Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
INTRODUCERE...................................................................................................................................8
CAPITOLUL I.....................................................................................................................................8 Norme de buna practica pentru procesarea plantelor medicinale. Prelucrarea primara........................................................................................................................8 Uscarea............................................................................................................................................9 Prelucrarea specifica......................................................................................................................11 Conditii de prelucrare.................................................................................................................... 11
CAPITOLUL II.................................................................................................................................. 14 Etapele procesarii primare pentru obtinerea produsului vegetal necesar industriei farmaceutice.................................................................................................................................. 14 Materia prima................................................................................................................................ 14 Produsul vegetal............................................................................................................................ 14
CAPITOLUL III................................................................................................................................ 21 III.1. Albastrele (Centaurea cyanus)................................................................................. 21 Materia prima Pregatirea produsului in vederea prelucrarii Conditiile tehnice de receptie Valorificare Flux tehnologic III.2. Anghinare (Cynara scolymus).................................................................................. 23 1
Bibliografie72
INTRODUCERE Procesarea primara a plantelor medicinale si aromatice are ca scop transformarea materiei vegetale brute obtinuta dupa recoltare sau colectare in produs vegetal - materie prima pentru obtinerea de produse fitoterapice sau alte produse necesare in economie. Procesarea primara implica mai multe operatii (in functie de materia prima bruta si domeniul de utilizare a produsului vegetal) printre care: uscarea, prelucrarea specifica, sortarea sau stabilizarea si fermentarea, liofilizarea sau maruntirea. Alte operatii constau in ambalarea si depozitarea produsului vegetal. Fiecare operatie trebuie efectuata in conformitate cu normele de buna practica, obligatorii in Uniunea Europeana, dar si in tara noastra.
CAPITOLUL I Norme de buna practica pentru procesarea plantelor medicinale Prelucrare primara Masurile adecvate de prelucrare primara sunt dependente de materialele individuale. Aceste procese trebuie efectuate in conformitate cu standardele de calitate, regulamentele si normele legislatiei nationale si/sau regionale. In unele cazuri, cumparatorii pot solicita ca protocoalele specifice sa fie respectate. Aceste protocoale trebuie sa respecte, de asemenea, cerintele de reglementare nationale si/sau regionale, care se aplica in tarile producatoare si importatoare. Pe cat posibil, procedurile standard de operare trebuie sa fie respectate. In cazul in care sunt facute modificari, acestea trebuie sa fie justificate prin datele de testare adecvate care sa demonstreze ca nu este diminuata calitatea materialului obtinut din planta medicinala. Materia prima bruta constand in plantele medicinale recoltate sau colectate trebuie sa fie descarcata si despachetata imediat dupa sosirea la instalatia de prelucrare. Inainte de prelucrare, materia prima a plantelor medicinale trebuie
8
protejata de ploaie, umiditate, precum si de orice alte conditii care ar putea cauza deteriorarea. Materia prima trebuie sa fie expusa la lumina directa a soarelui numai in cazul in care exista o necesitate specifica pentru acest mod de uscare. Materia prima constand in plantele medicinale care urmeaza sa fie utilizata in stare proaspata trebuie sa fie recoltata / colectata si livrata cat mai repede posibil spre instalatia de prelucrare pentru a evita fermentarea microbiana si degradarea termica. Materialele pot fi stocate prin refrigerare, in borcane, in cutii cu nisip, sau folosind si alte masuri adecvate de conservare enzimatica, imediat dupa recoltare/colectare si in timpul transportului catre utilizatorul final. Utilizarea conservantilor trebuie evitata. Daca sunt utilizati, acestia trebuie sa fie in conformitate cu reglementarile nationale si / sau regionale pentru producatori/colectori si utilizatorii finali. Toata materia prima constand in plantele medicinale trebuie sa fie verificata in timpul etapelor de prelucrare primara a productiei, iar orice produs care nu corespunde standardelor sau impuritatile trebuie eliminate mecanic sau manual. De exemplu, materia prima uscata trebuie sa fie verificata, trecuta prin sita sau vanturata, pentru a elimina materialele decolorate, mucegaite sau deteriorate, cat si alte materii straine cum ar fi pamant, pietre. Dispozitivele mecanice, cum ar fi sitele, trebuie sa fie curatate periodic si intretinute.Toata materia prima prelucrata trebuie sa fie protejata de contaminare si descompunere precum si de insecte, rozatoare, pasari si alti daunatori, cat si de animale salbatice si domestice.
Uscarea In cazul in care materia prima este pregatita pentru utilizarea in forma uscata, continutul de umiditate trebuie sa fie mentinut cat mai scazut posibil pentru a reduce daunele produse de mucegai si alte infestari cu alte microorganisme. Informatiile privind continutul de umiditate corespunzatoare pentru materia prima specifica pot fi accesate din farmacopei sau alte monografii autorizate. Plantele medicinale pot fi uscate in mai multe moduri: in aer liber (la umbra);
9
amplasate in straturi subtiri pe cadre de uscare, in camere de sarma ecranate sau cladiri; la lumina directa a soarelui, daca este cazul; in cuptoare/ camere de uscare si uscatoare solare; la foc indirect; prin coacere; prin liofilizare; in cuptorul cu microunde; cu dispozitive radiante in infrarosu. Atunci cand este posibil, este necesara controlarea temperaturii si umiditatii, pentru a evita degradarea principiilor active. Metoda si temperatura utilizate la uscare pot avea un impact considerabil asupra calitatii materiei prime rezultate. De exemplu, uscarea la umbra este de preferat pentru a mentine sau a minimiza pierderea culorii frunzelor si florilor; trebuie utilizate si temperaturi scazute in cazul materiei prime care contine substante volatile. Conditiile de uscare trebuie sa fie inregistrate. In cazul uscarii naturale in aer liber, materia prima trebuie imprastiata in straturi subtiri pe rame de uscare si amestecata frecvent. In scopul asigurarii unei circulatii adecvate a aerului, ramele de uscare trebuie sa fie situate la o inaltime suficienta fata de sol. Este necesara realizarea unei uscari uniforme a materiei prime pentru a evita formarea mucegaiului. Trebuie evitata uscarea materiei prime direct pe sol. Daca este folosita o suprafata de beton sau ciment, materia prima trebuie asezata pe o prelata sau alte tesaturi corespunzatoare. Insectele, rozatoarele, pasarile si alti daunatori, precum si animalele domestice, trebuie tinute departe de locurile de uscare. Pentru uscarea in interior, durata, temperatura, umiditatea si alte conditii trebuie sa fie stabilite in functie de fiecare parte a plantei in cauza (radacina, frunze, tulpina, floare, scoarta de copac, etc), precum si de substantele volatile naturale, cum ar fi uleiurile esentiale.
10
Daca este posibil, sursa de caldura pentru uscarea directa (foc) trebuie sa fie limitata la butan, propan sau gaze naturale, iar temperatura nu trebuie sa depaseasca 60 C.
Prelucrarea specifica Unele materii prime necesita procesare specifica pentru: imbunatatirea puritatii fiecarei parti folosite din planta, reducerea timpului de uscare, prevenirea formarii mucegaiului, aparitiei altor microorganisme si insecte, detoxifierea si imbunatatirea eficacitatii terapeutice. Practicile specifice comune de prelucrare includ preselectie, peeling-ul radacinii si rizomilor, fierberea in apa, tratarea cu abur, inmuiere, decapare, distilare, fumigatie, prajire, fermentare naturala, tratamentul cu var si tocare. Procedurile de procesare care implica alcatuirea anumitor forme, gruparea si uscarea specifica pot de asemenea avea impact asupra calitatii materiei prime. Tratamentele antimicrobiene ale materiilor prime (brute sau prelucrate) prin diferite metode, inclusiv iradiere, trebuie sa fie inregistrate iar materiile prime trebuie sa fie etichetate conform cerintelor. Numai personal instruit corespunzator, folosind echipament aprobat, trebuie sa efectueze astfel de aplicatii, iar acestea trebuie sa se desfasoare in conformitate cu procedurile de operare standard si cu legislatiatia nationala sau regionala, atat in tara de cultivare/colectare, cat si in tara utilizatorului final. Limitele maxime de reziduuri, asa cum sunt stabilite de catre autoritatile nationale si/sau de autoritatile regionale, trebuie sa fie respectate.
