Nutriţie, dietetică şi sănătate comunitară

Nutriţia reprezintă procesuld de aprovizionare a celulelor şi a tesuturilor cu elementele necesare (sub formă de alimente) pentru a susţine viaţa. Multe probleme comune de sănătate pot fi prevenite sau atenuate cu un regim alimentar sănătos. O dietă constă practic într-un set de reguli alimentare, reguli care impun consumul de nutrienţi în anumite cantităţi şi din anumite grupuri de alimente. ceste reguli sunt dependente de datele biologice ale individului care urmează dieta şi variază de la o dietă la alta. !ntroducere "ec#ea zicala conform căreia$ %&untem ceea ce m'ncăm( este in mare parte adevarată. )elulele au nevoie de substante nutritive pentru a creşte şi a se înmulti, iar aceste substante sunt preluate din alimentatie. limentele pe care le consumăm contin diverse substante nutritive, fiecare indeplinind o anumită functie in organism. *nele construiesc si repara tesuturi, componentele organismelor noastre, cum ar fi oasele, musc#ii, piele, parul, dintii si ung#iile denumite substanţe plastice. ltele furnizeaza energie sau elimină to+inele care, daca nu ar fi eliminate, ar fi un pericol pentru organism. ,eci e important sa consumăm o varietate de alimente care impreună sa conţină cantitatea potrivită din fiecare substanţa nutritivă. ,acă un aliment este consumat in e+ces, iar altul nu este consumat indea-uns, unele functii ale corpului pot fi afectate, reflectandu-se în starea generală a sănătăţii. !n compozitia alimentelor intra urmatoarele grupe de substante$ proteinele, lipidele (grasimile), glucidele (#idratatii de carbon sau za#arurile), sărurile minerale, vitaminele si apa. .nergia necesară functionarii organismului este furnizată doar de primele trei grupe/ acesteaconstituie deci factorii nutritivi energogeni. !n plus, aceste substante au si un rol plastic, de refacere a tesuturilor uzate. !n ceea ce priveste mineralele si vitaminele, ele indeplinesc mai ales functia de catalizatori ai proceselor bioc#imice, iar apa, dupa cum se ştie, este mediul indispensabil de desfăşurare a vietii celulare.

Date generale despre alimentatie
limentatia a -ucat totdeauna un rol de prim ordin in viata omului (atat ca individ, cat si fiinta sociala). )alitatile si defectele acesteia influenteaza in mod #otarator starea de sanatate. &tiinta moderna a nutritiei nu face decat sa aprofundeze numeroasele faţete ale legăturii fundamentale dintre om şi aliment. Metabolismul general al organismului, deci totalitatea reactiilor bioc#imice desfaşurate la nivel celular, îşi are ca punct de plecare alimentele ingerate.

0rincipiile alimentatiei sanatoase

1

O nutriţie adecvată este esenţială pentru starea de sănatate şi pentru tratamentul multor afecţiuni 0roblema in stabilirea alimentatiei ec#ilibrate, este că, desi se poate fi+a un model de bază, acesta trebuie intotdeauna sa fie adaptat nevoilor fiecarui individ in parte."arsta, modul de viata, c#iar şi clima, pot influenţa ec#ilibrul de substanţe nutritive necesare fiecarei persoane in orice moment. 2oarte important, însă, este să consumam intotdeauna alimente bune, bogate în substanţe nutritive, pentru a rămane sanatosi, mai ales in timpul copilăriei şi adolescentei, cand organismul este in curs de crestere si dezvoltare. 3ecesarul caloric variază cu$ -varsta -se+ul -tipul de activitate -starea fiziologica 4 (e+. alăptare, sarcina, bătr'neţe) -diverse boli. ,esi alimentarea este intermitentă, nevoile energetice sunt continue. 0entru fiecare principiu alimentar e+ista aport, digestie, absorbtie, stocare, utilizare. .c#ilibrul dintre aport-consum are ca rezultat mentinerea greutăţii ,esi structura organică a corpului uman este comple+ă sunt esenţiali$ • 9 aminoacizi • 1 acid gras : acidul linoleic • 13 vitamine • apa • minerale Ca, P, K; Na; Cl, Mg Fe,Zn,Cu, Cr, Mn, e, la care se adaug! aportul caloric" ceste elemente sunt denumite esentiale deoarece organismul uman nu are capacitatea de a le sintetiza, fiind absolut necesar aportul lor e+ogen, pe calea alimentatiei Ma-oritatea compusilor organici din dietă sunt neesentiali, organismul uman fiind capabil de sinteza lor de novo plecand de la alti compusi, in cadrul reactiilor metabolice normale. .+istă o larga capacitate de sinteza endogenă, de e+. pentru aminoacizi, acizi graşi, trigliceride, colesterol, etc 3ecesarul de elemente esentiale reprezintă cea mai mica cantitate din substanţa respectivă care menţine masa corporala normală. !n copilarie necesarul de elemente esentiale este mai mare. fectuni care alterează necesarul de alimente$ -induc anore+ie$cancer, &!, , obstructie gastro-intestinală -cresterea utilizării nutrientelor$e+.febră, infectii, traume, #emoliza,convalescenta/ -malabsorbtie/ -alterarea metabolismelor intermediare (e+. b. #epatice, b. renale) -pierderi $ diaree, arsuri, #emoragii -afectarea e+cretiei metabolilor$e+. 5oli renale -tratamente-#ipolipemiante NECESARUL ENERGET C stfel, aspectul energetic al alimentatiei trebuie -udicios corelat cu varsta persoanei, cu se+ul, activitatea pe care o depune, starea fiziologica, clima in care traieste. 6

Modalitatea de a calcula 3.).& 7*8 .3.79.:!) este in raport cu caloriile necesare sau cu -oulii. )aloria nutritionala este egală cu cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui litru de apă cu 1grad()). !n sistemele internationale 1calorie ; <,1=< -ouli 3ecesarul caloric se poate calcula prin formula 3r calorii>zi ; 9ideala + consumul de calorii>?gcorp>zi, in functie de activitatea depusa )onsumul caloric este de fapt o e+presie a energiei bazale folosite pentru desfasurarea proceselor metabolice la care se adauga energia consumata pentru diferite activitati. .nergia bazală reprezintă energia necesară functionarii organismului şi derulării proceselor metabolice. .nergia bazală (.5) din punct de vedera fiziologic se calculelază cu ecuaţia @arris5enedict, masurata in Acal>zi .52.M.!;BCCD (E,C + 9 ) D (1,=+ !) 4 (<,F+ ") .55 75 :!; BB,<FD (1G,F + 9) D (C+!) - (B,= + ") !n care 9 reprezinta greutatea(in Ag), ! inălţimea (cm) şi " vîrsta(ani). 0entru calculul necesarului energetic la aceasta se mai adaugă D GHI-<HI in sedentarism (!nmultind cu 1.G41.<) DCHI în activitatea moderată D1HHI activitatate sustinuţă, efort fizic mare, sportivi, etc Mai e#ista si alte metode de calcul a meta$olismului $azal (M5), definit ca nivelul minim de energie necesară menţinerii vieţii (este vorba de menţinerea funcţiilor organismului şi a #omeostaziei) sau consumul energetic compatibil cu supravieţuirea. ,in aceste motive, unii autori utilizează denumirea de consum energetic o$ligatoriu (obligatorJ energJ e+penditure) (1). 8a adultul normal, valoarea estimativă a M5 este de 1 ?cal>oră>?gcorp în cazul bărbaţilor şi de H,E ?cal>oră>?gcorp în cazul femeilor şi reprezintă BH-FCI din consumul energetic zilnic. Kn practică se calculează de fapt c#eltuielile energetice de repaus, care sunt cu apro+imativ C-1CI mai mari dec't metabolismul bazal, diferenţă care apare în urma procesului de trezire, cu creşterea activităţii neuronale centrale şi c#eltuieli pentru menţinerea tonusului postural. )reierul, ficatul, rinic#ii şi cordul sunt organele cele mai active din punct de vedere metabolic şi participă cu apro+imativ BHI din valoarea metabolismului de repaus, deşi reprezintă împreună doar C-BI din greutatea totală a organismului. )ontribuţia acestor organe la determinarea M5 este proporţională cu flu+ul sanguin al acestora. ceste ţesuturi prezintă o rată a metabolismului de 1C-<H ori mai mare dec't o masă ec#ivalentă de ţesut muscular în repaus şi de CH-1HH de ori mai mare dec't ţesutul adipos. cest consum energetic important este secundar intenselor reacţii anabolice şi catabolice ce au loc la nivelul acestor organe. )ontribuţia ţesutului muscular la consumul energetic total creşte semnificativ în cursul efortului fizic. Kn ceea ce priveşte v'rsta, s-a constatat că valoarea M5 este cea mai mare în perioada de creştere rapidă din primii doi ani de viaţă şi mai atinge un v'rf în perioada pubertăţii şi adolescenţei. .nergia necesară acoperirii c#eltuielilor din cursul sintezei şi depozitării de ţesuturi corespunzătoare proceselor de creştere este de apro+imativ C ?cal>g de ţesut.

G

)opiii, al căror organism este în creştere, consumă 16-1CI din aportul energetic alimentar pentru formarea de noi ţesuturi/ pe măsură ce anii trec, necesarul caloric pentru creştere este redus la apro+imativ 1I din necesarul energetic zilnic. 8a v'rstnicii sănătoşi s-a constatat reducerea M5 odată cu înaintarea în v'rstă, acest lucru fiind asociat cu pierderea masei slabe metabolic active(1). &tatusul #ormonal poate influenţa metabolismul bazal, un rol central av'nd mai ales afecţiunile tiroidiene.7olul esenţial al tiro#inei este de a creşte rata de activitate a ma-orităţii reacţiilor c#imice în toate celulele organismului. @ormonii tiroidieni influenţează unele componente ale lanţului respirator, unele pompe membranare, intervenind şi în cadrul metabolismului lipidelor, carbo#idraţilor şi proteinelor.. &timularea sistemului nervos simpatic (&3&), în condiţii de stress sau emoţii, duce la eliberarea de adrenalin! ( ) şi noradrenalin! (3 ), cu creşterea activităţii celulare şi promovarea glicogenolizei. &timularea ma+imală a &3& poate creşte M5, dar intensitatea acestui efect la om este redusă, fiind probabil de 1CI sau mai puţin la adult, dar de 1HHI la nou-născut. lţi #ormoni, cum ar fi cortizolul, %ormonul de cre&tere şi insulina, pot influenţa în acelaşi sens metabolismul bazal. @ormonii pancreatici (insulina şi glucagonul) influenţează rata utilizării carbo#idraţilor şi metabolizarea lipidelor, în principal prin activarea transportorilor (şi deci consum de energie), în timp ce #ormonii tiroidieni influenţează e+presia proteinelor specifice prin alterarea ratei transcripţiilor nucleare, modific'nd rata metabolismului şi termogeneza(1). 0entru bolnavii spitalizaţi necesarul caloric este de 16HI din .nergia bazală(.5) 0entru procesele catabolice se adaugă 1CH-6HHI din .5 )onsumul de energie este crescut in • febra (D1GI) • arsuri ( D<H-1HHI) • traumatisme (D<H-1HHI) • #ipertiroidie (D1H-1HHI) &tări #ipoanabolice apar în #ipotiroidism, insuficienta corticosuprarenală (5. dison), cu reducerea Metabolismului 5azal. Calculul necesarului caloric in !unctie de acti"itatea depusa si greutatea corporala *n om are nevoie, daca efectuează o munca medie, de GH-GC cal.> ?ilocorp> zi, iar in cazul unei munci grele are nevoie <C-CC cal.> ?ilocorp>zi . 8egat de starea fiziologica, o femeie însarcinată necesită in aceleaşi condiţii de activitate cu <CH calorii mai mult pe zi. OM& recomanda femeilor însărcinate o creştere a aportului caloric cu apro+imativ 1CH ?cal>zi în cursul primului trimestru şi cu GCH ?cal>zi în restul perioadei de sarcină. ceste recomandări nu iau în considerare variaţiile activităţii fizice sau ale greutăţii corporale care nu se datorează stării fiziologice de sarcină. ,eoarece activitatea fizică a femeii însărcinate în societatea modernă este de cele mai multe ori redusă, unii autori recomandă în trimestrele 6 şi G de sarcină o creştere a aportului caloric cu doar GHH ?cal>zi. 0e perioada alăptării se remarcă de asemenea o creştere a necesarului caloric. ,epozitele lipidice formate pe parcursul sarcinii vor asigura mamei o mică parte din acest necesar

<

absorbţia. • 2orma ma-oră de termogeneză este reprezentată de ac(iunea dinamic! speci)ic! a alimentelor ( .2 4 t#ermic effect of food. în această situaţie procesul de termogeneză fiind mult mai activ. cunoscut şi sub denumirea de acţiunea dinamică specifică a alimentelor 4 . este dificil a cuantifica e+act aportul de energie c't şi consumurile. absorbţiei. re loc timp de c'teva ore după ingestia de alimente (1-G ore). portul de energie se poate calcula în urma anc#etelor nutriţionale (pe bază de c#estionare sau -urnal alimentar) valoarea totală a energiei ingerate rezult'nd din insumarea caloriilor aduse de fiecare aliment. în anumite limite destul de largi. . transportul şi metabolismul alimentelor ingerate şi reprezintă 1HI din consumul energetic zilnic. care pare a fi mediat de activarea sistemului nervos simpatic (&3&) (prin intermediul receptorilor L)/ este datorat efortului de adaptare la variaţiilede dietă.fectul termic al alimentelor prezintă două componente$ 1.transformarea nutrimentelor absorbite în :0 sau stocarea lor. )ele trei grupe de macronutrienţi (glucide. secreţii digestive. în cadrul căreia organismul încearcă să-şi menţină structurile la o temperatură normală de funcţionare. la variaţiile temperaturii mediului ambiant.crescut. stress-ului emoţional şi altor factori/ • O altă componentă a procedulul general de termogeneză este termogeneza termoreglatorie. e+punerea la variaţii de temperatură. . termogeneza facultativă 4 consumul energetic suplimentar. dar aportul caloric suplimentar recomandat mamelor ce alăptează pentru acoperirea nevoilor este de CHH ?cal>zi. metabolizării şi stocării nutrienţilor/ 6. termogeneza obligatorie 4 energia necesară digestiei. compatibile cu supravieţuirea Componentele principale ale consumului energetic şi anume:  metabolismul bazal (nivel minim obligatoriu de energie necesar mentinerii vieţii). ce se desfăşoară cu consum energetic. secreţia suprarenaliană.&) reprezintă cantitatea de energie consumată pentru digestia. cest proces are loc atunci c'nd organismul este e+pus la temperaturi -oase şi are loc producerea de căldură ca mecanism adaptativ (cold induced t#ermogenesis).  termogeneza şi  activitatea fizică se pot rezulta calcula$ C . stress sau ca rezultat al administrării unor medicamente sau #ormoni. frică. 'ermogeneza apare ca răspuns la stimuli precum$ ingestia de alimente.masticaţie. unii autori utilizează termenul de termogenez! adaptativ!. sunt următoarele$ . 8egat de clima. Calculul necesarului caloric Kn practică. la frig sunt necesare mai multe calorii.in aceste motive.&). Mecanismele implicate în digestia şi metabolizarea alimentelor.2) sau termogeneza indus! de alimente (diet induced t#ermogenesis)# *)ectul termic al alimentelor (:. denumită şi e)ectul termic al alimentelor (t#ermic effect of food 4 :. punerea în funcţiune a tubului digestiv/ . lipide si proteine) nu sunt ec#ivalente în ceea ce priveşte asigurarea necesarului energetic/ fiecare dintre aceste grupe este însă necesară.

