Nutriţie, dietetică şi sănătate comunitară

Nutriţia reprezintă procesuld de aprovizionare a celulelor şi a tesuturilor cu elementele necesare (sub formă de alimente) pentru a susţine viaţa. Multe probleme comune de sănătate pot fi prevenite sau atenuate cu un regim alimentar sănătos. O dietă constă practic într-un set de reguli alimentare, reguli care impun consumul de nutrienţi în anumite cantităţi şi din anumite grupuri de alimente. ceste reguli sunt dependente de datele biologice ale individului care urmează dieta şi variază de la o dietă la alta. !ntroducere "ec#ea zicala conform căreia$ %&untem ceea ce m'ncăm( este in mare parte adevarată. )elulele au nevoie de substante nutritive pentru a creşte şi a se înmulti, iar aceste substante sunt preluate din alimentatie. limentele pe care le consumăm contin diverse substante nutritive, fiecare indeplinind o anumită functie in organism. *nele construiesc si repara tesuturi, componentele organismelor noastre, cum ar fi oasele, musc#ii, piele, parul, dintii si ung#iile denumite substanţe plastice. ltele furnizeaza energie sau elimină to+inele care, daca nu ar fi eliminate, ar fi un pericol pentru organism. ,eci e important sa consumăm o varietate de alimente care impreună sa conţină cantitatea potrivită din fiecare substanţa nutritivă. ,acă un aliment este consumat in e+ces, iar altul nu este consumat indea-uns, unele functii ale corpului pot fi afectate, reflectandu-se în starea generală a sănătăţii. !n compozitia alimentelor intra urmatoarele grupe de substante$ proteinele, lipidele (grasimile), glucidele (#idratatii de carbon sau za#arurile), sărurile minerale, vitaminele si apa. .nergia necesară functionarii organismului este furnizată doar de primele trei grupe/ acesteaconstituie deci factorii nutritivi energogeni. !n plus, aceste substante au si un rol plastic, de refacere a tesuturilor uzate. !n ceea ce priveste mineralele si vitaminele, ele indeplinesc mai ales functia de catalizatori ai proceselor bioc#imice, iar apa, dupa cum se ştie, este mediul indispensabil de desfăşurare a vietii celulare.

Date generale despre alimentatie
limentatia a -ucat totdeauna un rol de prim ordin in viata omului (atat ca individ, cat si fiinta sociala). )alitatile si defectele acesteia influenteaza in mod #otarator starea de sanatate. &tiinta moderna a nutritiei nu face decat sa aprofundeze numeroasele faţete ale legăturii fundamentale dintre om şi aliment. Metabolismul general al organismului, deci totalitatea reactiilor bioc#imice desfaşurate la nivel celular, îşi are ca punct de plecare alimentele ingerate.

0rincipiile alimentatiei sanatoase

1

O nutriţie adecvată este esenţială pentru starea de sănatate şi pentru tratamentul multor afecţiuni 0roblema in stabilirea alimentatiei ec#ilibrate, este că, desi se poate fi+a un model de bază, acesta trebuie intotdeauna sa fie adaptat nevoilor fiecarui individ in parte."arsta, modul de viata, c#iar şi clima, pot influenţa ec#ilibrul de substanţe nutritive necesare fiecarei persoane in orice moment. 2oarte important, însă, este să consumam intotdeauna alimente bune, bogate în substanţe nutritive, pentru a rămane sanatosi, mai ales in timpul copilăriei şi adolescentei, cand organismul este in curs de crestere si dezvoltare. 3ecesarul caloric variază cu$ -varsta -se+ul -tipul de activitate -starea fiziologica 4 (e+. alăptare, sarcina, bătr'neţe) -diverse boli. ,esi alimentarea este intermitentă, nevoile energetice sunt continue. 0entru fiecare principiu alimentar e+ista aport, digestie, absorbtie, stocare, utilizare. .c#ilibrul dintre aport-consum are ca rezultat mentinerea greutăţii ,esi structura organică a corpului uman este comple+ă sunt esenţiali$ • 9 aminoacizi • 1 acid gras : acidul linoleic • 13 vitamine • apa • minerale Ca, P, K; Na; Cl, Mg Fe,Zn,Cu, Cr, Mn, e, la care se adaug! aportul caloric" ceste elemente sunt denumite esentiale deoarece organismul uman nu are capacitatea de a le sintetiza, fiind absolut necesar aportul lor e+ogen, pe calea alimentatiei Ma-oritatea compusilor organici din dietă sunt neesentiali, organismul uman fiind capabil de sinteza lor de novo plecand de la alti compusi, in cadrul reactiilor metabolice normale. .+istă o larga capacitate de sinteza endogenă, de e+. pentru aminoacizi, acizi graşi, trigliceride, colesterol, etc 3ecesarul de elemente esentiale reprezintă cea mai mica cantitate din substanţa respectivă care menţine masa corporala normală. !n copilarie necesarul de elemente esentiale este mai mare. fectuni care alterează necesarul de alimente$ -induc anore+ie$cancer, &!, , obstructie gastro-intestinală -cresterea utilizării nutrientelor$e+.febră, infectii, traume, #emoliza,convalescenta/ -malabsorbtie/ -alterarea metabolismelor intermediare (e+. b. #epatice, b. renale) -pierderi $ diaree, arsuri, #emoragii -afectarea e+cretiei metabolilor$e+. 5oli renale -tratamente-#ipolipemiante NECESARUL ENERGET C stfel, aspectul energetic al alimentatiei trebuie -udicios corelat cu varsta persoanei, cu se+ul, activitatea pe care o depune, starea fiziologica, clima in care traieste. 6

Modalitatea de a calcula 3.).& 7*8 .3.79.:!) este in raport cu caloriile necesare sau cu -oulii. )aloria nutritionala este egală cu cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui litru de apă cu 1grad()). !n sistemele internationale 1calorie ; <,1=< -ouli 3ecesarul caloric se poate calcula prin formula 3r calorii>zi ; 9ideala + consumul de calorii>?gcorp>zi, in functie de activitatea depusa )onsumul caloric este de fapt o e+presie a energiei bazale folosite pentru desfasurarea proceselor metabolice la care se adauga energia consumata pentru diferite activitati. .nergia bazală reprezintă energia necesară functionarii organismului şi derulării proceselor metabolice. .nergia bazală (.5) din punct de vedera fiziologic se calculelază cu ecuaţia @arris5enedict, masurata in Acal>zi .52.M.!;BCCD (E,C + 9 ) D (1,=+ !) 4 (<,F+ ") .55 75 :!; BB,<FD (1G,F + 9) D (C+!) - (B,= + ") !n care 9 reprezinta greutatea(in Ag), ! inălţimea (cm) şi " vîrsta(ani). 0entru calculul necesarului energetic la aceasta se mai adaugă D GHI-<HI in sedentarism (!nmultind cu 1.G41.<) DCHI în activitatea moderată D1HHI activitatate sustinuţă, efort fizic mare, sportivi, etc Mai e#ista si alte metode de calcul a meta$olismului $azal (M5), definit ca nivelul minim de energie necesară menţinerii vieţii (este vorba de menţinerea funcţiilor organismului şi a #omeostaziei) sau consumul energetic compatibil cu supravieţuirea. ,in aceste motive, unii autori utilizează denumirea de consum energetic o$ligatoriu (obligatorJ energJ e+penditure) (1). 8a adultul normal, valoarea estimativă a M5 este de 1 ?cal>oră>?gcorp în cazul bărbaţilor şi de H,E ?cal>oră>?gcorp în cazul femeilor şi reprezintă BH-FCI din consumul energetic zilnic. Kn practică se calculează de fapt c#eltuielile energetice de repaus, care sunt cu apro+imativ C-1CI mai mari dec't metabolismul bazal, diferenţă care apare în urma procesului de trezire, cu creşterea activităţii neuronale centrale şi c#eltuieli pentru menţinerea tonusului postural. )reierul, ficatul, rinic#ii şi cordul sunt organele cele mai active din punct de vedere metabolic şi participă cu apro+imativ BHI din valoarea metabolismului de repaus, deşi reprezintă împreună doar C-BI din greutatea totală a organismului. )ontribuţia acestor organe la determinarea M5 este proporţională cu flu+ul sanguin al acestora. ceste ţesuturi prezintă o rată a metabolismului de 1C-<H ori mai mare dec't o masă ec#ivalentă de ţesut muscular în repaus şi de CH-1HH de ori mai mare dec't ţesutul adipos. cest consum energetic important este secundar intenselor reacţii anabolice şi catabolice ce au loc la nivelul acestor organe. )ontribuţia ţesutului muscular la consumul energetic total creşte semnificativ în cursul efortului fizic. Kn ceea ce priveşte v'rsta, s-a constatat că valoarea M5 este cea mai mare în perioada de creştere rapidă din primii doi ani de viaţă şi mai atinge un v'rf în perioada pubertăţii şi adolescenţei. .nergia necesară acoperirii c#eltuielilor din cursul sintezei şi depozitării de ţesuturi corespunzătoare proceselor de creştere este de apro+imativ C ?cal>g de ţesut.

G

)opiii, al căror organism este în creştere, consumă 16-1CI din aportul energetic alimentar pentru formarea de noi ţesuturi/ pe măsură ce anii trec, necesarul caloric pentru creştere este redus la apro+imativ 1I din necesarul energetic zilnic. 8a v'rstnicii sănătoşi s-a constatat reducerea M5 odată cu înaintarea în v'rstă, acest lucru fiind asociat cu pierderea masei slabe metabolic active(1). &tatusul #ormonal poate influenţa metabolismul bazal, un rol central av'nd mai ales afecţiunile tiroidiene.7olul esenţial al tiro#inei este de a creşte rata de activitate a ma-orităţii reacţiilor c#imice în toate celulele organismului. @ormonii tiroidieni influenţează unele componente ale lanţului respirator, unele pompe membranare, intervenind şi în cadrul metabolismului lipidelor, carbo#idraţilor şi proteinelor.. &timularea sistemului nervos simpatic (&3&), în condiţii de stress sau emoţii, duce la eliberarea de adrenalin! ( ) şi noradrenalin! (3 ), cu creşterea activităţii celulare şi promovarea glicogenolizei. &timularea ma+imală a &3& poate creşte M5, dar intensitatea acestui efect la om este redusă, fiind probabil de 1CI sau mai puţin la adult, dar de 1HHI la nou-născut. lţi #ormoni, cum ar fi cortizolul, %ormonul de cre&tere şi insulina, pot influenţa în acelaşi sens metabolismul bazal. @ormonii pancreatici (insulina şi glucagonul) influenţează rata utilizării carbo#idraţilor şi metabolizarea lipidelor, în principal prin activarea transportorilor (şi deci consum de energie), în timp ce #ormonii tiroidieni influenţează e+presia proteinelor specifice prin alterarea ratei transcripţiilor nucleare, modific'nd rata metabolismului şi termogeneza(1). 0entru bolnavii spitalizaţi necesarul caloric este de 16HI din .nergia bazală(.5) 0entru procesele catabolice se adaugă 1CH-6HHI din .5 )onsumul de energie este crescut in • febra (D1GI) • arsuri ( D<H-1HHI) • traumatisme (D<H-1HHI) • #ipertiroidie (D1H-1HHI) &tări #ipoanabolice apar în #ipotiroidism, insuficienta corticosuprarenală (5. dison), cu reducerea Metabolismului 5azal. Calculul necesarului caloric in !unctie de acti"itatea depusa si greutatea corporala *n om are nevoie, daca efectuează o munca medie, de GH-GC cal.> ?ilocorp> zi, iar in cazul unei munci grele are nevoie <C-CC cal.> ?ilocorp>zi . 8egat de starea fiziologica, o femeie însarcinată necesită in aceleaşi condiţii de activitate cu <CH calorii mai mult pe zi. OM& recomanda femeilor însărcinate o creştere a aportului caloric cu apro+imativ 1CH ?cal>zi în cursul primului trimestru şi cu GCH ?cal>zi în restul perioadei de sarcină. ceste recomandări nu iau în considerare variaţiile activităţii fizice sau ale greutăţii corporale care nu se datorează stării fiziologice de sarcină. ,eoarece activitatea fizică a femeii însărcinate în societatea modernă este de cele mai multe ori redusă, unii autori recomandă în trimestrele 6 şi G de sarcină o creştere a aportului caloric cu doar GHH ?cal>zi. 0e perioada alăptării se remarcă de asemenea o creştere a necesarului caloric. ,epozitele lipidice formate pe parcursul sarcinii vor asigura mamei o mică parte din acest necesar

<

este dificil a cuantifica e+act aportul de energie c't şi consumurile. secreţia suprarenaliană. la frig sunt necesare mai multe calorii. în anumite limite destul de largi.in aceste motive.masticaţie. cest proces are loc atunci c'nd organismul este e+pus la temperaturi -oase şi are loc producerea de căldură ca mecanism adaptativ (cold induced t#ermogenesis). .2 4 t#ermic effect of food. Calculul necesarului caloric Kn practică. punerea în funcţiune a tubului digestiv/ .fectul termic al alimentelor prezintă două componente$ 1. la variaţiile temperaturii mediului ambiant. metabolizării şi stocării nutrienţilor/ 6.crescut.&). în cadrul căreia organismul încearcă să-şi menţină structurile la o temperatură normală de funcţionare. unii autori utilizează termenul de termogenez! adaptativ!. compatibile cu supravieţuirea Componentele principale ale consumului energetic şi anume:  metabolismul bazal (nivel minim obligatoriu de energie necesar mentinerii vieţii).2) sau termogeneza indus! de alimente (diet induced t#ermogenesis)# *)ectul termic al alimentelor (:. absorbţiei. • 2orma ma-oră de termogeneză este reprezentată de ac(iunea dinamic! speci)ic! a alimentelor ( . re loc timp de c'teva ore după ingestia de alimente (1-G ore). . absorbţia. termogeneza obligatorie 4 energia necesară digestiei. care pare a fi mediat de activarea sistemului nervos simpatic (&3&) (prin intermediul receptorilor L)/ este datorat efortului de adaptare la variaţiilede dietă. 8egat de clima. 'ermogeneza apare ca răspuns la stimuli precum$ ingestia de alimente.transformarea nutrimentelor absorbite în :0 sau stocarea lor. în această situaţie procesul de termogeneză fiind mult mai activ.&) reprezintă cantitatea de energie consumată pentru digestia.  termogeneza şi  activitatea fizică se pot rezulta calcula$ C . transportul şi metabolismul alimentelor ingerate şi reprezintă 1HI din consumul energetic zilnic. cunoscut şi sub denumirea de acţiunea dinamică specifică a alimentelor 4 . sunt următoarele$ . e+punerea la variaţii de temperatură. lipide si proteine) nu sunt ec#ivalente în ceea ce priveşte asigurarea necesarului energetic/ fiecare dintre aceste grupe este însă necesară. frică. Mecanismele implicate în digestia şi metabolizarea alimentelor. ce se desfăşoară cu consum energetic. stress-ului emoţional şi altor factori/ • O altă componentă a procedulul general de termogeneză este termogeneza termoreglatorie. portul de energie se poate calcula în urma anc#etelor nutriţionale (pe bază de c#estionare sau -urnal alimentar) valoarea totală a energiei ingerate rezult'nd din insumarea caloriilor aduse de fiecare aliment. )ele trei grupe de macronutrienţi (glucide. dar aportul caloric suplimentar recomandat mamelor ce alăptează pentru acoperirea nevoilor este de CHH ?cal>zi. termogeneza facultativă 4 consumul energetic suplimentar. denumită şi e)ectul termic al alimentelor (t#ermic effect of food 4 :. secreţii digestive. stress sau ca rezultat al administrării unor medicamente sau #ormoni.