Conditii de prelucrare Locatia: in zone libere de mirosuri neplacute, fum, praf si alti contaminanti. Cladirile trebuie sa fie destinate pentru: a asigura lucrul in spatiul adecvat; a facilita operatiile in mod igienic si eficient; a permite controlul potrivit al temperaturii si umiditatii;
11
a permite separarea prin compartimentare sau prin alte metode a proceselor care pot cauza contaminarea incrucisata, in special izolarea suprafetelor murdare de cele curate; a permite controlul accesului catre diferite sectii, unde este cazul; a permite curatarea adecvata si cu usurinta si pentru a facilita supravegherea adecvata a igienei; a preveni contaminarea mediului cu fum, praf etc.; a preveni intrarea si adapostirea daunatorilor, a animalelor salbatice si/sau domestice; a preveni expunerea directa la soare a sectiunilor specifice, unde este cazul. Zonele de manipulare a materiilor prime: podelele: impermeabile, non-absorbante, lavabile, nealunecoase, alcatuite din materiale non-toxice, fara fisuri, usor de curatat si de dezinfectat; peretii: acoperiti cu materiale impermeabile, non-absorbante, lavabile, bine captusiti si vopsiti in culori deschise; netezi, fara fisuri, usor de curatat si dezinfectat; plafoanele trebuie sa fie proiectate, construite si finisate pentru a preveni acumularea impuritatilor si pentru minimizarea formarii condensului si a mucegaiului; ferestrele trebuie sa fie construite in asa fel incat sa evite acumularea impuritatilor, sa fie prevazute cu plase impotriva insectelor; usile trebuie sa aiba o suprafata neteda, non-absorbanta, cu inchidere automata si etansa; treptele, lifturile si structurile auxiliare cum ar fi platformele, scarile si benzile rulante trebuie sa fie amplasate si construite astfel incat sa nu duca la contaminarea materiei prime; acoperisurile trebuie sa fie instalate in asa maniera incat sa se evite contaminarea materiei prime prin formarea condensului.
12
Sursa de apa: gheata trebuie sa provina din apa potabila, trebuie sa fie produsa, manipulata si stocata astfel incat sa fie protejata de contaminanti; aburul care intra in contact direct cu materiile prime nu trebuie sa contina substante periculoase pentru sanatate sau care pot contamina materia prima; reteaua de apa non-potabila folosita pentru producerea aburului, pentru refrigerare, stingerea incendiilor si pentru alte scopuri similare trebuie sa fie separata de reteaua de apa potabila; apa potabila trebuie sa fie folosita pentru procedurile de spalare si sterilizare umeda. Efluenti si deseuri Facilitatile trebuie sa aiba un sistem eficient de eliminare a deseurilor, care trebuie sa fie mentinut in stare buna. Facilitati de igienizare Trebuie asigurate surse de apa calda si rece si o solutie adecvata de curatare a mainilor. Facilitati de dezinfectare Acestea trebuie construite din materiale rezistente la coroziune, usor de curatat si prevazute cu sursa de apa rece si apa calda. Iluminarea Trebuie ca spatiul sa fie prevazut cu iluminare atat naturala, cat si artificiala. Unde este cazul, iluminarea nu ar trebui sa altereze culorile, iar intensitatea nu trebuie sa fie mai mica de: -540 lx in toate punctele de verificare -220 lx in camerele de lucru -110 lx in alte spatii
13
Ventilarea Trebuie asigurata o ventilare adecvata pentru a preveni supraincalzirea, condensul, praful si pentru a inlatura aerul contaminat. Fluxul de aer contaminat nu trebuie sa ajunga la spatiile curate. Stocarea deseurilor Aceste spatii ar trebui sa fie proiectate in asa fel incat sa previna accesul deseurilor provenite de la daunatori si sa evite contaminarea materiei prime, apei potabile, echipamentelor si cladirilor
CAPITOLUL II Etapele procesarii primare pentru obtinerea produsului vegetal necesar industriei farmaceutice Materia prima Materia prima pentru obtinerea medicamentelor naturale o constituie plantele medicinale; de la o planta medicinala se pot folosi: partea aeriana, in intregime (herba); organele subterane: radacina (radix), rizom (rhizoma), tubercul (tubera), bulb (bulbus); frunza (folium); mugurii (turiones, gemmae); floarea (flores); fructul (fructus); samanta (semen); scoarta de pe trunchi sau de pe radacina (cortex). Produsul vegetal reprezinta organul sau o anumita parte a plantei (uscata si prelucrata) care poate fi folosit pentru prepararea unor produse farmaceutice sau in
14
industria de medicamente. Tot produse vegetale sunt si anumite produse de metabolism: uleiuri volatile, substante grase, rezine, gume. Actiunea terapeutica se poate datora: unei singure substante, de regula organica (principiu activ); unui grup de substante cu aceeasi structura de baza, deosebindu-se prin natura unor grupe de atomi (radicali); unui complex fitochimic (fitocomplex) format dintr-un principiu dominant si principii secundare (efect sinergetic). In zilele noastre, cele mai folosite plante medicinale sunt cele cultivate in mod controlat, in conditii prielnice cresterii, dezvoltarii si recoltarii lor. Se mai utilizeaza insa si plantele medicinale din flora spontana, iar mai nou, culturi de tesuturi si celule. Pentru obtinerea produselor vegetale din plante trebuie parcurse urmatoarele etape: Colectarea (din flora spontana) sau recoltarea (din flora cultivata) - se face in momentul in care organul vegetal sau chiar intreaga planta (in functie de localizarea principiului activ) contine cantitatea maxima de principiu activ; poate fi manuala, mecanizata sau se recurge la metode specifice. Sortarea sau indepartarea corpurilor straine si a impuritatilor, care pot fi: - corpuri straine organice: toate plantele sau partile altor plante decat cea recoltata; astfel, la musetel sunt socotite drept corpuri straine organice florile altor specii de musetel, de patlagina si de graminee, resturi de tulpini si flori de urdavacii, fragmente de nuiele, rogojini, paie etc.; - corpuri straine minerale: nisip, praf, pietricele, bucati de pamant; ele se amesteca cu plantele cand recoltarea s-a facut cu diferite unelte, mecanic, sau cand plantele recoltate au fost intinse pana la transportul lor in locuri nepodite sau necorespunzator pregatite; - impuritati sunt si alte parti din planta medicinala decat organul recoltat; astfel, la frunzele de afin, resturile de tulpini, ramurile sau radacinile constituie impuritati precum si partile decolorate sau brunificate ale produsului respectiv.
15
Corpurile straine organice, minerale si impuritatile nu pot depasi anumite limite, exprimate in procente si stabilite prin conditiile tehnice de receptie specifice fiecarei plante. Stabilizarea si fermentarea- sunt doua operatii care se aplica unor produse vegetale imediat dupa recoltare si inaintea uscarii; in esenta, stabilizarea este procesul prin care este stopata (inhibata) actiunea enzimelor care catalizeaza procese de hidroliza, oxido-reducere, polimerizare, in urma carora se obtin compusi mai putin activi sau inactivi din punct de vedere terapeutic. Stabilizarea se poate face in mai multe moduri: I. inactivarea enzimatica cu vapori de alcool (la 1,25atm, 10-15min) sau cu alcool fierbinte cu adaos de carbonat de calciu (pentru neutralizarea aciditatii sucului celular); II. mentinerea produselor vegetale la valori extreme de temperatura: la 60 oC timp de o ora sau congelarea/liofilizarea materialului vegetal de interes; III. precipitarea enzimelor cu sulfat de amoniu; IV. inhibarea enzimelor cu sulfamide, antiseptice, antibiotice, acidifianti etc. Uneori, pentru a elibera un anumit principiu activ, materialul vegetal ce il contine trebuie supus fermentarii. Fermentarea presupun declansarea unor reactii de oxidare, hidroliza, condensare etc si are ca efect secundar schimbari de culoare, gust, aroma s.a. Uscarea, eventual liofilizarea . Uscarea produselor vegetale Uscarea este procesul de indepartare a apei din produsele vegetale proaspete. Problema uscarii plantelor medicinale impune o abordare diferentiata in functie de: organele (partile) de planta folosite, textura si continutul in apa al acestora; natura principiilor active si a echipamentului enzimatic din organele supuse deshidratarii. Uscarea reprezinta veriga finala in obtinerea unui produs de calitate, intelegand prin aceasta nu numai aspectul comercial al produsului, ci in mod deosebit pastrarea neschimbata a continutului si a compozitiei chimice a acestuia. Ea incepe in momentul recoltarii plantei. Pentru a nu fi expuse alterarii si pentru mentinerea aspectului si continutului in principii active, majoritatea produselor uscate din plantele medicinale si aromatice nu trebuie sa contina mai mult de 14% apa.