) CH-1CH mg>zi/ cit. modificări survenite în urma dezec#ilibrului dintre aportul şi consumul energetic. 3evoile zilnice de vitamine #iposolubile sunt$ vit.F+9 D C=C E. rareori fiind nevoie de suplimentari.H+9 D BCB :abel 1. <HH u. . .imobilizat la pat D 1HI .6g/ sulf 1. 56 6-6.)alcularea Metabolismului 5azal in Acal dupa formula &c#ofield 6. deci. săptăm'ni sau luni pot duce la modificări substanţiale ale energiei totale şi./ vit.>g pentru lipide. la modificări corespunzătoare ale greutăţii $uterea calorica a !actorilor nutriti"i este de circa < ?cal.<+9 D =FH =.C mg/ pentru cele #idrosolubile se indica $ vit. 0roteinele vor fi cam CH-BHI de origine vegetală şi <H-CHI de origine animală.. Ne"oile %ilnice de su&stante minerale sunt apro+imativ urmatoarele$ clor Bg/ sodiu <g/ potasiu G. 9răsimile vor trebui sa fie cam -umatate de provenienţă vegetala si -umatate de provenienta animala.ezec#ilibrul acestei balanţe energetice pe timp scurt (aşa cum apare între mese sau de la o zi la alta) nu determină modificări semnificative în ceea ce priveşte energia totală a organismului.6g/ fosfor 1.G+9 D BEH 1= 4 GH 1C. greutatea corporală în ?g 0erioade de "'rsta 5ărbat 2emeie (ani) 1C 4 1= 1F. depinde de durata acestui dezec#ilibru. ./ vit.>g pentru glucide si proteine si de circa E ?cal.activitate uşoară D 1C-6HI . 51 1.=<g/ magneziu H.activitate medie D 6CI 0entru activitati grele si foarte grele sunt calcule speciale !mportanţa modificărilor ce au loc la nivelul depozitelor energetice ale organismului.ezec#ilibrele ce apar şi se menţin pe o perioadă de c'teva zile. 00 1C-6B mg>zi. legume şi leguminoase.6g/ calciu H.1. 0entru ca alimentatia sa fie cu adevarat ec#ilibrata. A H. poi la valoarea anterioara se adaugă activitatea fizică şi termogeneza $ .C mg>zi/ vit. la gravide sau la femeia care alaptează. 6. O alimentatie corecta aduce in general suficiente minerale si vitamine. lapte si derivate 1H-16I/ oua G-<I/ B .1+9 D =<6 M BH 11. fructe si mai putin din produsele za#aroase industriale.i. :rebuie subliniat insă ca proporţia proteinelor din raţie (indeosebi a celor animale) este net mai mare la copii.C mg>zi / vit. deci nu modifică greutatea corporală.H+9 D BEH 1<. ea trebuie sa fie constituita prin aportul tuturor grupe de alimente. !nitial se determină valoarea metabolismului bazal (după formula &c#ofield) unde 9 .5B 6mg>zi/ vit.=+9 D <=C GH 4 BH 11.i.B+9 D BCB 1G. este recomandabil ca acestea sa provina mai mult din cereale. &e considera drept proportii optime urmatoarele $ carne si derivate B-1HI din totalul aportului caloric.G6g/ zinc 6Hmg/ fier 1=mg etc. CHHH u. 3ecesarul energetic zilnic la ma-oritatea indivizilor se află în intervalul 1CHH4GHHH ?cal/ datorită e+istenţei depozitelor energetice ale organismului. 7eferitor la glucide.Gmg/ vit.

se+ (organismul femeilor conţine apă în proporţie de CH-CCI. Distri&utia aportului alimentar pe parcursul zilei trebuie sa fie in general aceasta$ 6HI din totalul caloric se va consuma dimineata. grasime sau în tesuturi noi. ceasta depaseste cu mult cantitatea de apa continuta in bauturi (ceai.masa celulelor adipoase/ acestea au un conţinut #idric scăzut. în timp ce organismul unui adult obez conţine <H-CHI apă)/ . insa este importanta si din alt motiv.+. . altfel devin periculoase. fiind dependent de$ . ceste to+ine trebuie eliminate din organism . cartilagii şi oase. pot rezulta si materiale nefolositoare. APA pa nu este o substanta nutritiva$ nu are valoare energetica si totusi are un factor important al alimentatiei ec#ilibrate. !ntr-adevar.fluidul interstiţial 4 reprezentat de apa care încon-oară celulele/ . avem nevoie de mai multa apa decat de orice alta substanta nutritiva.). pa este necesara pentru mentinerea compozitiei corpului si pentru circulatia substantelor nutritive in organism. Oamenii trebuie sa consume apro+imativ 6-G litri de apa pe zi. deci apa este preluata si din alimente. )ompartimentul intracelular reprezintă <H-<CI din greutatea corporală. la 6HHH de Acal de energie c#eltulită avem nevoie de 6 litri de apa. la nou-născut este de apro+imativ FCI. iar restul seara. .ste alcătuit din$ . insa multe alimente contin o a numita cantitate de apa. 3ecesarul de apa la adulti este de 1ml @6 O>cal energie c#eltuită la adult. etc. !n mod normal din necesarul de apă F . ceasta ultima masa se va lua cam cu doua ore inainte de culcare şi va fi mai usoara. GC-<HI la masa de pranz. fie sub forma de transpiratie. cafea. 0rocentul de apă din organism variază între CH-FHI. între B luni şi un an 4 de BHI.plasmă 4 care conţine 6CI din totalul lic#idelor e+tracelulare şi CI din greutatea corporală/ . !n urma reactiilor c#imice din organism care transformă alimentele in energie.v'rstă (conţinutul de apă se corelează invers proporţional cu v'rsta$ în cazul prematurilor proporţia de apă este de =HI din greutatea corporala.secreţii 4 conţin'nd apa aflată în tranzit/ . fie prin urină. astfel înc't cantitatea totală de apă din organism scade pe măsură ce masa adipoasă creşte (organismul unui adult slab conţine apă în proporţie de FH-FCI.HH.grasimi 1G-1FI/ cereale si derivate GH-<CI/ legume si fructe 1F-1=I/ za#ar si produse za#aroase F-=I/ bauturi nealcoolice 6-GI(<). iar al bărbaţilor CC-BCI/ acest lucru se e+plică prin conţinutul crescut al masei musculare la bărbaţi)/ . si ele sunt eliminate cu a-utorul apei. iar la v'rstnici scade spre <CCCI). )ompartimentul e+tracelular reprezintă apro+imativ 6HI din greutatea corporală.fluidele tisulare 4 const'nd în apa care se găseşte în ţesutul con-unctiv. pa se găseşte în organism în două compartimente distincte$ compartimentul e+tracelular şi compartimentul intracelular. C-1HI la gustarea din -urul orei 11.

izoleucina. rinic#ii şi creierul. enzime localizate at't în citoplasmă c't şi în %marginea în perie( a epiteliului intestinal. "aloarea biologica a proteinelor alimentare este dictata de continutul lor de aminoacizi esentiali.le sunt suportul material al vietii/ sunt cele mai raspandite substante organice in materia vie. )antitatea necesară din fiecare aminoacid este de 6CH-11HHmg>zi Necesarul de proteine 'n dieta este de (.+istă dipeptidaze. . oase si cartilagii. fenilalanină-tirozină. . treonina. care nu este supraponderală. iar cand apare diaree se pierde mai mult • CHH-1HHHml-se pierd prin evaporare(perspiraţia insensibilă) • 1HHHml sau mai mult reprezinta diureza !n stările febrile se adaugă 6HHml pentru fiecare grad )elsius de temperatura peste GFH ).sau e+opeptidaze. adesea 0 şi uneori metal (2e. pentru că nu pot fi sintetizati şi trebuie sa fie obtinuţi obligatoriu din alimente. triptofan. ficatul.• CH-1HHml apă se pierd prin fecale. !n perioada de lactaţie la necesarul obişnuit de adaugă 1HHHml>zi $roteinele 0roteinele sunt substante de o mare comple+itate. leucina. . care este completată apoi de tripsina şi c#imotripsina pancreatică ca şi de alte endo. rezult'nd oligopeptide. dipeptide şi aminoacizi. 3. avînd suprafata corporală mai mare. anticorpi şi enzime. metionina.+istă E aminoacizi esenţiali $ valina. o alta parte vor fi folositi la refacerea tesuturilor din corp. care sunt ulterior transportate activ prin mecanisme distincte spre circulaţia portală minoacizii sunt unităţile constructive de la baza unor peptide mai simple. iar restul vor fi transformaţi in #ormoni. lizina. ce acţionează asupra dipeptidelor. conţine 1FI proteine.oar apa este cea care ocupa un procent mai ridicat in organism. !n procesul de digestie proteinele din alimente sunt transformate in aminoacizi. !n compozitia lor intra elementele$ ). )u. . din care E sunt consideraţi esenţiali.)g* +g .-g corp. lic#ide ale corpului si in toate organele interne. &.cistină. 0roteinele sunt raspandite in musc#i. piele. 0roteinele sunt degradate iniţial în stomac sub acţiunea pepsinei. O. conţin'nd proteine cu inaltă "aloare &iologică. cum ar fi inima. #istidină. O parte vor fi folositi pentru cresterea si producerea de noi proteine necesare organismului. Mg.se transformă in za#aridecare dau energia necesara organismului. cestea pot fi clasificate dupa solubilitatea lor in apa in$ • proteine insolubile/ = . )opiii au nevoi mai mari. incolore in stare pură. . Organismul unei persoane sănatoase. Organismul apoi separă şi foloseste aminoacizii in diferite scopuri. @. !n structura corpului uman se găsesc GH de astfel de aminoacizi. )o). si deci pierderi crescute. 0roteinele sunt substante solide sau lic#ide-vîscoase.igestia şi absorbtia proteinelor 0roteinele pot fi descrise ca substante nutritive constitutive ale organismului. &urplusul de proteine 4ceea ce prisoseşte organismului.

nuci. tendoanele si ligamentele/ proteinele musculare produc miscareintrînd in constituşia actinei si miozinei. lapte si alte produse lactate. nu rezultă ca trebuie sa formeze cea mai mare parte a alimentatiei. &urse de proteine in #rană sunt proteinele de origine animală si proteinele de origine vegetală. 3ecesarul de proteine se coreleaza cu rata de crestere. ele reglează toate aspectele metabolismului. ceste proteine vor acoperi necesarul de aminoacizi esentiali al organismului. refac pielea.orez.7atia alimentara de proteine zilnica recomandata(6) este de 6. . iar proteinele vegetale in seminţele de plante$ nuci.• proteine solubile.ridicat din compozitia organismului. daca vor fi constituite din proteine de origine animala. acestea sunt metabolizate şi e+cesul este folosit in sinteza glucozei.6 g> Ag )orp>zi la copil. peste. . . după apă. carne de pui si peste 4 pot fi asimilate mai rapid decat cele din surse vegetale. *n adolescent are nevoie de apro+ FH-1HH mg proteine pe zi. mazare şi cereale. lapte.aloarea &iologică a proteinelor !n celule proteinele sunt cele mai bine reprezentate elemente. porumb)M proteinele din rădăcinoase. !ntr-un organism adult de FHAg se găsesc apro+imativ B Ag proteine. scazand progresiv din copilarie spre maturitate. principalul metabolit energetic. 0roteinele din cereale si vegetale au o valoare biologica mai mica.eşi proteinele însumează un procenta. 0roteinele animale se gasesc in carne. 0roteinele de structura. #emoglobina transporta o+igenul/ proteinele membranare reglează mişcarea substantelor în şi din celulele noastre. proteinele provenite din surse animale$ oua. . !n organismul uman proteinele sunt sintetizate plecand de la peptidele si aminoacizii provenite din proteinele e+ogene .eoarece oamenii aparţin regnului animal.aca necesarul caloric este luat din proteine. o alimentatie ec0ili&rata ar tre&ui sa contina +123(4 alimente &ogate in proteine. oua. faina de grîu. reprezent'nd 1H-6HI din masa protoplasmatică. ung#iile. este mai usor sa e+primăm consumul zilnic necesar în grame. 8a fel ca enzimele. oasele. ele acoperind partial necesarul de aminoacizi. boabe de fasole. 3ecesitatile proteice ale femeii gravide sunt de 1HH-1CH g proteine 3ecesitatile de proteine sunt determinate şi de aportul caloric.eoarece procenta-ele sunt greu de estimat in acest fel. . .aloarea calorica a proteinelor este urmatoarea$ + g# proteine prin ardere metabolică produce / calorii.aca necesarul caloric este luat din alte tipuri E . 0roteinele sunt esenţiale organismelor noastre. Din punct de "edere procentual. deoarece acestea contin proteine din clase superioare. asa incat este foarte important ca vegetarienii să-şi obţină necesarul de proteine din seminţe de soia. . 0roteinele de origine animala au o valoare nutritiva mai mare dec't proteinele din legumeM proteinele cereale (griu. cum ar fi c#eratina si colagenul. scazand pana la 1g>Agcorp>zi la adult si la valori c#iar mai mici la varsta a !!!a. iar o femeie adultă de GH g proteine pe zi.