Gmg/ vit.>g pentru glucide si proteine si de circa E ?cal. :rebuie subliniat insă ca proporţia proteinelor din raţie (indeosebi a celor animale) este net mai mare la copii. la gravide sau la femeia care alaptează.C mg>zi/ vit.activitate medie D 6CI 0entru activitati grele si foarte grele sunt calcule speciale !mportanţa modificărilor ce au loc la nivelul depozitelor energetice ale organismului.G6g/ zinc 6Hmg/ fier 1=mg etc. este recomandabil ca acestea sa provina mai mult din cereale. !nitial se determină valoarea metabolismului bazal (după formula &c#ofield) unde 9 .C mg/ pentru cele #idrosolubile se indica $ vit./ vit. <HH u.6g/ calciu H.C mg>zi / vit.i. Ne"oile %ilnice de su&stante minerale sunt apro+imativ urmatoarele$ clor Bg/ sodiu <g/ potasiu G. 56 6-6.1.imobilizat la pat D 1HI . legume şi leguminoase. 7eferitor la glucide. poi la valoarea anterioara se adaugă activitatea fizică şi termogeneza $ .6g/ sulf 1.H+9 D BEH 1<. 6.>g pentru lipide.ezec#ilibrul acestei balanţe energetice pe timp scurt (aşa cum apare între mese sau de la o zi la alta) nu determină modificări semnificative în ceea ce priveşte energia totală a organismului.H+9 D BCB :abel 1.=<g/ magneziu H. &e considera drept proportii optime urmatoarele $ carne si derivate B-1HI din totalul aportului caloric. 0entru ca alimentatia sa fie cu adevarat ec#ilibrata.G+9 D BEH 1= 4 GH 1C..ezec#ilibrele ce apar şi se menţin pe o perioadă de c'teva zile. 51 1. 00 1C-6B mg>zi.B+9 D BCB 1G. A H. 3evoile zilnice de vitamine #iposolubile sunt$ vit.5B 6mg>zi/ vit. 9răsimile vor trebui sa fie cam -umatate de provenienţă vegetala si -umatate de provenienta animala. săptăm'ni sau luni pot duce la modificări substanţiale ale energiei totale şi. modificări survenite în urma dezec#ilibrului dintre aportul şi consumul energetic. O alimentatie corecta aduce in general suficiente minerale si vitamine. . .1+9 D =<6 M BH 11./ vit.=+9 D <=C GH 4 BH 11. fructe si mai putin din produsele za#aroase industriale. deci. greutatea corporală în ?g 0erioade de "'rsta 5ărbat 2emeie (ani) 1C 4 1= 1F. 0roteinele vor fi cam CH-BHI de origine vegetală şi <H-CHI de origine animală. depinde de durata acestui dezec#ilibru.<+9 D =FH =. . ea trebuie sa fie constituita prin aportul tuturor grupe de alimente. ) CH-1CH mg>zi/ cit.activitate uşoară D 1C-6HI . rareori fiind nevoie de suplimentari. lapte si derivate 1H-16I/ oua G-<I/ B . 3ecesarul energetic zilnic la ma-oritatea indivizilor se află în intervalul 1CHH4GHHH ?cal/ datorită e+istenţei depozitelor energetice ale organismului. la modificări corespunzătoare ale greutăţii $uterea calorica a !actorilor nutriti"i este de circa < ?cal.6g/ fosfor 1. deci nu modifică greutatea corporală.)alcularea Metabolismului 5azal in Acal dupa formula &c#ofield 6.F+9 D C=C E. CHHH u.i.

)ompartimentul intracelular reprezintă <H-<CI din greutatea corporală. APA pa nu este o substanta nutritiva$ nu are valoare energetica si totusi are un factor important al alimentatiei ec#ilibrate.ste alcătuit din$ . deci apa este preluata si din alimente. !n mod normal din necesarul de apă F . fie sub forma de transpiratie. între B luni şi un an 4 de BHI. iar al bărbaţilor CC-BCI/ acest lucru se e+plică prin conţinutul crescut al masei musculare la bărbaţi)/ . grasime sau în tesuturi noi. altfel devin periculoase.grasimi 1G-1FI/ cereale si derivate GH-<CI/ legume si fructe 1F-1=I/ za#ar si produse za#aroase F-=I/ bauturi nealcoolice 6-GI(<). ceasta depaseste cu mult cantitatea de apa continuta in bauturi (ceai.fluidele tisulare 4 const'nd în apa care se găseşte în ţesutul con-unctiv. . fiind dependent de$ . ceasta ultima masa se va lua cam cu doua ore inainte de culcare şi va fi mai usoara. !n urma reactiilor c#imice din organism care transformă alimentele in energie. la nou-născut este de apro+imativ FCI. iar la v'rstnici scade spre <CCCI).fluidul interstiţial 4 reprezentat de apa care încon-oară celulele/ . !ntr-adevar. pa se găseşte în organism în două compartimente distincte$ compartimentul e+tracelular şi compartimentul intracelular. în timp ce organismul unui adult obez conţine <H-CHI apă)/ . insa este importanta si din alt motiv.secreţii 4 conţin'nd apa aflată în tranzit/ .+. 0rocentul de apă din organism variază între CH-FHI. . pot rezulta si materiale nefolositoare. ceste to+ine trebuie eliminate din organism . insa multe alimente contin o a numita cantitate de apa. fie prin urină. )ompartimentul e+tracelular reprezintă apro+imativ 6HI din greutatea corporală. astfel înc't cantitatea totală de apă din organism scade pe măsură ce masa adipoasă creşte (organismul unui adult slab conţine apă în proporţie de FH-FCI. la 6HHH de Acal de energie c#eltulită avem nevoie de 6 litri de apa. avem nevoie de mai multa apa decat de orice alta substanta nutritiva. Distri&utia aportului alimentar pe parcursul zilei trebuie sa fie in general aceasta$ 6HI din totalul caloric se va consuma dimineata. pa este necesara pentru mentinerea compozitiei corpului si pentru circulatia substantelor nutritive in organism. etc. cartilagii şi oase. 3ecesarul de apa la adulti este de 1ml @6 O>cal energie c#eltuită la adult.). si ele sunt eliminate cu a-utorul apei. iar restul seara.plasmă 4 care conţine 6CI din totalul lic#idelor e+tracelulare şi CI din greutatea corporală/ .HH. cafea. GC-<HI la masa de pranz. Oamenii trebuie sa consume apro+imativ 6-G litri de apa pe zi. C-1HI la gustarea din -urul orei 11.masa celulelor adipoase/ acestea au un conţinut #idric scăzut.se+ (organismul femeilor conţine apă în proporţie de CH-CCI.v'rstă (conţinutul de apă se corelează invers proporţional cu v'rsta$ în cazul prematurilor proporţia de apă este de =HI din greutatea corporala.

O parte vor fi folositi pentru cresterea si producerea de noi proteine necesare organismului. .cistină.-g corp. lic#ide ale corpului si in toate organele interne. ce acţionează asupra dipeptidelor. cestea pot fi clasificate dupa solubilitatea lor in apa in$ • proteine insolubile/ = . pentru că nu pot fi sintetizati şi trebuie sa fie obtinuţi obligatoriu din alimente. !n compozitia lor intra elementele$ ). avînd suprafata corporală mai mare.+istă E aminoacizi esenţiali $ valina. adesea 0 şi uneori metal (2e. 0roteinele sunt degradate iniţial în stomac sub acţiunea pepsinei.igestia şi absorbtia proteinelor 0roteinele pot fi descrise ca substante nutritive constitutive ale organismului.oar apa este cea care ocupa un procent mai ridicat in organism. fenilalanină-tirozină. 3. conţine 1FI proteine. #istidină. . 0roteinele sunt substante solide sau lic#ide-vîscoase. metionina.le sunt suportul material al vietii/ sunt cele mai raspandite substante organice in materia vie. )u. leucina. )o). piele. !n perioada de lactaţie la necesarul obişnuit de adaugă 1HHHml>zi $roteinele 0roteinele sunt substante de o mare comple+itate.)g* +g . anticorpi şi enzime. &. )antitatea necesară din fiecare aminoacid este de 6CH-11HHmg>zi Necesarul de proteine 'n dieta este de (. "aloarea biologica a proteinelor alimentare este dictata de continutul lor de aminoacizi esentiali.+istă dipeptidaze. @. !n structura corpului uman se găsesc GH de astfel de aminoacizi. conţin'nd proteine cu inaltă "aloare &iologică. )opiii au nevoi mai mari. . iar restul vor fi transformaţi in #ormoni.se transformă in za#aridecare dau energia necesara organismului. 0roteinele sunt raspandite in musc#i. Organismul unei persoane sănatoase. iar cand apare diaree se pierde mai mult • CHH-1HHHml-se pierd prin evaporare(perspiraţia insensibilă) • 1HHHml sau mai mult reprezinta diureza !n stările febrile se adaugă 6HHml pentru fiecare grad )elsius de temperatura peste GFH ). lizina. &urplusul de proteine 4ceea ce prisoseşte organismului. cum ar fi inima. din care E sunt consideraţi esenţiali. si deci pierderi crescute. triptofan. incolore in stare pură. treonina. !n procesul de digestie proteinele din alimente sunt transformate in aminoacizi. care nu este supraponderală. O. enzime localizate at't în citoplasmă c't şi în %marginea în perie( a epiteliului intestinal. Organismul apoi separă şi foloseste aminoacizii in diferite scopuri. dipeptide şi aminoacizi. Mg. rinic#ii şi creierul. ficatul. rezult'nd oligopeptide. .sau e+opeptidaze. care sunt ulterior transportate activ prin mecanisme distincte spre circulaţia portală minoacizii sunt unităţile constructive de la baza unor peptide mai simple.• CH-1HHml apă se pierd prin fecale. . oase si cartilagii. o alta parte vor fi folositi la refacerea tesuturilor din corp. care este completată apoi de tripsina şi c#imotripsina pancreatică ca şi de alte endo. izoleucina.

după apă.aloarea &iologică a proteinelor !n celule proteinele sunt cele mai bine reprezentate elemente.eşi proteinele însumează un procenta. . cum ar fi c#eratina si colagenul.ridicat din compozitia organismului. nu rezultă ca trebuie sa formeze cea mai mare parte a alimentatiei. 8a fel ca enzimele. 0roteinele de origine animala au o valoare nutritiva mai mare dec't proteinele din legumeM proteinele cereale (griu.aca necesarul caloric este luat din alte tipuri E . proteinele provenite din surse animale$ oua. 0roteinele animale se gasesc in carne. daca vor fi constituite din proteine de origine animala. ele reglează toate aspectele metabolismului. . #emoglobina transporta o+igenul/ proteinele membranare reglează mişcarea substantelor în şi din celulele noastre. mazare şi cereale. principalul metabolit energetic. lapte si alte produse lactate.7atia alimentara de proteine zilnica recomandata(6) este de 6. oasele.• proteine solubile. tendoanele si ligamentele/ proteinele musculare produc miscareintrînd in constituşia actinei si miozinei.eoarece oamenii aparţin regnului animal. 0roteinele din cereale si vegetale au o valoare biologica mai mica. ung#iile. acestea sunt metabolizate şi e+cesul este folosit in sinteza glucozei. peste. . boabe de fasole. lapte. refac pielea. faina de grîu. nuci. !ntr-un organism adult de FHAg se găsesc apro+imativ B Ag proteine. Din punct de "edere procentual. ceste proteine vor acoperi necesarul de aminoacizi esentiali al organismului.orez. 0roteinele sunt esenţiale organismelor noastre. reprezent'nd 1H-6HI din masa protoplasmatică. o alimentatie ec0ili&rata ar tre&ui sa contina +123(4 alimente &ogate in proteine. carne de pui si peste 4 pot fi asimilate mai rapid decat cele din surse vegetale. 3ecesarul de proteine se coreleaza cu rata de crestere. . ele acoperind partial necesarul de aminoacizi. . deoarece acestea contin proteine din clase superioare.eoarece procenta-ele sunt greu de estimat in acest fel. 3ecesitatile proteice ale femeii gravide sunt de 1HH-1CH g proteine 3ecesitatile de proteine sunt determinate şi de aportul caloric. . &urse de proteine in #rană sunt proteinele de origine animală si proteinele de origine vegetală. 0roteinele de structura. scazand progresiv din copilarie spre maturitate. *n adolescent are nevoie de apro+ FH-1HH mg proteine pe zi. scazand pana la 1g>Agcorp>zi la adult si la valori c#iar mai mici la varsta a !!!a.aca necesarul caloric este luat din proteine. .aloarea calorica a proteinelor este urmatoarea$ + g# proteine prin ardere metabolică produce / calorii. este mai usor sa e+primăm consumul zilnic necesar în grame. asa incat este foarte important ca vegetarienii să-şi obţină necesarul de proteine din seminţe de soia. porumb)M proteinele din rădăcinoase. iar o femeie adultă de GH g proteine pe zi. !n organismul uman proteinele sunt sintetizate plecand de la peptidele si aminoacizii provenite din proteinele e+ogene . oua.6 g> Ag )orp>zi la copil. iar proteinele vegetale in seminţele de plante$ nuci.