16
Uscarea corecta a diferitelor parti de planta recoltate necesita cunoasterea structurii chimice a principiilor active. Cu toate ca nu se cunoaste in detaliu esenta proceselor biochimice ce se produc in timpul uscarii, practica indelungata a stabilit ca pentru uscarea plantelor ce contin uleiuri volatile temperatura maxima nu trebuie sa depaseasca 30-35 oC, iar pentru cele cu heterozide si alcaloizi este cuprinsa intre 50, respectiv 80 oC. Uscarea plantelor medicinale se poate realiza pe doua cai, si anume: naturala, la soare sau la umbra, si artificiala. Uscarea la soare. Aceasta este cea mai simpla si mai economica metoda, fiind utilizata numai pentru anumite parti ale plantei ca: radacini, rizomi, scoarta, muguri, fructe sau seminte, al caror continut este mult mai stabil, razele solare neputand deprecia aspectul comercial al produsului. Direct in brazde se pot usca si herba sau chiar frunzele unor specii, dar acestea numai in zone calde lipsite de precipitatii si roua. In orice caz, uscarea direct in camp este intotdeauna insotita de multe pierderi irecuperabile. De aceea, se practica uscarea pe platforme special amenajate. In vederea utilizarii rationale a acestora, produsele supuse uscarii se vor aseza pe rame suprapuse. Pentru evitarea pierderilor, atat ramele, cat si platformele de uscare vor fi acoperite cu prelate, rogojini sau coli de hartie. Locurile de uscare vor fi neaparat protejate de curenti de aer. In timpul uscarii produsele vor fi permanent supravegheate si intoarse, pentru grabirea si uniformizarea deshidratarii. Prin uscarea la soare foarte multe parti ale plantei se decoloreaza, deoarece razele solare distrug repede clorofila din partile verzi si pigmentii galbeni din flori. Uscarea la umbra. Metoda este cea mai raspandita in zonele cu conditii climaterice instabile si mai ales in regiunile deluroase si montane. Pentru uscarea la umbra se vor folosi podurile caselor, scolilor, orice incaperi goale, soproane, suri, magazii etc. Aceste spatii vor fi in prealabil dezinfectate, varuite, curatite, reparate etc. si in special se vor crea posibilitati de aerisire continua. Se recomanda ca intr-o incapere sa se usuce un singur produs pentru a se evita amestecul si imprumutarea reciproca a mirosului. Uscarea artificiala. Aceasta metoda s-a impus ca urmare a extinderii si concentrarii culturilor de plante medicinale si aromatice, a necesitatii scurtarii duratei de uscare si a sporirii garantiei obtinerii unor materii prime de calitate corespunzatoare. Se cunosc uscatoare cu aer rece si cu aer cald. Prin uscare, produsul sufera o serie de modificari. Datorita pierderii apei, volumul sau scade, din care cauza isi modifica aspectul, mai ales la suprafata. Numai partile tari isi schimba putin forma (scoartele, semintele, radacinile), in timp ce frunzele, fructele, florile si partile aeriene se zbarcesc. Culoarea produsului vegetal uscat trebuie sa
17
ramana insa neschimbata. Frunzele raman verzi, florile isi pastreaza culoarea naturala. Culoarea arata daca uscarea a fost facuta sau nu in mod corespunzator. Produsul uscat trebuie manuit cat mai putin posibil, pentru ca se sfarama la cea mai mica atingere, uneori pierzandu-si complet valoarea. Liofilizarea consta in indepartarea apei prin congelare (la -30 oC) urmata de sublimarea cristalelor de gheata formate, prin incalzire treptata (atingand in final +10, +20 oC), la presiune scazuta. Cantitatea de apa dupa uscare este apa de constitutie si contribuie la mentinerea elasticitatii produselor vegetale. Este un proces laborios, utilizat mai mult pentru obtinerea unor produse apicole (laptisor de matca), plasma, hormoni. Conditionarea - consta in aducerea produselor vegetale la normele de calitate standardizate: se selecteaza de partile degradate sau de impuritatile ramase, se taie la dimensiunile cerute, se pulverizeaza (in concasoare, mori), se mai tin putin in incaperi cu o umiditate realativa a aerului de 24 - 26% pentru a-si recapata elasticitatea. Maruntirea produselor vegetale in vederea prelucrarii lor ulterioare prin extractie trebuie facuta cu putin timp inainte de a incepe operatia, pentru a preintampina modificarile nedorite ale principiilor active induse de factorii externi. Teoretic, un produs vegetal supus extractiei ar trebui sa fie cat mai bine maruntit, pulverizat chiar, pentru a asigura o extractie cat mai eficienta. Practic, un grad prea avansat de maruntire sau pulverizare are efecte negative prin aceea ca ingreuneaza filtrarea sau favorizeaza extractia si a unor substante fara interes, asa-numitele substante balast. De aceea, gradul de maruntire se alege in functie de structura produselor vegetale: scoartele, radacinile, semintele care au tesuturi tari, se maruntesc mai fin decat florile, fruzele sau ierburile, care au tesuturi moi. In cazul in care pentru extractie se folosesc solventi anhidri, pulverizarea produsului vegetal trebuie sa fie foarte avansata, deoarece extractia nu se face prin osmoza si difuziune, ci prin simpla dizolvare. In continuare se executa o maruntire cat mai fina pentru a obtine pulberi ale caror granule sa respecte conditiile de lucru impuse.
18
Pulberile sunt preparate farmaceutice solide, alcatuite din particule uniforme ale uneia sau mai multor substante active, asociate sau nu cu substante auxiliare; sunt folosite ca atare sau divizate in doze unitare. Pulberile se pot administra pe cale orala sau se pot aplica pe piele sau pe mucoase (pudre). Preparare. Plantele, in prealabil uscate (daca este cazul), se aduc la gradul de maruntire prevazut in monografia respectiva, prin pulverizare si cernere, apoi se omogenizeaza prin amestecare. In cazul pulberilor divizate, amestecul obtinut se repartizeaza in doze unitare. La prepararea pulberilor compuse, substantele se amesteca in ordinea crescanda a maselor, cu exceptia substantelor cu densitate mare, care se adauga la inceput. Cand masa pulberii depaseste 20 g, cernerea finala este obligatorie. In general, substantele se pulverizeaza fara reziduu; un eventual reziduu se pulverizeaza din nou si se incorporeaza in amestec. Substantele foarte active se prepara sub forma de pulberi titrate (1:10 sau 1:100), prin diluare cu lactoza uscata. Pulberile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor se prepara prin metode care le asigura sterilitatea (Farmacopeea Romana) si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme. Omogenitate. Pulberile trebuie sa prezinte un aspect uniform; intinse in strat subtire pe o lama de sticla si examinate cu lupa (4,5x) nu trebuie sa prezinte aglomerari de particule. Gradul de finete al pulberii. Se determina cu ajutorul sitelor standard, numerotate conventional in functie de dimensiunea laturilor interioare ale ochiurilor (in milimetri), de numarul de ochiuri corespunzator pe centimetru patrat si de diametrul sarmei (in milimetri), conform tabelului I:
19
Grad de finete
(in
pulbere groscioara 0,8 pulbere mijlocie pulbere semifina pulbere fina 315 0,25 0,16
Uniformitatea finetii pulberilor se determina astfel: 20 g pulbere se introduc in sita prevazuta cu capac si recipient, specificata in monografia respectiva si se agita, daca nu se prevede altfel, timp de 20 min. Reziduul de la cernere obtinut cu sita specificata nu trebuie sa fie mai mare de 5% si nu trebuie sa fie mai mic de 60% cu sita superioara, daca nu se prevede altfel. Observatie. Pentru pulberile la care marimea particulelor este mai mica decat dimensiunea sitei IX se pot folosi si alte metode prevazute in monografia respectiva. Ambalarea si marcarea- se face in scopul depozitarii sau livrarii catre beneficiar (unitate industriala, laborator, farmacie);
20
Depozitarea si conservarea- presupun camere speciale, bine curatate, aerisite, cu umiditatea controlata, cu iluminare indirecta, ferite de agenti daunatori (insecte, rozatoare). Pentru conservarea pulberilor se utilizeaza recipiente bine inchise.
Materia prima: Flores Cyani cum receptaculis - flori grupate in antodii (inflorescente in forma de disc), cilindric ovoidale, lungi de 11 - 14 mm si late de 6 - 8 mm recoltate in timpul infloririi, cu peduncul de maximum 1 cm. Florile discului au culoare violacee, iar cele marginale albastra. Au gust dulceag, usor astringent. Flores Cyani sine receptaculis - formate din florile marginale ligulate (lobate) de culoare albastra caracteristica. Sunt fara miros, cu gust dulceag, usor astringent. Pregatirea produsului in vederea prelucrarii Se indeparteaza inflorescentele decolorate, trecute in fructificare; produsul se usuca pe cale naturala la soare sau in poduri acoperite cu tabla, in strat subtire, pe
21
rame, cat mai rapid, deoarece uscarea inceata il decoloreaza; pe cale artificiala nu se depasesc 35C, deoarece se produce brunificarea florilor. Randamentul la uscare: din 3 4 kg flori la inflorescenta se obtine 1 kg si din 4 - 4,5 kg de flori tubuloase se obtine 1 kg. Conditiile tehnice de receptie pentru produsul Flores Cyani sine receptaculis, format numai din florile laterale mari si albastre, admit (Farmacopeea Romana-FR): impuritati - maximum 5% flori decolorate, maximum 1% resturi de bractee (frunzisoare la baza florii) sau de receptacul si maximum 5% flori centrale tubuloase; corpuri straine minerale si organice - maximum 0,5% pentru fiecare; pierdere prin uscare - maximum 12%. Valorificare: flori de albastrele. Flux tehnologic
Materia prima: frunze de anghinare (folium) - frunze mari 1 - 2 penat partite, aproape glabre (fara perisori) pe fata superioara, tomentos (catifelat) paroase pe fata inferioara, cu lobi neregulat rotunjiti sau ascutiti, cu sau fara spini. De culoare verde sau verde-albicioasa pe fata superioara si alb-cenusie pe fata inferioara. Sunt fara miros specific, cu gust foarte amar. Pregatirea produsului in vederea prelucrarii Se recolteaza frunzele pana in momentul infloririi in anul II si eventual in anul III de pe parcelele lasate pentru a produce seminte. Uscarea frunzelor se face la umbra, in poduri sau incaperi bine aerisite, pe rame sau pe rogojini, hartie, in strat subtire de un rand de frunze. Pentru grabirea uscarii, petiolul se despica in lung. Uscarea la umbra se face cu rezultate foarte bune si pe sfoara, ca la frunzele de tutun. Frunzele sunt uscate atunci cand petiolul se rupe cu zgomot. Durata uscarii este de aproximativ 3 saptamani, in functie de anotimp. Uscarea se poate face si la soare, cand se scurteaza durata la 7 - 10 zile, dar continutul in principii active este mai scazut, ca si in cazul uscarii pe cale artificiala, in uscatorii, la o temperatura de 40 - 45C. Randament la uscare: din 6 8 kg frunze de anghinare proaspete rezulta 1 kg produs uscat.
23
Conditiile tehnice de receptie admit (Farmacopeea Romana-FR): maximum 5% impuritati (frunze brunificate sau patate); corpuri straine organice - maximum 0,5% ; minerale - maximum 1%; pierdere prin uscare - maximum 13%. Valorificare: frunze Flux tehnologic
24
Materia prima: fructele (fructus Cardui Mariae) achene (fructe uscate cu o samanta, similare celor de floarea soarelui) lungi de 6-7(8) mm, netede, de culoare galben-bruna pana la brun-negru, uneori brune cu pete mai inchise. Fara miros sau gust caracteristice. Pregatirea produsului in vederea prelucrarii Dupa recoltare, antodiile (inflorescentele) se intind pentru uscare completa timp de 5 - 10 zile. Treieratul se poate executa in stationar cu combina C-12 adaptata ca pentru treieratul anghinarei sau schinelului destinat materialului de inmultire. Dupa treierat, in 2 zile consecutive semintele (fructele) se trec prin vanturatori sau selectorul SU-4 cu deschiderea curentilor de aer la maximum. Prelucrarea materiei prime - fructele recoltate se conditioneaza, se usuca, se ambaleaza si se pastreaza. Conditionarea se face imediat dupa recoltare cu selectorul sau cu vanturatoarea, prilej cu care se inlatura resturile vegetale. Uscarea fructelor se face la soare, in strat subtire. Se intorc de 2 - 3 ori pe zi, timp de 2 zile, pana cand umiditatea se reduce la 12 %. Fructele (achenele) se pastreaza in saci de panza sau de hartie, in magazii uscate. Conditiile tehnice de receptie admit (Farmacopeea Romana-FR): maximum 1% impuritati (resturi de codite si alte parti din planta);
25
corpuri straine organice - maximum 1,5%; minerale - maximum 0,5%; pierdere prin uscare - maximum 12%. Valorificare: fructe Flux tehnologic
26
Materia prima: Herba Basilici - formata din tulpini si ramuri tinere acoperite cu frunze de culoare verde, terminate cu sau fara inflorescente; florile au corola alba sau alburie-roz cu tubul scurt, bilabiata. Mirosul este placut aromat, caracteristic, gustul aromatic specific. De la busuioc se recolteaza partile aeriene ale plantei pana la de 3 ori pe an. Recoltarea se face cu cutitul sau secera, la inceputul infloririi, taindu-se planta la 8 - 12 cm de pamant. Pentru obtinerea semintelor se aleg plantele bine dezvoltate, sanatoase si cu multe inflorescente. Se lasa pana cand 50% din inflorescente ajung la maturitate, se recolteaza ca si iarba, se usuca complet la soare, pe prelate, rogojini, pentru a evita pierderea semintelor prin scuturare. Se treiera, se conditioneaza, ca sa corespunda conditiilor de calitate cerute. Pregatirea produsului in vederea prelucrarii Uscarea: Plantele recoltate se usuca pe cale naturala in strat subtire, in locuri aerisite si numai la umbra. La uscarea artificiala temperatura nu trebuie sa depaseasca 35C. In timpul uscarii produsul nu se intoarce. Randamentul de uscare: din circa 6 kg se obtine 1 kg produs uscat. Conditiile tehnice de receptie admit (Farmacopeea Romana-FR): I. pentru produsul format din tulpini si ramuri inflorite:
27
-impuritati - maximum 5% (frunze brunificate, cu fructificatii, ramuri fara frunze); -corpuri straine organice si minerale, maximum 0,5% pentru fiecare; -umiditate - maximum 13%.
II. pentru produsul in stare proaspata destinat uleiului, conditiile tehnice de receptie sunt identice ca la menta. Valorificare: ramuri tinere cu inflorescenta. Flux tehnologic
28
Materia prima: partea aeriana a cicorii (herba) - formata din partile aeriene ale plantei recoltate in timpul infloririi. Frunzele bazale sunt lungi de 15 - 20 cm, late de 1 - 5 cm, ovale, usor sinuoase pe margini si paroase pe fata inferioara (mai ales pe nervura mediana); frunzele tulpinale sunt mai mici, lunguiete pana la lanceolate. Antodiile sunt geminate (dispuse cate 2 alipite) sau aglomerate, cu flori ligulate de culoare albastra, sesile sau scurt pedunculate. Culoarea este verde caracteristica. Fara miros specific, cu gust amarui; radacina cicorii (radix) - formata din radacini sau fragmente de radacini usor ondulate, cu striatiuni longitudinale, avand scoarta subtire, un cilindru central neregulat (vizibil la lupa) delimitat de scoarta. Exteriorul de culoare bruna-cenusie, interiorul alb-galbui. Fara miros caracteristic, cu gust mucilaginos si amar. Pregatirea produsului in vederea prelucrarii Partea aeriana se curata de tulpini lignificate, ca si de frunze brunificate sau ingalbenite. Uscarea se face la umbra, in poduri sau soproane aerate, fara a se intoarce plantele in ultima parte, caci tulpinile se defoliaza usor. Radacinile se curata de pamant, se spala intr-un curent de apa, se indeparteaza cele cioturoase, seci, apoi se pun la uscat la soare (pe timp nefavorabil in incaperi, de preferinta incalzite). Pentru o uscare mai rapida se pot despica in lungime.Uscarea artificiala pentru ambele produse se face la 40 - 50C. Randamentul la uscare: din 5 7 kg din partea aeriana rezulta 1 kg produs si din 4 5 kg de radacini rezulta 1 kg produs uscat.
29
Conditiile tehnice de receptie admit : pentru partea aeriana: impuritati - maximum 3% plante decolorate sau brunificate (se refera la plante in intregime decolorate, caci florile in mod obisnuit isi pierd culoarea prin uscare) si maximum 2% plante cu tulpini lignificate; corpuri straine organice - maximum 2%; minerale - maximum 1%; pierdere prin uscare - maximum 13%. II. pentru radacini: maximum 3% impuritati (radacini seci sau brunificate la interior); corpuri straine organice - maximum 0,5%; minerale - maximum 1,5%; pierdere prin uscare - maximum 13%. Valorificare: flori, radacini Flux tehnologic
30
Materia prima: partea supraterestra (herba): formata din partile aeriene nelignificate ale plantei recoltate inainte de inflorire. Pregatirea produsului in vederea prelucrarii Inainte de a se pune la uscare, din produs se indeparteaza tulpinile groase si alte impuritati. Uscarea se face la umbra, in poduri curate, bine aerisite sau in alte incaperi cu curent puternic de aer, pe rame, prelate sau hartie. Pe cale artificiala nu se vor depasi 35C, pentru a nu se pierde din uleiul volatil. Randamentul la uscare: din 4 5 kg parti aeriene rezulta 1 kg produs. Conditiile tehnice de receptie admit (Farmacopeea Romana-FR): I. pentru produsul uscat format din tulpini si ramuri foliate, recoltat inainte de inflorire: maximum 2% impuritati, tulpini lignificate si frunze brunificate si maximum 1%, tulpini lipsite de frunze; corpuri straine organice si minerale - maximum 1% (pentru fiecare); umiditate - maximum 13%.
31
II. pentru produsul in stare proaspata destinat extractiei de ulei: impuritati - maximum 10% frunze brunificate si maximum 1% alte impuritati; corpuri straine organice - maximum 1%; minerale - maximum 2%; umiditate normala a produsului in stare proaspata. Valorificare: flori, frunze Flux tehnologic
32
Materia prima: Herba Saturejae - formata din ramuri tinere cu frunze opuse, scurt petiolate sau sesile, liniar-lanceolate, glabre, lungi de 1 - 3 cm, late de 2 - 5 mm, cu marginea intreaga de culoare verde, cu flori mici de culoare alba-roz. Mirosul este placut aromat, mai pronuntat prin frecare, gustul pronuntat aromatic.