)onţinutul în proteine al unor alimente grasimi glucide proteine gal&enus G6I H. &ubstanta uscata este reprezentata mai ales de glucide(glucoza. fructoza. celuloza). Laptele şi &ran%eturile# &e consumă lapte de vaca. )arnea reprezinta o sursa principala de proteine (1=66I). lacto-albumina). za#aroza.ste de asemenea o sursa importanta de calciu. leguminoasele uscate. laptele si branzeturile.. avand valoare biologica ridicată. dar legumele sunt o sursa importanta de vitamine si minerale. amidon. pasari (domestice si salbatice).6I H. aliment valoros. nucile. pastele fainoase. moluste.de nutrienti. 1HI din necesarul de aminoacizi. sarcină. 8aptele este apreciat drept un aliment complet si o sursa de proteine de calitate superioara( intre care se numara cazeina.1I • • • 1H . s. 5uăle# &e folosesc ouăle de gaina si -mai rar. ouale. etc. Alimentul Continutul in proteine carne 6H-6CI lapte GI faina de grau 11-1<I soia GBI orez =-1HI ciuperci GHI oua 16I :abel 6. mai rar de la crustacee. cu proteine de calitate superioara si grasimi usor digerabile. gasca. uremie. 3ecesarul de proteine • este crescut 4 in perioada de crestere. 6CI din nevoile de fier.cele de rata. afibii. pesti (de apa dulce si de mare). • Carnea si deri"atele din carne# 2olosim carnea provenita de la mamifere (domestice si salbatice). după perioade de malnutritie • scăzut 4în boli #epatice.a. 0roteinele sunt ceva mai bine reprezentate in leguminoasele uscate. !ata un tabel cu alimentele ce contin un procent mai ridicat de proteine. curca. mai putin de capra si de bivoliţă.GI 1BI al&us H.F6I 11. . 1CI din cele de zinc si 1HI din cele de vitamine. lactaţie. Legumele sunt tot alimente de origine vegetala cu un mare continut de apa. renale. 0recipitarea cazeinei sta la baza prepararii branzeturilor. acestea sunt folosite pentru sinteza de novo a proteinelor. painea. &ursele de proteine cele mai importante pentru om sunt$ carnea si derivatele din carne. de oaie. cu un consum bazal energetic mai mare. &e consideră că un singur ou poate acoperi 6-<I din nevoile energetice.

FI :abel G.e aceea specialistii recomanda ca acest za#ar sa fie consumat cat mai rar posibil. pentru a produce energie. fololosit pentru indulcirea bauturilor. pra-iturilor. sau pentru medulara renală. este un element necesar organismului. cest tip de za#ar este rafinat. 9lucoza este singurul substrat capabil de a furniza :0 în absenţa o+igenului. Na#arul %arde( impreuna cu grasimea. poliza#aride nedigerabile (fibre alimentare)/ 9lucidele alimentare reprezintă CH-CCI din aportul energetic total. biscuitilor.)omponenta unui ou ==I Lipsa (carenta) de proteine in organism poate duce la$ -tulburari de crestere si de nutritie/ -scaderea rezistentei la infectii/ -aparitia anemiei/ -aparitia edemelor (tumefierea alba a fetei)/ -scaderea capacitatii de activitate fizica si psi#ica/ E6cesul de proteine in organism poate duce la$ -aparitia de scaune de putrefactie/ -aparitia unor boli (guta)/ -aparitia fenomenelor de into+icare cu proteine/ Glucidele sau car&o0idratii . sunt surse bune de amidon. 6. )lasificarea glucidelor$ 1. absorbite şi apoi transportate spre circulaţia portală 11 . za#aruri (mono. Digestia glucidelor#)ele mai multe glucide sunt ingerate sub formă de amidon. 0ainea si pastele. legumele. budincilor si a altor produse. .ste importantă pentru eritrocite. alimente bogate in carbo#idrati. laptele. 0lantele depoziteaza amidonul ca pe niste rezerve proprii de #rana. 8a nivelul %marginii în perie ( a enterocitelor diza#aridazele sunt descompuse în monoza#aride. 9lucidele furnizează mai mult :0 pentru un mol de o+igen dec't acizii graşi prin o+idare totală. porumbul sau orezul. sunt produse obtinute din cereale. care sub influenţa amilazei salivare şi pancreatice este #idrolizat în oligo. . iar in timpul procesului de rafinare isi pierde aproape toata valoarea nutritivă. fructele.apoi în diza#aride. cum ar fi cerealele.şi diza#aride. care nu posedă mitocondrii. carbo#idratii formeaza probabil cea mai mare parte a unei alimentatii zilnice. stfel. deci semintele si cerealele. poliza#aride digerabile (amidon.apa C1. Na#arul desi are o valoare nutritiva redusa. mazarea si cartofii. 0roblema alimentara apare deoarece termenul %za#ar( este asociat cu za#arul alb. denumite glucide comple+e) G. denumite glucide simple). ca graul. care primeşte puţin o+igen.+ista 6 tipuri de carbo#idrati degradabili 4 amidonul si za#arul 4 care se gasesc in aproape toate alimentele naturale.

c#olesterJl esters. seminţe. Monogliceridele şi acizii graşi cu lanţ lung sunt reesterificaţi în trigliceride la nivelul enterocitului. . 0rodusele animale 4 carne.. nuci. ) 8!3O8. %răsimile reprezintă &5# din necesarul caloric al dietei . cizii graşi cu lanţ mediu ()=-)16) nu sunt reesterificati şi înglobaţi în c#ilomicroni. cu e+ceptia fructelor si legumelor. din care 1>G este de dorit sa fie grăsimi saturate. un acid gras polinesaturat este un acid gras esenţial şi este folosit pentru diferite sinteze in organism cun ar fi prostaglandinele.aloarea calorica a glucidelor este urmatoarea$ + g# 9lucide. prin care sunt solubilizate grăsimile şi este favorizată absorbţia lor. floarea soarelui) conţin grasimi nesaturate. o anumita cantitate de grasime va fi depozitata in %depozitele de grasime( din organism. in general. nu pot fi sintetizaţi. o anumită cantitate de grăsime este esentiala pentru pastrarea sănătatii. grasimile sunt o sursă de energie prin ardere si. !n plus. cum ar fi rinic#ii. dar reprezinta o importanta sursa energetica. cizii graşi polinesaturaţi (omega -G şi omega -B) sunt acizi graşi esentiali. )ontrar unor teorii la modă. alune. form'nd micelii mi#te. alături de colesterol şi fosfolipide. ei pătrunz'nd direct în sistemul venos portal şi fiind transportaţi în plasmă legaţi de albumină.-.. măsline. . 0entru a preveni si reduce progresiunea aterosclerozei se recomandă ca grasimile nesaturate să nu depăseasca GHI din totalul grăsimilor alimentare. furnizarea energiei este mai constantă. 16 . formă sub care sunt secretate în vasele limfatice şi a-ung apoi în ficat. apoi interactionează cu apo-lipoproteine specifice pentru a forma c%ilomicroni si +. care interacţionează cu sărurile biliare. inima si ficatul. proape toate alimentele contin grăsimi. produse lactate 4 conţin asa-numitele gr!simi saturate" *leiurile vegetale (soia.in punct de vedere energetic glucidele reprezintă 5 !" # din necesarul caloric al dietei normale$ 9lucidele nu sunt alimente esenţiale.aloarea calorica a lipidelor -+ g# lipide. prin ardere metabolică. o data supuse procesului de digestie. &ub acţiunea lipazei şi a co-lipazei pancreatice se formează monogliceride şi acizi graşi. untura. peşte. produce / calorii Grasimile )a si carbo#idratii.&e găsesc in uleiuri vegetale. produce 7 calorii Digestia si a&sor&ţia lipidelor Ma-oritatea grăsimilor ingerate sunt trigliceride cu lant lung. situate sub piele si in -urul catorva organe importante.!). prin ardere metabolică. constituite din acizi graşi şi glicerol. astfel că se iau din dietă şi din suplimente alimentare. ceste depozite apara organismul impotriva frigului si prote-eaza oasele si organele interne impotriva ranilor.

amidonul poate fi ingerat crud. .efinirea nutriţională a fibrelor alimentare se referă mai mult la particularităţile lor fiziologice (rezistenţa la digestia intestinală) dec't la originea botanică/ categoria lor tinde actualmente să includă alţi compuşi vegetali de natură glucidică. cum ar fi aditivii alimentari (gume. O parte din amidonul pe care noi îl ingerăm nu este supus digestiei de către amilaza din intestinul omului sănătos. )lasificarea lipidelor alimentare si rolul lor (1) 8i&rele 2ibrele sunt elemente importante ale unei alimentatii ec#ilibrate. dar care nu aparţin peretelui celular. incetinind trecerea sa prin intestin si lasand substantelor nutritive timp pentru a fi e+trase si absorbite. deoarece contribuie la eliminarea matrialelor nefolositoare din organism. negelatinizat (în principal amidonul din banane)/ .anumite procedee te#nologice şi culinare. alte poliza#aride de origine vegetală rezistente digestiei în intestinul gros. ceastă malabsorbţie fiziologică a amidonului are trei motive principale$ . pot induce sc#imbări structurale care fac amidonul rezistent. cum ar fi refrigerarea sau congelarea amidonului.:abel <.amidonul poate fi inaccesibil amilazei datorită prezenţei unei bariere fizice constituite din fibre (cazul leguminoaselor)/ . mucilagii). care pot face parte din alimentaţie (cazul amidonului rezistent) sau pot fi adăugate. sunt integrate în lista fibrelor alimentare/ sunt poliza#aride de rezervă sau de sinteză (poliza#aride citoplasmatice). cestea măresc volumul de mancare consumata. 2ibrele alimentare sunt constituenţi vegetali alcătuiţi în principal din poliza#aride ce constituie peretele celulelor vegetale (poliza#aride de structură sau parietale) şi sunt ingerate cu alimentele. 0rin e+tensie. dar 1G .

care.8-colesterolul/ reduc absorbţia de grăsimi alimentare şi de colesterol prin legare de acizii biliari şi de grăsimi. flu+ul salivar şi secreţia de suc gastric/ . Rolul !i&relor alimentare 'n organism . cunoscut ca celuloză. !n urma rafinarii cerealelor. ceea ce corespunde unui aport de 6C-GC g fibre>zi. căpşuni.asigură un tranzit intestinal normal/ . orz  Mere. 8ipsa lor în 1< . . dar se pare că e+istă o diferenţă mică între cele fierte şi cele crude. 2ibrele provin din tesutul structural al plantelor. 3u se cunoaşte e+act efectul fierberii asupra conţinutului în fibre. Kn aceste cazuri.asigură substratul pentru fermentaţia colonică/ .cresc volumul bolului fecal. mucilagii  0ectină  Ovăz. desi folosite în cantitati foarte mici au un rol esential în mentinerea proceselor celulare vitale. legume. acid fitic) şi c#iar compuşi nevegetali (oligoza#aride de sinteză.fibrele solubile înt'rzie evacuarea gastrică şi încetinesc rata de digestie şi de absorbţie/ . scăz'nd presiunea intraluminală colonică/ .determină senzaţia de saţietate prin umplerea stomacului/ . Surse alimentare 2ibrele se găsesc în produsele de origine vegetală. fructe şi seminţe comestibile cum ar fi seminţele de in şi căpşuni (olubile  9ume. deci se gasesc doar in legume. gr'u. poliza#aride bacteriene). citrice. făină de gr'u întreg  )ereale întregi  "egetale mature.sau fibra alimentară 4 este adesea inlaturată. care rezistă de asemenea digestiei în intestinul omului sănătos.stimulează masticaţia. morcovi Aport recomandat &e recomandă un aport de 1< g fibre pentru fiecare 1HHH ?cal ingerate.fibrele solubile reduc 8. 7aportul între fibrele insolubile şi cele solubile trebuie să fie de G>1. celuloza . se vorbeşte de substanţe cu efect de fibre.itaminele "itaminele sunt substante c#imice cu structura diversă. Surse ale !i&relor alimentare 8i&re alimentare 'nsolubile  )eluloză  @emiceluloză  8ignină  "egetale.nepoliza#aridici (oligoza#aride naturale) sau neglucidici (polifenoli.

00) si altele .in aceste considerente se recomanda vitaminizarea suplimentara a populatiei cu polivitamine etc. stari de stres/ boli contagioase si into+icatii/ actiunea factorilor nocivi în procesul de productie/ e+cretia sporita a vitaminelor.sau avitaminoze. . za#ar). acidul pantotenic (vitamina 5G). . "itaminele liposolu$ile$ retinolul (vitamina ). în urma #ipodinamiei cu scaderea poftei de m'ncare si. riboflavina (vitamina 56). !ngerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca #ipo.). între unele vitamine/ anore+ia/ deprimarea florei intestinale normale. . sporirea actiunii substantelor to+ice. biotina. intestinelor. stres si alti factori nocivi. dministrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de #ipovitaminoza A. "itaminele %idrosolu$ile includ$ acidul ascorbic (vitamina )). studenti. muncitori. acid lipoic. acidul folic. "itaminele se gasesc în cantitati mici în alimentele naturale. A. grupul 5 s.ipo/ si avitaminozele pot aparea în urmatoarele cazuri$ carenta de vitamine în produsele alimentare. prin urmare. 2orma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine apare din cauza folosirii în alimentatie cu precadere a produselor rafinate (p'ine alba. v'rstnici). care se caracterizeaza prin dereglari bioc#imice. tocoferolul (vitamina .enumirea de vitamine provine de la cuv'ntul latin vita ceea ce înseamna viata. 516. fitoc#inona (vitamina A). 0e l'nga #ipo. 56. sarcina. lipsite de vitamine. ciancobalamina (vitamina 516). sistemului #epatobiliar/ defecte congenitale ale mecanismului de transport si ale proceselor fermentative. ceasta forma este rasp'ndita în unele contingente ale populatiei sanatoase (copii. lactatia)/ unele conditii climaterice/ lucrul fizic intens/ lucrul neuropsi#ic intens. "itaminele se împart în 0idrosolu&ile. Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine în cantitati mici (51.alimentatie provoacă patologii de nutritie. acid folic). continutul redus de vitamine în ratia zilnica/ distrugerea vitaminelor în procesul prelucrarii termice a alimentelor si pastrarea lor timp îndelungat/ actiunea factorilor antivitaminici ce intra în componenta produselor alimentare/ prezenta vitaminelor rau asimilabile în produsele alimentare/ dereglarea balantei c#imice a ratiei alimentare si corelatiei dintre vitamine si alte substante nutritive. pirido+ina (vitamina 5B). niacina (vitamina 00). liposolu&ile si "itaminogene. calciferolul (vitamina . biotina (vitamina @). acidul nicotinic. pierderii vitaminelor în procesul de prelucrare culinara si pastrarii îndelungate a produselor alimentare. folacina.).în cantitati mai mari (5B. fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului. 1C . care sintetizeaza unele vitamine/ în bolile gastrointestinale/ c#imioterapia nerationala/ dereglarea absorbtiei vitaminelor în tractul gastrointestinal în patologiile stomacului. sigurarea subnormala a organismului cu vitamine are drept consecinta scaderea rezistentei organismului fata de infectii. consumul redus de produse alimentare (sursa principala de vitamine).si avitaminoze se evidentiaza forma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine. de absorbtie a vitaminelor/ consumarea vitaminelor care patrund în organism cu #rana de catre flora intestinala patogena si paraziti intestinali/ actiunea antivitamina a unor medicamente/ necesitatea sporita în vitamine/ unele stari fiziologice (perioada de crestere.a. boli care în cazuri grave se pot solda cu moartea. tianina (vitamina 51).