&e consideră că un singur ou poate acoperi 6-<I din nevoile energetice.de nutrienti. pastele fainoase. 3ecesarul de proteine • este crescut 4 in perioada de crestere.GI 1BI al&us H. pasari (domestice si salbatice). mai putin de capra si de bivoliţă. amidon. 1HI din necesarul de aminoacizi. )arnea reprezinta o sursa principala de proteine (1=66I). nucile. mai rar de la crustacee. dar legumele sunt o sursa importanta de vitamine si minerale. moluste. de oaie. renale. avand valoare biologica ridicată. gasca. s. afibii. după perioade de malnutritie • scăzut 4în boli #epatice. fructoza. &ursele de proteine cele mai importante pentru om sunt$ carnea si derivatele din carne. celuloza). Alimentul Continutul in proteine carne 6H-6CI lapte GI faina de grau 11-1<I soia GBI orez =-1HI ciuperci GHI oua 16I :abel 6.ste de asemenea o sursa importanta de calciu. 8aptele este apreciat drept un aliment complet si o sursa de proteine de calitate superioara( intre care se numara cazeina.F6I 11.6I H.1I • • • 1H . ouale. painea. etc. • Carnea si deri"atele din carne# 2olosim carnea provenita de la mamifere (domestice si salbatice). sarcină. acestea sunt folosite pentru sinteza de novo a proteinelor.a. curca. cu proteine de calitate superioara si grasimi usor digerabile. 1CI din cele de zinc si 1HI din cele de vitamine. cu un consum bazal energetic mai mare. 0recipitarea cazeinei sta la baza prepararii branzeturilor. pesti (de apa dulce si de mare). &ubstanta uscata este reprezentata mai ales de glucide(glucoza. Laptele şi &ran%eturile# &e consumă lapte de vaca. )onţinutul în proteine al unor alimente grasimi glucide proteine gal&enus G6I H. 5uăle# &e folosesc ouăle de gaina si -mai rar. Legumele sunt tot alimente de origine vegetala cu un mare continut de apa. lactaţie.cele de rata. 0roteinele sunt ceva mai bine reprezentate in leguminoasele uscate.. laptele si branzeturile. uremie. !ata un tabel cu alimentele ce contin un procent mai ridicat de proteine. za#aroza. leguminoasele uscate. aliment valoros. lacto-albumina). . 6CI din nevoile de fier.

6. iar in timpul procesului de rafinare isi pierde aproape toata valoarea nutritivă. Na#arul desi are o valoare nutritiva redusa. Digestia glucidelor#)ele mai multe glucide sunt ingerate sub formă de amidon. 0ainea si pastele. fololosit pentru indulcirea bauturilor. alimente bogate in carbo#idrati. za#aruri (mono. mazarea si cartofii. poliza#aride nedigerabile (fibre alimentare)/ 9lucidele alimentare reprezintă CH-CCI din aportul energetic total. . care nu posedă mitocondrii. care primeşte puţin o+igen.+ista 6 tipuri de carbo#idrati degradabili 4 amidonul si za#arul 4 care se gasesc in aproape toate alimentele naturale. deci semintele si cerealele. )lasificarea glucidelor$ 1. cest tip de za#ar este rafinat. carbo#idratii formeaza probabil cea mai mare parte a unei alimentatii zilnice. budincilor si a altor produse. absorbite şi apoi transportate spre circulaţia portală 11 .)omponenta unui ou ==I Lipsa (carenta) de proteine in organism poate duce la$ -tulburari de crestere si de nutritie/ -scaderea rezistentei la infectii/ -aparitia anemiei/ -aparitia edemelor (tumefierea alba a fetei)/ -scaderea capacitatii de activitate fizica si psi#ica/ E6cesul de proteine in organism poate duce la$ -aparitia de scaune de putrefactie/ -aparitia unor boli (guta)/ -aparitia fenomenelor de into+icare cu proteine/ Glucidele sau car&o0idratii . denumite glucide comple+e) G. . 0lantele depoziteaza amidonul ca pe niste rezerve proprii de #rana. 9lucoza este singurul substrat capabil de a furniza :0 în absenţa o+igenului.apa C1. pra-iturilor. cum ar fi cerealele. fructele. care sub influenţa amilazei salivare şi pancreatice este #idrolizat în oligo.apoi în diza#aride. legumele. sunt surse bune de amidon. este un element necesar organismului.şi diza#aride. sau pentru medulara renală. Na#arul %arde( impreuna cu grasimea.e aceea specialistii recomanda ca acest za#ar sa fie consumat cat mai rar posibil. poliza#aride digerabile (amidon. laptele. porumbul sau orezul. sunt produse obtinute din cereale. pentru a produce energie.ste importantă pentru eritrocite. 8a nivelul %marginii în perie ( a enterocitelor diza#aridazele sunt descompuse în monoza#aride. 9lucidele furnizează mai mult :0 pentru un mol de o+igen dec't acizii graşi prin o+idare totală. ca graul. biscuitilor.FI :abel G. 0roblema alimentara apare deoarece termenul %za#ar( este asociat cu za#arul alb. stfel. denumite glucide simple).

inima si ficatul. prin care sunt solubilizate grăsimile şi este favorizată absorbţia lor. dar reprezinta o importanta sursa energetica. furnizarea energiei este mai constantă.aloarea calorica a lipidelor -+ g# lipide. produse lactate 4 conţin asa-numitele gr!simi saturate" *leiurile vegetale (soia. formă sub care sunt secretate în vasele limfatice şi a-ung apoi în ficat. untura. măsline. cizii graşi polinesaturaţi (omega -G şi omega -B) sunt acizi graşi esentiali. . cum ar fi rinic#ii. din care 1>G este de dorit sa fie grăsimi saturate. care interacţionează cu sărurile biliare. astfel că se iau din dietă şi din suplimente alimentare. apoi interactionează cu apo-lipoproteine specifice pentru a forma c%ilomicroni si +. %răsimile reprezintă &5# din necesarul caloric al dietei . &ub acţiunea lipazei şi a co-lipazei pancreatice se formează monogliceride şi acizi graşi. un acid gras polinesaturat este un acid gras esenţial şi este folosit pentru diferite sinteze in organism cun ar fi prostaglandinele.c#olesterJl esters. 0entru a preveni si reduce progresiunea aterosclerozei se recomandă ca grasimile nesaturate să nu depăseasca GHI din totalul grăsimilor alimentare. proape toate alimentele contin grăsimi. ceste depozite apara organismul impotriva frigului si prote-eaza oasele si organele interne impotriva ranilor. o anumită cantitate de grăsime este esentiala pentru pastrarea sănătatii. in general. form'nd micelii mi#te. seminţe. . )ontrar unor teorii la modă. prin ardere metabolică. produce 7 calorii Digestia si a&sor&ţia lipidelor Ma-oritatea grăsimilor ingerate sunt trigliceride cu lant lung. constituite din acizi graşi şi glicerol.. ) 8!3O8. 16 .-. prin ardere metabolică. nu pot fi sintetizaţi. produce / calorii Grasimile )a si carbo#idratii. !n plus.!). alături de colesterol şi fosfolipide. 0rodusele animale 4 carne. situate sub piele si in -urul catorva organe importante. alune. nuci. o data supuse procesului de digestie. cu e+ceptia fructelor si legumelor. floarea soarelui) conţin grasimi nesaturate. Monogliceridele şi acizii graşi cu lanţ lung sunt reesterificaţi în trigliceride la nivelul enterocitului. peşte.aloarea calorica a glucidelor este urmatoarea$ + g# 9lucide.in punct de vedere energetic glucidele reprezintă 5 !" # din necesarul caloric al dietei normale$ 9lucidele nu sunt alimente esenţiale..&e găsesc in uleiuri vegetale. grasimile sunt o sursă de energie prin ardere si. o anumita cantitate de grasime va fi depozitata in %depozitele de grasime( din organism. cizii graşi cu lanţ mediu ()=-)16) nu sunt reesterificati şi înglobaţi în c#ilomicroni. ei pătrunz'nd direct în sistemul venos portal şi fiind transportaţi în plasmă legaţi de albumină.

anumite procedee te#nologice şi culinare. sunt integrate în lista fibrelor alimentare/ sunt poliza#aride de rezervă sau de sinteză (poliza#aride citoplasmatice).:abel <. care pot face parte din alimentaţie (cazul amidonului rezistent) sau pot fi adăugate. incetinind trecerea sa prin intestin si lasand substantelor nutritive timp pentru a fi e+trase si absorbite.amidonul poate fi inaccesibil amilazei datorită prezenţei unei bariere fizice constituite din fibre (cazul leguminoaselor)/ . ceastă malabsorbţie fiziologică a amidonului are trei motive principale$ .efinirea nutriţională a fibrelor alimentare se referă mai mult la particularităţile lor fiziologice (rezistenţa la digestia intestinală) dec't la originea botanică/ categoria lor tinde actualmente să includă alţi compuşi vegetali de natură glucidică. dar 1G . cum ar fi refrigerarea sau congelarea amidonului. O parte din amidonul pe care noi îl ingerăm nu este supus digestiei de către amilaza din intestinul omului sănătos. cestea măresc volumul de mancare consumata. . mucilagii). alte poliza#aride de origine vegetală rezistente digestiei în intestinul gros. 0rin e+tensie. negelatinizat (în principal amidonul din banane)/ . 2ibrele alimentare sunt constituenţi vegetali alcătuiţi în principal din poliza#aride ce constituie peretele celulelor vegetale (poliza#aride de structură sau parietale) şi sunt ingerate cu alimentele. dar care nu aparţin peretelui celular. pot induce sc#imbări structurale care fac amidonul rezistent. deoarece contribuie la eliminarea matrialelor nefolositoare din organism. )lasificarea lipidelor alimentare si rolul lor (1) 8i&rele 2ibrele sunt elemente importante ale unei alimentatii ec#ilibrate.amidonul poate fi ingerat crud. cum ar fi aditivii alimentari (gume.

poliza#aride bacteriene). care rezistă de asemenea digestiei în intestinul omului sănătos. deci se gasesc doar in legume. 2ibrele provin din tesutul structural al plantelor. cunoscut ca celuloză. acid fitic) şi c#iar compuşi nevegetali (oligoza#aride de sinteză. legume. Surse alimentare 2ibrele se găsesc în produsele de origine vegetală. căpşuni. flu+ul salivar şi secreţia de suc gastric/ . !n urma rafinarii cerealelor. se vorbeşte de substanţe cu efect de fibre. mucilagii  0ectină  Ovăz.fibrele solubile reduc 8. celuloza . 3u se cunoaşte e+act efectul fierberii asupra conţinutului în fibre. 8ipsa lor în 1< .fibrele solubile înt'rzie evacuarea gastrică şi încetinesc rata de digestie şi de absorbţie/ . gr'u. desi folosite în cantitati foarte mici au un rol esential în mentinerea proceselor celulare vitale. ceea ce corespunde unui aport de 6C-GC g fibre>zi.itaminele "itaminele sunt substante c#imice cu structura diversă. dar se pare că e+istă o diferenţă mică între cele fierte şi cele crude. 7aportul între fibrele insolubile şi cele solubile trebuie să fie de G>1.nepoliza#aridici (oligoza#aride naturale) sau neglucidici (polifenoli.cresc volumul bolului fecal. . fructe şi seminţe comestibile cum ar fi seminţele de in şi căpşuni (olubile  9ume.asigură un tranzit intestinal normal/ . Surse ale !i&relor alimentare 8i&re alimentare 'nsolubile  )eluloză  @emiceluloză  8ignină  "egetale. morcovi Aport recomandat &e recomandă un aport de 1< g fibre pentru fiecare 1HHH ?cal ingerate. Kn aceste cazuri. citrice.stimulează masticaţia. Rolul !i&relor alimentare 'n organism .asigură substratul pentru fermentaţia colonică/ . scăz'nd presiunea intraluminală colonică/ .determină senzaţia de saţietate prin umplerea stomacului/ .8-colesterolul/ reduc absorbţia de grăsimi alimentare şi de colesterol prin legare de acizii biliari şi de grăsimi. orz  Mere. făină de gr'u întreg  )ereale întregi  "egetale mature. care.sau fibra alimentară 4 este adesea inlaturată.

acidul nicotinic.in aceste considerente se recomanda vitaminizarea suplimentara a populatiei cu polivitamine etc. . care sintetizeaza unele vitamine/ în bolile gastrointestinale/ c#imioterapia nerationala/ dereglarea absorbtiei vitaminelor în tractul gastrointestinal în patologiile stomacului.ipo/ si avitaminozele pot aparea în urmatoarele cazuri$ carenta de vitamine în produsele alimentare. lipsite de vitamine. sarcina. folacina. acid lipoic. acidul pantotenic (vitamina 5G). 516. biotina. studenti. . sigurarea subnormala a organismului cu vitamine are drept consecinta scaderea rezistentei organismului fata de infectii.alimentatie provoacă patologii de nutritie. stari de stres/ boli contagioase si into+icatii/ actiunea factorilor nocivi în procesul de productie/ e+cretia sporita a vitaminelor. lactatia)/ unele conditii climaterice/ lucrul fizic intens/ lucrul neuropsi#ic intens. boli care în cazuri grave se pot solda cu moartea.si avitaminoze se evidentiaza forma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine. "itaminele liposolu$ile$ retinolul (vitamina ).). "itaminele %idrosolu$ile includ$ acidul ascorbic (vitamina )). prin urmare. sistemului #epatobiliar/ defecte congenitale ale mecanismului de transport si ale proceselor fermentative. intestinelor. sporirea actiunii substantelor to+ice. . muncitori. fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului. calciferolul (vitamina . niacina (vitamina 00). !ngerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca #ipo. ciancobalamina (vitamina 516). 56. 1C .). A. acidul folic. riboflavina (vitamina 56). 00) si altele .enumirea de vitamine provine de la cuv'ntul latin vita ceea ce înseamna viata. Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine în cantitati mici (51. pierderii vitaminelor în procesul de prelucrare culinara si pastrarii îndelungate a produselor alimentare. dministrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de #ipovitaminoza A. 2orma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine apare din cauza folosirii în alimentatie cu precadere a produselor rafinate (p'ine alba. 0e l'nga #ipo.în cantitati mai mari (5B. tianina (vitamina 51). continutul redus de vitamine în ratia zilnica/ distrugerea vitaminelor în procesul prelucrarii termice a alimentelor si pastrarea lor timp îndelungat/ actiunea factorilor antivitaminici ce intra în componenta produselor alimentare/ prezenta vitaminelor rau asimilabile în produsele alimentare/ dereglarea balantei c#imice a ratiei alimentare si corelatiei dintre vitamine si alte substante nutritive. liposolu&ile si "itaminogene. "itaminele se împart în 0idrosolu&ile. care se caracterizeaza prin dereglari bioc#imice. fitoc#inona (vitamina A). pirido+ina (vitamina 5B). acid folic). consumul redus de produse alimentare (sursa principala de vitamine).a. v'rstnici).sau avitaminoze. "itaminele se gasesc în cantitati mici în alimentele naturale. grupul 5 s. de absorbtie a vitaminelor/ consumarea vitaminelor care patrund în organism cu #rana de catre flora intestinala patogena si paraziti intestinali/ actiunea antivitamina a unor medicamente/ necesitatea sporita în vitamine/ unele stari fiziologice (perioada de crestere. biotina (vitamina @). stres si alti factori nocivi. în urma #ipodinamiei cu scaderea poftei de m'ncare si. ceasta forma este rasp'ndita în unele contingente ale populatiei sanatoase (copii. za#ar). între unele vitamine/ anore+ia/ deprimarea florei intestinale normale. tocoferolul (vitamina .

zabalute. Acidul !olic 1)olacina2 participa în procesul de sinteza a proteinelor si acizilor nucleici. albus de ou. ceste modificari patologice apar mai des daca se consuma o cantitate mare de glucide fara sporirea corespunzatoare a aportului de tiamina. lapte. contribuie la micsorarea masei corpului. nuci. nuci.itamina $$ 1niacina. insomnie. participa la procesul de crestere. ovaz. leguminoase. 8ipsa acestei vitamine provoaca anemia pernicioasa cu sindromul anemic si tulburari nervoase. contribuie la sporirea rezervei de glicogen în ficat. vitaminoza 51 poate provoca boala Oberi-beriP cu paralizia membrelor inferioare. . &caderea nivelului de tiamina în organism provoaca insomnie. lacrimare. îndeplineste rolul de protector al celulei #epatice cu actiune lipotropa. stimuleaza eritropoieza. în insuficienta folacinei apare 1B . crupele de #risca. caderea parului. dermatita. marirea sensibilitatii pielii la razele solare. "itamina 516 se gaseste în ficat. cereale nedecorticate. nucile. tulburari ale cordului. are proprietati lipotrope. metabolismul proteic. iritabilitate.a. soia. dro-diile de bere si alimentare. reducerea capacitatii de munca fizica si intelectuala. . dereglari de #emopoieza si sinteza a #emoglobinei. tar'te de cereale. splina cu aparitia #emosiderozei. acumularea fierului liber în serul sanguin. stimuleaza procesul de crestere. acidul orotic. inozita. favorizeaza furnizarea fierului. peste. provoc'nd anurie. participa în sinteza ureei. acidul nicotinic2 participa în metabolismul glucidic. a unor glande cu secretia interna. carne. dro-diile alimentare si de bere. peste. 8ipsa vitaminei 5B se manifesta prin anemie. vitamina *.itaminele 0idrosolu&ile +itamina 01 1tiamina2 a-uta la arderea glucidelor si proteinelor. peste.itamina 9) 1pirido#ina2 intervine în metabolismul aminoacizilor. . mareste rezistenta organismului catre substantele to+ice si microbiene. )arenta de riboflavina provoaca leziuni ale limbii. #istaminei. ea se sintetizeaza în cantitati considerabile de catre flora intestinala. în ficat.+itaminogene$ bioflavonoizii (vitamina 0). favorizeaza cresterea. în varza. !nsuficienta de acid nicotinic provoaca tulburari digestive si ale sistemului nervos. la normalizarea functiei sistemului nervos. soia. la steatoza #epatica. ficatul. împiedica depunerea colesterolului în peretii arterelor. carne. functionarea celulelor nervoase. 0irido+ina se gaseste în dro-diile de bere si alimentare. "itamina 51 în doze mari (în conditii e+perimentale) conditioneaza dereglari ale functiei rinic#ilor. fotofobie. . participa la normalizarea colesterolului în s'nge. în ficat. #emoglobinei. mareste rezerva de glicogen din ficat. dureri si parestezii în membre. rinic#i. rosii. micsoreaza nivelul glucozei în s'nge. fasolea.a poate fi sintetizata în organism din aminoacidul triptofan si de flora intestinala. în transformarea triptofanului în vitamina 00. . contribuie la normalizarea functiei sistemului nervos. serotoninei. în metabolismul unor aminoacizi. !n avitaminoza 00 apare pelagra manifestata prin diaree. soia. proteic. oua. con-unctivita. acidul pangamic (vitamina 51C). la respiratia celulara. carnea de porc. 7iboflavina se afla în dro-diile de bere si alimentare. acidul lipoic. mazarea.itamina 93 1ri$o)lavina2 participa la respiratia celulara. colina. carne. &unt bogate în tiamina p'inea neagra. retine cresterea organismului. spanac. în galbenusul de ou. dementa. dro-diile de bere si alimentare. conopida.itamina 9+3 1cianco$alamina2 intervine în sinteza #emoglobinei. provoaca scaderea rezistentei la infectii s. . ficat. tar'tele. micsoreaza continutul de glicogen în ficat si rezistenta organismului fata de infectii. "itamina 00 se gaseste în ficat.

tomatele. agravarea evolutiei lor. provoaca s'ngerari pronuntate în traume mici. participa la sinteza #ormonilor steroizi si se+uali. dintilor. mararul. conopida. &imptome pronuntate ale bolilor provocate de deficitul vitaminei 5G se înt'lnesc rar. varza rosie. ciresele. rezistenta organismului la infectii. !nsuficienta de biotina sporeste dupa consumarea albusului de ou crud (albusul contine avidina. galbenusul de ou. scaderea rezistentei la diferitele substante to+ice. ardeii dulci. scade pofta de m'ncare si masa corporala. în metabolismul proteic. trombocitopenie. duce la retenta cresterii copiilor. leucopenie. lipidic. lapte. tractului digestiv (faringite.ozele mari ale vitaminei ) pot provoca insomnie. gastrita.a poate patrunde în organism cu #rana sub forma de provitamina. Kn cazurile grave de carenta apare scorbutul care se caracterizeaza prin anemie. substanta care distruge biotina). mareste functia e+cretorie a pancreasului. "itamina se gaseste în ficat. provoaca #iperestezia pielii.2 normalizeaza metabolismul lipidic si glucidic. normalizeaza 1F . enterita. periarticulare. ficatul. )arotenul se asimileaza mai bine în prezenta proteinelor si lipidelor. sc#eletului. sm'nt'na. stimuleaza mecanismele de protectie ale organismului împotriva infectiilor.a. s'ngerari si inflamatii ale gingiilor. tomatele. tar'tele de cereale. prunele. fierului. deoarece ea se afla în multe produse alimentare si se sintetizeaza si de catre microflora intestinala. mineral. la depunerea lor în sc#elet si dinti.itamina D 1calci)erolul2 participa la absorbtia calciului si fosforului din intestin. &urplusul vitaminei în organism micsoreaza pofta de m'ncare. cidul folic contin frunzele plantelor.itamina A 1retinolul2 asigura adaptarea oc#iului la întuneric. carnea. glucidic. normalizeaza functia suprarenalelor. contribuie la vindecarea plagilor. patrun-elul s.anemia megaloblastica #ipocroma. stimuleaza sinteza glicogenului în ficat si sporeste continutul colesterolului în s'nge. mareste rezistenta organismului la infectii. #ipotonie.a. ficat. în biosinteza #ormonilor steroizi. rinic#i. galbenusul de ou.). leguminoasele. gogosarii. &unt bogate în acid pantotenic dro-diile alimentare si de bere. stomatita. mareste receptivitatea organismului la infectiile aparatului respirator. . previne #emoragiile. caisele. . dro-diile alimentare si de bere.itaminele liposolu&ile . cefalee. ficatul. numita caroten si în ficat se transforma în vitamina . . al colesterolului. al pielii. coacaza neagra. #emoragii articulare. urzica. 9iotina 1vitamina . mareste integritatea pielii. pestele. Kn insuficienta de biotina apare uscaciunea pielii. provoaca îngrosarea pielii. )antitati sporite de vitamina ) contin fructele si legumele (macesul. . "itamina @ se sintetizeaza de flora intestinala si se ingereaza cu produsele alimentare (dro-diile de bere si alimentare. stimuleaza apetitul. mucoaselor.itamina C 1acidul ascor$ic2 participa în procesele metabolice celulare. enterocolite). frisca. bronsite. )arenta vitaminei scade adaptarea oc#iului la întuneric cu aparitia #emeralopiei (Oorbul gainiiP). normalizeaza cresterea si reproducerea. se observa slabiciune generala si somnolenta. !nsuficienta de acid pantotenic provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos. . Acidul pantotenic 1vitamina 032 participa în metabolismul proteic. în organele interne. !nsuficienta vitaminei ) are ca urmare cresterea predispunerii organismului la infectii. #ipertensiune arteriala. pot aparea malformatii congenitale. salata verde. uscarea corneei (+eroftalmie). asigura depunerea glicogenului în ficat si functia lui antito+ica. legumele proaspete). fragii s. caderea dintilor. morcovul. întreruperea sarcinii. ardeii grasi. &unt bogate în caroten morcovul. unt.

vitamina *. coacazele.functionarea glandelor tiroida. slabiciune generala. se gaseste în unt. galbenusul de ou. inapetenta. inozita. tulburari de reproducere ca sterilitate la barbati si femei. ardeii dulci. ceea ce se manifesta prin depunerea sarurilor de calciu în organele interne. "itamina . se sintetizeaza în piele sub actiunea razelor ultraviolete.. #ipercolesterinemie. pancreas. 8ipsa vitaminei . dezvoltarea aterosclerozei. colina au proprietati lipotrope. . 1= . favorizeaza procesul de regenerare a tesuturilor. untura de peste. 8ipsa ei duce la aparitia #emoragiilor musculare.a. cereale). #ipogalactie la mama. spanac.itamina : 1)itoc%inona2 este importanta în procesul de coagulare a s'ngelui. malformatii congenitale. iar la maturi . p'inea neagra s. capabila de a sintetiza vitamina A. tomate. )arenta tocoferolului în organism provoaca #emoliza eritrocitelor. avort. moartea intrauterina a fatului. ea determina functionarea tesutului muscular si celui nervos. )elelalte vitaminogene se înt'lnesc în dro-diile alimentare si de bere. tulburari musculare si nervoase. unele produse de origine vegetala si animala. !n lipsa vitaminei 0 apar #emoragii prin slabirea peretilor capilarelor. voma. dar este bine cunoscut ca ele au rol în metabolism si se gasesc numai în produsele alimentare. galbenusul de ou. "itamina . Su&stantele "itaminogene nu au toate însusirile caracteristice vitaminelor si nu-i determinata influenta lor în organismul omului. la copii provoaca ra#itism. osteomalacie. "itamina . dezvoltarea embrionului. . cidul paraaminobenzoic actioneaza antitireoto+ic. br'nzeturi. laptele.osteoporoza. untul. acidul pangamic. &unt bogate în vitamina 0 fructele. frisca. cidul orotic. sm'nt'na. rutina) normalizeaza permeabilitatea vaselor si rezistenta lor. "itamina 0 (bioflavonoizii. duce la #ipervitaminoza.a se afla în legumele verzi (varza. . carne. peste. micsoreaza permeabilitatea capilarelor.itamina E 1toco)erolul2 îndeplineste un rol important în procesele de reproducere. contin ouale. ficatul. ficat. macesul s.a. #ipofiza. uleiul vegetal nerafinat. dministrarea dozelor mari de vitamina . participa la acumularea glicogenului în ficat. varza. dureri în membrele inferioare la mers. cerebrale si apare mai des dupa tratamente îndelungate cu antibiotice si sulfanilamide care distrug flora intestinala.

:abel C. cerealele integrale 1E . leguminoasele.:abel sinoptic cu principalele efecte ale vitaminelor(1) . transmiterea impulsului prin fibrele nervoase. arpagic. dar şi în legumele frunzoase verzi. greu absorbit datorită prezenţei acidului o+alic. funcţionarea normală a muşc#ilor. alături de calciu. peşte. moluşte şi stridii. )alciul din spanac. somon conservat). peştii cu oase mici (sardine. 2osforul se găseşte în carnea de pui. dar pe l'ngă aceasta este un component al membranelor celulare şi -oacă numeroase roluri în circuitele metabolice ale organismului. carnea roşie şi ouă. dimpotrivă. tofu preparat prin precipitare cu carbonat de calciu. coagularea s'ngelui şi transportul substanţelor prin membranele celulelor. sfeclă şi rubarbă este. &ucul de portocale îmbogăţit conţine cantităţi de calciu +osforul se află şi el. nucile. )alciul se găseşte în cantităţi mari în lapte şi produsele lactate. NERALELE )e ce ne sunt necesare mineralele* 2iecare dintre minerale -oacă anumite roluri în corp. 8aptele şi produsele lactate. Calciul intră în componenţa oaselor şi dinţilor şi este esenţial pentru procesele de creştere. în structura oaselor şidinţilor.

cacao. gr'ul germinat şi tăr'ţa de gr'u. cantitatea de vitamine şi minerale pe care aceasta o conţine este suficientă pentru nevoile corpului. produsele de carne. 6H . e+cepţie făc'nd apa fluorurată. la adult. apărarea antiinfecţioasă. pentru desfăşurarea normală a circuitelor metabolice ale organismului. • Orice #otăr're în legătură cu consumul de suplimente de vitamine şi minerale trebuie luată în colaborare cu medicul.acă alimentaţia noastră este ec#ilibrată şi variată. produsele lactate. ceai. nuci.. )ele mai bogate surse sunt ficatul. bere şi vin.ste de preferat ca aportul de vitamine şi minerale să provină din #rana zilnică. legumele verzi. Cromul se găseşte mai ales în dro-dia de bere. stafide. +ierul intervine în transportul o+igenului. intr'nd în componenţa Qcărăuşilor( din sange. deoarece at't aprovizionarea insuficientă. are rol antio+idant şi stimulează sistemul imun. este implicat în metabolismul vitaminelor şi proteinelor. cafea. ouă. fructele uscate. 'odul a-ută la funcţionarea normală a glandei tiroide. leguminoase. fructele de mare (în special stridiile). prunele uscate. nucile şi seminţele/ cantităţi mici se găsesc în cereale şi legume. nuci. prezenţa lui fiind esenţială pentru creşterea şi dezvoltarea corporală şi. dietele bogate în alimente rafinate. tofu preparat prin precipitarea magneziului. unele formule de lapte. carne şi produse lactate sunt mai sărace dec't dietele bogate în legume şi cereale. cantităţile conţinute nu sunt semnificative. alimentele puţin colorate. +luorul se găseşte în general în cantităţi mici în cele mai multe surse alimentare. o+idarea tisulară. Kn general. za#ărul. în transportul substanţelor prin membranele celulare şi în activitatea normală a musculaturii. ouă. Magneziul este prezent în numeroase alimente 4 diverse seminţe (mai ales de floarea-soarelui). cerealele rafinate sunt surse sărace de fier. . Kn general. legume. Kn rest. nuci. (ulful se găseşte în general în produse de origine animală (peşte. 2ierul este preluat de către organism mai ales din ouă. piperul negru. dar şi în legume precum ceapa şi usturoiul. cum ar fi p'inea albă. ceaiul şi peştele marin. Cuprul intră în componenţa mai multor enzime şi proteine ale corpului. precum şi la contracţia musculară propriu-zisă şi activează multiple enzime celulare şi căi metabolice ale corpului uman. ciuperci. Clorul contribuie la sinteza acidului clor#idric în stomac şi se află în str'nsă relaţie cu sodiul şi potasiul pentru îndeplinirea funcţiilor acestora. deşi acesta este prezent în ma-oritatea fructelor şi a legumelor. carnea slabă. . apa dură. cerealele neprelucrate. (odiul şi potasiul intervin în ec#ilibrul apei între sectoarele organismului. av'nd rol în o+idarea fierului. carne). grăsimile. -incul reprezintă un constituent esenţial al sistemului enzimatic celular. sparang#el. c't şi cea e+cesivă a organismului poate avea efecte nedorite asupra sănătăţii. )uprul este larg distribuit în alimentaţie. cerealele şi vegetalele verzi.agneziul participă la transmiterea semnalului activator de la fibra nervoasă spre muşc#iul care îi este subordonat.

:abel B .fectele deficientei principalelor minerale 61 .

steroli şi stanoli.polinesaturati. ceste suplimente alimentare sunt din ce in ce mai utilizate in practică pentru anumite strategii terapeutice. Aditi"ii &unt substante c#imice care se adauga in alimente pentru a facilita conservarea lor sau pentru ameliorarea proprietatilor(e+ gustul. aroma) in scopuri te#nologice. (2ood and . in timpul sarcinii şi alaptarii sunt utilizate produse care contin fier. *tilizarea acestora se face pe baza recomandarilor de la producator. stfel. acizi grasi omega-G. folati. Multe suplimente sunt utilizate la sportivi sau în convalescenţa unor afectiuni acute. !n *& 2. calciu etc. !n afectiunile cardiovasculare sunt utilizate suplimente conţin'nd antio+idanţi. în situaţii fiziologice sau patologice.rug dministration) le include in clasa alimentelor.Suplimentele alimentare &unt constituite din produse sau combinatii de substante care nu au rol de medicament. 66 .

) şi pe date obiective clinice (indici antropometrici. Kn consecinţă. Knălţimea ar trebui să fie măsurată cel mai corect cu a-utorul unui stadiometru. precum şi alte dimensiuni lineare pentru a caracteriza masa grasă şi statusul nutriţional ale unei persoane şi a stabili relaţia între greutate şi cea mai mică mortalitate. :otuşi aceste valori sunt stabilite pe mai ales prin consens dec't prin dovezi sigure. care corespund mediei greutăţii populaţiei cu cea mai mare speranţă de viaţă şi care sunt folosite ca reper de normalitate (greutatea Qideală() 2 <nălţimea Măsurarea înălţimii este necesară în estimarea greutăţii corporale ideale. funcţionali etc. diferită de aditivi sunt poluanţii sau contaminantii de natură fizică sau c#imică. şi diferite reglementări interne sau internaţionale stabilesc nivelul considerea tigur dintr-un anumit aditiv. densitometrie. !n te#nologia alimentară şi în gastrote#nie sunt utilizaţi totuşi doar acei aditivi care au fost testaţi şi şi-au dovedit siguranţa alimentară. înălţimea. a pierderii calităţii nutriţionale.+ nitritii sunt utilizati pentru conservarea carnii prin afumare şi in#iba cresterea Clostidrium 0otulinium" . în calcularea indicelui de masă corporală (!M)) sau a compoziţiei corporale şi necesarului energetic.) sau de laborator (impedanţă bioelectrică.ezavanta-ele sunt legate de falsificarea gustului si calităţii alimentelor. vanta-ele oferite de aditivi$ • )resc durata de conservare a alimentului • 0revin irosirea alimentelor • )resc varietatea si atractivitatea alimentelor • 0rote-eaza de anumite boli provocate de alimente(to+infectii alimentare. cum ar fi urmele de pesticide. &-a folosit greutatea corporală. O categorie specială.).cestia reprezinta marea clasa a %. diverse pliuri cutanate şi circumferinţe. #ormonii de crestere(in carne si produse lactate). 2 Greutatea Măsurarea greutăţii corporale este cea mai simplă şi la îndem'nă metodă de evaluare a statusului nutriţional. O greutate anormal de redusă poate fi 6G . s-au elaborat tabele. care nu sunt de dorit in alimente CA$ T5LUL 3 E"aluarea stării de nutriţie . enterocolite) .-urilor(. ndici antropometrici Măsurătorile antropometrice se numără printre cele mai vec#i metode de apreciere a stării nutriţionale.valuarea statusului nutriţional se face pe date subiective (putere de muncă. metale grele. aflato+inele . autoaprecierea greutăţii etc. a unor eventuale efecte nedorite pe termen lung. teste bioc#imice etc.

! GC-GE. se asociază cu risc crescut de morbi-mortalitate )'ştigul temporar în greutate adesea dezvăluie e+istenţa unei afecţiuni.!! M <H Obezitate gr. :-1HH iar la V 9i .E 3O7M 8 6C-6E.E Obezitate gr. al unei modificări psi#osociale sau a stilului de viaţă. &e pot aduce şi critici clasificărilor bazate pe !M) deoarece acesta nu reflectă distribuţia masei grase  !ndicele abdomino-fesier (Weist-8ipp) )ircumferinta abdominala )ircumferinta fesiera (bazin) 4 3 .  2ormula &ocietatii de sigurari Metropolitane 3eR Sor? 9i.varsta in ani  2ormula 5roca 9i .CHDH.E Obezitate gr. !ndicele de masă corporală este considerat e+act pentru că este mai bine corelat cu masa adipoasă totală şi relativ independent de talie. o greutate e+cesivă poate reprezenta un semn caracteristic al obezităţii. :abel cu &tatusul nutritional la adulti dupa !M) !M) Ag>m6 &tatus nutritional X 1=.9(?g)>:6 (cm) 3 . Kn caz contrar.=C.< .!!! Ce este supragreutatea= 6< .FC + T(:-1CH) 4 "-6HU < :.(:-1HH)+H. &căderea în greutate în cazul unei boli sau post prelungit.E  !nde+ul Masei corporale !M). sau poate fi asociat cu iniţierea unei terapii sau abandonarea alteia.enutritie 1=.talia in cm. ". . !nterpretarea valorii greutăţii corporale trebuie să ţină cont de înălţimea şi v'rsta persoanei respective.C-6<.H.E (66.considerată ca un semn de denutriţie. mai ales la copil.E &upraponderal GH-G<. 66.+ista diferite formule de calcul al greutătii ideale. ca mar?er al malnutriţiei protein-calorice.BV)-6C Ag>cm6 supragreutate 6C-GH Ag>cm6 obezitate MGH Ag>cm6 !ndicele de masă corporală are avanta-ul că determină relaţii între greutate şi înăţime e+primate printr-un singur număr.

&e estimează că în lume 1. is c#aracterized bJ central obesitJ.eta&olic# Metabolic sJndrome (Met&). !n aceasta situatie sunt recomandate controlul dietei. cu o prevalenţă în continuă creştere. <) blood pressure Y 1GH>=C mm@g or drug treatment for #Jpertension. and C) Raist circumference Y EC cm for bot# se+es :0 !!!(=) Patogeneza 8a nivel termodinamic se ingeră şi se absoarbe mai multă energie din alimente faţă de c't se consumă.&usceptibilitate genetica .6E mmol>8) for Romen or drug treatment. !n realitate nu sunt clare cauzele obezitatii.BE mmol>8) or drug treatment. scaderea @. )irca EHI din cazurile de obezitate sunt determinate de consumul alimentar in e+ces. #Jpertension. Obezitatea este o boală multifactorială.H< mmol>8) for men. a RorldRide epidemic #ealt# problem. putem vorbi de supragreutate.2actori de mediu 6C . factori care daca se asociaza definesc Sindromul . O circumferinţă a taliei de peste =H cm la femeie şi peste E< cm la bărbat poate defini obezitatea abdominală$ "aloarea circumferinţei taliei corespunde la o creştere importantă a prezenţei factorilor de risc vasculari (creşterea colesterolului total. din care G16 milioane sunt obeze.8-c#olesterol X <H mg>d8 (1. programe regulate de miscare si folosirea integratorilor dietetici pe baza de fibre solubile in apa. rasă sau stare socio-economică. caracterizată printr-un dezec#ilibru între aportul de energie şi consumul de energie ale organismului. ci şi prin implicaţiile socio-economice şi mai ales prin comorbidităţile asociate care cresc riscul relativ al mortalităţii la 1. Obezitatea este cea mai frecventă tulburare de nutriţie ce afectează copiii. obezitatea de tip secundar ( CI din populatie) are ca factori determinanti dezec#ilibre metabolice si #ormonale. complicaţiile cardiovasculare. cresterea glicemiei. cancerul.8 colesterolului. dislipidemia.!t Ras c#aracterized as #aving at least G of t#e metabolic abnormalities$ 1) 2asting plasma glucose Y 1HH mg>d8 (C. tunci cand e+cesul de greutate nu depaseste 1HI peste greutatea ideala e+ista o tendinta %usoara( de ingrasare.B mmol>8) or drug treatment of #JperglJcemia. 6) serum triglJcerides Y 1CH mg>d8 (1. 7om'nia ocup'nd locul G printre ţările europeene. .F$ diabetul za#arat.1 miliarde de persoane sunt #iperponderale. adolescenţii şi adulţii. tratamentul este e+clusiv medical si este orientat spre tratarea bolii care a cauzat obezitatea. . 9reutatea corporala superioara cu 6CI greutatii normale este considerata de medici %obezitate(.6. G) serum @. and lipid profiles abnormalities. creşterea tensiunii arteriale) este de 1H6 cm pt barbati si == cm pt femei. indiferent de se+. and X CH mg>d8 (1. Obezitatea prezintă o problemă de sănătate publică nu numai prin prevalenţa sa la toate categoriile de v'rstă. insulin resistance.ste o epidemie globală. .+ista mai multe tipuri de obezitati cu cauze diferite si cu factori de risc diferiti$ .)înd greutatea corporala depăşeşte 6H-6CI din limita standard corporala stabilita la nivel international. !n acest caz.C. Mult mai rara.upă numeroase studii s-a constatat că pentru definirea obezităţii abdominale este suficientă măsurarea circumferinţei taliei.

creste progresiv pana la 1=-6H ani. flavonoide.este mic la copil nou nascut . 7ezulta obezitate #ipotalamica cu #iperfagie.! GH-GC Ag>cm6 . Modificarea stilului de viaţa va fi încura-ată la toţi pacienţii .2. s. andropauza O5.crstere in O5 @iperplagica )lasificarea obezitatii$ Obezitate.scaderea activitatii simpatice/tulburari in secretia de neuropeptide care actioneaza in #ipotalamus stimuland apetitul. psi#ici. &tanolii din plante reduc absorbtia colesterolului din tractul digestiv si sunt eficienti in toate tipurile de dieta. cu creşterea calităţii vieţii şi a longevităţii.Obezitate dismorfica 4 in sindroame genetice cu depunere localizata sau partiala de tesut adipos . . !!! M<H Ag>cm6 $rincipii terapeutice in o&e%itate 0entru prevenirea obezităţii se recomandă reducerea porţiilor de m'ncare şi a conţinutului caloric>porţie. de ovar polic#istic. este definita ca o crestere a masei totale de tesut adipos datorita @iperplaziei ( cresterea 3r.5.) sau @ipertrofiei ( cresterea vol) adipocitelor incarcate cu :9 3r. vasculare.adipocite variaza.Obiceiuri alimentare$ nu uitaţi că ec#ilibrul energetic (şi ponderal) înseamnă să m'ncăm at'ta c't consumăm fectiuni endocrine$. Zuercetina). impactul acestor măsuri simple asupra afecţiunilor cardiovasculare fiind demonstrată.8eziuni ale #ipotalamusului $leziuni ale nucleului ventromedial sau paraventricular. tulburarea sistemului nervos vegetativ. )us#ing boli @ipotalamice 4 tumori.primara -secundara $-a) boli endocrine $ #ipotiroidie.cu varsta. inflamatorii. afect. 6B . colesterolul sub 6HHmg>zi cu creşterea grăsimilor polinesaturate (1H-6HI din totalul caloriilor) şi creşterea conţinutului în fibre(6H-GHg>zi).N!: :.upa severitate$ -dupa !M) 4 supragreutate 6C-6E Ag>cm6 . . - )linic 4 Obezitate androida . proc. .depresie .!! GC-<H Ag>cm6 -gr.gr.menopauza. cresterea activitatii parasimpatice. lte opţiuni terapeutice sunt utilizarea sterolilor şi stanolilor în alimentaţie precum şi a unor antio+idanţi naturali(carotenoizi.Obezitate ginoida . b. . traume.lipamatoze mono. . oligo-poli nodulare. 9răsimile saturate vor fi sub FI din totalul caloriilor.gr. )us#ing.

