2 intervine în metabolismul aminoacizilor.itaminele 0idrosolu&ile +itamina 01 1tiamina2 a-uta la arderea glucidelor si proteinelor. crupele de #risca. vitamina *. micsoreaza continutul de glicogen în ficat si rezistenta organismului fata de infectii. contribuie la micsorarea masei corpului. mareste rezerva de glicogen din ficat. la normalizarea functiei sistemului nervos.

. tractului digestiv (faringite. varza rosie. . . caisele. la depunerea lor în sc#elet si dinti. s'ngerari si inflamatii ale gingiilor.a. întreruperea sarcinii. &unt bogate în caroten morcovul. normalizeaza functia suprarenalelor.a. mineral. stomatita. patrun-elul s. "itamina @ se sintetizeaza de flora intestinala si se ingereaza cu produsele alimentare (dro-diile de bere si alimentare. leguminoasele. contribuie la vindecarea plagilor. enterita. tomatele. 9iotina 1vitamina . stimuleaza apetitul. pot aparea malformatii congenitale. carnea. Acidul pantotenic 1vitamina 032 participa în metabolismul proteic. prunele. Kn insuficienta de biotina apare uscaciunea pielii. #emoragii articulare. salata verde. duce la retenta cresterii copiilor.ozele mari ale vitaminei ) pot provoca insomnie. )arotenul se asimileaza mai bine în prezenta proteinelor si lipidelor. frisca. se observa slabiciune generala si somnolenta. . asigura depunerea glicogenului în ficat si functia lui antito+ica. unt. provoaca îngrosarea pielii. tar'tele de cereale.2 normalizeaza metabolismul lipidic si glucidic. lipidic.anemia megaloblastica #ipocroma. ficatul. galbenusul de ou. mararul. bronsite. în organele interne. al pielii. normalizeaza cresterea si reproducerea. cidul folic contin frunzele plantelor. morcovul. mareste functia e+cretorie a pancreasului. substanta care distruge biotina). uscarea corneei (+eroftalmie). dro-diile alimentare si de bere. stimuleaza mecanismele de protectie ale organismului împotriva infectiilor. ficat. )antitati sporite de vitamina ) contin fructele si legumele (macesul. participa la sinteza #ormonilor steroizi si se+uali. în metabolismul proteic. sm'nt'na. gogosarii. previne #emoragiile. cefalee. rinic#i. enterocolite). provoaca s'ngerari pronuntate în traume mici. legumele proaspete). rezistenta organismului la infectii. periarticulare. . al colesterolului. normalizeaza 1F .a poate patrunde în organism cu #rana sub forma de provitamina. caderea dintilor.itaminele liposolu&ile . dintilor. Kn cazurile grave de carenta apare scorbutul care se caracterizeaza prin anemie. &urplusul vitaminei în organism micsoreaza pofta de m'ncare. mareste receptivitatea organismului la infectiile aparatului respirator. fragii s. ardeii dulci. lapte. urzica. &imptome pronuntate ale bolilor provocate de deficitul vitaminei 5G se înt'lnesc rar. conopida. !nsuficienta de acid pantotenic provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos. #ipertensiune arteriala. pestele. ardeii grasi.itamina D 1calci)erolul2 participa la absorbtia calciului si fosforului din intestin. scade pofta de m'ncare si masa corporala. galbenusul de ou. trombocitopenie. stimuleaza sinteza glicogenului în ficat si sporeste continutul colesterolului în s'nge. )arenta vitaminei scade adaptarea oc#iului la întuneric cu aparitia #emeralopiei (Oorbul gainiiP).itamina A 1retinolul2 asigura adaptarea oc#iului la întuneric. tomatele. în biosinteza #ormonilor steroizi. scaderea rezistentei la diferitele substante to+ice. glucidic. fierului. mareste integritatea pielii. !nsuficienta de biotina sporeste dupa consumarea albusului de ou crud (albusul contine avidina. ciresele. &unt bogate în acid pantotenic dro-diile alimentare si de bere. ficatul. leucopenie. mareste rezistenta organismului la infectii.). #ipotonie. gastrita. mucoaselor. !nsuficienta vitaminei ) are ca urmare cresterea predispunerii organismului la infectii. "itamina se gaseste în ficat.itamina C 1acidul ascor$ic2 participa în procesele metabolice celulare. numita caroten si în ficat se transforma în vitamina . sc#eletului. agravarea evolutiei lor. provoaca #iperestezia pielii. deoarece ea se afla în multe produse alimentare si se sintetizeaza si de catre microflora intestinala. coacaza neagra.

dureri în membrele inferioare la mers. participa la acumularea glicogenului în ficat. la copii provoaca ra#itism. )elelalte vitaminogene se înt'lnesc în dro-diile alimentare si de bere. se sintetizeaza în piele sub actiunea razelor ultraviolete. p'inea neagra s. "itamina . sm'nt'na. tomate. pancreas. )arenta tocoferolului în organism provoaca #emoliza eritrocitelor. galbenusul de ou.itamina E 1toco)erolul2 îndeplineste un rol important în procesele de reproducere. avort. 8ipsa ei duce la aparitia #emoragiilor musculare. dezvoltarea aterosclerozei. galbenusul de ou. br'nzeturi. micsoreaza permeabilitatea capilarelor. #ipercolesterinemie. 1= . acidul pangamic. slabiciune generala. dezvoltarea embrionului.functionarea glandelor tiroida. . unele produse de origine vegetala si animala. capabila de a sintetiza vitamina A. &unt bogate în vitamina 0 fructele. tulburari musculare si nervoase. inozita. se gaseste în unt. ceea ce se manifesta prin depunerea sarurilor de calciu în organele interne. malformatii congenitale.osteoporoza. !n lipsa vitaminei 0 apar #emoragii prin slabirea peretilor capilarelor. voma. cereale). contin ouale. uleiul vegetal nerafinat. favorizeaza procesul de regenerare a tesuturilor. inapetenta. ficatul. untul. 8ipsa vitaminei . carne. ea determina functionarea tesutului muscular si celui nervos. osteomalacie. varza. untura de peste. cidul orotic.a.a. cerebrale si apare mai des dupa tratamente îndelungate cu antibiotice si sulfanilamide care distrug flora intestinala. ardeii dulci. peste. rutina) normalizeaza permeabilitatea vaselor si rezistenta lor. tulburari de reproducere ca sterilitate la barbati si femei. "itamina . coacazele. . . colina au proprietati lipotrope. #ipogalactie la mama. frisca. "itamina 0 (bioflavonoizii. laptele.a se afla în legumele verzi (varza. iar la maturi . Su&stantele "itaminogene nu au toate însusirile caracteristice vitaminelor si nu-i determinata influenta lor în organismul omului. vitamina *. dar este bine cunoscut ca ele au rol în metabolism si se gasesc numai în produsele alimentare. #ipofiza. spanac.itamina : 1)itoc%inona2 este importanta în procesul de coagulare a s'ngelui. duce la #ipervitaminoza. moartea intrauterina a fatului. "itamina . dministrarea dozelor mari de vitamina . cidul paraaminobenzoic actioneaza antitireoto+ic. macesul s.. ficat.

Calciul intră în componenţa oaselor şi dinţilor şi este esenţial pentru procesele de creştere. )alciul se găseşte în cantităţi mari în lapte şi produsele lactate. peşte. sfeclă şi rubarbă este. alături de calciu. dar pe l'ngă aceasta este un component al membranelor celulare şi -oacă numeroase roluri în circuitele metabolice ale organismului. )alciul din spanac. 8aptele şi produsele lactate. peştii cu oase mici (sardine. 2osforul se găseşte în carnea de pui. carnea roşie şi ouă. NERALELE )e ce ne sunt necesare mineralele* 2iecare dintre minerale -oacă anumite roluri în corp. cerealele integrale 1E . în structura oaselor şidinţilor. &ucul de portocale îmbogăţit conţine cantităţi de calciu +osforul se află şi el.:abel C. tofu preparat prin precipitare cu carbonat de calciu. arpagic. coagularea s'ngelui şi transportul substanţelor prin membranele celulelor. leguminoasele. transmiterea impulsului prin fibrele nervoase. dimpotrivă. dar şi în legumele frunzoase verzi. greu absorbit datorită prezenţei acidului o+alic. funcţionarea normală a muşc#ilor. somon conservat). moluşte şi stridii. nucile.:abel sinoptic cu principalele efecte ale vitaminelor(1) .