cereale nedecorticate. tar'tele. dureri si parestezii în membre. în insuficienta folacinei apare 1B . carne. #emoglobinei.itamina 9+3 1cianco$alamina2 intervine în sinteza #emoglobinei. spanac. a unor glande cu secretia interna. participa în sinteza ureei. în metabolismul unor aminoacizi. favorizeaza furnizarea fierului. marirea sensibilitatii pielii la razele solare. la respiratia celulara. conopida. în transformarea triptofanului în vitamina 00. carne. inozita. tar'te de cereale. ficatul. fasolea. acumularea fierului liber în serul sanguin. )arenta de riboflavina provoaca leziuni ale limbii. colina. . metabolismul proteic. nucile. micsoreaza continutul de glicogen în ficat si rezistenta organismului fata de infectii. provoc'nd anurie. !nsuficienta de acid nicotinic provoaca tulburari digestive si ale sistemului nervos. ceste modificari patologice apar mai des daca se consuma o cantitate mare de glucide fara sporirea corespunzatoare a aportului de tiamina.itaminele 0idrosolu&ile +itamina 01 1tiamina2 a-uta la arderea glucidelor si proteinelor. favorizeaza cresterea.a. micsoreaza nivelul glucozei în s'nge. în galbenusul de ou. acidul lipoic. . albus de ou. vitamina *. nuci. crupele de #risca. dereglari de #emopoieza si sinteza a #emoglobinei. ovaz. la normalizarea functiei sistemului nervos. are proprietati lipotrope. splina cu aparitia #emosiderozei. dro-diile de bere si alimentare. insomnie. contribuie la normalizarea functiei sistemului nervos. în ficat. retine cresterea organismului. provoaca scaderea rezistentei la infectii s. participa la procesul de crestere. iritabilitate. 0irido+ina se gaseste în dro-diile de bere si alimentare. acidul pangamic (vitamina 51C). rinic#i. rosii. stimuleaza procesul de crestere. ficat. leguminoase. reducerea capacitatii de munca fizica si intelectuala. functionarea celulelor nervoase.itamina 93 1ri$o)lavina2 participa la respiratia celulara. vitaminoza 51 poate provoca boala Oberi-beriP cu paralizia membrelor inferioare. dro-diile de bere si alimentare. mareste rezerva de glicogen din ficat. . &unt bogate în tiamina p'inea neagra. mareste rezistenta organismului catre substantele to+ice si microbiene. contribuie la micsorarea masei corpului. ea se sintetizeaza în cantitati considerabile de catre flora intestinala.itamina 9) 1pirido#ina2 intervine în metabolismul aminoacizilor. oua. la steatoza #epatica. lacrimare. împiedica depunerea colesterolului în peretii arterelor. serotoninei. peste. zabalute. dementa. . !n avitaminoza 00 apare pelagra manifestata prin diaree. tulburari ale cordului. soia. dermatita. "itamina 51 în doze mari (în conditii e+perimentale) conditioneaza dereglari ale functiei rinic#ilor. Acidul !olic 1)olacina2 participa în procesul de sinteza a proteinelor si acizilor nucleici. &caderea nivelului de tiamina în organism provoaca insomnie. stimuleaza eritropoieza. fotofobie. soia. peste. nuci. . lapte. 8ipsa acestei vitamine provoaca anemia pernicioasa cu sindromul anemic si tulburari nervoase.a poate fi sintetizata în organism din aminoacidul triptofan si de flora intestinala. dro-diile alimentare si de bere. #istaminei.itamina $$ 1niacina. participa la normalizarea colesterolului în s'nge. carne. 8ipsa vitaminei 5B se manifesta prin anemie. în ficat. îndeplineste rolul de protector al celulei #epatice cu actiune lipotropa. carnea de porc. caderea parului. peste. con-unctivita. "itamina 516 se gaseste în ficat. în varza. acidul nicotinic2 participa în metabolismul glucidic. acidul orotic.+itaminogene$ bioflavonoizii (vitamina 0). 7iboflavina se afla în dro-diile de bere si alimentare. . proteic. contribuie la sporirea rezervei de glicogen în ficat. soia. "itamina 00 se gaseste în ficat. mazarea.

#ipotonie. )antitati sporite de vitamina ) contin fructele si legumele (macesul.a poate patrunde în organism cu #rana sub forma de provitamina. provoaca îngrosarea pielii. . participa la sinteza #ormonilor steroizi si se+uali. frisca. mareste integritatea pielii. al colesterolului. )arotenul se asimileaza mai bine în prezenta proteinelor si lipidelor. . ficatul. rezistenta organismului la infectii. stimuleaza sinteza glicogenului în ficat si sporeste continutul colesterolului în s'nge. în biosinteza #ormonilor steroizi. !nsuficienta de biotina sporeste dupa consumarea albusului de ou crud (albusul contine avidina. caderea dintilor. rinic#i. &unt bogate în acid pantotenic dro-diile alimentare si de bere. mineral. enterocolite). .ozele mari ale vitaminei ) pot provoca insomnie. pestele. uscarea corneei (+eroftalmie). periarticulare. contribuie la vindecarea plagilor. dintilor. tractului digestiv (faringite. mareste receptivitatea organismului la infectiile aparatului respirator.itamina D 1calci)erolul2 participa la absorbtia calciului si fosforului din intestin. deoarece ea se afla în multe produse alimentare si se sintetizeaza si de catre microflora intestinala. fragii s. scaderea rezistentei la diferitele substante to+ice. normalizeaza functia suprarenalelor. sc#eletului. s'ngerari si inflamatii ale gingiilor. "itamina se gaseste în ficat. bronsite. carnea.a. caisele. pot aparea malformatii congenitale. substanta care distruge biotina). gastrita. agravarea evolutiei lor. tar'tele de cereale. &unt bogate în caroten morcovul. patrun-elul s.). mararul. tomatele.itamina A 1retinolul2 asigura adaptarea oc#iului la întuneric. mucoaselor. stimuleaza apetitul. lipidic. salata verde. coacaza neagra.itaminele liposolu&ile . varza rosie. trombocitopenie. Kn insuficienta de biotina apare uscaciunea pielii. ficatul. cidul folic contin frunzele plantelor. al pielii. ciresele. ardeii dulci. . legumele proaspete). glucidic. în metabolismul proteic. tomatele.anemia megaloblastica #ipocroma. se observa slabiciune generala si somnolenta. la depunerea lor în sc#elet si dinti. Kn cazurile grave de carenta apare scorbutul care se caracterizeaza prin anemie. normalizeaza cresterea si reproducerea. stomatita. Acidul pantotenic 1vitamina 032 participa în metabolismul proteic. !nsuficienta vitaminei ) are ca urmare cresterea predispunerii organismului la infectii. mareste functia e+cretorie a pancreasului. . &imptome pronuntate ale bolilor provocate de deficitul vitaminei 5G se înt'lnesc rar. provoaca #iperestezia pielii. galbenusul de ou. #emoragii articulare.itamina C 1acidul ascor$ic2 participa în procesele metabolice celulare. "itamina @ se sintetizeaza de flora intestinala si se ingereaza cu produsele alimentare (dro-diile de bere si alimentare. stimuleaza mecanismele de protectie ale organismului împotriva infectiilor. unt. duce la retenta cresterii copiilor.a. leucopenie. fierului. leguminoasele. cefalee. numita caroten si în ficat se transforma în vitamina . conopida. previne #emoragiile. #ipertensiune arteriala. lapte. 9iotina 1vitamina . !nsuficienta de acid pantotenic provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos. asigura depunerea glicogenului în ficat si functia lui antito+ica. morcovul. întreruperea sarcinii. urzica. în organele interne. provoaca s'ngerari pronuntate în traume mici. ardeii grasi. galbenusul de ou. )arenta vitaminei scade adaptarea oc#iului la întuneric cu aparitia #emeralopiei (Oorbul gainiiP). &urplusul vitaminei în organism micsoreaza pofta de m'ncare. scade pofta de m'ncare si masa corporala. sm'nt'na. dro-diile alimentare si de bere. enterita.2 normalizeaza metabolismul lipidic si glucidic. normalizeaza 1F . gogosarii. prunele. ficat. mareste rezistenta organismului la infectii.

. voma. #ipogalactie la mama. se sintetizeaza în piele sub actiunea razelor ultraviolete. galbenusul de ou.a. Su&stantele "itaminogene nu au toate însusirile caracteristice vitaminelor si nu-i determinata influenta lor în organismul omului. contin ouale. dezvoltarea embrionului. dureri în membrele inferioare la mers. untul. malformatii congenitale. 8ipsa vitaminei . osteomalacie. ficatul. acidul pangamic. )arenta tocoferolului în organism provoaca #emoliza eritrocitelor. ardeii dulci. macesul s. capabila de a sintetiza vitamina A. ea determina functionarea tesutului muscular si celui nervos.itamina E 1toco)erolul2 îndeplineste un rol important în procesele de reproducere. 1= . .a se afla în legumele verzi (varza. moartea intrauterina a fatului. br'nzeturi. tomate. laptele. p'inea neagra s. . galbenusul de ou. !n lipsa vitaminei 0 apar #emoragii prin slabirea peretilor capilarelor. cidul paraaminobenzoic actioneaza antitireoto+ic.osteoporoza. ficat. cidul orotic.a.itamina : 1)itoc%inona2 este importanta în procesul de coagulare a s'ngelui. avort. cerebrale si apare mai des dupa tratamente îndelungate cu antibiotice si sulfanilamide care distrug flora intestinala. dar este bine cunoscut ca ele au rol în metabolism si se gasesc numai în produsele alimentare. tulburari de reproducere ca sterilitate la barbati si femei. spanac. unele produse de origine vegetala si animala. se gaseste în unt. micsoreaza permeabilitatea capilarelor. la copii provoaca ra#itism. coacazele. iar la maturi . favorizeaza procesul de regenerare a tesuturilor. peste. "itamina 0 (bioflavonoizii. "itamina . participa la acumularea glicogenului în ficat. "itamina . carne. slabiciune generala. "itamina . dministrarea dozelor mari de vitamina .functionarea glandelor tiroida. cereale). rutina) normalizeaza permeabilitatea vaselor si rezistenta lor. duce la #ipervitaminoza. varza. tulburari musculare si nervoase. #ipercolesterinemie. inapetenta. 8ipsa ei duce la aparitia #emoragiilor musculare. colina au proprietati lipotrope. frisca. vitamina *. inozita. uleiul vegetal nerafinat. dezvoltarea aterosclerozei. &unt bogate în vitamina 0 fructele. pancreas. )elelalte vitaminogene se înt'lnesc în dro-diile alimentare si de bere. . sm'nt'na. ceea ce se manifesta prin depunerea sarurilor de calciu în organele interne. untura de peste. #ipofiza.

tofu preparat prin precipitare cu carbonat de calciu. cerealele integrale 1E . peşte.:abel C. alături de calciu. în structura oaselor şidinţilor. nucile. moluşte şi stridii. NERALELE )e ce ne sunt necesare mineralele* 2iecare dintre minerale -oacă anumite roluri în corp. leguminoasele. carnea roşie şi ouă. Calciul intră în componenţa oaselor şi dinţilor şi este esenţial pentru procesele de creştere. peştii cu oase mici (sardine. dar pe l'ngă aceasta este un component al membranelor celulare şi -oacă numeroase roluri în circuitele metabolice ale organismului. 2osforul se găseşte în carnea de pui. 8aptele şi produsele lactate. funcţionarea normală a muşc#ilor. dimpotrivă. transmiterea impulsului prin fibrele nervoase. coagularea s'ngelui şi transportul substanţelor prin membranele celulelor. )alciul din spanac. &ucul de portocale îmbogăţit conţine cantităţi de calciu +osforul se află şi el.:abel sinoptic cu principalele efecte ale vitaminelor(1) . somon conservat). sfeclă şi rubarbă este. greu absorbit datorită prezenţei acidului o+alic. )alciul se găseşte în cantităţi mari în lapte şi produsele lactate. dar şi în legumele frunzoase verzi. arpagic.

stafide. 2ierul este preluat de către organism mai ales din ouă. gr'ul germinat şi tăr'ţa de gr'u. fructele uscate. fructele de mare (în special stridiile). cantităţile conţinute nu sunt semnificative. grăsimile. prezenţa lui fiind esenţială pentru creşterea şi dezvoltarea corporală şi. nuci. produsele lactate. apa dură. cerealele rafinate sunt surse sărace de fier. intr'nd în componenţa Qcărăuşilor( din sange. dar şi în legume precum ceapa şi usturoiul. nuci. (odiul şi potasiul intervin în ec#ilibrul apei între sectoarele organismului. carne şi produse lactate sunt mai sărace dec't dietele bogate în legume şi cereale. za#ărul. -incul reprezintă un constituent esenţial al sistemului enzimatic celular. (ulful se găseşte în general în produse de origine animală (peşte. este implicat în metabolismul vitaminelor şi proteinelor. produsele de carne. cum ar fi p'inea albă. +luorul se găseşte în general în cantităţi mici în cele mai multe surse alimentare. av'nd rol în o+idarea fierului. precum şi la contracţia musculară propriu-zisă şi activează multiple enzime celulare şi căi metabolice ale corpului uman. unele formule de lapte. Clorul contribuie la sinteza acidului clor#idric în stomac şi se află în str'nsă relaţie cu sodiul şi potasiul pentru îndeplinirea funcţiilor acestora. • Orice #otăr're în legătură cu consumul de suplimente de vitamine şi minerale trebuie luată în colaborare cu medicul. o+idarea tisulară. cantitatea de vitamine şi minerale pe care aceasta o conţine este suficientă pentru nevoile corpului. . )ele mai bogate surse sunt ficatul. Kn general. . nuci. Cuprul intră în componenţa mai multor enzime şi proteine ale corpului. cacao. tofu preparat prin precipitarea magneziului. ceai. ouă. legumele verzi. Kn rest. prunele uscate. Kn general. ciuperci.agneziul participă la transmiterea semnalului activator de la fibra nervoasă spre muşc#iul care îi este subordonat.acă alimentaţia noastră este ec#ilibrată şi variată. cerealele şi vegetalele verzi. cerealele neprelucrate. Magneziul este prezent în numeroase alimente 4 diverse seminţe (mai ales de floarea-soarelui). leguminoase. 'odul a-ută la funcţionarea normală a glandei tiroide. pentru desfăşurarea normală a circuitelor metabolice ale organismului. )uprul este larg distribuit în alimentaţie. ouă. sparang#el. Cromul se găseşte mai ales în dro-dia de bere. cafea. nucile şi seminţele/ cantităţi mici se găsesc în cereale şi legume. c't şi cea e+cesivă a organismului poate avea efecte nedorite asupra sănătăţii. deoarece at't aprovizionarea insuficientă. deşi acesta este prezent în ma-oritatea fructelor şi a legumelor.ste de preferat ca aportul de vitamine şi minerale să provină din #rana zilnică. apărarea antiinfecţioasă. bere şi vin. e+cepţie făc'nd apa fluorurată.. +ierul intervine în transportul o+igenului. ceaiul şi peştele marin. piperul negru. dietele bogate în alimente rafinate. carnea slabă. alimentele puţin colorate. în transportul substanţelor prin membranele celulare şi în activitatea normală a musculaturii. la adult. 6H . carne). legume. are rol antio+idant şi stimulează sistemul imun.

:abel B .fectele deficientei principalelor minerale 61 .

aroma) in scopuri te#nologice. !n afectiunile cardiovasculare sunt utilizate suplimente conţin'nd antio+idanţi. acizi grasi omega-G. calciu etc. in timpul sarcinii şi alaptarii sunt utilizate produse care contin fier.Suplimentele alimentare &unt constituite din produse sau combinatii de substante care nu au rol de medicament.polinesaturati. 66 . stfel. Aditi"ii &unt substante c#imice care se adauga in alimente pentru a facilita conservarea lor sau pentru ameliorarea proprietatilor(e+ gustul. Multe suplimente sunt utilizate la sportivi sau în convalescenţa unor afectiuni acute. ceste suplimente alimentare sunt din ce in ce mai utilizate in practică pentru anumite strategii terapeutice. folati.rug dministration) le include in clasa alimentelor. !n *& 2. *tilizarea acestora se face pe baza recomandarilor de la producator. în situaţii fiziologice sau patologice. steroli şi stanoli. (2ood and .

precum şi alte dimensiuni lineare pentru a caracteriza masa grasă şi statusul nutriţional ale unei persoane şi a stabili relaţia între greutate şi cea mai mică mortalitate. s-au elaborat tabele. enterocolite) . funcţionali etc. cum ar fi urmele de pesticide. densitometrie. 2 Greutatea Măsurarea greutăţii corporale este cea mai simplă şi la îndem'nă metodă de evaluare a statusului nutriţional. autoaprecierea greutăţii etc. a pierderii calităţii nutriţionale. înălţimea.-urilor(. în calcularea indicelui de masă corporală (!M)) sau a compoziţiei corporale şi necesarului energetic.+ nitritii sunt utilizati pentru conservarea carnii prin afumare şi in#iba cresterea Clostidrium 0otulinium" . metale grele. diverse pliuri cutanate şi circumferinţe.). Knălţimea ar trebui să fie măsurată cel mai corect cu a-utorul unui stadiometru.valuarea statusului nutriţional se face pe date subiective (putere de muncă.) şi pe date obiective clinice (indici antropometrici. vanta-ele oferite de aditivi$ • )resc durata de conservare a alimentului • 0revin irosirea alimentelor • )resc varietatea si atractivitatea alimentelor • 0rote-eaza de anumite boli provocate de alimente(to+infectii alimentare.) sau de laborator (impedanţă bioelectrică. O categorie specială. O greutate anormal de redusă poate fi 6G . şi diferite reglementări interne sau internaţionale stabilesc nivelul considerea tigur dintr-un anumit aditiv. care corespund mediei greutăţii populaţiei cu cea mai mare speranţă de viaţă şi care sunt folosite ca reper de normalitate (greutatea Qideală() 2 <nălţimea Măsurarea înălţimii este necesară în estimarea greutăţii corporale ideale. ndici antropometrici Măsurătorile antropometrice se numără printre cele mai vec#i metode de apreciere a stării nutriţionale. &-a folosit greutatea corporală. care nu sunt de dorit in alimente CA$ T5LUL 3 E"aluarea stării de nutriţie . teste bioc#imice etc. a unor eventuale efecte nedorite pe termen lung. diferită de aditivi sunt poluanţii sau contaminantii de natură fizică sau c#imică.ezavanta-ele sunt legate de falsificarea gustului si calităţii alimentelor. Kn consecinţă. #ormonii de crestere(in carne si produse lactate). :otuşi aceste valori sunt stabilite pe mai ales prin consens dec't prin dovezi sigure. !n te#nologia alimentară şi în gastrote#nie sunt utilizaţi totuşi doar acei aditivi care au fost testaţi şi şi-au dovedit siguranţa alimentară.cestia reprezinta marea clasa a %. aflato+inele .

FC + T(:-1CH) 4 "-6HU < :. o greutate e+cesivă poate reprezenta un semn caracteristic al obezităţii.< .CHDH.enutritie 1=.E &upraponderal GH-G<. &căderea în greutate în cazul unei boli sau post prelungit.!!! Ce este supragreutatea= 6< .9(?g)>:6 (cm) 3 . !nterpretarea valorii greutăţii corporale trebuie să ţină cont de înălţimea şi v'rsta persoanei respective.E Obezitate gr. sau poate fi asociat cu iniţierea unei terapii sau abandonarea alteia.varsta in ani  2ormula 5roca 9i . ".H. :abel cu &tatusul nutritional la adulti dupa !M) !M) Ag>m6 &tatus nutritional X 1=. .talia in cm.BV)-6C Ag>cm6 supragreutate 6C-GH Ag>cm6 obezitate MGH Ag>cm6 !ndicele de masă corporală are avanta-ul că determină relaţii între greutate şi înăţime e+primate printr-un singur număr. !ndicele de masă corporală este considerat e+act pentru că este mai bine corelat cu masa adipoasă totală şi relativ independent de talie.C-6<.E Obezitate gr. :-1HH iar la V 9i .  2ormula &ocietatii de sigurari Metropolitane 3eR Sor? 9i.!! M <H Obezitate gr. se asociază cu risc crescut de morbi-mortalitate )'ştigul temporar în greutate adesea dezvăluie e+istenţa unei afecţiuni.+ista diferite formule de calcul al greutătii ideale. mai ales la copil. 66. ca mar?er al malnutriţiei protein-calorice.considerată ca un semn de denutriţie.(:-1HH)+H.E  !nde+ul Masei corporale !M).=C. Kn caz contrar.E (66. al unei modificări psi#osociale sau a stilului de viaţă. &e pot aduce şi critici clasificărilor bazate pe !M) deoarece acesta nu reflectă distribuţia masei grase  !ndicele abdomino-fesier (Weist-8ipp) )ircumferinta abdominala )ircumferinta fesiera (bazin) 4 3 .! GC-GE.E 3O7M 8 6C-6E.

Obezitatea este cea mai frecventă tulburare de nutriţie ce afectează copiii.!t Ras c#aracterized as #aving at least G of t#e metabolic abnormalities$ 1) 2asting plasma glucose Y 1HH mg>d8 (C. adolescenţii şi adulţii. G) serum @. creşterea tensiunii arteriale) este de 1H6 cm pt barbati si == cm pt femei.2actori de mediu 6C . and X CH mg>d8 (1. and C) Raist circumference Y EC cm for bot# se+es :0 !!!(=) Patogeneza 8a nivel termodinamic se ingeră şi se absoarbe mai multă energie din alimente faţă de c't se consumă. 9reutatea corporala superioara cu 6CI greutatii normale este considerata de medici %obezitate(. 7om'nia ocup'nd locul G printre ţările europeene.8 colesterolului. . ci şi prin implicaţiile socio-economice şi mai ales prin comorbidităţile asociate care cresc riscul relativ al mortalităţii la 1.)înd greutatea corporala depăşeşte 6H-6CI din limita standard corporala stabilita la nivel international. cu o prevalenţă în continuă creştere. indiferent de se+.ste o epidemie globală. &e estimează că în lume 1. cancerul. programe regulate de miscare si folosirea integratorilor dietetici pe baza de fibre solubile in apa.BE mmol>8) or drug treatment.8-c#olesterol X <H mg>d8 (1. O circumferinţă a taliei de peste =H cm la femeie şi peste E< cm la bărbat poate defini obezitatea abdominală$ "aloarea circumferinţei taliei corespunde la o creştere importantă a prezenţei factorilor de risc vasculari (creşterea colesterolului total. Obezitatea este o boală multifactorială. .upă numeroase studii s-a constatat că pentru definirea obezităţii abdominale este suficientă măsurarea circumferinţei taliei. a RorldRide epidemic #ealt# problem.H< mmol>8) for men. 6) serum triglJcerides Y 1CH mg>d8 (1. tunci cand e+cesul de greutate nu depaseste 1HI peste greutatea ideala e+ista o tendinta %usoara( de ingrasare. caracterizată printr-un dezec#ilibru între aportul de energie şi consumul de energie ale organismului. <) blood pressure Y 1GH>=C mm@g or drug treatment for #Jpertension.F$ diabetul za#arat. )irca EHI din cazurile de obezitate sunt determinate de consumul alimentar in e+ces. Mult mai rara. rasă sau stare socio-economică. !n realitate nu sunt clare cauzele obezitatii. . and lipid profiles abnormalities. dislipidemia. scaderea @. factori care daca se asociaza definesc Sindromul . din care G16 milioane sunt obeze.6E mmol>8) for Romen or drug treatment. Obezitatea prezintă o problemă de sănătate publică nu numai prin prevalenţa sa la toate categoriile de v'rstă.+ista mai multe tipuri de obezitati cu cauze diferite si cu factori de risc diferiti$ . cresterea glicemiei. is c#aracterized bJ central obesitJ.6. !n aceasta situatie sunt recomandate controlul dietei. putem vorbi de supragreutate.1 miliarde de persoane sunt #iperponderale. tratamentul este e+clusiv medical si este orientat spre tratarea bolii care a cauzat obezitatea. obezitatea de tip secundar ( CI din populatie) are ca factori determinanti dezec#ilibre metabolice si #ormonale. complicaţiile cardiovasculare. #Jpertension.&usceptibilitate genetica . insulin resistance.eta&olic# Metabolic sJndrome (Met&).B mmol>8) or drug treatment of #JperglJcemia. !n acest caz.C.

)us#ing boli @ipotalamice 4 tumori. . Modificarea stilului de viaţa va fi încura-ată la toţi pacienţii . - )linic 4 Obezitate androida .) sau @ipertrofiei ( cresterea vol) adipocitelor incarcate cu :9 3r.adipocite variaza. 7ezulta obezitate #ipotalamica cu #iperfagie. &tanolii din plante reduc absorbtia colesterolului din tractul digestiv si sunt eficienti in toate tipurile de dieta.primara -secundara $-a) boli endocrine $ #ipotiroidie. . .! GH-GC Ag>cm6 .cu varsta.scaderea activitatii simpatice/tulburari in secretia de neuropeptide care actioneaza in #ipotalamus stimuland apetitul.N!: :.Obezitate dismorfica 4 in sindroame genetice cu depunere localizata sau partiala de tesut adipos .Obezitate ginoida . . inflamatorii. colesterolul sub 6HHmg>zi cu creşterea grăsimilor polinesaturate (1H-6HI din totalul caloriilor) şi creşterea conţinutului în fibre(6H-GHg>zi). )us#ing.!! GC-<H Ag>cm6 -gr.menopauza. psi#ici. s. impactul acestor măsuri simple asupra afecţiunilor cardiovasculare fiind demonstrată.depresie . de ovar polic#istic. andropauza O5.gr.crstere in O5 @iperplagica )lasificarea obezitatii$ Obezitate. !!! M<H Ag>cm6 $rincipii terapeutice in o&e%itate 0entru prevenirea obezităţii se recomandă reducerea porţiilor de m'ncare şi a conţinutului caloric>porţie.8eziuni ale #ipotalamusului $leziuni ale nucleului ventromedial sau paraventricular.Obiceiuri alimentare$ nu uitaţi că ec#ilibrul energetic (şi ponderal) înseamnă să m'ncăm at'ta c't consumăm fectiuni endocrine$. 9răsimile saturate vor fi sub FI din totalul caloriilor. proc.este mic la copil nou nascut . .5. traume.2. b. este definita ca o crestere a masei totale de tesut adipos datorita @iperplaziei ( cresterea 3r. cu creşterea calităţii vieţii şi a longevităţii. lte opţiuni terapeutice sunt utilizarea sterolilor şi stanolilor în alimentaţie precum şi a unor antio+idanţi naturali(carotenoizi. flavonoide.lipamatoze mono. tulburarea sistemului nervos vegetativ. oligo-poli nodulare. 6B . vasculare.creste progresiv pana la 1=-6H ani.upa severitate$ -dupa !M) 4 supragreutate 6C-6E Ag>cm6 . Zuercetina). cresterea activitatii parasimpatice.gr. afect.

rlistatul acţionează prin in#ibarea specifică şi de lungă durată a lipazelor gastrointestinale. Orlistatul ameliorează şi multiple alte afecţiuni asociate obezităţii. ea fiind un ad-uvant la masurile mai sus enuntate . aritmie e+trasistolica) • fectiuni ocluzive ale arterelor periferice • ") isc#emic sau cerebral • "alvulopatii severe • @ipertiroidie • 2eocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine • !nsuficienta #epatica severa • !nsuficienta renala severa • 9laucom cu ung#i inc#is • . 0acientii care au contraindicatii pentru tratamentul cu &ibutraminum$ • Obezitatea de cauza tumorala #ipotalamica • :ulburari ma-ore de alimentare in antecedente (anore+ia nervoasa sau bulimia nervoasa) • 5oli psi#ice ma-ore$ depresia. (ibutraminum reduce aportul alimentar prin actiune la nivelul sistemului nervos central. atacuri de panică. . alcool sau medicamente in antecedente 6F .doza poate fi crescuta la 1C mg o data pe zi. &ibutraminum nu creeaza dependenta.ependenta de droguri. tendinta la suicid. este singurul agent medicamentos din clasa sa terapeutică care nu are efecte sistemice$ nici asupra sistemului nervos central (insomnie. sindrom discordant • &indromul 9illes de la :ourette • @: necontrolata terapeutic (: M1<C>EHmm@g) • :ulburari de ritm (ta#icardie. )omparativ cu simpla modificare a stilului de viaţă. #ipercolesterolemiei şi sindromului metabolic. incidenţa acestora scăz'nd pe măsură ce administrarea de orlistat continuă. sindrom maniacodepresiv. parestezii) şi nici asupra sistemului cardio-vascular (ta#icardie. pierderi de memorie. previne mai eficient instalarea diabetului la pacienţii obezi şi contribuie la asigurarea unui control glicemic mai bun la pacienţii diabetici. )ele mai frecvente reacţii adverse la administrarea de orlistat sunt cele gastro-intestinale. cefalee. amplificand scaderea ponderala asociata sc#imbarii stilului de viata.oza initiala este de 1H mg de sibutraminum o data pe zi. permitand un control mai eficient al comorbiditatilor asociate si in acelasi timp favorizand. cu favorizarea senzatiei de satietate si in mai mica masura creste rata metabolismului de repaus. mentinerea pe termen lung a noii greutati. uscăciunea gurii. efectele adverse usoare si tranzitorii fiind previzibilesi bine cunoscute din farmacologia medicamentului. !n conditii de eficienta scazute la aceasta doza (definita ca pierdere in greutate mai mica de 6 Ag in < saptamani). an+ietate.atorită mecanismului de acţiune la nivel local.:erapia medicamentoasa este comple+a . dupa utilizarea timp de minim B luni. depresie. . ameţeli. de tipul #ipertensiunii arteriale. scăz'nd astfel absorbţia lipidelor cu cca GHI. Orlistatul determină o scădere ponderală mai mare/ în plus. aritmii cardiace. #ipertensiune arterială).

cum sunt produsele pe baza de e+tras liofilizat de fruct de portocal( cu efect diuretic). simpatomimetice.8.colesterol daunator si @. &-a constatat ca pe langa intarirea sistemului imunitar. 2im&unatateste ec0ili&rul intre lipidele din sange# &-a dovedit ca cromul reduce colesterolul total si imbunatateste raportul dintre 8. ?etoconazol. un oligoelement esential pentru o stare de sanatate buna la modul general. !n alimentatia moderna se simte lipsa de crom cu toate consecintele nefavorabile asupra organismului nostru si a functiilor vitale. care se gasesc pe piata sunt numeroase. antidepresive din grupa in#ibitorilor selectivi ai recaptarii de serotonina. CA$ T5LUL ? $rincipii dietetice in patologia medicala Regimurile restricti"e 'n tratamentul o&e%ităţii u e+istat o serie de regimuri numite %libere( (%free diets() care au cunoscut şi ele moda lor şi care au fost părăsite pentru ca. 2spri>ina actiunea insulinei# Molecula de 2:9 si insulina lucreaza in paralel pentru a asigura transferul glucozei la celule. &e pare ca cromul sustine ambele functii. − nu negativau în mod durabil bilanţul de energie − nu asigurau un bilanţ de azot ec#ilibrat. O clasificare de baza imparte aceste produse in$ • $roduse pe &a%a de !i&re solu&ile. ceai verde (cu efect antio+idant) si crom organic. antipsi#otice. dupa cercetari recente. cromul regleaza si controleaza glicemia. scazand astfel riscul total de ateroscleroza. cestea reduc cantitatea de grasimi ingerate odata cu mancarea. O cantitate mai mare de crom reprezinta o cale de a preveni oboseala si lipsa de energie care duce la pofta de dulciuri. • $roduse care acti"ea%a meta&olismul si stimulea%a arderea grasimilor. adenom de prostata cu reziduu vizical postmictional • &arcina si alaptare • !ntoleranta la lactoza Su&stantele naturale care reglea%a greutatea corporala 0rodusele naturale pentru controlarea greutatii. ciclosporina • @iperplazie. care actioneaza ca un %burete natural(. asigurand astfel un ec#ilibru mai stabil. itraconazol. $roduse pe &a%a de crom vanta-ele unei diete pe baza de crom 2scade po!ta de dulciuri# )romul sustine molecula de 2:9 si o a-uta sa transporte glucoza din sange in celule. )romul este.• dministrare concomitenta de in#ibitori de M O. triptofan. 6= .colesterol benefic.8.

. . 0racticarea unui regim restrictiv trebuie precedată de acordul bolnavului.a este o variantă %familială( a dietei sărace în #idrocarbonate cunoscute de peste 1HH de ani/ − e+plicaţiile raţionale găsite pentru -ustificarea acestei diete nu au nici un fundament ştiinţific. şi consideră acest gen de alimentaţie ca periculoasă pentru sănătatea cetăţenilor (risc de boli cardiovasculare)/ − medicii trebuie să e+plice pacienţilor potenţialul de risc şi periculozitatea pe care o incumbă practicarea unor asemenea diete. ceastă dieta a făcut obiectul unei critici serioase din partea %)ouncil on food and nutrition( &* din care rezumăm$ − dieta revoluţionară t?ins nu este nici nouă nici revoluţionară. ele trebuie să fie urmate obligatoriu de regimuri de stabilizare. data controlului. 7egimurile restrictive ec#ilibrate peste 1<HH calorii pe zi.a2 regimuri li$ere aglucidice sau %ipoglucidice &unt cunoscute sub denumirea de dieta Marriot ( nglia) sau t?ins (&* ) ( t?ins[ diet revolution) ceste regimuri au fost descrise pentru prima dată în 1=B< de către William @arveJ. !n al doilea r'nd ele trebuie să răspundă scopului tratamentului din obezitate$ de a negativa de o manieră durabilă bilanţul energetic şi de a ec#ilibra bilanţul de azot. 0rescrierea regimurilor restrictive trebuie sa aiba o motivaţie medicală şi să fie precedate de e+plicaţia clară a te#nicii de realizare. . 3u e+istă nici o dovadă că utilizarea unei diete de CHHH calorii fără glucide duce la slăbire/ − consiliul nu este de acord în a recomanda populaţiei nici un gen de %dietă liberă( ce permite ingestie %nelimitată( de lipide. Regimurile restricti"e ec0ili&rate 'n tratamentul o&e%ităţii 7egimurile restrictive ec#ilibrate trebuie să întrunească criteriile unui bun regim. :rebuie să menţionăm că în urmă cu 1HH de ani cantitatea de glucide cu absorbţie rapidă din alimentaţie era mult mai mică şi deci acest regim era probabil mult mai bine acceptat. Kn ultimii 6H de ani aceste regimuri au fost reactualizate sub diferite nume şi cu diferite procenta-e de glucide (nivel cobor't sau foarte cobobr't de #idrocarbonat).e obicei nivelul ingestiei calorice anterioare variază între GCHH-CHHH calorii pe zi pentru bărbaţi şi 6HHH-<HHH calorii pe zi 6E . nerespectarea tuturor secvenţelor de regimuri (reducere şi stabilizare) este urmată de reîngrăşare prin fenomenul adaptării c#eltuielilor energetice la aport. ritmul scăderii în greutate. %:#e prudent diet( (7inzler) etc. . timpul precis de respectare a regimurilor. sunt indicate în obezitatea #iperfagică şi în cea normofagică. Kn al treilea r'nd.ste necesar de a-i e+plica bolnavului că. "ariante ale acestui regim sunt cunoscute sub numele de dieta 9ordon.lementele necesare pentru întocmirea regimului restrictiv$ nterogatoriul alimentar a) 3ivelul calorico-azotat anterior. 7egimul iniţial recomandat de William @arveJ şi William 5anting mai cuprindea şi vin. proteine etc.

b) )oe+istenţa unei #iperlipoproteinemii (@80) care trebuie în paralel tipizată şi stabilită depedenţa metabolică. nevrotice. corectarea lui este dificilă din cauza %transferului de motivaţie( bulimică.) şi regimul de urmat. 3ivelele ingestiei proteice sunt de asemenea ridicate (peste 1CH de grame proteine pe zi). c#iar dacă acest lucru este uşor.iferenţe energetice de cel puţin 1HHH calorii între valoare alimentaţiei iniţiale (.).pentru femei. ceastă e+cludere este totală şi pentru toată durata vieţii. c) Kn marea ma-oritate a cazurilor nu e+istă regimuri restrictive anterioare. b) 3ivelul proteic cel putin egal cu cel anterior regimului şi întotdeauna peste CC grame proteine pe zi. e+clude din regimul restrictiv şi din cel de ec#ilibrare alimentul responsabil de această dependenţă. fapt care face dificilă cifrarea e+actă a ingestiei calorice spontane. renale/ cantităţi variabile de proteine în funcţie de gradul insuficienţei renale etc. c) 7espectarea a cel putin trei mese pe zi. cereale. insuccese la e+amene. însă ele provin din proteine de slaba valoare biologică (legume.. fructe). . Kn practică.iferenţele vor fi mărite în cazul e+istenţei unor tratamente medicamentoase anterioare (preparate tiroidiene. etc. Sta&ilirea gra"ităţii a!ecţiunilor asociate şi a gradului de prioritate nutriţională ceste considerente vor sta la baza întocmirii regimului restrictiv şi parţial la prescrierea regimurilor de stabilizare. GH . E6istenţa tul&urărilor meta&olice a) )oe+istanţa unei tulburări a ec#ilibrului glicemic (diabet za#arat. . d) :ratamentul psi#ologic al terenului generator de stimuli e+terni şi interni nutriţionali (afecţiuni organice. deci nu este instalat fenomenul adaptării c#eltuielilor energetice la regimul pe care îl vom prescrie. indiferent de noul ec#ilibru ponderal şi energetic la care va a-unge subiectul. &e va insista asupra descoperirii %factorului declanşator de apetit(. diuretice).+emple$ concentraţii variabile de 3a în funcţie de gradul @: şi>sau a insuficienţei cardiace. Reguli generale de 'ntocmire a regimurilor restricti"e 'n o&e%itatea 0iper!agică sau de aport a) . #iperinsulinism reacţional) e+clude folosirea glucidelor cu absorbţie rapidă din regimul restrictiv şi din cel de stabilizare. traume psi#ice. etc.i. d) &e notează frecvenţa perioadelor de bulimie mai ales post-ingestie alcoolică. b) 2recvenţa meselor în nictemer este mare şi găsim frecvent %suplimentări( neregulate. funcţionale.

i).c) la aporturi reduse (. c) )u c't nivelul energetic este mai mare. regimurile de stabilizare se întind pe o perioadă lungă de 1-G ani. f) . G1 . cu at't regimurile de stabilizare vor fi mai lungi. f şi g. miere. p'ine. nivel caloric anterior. putem avea rezistenţă din partea bolnavului pentru care alimentul respectiv are valoare de simbol. etc. b) 7egimurile de ec#ilibrare trebuie crescute cu 6HH-GHH calorii la fiecare B-1H săptăm'ni. e) )u c't ingestia proteică a fost mai mică. . A. d) !ndicatorul trecerii de la un regim restrictiv la altul este constanţa greutăţii. afecţiuni asociate.e) . renală.). etc. Acceptul psi0ologic al regimului de către &olna" a) cceptul psi#ologic al nivelului energetic ales. cu at't regimul de ec#ilibrare va fi urmat mai mult timp (luni). d) 7egimurile restrictive se întind de-a lungul unor perioade variabile în funcţie de importanţa obezităţii. 7ealizarea lor este necesară din cauza fenomenului descris. etc. dulciuri.ste nevoie de acordul psi#ologic al bolnavului înainte de a întreprinde aceste regimuri lungi. de adaptare (reducere) a c#eluielilor energetice (. regimurile de stabilizare se fac în palier. în funcţie de afecţiunile asociate (@: .e o manieră generală regimurile restrictive vor ţine cont de %preferinţele( alimentare ale subiectului e+cluz'nd nutrimentele citate la punctele e. . 0entru creşterea c#eltuielilor energetice la nivelele anterioare regimurilor restrictive.+cluderea alcoolului sau>şi a glucidelor cu absorbţie rapidă sau>şi a lipidelor saturate în cazul coe+istenţei unei @80 (în funcţie de dependenţa metabolică). 3a. . za#ăr. !ndiferent de importanţa pierderilor. Regimurile de sta&ili%are 'n o&e%itatea 0iper!agică ceste regimuri de stabilizare sunt obligatorii după fiecare regim restrictiv. ici ne lovim de %refuzul( unor bolnavi de a accepta un nivel %prea cobor't( sau %prea ridicat( energetic.acă c#eltuielile energetice scad cu 1I pe zi în timpul regimurilor restrictive. Kntocmirea regimurilor de ec#ilibrare trebuie să îndeplinească următoarele reguli$ a) 3ivelul energetic al primului regim de ec#ilibrare trebuie să fie cu 6HH-6CH calorii superior ultimului regim restrictiv. )onform principiilor de tratament enunţate se poate anticipa o scadere în greutate de B-= ?g pe lună. lipide. Kn cazul e+cluderii unor nutrimente incompatibile cu întocmirea unui regim alimentar personalizat (alcool. insuficienţă cardiacă. g) daptarea cantităţii de proteine.+cluderea glucidelor cu absorbţie rapidă în cazul asocierii unui diabet za#arat sau a unei #ipoglicemii reacţionale. b) cceptul psi#ologic al bolnavului asupra e+cluderii unor nutrimente. c) cceptul psi#ologic asupra duratei regimului restrictiv. ele cresc mult mai greu în cazul trecerii la alimentaţia anterioară. deoarece nerespectarea unuia din aceşti timpi duce la insuccesul tratamentului.).

cu at't ec#ilibrarea se obţine mai greu.GHH ?g D C.f) 3u este nici o legătură între regimurile restrictive şi cele de stabilizare. #eringi. somon. g) )u c't erorile (cantitative sau calitative) sunt mai mari.scaderea #iperuraturiei Caracteristicile dietei:  #ipocalorica  #ipoprotidica (#ipopurinic)  #ipolipidica  normoglucidica  #iposodat  cu lic#ide în cantitate crescută  alcalinizant  bogat în reziduri 7egim dietetic #ipoproteic cu reducerea alimentelor bogate in purine$ viscere.scăderea #iperuricemiei . . timpul stabilizării va fi apro+imativ egal pentru aceeaşi parametrii. creier. scrumbii. crap.+emplul practic de secvenţe de regimuri restrictive şi de stabilizare$ &ubiect de EH de ?g de se+ masculin cu obezitate #iperfagică şi #ipertrofică şi cu motivaţii medicale ale curei de slăbire (înălţimea nu are importanţă în calcul). momite. ansoa. ficat de vita. 0ierderea anticipată în greutate$ BHHH grame 0ierderea realizată$ C=HH grame :otal pierdere în greutate$ 1<. i) )u c't obezitatea este mai #iperplazică (talie mică) cu at't ec#ilibrarea se obţine mai greu. indiferent dacă se pierd 1C sau CH de ?g.=HH ?g). &e prescrie în continuare regimul restrictiv de 1HHH calorii pe zi pentru încă trei săptăm'ni.cg. stfel.1HH ?g (=. peste afumat. Regimul 'n 0iperuricemii @ gutăA copul prescrierii: . #) )u c't tratamentele medicamentoase (tiroida) au fost mai lungi. cu at't durata stabilizării va fi mai lungă. mure G6 . !ngestia calorică anterioară$ GHHH cal !ngestia proteică anterioară$ 1<H grame *ltimul nivel ponderal stabil$ FB ?g 7egim prescris$ 1HHH calorii pe zi :impul regimului$ G săptăm'ni 0ierderea anticipată a greutăţii$ =CHH grame 0ierderea reală în G săptăm'ni de regim$ =GHH grame )u acest regim de 1HHH calorii pe zi timp de G săptăm'ni s-a a-uns cu : de la 1FH>16H la 1<H>=C mm @g şi s-au ameliorat modificările . sardele.

obstructii. vînat. iar cînd apar simptomele. precum şi prin asigurarea anumitor săruri. . . toate cu efect alcalinizant. carne de vitel. preponderent reprezentate de cele vegetale. teroscleroza în toate formele ei are o evoluţie asimptomatică pe o lungă perioadă de timp.restabilirea ec#ilibrului acido-bazic. rupturi. #ipolipidic. #iposodat. cirnaţi.cu risc vital sever.Kn cazul în care tratamentul incorect condus prelungeşte insuficienţa cardiacă peste anumite limite şi încep să se manifeste simptomele deficitului #epatic. fructe). . unt. !ndicatii speciale !n puseul acut. se vor limita pîinea. fructe. limba de vita.bogate în acizi graşi polinesaturaţi şi sărace în colesterol).reducerea aportului de lipide (ma+imum BH-=Hg lipide>zi. conform rezultatelor unor dozări de laborator seriate. (in primele <= ore) regimul va fi compus din orez. . limentele interzise$ brînzeturi fermentate. legume.reec#ilibrarea dezec#ilibrului #idroelectrolitic realizată prin restricţia sodată din alimentaţie. paste fainoase. ulei. dulciuri. fainoase. fara sare si grasimi. ele se datoreză prezenţei plăcii de aterom sau c#iar a manşoanelor ateromatoase complicate de dezvoltarea unor tromboze sau tromboembolii şi c#iar de prezenţa unor anevrisme ce pot da compresiuni. 7egimul alimentar va fi deci normocaloric sau 0ipocaloric (la obezi). rinic#i de vaca. Caracteristicile regimului alimentar 'n aterosclero%ă reosceroza este o afecţiune cronică a arterelor şi este întîlnită la toate vîrstele. conserve de carne. fulgii de ovăz. cartofii. fasolea GG .restabilirea activităţii biocatalitice normale prin aport vitaminic suficient sau c#iar în e+ces. . fasole. carne de vaca. carne slabă. limentele permise$ lactate. pastele făinoase. mezeluri. 2elurile de mancare vor fi pregatite cat mai simplu. peşte sărat. băuturi alcoolice. sau mazăre uscată. unele condimente (muştar). normoglucidic. preparatele de griş.aport glucidic de <H-CHI din aportul caloric total zilinic. margarină. carnati. în special prin combaterea stării de acidoză care se realizează printr-un regim relativ bogat în legume şi fructe sau sucuri de legume şi fructe. regimul va fi adaptat în acest sens. în funcţie de gradul retenţiei de apă şi sodiu. dar în special la vîrsta a !!! a. carne de gasca. carne porc slaba. pireuri preparate fara grasimi (din legume fierte. mazărea. supe si creme de legume. Caracteristicile regimului alimentar din insu!icienţa cardiacă -corectarea insuficienţei de substrat nutritiv care se realizează printr-un aport ec#ilibrat de principii alimentare asociată cu o corectare a tulburărilor digestive care interferează cu motricitatea şi rezorbţia intestinală. carne de gaina. normoproteic. .asigurarea unei stări de euproteinemie obţinută printr-un aport alimentar bogat în proteine.de vitel (timus).

cimbru. afumăturile. conopida. băuturi alcoolice. peştele din speciile grase. peştele de mare. frunze de dafin. ceaiurile. măslinele. pentru acrire se recomandă sucul de lămîie. cacao. precum şi apele minerale saline. scrumbiile sărate.aport de G-C g 3a)l(16HH-6HHHmg 3aD). c#imen. ţelina. Caracteristicile regimului alimentar 'n 0ipertensiunea arterială - 0rincipalele caracteristici ale regimului alimentar în @: sunt$ elementul principal este reprezentat de negativarea balanţei sodiului. cîrnaţii etc. 8a cei cu ateroscleroză clinic manifestă se recomandă GH calorii> ?ilogram corp. iaurtul. precum şi alimentele cu un conţinut crescut de clorură de sodiu. arpagic. se interzice şi pîinea obişnuită . Kn cazul acestui regim se interzice adaosul de sare la prepararea alimentelor. limitarea consumului de ciocolată. romaniţa. aport proteic de 6H-6CI din aportul caloric zilnic. dieta va fi ec#ilibrată din punct de vedere calitativ. caimacul. spanacul. precum şi alimentele cu un conţinut crescut de clorura de sodiu$ mezeluri. tip constituţional. conservele. dintre condimente se recomandă cele aromate ( mărar.- - uscată. b) 3egim %iposodat5 standard5/ aport de 1-G g 3a)l( <HH-16HH mg3a D). cafea. smîntîna/ ouăle se vor limita la 6-<>saptămînă. &e vor evita cărnurile grase. se recomandă sucurile de fructe. lintea şi se vor consuma predominant legume şi zarzavaturi. iaurtul degresat. afumăturile. cu ec#ilibru între proteinele animale şi cele vegetale. aportul caloric global depinde de greutate. &e interzic şi medicamentele>drogurile care conţin 3a D (bicarbonatul de sodiu. Tipuri de regim 0iposodat a) 3egim %iposodat 4larg5. guliile etc). de legume. !niţial va fi permis un regim #iposodat %larg(. amintite anterior. iar dintre brînzeturi se recomandă doar cele cu un conţinut de grăsime sub GHI în substanţa uscată ( preferabil brînza slabă de vaci). se+. scorţişoară. indicîndu-se pîinea fără sare. cu e+cepţia celor care produc meteorism( varza albă şi roşie. tar#on. iar în cantităţi mici şi piper sau boia). 8a cei cu predispoziţie spre ateroscleroză se recomandă reducerea cu apro+imativ 1HI a caloriilor permise. salicilat de sodiu). frişca. lapte bătut. marinatele. pătrun-el. iar ulterior un regim #iposodat Qstandard(. unele legume ca morcovii. G< . Kn cadrul acestui regim se interzice adaosul de sare la prepararea alimentelor. carnea. conservele. în special vinurile şi lic#iorurile dulci. iar în cazul obezilor se indică o dietă #ipocalorică. brînzeturile. leuştean. activitate prestată. vîrstă. oţet sau zeama de varză murată fără sare. se reduc alimentele care conţin în mod normal o cantitate crescută de sodiu ca $ laptele.

tendoanele.( e+. R#is?J etc. usturoi. cu efect iritant asupra mucoasei gastrice/ evitarea meselor abudente peste GCH-<HHg. care scad refle+ele secretorii gastrice declansate prin intermediul &3).le vor fi preluate din făinoase ( griş. dar săracă în lipide şi sare. precum şi a celor cu concentraţii mari de sare şi za#ăr. plenitudine epigastrică. bere. ţuică. conopidă). sfeclă roşie. compensată.vitarea alimentelor prea fierbinti sau prea reci. fulgi de ovăz)/ este #ipocaloric. raţia alimentară va cuprinde 6CHH-GHHH calorii. privitul la televizor etc. #ipoproteic şi strict #iposodat. să evite lectura. cît şi ritmul administrării ei. fulgi de ovăz. neputînd fi administrat pe o perioada lungă de timp deoarece determină #iponatremie periculoasă). dieta va fi #ipercalorică ( pentru a înlesni regenerarea #epatică). mazăre. coniac. )onsumul de legume verzi şi fructe prezintă avanta-ul că acestea conţin pe langă glucide şi vitamine şi săruri de potasiu. mincare inainte de culcare.. . .. salată verde. 7egimul Aempner care conţine 1HH-1CH g 3a şi este alcătuit din$ orez. &oli ale tractului digesti" superior !mportanţa alimentaţiei. asigurate în special de glucide concentrate şi într-o proporţie mai mică de grasimi vegetale. pentru o perioadă limitată de timp de 1-6 sapt. precum şi cartila-ele. care sunt iritante pentru mucoasa gastrică. 9astrita cronică sau acută poate fi produsă prin incălcarea sistematică a regimului alimentar $ ore neregulate ale mesei. painea neagră.asuri de igienă şi comportare masticaţia deficientă şi ta#ifagia duc la creşterea travaliului gastric( alimentele nu sunt bine fărîmiţate mecanic şi sunt supuse unui insuficient contact cu ptialina salivară/ secreţia gastrică este întîrziată. 8a pacienţii cu gastrită regimul alimentar trebuie să fie diferenţiat in funcţie de faza activă. Caracteristicile dietei in a!ecţiuni digesti"e. -eleuri. care pot irita mecanic mucoasa gastrică. evitarea fumatului( acesta determina #ipersecreţie şi are efect spasmogen) evitarea băuturilor alcoolice( vin. p'ine. &e indică numai în cazuri e+cepţionale la bolnavii cu anasarcă. dulciuri-pră-ituri de casă. GC . fructe cu coa-ă şi samburi. za#ăr şi unele legume ( cartofi. at't de necesare ec#ilibrului nutriţional.C-1 g 3a)l ( 6HH-<HHmg3a). fructe. morcovi. este dovedită alături de alţi factori în producerea unor boli digestive. fasole. congestia feţei. bogate in celuloză ca$ ridic#i. atît în ceea ce priveşte calitatea şi cantitatea. dulceaţă) şi din legume verzi ( cartofi.etc/ evitarea alimentelor tari. orez. care incarcă stomacul şi determină tulburări refle+e ca$ somnolentă. ceapă. )antitatea zilnica de glucide va fi de GHH-<HHg zi. Kn general. ardei gras. intervale de timp foarte mari intre mese. marmeladă. !n afecţiunile digestive se impun o serie de măsuri de comportament igenic.) care irită mucoasa gastrică se permit băuturi alcaline în cantităţi moderate evitarea condimentelor$ piper ardei muştar. aponevrozele. glucide şi vitamine. cronică sau complicată a acestei afecţiuni. bolnavul va trebui să fie calm în timpul mesei. bogată în proteine.etc. sparang#el.c) 3egim5 strict5 %iposodat 6aport de H. A!ectiuni 0epato&iliare si pancreatice Kn #epatita cronică şi ciroza. .

procese tumorale stenozante ( carcinom) GB . deoarece primele conţin acizi graşi nesaturaţi.ieta va fi #iposodată. macaroane cu orez. carnea slabă rasol sau grătar. alimentaţia se lărgeşte.iaurt. în cantităţi de <H-BHg>zi. anticolinergice. m'ncărurile grase. carcinoma). preparate de fier. compoturi) şi în cantităţi mici şi repetate. #ipovitaminoza . analgezice). cu o cantitate de 6-C g 3a)l. fără a depaşi 1CHHml>6< ore. pră-ituri de casă cu puţin ou sau unt. mesele bogate. siropuri. m'ncarurile cu sos sau pra-ite. fără a consuma alimente conservate şi băuturi alcoolice interzise.upă atenuarea fenomenelor acute. Kn colecistitele cronice dieta are de asemenea un rol important. &unt indicate grăsimile vegetale în locul celor animale. 7egimul alimentar din convalescenţa #epatitei virale este mai larg dec't în faza acută/ acesta se apropie de o alimentaţie normală. dezec#ilibrul între glucide. Kn timp. precum şi proteine de origine vegetală. morcovi) pregătite ca soteuri şi pireuri. tei. condimentele acriturile cu oţet. foarte bine fierte. 0entru c'teva zile ea poate consta din lic#ide( lapte. alimentaţia este foarte restr'nsă. varza. . legume verzi( dovleci. &unt interzise$ grăsimile animale. cartofi. fasolea uscată.0roteinele se recomandă la #epatici în cantitate de 16H-1CHg>zi.. sub formă de carne(fiartă sau grătar) 6HH-GHH g iaurt. &e va evita alimentaţia monotonă ( repetarea aceluiaşi aliment). băuturile alcoolice. rocfort). colita isc#emică. antidepresive boli intestinale precum diverticuloza colonică( peste CHI) la v'rsta de =H ani. infuzii calde de mentă. atropine. 0entru bonavii cu colecistită acută care au dureri mari ( colici) însoţite de greţuri şi vărsături. &unt permise$ lapte sm'nt'nit br'nză proaspătă de vaci. fructe. precum şi cafeaua şi cacaoa ( din cauza puternicului lor efect colecisto?inetic) $rincipii generale ale alimentatiei 'n constipaţie )onstipaţia este produsă de un cumul de factori precum$ lipsa fibrelor alimentare din #rană zilnică cantitatea redusă de lic#ide şi alimente ( necesar cel puţin = pa#are>zi) modificarea dietei condiţionată de o patologie comple+ă administrarea de medicamente ( antiacide. sucuri de fructe. ouăle. av'nd gri-ă să se evite alimentele grase. leziuni obstructive (stricturi.. sunătoare. albuş de ou. A şi altele.!n insuficienta #epatica si encefalopatia portala proterinele se reduc la 6Hg>zi Kn ceea ce priveşte grăsimile este preferabil să fie folosite cele vegetale. . restricţile nu trebuie să fie e+agerate deoarece ele pot determina scădere ponderală. 0roteinele aduc ficatului bolnav şi organismului slăbit acizii aminaţi necesar sintezelor ce refac leziunile şi ec#ipamentele enzimatice ale celulelor #epatice. compot. . care se metabolizează mai uşor în ficat. lipide şi proteine/ pră-irea alimentelor. care generează arsuri şi greţuri. diuretice. br'nzeturile intens fermentate ( sRaiţer. maionezele. &unt contraindicate următoarele alimente$ conservele. 8ic#idele se consumă după nevoia bolnavului. condimentele. . alimentele reci. alimentele fermentate sau condimente (br'nzeturi mezeluri). mezelurile. p'ine albă uscată sau pra-ită. după mese. 1HH-6HHg br'nză de vaci.

roşiile. accident vascular cerebral urmat de repaus prelungit . varza spanacul. orezul ciocolata. unt. stfel.sedentarismul . de gra#am.depresie. coarnele. )antitatea de sare (3a)l) admisă leste de G-< g>zi *n punct important în tratamentul diabetului za#arat la v'rstnic este menţinerea unei greutăţi corporale în limite fiziologice. berea. fasolea verde. precum şi o linguriţă de fiertură de tăr'ţe de gr'u sau fulgi de ovaz amestecaţi cu miere. format din glucide cu inde+ glicemic redus. reduc'ndu-se cantităţile de carne. fructele uscate ( smoc#ine. sucurile de fructe şi apele carbogazoase. - GF . 0roteinele se recomandă să reprezinte 11-16I din necesarul caloric. siropurile. cu o masticaţie corectă şi o repartiţie egală a legumelor. acestea se vor pregati sub formă de soteuri sau piureuri. cozonacul. ridic#ile. laptele acru. Kn cazul în care bolnavul suferă şi de colită. mazarea verde. iaurtul cu za#ăr. cacaoa. care are un conţinut celulozic bogat. pră-iturile. de lapte şi derivatele lui. ceaiurile slabe. stafide. curmale. portul de lipide este ma+im de 16H-1<Hg>zi şi trebuie să asigure 6C-GHI din necesarul caloric ( 1-1. ( mere. -eleurile. compot.Cg>?gc>zi). fulgii de ovaz. intermediară.=g>?gc>zi. lintea. dar neiritant ( leusteanul. prin generarea unui \val(de mişcări. mere. Kn regimul alimentar al bolnavului de constipaţie o pondere crescută trebuie să aibă urmatoarele produse$ cartofii. p'inea integrală. gutuile. vinul rosu. cerealele şi derivatele. se recomandă să fie folosite din ce în ce mai multe vegetale şi fructele. mărarul. sm'nt'nă etc. mierea. 0entru intreţinerea %refle+ului gastrocolic( ( care se declanşează în momentul pătrunderii alimentelor în stomac. caise piersici cireşe albe etc). care % mătură( conţinutul intestinal) se recomandă să bem dimineaţa un pa#ar cu apă rece ( simpla sau îndulcită cu miere sau sirop).). 7aportul proteine animale> vegetale este necesar sa fie egal. pătrun-elul etc). limonadele. mac etc). fructele proaspete. vinetele. cu alte boli asociate şi cu toleranţa organismului celui în cauză. compoturile. nuci. merele etc. grăsimile ( untdelemn. precum şi făinoasele. sm'nt'na). castraveţii. salata. dovlecii. morcovii. vinul alb. caise. fructelor şi cerealelor. &e indică C-B mese pe zi.tulburări endocrine metabolice. fructele şi legumele crude sunt mult mai active dacă se consumă între mese sau înaintea lor. )onţinutul celulozic are o foarte mare importanţă în alimentaţie. respectiv H. Caracteristicile regimului alimentar 'n dia&etul %a0arat portul de glucide trebuie să fie de CH-CCI din necesarul caloric ( C-Fg>Agc>zi). za#ărul. ca şi fructele bogate în tanin ( afinele. &copul principal al alimentaţiei îl va constitui mărirea volumului intestinal. 5olnavii trebuie să ştie că dulciurile.#ipotiroidism. sucurile de fructe. orice fel de condiment e+citant. dulciurile.afectiuni psi#oneurologice. )a bautură se recomandă apa. pere. 8a fiecare masă se va utiliza circa 6CH-<HHg p'ine integrală. alune. la intervale regulate. care cresc e+citabilitatea intestinului şi peristaltismului acestuia. prin introducerea treptată în meniuri a alimentelor cu continut bogat în resturi. prune. diabet za#arat. pere. &e recomandă reducerea lipidelor saturate sub 1H I din raţia calorică şi a colesterolului sub GHH mg>zi. gemurile. limentaţia în constipaţia cronică trebuie să fie pusă de accord cu starea functională a întregului tub digestiv.

alimente cu +(4 glucide$ morcovii. stfel se recomanda un aport glucidic între 1CH si 6CHg glucide zilnic( uneori c#iar mai mult). ardeii grasi. ceapa. pere bergamote. ridic#iile. vişinele.8a v'rstnicul obez aportul caloric trebuie să fie de 6H?cal>?gc>zi. dovlecii. murele. Alimente cu 3(4 glucide$ cartoful. alunele. painea alba. conopida. rădăcinoase. e+$ za#ar.mierea. ing#eţată. mazarea boabe fiartă. c#ipsurile. caise. Minimum de aport este de apro+. bauturile dulci. mancarea tip fast food.intre fructe$pepenele verde. cu muncă sedentară sau în varstă. portocalele. vinetele. legume. sfecla. mazarea verde. Alimente cu +14 glucide$ mere ionatan. nucile. grepfruit. &e contraindică za#arurile şi produsele za#aroase. ciupercile. 1CHg si se indică pacientului supraponderal. andivele. zmeura. carotele. iar dintre fructe$ banana. fragii. prazul. sparang#etul. ştevia. fructe. ţelina. iar dacă au o viaţă sedentară fără a fi obez. afine etc. struguri nde6ul glicemic se re!era la "ite%a cu care un aliment creste glicemia. sau cu inde+ scazut cum ar fi legumele. &e cunosc alimente cu !nde+ glicemic crescut. laptucile. coacăzele. cireşe şi prune coapte. mandarin. 7egimul alimentar trebuie împărţit în G mese principale şi 6-G gustări care să cuprindă o cantitate recomandată în mod individual. prune. varza de 5ru+elles. necesarul este de GH?cal>?gc>zi. fasolea verde.in 2ăina !ntegrală )ereale :arîţe )orn fla?es Orez alb Orez brun 0aste 0roduse lactate 8apte. grape fruit. 9lucidele permise sunt din cereale. iar dintre fructe$ capşunile. !nde+ul glicemic al alimentelor(6) )ategorie liment 8eguminoase 2asole 8inte roşie &oia )artofi 0ireu alb 0'ine lbă . castraveţii. fasolea uscată fiartă. iaurt 2ructe Mar 5anană 0ortocala Na#aruri 2ructoză Miere 9lucoză !ndice GG 6F 1< CH F6 BE F6 C< =G F6 BB G= G= G= B1 <G 66 E1 1HH G= . limentele care conţin glucide sunt impărţite astfel$ alimente cu 14 glucide$ varza. lintea fiarta. spanacul. . merele. lăm'i. avocado) cestea din urma necesita general mai mult timp pentru a fi digerate. cireşele timpurii. roşiile. produsele lactate. piersicile. unele fructe(portocale. păpădia. scazand in acest fel senzatia de foame :abel F.

unt. restricţie de 3a ( 1F m. aportul lic#idian se calculează după formula $ <HHml D pierderile renale şi e+trarenale din ziua precedentă.C-6g>?gc sau 6H-6CI din necesarul caloric total.Na#ar rafinat B< . necesarul caloric provenind din 6CH-GCHg >glucide.Z>zi.Z 3a . 1. 6H-6C g proteine la pacientul nedializat ( H. Kn faza de reluare a diurezei aportul lic#idian şi de electroliţi creşte. 1 g 3a )l) şi de A ( 6H m. care să asigure un aport suficient de aminoacizi esenţiali. zarzavaturi) o limentele cu inde+ glicemic scăzut mentin nivelul scazul al glicemiei.GC-H. !n diabetul za#arat aportul proteic este între 1. e+primată de valorile creatininei sanguine. cresc'nd obezitatea abdominală şi !M). iar aportul lipidic este de ma+im de 16H-1<H g lipide>zi. clerance-ul cu creatinină sau. peste. stafide.C g 3a )l).<g> ?g> corp >zi) şi puţin mai mult la cel dializat. 2ructoza din sucuri. 0entru prevenirea #iper#idratării se controlează zilnic greutatea pacientului ( să răm'nă staţionară sau să scadă cu 6HH-GHH g>zi) tensiunea arterială şi ionograma sanguină ( fiind posibilă #ipernatremia de diluţie). smoc#ine). ceea ce permite un ec#ilibru nutriţional satisfăcător. respeciv cresc'nd rezistenţa la insulină. reducerea aportului de proteine în funcţie de gradul afectării funcţionale renale.toate celelalte alimente (carne. evit'ndu-se în special ?ipo?alemia. fructe o alimente care pot consumate fără restricţie. cartofii. iar în stările #ipercatabolice ( arsuri.linte) o alimente care pot fi consummate in cantitati limitate$ p'inea. fructe care teoretic nu necesită insulina pentru metabolizare poate agrava diabetul. 0roteinele trebuie să aibă o valoare biologică ridicată. în funcţie de pierderile renale şi e+trarenale. dacă este consumată in cantităţi mari se transformă in :rigliceride la nivel #epatic. Caracteristicile regimului alimentar in nsu!icienta Renala Acuta portul caloric în !7 este de tip normocaloric(GC-<H cal >?gcorp> zi). oua. de cifrele ureei sanguine şi urinare$ )reatinina serică )lerence-ul la creatinină Raţia proteică GE . legumele uscate boabe(mazare. Caracteristicile regimului alimentar 'n insu!icienţa renala cronică 7egimul de viaţă şi în mod special alimentaţia unui pacient cu !7) este important şi urmăreşte$ necesarul caloric de apro+imativ GC ?cal>?g>zi sau 6HHH-6CHHcal>zi. alimentele trebuie împărţite în G mari categorii$ o alimente interzise$za#ar şi produse za#aroase ( inclusive fructele uscate$ curmale. ulei. previn instalarea . mamaliga. 1HHg lipide. lapte.N tip 6 la pacientii cu sindom metabolic şi pot reduce îmbătr'nirea. traumatisme. septicemii) sunt necesare CH-FCcal >?g corp>zi. mai rar. branză.in punct de vedere al diabetului.

.. .:g. Kn caz de uremie se limitează aportul de A la FHm.A# 1. =. cu sau fără adaosul unui diuretic . cu e+cepţia diabetului za#arat şi a #ipertrigliceridemiilor. acesta fiind de GCH-<CH g>zi. .. <H . precierea necesarului de 3a)l se face şi prin cîntărirea zilnică a pacientului şi prin măsurarea tensiunii arteriale. vărsături.aniela Motoc 2iziologia Metabolismului. iar Qpierderea( trebuie înlocuită ( în funcţie de ionograma zilei precedente ) cu sodiu sub forma pliculeţelor de 1. &avage 0_. Circulation 6HHC. "asile 9oldiş *niversitz 0ress. 9rundJ &M.1EEB C. F. lapte. and 5lood !nstitute scientific statement. Arauss 7M. &c#neider 2r. 9ordon . &erban ". portul de A.d. ed ]"!!!. )osta 2. 2ran?lin 5 . aport lipidic normal ( FH-=Hg>zi) realizat prin ingestia de uleiuri vegetale. 9#erbon 8 -3utritia la varsta a treia. cantitatea de 3a)l . Kn cazurile cu diureză peste 1HHH ml>zi. carne. rt0ress. 6HHB 6. merican @eart ssociation/ 3ational @eart and 5lood !nstitute$ . 8ung. unt desodat. secreţia renală de A este suficientă pentru evitarea #iper?alemiei. . aport glucidic normal. diaree etc). 6HHE G.GC-H.Z 3a sau 6-6. . rad 6HHH B.onato A .c?el 7@.C g 3a)l )._. în proporţie de 6>G sau cu un raport de 1.iagnosis and management of t#e metabolic sJndrome$ an merican @eart ssociation>3ational @eart. &mit# &) _r.. galbenuş de ou$ 6>G din cantitatea de lipide trebuie să fie nesaturate ( vegetale). Kn !7) cu edeme masive ( sindrom nefrotic.1-1. ^uşan 8M. Kn !7) cu #ipertensiune arterială$ FHm.+celsior. )leeman _!.<H 0roteinele trebuie să provină din alimente cu valoare biologică ridicată ( albuş de ou. Kn nefropatia cu pierdere de sare se produce o des#idratare e+tracelulară . ed 0erformantica !asi.aniels &7. coord Mariana 9raur. peşte.. Manualul Mer? de diagnostic si tratament. ed ll. 116$6FGC4C6. .Z>zi ( < g 3a)l). .6 sau G g 3a)l.( mgI) ( ml>min) @g. 9#id de limentatie &anatoasa. Medicina !nternă vol !!.. insuficienţă cardiacă) restricţie importantă ( GH-<Hm...%iA XG M<H 1 G-B 6H-<H H.B MB X6H H. !ngestia lic#idiană este în funcţie de pierderi şi se calculeză astfel$ diureza zilei precedente D <HHml>zi ( pierderi insensibile) D pierderi e+trarenale ( transpiraţii. . &pertus _ . br'nză).Z> zi prin regimuri cu ma+imum <H g proteine şi e+cluderea alimentelor bogate în A 9 9L 5GRA8 E SELECT .6 între proteinele animale şi cele vegetale.C-H. 6HH= <.