)ele mai frecvente reacţii adverse la administrarea de orlistat sunt cele gastro-intestinale. cefalee. depresie. (ibutraminum reduce aportul alimentar prin actiune la nivelul sistemului nervos central. atacuri de panică. .ependenta de droguri. Orlistatul ameliorează şi multiple alte afecţiuni asociate obezităţii.doza poate fi crescuta la 1C mg o data pe zi.atorită mecanismului de acţiune la nivel local. de tipul #ipertensiunii arteriale. incidenţa acestora scăz'nd pe măsură ce administrarea de orlistat continuă. mentinerea pe termen lung a noii greutati. 0acientii care au contraindicatii pentru tratamentul cu &ibutraminum$ • Obezitatea de cauza tumorala #ipotalamica • :ulburari ma-ore de alimentare in antecedente (anore+ia nervoasa sau bulimia nervoasa) • 5oli psi#ice ma-ore$ depresia. cu favorizarea senzatiei de satietate si in mai mica masura creste rata metabolismului de repaus. aritmie e+trasistolica) • fectiuni ocluzive ale arterelor periferice • ") isc#emic sau cerebral • "alvulopatii severe • @ipertiroidie • 2eocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine • !nsuficienta #epatica severa • !nsuficienta renala severa • 9laucom cu ung#i inc#is • . amplificand scaderea ponderala asociata sc#imbarii stilului de viata. tendinta la suicid. uscăciunea gurii. an+ietate. previne mai eficient instalarea diabetului la pacienţii obezi şi contribuie la asigurarea unui control glicemic mai bun la pacienţii diabetici. )omparativ cu simpla modificare a stilului de viaţă.:erapia medicamentoasa este comple+a . efectele adverse usoare si tranzitorii fiind previzibilesi bine cunoscute din farmacologia medicamentului. este singurul agent medicamentos din clasa sa terapeutică care nu are efecte sistemice$ nici asupra sistemului nervos central (insomnie. . aritmii cardiace. Orlistatul determină o scădere ponderală mai mare/ în plus. permitand un control mai eficient al comorbiditatilor asociate si in acelasi timp favorizand. ameţeli. dupa utilizarea timp de minim B luni. alcool sau medicamente in antecedente 6F .rlistatul acţionează prin in#ibarea specifică şi de lungă durată a lipazelor gastrointestinale. pierderi de memorie. ea fiind un ad-uvant la masurile mai sus enuntate . scăz'nd astfel absorbţia lipidelor cu cca GHI. &ibutraminum nu creeaza dependenta.oza initiala este de 1H mg de sibutraminum o data pe zi. !n conditii de eficienta scazute la aceasta doza (definita ca pierdere in greutate mai mica de 6 Ag in < saptamani). #ipertensiune arterială). parestezii) şi nici asupra sistemului cardio-vascular (ta#icardie. sindrom maniacodepresiv. sindrom discordant • &indromul 9illes de la :ourette • @: necontrolata terapeutic (: M1<C>EHmm@g) • :ulburari de ritm (ta#icardie. #ipercolesterolemiei şi sindromului metabolic.

asigurand astfel un ec#ilibru mai stabil. dupa cercetari recente. 6= . scazand astfel riscul total de ateroscleroza. O clasificare de baza imparte aceste produse in$ • $roduse pe &a%a de !i&re solu&ile. cestea reduc cantitatea de grasimi ingerate odata cu mancarea. cromul regleaza si controleaza glicemia. simpatomimetice.8. • $roduse care acti"ea%a meta&olismul si stimulea%a arderea grasimilor.8. adenom de prostata cu reziduu vizical postmictional • &arcina si alaptare • !ntoleranta la lactoza Su&stantele naturale care reglea%a greutatea corporala 0rodusele naturale pentru controlarea greutatii.colesterol daunator si @.• dministrare concomitenta de in#ibitori de M O. un oligoelement esential pentru o stare de sanatate buna la modul general. antipsi#otice. $roduse pe &a%a de crom vanta-ele unei diete pe baza de crom 2scade po!ta de dulciuri# )romul sustine molecula de 2:9 si o a-uta sa transporte glucoza din sange in celule. care actioneaza ca un %burete natural(. O cantitate mai mare de crom reprezinta o cale de a preveni oboseala si lipsa de energie care duce la pofta de dulciuri. 2spri>ina actiunea insulinei# Molecula de 2:9 si insulina lucreaza in paralel pentru a asigura transferul glucozei la celule. &-a constatat ca pe langa intarirea sistemului imunitar. cum sunt produsele pe baza de e+tras liofilizat de fruct de portocal( cu efect diuretic). )romul este. antidepresive din grupa in#ibitorilor selectivi ai recaptarii de serotonina.colesterol benefic. !n alimentatia moderna se simte lipsa de crom cu toate consecintele nefavorabile asupra organismului nostru si a functiilor vitale. care se gasesc pe piata sunt numeroase. CA$ T5LUL ? $rincipii dietetice in patologia medicala Regimurile restricti"e 'n tratamentul o&e%ităţii u e+istat o serie de regimuri numite %libere( (%free diets() care au cunoscut şi ele moda lor şi care au fost părăsite pentru ca. 2im&unatateste ec0ili&rul intre lipidele din sange# &-a dovedit ca cromul reduce colesterolul total si imbunatateste raportul dintre 8. ?etoconazol. − nu negativau în mod durabil bilanţul de energie − nu asigurau un bilanţ de azot ec#ilibrat. triptofan. &e pare ca cromul sustine ambele functii. itraconazol. ceai verde (cu efect antio+idant) si crom organic. ciclosporina • @iperplazie.

ste necesar de a-i e+plica bolnavului că. ceastă dieta a făcut obiectul unei critici serioase din partea %)ouncil on food and nutrition( &* din care rezumăm$ − dieta revoluţionară t?ins nu este nici nouă nici revoluţionară. 3u e+istă nici o dovadă că utilizarea unei diete de CHHH calorii fără glucide duce la slăbire/ − consiliul nu este de acord în a recomanda populaţiei nici un gen de %dietă liberă( ce permite ingestie %nelimitată( de lipide. sunt indicate în obezitatea #iperfagică şi în cea normofagică. "ariante ale acestui regim sunt cunoscute sub numele de dieta 9ordon. 7egimul iniţial recomandat de William @arveJ şi William 5anting mai cuprindea şi vin. 0racticarea unui regim restrictiv trebuie precedată de acordul bolnavului. 0rescrierea regimurilor restrictive trebuie sa aiba o motivaţie medicală şi să fie precedate de e+plicaţia clară a te#nicii de realizare. Regimurile restricti"e ec0ili&rate 'n tratamentul o&e%ităţii 7egimurile restrictive ec#ilibrate trebuie să întrunească criteriile unui bun regim. 7egimurile restrictive ec#ilibrate peste 1<HH calorii pe zi. %:#e prudent diet( (7inzler) etc.a2 regimuri li$ere aglucidice sau %ipoglucidice &unt cunoscute sub denumirea de dieta Marriot ( nglia) sau t?ins (&* ) ( t?ins[ diet revolution) ceste regimuri au fost descrise pentru prima dată în 1=B< de către William @arveJ. nerespectarea tuturor secvenţelor de regimuri (reducere şi stabilizare) este urmată de reîngrăşare prin fenomenul adaptării c#eltuielilor energetice la aport. ele trebuie să fie urmate obligatoriu de regimuri de stabilizare. timpul precis de respectare a regimurilor. .e obicei nivelul ingestiei calorice anterioare variază între GCHH-CHHH calorii pe zi pentru bărbaţi şi 6HHH-<HHH calorii pe zi 6E . . data controlului. .lementele necesare pentru întocmirea regimului restrictiv$ nterogatoriul alimentar a) 3ivelul calorico-azotat anterior. . Kn ultimii 6H de ani aceste regimuri au fost reactualizate sub diferite nume şi cu diferite procenta-e de glucide (nivel cobor't sau foarte cobobr't de #idrocarbonat). proteine etc. Kn al treilea r'nd. !n al doilea r'nd ele trebuie să răspundă scopului tratamentului din obezitate$ de a negativa de o manieră durabilă bilanţul energetic şi de a ec#ilibra bilanţul de azot. :rebuie să menţionăm că în urmă cu 1HH de ani cantitatea de glucide cu absorbţie rapidă din alimentaţie era mult mai mică şi deci acest regim era probabil mult mai bine acceptat. şi consideră acest gen de alimentaţie ca periculoasă pentru sănătatea cetăţenilor (risc de boli cardiovasculare)/ − medicii trebuie să e+plice pacienţilor potenţialul de risc şi periculozitatea pe care o incumbă practicarea unor asemenea diete. ritmul scăderii în greutate.a este o variantă %familială( a dietei sărace în #idrocarbonate cunoscute de peste 1HH de ani/ − e+plicaţiile raţionale găsite pentru -ustificarea acestei diete nu au nici un fundament ştiinţific.

#iperinsulinism reacţional) e+clude folosirea glucidelor cu absorbţie rapidă din regimul restrictiv şi din cel de stabilizare. indiferent de noul ec#ilibru ponderal şi energetic la care va a-unge subiectul. . d) :ratamentul psi#ologic al terenului generator de stimuli e+terni şi interni nutriţionali (afecţiuni organice. Reguli generale de 'ntocmire a regimurilor restricti"e 'n o&e%itatea 0iper!agică sau de aport a) . b) 2recvenţa meselor în nictemer este mare şi găsim frecvent %suplimentări( neregulate. d) &e notează frecvenţa perioadelor de bulimie mai ales post-ingestie alcoolică. corectarea lui este dificilă din cauza %transferului de motivaţie( bulimică. renale/ cantităţi variabile de proteine în funcţie de gradul insuficienţei renale etc. funcţionale.) şi regimul de urmat. &e va insista asupra descoperirii %factorului declanşator de apetit(. b) 3ivelul proteic cel putin egal cu cel anterior regimului şi întotdeauna peste CC grame proteine pe zi.i. fructe). c) Kn marea ma-oritate a cazurilor nu e+istă regimuri restrictive anterioare. cereale.+emple$ concentraţii variabile de 3a în funcţie de gradul @: şi>sau a insuficienţei cardiace.). Sta&ilirea gra"ităţii a!ecţiunilor asociate şi a gradului de prioritate nutriţională ceste considerente vor sta la baza întocmirii regimului restrictiv şi parţial la prescrierea regimurilor de stabilizare. ceastă e+cludere este totală şi pentru toată durata vieţii. GH . diuretice).pentru femei. fapt care face dificilă cifrarea e+actă a ingestiei calorice spontane. E6istenţa tul&urărilor meta&olice a) )oe+istanţa unei tulburări a ec#ilibrului glicemic (diabet za#arat. nevrotice. însă ele provin din proteine de slaba valoare biologică (legume. Kn practică. 3ivelele ingestiei proteice sunt de asemenea ridicate (peste 1CH de grame proteine pe zi)..iferenţe energetice de cel puţin 1HHH calorii între valoare alimentaţiei iniţiale (. etc. insuccese la e+amene. b) )oe+istenţa unei #iperlipoproteinemii (@80) care trebuie în paralel tipizată şi stabilită depedenţa metabolică. etc. . e+clude din regimul restrictiv şi din cel de ec#ilibrare alimentul responsabil de această dependenţă. traume psi#ice. c#iar dacă acest lucru este uşor.iferenţele vor fi mărite în cazul e+istenţei unor tratamente medicamentoase anterioare (preparate tiroidiene. c) 7espectarea a cel putin trei mese pe zi. deci nu este instalat fenomenul adaptării c#eltuielilor energetice la regimul pe care îl vom prescrie.

c) la aporturi reduse (. dulciuri.). ici ne lovim de %refuzul( unor bolnavi de a accepta un nivel %prea cobor't( sau %prea ridicat( energetic. b) cceptul psi#ologic al bolnavului asupra e+cluderii unor nutrimente. afecţiuni asociate. A. 7ealizarea lor este necesară din cauza fenomenului descris. d) 7egimurile restrictive se întind de-a lungul unor perioade variabile în funcţie de importanţa obezităţii. . lipide.i). 0entru creşterea c#eltuielilor energetice la nivelele anterioare regimurilor restrictive. cu at't regimurile de stabilizare vor fi mai lungi.+cluderea glucidelor cu absorbţie rapidă în cazul asocierii unui diabet za#arat sau a unei #ipoglicemii reacţionale. în funcţie de afecţiunile asociate (@: .). 3a. )onform principiilor de tratament enunţate se poate anticipa o scadere în greutate de B-= ?g pe lună. . etc. !ndiferent de importanţa pierderilor.acă c#eltuielile energetice scad cu 1I pe zi în timpul regimurilor restrictive. renală. miere. c) cceptul psi#ologic asupra duratei regimului restrictiv. regimurile de stabilizare se fac în palier. regimurile de stabilizare se întind pe o perioadă lungă de 1-G ani. ele cresc mult mai greu în cazul trecerii la alimentaţia anterioară.e) . za#ăr. c) )u c't nivelul energetic este mai mare. deoarece nerespectarea unuia din aceşti timpi duce la insuccesul tratamentului. f şi g. Kntocmirea regimurilor de ec#ilibrare trebuie să îndeplinească următoarele reguli$ a) 3ivelul energetic al primului regim de ec#ilibrare trebuie să fie cu 6HH-6CH calorii superior ultimului regim restrictiv. cu at't regimul de ec#ilibrare va fi urmat mai mult timp (luni). G1 . etc. Acceptul psi0ologic al regimului de către &olna" a) cceptul psi#ologic al nivelului energetic ales.+cluderea alcoolului sau>şi a glucidelor cu absorbţie rapidă sau>şi a lipidelor saturate în cazul coe+istenţei unei @80 (în funcţie de dependenţa metabolică).ste nevoie de acordul psi#ologic al bolnavului înainte de a întreprinde aceste regimuri lungi. e) )u c't ingestia proteică a fost mai mică. Kn cazul e+cluderii unor nutrimente incompatibile cu întocmirea unui regim alimentar personalizat (alcool. . putem avea rezistenţă din partea bolnavului pentru care alimentul respectiv are valoare de simbol. nivel caloric anterior. de adaptare (reducere) a c#eluielilor energetice (. Regimurile de sta&ili%are 'n o&e%itatea 0iper!agică ceste regimuri de stabilizare sunt obligatorii după fiecare regim restrictiv. g) daptarea cantităţii de proteine. etc. f) . d) !ndicatorul trecerii de la un regim restrictiv la altul este constanţa greutăţii. b) 7egimurile de ec#ilibrare trebuie crescute cu 6HH-GHH calorii la fiecare B-1H săptăm'ni. p'ine.e o manieră generală regimurile restrictive vor ţine cont de %preferinţele( alimentare ale subiectului e+cluz'nd nutrimentele citate la punctele e. insuficienţă cardiacă.

timpul stabilizării va fi apro+imativ egal pentru aceeaşi parametrii. scrumbii.+emplul practic de secvenţe de regimuri restrictive şi de stabilizare$ &ubiect de EH de ?g de se+ masculin cu obezitate #iperfagică şi #ipertrofică şi cu motivaţii medicale ale curei de slăbire (înălţimea nu are importanţă în calcul). i) )u c't obezitatea este mai #iperplazică (talie mică) cu at't ec#ilibrarea se obţine mai greu. cu at't ec#ilibrarea se obţine mai greu. 0ierderea anticipată în greutate$ BHHH grame 0ierderea realizată$ C=HH grame :otal pierdere în greutate$ 1<. indiferent dacă se pierd 1C sau CH de ?g.1HH ?g (=. sardele.cg. &e prescrie în continuare regimul restrictiv de 1HHH calorii pe zi pentru încă trei săptăm'ni. peste afumat. momite. . #) )u c't tratamentele medicamentoase (tiroida) au fost mai lungi.f) 3u este nici o legătură între regimurile restrictive şi cele de stabilizare. ficat de vita.=HH ?g). mure G6 . g) )u c't erorile (cantitative sau calitative) sunt mai mari. somon. cu at't durata stabilizării va fi mai lungă.scaderea #iperuraturiei Caracteristicile dietei:  #ipocalorica  #ipoprotidica (#ipopurinic)  #ipolipidica  normoglucidica  #iposodat  cu lic#ide în cantitate crescută  alcalinizant  bogat în reziduri 7egim dietetic #ipoproteic cu reducerea alimentelor bogate in purine$ viscere.scăderea #iperuricemiei . #eringi. creier. Regimul 'n 0iperuricemii @ gutăA copul prescrierii: . stfel. !ngestia calorică anterioară$ GHHH cal !ngestia proteică anterioară$ 1<H grame *ltimul nivel ponderal stabil$ FB ?g 7egim prescris$ 1HHH calorii pe zi :impul regimului$ G săptăm'ni 0ierderea anticipată a greutăţii$ =CHH grame 0ierderea reală în G săptăm'ni de regim$ =GHH grame )u acest regim de 1HHH calorii pe zi timp de G săptăm'ni s-a a-uns cu : de la 1FH>16H la 1<H>=C mm @g şi s-au ameliorat modificările .GHH ?g D C. ansoa. crap.

restabilirea ec#ilibrului acido-bazic.restabilirea activităţii biocatalitice normale prin aport vitaminic suficient sau c#iar în e+ces. carne porc slaba. fulgii de ovăz. #iposodat. fasolea GG . obstructii. . normoproteic. cirnaţi. băuturi alcoolice. în special prin combaterea stării de acidoză care se realizează printr-un regim relativ bogat în legume şi fructe sau sucuri de legume şi fructe.bogate în acizi graşi polinesaturaţi şi sărace în colesterol). . carne de vaca. legume. fara sare si grasimi. Caracteristicile regimului alimentar din insu!icienţa cardiacă -corectarea insuficienţei de substrat nutritiv care se realizează printr-un aport ec#ilibrat de principii alimentare asociată cu o corectare a tulburărilor digestive care interferează cu motricitatea şi rezorbţia intestinală. rinic#i de vaca. iar cînd apar simptomele. carne de gaina. mazărea. dulciuri. preparatele de griş. fructe.de vitel (timus). limentele permise$ lactate.reducerea aportului de lipide (ma+imum BH-=Hg lipide>zi. . normoglucidic. #ipolipidic. unt. dar în special la vîrsta a !!! a. conform rezultatelor unor dozări de laborator seriate. în funcţie de gradul retenţiei de apă şi sodiu. precum şi prin asigurarea anumitor săruri. preponderent reprezentate de cele vegetale. supe si creme de legume. . fasole. conserve de carne. vînat. Caracteristicile regimului alimentar 'n aterosclero%ă reosceroza este o afecţiune cronică a arterelor şi este întîlnită la toate vîrstele. . se vor limita pîinea. limba de vita. !ndicatii speciale !n puseul acut. unele condimente (muştar). teroscleroza în toate formele ei are o evoluţie asimptomatică pe o lungă perioadă de timp. carne de vitel. fructe). cartofii. margarină. fainoase. rupturi.aport glucidic de <H-CHI din aportul caloric total zilinic. pireuri preparate fara grasimi (din legume fierte. ulei. regimul va fi adaptat în acest sens. carne de gasca. . pastele făinoase. 7egimul alimentar va fi deci normocaloric sau 0ipocaloric (la obezi).asigurarea unei stări de euproteinemie obţinută printr-un aport alimentar bogat în proteine. carnati. limentele interzise$ brînzeturi fermentate. toate cu efect alcalinizant. mezeluri.Kn cazul în care tratamentul incorect condus prelungeşte insuficienţa cardiacă peste anumite limite şi încep să se manifeste simptomele deficitului #epatic.cu risc vital sever. ele se datoreză prezenţei plăcii de aterom sau c#iar a manşoanelor ateromatoase complicate de dezvoltarea unor tromboze sau tromboembolii şi c#iar de prezenţa unor anevrisme ce pot da compresiuni. carne slabă.reec#ilibrarea dezec#ilibrului #idroelectrolitic realizată prin restricţia sodată din alimentaţie. 2elurile de mancare vor fi pregatite cat mai simplu. peşte sărat. paste fainoase. sau mazăre uscată. (in primele <= ore) regimul va fi compus din orez.

iar în cazul obezilor se indică o dietă #ipocalorică. marinatele. afumăturile. vîrstă. &e interzic şi medicamentele>drogurile care conţin 3a D (bicarbonatul de sodiu. spanacul. în special vinurile şi lic#iorurile dulci. romaniţa. scrumbiile sărate. 8a cei cu predispoziţie spre ateroscleroză se recomandă reducerea cu apro+imativ 1HI a caloriilor permise. măslinele. brînzeturile. oţet sau zeama de varză murată fără sare. iaurtul. c#imen. peştele din speciile grase. se reduc alimentele care conţin în mod normal o cantitate crescută de sodiu ca $ laptele. iar dintre brînzeturi se recomandă doar cele cu un conţinut de grăsime sub GHI în substanţa uscată ( preferabil brînza slabă de vaci). aportul caloric global depinde de greutate. leuştean. precum şi alimentele cu un conţinut crescut de clorura de sodiu$ mezeluri. amintite anterior. aport proteic de 6H-6CI din aportul caloric zilnic. unele legume ca morcovii. salicilat de sodiu). se interzice şi pîinea obişnuită . cimbru. dieta va fi ec#ilibrată din punct de vedere calitativ. afumăturile. scorţişoară. iar ulterior un regim #iposodat Qstandard(. Caracteristicile regimului alimentar 'n 0ipertensiunea arterială - 0rincipalele caracteristici ale regimului alimentar în @: sunt$ elementul principal este reprezentat de negativarea balanţei sodiului. conopida. ceaiurile. guliile etc). precum şi apele minerale saline. cafea. Kn cazul acestui regim se interzice adaosul de sare la prepararea alimentelor. tar#on.aport de G-C g 3a)l(16HH-6HHHmg 3aD). G< . iar în cantităţi mici şi piper sau boia). frunze de dafin. iaurtul degresat. caimacul. cîrnaţii etc. indicîndu-se pîinea fără sare. ţelina. carnea. cu e+cepţia celor care produc meteorism( varza albă şi roşie. Tipuri de regim 0iposodat a) 3egim %iposodat 4larg5. b) 3egim %iposodat5 standard5/ aport de 1-G g 3a)l( <HH-16HH mg3a D). pentru acrire se recomandă sucul de lămîie. precum şi alimentele cu un conţinut crescut de clorură de sodiu. smîntîna/ ouăle se vor limita la 6-<>saptămînă. conservele. lintea şi se vor consuma predominant legume şi zarzavaturi. conservele. tip constituţional. pătrun-el. limitarea consumului de ciocolată. lapte bătut. de legume.- - uscată. arpagic. cu ec#ilibru între proteinele animale şi cele vegetale. cacao. !niţial va fi permis un regim #iposodat %larg(. 8a cei cu ateroscleroză clinic manifestă se recomandă GH calorii> ?ilogram corp. frişca. se recomandă sucurile de fructe. dintre condimente se recomandă cele aromate ( mărar. activitate prestată. băuturi alcoolice. Kn cadrul acestui regim se interzice adaosul de sare la prepararea alimentelor. &e vor evita cărnurile grase. se+. peştele de mare.

precum şi a celor cu concentraţii mari de sare şi za#ăr. compensată. tendoanele. glucide şi vitamine. neputînd fi administrat pe o perioada lungă de timp deoarece determină #iponatremie periculoasă). fructe cu coa-ă şi samburi. care incarcă stomacul şi determină tulburări refle+e ca$ somnolentă.le vor fi preluate din făinoase ( griş. bolnavul va trebui să fie calm în timpul mesei. #ipoproteic şi strict #iposodat. dar săracă în lipide şi sare. !n afecţiunile digestive se impun o serie de măsuri de comportament igenic. ţuică. bere. asigurate în special de glucide concentrate şi într-o proporţie mai mică de grasimi vegetale. cronică sau complicată a acestei afecţiuni. painea neagră. cît şi ritmul administrării ei. evitarea fumatului( acesta determina #ipersecreţie şi are efect spasmogen) evitarea băuturilor alcoolice( vin. bogată în proteine. mazăre. at't de necesare ec#ilibrului nutriţional. fructe. sfeclă roşie. fulgi de ovăz. &e indică numai în cazuri e+cepţionale la bolnavii cu anasarcă. p'ine. usturoi. conopidă). . morcovi. salată verde. care sunt iritante pentru mucoasa gastrică. intervale de timp foarte mari intre mese. Kn general. congestia feţei. Caracteristicile dietei in a!ecţiuni digesti"e. sparang#el. aponevrozele.. cu efect iritant asupra mucoasei gastrice/ evitarea meselor abudente peste GCH-<HHg.c) 3egim5 strict5 %iposodat 6aport de H.( e+. care scad refle+ele secretorii gastrice declansate prin intermediul &3). ceapă.C-1 g 3a)l ( 6HH-<HHmg3a). )onsumul de legume verzi şi fructe prezintă avanta-ul că acestea conţin pe langă glucide şi vitamine şi săruri de potasiu. R#is?J etc.. fasole. . za#ăr şi unele legume ( cartofi. )antitatea zilnica de glucide va fi de GHH-<HHg zi. -eleuri. plenitudine epigastrică. .etc/ evitarea alimentelor tari. &oli ale tractului digesti" superior !mportanţa alimentaţiei. precum şi cartila-ele. GC .vitarea alimentelor prea fierbinti sau prea reci.etc. bogate in celuloză ca$ ridic#i. mincare inainte de culcare. coniac. dulciuri-pră-ituri de casă. dulceaţă) şi din legume verzi ( cartofi. dieta va fi #ipercalorică ( pentru a înlesni regenerarea #epatică). fulgi de ovăz)/ este #ipocaloric. pentru o perioadă limitată de timp de 1-6 sapt. 8a pacienţii cu gastrită regimul alimentar trebuie să fie diferenţiat in funcţie de faza activă.asuri de igienă şi comportare masticaţia deficientă şi ta#ifagia duc la creşterea travaliului gastric( alimentele nu sunt bine fărîmiţate mecanic şi sunt supuse unui insuficient contact cu ptialina salivară/ secreţia gastrică este întîrziată. ardei gras. care pot irita mecanic mucoasa gastrică. 7egimul Aempner care conţine 1HH-1CH g 3a şi este alcătuit din$ orez. privitul la televizor etc. A!ectiuni 0epato&iliare si pancreatice Kn #epatita cronică şi ciroza. atît în ceea ce priveşte calitatea şi cantitatea. este dovedită alături de alţi factori în producerea unor boli digestive. să evite lectura.) care irită mucoasa gastrică se permit băuturi alcaline în cantităţi moderate evitarea condimentelor$ piper ardei muştar. orez. 9astrita cronică sau acută poate fi produsă prin incălcarea sistematică a regimului alimentar $ ore neregulate ale mesei. marmeladă. raţia alimentară va cuprinde 6CHH-GHHH calorii.

A şi altele. carnea slabă rasol sau grătar. ouăle.ieta va fi #iposodată. dezec#ilibrul între glucide.upă atenuarea fenomenelor acute. . varza.. Kn timp. foarte bine fierte. &unt permise$ lapte sm'nt'nit br'nză proaspătă de vaci. av'nd gri-ă să se evite alimentele grase. fără a consuma alimente conservate şi băuturi alcoolice interzise. p'ine albă uscată sau pra-ită.. colita isc#emică. . 7egimul alimentar din convalescenţa #epatitei virale este mai larg dec't în faza acută/ acesta se apropie de o alimentaţie normală. m'ncarurile cu sos sau pra-ite. fasolea uscată. care se metabolizează mai uşor în ficat. carcinoma). morcovi) pregătite ca soteuri şi pireuri. analgezice). sub formă de carne(fiartă sau grătar) 6HH-GHH g iaurt. 0entru bonavii cu colecistită acută care au dureri mari ( colici) însoţite de greţuri şi vărsături. &e va evita alimentaţia monotonă ( repetarea aceluiaşi aliment). după mese. alimentaţia este foarte restr'nsă. 0roteinele aduc ficatului bolnav şi organismului slăbit acizii aminaţi necesar sintezelor ce refac leziunile şi ec#ipamentele enzimatice ale celulelor #epatice. 1HH-6HHg br'nză de vaci. sunătoare. legume verzi( dovleci. condimentele acriturile cu oţet.0roteinele se recomandă la #epatici în cantitate de 16H-1CHg>zi. antidepresive boli intestinale precum diverticuloza colonică( peste CHI) la v'rsta de =H ani. preparate de fier. infuzii calde de mentă. m'ncărurile grase. leziuni obstructive (stricturi. deoarece primele conţin acizi graşi nesaturaţi. cu o cantitate de 6-C g 3a)l. anticolinergice. băuturile alcoolice. care generează arsuri şi greţuri. fără a depaşi 1CHHml>6< ore. fructe. alimentele reci. macaroane cu orez. sucuri de fructe. cartofi. 8ic#idele se consumă după nevoia bolnavului. precum şi cafeaua şi cacaoa ( din cauza puternicului lor efect colecisto?inetic) $rincipii generale ale alimentatiei 'n constipaţie )onstipaţia este produsă de un cumul de factori precum$ lipsa fibrelor alimentare din #rană zilnică cantitatea redusă de lic#ide şi alimente ( necesar cel puţin = pa#are>zi) modificarea dietei condiţionată de o patologie comple+ă administrarea de medicamente ( antiacide. 0entru c'teva zile ea poate consta din lic#ide( lapte.!n insuficienta #epatica si encefalopatia portala proterinele se reduc la 6Hg>zi Kn ceea ce priveşte grăsimile este preferabil să fie folosite cele vegetale. mezelurile. condimentele. alimentele fermentate sau condimente (br'nzeturi mezeluri). &unt indicate grăsimile vegetale în locul celor animale. atropine. Kn colecistitele cronice dieta are de asemenea un rol important. precum şi proteine de origine vegetală.iaurt. &unt interzise$ grăsimile animale. lipide şi proteine/ pră-irea alimentelor. restricţile nu trebuie să fie e+agerate deoarece ele pot determina scădere ponderală. mesele bogate. maionezele. pră-ituri de casă cu puţin ou sau unt. . #ipovitaminoza . albuş de ou. &unt contraindicate următoarele alimente$ conservele. diuretice. siropuri. compot. br'nzeturile intens fermentate ( sRaiţer. . rocfort). alimentaţia se lărgeşte. tei. în cantităţi de <H-BHg>zi. procese tumorale stenozante ( carcinom) GB . compoturi) şi în cantităţi mici şi repetate.