33
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii Uscarea: inainte de a se pune la uscare, din produs se indeparteaza tulpinile groase si alte impuritati. Uscarea se face la umbra, in poduri curate, bine aerisite sau in alte incaperi cu curent puternic de aer, pe rame sau prelate. Pe cale artificiala nu se vor depasi 35C, pentru a nu se pierde din uleiul volatil. Randamentul la uscare: din 4 5 kg se obtine 1 kg produs uscat. Conditiile tehnice de receptie admit (Farmacopeea Romana-FR): I. pentru materia prima formata din ramuri tinere, fara partea lignificata de la baza: impuritati maximum 2% tulpini lemnificate, cu frunze brunificate si maximum 1% frunze scuturate; corpuri straine organice si minerale - maximum 0,5% pentru fiecare; pierdere prin uscare - maximum 13%. II. pentru produsul in stare proaspata destinat extractiei de ulei: impuritati - maximum 10% frunze brunificate si maximum 1% alte impuritati; corpuri straine minerale - maximum 1% si organice maximum 2%; umiditatea normala a produsului in stare proaspata. Valorificare: ramuri tinere si inflorescenta
34
Flux tehnologic
Materie prima: fructus Coriandri - fruct glabru, globulos sau sferic cu diametrul de 4 - 5 mm, cu carpofor intreg si doua mericarpe (achene) concave la
35
partea comisurala si convexe la partea exterioara, de cele mai multe ori unite. Fiecare mericarp este prevazut cu 5 coaste primare longitudinale, flexuos ondulate si 4 coaste intercalate pronuntate si crenelate. In partea superioara a fructului se observa stilopodul. Fructele au culoare galbena sau galben-maroniu deschis. Mirosul si gustul la fructele uscate este aromat, caracteristic, placut. La cele verzi dezagreabil. In scop medicinal se utilizeaza tulpinile cu frunze (Coriandri aetheroleum) si fructele (Coriandri fructus), din care se extrag uleiurile volatile care contin monoterpene aciclice. Pregatirea produsului in vederea prelucrarii Reglarea combinei se face prin incercari repetate pentru a evita frecarea fructelor si spargerea lor. Cand se treiera cu batoza sau combina, sinele metalice se inlocuiesc cu sine de lemn, se deschide toba, se reduce turatia la 700 - 750 ture pe minut, se deschide toba la maximum, batatorul cu sine de lemn, contra-batatorul imbracat in tabla, darmonul mare acoperit 1/3 cu tabla, curatirea I sita de pleava: 16 mm, curatirea I sita de boabe: 7 - 8 mm, curatirea I sita buruieni: 1,5 oarba, curatirea II sita I 1-12 mm, curatirea II sita II 7-10 mm, curatirea II sita III 1,5 oarba. Fructele destinate consumului se conditioneaza la selector. Pentru realizarea unui produs de calitate se folosesc urmatorele site : sita mica cu orificii rotunde de 3 - 3,5 mm, cu deschizaturi dreptunghiulare de 2,5 - 3 mm ; sita mare cu orificii rotunde de 2-2,5 mm, cu deschizaturi dreptunghiulare tot de 2 - 2,5 mm, precum si sitele de panza de sarma numerele 10 - 14 - 16. Conditiile tehnice de receptie admit (Farmacopeea Romana-FR): I.pentru produsul format din fructe intregi: - impuritati - maximum 9% jumatati de fruct (spartura) si maximum 3% fructe innegrite; - corpuri straine organice - maximum 2%; - minerale - maximum 1%; - pierdere prin uscare - maximum 12%.
36
Spartura (jumatatile de fruct) rezultata prin selectare formeaza un produs aparte, cu utilizare industriala. Valorificare: frunze, fructe Flux tehnologic
37
Schema 8b. Valorificare folium Coriandru III.9. CRAITE (Tagetes patula, Tagetes erecta)
38
Materia prima: Momentul optim de recoltare il constituie deschiderea a peste 70% din florile ligulate. Se recolteaza, pe timp frumos, cand s-a ridicat roua, dimineata, deoarece mai tarziu plantele isi pierd turgescenta si recoltarea se va face cu dificultate. Dupa recoltarea manuala, materialul va fi pus in cosuri si va fi transportat la locurile de uscare, unde sunt indepartate receptaculul, impuritatile si corpurile straine. Uscarea se face de obicei natural, la umbra, in spatii curate, aerisite, materialul vegetal fiind asezat in straturi subtiri. Se poate usca si la soare, deoarece compozitia chimica nu este afectata, sau se poate usca artificial la temperatura maxima de 30 - 35oC, timp de 4 - 6 ore. Randametul de uscare: din 5 kg se obtine 1 kg produs. Dupa uscare produsul se ambaleaza in saci de hartie si se pastreaza in conditii bune pana la livrare. Conditiile tehnice de receptie admit (Farmacopeea Romana-FR): maximum 3% flori brumificate sau decolorate, maximum 3% resturi de planta, bractee si receptacul; corpuri straine organice nu se admit; mineralele trebuie sa fie de maximum 0,25%; pierdere prin uscare maximum 12%;
39
Flux tehnologic
Materia prima: fructe de fenicul (fructus): deoarece fructele de fenicul se scutura usor si trebuie sa aiba o culoare verzuie cu usoare nuante brune pentru a corespunde necesitatilor de consum, ele se recolteaza in doua faze. Din anul II si pana in anul V se obtin recolte mari si constante de 1 300 - 1 800 kg/ha. Pregatirea produsului in vederea prelucrarii Inainte de livrare, fructele de fenicul trebuie conditionate pentru a elimina din ele corpurile straine. La conditionare cu selectorul se folosesc site in
40
urmatoarele dimensiuni: sita mica cu orificii rotunde de 3 - 3,5 mm, cu deschizaturi dreptunghiulare de 3,5 - 4 mm; sita mare cu orificii rotunde de 2 - 2,5 mm, cu deschizaturi dreptunghiulare de 2,5 - 5 mm, precum si sitele de panza de sarma numerele 14 -16 -18. Conditiile tehnice de receptie admit (Farmacopeea Romana-FR): maximum 1% impuritati, constand in resturi de codite si alte parti din planta si maximum 0,5% fructe zdrobite, innegrite, seci; corpuri straine organice maximum 1,5%; minerale - maximum 0,5%; pierdere prin uscare - maximum 12%. Valorificare: fructe Flux tehnologic
41
Materia prima: flori (flores Calendulae cum receptaculis) - formate din antodii uscate de culoare galben-portocalie inconjurate de bractee verzi, fara peduncul; miros slab aromat, gust amarui sarat; flori (flores Calendulae sine receptaculis) - formate din florile ligulate uscate, de culoare galben-portocalie. Au miros slab aromat, gust amarui sarat. Pregatirea produsului in vederea prelucrari Florile nu se tin in gramezi, deoarece se incing si isi pierd culoarea. Pe masura ce se aduna, se transporta la locul de uscare. Florile se usuca in straturi subtiri, afinate, pe rame, site, hartie, asezate intr-un loc curat, la umbra. Durata de uscare este in functie de anotimp. Este important ca florile cu receptacul sau cele ligulate sa fie stranse in cosuri de nuiele si transportate fara intarziere la locul de uscare. Florile ligulate se pot usca usor si la soare, deoarece ele nu se decoloreaza in 4 - 5 ore, cat tine timpul de uscare. Florile cu receptacul isi pierd culoarea portocalie, se albesc in timpul uscarii la soare pentru ca au nevoie de 1 - 2 zile pana la uscarea completa. De retinut faptul ca uscarea la soare nu dauneaza calitatii, daca se procedeaza cu atentie. In timpul uscarii florile se intorc zilnic de 1 - 2 ori pentru inlesnirea evaporarii apei. Dupa uscare, se ambaleaza imediat in lazi speciale pentru a evita decolorarea lor, care are loc in contact cu lumina. La florile cu antodii ofilite se detaseaza mai usor florile ligulate, deci se poate realiza o cantitate mai mare de flori ligulate, intrun timp mai scurt.
42
Randamentul la uscare pentru Flores Calendulae cum receptaculis: din 6 8,5 kg flori rezulta 1 kg produs, iar la Flores Calendulae sine receptaculis cca 1 kg din 8 kg produs. Conditii tehnice de receptie: I. produsul Flores Calendulae cum receptaculis este format din inflorescente fara peduncul; nu se admit inflorescente scuturate de flori ligulate si corpuri straine organice; - maximum 3% impuritati in flori brunificate si 10% flori cu codita pana la 3 cm; - corpuri straine minerale - maximum 0,1%; - pierdere prin uscare- maximum 13%.
II. produsul Flores Calendulae sine receptaculis este format numai din flori ligulate: - maximum 2% impuritati (flori brunificate sau decolorate), maximum 10%( flori tubuloase) si maximum 1% resturi de bractee; - fara corpuri straine si organice; - piedere prin uscare - maximum 11%. Valorificare: flori
43
Flux tehnologic
44
Materia prima: Hyssopi Herba Iarba de Isop Pregatirea produsului in vederea prelucrarii Uscarea se face in locuri umbroase si bine aerisite (magazii sau poduri), sau artificial la o temperatura de 350C. Se obtine o recolta anuala cuprinsa intre 3500 6000 kg plante proaspete sau 900 - 1500 kg iarba uscata. Valorificare: iarba Flux tehnologic
45
Materia prima: flori (Flores Lavandulae) uscate, desprinse de pe pedunculii inflorescentelor, de culoare albastru-violet. Florile au bractee ovate, brune, membranoase, caliciul cilindric, paros si glandulos, cu peri glandulari unicelulari sau 8 - 12 celulari, au 4 - 6 mm lungime si diametrul de 3 - 4 mm; de culoare violet-cenusiu cu 10 -15 nervuri paralele, cu 5 dinti mici dintre care doi mai dezvoltati. Corola este bilabiata, de 5-8 mm lungime, de culoare albastra-violeta, pubescenta si glanduloasa, cu tubul aproape drept. Labiul superior este bilobat, cel inferior trilobat cu lobii obtuzi. Nuanta florilor difera de la albastru-violaceu pina la albastru-deschis. Mirosul este placut, aromat, iar gustul usor amarui. Pregatirea produsului in vederea prelucrarii Inflorescentele se usuca pe cale naturala in incaperi bine aerisite, uscate, ferite de soare, sau artificial, la o temperatura de maximum 35C. Cand se usuca pe cale naturala, inflorescentele se asaza in straturi subtiri, pe rame, rogojini etc. In timpul uscarii se vor intoarce cu grija din cand in cand pentru a se evita brunificarea si uscarea neuniforma. Inflorescentele uscate se strujesc, florile se ambaleaza in lazi care se pastreaza in locuri curate, uscate si aerisite. Randamentul la uscare: din 5 7 kg de flori se obtine 1 kg produs uscat. Cand inflorescentele sunt folosite pentru extragerea uleiului, imediat dupa recoltare se transporta in cosuri sau lazi la locul de prelucrare pentru a se evita incalzirea lor, ceea ce duce la pierderi mari de ulei. Pentru extragere de ulei nu este permisa recoltarea unei cantitati mai mari de inflorescente care sa depaseasca capacitatea de extragere in 24 ore. Inflorescentele plantei de lavanda se folosesc aproape in exclusivitate pentru obtinerea uleiului volatil. Obtinerea uleiului volatil
46
de lavanda se poate realiza prin distilarea inflorescentelor dupa 3 metode diferite: - distilarea in apa - prin aceasta metoda materia prima se introduce in cazan si se acopera cu apa. Incalzirea apei poate fi facuta la foc direct, sau aburi produsi direct sau indirect; - distilarea in apa si cu aburi - in cazan sub materia prima se pune apa. Aburi trec mai intai prin apa si apoi prin materia prima din care preiau uleiul volatil; - distilarea cu aburi - materia prima se pune in cazan uscat, fara apa. Aburii sunt produsi in afara cazanului in instalatii speciale si se introduc direct sub materia prima. Conditii tehnice de receptie: - nu se admit corpuri straine organice; - se admit impuritati maximum 5% (resturi de tulpini florale, flori brunificate, fructificatii); se admit corpuri straine minerale - maximum 0,5%;
- pierdere prin uscare - maximum 11%. II. pentru produsul in stare proaspata, destinat productiei de ulei eteric, se admit: - inflorescente cu peduncul lipsit de flori de maximum 5 cm lungime; - maximum 5% impuritati (tije tulpinale peste 5 cm, dar nu mai lungi de 10 cm); - corpuri straine organice - maximum 0,25%; - minerale - maximum 0,5%; Valorificare: flori
47
Flux tehnologic
Materie prima: Planta erbacee anuala glabra, cu miros caracteristic; tulpina atinge 130 cm in lungime; frunzele alterne, de 3 - 4 ori penat-sectate, cu segmente
48
liniar-filiforme; flori mici, hermafrodite, actinomorfe, cu petale galbene, grupate in umbele compuse; infloreste in iulie-august; fructul mericarpic de tip dicariopsa cu mericarpii alungite avnd coastele principale evidente, alburii. Organe recoltate: Recoltarea in diferite faze ale vegetatiei, in functie de cerinte: - la inflorit deplin, masa verde; - coacerea fructelor (faza lapte-ceara), masa verde; - fructe mature. Valorificare - fructe de marar; - frunze de marar. Flux tehnologic
49
Materia prima: frunze petiolate (folium Menthae piperitae) - petiol lung pAna la 1 cm si paros pe partea inferioara. Au limbul oblong-lanceolat, acuminat, lung de 3 - 8 cm si lat de 1,5 - 3 cm, inegal dintat pe margini, de culoare verdeinchis pe partea superioara, mai deschisa pe cea inferioara, uneori cu nuante rosietice. Pe ambele fete frunzele au peri mici, setiformi, cu numeroase glande. Mirosul este fin, patrunzator, specific, iar gustul este aromatic, puternic, lasand in gura senzatia de racoare placuta. Pregatirea produsului in vederea prelucrarii Uscarea frunzelor de menta se face pe hartie alba, rogojini, panza de sac sau pe rame, intinse intr-un strat subtire (un rand de frunze), in incaperi, poduri, soproane sau la soare. In timp de 5 - 6 ore, intre orele 10 - 17, frunzele de menta se usuca aproape complet la soare. In incaperi uscate dureaza 5 - 6 zile, cu conditia asigurarii unei bune ventilatii. In timpul uscarii la umbra stratul de frunze se va intoarce de 2 - 3 ori in prima zi si cate o data in urmatoarele trei zile. Intreaga cantitate de frunze uscate la soare in cursul unei zile se depoziteaza seara intr-un strat subtire de cca. 5 cm in incaperi, pe rame, rogojini, prelate, hartie alba, panza de sac, unde se continua cu uscarea inca una-doua zile. Frunzele de menta astfel uscate isi pastreaza culoarea verde caracteristica si continutul in principii active. Uscarea la soare este foarte eficienta scutind cultivatorul de folosirea unui numar mare de brate de munca, de rame de uscat si de spatii mari, care sunt necesare in cazul uscarii la umbra.
50
Produsul este bine uscat cand frunzele isi pierd elasticitatea si cand prinse intre doua degete nervura principala se rupe cu zgomot. Iarba in stare proaspata recoltata se transporta si se asterne intr-un strat subtire de 5 - 8 cm direct la soare, pe rogojini, prelate, rame etc. Uscarea dureaza 1 - 2 zile (dupa ora 19 ramele cu iarba se strang si se adapostesc, urmand ca a doua zi, dupa ce roua s-a ridicat, sa se expuna din nou la soare), timp in care se usuca in proportie de 70 - 75%. In continuare uscarea se face in poduri, intr-un strat de 10 - 15 cm, unde produsul se lasa inca 3 - 4 zile. In timpul uscarii direct la soare stratul de iarba va fi intors de 2 3 ori pe zi, pentru o uscare cat mai uniforma. In poduri sau alte incaperi acest lucru nu se mai face pentru a nu scutura frunzele. In afara uscarii mixte, care grabeste mult terminarea operatiunii, cultivatorii pot usca iarba de menta numai in poduri, in strat subtire de cca. 5 cm. Uscarea in poduri poate dura 8 -12 zile, timp in care produsul va fi intors zilnic o singura data, in primele 5 zile. Ea poate dura si mai mult daca timpul este rece sau noros. In general, dupa 15 septembrie durata de uscare se prelungeste cu 50 - 100%, timp in care trebuie acordata o deosebita asistenta tehnica, pentru a evita innegrirea produsului. Atat frunzele de menta cat si plantele, pot fi uscate pe cale artificiala la o temperatura de 35C. Frunzele de menta se ambaleaza in lazi speciale. Herba Menthae se ambaleaza in saltele pentru livrare. In timpul ambalarii frunzelor se efectueaza conditionarea lor, prin inlaturarea partilor din planta, a frunzelor innegrite pronuntat, patate si a altor corpuri straine. Din materia prima (Herba Menthae) se inlatura buruienile de camp, paiele etc. Randamentul la uscare, atat pentru frunze cat si pentru partile aeriene ale plantei: din 4 6 kg rezulta 1 kg produs uscat. Conditiile tehnice de receptie prevad urmatoarele: pentru frunze (Folia Menthae) - in functie de marimea frunzelor si continutul de impuritati si corpuri straine, se pot obtine 3 calitati, dupa cum urmeaza:
proprietatea -lungime minima CALITATE SUP. 5 CALITATE CALITATE II I 4 sub 4
51
-impuritati, maximum -frunze brunificate, maximum % -corpuri %maximum straine decolorate, organice minerale
2,5 5 2 1 14
5 10 4 2 14
pentru partea aeriana proaspata (Herba Menthae recens), recoltata pentru ulei, produsul nu va contine cotoare (tulpini mai lungi de 10 cm inainte de ultima ramificatie), iar corpurile straine se scad cantitativ si valoric din totalul cantitatii (portiunile de planta atacata de rugina nu se considera corp strain); pentru partea aeriana uscata (Herba Menthae) nu se admit ramuri si tulpini fara frunze, la impuritati nu se va depasi maximum 5% frunze brunificate si maximum 3% tulpini mai groase de 2 cm, corpuri straine organice - maximum 2% si minerale - maximum 1%, pierdere prin uscare - maximum 13%. Valorificare: frunza de menta
52
Flux tehnologic
Schema 15. Valorificare folium Menthae piperitae III.16. MUSTAR ALB ( Sinapis alba)
53
Materie prima: seminte de mustar (semen). Conditiile tehnice de receptie admit (Farmacopeea Romana-FR): maximum 3% impuritati (alte parti din planta, seminte zdrobite); corpuri straine organice si minerale - maximum 1% la fiecare; pierdere prin uscare - maximum 12%. Valorificare: seminte Flux tehnologic
54
Materia prima: Flores Chamomillae - flori compuse dispuse in antodii heterogame late de 15 - 20 mm, rar mai late, cu involucru semiglobulos; receptaculul emisferic sau conic, inalt de aproape 6 mm si lat de cea 2 mm este gol la interior. Fiecare antodiu are un involucru format din 3 randuri de bractee verzi, lanceolate, scuamoase, imbricate. Florile marginale (12 - 18 pe fiecare antodiu) sunt femele, au ligule albe lungi de cate 4 - 6 mm, cu 3 - 4 dinti, fiind parcurse de 3 - 4 nervuri; florile centrale foarte numeroase sunt galbene, hermafrodite, tubuloase, lungi de aproximativ 3 mm si au corola cu 5 diviziuni, cu 5 nervuri si androceu sinanter. Ambele feluri de flori au numerosi peri glandulari de tip compozee, iar in tesutul receptaculului se afla numeroase glande secretorii. Au miros specific aromat, puternic, placut, iar gustul este amarui-aromatic. La cerere se recolteaza si partile aeriene ale plantei in timpul infloririi Herba Chamomillae, folosita in special pentru extragerea uleiului volatil. Pregatirea produsului in vederea prelucrarii Dupa recoltare se face predarea in cel mai scurt timp la centrul de preluare, chiar in ziua recoltarii; daca nu este posibila predarea in aceeasi zi, se va pastra produsul in strat subtire, pentru a nu se incalzi. La centrul unde se face preluarea, musetelul trebuie vanturat si strecurat prin ciurul mecanic sau manual care are 2 site confectionate din tabla groasa de 1-1,5 mm: cea superioara cu ochiuri de 11 mm, iar cea inferioara de 7 mm. Prin aceste operatii se urmareste eliminarea ierburilor, impuritatilor, resturilor de pamant, separarea musetelului pe loturi, cat si racorirea produsului. Pe sita superioara raman florile cu peduncul lung, buruienile, resturile de pamant si alte corpuri straine. Prin
55
sita inferioara trec capitulele nedezvoltate, bobocii si pulberea (florile tubulare care s-au desprins de pe capitul), deci produsul corespunzator este cel ramas pe sita inferioara.Pulberea se usuca separat. Pastrarea produsului pana la uscare se face in incaperi bine aerate, umbrite, intinse in strat sub 10 cm grosime pe ciment sau pe pamant batatorit si umezit cu stropitoarea. Uscarea florilor de musetel se poate face pe cale naturala sau pe cale artificiala, aceasta din urma fiind recomandata in situatia unor cantitati mari. Pe cale naturala, capitulele de musetel selectate de impuritati se usuca intr-un strat subtire pe hartie, rame, saci, prelate, la umbra in incaperi sau poduri si soproane bine curatate si aerisite. Cand timpul este calduros, uscarea dureaza 4 - 5 zile. Cand este frig si timp noros, durata de uscare ajunge la 7 - 8 zile. Nu se recomanda uscarea musetelului la soare deoarece se reduce simtitor continutul in ulei eteric si azulen. Pe cale artificiala, musetelul se usuca cu rezultate foarte bune in uscatoarele mecanice cu banda de tip B.B.M. si tip Tunel la temperaturi de 30 - 33C. Depasirea acestei temperaturi nu este permisa deoarece duce la scaderea cantitatii de ulei eteric si azulen, principii active de baza cerute de Farmacopeea Romna si Internationala. Durata uscarii pe cale artificiala poate fi de 5-6 ore pentru o sarja. Musetelul scos din uscator nu va fi ambalat imediat, ci ramane in gramezi mici timp de 1-3 zile pentru a recapata umiditatea normala de conservare, de pastrare. Randamentul de uscare: din 5 - 5,3 kg de flori proaspete se obtine 1 kg de produs. Daca se recolteaza intreaga parte aeriana (Herba) aceasta se usuca in aceleasi conditii ca si florile. Randamentul de uscare: din 3 4 kg se obtine 1 kg. Conditiile tehnice de receptie admit (Farmacopeea Romana-FR): I. pentru florile in stare proaspata: codita inflorescentei de maximum 1 cm; impuritati: tulpini si frunze - maximum 5%, peduncul peste 1 cm maximum 5%;
56
corpuri straine organice maximum 2% si minerale 0,5%; umiditatea normala a produsului proaspat recoltat. II. pentru partile aeriene inflorite se prevad: maximum 1% resturi de radacini; corpuri straine organice - maximum 1%; minerale - maximum 0,5%; umiditate - maximum 13%.
Materia prima: frunze (folium Plantaginis lanceolatae) - sunt de forma alungit-lanceolata, ascutite la varf, cu petiol subtire si lung, cu nervuri paralele mai vizibile pe partea inferioara, lungi de cca 20 cm si late pana la 4 cm, cu marginea intreaga sau indepartat denticulata, paroase pana la glabrescente cu petiolul lanat, paros de obicei. De culoare verde specific, cu pete brune rezultate din uscare in proportie de maximum 10%. Fara miros specific, cu gust acrisor amarui. Se admite si amestecul de frunze din cele trei specii (Folium Plantaginis species) care are elementele specifice de identificare descrise la caracterele de recunoastere ale plantei pentru fiecare specie in parte. Pregatirea produsului in vederea prelucrarii- din produs se inlatura tulpinile, frunzele ingalbenite si cele atacate de insecte. Uscarea se face cat mai repede, pentru a se evita brunificarea, la umbra, in locuri cat mai bine aerate, frunzele fiind intinse in strat subtire pe rame, pe hartii puse pe podele. Pe cale artificiala se usuca la 40 - 50C. Randamentul la uscare: din 6 9 kg frunze se obtine 1 kg de produs. Conditiile tehnice de receptie: I. pentru Folium Plantaginis lanceolatae se admit (Farmacopeea Romana-FR):
- impuritati frunze total brunificate - maximum 4% (restul pot avea pete brune rezultate din uscare - maximum 10%) si resturi din tulpina florala maximum 4%;
58
- corpuri straine organice - maximum 0,5%; - minerale - maximum 1%; - pierdere prin uscare - maximum 13%. II. pentru folium Plantaginis species care este format din frunze provenite de la oricare din cele 3 specii descrise, se admit: impuritati - frunze total brunificate - maximum 10% si resturi din tulpina florala - maximum 1%; corpuri straine organice si minerale - maximum 1% pentru fiecare; pierdere prin uscare - maximum 13%. Prezenta frunzelor de Degetel lanos (Digitalis lanata) in produs, chiar in cantitate redusa, duce la respingerea intregului lot, data fiind toxicitatea degetelului. Valorificare: frunze, seminte Flux tehnologic
Materia prima: frunzele (Folium Melissae) recoltate in timpul infloririi. Ele sunt petiolate, ovoide, cu varful obtuz, usor cordiforme la baza, dintate pe margini, lungi de 5 - 8 cm, late de 4 - 5 cm, cu nervatiunea reticulat proeminenta pe suprafata inferioara, de culoare verde mai inchisa pe suprafata superioara, acoperite cu peri albi si scurti si mai deschisa la culoare pe suprafata inferioara. Au miros si gust aromat, placut, de lamaie. La cerere sau pentru obtinerea uleiului volatil se poate utiliza ca materie prima si partea aeriana recoltata la inceputul infloririi: Herba Melissae. Pregatirea produsului in vederea prelucrarii Deoarece frunzele se innegresc usor daca nu sunt puse la uscat, aceasta operatie se va face cat mai repede, pe rame in straturi subtiri, acestea asezandu-se in poduri bine aerisite, soproane, camere incalzite. La uscarea artificiala nu se va depasi temperatura de 30C, deoarece se pierde un procent mare de ulei eteric. Partea aeriana poate fi conditionata sumar pentru a fi prelucrata in stare proaspata pentru ulei volatil sau poate fi uscata. Uscarea se face in aceleasi conditii ca la frunze, produsul intorcandu-se din cand in cand cu grija pentru a nu se rupe frunzele.
60
Randamentele la uscare: pentru frunze: din 4,5 - 5,5 kg rezulta 1 kg de produs; pentru partea aeriana: din 4 5 kg rezulta 1 kg produs uscat. Conditiile tehnice de receptie: I. pentru frunze: impuritati - maximum 3% frunze brunificate si maximum 1% resturi de tulpina; corpuri straine organice si minerale - maximum 0,5% (pentru fiecare); piedere prin uscare - maximum 13%. II. pentru partea aeriana, produsul va fi format din tulpini foliate verzi (cele brunificate nu se admit) recoltate inainte de inflorire: impuritati maximum 2% frunze brunificate; corpuri straine organice si minerale - maximum 1%( pentru fiecare); piedere prin uscare - maximum 13%. III. pentru produsul in stare proaspata, destinat productiei de ulei eteric: se admit inflorescente cu peduncul lipsit de flori de maximum 5 cm lungime; maximum 5% impuritati (tije tulpinale peste 5 cm, dar nu mai lungi de 10 cm); corpuri straine organice - maximum 0,25%; minerale - maximum 0,5%; umiditatea normala a produsului proaspat.
Valorificare: frunze
61
Flux tehnologic
62
Materia prima: frunze (Folium Salviae) alungit ovate sau lanceolate, mai rar eliptice, lungi de 2 - 8 cm si late de 0,5 - 3 cm, cu baza rotunjita sau cuneata, mai rar usor cordiforma. La baza frunzele au uneori doi lobi mici arcuati sau rotunjiti. Marginea limbului este fin dintata, uneori aproape intreaga. Frunzele bazale si mijlocii sunt petiolate, iar cele superioare sesile, reticulat si penat nervate; pe partea inferioara si pe partile proeminente ale partii superioare frunzele sunt des albicios paroase cu peri pluricelulari, fini, ce le confera un aspect general verdeargintiu. Mirosul este caracteristic, gustul aromatic amar. Pregatirea produsului in vederea prelucrarii Frunzele se usuca imediat in podurile caselor sau alte incaperi bine aerisite. Cand recoltarea are loc toamna, uscarea pe cale naturala este mai greu de facut, intrucat frunzele se innegresc; in aceasta situatie sunt bune incaperile incalzite sau uscatoriile. Frunzele se astern in straturi si se intorc din cand in cand. Pe masura uscarii straturile se pot ingrosa. Pe cale artificiala se usuca la temperatura de 30 40C. Din 4 kg frunze crude se obtine un kg frunze uscate. Pe o rama de uscat se pot aseza 1 - 1,5 kg frunze. Inainte de ambalare frunzele uscate se pun in incaperi curate, uscate, bine aerisite si se lasa in gramezi pentru a absorbi umiditate din incapere, apoi se cern prin site pentru inlaturarea prafului.
63
Conditiile tehnice de receptie admit (Farmacopeea Romana-FR): impuritati - maximum 5% frunze brunificate si maximum. 15% resturi de tulpini si varfuri tulpinale; corpuri straine organice - maximum 1%; minerale - maximum 0,5%; piedere prin uscare - maximum 14%. Valorificare: frunze Flux tehnologic a) Flux de productie (materie prima proaspata)
64
Materia prima: Fructus Sorbi sau Baccae Aucupariae sunt fructe false, globuloase, ovate, rar elipsoidale, de 8-10 mm in diametru, negre. Semintele sunt alungite, ascutite, rosietice.
65
Se utilizeaza fructele (zemoase, acre-dulci, de culoare neagra-albastruie, de circa 1 cm diametru), care se maturizeaza in lunile septembrie- octombrie. Pregatirea produsului in vederea prelucrarii Uscare: Dupa ce se indeparteaza resturile de pedunculi, fructele se pun la uscat numai in uscatorii, deoarece procesul trebuie sa se desfasoare repede. Se incepe 3 - 4 ore cu temperatura de 35 - 40C, apoi se continua la 60 - 70C (daca se porneste de la inceput cu temperatura mare zaharurile ies la suprafata si dau un aspect necomercial, albicios). Randamentul la uscare: din 4 5 kg fructe se obtine 1 kg produs uscat. Conditiile tehnice de receptie admit pentru produsul format din fructe fara codite (Farmacopeea Romana-FR): impuritati - maximum 3% fructe innegrite, fructe imature maximum 1%, alte parti din planta maximum 3%; corpuri straine organice si minerale - maximum 0,5 % pentru fiecare; pierdere prin uscare - maximum 14%. Pastrare: Scorusele negre se pot pastra in ladite, la 0 - 50C, pana la 3 luni. Valorificare: fructe
66
Flux tehnologic
Materia prima: tulpini drepte, ramificate, de 15 - 25 cm lungime, cu inflorescenta, fara partea inferioara lignificata, de culoare rosiatica. Conditii tehnice de receptie: pentru produsul format din terminatiile inflorite, in lungime de 20 cm de la varf, se admit (Farmacopeea Romana-FR):
67
- impuritati - maximum 5% (plante decolorate, brunificate sau cele care depasesc 20 cm lungime) - corpuri straine organice - maximum 1%; - minerale - maximum 0,5%. Metode de uscare: - uscarea in strat subtire pe rame sau hartii intinse; - uscarea plantelor legate in forma de buchet si atarnate pe sarme, sfori etc.; in acest caz, plantele se pun la uscat mai lungi, iar dupa uscare se taie la lungimea necesara, indepartandu-se astfel partea unde au fost legate si care de obicei se degradeaza, mucegaind; - uscarea artificiala se face la temperaturi pana la 35C, pentru a nu se pierde uleiul eteric. Valorificare: frunze Flux tehnologic
Materia prima: Rhizoma et Radix Valerianae - formata dintr-un rizom scurt, cilindric, adesea cu stoloni subterani scurti, cu numeroase radacini care se impletesc intre ele. Rizomul este de 2 - 4 cm lungime si 1 - 3 cm grosime, avand la extremitatea superioara un mic rest din tulpina aeriana; la interior este uneori lacunos si septat. Radacinile sunt fin ramificate, lungi de 6 - 12 cm, groase de 2 - 3 mm, cilindrice, fin striate longitudinal. Rizomul este de culoare galbena-bruna pana la brun la exterior si albicios la interior. Radacinile sunt de culoare brun-inchisa, brun-galbuie sau cenusiu-bruna. Mirosul materiei prime este caracteristic, de acid valerianic, gustul dulceag, aromat, putin amar. Pregatirea produsului in vederea prelucrarii Partea aeriana se taie de la colet, dupa care radacinile se curata de pamant prin scuturare, se pun in cosuri de nuiele, se spala bine intr-o apa curgatoare, intrun timp cat mai scurt posibil pentru a nu-si pierde calitatile. Printr-o verificare atenta se indeparteaza resturile de tulpini si frunze netaiate, resturile de pamant ramase intre radacini, rizomi si resturile de radacini innegrite. Dupa spalare, rizomii cu radacini se lasa la zvantat timp de 1 - 2 zile, in straturi de 10 - 15 cm, in aer liber, pe timp frumos sau in incaperi aerisite atunci cand timpul este ploios. Odata uscate, radicelele (firele foarte subtiri ale radacinii) se inlatura prin scuturare sau pieptanare.
69
Pentru uscare rizomii se asaza in poduri de case, soproane sau incaperi bine aerisite, intr-un strat de numai 5 cm. Pe o rama de 1 x 0,70 m se asaza 2 kg rizomi in stare proaspata. Radacinile fiind foarte fragile, nu se intorc in timpul uscarii. In uscatorii artificiale, la o temperatura de 35 - 40C, uscarea se face in doua zile, iar la soare se realizeaza in 20 zile. Se considera produsul bine uscat cand rizomii (partea groasa) se pot rupe si in interior sunt uscati. Radacinile fiind subtiri, sfaramicioase, produsul uscat se lasa un timp inainte de ambalare, pentru revenirea si uniformizarea umiditatii. Rizomii cu radacini se pastreaza in vrac, in poduri sau camere aerisite, ferite de pisici. Nu se tin in aceeasi incapere cu alte plante carora le pot transmite mirosul. Conditiile tehnice de receptie admit pentru produsul format din rizomi cu radacini (Farmacopeea Romana-FR): rizomi cu resturi de tulpini mai lungi de 3cm, cel mult 3%; corpuri straine organice - maximum 0,5%; minerale - maximum 4%; pierdere prin uscare - maximum 14%. Valorificare: radacini
70
Flux tehnologic
71
Bibliografie
1. Cercasov C, E. Oprea, Popa C-V, I. C. Farcasanu, Compusi naturali cu actiune terapeutica, Ed. Universitatii din Bucuresti 2009 ; 2. Istudor V. , Farmacognozie. Fitochmie. Fitoterapie, vol II, Aetherolaea, rezine, iridoide, principii amare, vitamine, Ed. Medicala, Bucuresti, 2001; 3. Istudor V. , Farmacognozie. Fitochimie. Fitoterapie, vol I, Oze, ozide si lipide, Ed. Medicala, Bucuresti 1998; 4. Parvu C., Universul plantelor, Mica enciclopedia, Editia a II a, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1997; 5. Farmacopeea romana, Editia a X a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993.
72