prezenţa lui fiind esenţială pentru creşterea şi dezvoltarea corporală şi. dietele bogate în alimente rafinate. cantităţile conţinute nu sunt semnificative. Kn general. cerealele şi vegetalele verzi. 6H . -incul reprezintă un constituent esenţial al sistemului enzimatic celular.. 'odul a-ută la funcţionarea normală a glandei tiroide. bere şi vin. e+cepţie făc'nd apa fluorurată. sparang#el. la adult. fructele uscate. carne şi produse lactate sunt mai sărace dec't dietele bogate în legume şi cereale. grăsimile. ciuperci. intr'nd în componenţa Qcărăuşilor( din sange. . unele formule de lapte. cafea.acă alimentaţia noastră este ec#ilibrată şi variată. gr'ul germinat şi tăr'ţa de gr'u. în transportul substanţelor prin membranele celulare şi în activitatea normală a musculaturii. deşi acesta este prezent în ma-oritatea fructelor şi a legumelor. cum ar fi p'inea albă. deoarece at't aprovizionarea insuficientă. fructele de mare (în special stridiile). cerealele neprelucrate. • Orice #otăr're în legătură cu consumul de suplimente de vitamine şi minerale trebuie luată în colaborare cu medicul. este implicat în metabolismul vitaminelor şi proteinelor. (ulful se găseşte în general în produse de origine animală (peşte. c't şi cea e+cesivă a organismului poate avea efecte nedorite asupra sănătăţii. legume. apa dură. nuci. . ceai. Kn rest. are rol antio+idant şi stimulează sistemul imun. produsele lactate. ceaiul şi peştele marin. +ierul intervine în transportul o+igenului. cantitatea de vitamine şi minerale pe care aceasta o conţine este suficientă pentru nevoile corpului. av'nd rol în o+idarea fierului. Magneziul este prezent în numeroase alimente 4 diverse seminţe (mai ales de floarea-soarelui).ste de preferat ca aportul de vitamine şi minerale să provină din #rana zilnică. dar şi în legume precum ceapa şi usturoiul. alimentele puţin colorate. cerealele rafinate sunt surse sărace de fier. (odiul şi potasiul intervin în ec#ilibrul apei între sectoarele organismului. precum şi la contracţia musculară propriu-zisă şi activează multiple enzime celulare şi căi metabolice ale corpului uman. ouă. piperul negru. nuci. nuci. Clorul contribuie la sinteza acidului clor#idric în stomac şi se află în str'nsă relaţie cu sodiul şi potasiul pentru îndeplinirea funcţiilor acestora. carnea slabă. produsele de carne. leguminoase. tofu preparat prin precipitarea magneziului. ouă. stafide. 2ierul este preluat de către organism mai ales din ouă. cacao. apărarea antiinfecţioasă. Kn general. o+idarea tisulară. Cromul se găseşte mai ales în dro-dia de bere. carne).agneziul participă la transmiterea semnalului activator de la fibra nervoasă spre muşc#iul care îi este subordonat. pentru desfăşurarea normală a circuitelor metabolice ale organismului. )uprul este larg distribuit în alimentaţie. nucile şi seminţele/ cantităţi mici se găsesc în cereale şi legume. prunele uscate. +luorul se găseşte în general în cantităţi mici în cele mai multe surse alimentare. za#ărul. legumele verzi. )ele mai bogate surse sunt ficatul. Cuprul intră în componenţa mai multor enzime şi proteine ale corpului.

:abel B .fectele deficientei principalelor minerale 61 .

(2ood and . acizi grasi omega-G. stfel. ceste suplimente alimentare sunt din ce in ce mai utilizate in practică pentru anumite strategii terapeutice. în situaţii fiziologice sau patologice. 66 . folati. !n afectiunile cardiovasculare sunt utilizate suplimente conţin'nd antio+idanţi.Suplimentele alimentare &unt constituite din produse sau combinatii de substante care nu au rol de medicament. Multe suplimente sunt utilizate la sportivi sau în convalescenţa unor afectiuni acute.rug dministration) le include in clasa alimentelor. aroma) in scopuri te#nologice. !n *& 2. steroli şi stanoli. calciu etc. *tilizarea acestora se face pe baza recomandarilor de la producator. in timpul sarcinii şi alaptarii sunt utilizate produse care contin fier.polinesaturati. Aditi"ii &unt substante c#imice care se adauga in alimente pentru a facilita conservarea lor sau pentru ameliorarea proprietatilor(e+ gustul.

autoaprecierea greutăţii etc. !n te#nologia alimentară şi în gastrote#nie sunt utilizaţi totuşi doar acei aditivi care au fost testaţi şi şi-au dovedit siguranţa alimentară.cestia reprezinta marea clasa a %. care corespund mediei greutăţii populaţiei cu cea mai mare speranţă de viaţă şi care sunt folosite ca reper de normalitate (greutatea Qideală() 2 <nălţimea Măsurarea înălţimii este necesară în estimarea greutăţii corporale ideale. enterocolite) . #ormonii de crestere(in carne si produse lactate). aflato+inele . ndici antropometrici Măsurătorile antropometrice se numără printre cele mai vec#i metode de apreciere a stării nutriţionale. 2 Greutatea Măsurarea greutăţii corporale este cea mai simplă şi la îndem'nă metodă de evaluare a statusului nutriţional. teste bioc#imice etc.ezavanta-ele sunt legate de falsificarea gustului si calităţii alimentelor.+ nitritii sunt utilizati pentru conservarea carnii prin afumare şi in#iba cresterea Clostidrium 0otulinium" . :otuşi aceste valori sunt stabilite pe mai ales prin consens dec't prin dovezi sigure. a pierderii calităţii nutriţionale. s-au elaborat tabele. densitometrie. în calcularea indicelui de masă corporală (!M)) sau a compoziţiei corporale şi necesarului energetic. &-a folosit greutatea corporală.) sau de laborator (impedanţă bioelectrică. diverse pliuri cutanate şi circumferinţe. precum şi alte dimensiuni lineare pentru a caracteriza masa grasă şi statusul nutriţional ale unei persoane şi a stabili relaţia între greutate şi cea mai mică mortalitate. înălţimea. vanta-ele oferite de aditivi$ • )resc durata de conservare a alimentului • 0revin irosirea alimentelor • )resc varietatea si atractivitatea alimentelor • 0rote-eaza de anumite boli provocate de alimente(to+infectii alimentare. O greutate anormal de redusă poate fi 6G . funcţionali etc. O categorie specială. metale grele. şi diferite reglementări interne sau internaţionale stabilesc nivelul considerea tigur dintr-un anumit aditiv.) şi pe date obiective clinice (indici antropometrici. care nu sunt de dorit in alimente CA$ T5LUL 3 E"aluarea stării de nutriţie . Kn consecinţă. Knălţimea ar trebui să fie măsurată cel mai corect cu a-utorul unui stadiometru. diferită de aditivi sunt poluanţii sau contaminantii de natură fizică sau c#imică.-urilor(. a unor eventuale efecte nedorite pe termen lung. cum ar fi urmele de pesticide.valuarea statusului nutriţional se face pe date subiective (putere de muncă.).

+ista diferite formule de calcul al greutătii ideale. sau poate fi asociat cu iniţierea unei terapii sau abandonarea alteia.< .H.(:-1HH)+H.E &upraponderal GH-G<.CHDH.varsta in ani  2ormula 5roca 9i .! GC-GE. Kn caz contrar. &e pot aduce şi critici clasificărilor bazate pe !M) deoarece acesta nu reflectă distribuţia masei grase  !ndicele abdomino-fesier (Weist-8ipp) )ircumferinta abdominala )ircumferinta fesiera (bazin) 4 3 .!! M <H Obezitate gr. al unei modificări psi#osociale sau a stilului de viaţă.  2ormula &ocietatii de sigurari Metropolitane 3eR Sor? 9i. :-1HH iar la V 9i .E Obezitate gr.E  !nde+ul Masei corporale !M). :abel cu &tatusul nutritional la adulti dupa !M) !M) Ag>m6 &tatus nutritional X 1=.BV)-6C Ag>cm6 supragreutate 6C-GH Ag>cm6 obezitate MGH Ag>cm6 !ndicele de masă corporală are avanta-ul că determină relaţii între greutate şi înăţime e+primate printr-un singur număr. o greutate e+cesivă poate reprezenta un semn caracteristic al obezităţii.9(?g)>:6 (cm) 3 .!!! Ce este supragreutatea= 6< .talia in cm. ca mar?er al malnutriţiei protein-calorice. mai ales la copil. .E (66.E 3O7M 8 6C-6E.considerată ca un semn de denutriţie.FC + T(:-1CH) 4 "-6HU < :. 66.enutritie 1=.E Obezitate gr. se asociază cu risc crescut de morbi-mortalitate )'ştigul temporar în greutate adesea dezvăluie e+istenţa unei afecţiuni. &căderea în greutate în cazul unei boli sau post prelungit.=C.C-6<. !nterpretarea valorii greutăţii corporale trebuie să ţină cont de înălţimea şi v'rsta persoanei respective. !ndicele de masă corporală este considerat e+act pentru că este mai bine corelat cu masa adipoasă totală şi relativ independent de talie. ".

<) blood pressure Y 1GH>=C mm@g or drug treatment for #Jpertension.8-c#olesterol X <H mg>d8 (1.upă numeroase studii s-a constatat că pentru definirea obezităţii abdominale este suficientă măsurarea circumferinţei taliei. Mult mai rara. . and X CH mg>d8 (1.H< mmol>8) for men. . insulin resistance. O circumferinţă a taliei de peste =H cm la femeie şi peste E< cm la bărbat poate defini obezitatea abdominală$ "aloarea circumferinţei taliei corespunde la o creştere importantă a prezenţei factorilor de risc vasculari (creşterea colesterolului total. )irca EHI din cazurile de obezitate sunt determinate de consumul alimentar in e+ces. putem vorbi de supragreutate. din care G16 milioane sunt obeze. !n aceasta situatie sunt recomandate controlul dietei. Obezitatea prezintă o problemă de sănătate publică nu numai prin prevalenţa sa la toate categoriile de v'rstă. caracterizată printr-un dezec#ilibru între aportul de energie şi consumul de energie ale organismului.ste o epidemie globală.2actori de mediu 6C .BE mmol>8) or drug treatment. cancerul. creşterea tensiunii arteriale) este de 1H6 cm pt barbati si == cm pt femei.)înd greutatea corporala depăşeşte 6H-6CI din limita standard corporala stabilita la nivel international. 7om'nia ocup'nd locul G printre ţările europeene. indiferent de se+. tunci cand e+cesul de greutate nu depaseste 1HI peste greutatea ideala e+ista o tendinta %usoara( de ingrasare. and lipid profiles abnormalities.1 miliarde de persoane sunt #iperponderale.6. 6) serum triglJcerides Y 1CH mg>d8 (1. &e estimează că în lume 1. complicaţiile cardiovasculare. .eta&olic# Metabolic sJndrome (Met&). is c#aracterized bJ central obesitJ. #Jpertension.!t Ras c#aracterized as #aving at least G of t#e metabolic abnormalities$ 1) 2asting plasma glucose Y 1HH mg>d8 (C. !n acest caz. factori care daca se asociaza definesc Sindromul . dislipidemia. Obezitatea este cea mai frecventă tulburare de nutriţie ce afectează copiii. tratamentul este e+clusiv medical si este orientat spre tratarea bolii care a cauzat obezitatea. G) serum @. scaderea @. and C) Raist circumference Y EC cm for bot# se+es :0 !!!(=) Patogeneza 8a nivel termodinamic se ingeră şi se absoarbe mai multă energie din alimente faţă de c't se consumă. 9reutatea corporala superioara cu 6CI greutatii normale este considerata de medici %obezitate(. a RorldRide epidemic #ealt# problem. cu o prevalenţă în continuă creştere. programe regulate de miscare si folosirea integratorilor dietetici pe baza de fibre solubile in apa.&usceptibilitate genetica .B mmol>8) or drug treatment of #JperglJcemia. cresterea glicemiei. rasă sau stare socio-economică. Obezitatea este o boală multifactorială.+ista mai multe tipuri de obezitati cu cauze diferite si cu factori de risc diferiti$ .C.6E mmol>8) for Romen or drug treatment. obezitatea de tip secundar ( CI din populatie) are ca factori determinanti dezec#ilibre metabolice si #ormonale.F$ diabetul za#arat. ci şi prin implicaţiile socio-economice şi mai ales prin comorbidităţile asociate care cresc riscul relativ al mortalităţii la 1. adolescenţii şi adulţii. !n realitate nu sunt clare cauzele obezitatii.8 colesterolului.

s. este definita ca o crestere a masei totale de tesut adipos datorita @iperplaziei ( cresterea 3r. .este mic la copil nou nascut . !!! M<H Ag>cm6 $rincipii terapeutice in o&e%itate 0entru prevenirea obezităţii se recomandă reducerea porţiilor de m'ncare şi a conţinutului caloric>porţie. inflamatorii. tulburarea sistemului nervos vegetativ. Zuercetina).upa severitate$ -dupa !M) 4 supragreutate 6C-6E Ag>cm6 .creste progresiv pana la 1=-6H ani. colesterolul sub 6HHmg>zi cu creşterea grăsimilor polinesaturate (1H-6HI din totalul caloriilor) şi creşterea conţinutului în fibre(6H-GHg>zi).gr. . cu creşterea calităţii vieţii şi a longevităţii. b.) sau @ipertrofiei ( cresterea vol) adipocitelor incarcate cu :9 3r. vasculare.menopauza. afect.primara -secundara $-a) boli endocrine $ #ipotiroidie. lte opţiuni terapeutice sunt utilizarea sterolilor şi stanolilor în alimentaţie precum şi a unor antio+idanţi naturali(carotenoizi.gr. 9răsimile saturate vor fi sub FI din totalul caloriilor.crstere in O5 @iperplagica )lasificarea obezitatii$ Obezitate. - )linic 4 Obezitate androida . .Obezitate ginoida . Modificarea stilului de viaţa va fi încura-ată la toţi pacienţii . andropauza O5.lipamatoze mono. . psi#ici. traume.2. 6B . de ovar polic#istic.depresie . )us#ing.adipocite variaza. oligo-poli nodulare.scaderea activitatii simpatice/tulburari in secretia de neuropeptide care actioneaza in #ipotalamus stimuland apetitul. proc.!! GC-<H Ag>cm6 -gr.cu varsta. cresterea activitatii parasimpatice.! GH-GC Ag>cm6 .8eziuni ale #ipotalamusului $leziuni ale nucleului ventromedial sau paraventricular.Obezitate dismorfica 4 in sindroame genetice cu depunere localizata sau partiala de tesut adipos .N!: :. flavonoide. impactul acestor măsuri simple asupra afecţiunilor cardiovasculare fiind demonstrată. )us#ing boli @ipotalamice 4 tumori. 7ezulta obezitate #ipotalamica cu #iperfagie.5.Obiceiuri alimentare$ nu uitaţi că ec#ilibrul energetic (şi ponderal) înseamnă să m'ncăm at'ta c't consumăm fectiuni endocrine$. . &tanolii din plante reduc absorbtia colesterolului din tractul digestiv si sunt eficienti in toate tipurile de dieta.

de tipul #ipertensiunii arteriale. parestezii) şi nici asupra sistemului cardio-vascular (ta#icardie. #ipercolesterolemiei şi sindromului metabolic.atorită mecanismului de acţiune la nivel local. incidenţa acestora scăz'nd pe măsură ce administrarea de orlistat continuă.doza poate fi crescuta la 1C mg o data pe zi. cu favorizarea senzatiei de satietate si in mai mica masura creste rata metabolismului de repaus. permitand un control mai eficient al comorbiditatilor asociate si in acelasi timp favorizand.oza initiala este de 1H mg de sibutraminum o data pe zi. aritmie e+trasistolica) • fectiuni ocluzive ale arterelor periferice • ") isc#emic sau cerebral • "alvulopatii severe • @ipertiroidie • 2eocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine • !nsuficienta #epatica severa • !nsuficienta renala severa • 9laucom cu ung#i inc#is • . #ipertensiune arterială). )omparativ cu simpla modificare a stilului de viaţă. dupa utilizarea timp de minim B luni. amplificand scaderea ponderala asociata sc#imbarii stilului de viata. este singurul agent medicamentos din clasa sa terapeutică care nu are efecte sistemice$ nici asupra sistemului nervos central (insomnie. efectele adverse usoare si tranzitorii fiind previzibilesi bine cunoscute din farmacologia medicamentului. atacuri de panică. . uscăciunea gurii. pierderi de memorie. !n conditii de eficienta scazute la aceasta doza (definita ca pierdere in greutate mai mica de 6 Ag in < saptamani). depresie. previne mai eficient instalarea diabetului la pacienţii obezi şi contribuie la asigurarea unui control glicemic mai bun la pacienţii diabetici.rlistatul acţionează prin in#ibarea specifică şi de lungă durată a lipazelor gastrointestinale. mentinerea pe termen lung a noii greutati. scăz'nd astfel absorbţia lipidelor cu cca GHI. cefalee. sindrom maniacodepresiv. tendinta la suicid. . aritmii cardiace. Orlistatul ameliorează şi multiple alte afecţiuni asociate obezităţii. ameţeli. Orlistatul determină o scădere ponderală mai mare/ în plus. 0acientii care au contraindicatii pentru tratamentul cu &ibutraminum$ • Obezitatea de cauza tumorala #ipotalamica • :ulburari ma-ore de alimentare in antecedente (anore+ia nervoasa sau bulimia nervoasa) • 5oli psi#ice ma-ore$ depresia. alcool sau medicamente in antecedente 6F . sindrom discordant • &indromul 9illes de la :ourette • @: necontrolata terapeutic (: M1<C>EHmm@g) • :ulburari de ritm (ta#icardie.:erapia medicamentoasa este comple+a . )ele mai frecvente reacţii adverse la administrarea de orlistat sunt cele gastro-intestinale. (ibutraminum reduce aportul alimentar prin actiune la nivelul sistemului nervos central. an+ietate. &ibutraminum nu creeaza dependenta.ependenta de droguri. ea fiind un ad-uvant la masurile mai sus enuntate .

triptofan. − nu negativau în mod durabil bilanţul de energie − nu asigurau un bilanţ de azot ec#ilibrat. care actioneaza ca un %burete natural(. antidepresive din grupa in#ibitorilor selectivi ai recaptarii de serotonina. 6= . antipsi#otice. O clasificare de baza imparte aceste produse in$ • $roduse pe &a%a de !i&re solu&ile. care se gasesc pe piata sunt numeroase. 2spri>ina actiunea insulinei# Molecula de 2:9 si insulina lucreaza in paralel pentru a asigura transferul glucozei la celule. cromul regleaza si controleaza glicemia. itraconazol. &-a constatat ca pe langa intarirea sistemului imunitar. cestea reduc cantitatea de grasimi ingerate odata cu mancarea. &e pare ca cromul sustine ambele functii.• dministrare concomitenta de in#ibitori de M O.8. )romul este. ?etoconazol. ceai verde (cu efect antio+idant) si crom organic. cum sunt produsele pe baza de e+tras liofilizat de fruct de portocal( cu efect diuretic). !n alimentatia moderna se simte lipsa de crom cu toate consecintele nefavorabile asupra organismului nostru si a functiilor vitale.8. 2im&unatateste ec0ili&rul intre lipidele din sange# &-a dovedit ca cromul reduce colesterolul total si imbunatateste raportul dintre 8. adenom de prostata cu reziduu vizical postmictional • &arcina si alaptare • !ntoleranta la lactoza Su&stantele naturale care reglea%a greutatea corporala 0rodusele naturale pentru controlarea greutatii.colesterol daunator si @. $roduse pe &a%a de crom vanta-ele unei diete pe baza de crom 2scade po!ta de dulciuri# )romul sustine molecula de 2:9 si o a-uta sa transporte glucoza din sange in celule. un oligoelement esential pentru o stare de sanatate buna la modul general. scazand astfel riscul total de ateroscleroza. dupa cercetari recente. simpatomimetice. O cantitate mai mare de crom reprezinta o cale de a preveni oboseala si lipsa de energie care duce la pofta de dulciuri. asigurand astfel un ec#ilibru mai stabil. CA$ T5LUL ? $rincipii dietetice in patologia medicala Regimurile restricti"e 'n tratamentul o&e%ităţii u e+istat o serie de regimuri numite %libere( (%free diets() care au cunoscut şi ele moda lor şi care au fost părăsite pentru ca.colesterol benefic. ciclosporina • @iperplazie. • $roduse care acti"ea%a meta&olismul si stimulea%a arderea grasimilor.

. . timpul precis de respectare a regimurilor. 7egimurile restrictive ec#ilibrate peste 1<HH calorii pe zi. . data controlului. sunt indicate în obezitatea #iperfagică şi în cea normofagică. 7egimul iniţial recomandat de William @arveJ şi William 5anting mai cuprindea şi vin. Regimurile restricti"e ec0ili&rate 'n tratamentul o&e%ităţii 7egimurile restrictive ec#ilibrate trebuie să întrunească criteriile unui bun regim. proteine etc. Kn al treilea r'nd. 0racticarea unui regim restrictiv trebuie precedată de acordul bolnavului.ste necesar de a-i e+plica bolnavului că. ele trebuie să fie urmate obligatoriu de regimuri de stabilizare.lementele necesare pentru întocmirea regimului restrictiv$ nterogatoriul alimentar a) 3ivelul calorico-azotat anterior.a2 regimuri li$ere aglucidice sau %ipoglucidice &unt cunoscute sub denumirea de dieta Marriot ( nglia) sau t?ins (&* ) ( t?ins[ diet revolution) ceste regimuri au fost descrise pentru prima dată în 1=B< de către William @arveJ. 3u e+istă nici o dovadă că utilizarea unei diete de CHHH calorii fără glucide duce la slăbire/ − consiliul nu este de acord în a recomanda populaţiei nici un gen de %dietă liberă( ce permite ingestie %nelimitată( de lipide. ritmul scăderii în greutate. :rebuie să menţionăm că în urmă cu 1HH de ani cantitatea de glucide cu absorbţie rapidă din alimentaţie era mult mai mică şi deci acest regim era probabil mult mai bine acceptat. 0rescrierea regimurilor restrictive trebuie sa aiba o motivaţie medicală şi să fie precedate de e+plicaţia clară a te#nicii de realizare. Kn ultimii 6H de ani aceste regimuri au fost reactualizate sub diferite nume şi cu diferite procenta-e de glucide (nivel cobor't sau foarte cobobr't de #idrocarbonat). şi consideră acest gen de alimentaţie ca periculoasă pentru sănătatea cetăţenilor (risc de boli cardiovasculare)/ − medicii trebuie să e+plice pacienţilor potenţialul de risc şi periculozitatea pe care o incumbă practicarea unor asemenea diete. . !n al doilea r'nd ele trebuie să răspundă scopului tratamentului din obezitate$ de a negativa de o manieră durabilă bilanţul energetic şi de a ec#ilibra bilanţul de azot. nerespectarea tuturor secvenţelor de regimuri (reducere şi stabilizare) este urmată de reîngrăşare prin fenomenul adaptării c#eltuielilor energetice la aport.a este o variantă %familială( a dietei sărace în #idrocarbonate cunoscute de peste 1HH de ani/ − e+plicaţiile raţionale găsite pentru -ustificarea acestei diete nu au nici un fundament ştiinţific. %:#e prudent diet( (7inzler) etc.e obicei nivelul ingestiei calorice anterioare variază între GCHH-CHHH calorii pe zi pentru bărbaţi şi 6HHH-<HHH calorii pe zi 6E . ceastă dieta a făcut obiectul unei critici serioase din partea %)ouncil on food and nutrition( &* din care rezumăm$ − dieta revoluţionară t?ins nu este nici nouă nici revoluţionară. "ariante ale acestui regim sunt cunoscute sub numele de dieta 9ordon.

Reguli generale de 'ntocmire a regimurilor restricti"e 'n o&e%itatea 0iper!agică sau de aport a) . indiferent de noul ec#ilibru ponderal şi energetic la care va a-unge subiectul. E6istenţa tul&urărilor meta&olice a) )oe+istanţa unei tulburări a ec#ilibrului glicemic (diabet za#arat. b) 2recvenţa meselor în nictemer este mare şi găsim frecvent %suplimentări( neregulate. traume psi#ice. 3ivelele ingestiei proteice sunt de asemenea ridicate (peste 1CH de grame proteine pe zi). &e va insista asupra descoperirii %factorului declanşator de apetit(. funcţionale. . însă ele provin din proteine de slaba valoare biologică (legume.i. c) Kn marea ma-oritate a cazurilor nu e+istă regimuri restrictive anterioare. b) 3ivelul proteic cel putin egal cu cel anterior regimului şi întotdeauna peste CC grame proteine pe zi. c#iar dacă acest lucru este uşor. Sta&ilirea gra"ităţii a!ecţiunilor asociate şi a gradului de prioritate nutriţională ceste considerente vor sta la baza întocmirii regimului restrictiv şi parţial la prescrierea regimurilor de stabilizare. deci nu este instalat fenomenul adaptării c#eltuielilor energetice la regimul pe care îl vom prescrie. ceastă e+cludere este totală şi pentru toată durata vieţii.). corectarea lui este dificilă din cauza %transferului de motivaţie( bulimică. renale/ cantităţi variabile de proteine în funcţie de gradul insuficienţei renale etc. etc..+emple$ concentraţii variabile de 3a în funcţie de gradul @: şi>sau a insuficienţei cardiace. Kn practică. cereale.pentru femei.iferenţe energetice de cel puţin 1HHH calorii între valoare alimentaţiei iniţiale (. fructe).) şi regimul de urmat. etc. fapt care face dificilă cifrarea e+actă a ingestiei calorice spontane. insuccese la e+amene.iferenţele vor fi mărite în cazul e+istenţei unor tratamente medicamentoase anterioare (preparate tiroidiene. c) 7espectarea a cel putin trei mese pe zi. b) )oe+istenţa unei #iperlipoproteinemii (@80) care trebuie în paralel tipizată şi stabilită depedenţa metabolică. . d) &e notează frecvenţa perioadelor de bulimie mai ales post-ingestie alcoolică. #iperinsulinism reacţional) e+clude folosirea glucidelor cu absorbţie rapidă din regimul restrictiv şi din cel de stabilizare. e+clude din regimul restrictiv şi din cel de ec#ilibrare alimentul responsabil de această dependenţă. d) :ratamentul psi#ologic al terenului generator de stimuli e+terni şi interni nutriţionali (afecţiuni organice. diuretice). nevrotice. GH .

i). dulciuri.c) la aporturi reduse (. miere. .+cluderea glucidelor cu absorbţie rapidă în cazul asocierii unui diabet za#arat sau a unei #ipoglicemii reacţionale. G1 . Regimurile de sta&ili%are 'n o&e%itatea 0iper!agică ceste regimuri de stabilizare sunt obligatorii după fiecare regim restrictiv. g) daptarea cantităţii de proteine. . Acceptul psi0ologic al regimului de către &olna" a) cceptul psi#ologic al nivelului energetic ales.ste nevoie de acordul psi#ologic al bolnavului înainte de a întreprinde aceste regimuri lungi. Kntocmirea regimurilor de ec#ilibrare trebuie să îndeplinească următoarele reguli$ a) 3ivelul energetic al primului regim de ec#ilibrare trebuie să fie cu 6HH-6CH calorii superior ultimului regim restrictiv. e) )u c't ingestia proteică a fost mai mică. 7ealizarea lor este necesară din cauza fenomenului descris. ele cresc mult mai greu în cazul trecerii la alimentaţia anterioară. A. deoarece nerespectarea unuia din aceşti timpi duce la insuccesul tratamentului. )onform principiilor de tratament enunţate se poate anticipa o scadere în greutate de B-= ?g pe lună. regimurile de stabilizare se întind pe o perioadă lungă de 1-G ani. afecţiuni asociate. insuficienţă cardiacă. . 0entru creşterea c#eltuielilor energetice la nivelele anterioare regimurilor restrictive. Kn cazul e+cluderii unor nutrimente incompatibile cu întocmirea unui regim alimentar personalizat (alcool. b) cceptul psi#ologic al bolnavului asupra e+cluderii unor nutrimente.+cluderea alcoolului sau>şi a glucidelor cu absorbţie rapidă sau>şi a lipidelor saturate în cazul coe+istenţei unei @80 (în funcţie de dependenţa metabolică). etc. etc.acă c#eltuielile energetice scad cu 1I pe zi în timpul regimurilor restrictive. renală. 3a. cu at't regimul de ec#ilibrare va fi urmat mai mult timp (luni). b) 7egimurile de ec#ilibrare trebuie crescute cu 6HH-GHH calorii la fiecare B-1H săptăm'ni. p'ine. putem avea rezistenţă din partea bolnavului pentru care alimentul respectiv are valoare de simbol. regimurile de stabilizare se fac în palier.). za#ăr. d) !ndicatorul trecerii de la un regim restrictiv la altul este constanţa greutăţii. !ndiferent de importanţa pierderilor. c) )u c't nivelul energetic este mai mare. nivel caloric anterior.e) . f) .e o manieră generală regimurile restrictive vor ţine cont de %preferinţele( alimentare ale subiectului e+cluz'nd nutrimentele citate la punctele e.). etc. c) cceptul psi#ologic asupra duratei regimului restrictiv. de adaptare (reducere) a c#eluielilor energetice (. lipide. f şi g. în funcţie de afecţiunile asociate (@: . d) 7egimurile restrictive se întind de-a lungul unor perioade variabile în funcţie de importanţa obezităţii. cu at't regimurile de stabilizare vor fi mai lungi. ici ne lovim de %refuzul( unor bolnavi de a accepta un nivel %prea cobor't( sau %prea ridicat( energetic.

stfel. peste afumat. cu at't ec#ilibrarea se obţine mai greu. timpul stabilizării va fi apro+imativ egal pentru aceeaşi parametrii.=HH ?g). ansoa.+emplul practic de secvenţe de regimuri restrictive şi de stabilizare$ &ubiect de EH de ?g de se+ masculin cu obezitate #iperfagică şi #ipertrofică şi cu motivaţii medicale ale curei de slăbire (înălţimea nu are importanţă în calcul). ficat de vita.cg.GHH ?g D C. cu at't durata stabilizării va fi mai lungă.scaderea #iperuraturiei Caracteristicile dietei:  #ipocalorica  #ipoprotidica (#ipopurinic)  #ipolipidica  normoglucidica  #iposodat  cu lic#ide în cantitate crescută  alcalinizant  bogat în reziduri 7egim dietetic #ipoproteic cu reducerea alimentelor bogate in purine$ viscere. somon. &e prescrie în continuare regimul restrictiv de 1HHH calorii pe zi pentru încă trei săptăm'ni. indiferent dacă se pierd 1C sau CH de ?g. sardele. #) )u c't tratamentele medicamentoase (tiroida) au fost mai lungi. mure G6 .1HH ?g (=. g) )u c't erorile (cantitative sau calitative) sunt mai mari.scăderea #iperuricemiei . #eringi. creier. 0ierderea anticipată în greutate$ BHHH grame 0ierderea realizată$ C=HH grame :otal pierdere în greutate$ 1<. momite. scrumbii. !ngestia calorică anterioară$ GHHH cal !ngestia proteică anterioară$ 1<H grame *ltimul nivel ponderal stabil$ FB ?g 7egim prescris$ 1HHH calorii pe zi :impul regimului$ G săptăm'ni 0ierderea anticipată a greutăţii$ =CHH grame 0ierderea reală în G săptăm'ni de regim$ =GHH grame )u acest regim de 1HHH calorii pe zi timp de G săptăm'ni s-a a-uns cu : de la 1FH>16H la 1<H>=C mm @g şi s-au ameliorat modificările . i) )u c't obezitatea este mai #iperplazică (talie mică) cu at't ec#ilibrarea se obţine mai greu. Regimul 'n 0iperuricemii @ gutăA copul prescrierii: .f) 3u este nici o legătură între regimurile restrictive şi cele de stabilizare. crap. .

băuturi alcoolice. limba de vita.bogate în acizi graşi polinesaturaţi şi sărace în colesterol). fasole. normoglucidic. pastele făinoase. limentele permise$ lactate. paste fainoase. 2elurile de mancare vor fi pregatite cat mai simplu. fainoase. rupturi. . se vor limita pîinea. fructe. #iposodat. . în funcţie de gradul retenţiei de apă şi sodiu. carne de gasca. ulei. Caracteristicile regimului alimentar 'n aterosclero%ă reosceroza este o afecţiune cronică a arterelor şi este întîlnită la toate vîrstele. fructe). precum şi prin asigurarea anumitor săruri. mezeluri. #ipolipidic. limentele interzise$ brînzeturi fermentate. Caracteristicile regimului alimentar din insu!icienţa cardiacă -corectarea insuficienţei de substrat nutritiv care se realizează printr-un aport ec#ilibrat de principii alimentare asociată cu o corectare a tulburărilor digestive care interferează cu motricitatea şi rezorbţia intestinală. fasolea GG . dulciuri.reducerea aportului de lipide (ma+imum BH-=Hg lipide>zi.asigurarea unei stări de euproteinemie obţinută printr-un aport alimentar bogat în proteine. regimul va fi adaptat în acest sens. vînat. carne porc slaba. obstructii.de vitel (timus). ele se datoreză prezenţei plăcii de aterom sau c#iar a manşoanelor ateromatoase complicate de dezvoltarea unor tromboze sau tromboembolii şi c#iar de prezenţa unor anevrisme ce pot da compresiuni.aport glucidic de <H-CHI din aportul caloric total zilinic. !ndicatii speciale !n puseul acut. legume. conserve de carne. rinic#i de vaca. sau mazăre uscată. margarină. .restabilirea ec#ilibrului acido-bazic. . toate cu efect alcalinizant. . unt. iar cînd apar simptomele. peşte sărat. unele condimente (muştar). normoproteic. carnati. supe si creme de legume. carne de vaca. fulgii de ovăz. (in primele <= ore) regimul va fi compus din orez. cartofii.cu risc vital sever.restabilirea activităţii biocatalitice normale prin aport vitaminic suficient sau c#iar în e+ces. . conform rezultatelor unor dozări de laborator seriate. preparatele de griş. dar în special la vîrsta a !!! a. 7egimul alimentar va fi deci normocaloric sau 0ipocaloric (la obezi). în special prin combaterea stării de acidoză care se realizează printr-un regim relativ bogat în legume şi fructe sau sucuri de legume şi fructe. carne slabă. teroscleroza în toate formele ei are o evoluţie asimptomatică pe o lungă perioadă de timp.Kn cazul în care tratamentul incorect condus prelungeşte insuficienţa cardiacă peste anumite limite şi încep să se manifeste simptomele deficitului #epatic. carne de vitel. mazărea. cirnaţi. preponderent reprezentate de cele vegetale. fara sare si grasimi. carne de gaina. pireuri preparate fara grasimi (din legume fierte.reec#ilibrarea dezec#ilibrului #idroelectrolitic realizată prin restricţia sodată din alimentaţie.

afumăturile. oţet sau zeama de varză murată fără sare. în special vinurile şi lic#iorurile dulci. dintre condimente se recomandă cele aromate ( mărar. Kn cadrul acestui regim se interzice adaosul de sare la prepararea alimentelor. brînzeturile. cafea. cu e+cepţia celor care produc meteorism( varza albă şi roşie. smîntîna/ ouăle se vor limita la 6-<>saptămînă. romaniţa. indicîndu-se pîinea fără sare. frişca. Kn cazul acestui regim se interzice adaosul de sare la prepararea alimentelor. frunze de dafin. iar în cazul obezilor se indică o dietă #ipocalorică. aportul caloric global depinde de greutate. carnea. iar ulterior un regim #iposodat Qstandard(. arpagic. se interzice şi pîinea obişnuită . pentru acrire se recomandă sucul de lămîie. precum şi alimentele cu un conţinut crescut de clorura de sodiu$ mezeluri. aport proteic de 6H-6CI din aportul caloric zilnic. de legume.aport de G-C g 3a)l(16HH-6HHHmg 3aD). caimacul. vîrstă. unele legume ca morcovii. cîrnaţii etc. cimbru. lapte bătut. precum şi apele minerale saline. 8a cei cu ateroscleroză clinic manifestă se recomandă GH calorii> ?ilogram corp. peştele din speciile grase. băuturi alcoolice. iar în cantităţi mici şi piper sau boia). ceaiurile. amintite anterior. Tipuri de regim 0iposodat a) 3egim %iposodat 4larg5. G< . se+. conopida. conservele. activitate prestată. afumăturile. iar dintre brînzeturi se recomandă doar cele cu un conţinut de grăsime sub GHI în substanţa uscată ( preferabil brînza slabă de vaci). conservele. leuştean. lintea şi se vor consuma predominant legume şi zarzavaturi. precum şi alimentele cu un conţinut crescut de clorură de sodiu. marinatele. 8a cei cu predispoziţie spre ateroscleroză se recomandă reducerea cu apro+imativ 1HI a caloriilor permise. b) 3egim %iposodat5 standard5/ aport de 1-G g 3a)l( <HH-16HH mg3a D). &e vor evita cărnurile grase. cu ec#ilibru între proteinele animale şi cele vegetale. cacao. tar#on. măslinele. peştele de mare. se reduc alimentele care conţin în mod normal o cantitate crescută de sodiu ca $ laptele. dieta va fi ec#ilibrată din punct de vedere calitativ. salicilat de sodiu). scorţişoară. tip constituţional. iaurtul degresat.- - uscată. Caracteristicile regimului alimentar 'n 0ipertensiunea arterială - 0rincipalele caracteristici ale regimului alimentar în @: sunt$ elementul principal este reprezentat de negativarea balanţei sodiului. pătrun-el. spanacul. iaurtul. guliile etc). scrumbiile sărate. !niţial va fi permis un regim #iposodat %larg(. limitarea consumului de ciocolată. se recomandă sucurile de fructe. ţelina. &e interzic şi medicamentele>drogurile care conţin 3a D (bicarbonatul de sodiu. c#imen.

bogate in celuloză ca$ ridic#i. . orez.( e+. A!ectiuni 0epato&iliare si pancreatice Kn #epatita cronică şi ciroza. privitul la televizor etc. atît în ceea ce priveşte calitatea şi cantitatea. care pot irita mecanic mucoasa gastrică. neputînd fi administrat pe o perioada lungă de timp deoarece determină #iponatremie periculoasă). ceapă. Caracteristicile dietei in a!ecţiuni digesti"e. . pentru o perioadă limitată de timp de 1-6 sapt. care sunt iritante pentru mucoasa gastrică. 7egimul Aempner care conţine 1HH-1CH g 3a şi este alcătuit din$ orez. compensată. usturoi. dieta va fi #ipercalorică ( pentru a înlesni regenerarea #epatică). precum şi cartila-ele. tendoanele. marmeladă. glucide şi vitamine.le vor fi preluate din făinoase ( griş. fulgi de ovăz. painea neagră. morcovi. salată verde. #ipoproteic şi strict #iposodat. bere. bolnavul va trebui să fie calm în timpul mesei. asigurate în special de glucide concentrate şi într-o proporţie mai mică de grasimi vegetale. cronică sau complicată a acestei afecţiuni. at't de necesare ec#ilibrului nutriţional.) care irită mucoasa gastrică se permit băuturi alcaline în cantităţi moderate evitarea condimentelor$ piper ardei muştar.etc. intervale de timp foarte mari intre mese. fructe. &e indică numai în cazuri e+cepţionale la bolnavii cu anasarcă. mincare inainte de culcare. R#is?J etc. dulciuri-pră-ituri de casă.C-1 g 3a)l ( 6HH-<HHmg3a). fulgi de ovăz)/ este #ipocaloric.. fructe cu coa-ă şi samburi. 9astrita cronică sau acută poate fi produsă prin incălcarea sistematică a regimului alimentar $ ore neregulate ale mesei.. 8a pacienţii cu gastrită regimul alimentar trebuie să fie diferenţiat in funcţie de faza activă. dulceaţă) şi din legume verzi ( cartofi. congestia feţei. aponevrozele. să evite lectura. sfeclă roşie. GC . &oli ale tractului digesti" superior !mportanţa alimentaţiei. )onsumul de legume verzi şi fructe prezintă avanta-ul că acestea conţin pe langă glucide şi vitamine şi săruri de potasiu. evitarea fumatului( acesta determina #ipersecreţie şi are efect spasmogen) evitarea băuturilor alcoolice( vin. care incarcă stomacul şi determină tulburări refle+e ca$ somnolentă. ţuică. conopidă). Kn general. mazăre. p'ine. sparang#el. !n afecţiunile digestive se impun o serie de măsuri de comportament igenic. raţia alimentară va cuprinde 6CHH-GHHH calorii.etc/ evitarea alimentelor tari. ardei gras. -eleuri. este dovedită alături de alţi factori în producerea unor boli digestive. . cît şi ritmul administrării ei.c) 3egim5 strict5 %iposodat 6aport de H.asuri de igienă şi comportare masticaţia deficientă şi ta#ifagia duc la creşterea travaliului gastric( alimentele nu sunt bine fărîmiţate mecanic şi sunt supuse unui insuficient contact cu ptialina salivară/ secreţia gastrică este întîrziată. coniac.vitarea alimentelor prea fierbinti sau prea reci. precum şi a celor cu concentraţii mari de sare şi za#ăr. )antitatea zilnica de glucide va fi de GHH-<HHg zi. fasole. dar săracă în lipide şi sare. cu efect iritant asupra mucoasei gastrice/ evitarea meselor abudente peste GCH-<HHg. bogată în proteine. za#ăr şi unele legume ( cartofi. plenitudine epigastrică. care scad refle+ele secretorii gastrice declansate prin intermediul &3).

alimentele fermentate sau condimente (br'nzeturi mezeluri). alimentaţia este foarte restr'nsă. condimentele. &unt interzise$ grăsimile animale. 0roteinele aduc ficatului bolnav şi organismului slăbit acizii aminaţi necesar sintezelor ce refac leziunile şi ec#ipamentele enzimatice ale celulelor #epatice. av'nd gri-ă să se evite alimentele grase. compoturi) şi în cantităţi mici şi repetate. fructe. Kn timp. &e va evita alimentaţia monotonă ( repetarea aceluiaşi aliment). băuturile alcoolice. diuretice. cartofi. fasolea uscată. care generează arsuri şi greţuri. antidepresive boli intestinale precum diverticuloza colonică( peste CHI) la v'rsta de =H ani. infuzii calde de mentă. . atropine. &unt indicate grăsimile vegetale în locul celor animale. varza. foarte bine fierte.. lipide şi proteine/ pră-irea alimentelor. deoarece primele conţin acizi graşi nesaturaţi. pră-ituri de casă cu puţin ou sau unt. după mese. macaroane cu orez. alimentele reci. 0entru bonavii cu colecistită acută care au dureri mari ( colici) însoţite de greţuri şi vărsături. leziuni obstructive (stricturi. în cantităţi de <H-BHg>zi. albuş de ou. ouăle. precum şi proteine de origine vegetală. tei. m'ncarurile cu sos sau pra-ite.ieta va fi #iposodată. analgezice). anticolinergice. 0entru c'teva zile ea poate consta din lic#ide( lapte. rocfort). maionezele. alimentaţia se lărgeşte. . compot. restricţile nu trebuie să fie e+agerate deoarece ele pot determina scădere ponderală.!n insuficienta #epatica si encefalopatia portala proterinele se reduc la 6Hg>zi Kn ceea ce priveşte grăsimile este preferabil să fie folosite cele vegetale. &unt permise$ lapte sm'nt'nit br'nză proaspătă de vaci. A şi altele. preparate de fier. siropuri. morcovi) pregătite ca soteuri şi pireuri. cu o cantitate de 6-C g 3a)l. procese tumorale stenozante ( carcinom) GB . &unt contraindicate următoarele alimente$ conservele. mesele bogate.0roteinele se recomandă la #epatici în cantitate de 16H-1CHg>zi. . 8ic#idele se consumă după nevoia bolnavului. 1HH-6HHg br'nză de vaci. fără a consuma alimente conservate şi băuturi alcoolice interzise. p'ine albă uscată sau pra-ită. condimentele acriturile cu oţet.iaurt. sucuri de fructe. 7egimul alimentar din convalescenţa #epatitei virale este mai larg dec't în faza acută/ acesta se apropie de o alimentaţie normală. . Kn colecistitele cronice dieta are de asemenea un rol important.upă atenuarea fenomenelor acute. care se metabolizează mai uşor în ficat. colita isc#emică. dezec#ilibrul între glucide. mezelurile. m'ncărurile grase. legume verzi( dovleci. carnea slabă rasol sau grătar.. sub formă de carne(fiartă sau grătar) 6HH-GHH g iaurt. #ipovitaminoza . precum şi cafeaua şi cacaoa ( din cauza puternicului lor efect colecisto?inetic) $rincipii generale ale alimentatiei 'n constipaţie )onstipaţia este produsă de un cumul de factori precum$ lipsa fibrelor alimentare din #rană zilnică cantitatea redusă de lic#ide şi alimente ( necesar cel puţin = pa#are>zi) modificarea dietei condiţionată de o patologie comple+ă administrarea de medicamente ( antiacide. br'nzeturile intens fermentate ( sRaiţer. carcinoma). sunătoare. fără a depaşi 1CHHml>6< ore.

prune. caise piersici cireşe albe etc).). grăsimile ( untdelemn.afectiuni psi#oneurologice. p'inea integrală. 5olnavii trebuie să ştie că dulciurile. unt. de gra#am. vinul alb. gemurile. nuci. compoturile. iaurtul cu za#ăr.=g>?gc>zi. coarnele. accident vascular cerebral urmat de repaus prelungit . mere. acestea se vor pregati sub formă de soteuri sau piureuri. ceaiurile slabe. ridic#ile. respectiv H. reduc'ndu-se cantităţile de carne.depresie. )antitatea de sare (3a)l) admisă leste de G-< g>zi *n punct important în tratamentul diabetului za#arat la v'rstnic este menţinerea unei greutăţi corporale în limite fiziologice. )onţinutul celulozic are o foarte mare importanţă în alimentaţie. prin generarea unui \val(de mişcări. Caracteristicile regimului alimentar 'n dia&etul %a0arat portul de glucide trebuie să fie de CH-CCI din necesarul caloric ( C-Fg>Agc>zi). format din glucide cu inde+ glicemic redus. dar neiritant ( leusteanul. pătrun-elul etc).tulburări endocrine metabolice. cu alte boli asociate şi cu toleranţa organismului celui în cauză. siropurile. care are un conţinut celulozic bogat. intermediară. cu o masticaţie corectă şi o repartiţie egală a legumelor. gutuile. fructelor şi cerealelor. 8a fiecare masă se va utiliza circa 6CH-<HHg p'ine integrală. roşiile. de lapte şi derivatele lui. care % mătură( conţinutul intestinal) se recomandă să bem dimineaţa un pa#ar cu apă rece ( simpla sau îndulcită cu miere sau sirop). compot. alune. cozonacul. Kn cazul în care bolnavul suferă şi de colită. la intervale regulate. dulciurile. stfel. fructele proaspete. dovlecii. varza spanacul. cerealele şi derivatele. orice fel de condiment e+citant. mazarea verde. limentaţia în constipaţia cronică trebuie să fie pusă de accord cu starea functională a întregului tub digestiv. mărarul. orezul ciocolata. fructele uscate ( smoc#ine. vinul rosu. pră-iturile. - GF . precum şi făinoasele. 0roteinele se recomandă să reprezinte 11-16I din necesarul caloric. castraveţii. fasolea verde. mac etc). fructele şi legumele crude sunt mult mai active dacă se consumă între mese sau înaintea lor. stafide. za#ărul. Kn regimul alimentar al bolnavului de constipaţie o pondere crescută trebuie să aibă urmatoarele produse$ cartofii.#ipotiroidism. limonadele. curmale. sm'nt'na). pere. care cresc e+citabilitatea intestinului şi peristaltismului acestuia. -eleurile. berea. sm'nt'nă etc. morcovii.sedentarismul . diabet za#arat. sucurile de fructe şi apele carbogazoase. pere. laptele acru. &e indică C-B mese pe zi. 7aportul proteine animale> vegetale este necesar sa fie egal. salata. fulgii de ovaz. 0entru intreţinerea %refle+ului gastrocolic( ( care se declanşează în momentul pătrunderii alimentelor în stomac. sucurile de fructe. se recomandă să fie folosite din ce în ce mai multe vegetale şi fructele. mierea.Cg>?gc>zi). prin introducerea treptată în meniuri a alimentelor cu continut bogat în resturi. )a bautură se recomandă apa. lintea. &e recomandă reducerea lipidelor saturate sub 1H I din raţia calorică şi a colesterolului sub GHH mg>zi. cacaoa. portul de lipide este ma+im de 16H-1<Hg>zi şi trebuie să asigure 6C-GHI din necesarul caloric ( 1-1. &copul principal al alimentaţiei îl va constitui mărirea volumului intestinal. ( mere. caise. vinetele. merele etc. ca şi fructele bogate în tanin ( afinele. precum şi o linguriţă de fiertură de tăr'ţe de gr'u sau fulgi de ovaz amestecaţi cu miere.

9lucidele permise sunt din cereale. 7egimul alimentar trebuie împărţit în G mese principale şi 6-G gustări care să cuprindă o cantitate recomandată în mod individual. mazarea boabe fiartă. cireşele timpurii. iaurt 2ructe Mar 5anană 0ortocala Na#aruri 2ructoză Miere 9lucoză !ndice GG 6F 1< CH F6 BE F6 C< =G F6 BB G= G= G= B1 <G 66 E1 1HH G= . prune. painea alba. grape fruit. caise. ridic#iile. pere bergamote. &e contraindică za#arurile şi produsele za#aroase. 1CHg si se indică pacientului supraponderal. sau cu inde+ scazut cum ar fi legumele. ardeii grasi. cu muncă sedentară sau în varstă. coacăzele. iar dacă au o viaţă sedentară fără a fi obez. ing#eţată. carotele. laptucile. !nde+ul glicemic al alimentelor(6) )ategorie liment 8eguminoase 2asole 8inte roşie &oia )artofi 0ireu alb 0'ine lbă . ciupercile. struguri nde6ul glicemic se re!era la "ite%a cu care un aliment creste glicemia. lintea fiarta. sfecla. legume.in 2ăina !ntegrală )ereale :arîţe )orn fla?es Orez alb Orez brun 0aste 0roduse lactate 8apte. roşiile. dovlecii. iar dintre fructe$ banana. . Alimente cu +14 glucide$ mere ionatan. sparang#etul. varza de 5ru+elles. prazul. avocado) cestea din urma necesita general mai mult timp pentru a fi digerate. fasolea uscată fiartă. fasolea verde. portocalele. lăm'i. &e cunosc alimente cu !nde+ glicemic crescut. alunele. rădăcinoase. Alimente cu 3(4 glucide$ cartoful. merele.mierea. iar dintre fructe$ capşunile. andivele. Minimum de aport este de apro+. mazarea verde. ceapa.intre fructe$pepenele verde. necesarul este de GH?cal>?gc>zi. conopida. e+$ za#ar. scazand in acest fel senzatia de foame :abel F. ţelina. piersicile. grepfruit. cireşe şi prune coapte. afine etc. produsele lactate. alimente cu +(4 glucide$ morcovii. ştevia. fragii. castraveţii. vinetele. zmeura. fructe. bauturile dulci. vişinele. unele fructe(portocale. mancarea tip fast food. stfel se recomanda un aport glucidic între 1CH si 6CHg glucide zilnic( uneori c#iar mai mult). nucile. c#ipsurile. păpădia. murele. mandarin. spanacul.8a v'rstnicul obez aportul caloric trebuie să fie de 6H?cal>?gc>zi. limentele care conţin glucide sunt impărţite astfel$ alimente cu 14 glucide$ varza.

dacă este consumată in cantităţi mari se transformă in :rigliceride la nivel #epatic.linte) o alimente care pot fi consummate in cantitati limitate$ p'inea. evit'ndu-se în special ?ipo?alemia. mamaliga.C g 3a )l). respeciv cresc'nd rezistenţa la insulină. ceea ce permite un ec#ilibru nutriţional satisfăcător. mai rar. branză.Z 3a . Caracteristicile regimului alimentar 'n insu!icienţa renala cronică 7egimul de viaţă şi în mod special alimentaţia unui pacient cu !7) este important şi urmăreşte$ necesarul caloric de apro+imativ GC ?cal>?g>zi sau 6HHH-6CHHcal>zi. restricţie de 3a ( 1F m. ulei. peste. legumele uscate boabe(mazare. traumatisme.N tip 6 la pacientii cu sindom metabolic şi pot reduce îmbătr'nirea. iar aportul lipidic este de ma+im de 16H-1<H g lipide>zi. stafide. care să asigure un aport suficient de aminoacizi esenţiali. Caracteristicile regimului alimentar in nsu!icienta Renala Acuta portul caloric în !7 este de tip normocaloric(GC-<H cal >?gcorp> zi). cartofii. 0entru prevenirea #iper#idratării se controlează zilnic greutatea pacientului ( să răm'nă staţionară sau să scadă cu 6HH-GHH g>zi) tensiunea arterială şi ionograma sanguină ( fiind posibilă #ipernatremia de diluţie).<g> ?g> corp >zi) şi puţin mai mult la cel dializat. clerance-ul cu creatinină sau. e+primată de valorile creatininei sanguine. oua. smoc#ine). 0roteinele trebuie să aibă o valoare biologică ridicată.C-6g>?gc sau 6H-6CI din necesarul caloric total. aportul lic#idian se calculează după formula $ <HHml D pierderile renale şi e+trarenale din ziua precedentă. iar în stările #ipercatabolice ( arsuri. lapte. cresc'nd obezitatea abdominală şi !M). unt.toate celelalte alimente (carne. 1. 1 g 3a )l) şi de A ( 6H m.Z>zi. previn instalarea . de cifrele ureei sanguine şi urinare$ )reatinina serică )lerence-ul la creatinină Raţia proteică GE . alimentele trebuie împărţite în G mari categorii$ o alimente interzise$za#ar şi produse za#aroase ( inclusive fructele uscate$ curmale.in punct de vedere al diabetului. fructe care teoretic nu necesită insulina pentru metabolizare poate agrava diabetul. zarzavaturi) o limentele cu inde+ glicemic scăzut mentin nivelul scazul al glicemiei. !n diabetul za#arat aportul proteic este între 1. în funcţie de pierderile renale şi e+trarenale.GC-H. Kn faza de reluare a diurezei aportul lic#idian şi de electroliţi creşte. 1HHg lipide. 6H-6C g proteine la pacientul nedializat ( H. necesarul caloric provenind din 6CH-GCHg >glucide. fructe o alimente care pot consumate fără restricţie. septicemii) sunt necesare CH-FCcal >?g corp>zi.Na#ar rafinat B< . 2ructoza din sucuri. reducerea aportului de proteine în funcţie de gradul afectării funcţionale renale.

lapte.d. 6HH= <. rt0ress.:g. portul de A. rad 6HHH B. precierea necesarului de 3a)l se face şi prin cîntărirea zilnică a pacientului şi prin măsurarea tensiunii arteriale. 116$6FGC4C6. . Kn caz de uremie se limitează aportul de A la FHm. &mit# &) _r.. merican @eart ssociation/ 3ational @eart and 5lood !nstitute$ ..1EEB C.B MB X6H H. 2ran?lin 5 .GC-H. Kn nefropatia cu pierdere de sare se produce o des#idratare e+tracelulară . )leeman _!.+celsior. .%iA XG M<H 1 G-B 6H-<H H. &avage 0_. cu e+cepţia diabetului za#arat şi a #ipertrigliceridemiilor. . galbenuş de ou$ 6>G din cantitatea de lipide trebuie să fie nesaturate ( vegetale).Z 3a sau 6-6. Kn cazurile cu diureză peste 1HHH ml>zi. 9#id de limentatie &anatoasa.. Medicina !nternă vol !!. cu sau fără adaosul unui diuretic . 9#erbon 8 -3utritia la varsta a treia.Z>zi ( < g 3a)l).1-1. ^uşan 8M. . 6HHB 6. 9ordon .C-H. diaree etc). 9rundJ &M. cantitatea de 3a)l . ed 0erformantica !asi. and 5lood !nstitute scientific statement. vărsături._. iar Qpierderea( trebuie înlocuită ( în funcţie de ionograma zilei precedente ) cu sodiu sub forma pliculeţelor de 1. &erban ".<H 0roteinele trebuie să provină din alimente cu valoare biologică ridicată ( albuş de ou. acesta fiind de GCH-<CH g>zi.( mgI) ( ml>min) @g.c?el 7@.aniels &7.Z> zi prin regimuri cu ma+imum <H g proteine şi e+cluderea alimentelor bogate în A 9 9L 5GRA8 E SELECT . ed ]"!!!..aniela Motoc 2iziologia Metabolismului. )osta 2. . insuficienţă cardiacă) restricţie importantă ( GH-<Hm. Manualul Mer? de diagnostic si tratament.C g 3a)l ). Circulation 6HHC. carne. aport lipidic normal ( FH-=Hg>zi) realizat prin ingestia de uleiuri vegetale. . Arauss 7M.6 sau G g 3a)l.6 între proteinele animale şi cele vegetale.. "asile 9oldiş *niversitz 0ress. =.. ed ll. <H . . 6HHE G. în proporţie de 6>G sau cu un raport de 1.onato A . coord Mariana 9raur. &pertus _ . aport glucidic normal.A# 1. !ngestia lic#idiană este în funcţie de pierderi şi se calculeză astfel$ diureza zilei precedente D <HHml>zi ( pierderi insensibile) D pierderi e+trarenale ( transpiraţii. Kn !7) cu #ipertensiune arterială$ FHm. br'nză). &c#neider 2r. unt desodat. .. F.iagnosis and management of t#e metabolic sJndrome$ an merican @eart ssociation>3ational @eart. 8ung. secreţia renală de A este suficientă pentru evitarea #iper?alemiei. peşte. Kn !7) cu edeme masive ( sindrom nefrotic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful