Fenomenul Bauhaus

Arhitectura Moderna a prins pentru prima data contur mai decis la Weimar, in Germania, unde arhitectul Walter Gropius a infiintat in 1919 Scoala Bauhaus. Erau anii de dupa razboi iar arhitectii se simteau plini de responsabilitate fata de omenire, careia vroiau sa-i asigure, in mod egal, fericirea, prin realizarea conditiilor de munca si locuire sanatoase si confortabile. Aceste idealuri au constituit discipline de invatamant superior la scoala de arhitectura condusa de Gropius. Dupa cativa ani, scoala s-a mutat cu sediul la Dessau, apoi la Berlin. In permanenta disonanta cu autoritatile naziste, scoala a fost inchisa in 1933, sub recentul directorat al lui Mies van der Rohe. Aproape toti profesorii, multi studenti si absolventi au emigrat in America, de unde au raspandit in lume ideile si experienta lor. Pe langa principiile amintite, ce aveau sa devina curand generale, programul scolii avea 2 caracteristici principale, absolul originale. 1. promova o arhitectura integrata cultural ; constructiile erau "opere de arta totale", cuprinzand toate expresiile vizuale: arhitectura, design, pictura, sculptura, grafica, tipografie, vitralii, scenografie, dans etc. 2. practica metode pedagogice experimentale, in care practica mestesugareasca, in colectiv, ocupa un loc important in invatamantul artistic. Se spune ca inultimii doi ani de functionare a scolii sub directia lui Walter Gropius s-au realizat tot atatea progrese in arhitectura cat si in anteriorii 20. Arhitectul era format in aceatsa scoala nu ca uncreator individual, ci ca un coordinator, capabil de a utilize in mod creator rezultatele cercetarii stiintifice. O realizare majora a fenomenuloui Bauhaus poate fi considerat designul modern. Cladirea scolii de la Dessau a fost proiectata de Walter Gropius. Cele trei aripi sunt repartizate pe 3 functiuni - scoala propriu zisa, atelierele si dormitoarele. Ultimul mare poet al formelor simple era Mies van der Rohe. El a fost preocupat de punerea la punct a programului, a principiilor si tipologiei arhitecturii moderne.

Marele sau aport la patrimoniul mondial de valori il constituie insa materializarea inconfundabila a acestor idei in constructii concrete. Prin Mies van der Rohe, spatiul fluid, articulat, prezent mai ales in constructiile sale cu regim mic de inaltime, a devenit un concept fundamental al arhitecturii moderne. Un exemplu ar fi Pavilionul german la expozitia internationala de la Barcelona, care a fost construit in 1929 si demolat cativa ani mai tarziu, dar care a ramas un obiect de referinta al Miscarii Moderne.

Paradoxul aparent al micrii timpurii Bauhaus a fost contradicia dintre manifestul su artistic, care proclama ca el ultim al ntregii activiti artistice i creatoare cldirea, ca un ansamblu finit, i lipsa oferirii de cursuri de arhitectur pn n 1927. Pn la data primelor cursuri de arhitectur, aparent, cel mai clar produs arhitectural Bauhaus a fost ... reprezentat de posterele sale i de tapetul folosit pentru decorarea unora dintre pereii cldirii Bauhaus din Dessau. n acelai timp munca studenilor de a termina proiecte nefinisate sau de a produce alte proiecte bazate pe cldiri niciodat construite, precum i realizarea de piese ambientale, aa cum au fost diverse piese de mobilier i de olrie / ceramic, a constituit un aspect pregtitor al acestora spre viitoare cursuri specializate. De fapt, este complet incorect a se vorbi despre o absen total arhitectural. n perioada anilor 1919 - 1927, n timpul conducerii Staatsliches Bauhaus de ctre Gropius, acesta i partenerul su din firma de arhitectur avut n comun, Adolf Meyer, nu au fcut nici o deosebire real ntre realizrile arhitecturale ale firmei i cele ale colii. Realizrile concrete arhitecturale ale acestor ani: casele Sommerfeld i Otto din Berlin, casa Auerbach din Jena, cldirea Bauhaus din Dessau precum i locuinele profesorilor care au predat la Bauhaus, alturi de participarea la concursul de design organizat pentru proiectarea cldirii ce urma s devin Tribune Tower din Chicago au constituit tot attea exemple vii de cldiri (sau de proiecte viabile) realizate conform manifestului Bauhaus. n fine, cldirea Bauhaus din Dessau este creaia lui Walter Gropius, construcia n sine spunnd aproape totul despre Bauhaus.