fasolea verde. vinul alb. merele etc. &e recomandă reducerea lipidelor saturate sub 1H I din raţia calorică şi a colesterolului sub GHH mg>zi. de lapte şi derivatele lui. - GF .#ipotiroidism. morcovii. -eleurile. fructele proaspete. Kn cazul în care bolnavul suferă şi de colită. accident vascular cerebral urmat de repaus prelungit . ( mere. dulciurile. mere. &copul principal al alimentaţiei îl va constitui mărirea volumului intestinal. coarnele. compot. 0roteinele se recomandă să reprezinte 11-16I din necesarul caloric. pere. diabet za#arat. )a bautură se recomandă apa. vinetele. fructelor şi cerealelor. care are un conţinut celulozic bogat. gemurile. sucurile de fructe. compoturile. pătrun-elul etc). caise piersici cireşe albe etc). mac etc). respectiv H. prin introducerea treptată în meniuri a alimentelor cu continut bogat în resturi. 8a fiecare masă se va utiliza circa 6CH-<HHg p'ine integrală. siropurile. Caracteristicile regimului alimentar 'n dia&etul %a0arat portul de glucide trebuie să fie de CH-CCI din necesarul caloric ( C-Fg>Agc>zi). mierea. orice fel de condiment e+citant. orezul ciocolata. Kn regimul alimentar al bolnavului de constipaţie o pondere crescută trebuie să aibă urmatoarele produse$ cartofii.depresie. lintea. cerealele şi derivatele. care % mătură( conţinutul intestinal) se recomandă să bem dimineaţa un pa#ar cu apă rece ( simpla sau îndulcită cu miere sau sirop).afectiuni psi#oneurologice. 7aportul proteine animale> vegetale este necesar sa fie egal. alune. limentaţia în constipaţia cronică trebuie să fie pusă de accord cu starea functională a întregului tub digestiv. )onţinutul celulozic are o foarte mare importanţă în alimentaţie. mazarea verde.). limonadele. p'inea integrală. sm'nt'nă etc. stafide. cu o masticaţie corectă şi o repartiţie egală a legumelor. caise. reduc'ndu-se cantităţile de carne. salata. cozonacul. iaurtul cu za#ăr.sedentarismul . castraveţii. ridic#ile. format din glucide cu inde+ glicemic redus. cacaoa. za#ărul. prune. curmale. precum şi făinoasele. de gra#am. nuci. prin generarea unui \val(de mişcări. dar neiritant ( leusteanul. precum şi o linguriţă de fiertură de tăr'ţe de gr'u sau fulgi de ovaz amestecaţi cu miere. ca şi fructele bogate în tanin ( afinele. fructele şi legumele crude sunt mult mai active dacă se consumă între mese sau înaintea lor. intermediară. 5olnavii trebuie să ştie că dulciurile. varza spanacul. unt. mărarul. stfel. grăsimile ( untdelemn. berea. laptele acru. pere. acestea se vor pregati sub formă de soteuri sau piureuri. cu alte boli asociate şi cu toleranţa organismului celui în cauză. roşiile. ceaiurile slabe. )antitatea de sare (3a)l) admisă leste de G-< g>zi *n punct important în tratamentul diabetului za#arat la v'rstnic este menţinerea unei greutăţi corporale în limite fiziologice. vinul rosu. gutuile. fructele uscate ( smoc#ine. la intervale regulate.Cg>?gc>zi). sm'nt'na). fulgii de ovaz. se recomandă să fie folosite din ce în ce mai multe vegetale şi fructele. care cresc e+citabilitatea intestinului şi peristaltismului acestuia. 0entru intreţinerea %refle+ului gastrocolic( ( care se declanşează în momentul pătrunderii alimentelor în stomac. dovlecii. &e indică C-B mese pe zi. portul de lipide este ma+im de 16H-1<Hg>zi şi trebuie să asigure 6C-GHI din necesarul caloric ( 1-1. sucurile de fructe şi apele carbogazoase. pră-iturile.tulburări endocrine metabolice.=g>?gc>zi.

e+$ za#ar. portocalele. fasolea verde. !nde+ul glicemic al alimentelor(6) )ategorie liment 8eguminoase 2asole 8inte roşie &oia )artofi 0ireu alb 0'ine lbă . conopida. vişinele. alunele. roşiile. cu muncă sedentară sau în varstă. necesarul este de GH?cal>?gc>zi. ciupercile.mierea. lăm'i. mazarea verde. păpădia. Minimum de aport este de apro+. legume. nucile. ardeii grasi. iar dacă au o viaţă sedentară fără a fi obez. grape fruit. sfecla. &e cunosc alimente cu !nde+ glicemic crescut. stfel se recomanda un aport glucidic între 1CH si 6CHg glucide zilnic( uneori c#iar mai mult). mancarea tip fast food. dovlecii. cireşele timpurii. sau cu inde+ scazut cum ar fi legumele. limentele care conţin glucide sunt impărţite astfel$ alimente cu 14 glucide$ varza. lintea fiarta. produsele lactate. 1CHg si se indică pacientului supraponderal. bauturile dulci. carotele. rădăcinoase. andivele. coacăzele. castraveţii.intre fructe$pepenele verde.8a v'rstnicul obez aportul caloric trebuie să fie de 6H?cal>?gc>zi. iaurt 2ructe Mar 5anană 0ortocala Na#aruri 2ructoză Miere 9lucoză !ndice GG 6F 1< CH F6 BE F6 C< =G F6 BB G= G= G= B1 <G 66 E1 1HH G= . alimente cu +(4 glucide$ morcovii. spanacul. murele. ştevia. iar dintre fructe$ banana. unele fructe(portocale. varza de 5ru+elles. painea alba. ing#eţată. c#ipsurile. zmeura. afine etc. Alimente cu 3(4 glucide$ cartoful. iar dintre fructe$ capşunile. sparang#etul. 7egimul alimentar trebuie împărţit în G mese principale şi 6-G gustări care să cuprindă o cantitate recomandată în mod individual. fructe. prune. grepfruit. scazand in acest fel senzatia de foame :abel F. mazarea boabe fiartă. piersicile. prazul. &e contraindică za#arurile şi produsele za#aroase. cireşe şi prune coapte. avocado) cestea din urma necesita general mai mult timp pentru a fi digerate. pere bergamote. vinetele. laptucile. fragii. ceapa. . merele. caise. mandarin. fasolea uscată fiartă. ţelina.in 2ăina !ntegrală )ereale :arîţe )orn fla?es Orez alb Orez brun 0aste 0roduse lactate 8apte. 9lucidele permise sunt din cereale. ridic#iile. struguri nde6ul glicemic se re!era la "ite%a cu care un aliment creste glicemia. Alimente cu +14 glucide$ mere ionatan.

zarzavaturi) o limentele cu inde+ glicemic scăzut mentin nivelul scazul al glicemiei. fructe o alimente care pot consumate fără restricţie.in punct de vedere al diabetului. 1 g 3a )l) şi de A ( 6H m. alimentele trebuie împărţite în G mari categorii$ o alimente interzise$za#ar şi produse za#aroase ( inclusive fructele uscate$ curmale. cartofii. septicemii) sunt necesare CH-FCcal >?g corp>zi. de cifrele ureei sanguine şi urinare$ )reatinina serică )lerence-ul la creatinină Raţia proteică GE . Kn faza de reluare a diurezei aportul lic#idian şi de electroliţi creşte.C g 3a )l). 0entru prevenirea #iper#idratării se controlează zilnic greutatea pacientului ( să răm'nă staţionară sau să scadă cu 6HH-GHH g>zi) tensiunea arterială şi ionograma sanguină ( fiind posibilă #ipernatremia de diluţie). 0roteinele trebuie să aibă o valoare biologică ridicată. cresc'nd obezitatea abdominală şi !M). smoc#ine). 6H-6C g proteine la pacientul nedializat ( H. legumele uscate boabe(mazare. iar aportul lipidic este de ma+im de 16H-1<H g lipide>zi.C-6g>?gc sau 6H-6CI din necesarul caloric total. fructe care teoretic nu necesită insulina pentru metabolizare poate agrava diabetul. mamaliga. lapte.<g> ?g> corp >zi) şi puţin mai mult la cel dializat. iar în stările #ipercatabolice ( arsuri. evit'ndu-se în special ?ipo?alemia.Z 3a . !n diabetul za#arat aportul proteic este între 1. previn instalarea .GC-H. mai rar. necesarul caloric provenind din 6CH-GCHg >glucide.N tip 6 la pacientii cu sindom metabolic şi pot reduce îmbătr'nirea. branză. Caracteristicile regimului alimentar 'n insu!icienţa renala cronică 7egimul de viaţă şi în mod special alimentaţia unui pacient cu !7) este important şi urmăreşte$ necesarul caloric de apro+imativ GC ?cal>?g>zi sau 6HHH-6CHHcal>zi. e+primată de valorile creatininei sanguine. 1HHg lipide. dacă este consumată in cantităţi mari se transformă in :rigliceride la nivel #epatic. peste. aportul lic#idian se calculează după formula $ <HHml D pierderile renale şi e+trarenale din ziua precedentă. 1. clerance-ul cu creatinină sau. reducerea aportului de proteine în funcţie de gradul afectării funcţionale renale. respeciv cresc'nd rezistenţa la insulină. ulei.Na#ar rafinat B< .Z>zi. stafide. restricţie de 3a ( 1F m. traumatisme. oua.linte) o alimente care pot fi consummate in cantitati limitate$ p'inea. Caracteristicile regimului alimentar in nsu!icienta Renala Acuta portul caloric în !7 este de tip normocaloric(GC-<H cal >?gcorp> zi). unt. ceea ce permite un ec#ilibru nutriţional satisfăcător.toate celelalte alimente (carne. 2ructoza din sucuri. în funcţie de pierderile renale şi e+trarenale. care să asigure un aport suficient de aminoacizi esenţiali.

9rundJ &M. br'nză). )osta 2. 6HHB 6.C-H.B MB X6H H. 2ran?lin 5 .+celsior.<H 0roteinele trebuie să provină din alimente cu valoare biologică ridicată ( albuş de ou.A# 1.%iA XG M<H 1 G-B 6H-<H H.c?el 7@. Circulation 6HHC.onato A . 6HH= <.1-1. merican @eart ssociation/ 3ational @eart and 5lood !nstitute$ . &c#neider 2r. ^uşan 8M. &avage 0_. Kn !7) cu edeme masive ( sindrom nefrotic. carne. Medicina !nternă vol !!. aport lipidic normal ( FH-=Hg>zi) realizat prin ingestia de uleiuri vegetale. . rad 6HHH B. cantitatea de 3a)l . ed 0erformantica !asi. Arauss 7M. =. .Z 3a sau 6-6. !ngestia lic#idiană este în funcţie de pierderi şi se calculeză astfel$ diureza zilei precedente D <HHml>zi ( pierderi insensibile) D pierderi e+trarenale ( transpiraţii. Kn caz de uremie se limitează aportul de A la FHm. 116$6FGC4C6.GC-H. . &pertus _ . galbenuş de ou$ 6>G din cantitatea de lipide trebuie să fie nesaturate ( vegetale). precierea necesarului de 3a)l se face şi prin cîntărirea zilnică a pacientului şi prin măsurarea tensiunii arteriale. . Kn !7) cu #ipertensiune arterială$ FHm. Kn nefropatia cu pierdere de sare se produce o des#idratare e+tracelulară .. aport glucidic normal.C g 3a)l ). lapte.:g. ed ll. Kn cazurile cu diureză peste 1HHH ml>zi. coord Mariana 9raur.6 între proteinele animale şi cele vegetale. în proporţie de 6>G sau cu un raport de 1. acesta fiind de GCH-<CH g>zi.6 sau G g 3a)l. rt0ress..d. vărsături..aniela Motoc 2iziologia Metabolismului. iar Qpierderea( trebuie înlocuită ( în funcţie de ionograma zilei precedente ) cu sodiu sub forma pliculeţelor de 1.aniels &7. diaree etc). 6HHE G. secreţia renală de A este suficientă pentru evitarea #iper?alemiei..1EEB C. 8ung. 9ordon . )leeman _!. &mit# &) _r.iagnosis and management of t#e metabolic sJndrome$ an merican @eart ssociation>3ational @eart. <H . ed ]"!!!.. "asile 9oldiş *niversitz 0ress. .. unt desodat. portul de A. and 5lood !nstitute scientific statement. . 9#id de limentatie &anatoasa. F.( mgI) ( ml>min) @g. cu e+cepţia diabetului za#arat şi a #ipertrigliceridemiilor._. &erban ". Manualul Mer? de diagnostic si tratament. cu sau fără adaosul unui diuretic . insuficienţă cardiacă) restricţie importantă ( GH-<Hm. . peşte.Z>zi ( < g 3a)l). 9#erbon 8 -3utritia la varsta a treia..Z> zi prin regimuri cu ma+imum <H g proteine şi e+cluderea alimentelor bogate în A 9 9L 5GRA8 E SELECT . .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful