Tema 1 : Unitatile economice.

Veriga de baza a economiei nationale

1) Intreprinderea, veriga de baza a economiei in conditiile de piata. Caracteristicele ei principale. 2) Clasificarea intreprinderilor dupa forma de proprietate,ramura in care functioneaza,dupa tipul produselor realizate,dupa marime,dupa forma organizatorico !uridica de organizare. ") #olul intreprinderii in cadrul economiei. $) Caracteristica mediului ambiant al intreprinderii. %) &tructura si functiunile u.e. 1. Intreprinderea, veriga de baza a economiei in conditiile de piata. Caracteristicele ei principale. Intreprinderea 'u.e) reprezinta unitatea de baza in cadrul economiei, unde se desfasoara fuziunea factorilor de productie, resurse umane,materiale si financiare, cu scopul producerii si desfacerii de bunuri economice (bunuri materiale si servicii) in structura, calitatea si cantitatea impusa de cererea de pe piata si cu scopul obtinerii unui anumit profit. Caracteristica de baza a u.e 1. Intreprinderea este un sistem comple(, deoarece include resurse umane, material si financiare, fiecare dintre ele fiind alcatuite dintr-o varietate de elemente. #esursele umane reprezinta personalul intreprinderii ce prezinta caracteristici diferite din punct de vedeere al nivelului de pregatire, specialitatii, postului ocupat,vechimii muncii,etc. #esursele materiale alcatuiesc ansamblul materialelor, materiilor prime, combustibilul, precum si capitalul fix (utilaje, constructii) #esursele financiare sunt disponibilitatile banesti in numerar si la banca aflate la dispozitia intreprinderii. 2.Intreprinderea este un sistem socio economic, adica in cadrul sau,colectivele de munca desfasoara procese economice generatoare de noi valori de intrebuintare. ".Intreprinderea este un sistem planificat , adica fundamentarea si desfasurarea tuturor activitatilor in cadrul intreprinderii se realizeaza in baza unui plan bine determinat $. Intreprinderea este un sistem desc)is , ce se explica prin fluxul de intrari (materii prime , materiale) si iesiri ( produse si servicii prestate). Intrarile de factori de productie genereaza cheltuieli catre alti agenti economici , care furnizeaza acesti factori, iar iesirile genereaza fluxuri de venituri catre intreprindere , obtinute in rezultatul realizarii bunurilor . Intrari Piata Factorilor ----------!e productie materii prime resurse umane resurse financiare consumuri intermediare %. Intreprinderea este un sistem organic * adaptiv , adica se schimba permanent sub influienta factorilor endogeni si exogeni.
1

Iesiri piata consumatorului ------ intreprinderea-------- alte intreprinderi

+. Intreprinderea este un sistem te)nico material , in sensul ca intre mijloacele de munca , materialele utilizate in cadrul sau exista anumite legaturi care se manifesta prin dependenta tehnologica intre subdiviziunile sale . ,. intreprinderea este un sistem organizatoric *administrativ in sensul ca" a) in momentul infiintarii intreprinderea capata statut de persoana juridica , primeste o denumire precisa , are un sediu si un obiect de activitate bine determinat. b)Intreprinderea isi defineste propria structura organizatorica, dispune de regulament propriu de functionare si organizare.

2. Clasificarea intreprinderilor dupa forma de proprietate,ramura in care functioneaza,dupa tipul produselor realizate,dupa marime,dupa forma organizatorico !uridica de organizare. Intreprinderile pot fi clasificate dupa criteriile " #. dupa forma de proprietate " - intreprindere de stat sau publica - intreprindere privata - intreprindere mixta Intreprinderile de stat $ patrimoniul intreprinderii apartine statului pe teritoriul careia se afla. Intreprinderile private $ patrimoniul lor apartine unei persoane sau unui grup de persoane . %rasaturile de baza a intreprinderii private sunt" initiativa constituirii si functionarii apartine integral proprietarului posedarea obligatorie a unui capital minim asumarea integrala a riscurilor economice , implicate de operatiunile firmei. In functie de numarul de posesori ai capitalului , intreprinderile private pot fi" - individuale- apartine unei singure persoane - intreprinderi de grup- apartine la cel putin & persoane , aici se evidentiaza" a) intreprindere familiala $ patrimoniul se afla in proprietatea unei familii ,de regula sunt intreprinderi mici, membrii familiei fiind atit proprietari cit si lucratori efectivi b) intreprinderi asociative $ infiintata de dorinta de a participa in conditii egale a mai multor persoane ce desfasurau inainte activitati similare in calitate de mici producatori. Fiecare membru are dreptul pe linga salariu si la o parte din venitul final corespunzator cotei parti introduse in capitalul firmei. Intreprinderi mixte- patrimoniul apartine partial statului si partial persoanelor fizice si juridice private. 2. In functie de ramura in care functioneaza " intreprinderi din sectorul primar, care include agricultura ,sivicultura ,piscicultura, industria extractiva' - intreprinderi din sectorul secundar, alcatuit din industria prelucratoare si constructiile , aici se observa un progres ridicat' - intreprinderi din sectorul tertiar, intreprinderi prestatoare de servicii "transport , telecomunicatii, servicii bancare , financiare ,stiintifice, informationale. ".In functie de destinatia economica si caracterul productiei finite : intreprinderi producatoare de mijloace de productie; intreprinderi producatoare de bunuri de consum.
2

$.In functie de marimea intreprinderii, pot fi : - mici - mijlocii - mari Pentru a raporta o intreprindere la una din grupe se tine cont de indicatorii " a) numarul de lucratori b) suma anuala a vinzarilor nete, cifra de afaceri c) costul fondurilor fixe (onform legii )* cu privire la sustinerea si protectia micului business**&++# , intreprinderile se clasifica" #. microintreprinderi- cu nr. mediu de salariati de pina la , persoane, iar suma cifrei de afaceri pina la milioane lei ' &. intreprinderi mici- #+-.+ de persoane , cifra de afaceri #+ mln lei' -. intreprinderi mari- peste .+ persoane,cifra de afceri de peste #+ mln lei %. In functie de forma organizatorico !uridica de organizare ,**legea despre antreprenoriat si intreprinderi din /epublica 0oldova** #,,# legifereaza intreprinderea" intreprindere individuala intreprindere cu raspundere nelimitata,in nume colectiv societate in comandita societate cu raspundere limitata societate pe actiuni cooperativa de productie intreprindere de arenda intreprindere de stat intreprindere municipala.

") #olul intreprinderii in cadrul economiei. -ntreprinderea joac1 un dublu rol 2n cadru economiei- economic si social #olul economic const. /n faptul c. #. 3ntreprinderile atrag si combin1 factori de productie (munca, natura si capitalul) 0anagerii caut1 s1 obtin1 rezultate bune la costuri reduse. /eanaliz2nd si re2noind factorii de productie 2n functie de situatia pietilor de aprovizionare si de desfacere. &. (el1lat rol const1 2n faptul c1 2ntreprinderea produce bunuri si servicii necesare societ1tii -. 3ntreprinderea distribuie venituri 2n societate , adic1 remunereaz1 factorii de productie utilizati 4ngajati $ salarii 5rganismelor sociale- cotizatii sociale 6tatului- impozite si taxe 71ncilor si creditorilor $ dob2nzi, comisioane 4sociatilor $ dividente
3

#olul social al /ntreprinderii se manifest1 fat1 de salariati care-si consacr1 o mare parte din viat1 muncii si 2ntreprinderii si care trebuie s1 g1seasc1 conditii optime de munc1 si salarii decente. (onducerea 2ntreprinderii trebuie s1 favorizeze promovare personalului si reciclarea lor 2ntruc2t tehnica si tehnologia se modific1 permanent. 4l doilearol socialse manifest1 fat1 de consumatori, firma trebuie s1 furnizeze servicii solicitate, sa ofere o informatie detaliat1 si obiectiv1 despre produsele sale prin politici de publicitate.

$) Caracteristica mediului ambiant al intreprinderii. (a agent economic 2ntreprinderea 2si desf1soar1 activitatea sub impactul mediului ambiant. 0ediul ambiant include" factori de natur1 economica, social1, politic1, juridica, stiintifico-tehnic1, geografic1, demografic1 ce actioneaz1 asupra 2ntreprinderii. (omponentele mediului ambiant se divizeaz1 2n & grupe" 0icromediul, cuprinde factorii cu actiune direct1 si cu actiune pe termen scurt asupra activit1tii 2ntreprinderii. !in aceast1 grup1 fac parte" 1. Furnizori de mrfuri 3n contractarea agentilor economici, furnizorii 2ntreprinderii trebuie s1 dispun1 de informatii referitor la dimensiunile si calitatea ofertei, preturile practicate, cunoasterea unor aspecte interne a 2ntreprinderilor. 8x stabilitatea economic1 a acesteia. &. Prestatorii de servicii s2nt firme sau persoane care ofer1 o gam1 larg1 de servicii, cum ar fi" firmele de transport, comers, agentii de publicitate s.a -. Clientii consumatorii 2ntreprinderii, agentiile guvernamentale, care le s9nt oferite spre consum bunurile sau produsele date. :. Concurentii" agentii economici care produc bunuri similare si care au aceeasi clienti si deseor av9nd aceeasi furnizori de msrfuri si prestatori de servicii .. !r"anismele publice sunt or"anele de stat (financiare, vamale, organele de justitie) fat1 de care 2ntreprinderea are obligatii legale. 0acromediul cuprinde ansamblu de factori de ordin general cu actiune pe termen lung asupra activit1tii 2ntreprinderii #. #ediul demo"rafic- caracterizat prin indicatorii ca nr. populatiei structura pe v2rste si sexe, repartizarea teritorial1 a pop. 4cesti indicatori permit o evaluare a dimensiunilor cererii potentiale. &. #ediul economic format de urm1toarele elemente" structura pe ramur1 a economiei, nivelul dezvolt1rii economic1 a ramurilo, gradul de ocupare a fortelor de munc1, situatia financiar valutar1 a t1rii. -. #ediul te$nolo"ic" nivelul dezvolt1rii tehnologiilor si tehnicii 2n societate :. #ediu cultural"sistemul de valori, traditii si obiceiuri .. 0ediul politic specific fiec1rei t1ri" se refer1 la fotele politice din societate, a raporturilor dintre ele, a gradului de implicare a statului 2n economia , gradul de stabilitate politic1. ;. 0ediul juridic este ansamblu reglement1rilor juridice.
4

<. 0edil natural" clima, mediul (influienteaza asupra proiectarii, organizarii intreprinderii) =. 0ediul international" piata extern1, nivelul de dezvoltare a altor t1ri

%) &tructura si functiunile u.e. &tructura organizatoric. a u.e este considerat1 scheletul firme si este definit1 ca fiind ansamblul persoanelor , subdiviziunilor organizatorice, a relatiilor dintre acestea astfel constituite 2nc2t sa asigur realizarea obiectivelor stabilite. &tructura u.e include 2 p.rti: %tructura de conducere- reprezint1 ansmablul persoanelor , compartimentelor si a relatiilor organizatorice astfel constituite 2nc2t s1 asigure conditiile , tehnice, economice si de personal necesare desf1sur1rii proceselor de executie. %tructura de productie $ const1 din ansamblu persoanelor, compartimentelo, relatiilor organizationale constituite 2n vederea realiz1rii directe a obiectului de activitate a 2ntreprinderii

&tructura u.e este determinat. de o serie de factori cum ar fi: 01rimea 2ntreprinderii /amura de productie >ivelul tehnologic' ?radul de specializare a 2ntreprinderii'

>u exista o structura standard stabilita, ea fiind permanent corectata sub conjucturi economice, a proceselor tehnico economice. 1rganele conduceri U2 !irectori, vice-directori
"irectori, vicedirectori

Seciile de funcionare (laboratoare)

Seciile de baz

Seciile auxiliare de deservire (transp.,

Seciile neproductive (co unale)

6ectiile de productie se 2mpart in doua grupe mari"

!ocurile de

unc

&ectiile de productie se impart in doua grupe mari:

5

#. %ectiile de productive de baza, unde se fabrica productie destinata vinzarii &. %ectiile auxiliare si de deservire, asigura functionarea normala a sectiilor de baza &ocul de munca este zona in care se afla lucr1torul si in care isi g1seste aplicare munca sa. (onditiile in care se desfasoara procesul de munca influenteaza nu numai asupra rezultatelor muncii dar si asupra sanatatii persoanelor. !e aceea specialistii trebuie sa creieze conditii optime ce ar asigura cresterea calitatii si productivitatii muncii si concomitent confortul necesar mentinerii angajatilor. 3unctiunile U2 #. Functiunea de cercetare-dezvoltare (consta in lansarea de noi produse) cuprinde ansamblu activitatilor ce se desfasoara in cadrul intreprinderii in vederea realizarii obiectivelor din domeniul producerii de noi idei utile dezvoltarii in viitor a intreprinderii, cresterea capacitatilor intreprinderii, inzestrarea intreprinderii cu noi utilaje, tehnologii de fabricare, proiectaera nooilor produse, argumentarea strategiilor de dezvoltare a intreprinderii' &. Functiunea de productie- cuprinde ansamblul activitatilor care asigura procesul de productie. In cadrul acestei funcituni factorii de productie se transforma in bunuri materiale si servicii. 4ceasta functiune include organizarea activitatilor auxiliare si de deservire, organizarea transportului intern neceare pentru desfasurarea normala a procesulu ide productie. -. Functionarea comerciala cuprinde ansamblul activitatilor privind dezvoltarea relatiilor dintre intrperindere si mediul ambiant, inclusiv activitatile de aprovizionare cu materiale. %otodata ea verifica concordanta dintre productia produsa si cererea pe piata a consumatorilor, 4ceasta functiune include si activitatile de mar@eting (act. !e promovare a produselor si de studiare a pietei). :. Functiunea financiar-contabila ea cuprinde activitatile de inregistratre in evidenta contabila a proceselor economice din cadrul intreprinderii, a posibilitatilor de obtinere si de folosire a mijloacelor financiare necesare intreprinderii. .. Functiunea de personal $ cuprinde ansamblul activitatilor legate de asigurareaa intreprinderii cu forta de munca, astfel prevede selectarea, pregatirea, perfectionarea si salazirarea personalului. Intre functiuni exista o interdependenta re, realizarea corecta a unora va determina realizarea eficienta a celorlalte functiuni.

Tema 2 : 4rogramul de productie al /ntreprinderii

1. 5efinirea conceptului de planificare, clasificarea planificarii dupa diferite criterii 2. 4rogramul de productie al firmei : continut , importanta si modul de elaborare. ". Indicatorii valorici al 44 a intreprinderii

1. 5efinirea conceptului de planificare, clasificarea planificarii dupa diferite criterii Planificarea reprizinta un intrument de transpunere ain practica a prevederilor strategice ec-ce adoptate. %trate"ia ec. reprezinta ansamblul obiectivelor ec-ce pe caree intreprinderea isi propune sa le realizeze. 4ctiunile pe care trebuie intreprinderea sa le indepl@ineasca pe diuferite perioade de timp si modul de alocare a resurselor in vederea dezoltarii viitoare. Prin planificare la nivel de inrtreprindere se intelege programarea organizarea, coordonarea si conducere pe baza de plan a activitatii economice. 8ste imposibil1 activitatea unei A8 f1r1 a avea la baz1 un plan bine elaborate sau f1r1 a desf1Bura o activitate de planificare. Planificarea reprezint1 un mijloc important prin care A8 poate s1 reacCioneze la constr2ngerile impuse de mediul 2nconjur1tor, s1 abordeze fluctuaCiile care au loc pe plan extern Bi s1 rez.probl.interne. Criterii de clasificare: - 5up. gradul de importan6. a indicatorilor stabili6i se eviden6iaz.: 4lanificarea strategic. este elaborat1 la nivelul conducerii de v2rf pe termen lung, concretiz2nd obiectivele starategiei economice pe care Bi le propune 4lanificarea tactic. scurte. sunt acCiunile Bi activit1Cile operative ce trebuie efectuate pe perioade de timp mai

- 5up. orizontul de timp la care se refer. planif.poate fi: 4e termen lung (planif. de perspectiv1 ) are orizontul de timp de la & la . ani. 4lanificare curent. , care poate fi" pe termen scurt ( de la - luni -la # an),prevede cantit1Cile de producCie,efectivele de personal,necesarul de resurse materiale,vol.investiCiilor,etc' pe termen foarte scurt- are orizontul de timp de cca # s1pt1m2n1, ele sunt mai precise pornind de la comenzi p2n1 la 2ntocmirea programului de fabricaCie. Planificarea intern de '( are ) compartimente Planificare te$nico-economicD are drept scop stabilirea principalilor indicatori calitativi Bi cantitativi pe toate domeniile de activitate ( producCie, forC1 de munc1, salarizare,aprovizionare tehnicomaterial1,costuri,progres tehnic,desfaceri,etc) Planificare operativ (programarea activit1Cii)D are drept scop elaborarea programelor de activitate pe diferite structuri ( secCii,ateliere,loc.de munc1) Bi pe diferite perioade de timp (lun1, zi, schimb, or1).

2. 4rogramul de productie al firmei : continut , importanta si modul de elaborare. Ea nivelul unei A8 se poate elabora un plan economic de ansamblu,care la r2ndul s1u cuprinde" un ansamblu de planuri elaborate pe diferite domenii de activitate, 2n cuprinsul c1ruia se precizeaz1 indicatorii calitativi Bi cantitativi ce urmeaz1 a fi realizaCi,termenele de realizare,resursele utilizate,nivelul costurilor Bi al profiturilor.Pentru elaborarea planului economic A8 are nevoie at2t de informa6ie intern.,cum ar fi" 01rimea Bi structura capacit1Cii de producCie. >um1rul de personal. 6tarea financiar1. >ecesarul de mijloace circulante, etc. (2t Bi de informa6ie e(tern." (ercet1rile de mar@eting. Prognozele,etc.

4lanul economic de ansamblu 'plan te)nic, economic,financiar),include urm.sec6iuni: #.ProducCia industrial1 &.(apacitatea de producCie Bi gradul de utilizare a acesteia. -.(ercetarea BtiinCific1 Bi dezvoltarea tehnologic1. :.3mbun1t1Cirea calit1Cii producCiei. ..InvestiCii,construcCii,reparaCii capitale. ;.4sigurarea,preg1tirea Bi perfecCionarea forCei de munc1. <.Productivitatea muncii Bi salarizarea. =.4provizionrea tehnico-material1 Bi desfacerea producCiei. ,.(omerCul exterior. #+. (osturi de producCie Bi eficienCa folosirii mijl. Fixe.
%

##.planul financiar . 4ceste secCiuni au caracter indicatif,put2nd fie extinse sau rstr2nse 2n funcCie de planificare 2n cadrul A8. 4ceste secCiuni dup1 nr.difer1,2n funcCie de m1rimea A8, de ramura 2n care activeaz1.8lementul de pornire al planului este prognozele de v2nz1ri determinate pe baza studierii cererii la producCia A8. Importan6a planului ,,productiei industriale77 (ompartimentul producCia industrial1 concretizeaz1 misiunea A8. Prin conCinutul indicatorilor acestei secCiuni se determin1 conCinutul Bi m1rimea celorlalCi indicatori ce caracterizez1 activitatea industrial1.(nr.de personal,materiale,etc). (laborarea planului produc*iei industriale se efectueaz +n c+teva etape #.se apreciaz1 nomenclatura producCiei de fabricat,a cantit1Cii Bi calit1Cii respective. &.8laborarea planului de producCie 2n unit.fizice (@g,tone),cu defalc1ri calendaristice. -.stabilirea capacit1Cii de producCie,compararea producCiei producCie,determinarea gradului de utilizare a acestuia. fabricate cu m1rimea capacit1Cii de

:.8laborarea m1surilor tehnico organizatorice care s1 asigure condiCiile necesare pentru 2mdeplinirea planului de producCie. ..crearea cadrului organizatoric.

". Indicatorii valorici al 44 a intreprinderii Indicatorii valorici ai pro"ramului de produc*ie - Produc*ia marf , P#-. - Produc*ia "lobal ,P.-. - Produc*ia net ,P/-. - Produc*ia realizat ,P04roductia marfa exprima veniturile totale din activitatea de baza, exprimata valoric rezultatele finale(produsele finizate,semifabricate,lucrari industrial)livrate sau destinate livrarii catre alte unitati ec-ce la export sau pe piata interna sau folosite in sectoarele neindustriale ale intetrprinderii. In P0 se include" a) valoarea produselor finite destinate livrarii prin utilizarea materiei prime,materialelor proprii sau achizitionate' b) valoarea prelucrarii materiei prime si materialelor prime de la client' c) valoarea lucrarilor cu caracter industrial executate pu diferiti client din afara sau folosite in cadrul altor sectoare ale interprinderii' d) valoarea reparatiilor capital terminate' e) valoarea pieselor de schimb executate de interprindere destinate pentru reparatii capitale' P0
&

-valoarea produselor fabricate in unitati naturale -costul unitar al prudusului n-nr sortimentelor 6-valoarea altor lucrari cu character industrial 4roductia globala include toate elementele productiei marfa la care se mai adauga: a) cresterea sau descresterea stocurilor de semifabricate 7) cresterea sau descresterea stocului de productie neterminata' 4rodus semifabricat-productia obtinuta din productie proprie care a parcurs mai multe etape de fabricatie si care trec la alte sectii pentru terminarea prelucrarilor si obtinerea unui produs finit,fie sunt livrate altor agenti. P?DP0F( 6-semifabricatele >-productia neterminata 4roductia neta reprezinta valoarea nou creata in activitatea productiva sau poate fi determinata prin doua metode" #.0etoda de productie 'indirecta): P>DP?-(h.mat In cheltuielele materiale se include" valoarea materiei prime si materialelor, combustibil, energie, apa, amortizarea mijloacelor fixe etc. &.0etoda de reparatie 'directa): P>D7F 7-beneficii nete (h.m- cheltuielele cu munca vie include retributiile,impozite pe fondul de retributie,contributii la fondul de cercetare stiintifica, contributiile asupra retributiilor(adaosuri, sporuri) s.a. elemente ale muncii vii. 4roductia realizata reprezinta incasarile banesti ale intreprinderii din vinzarea marfurilor fabricate in perioada data" P/DP0-(Pneplat.sf.an-Pneplati.la.inceput.an)-(Pd.la sf.an-Pd.inceput.an) P. neplatita-productia neplatita, produtia care a fost transmisa beneficiarului insa procesul de decontare nu a fost finisat. P.d- productia finite care se afla la depozit

1'

Tema ". 4ersonalul Interprinderii si salarizare

1. 4esonalul interprinderii.&tructura lui si indicatorii. 2. 8ilantul utilizarii timpului de munca in cadrul interprinderii

". 4roductivitatea muncii.&istemul de indicatori pu determinarea nivelului si dinamicii productivitatii muncii $. 5eterminarea necesarului de personal pe categoriii %. &alarizarea personalului.3orme si sintemele

1. 4esonalul interprinderii.&tructura lui si indicatorii. Personalul interprinderii constituie o resursa determinante pu interprindere care asigura antrenarea celorlante resurse in procesul de productie, rezultatul, combinarea si utilizarea eficienta a lor. Factorul munca in present este supus unor mutatii importante cum ar fi reducerea relativa a timpului de munca prin substituirea accelerata a muncii (E) prin capital(@) cresterii afortului intelectual in procesul de productie, avind ca rezultat inlocuirea muncii cu procesul de automatizare si robotizare. 6uccesul interprinderii, gradul ei de competitivitate depinde de calitatea si de motivarea personalului si de numarul de salariatii lui. Personalul intreprinderii poate fi clasificat in functie de participare la procesul de productie in & categorii" 1- personalul industrial productiv ,care desfasoara activitati le"ate de activitatea de baza a interptinderii. 9ceasta categorie se clasifica in $ grupe: #. muncitorii &. personalul tehnic productiv
11

-. personalul tehnic, economic, administrative si de alta specialitate(%864) :. personalul de servire )-personalul neproductiv care desfasoara activitati cu caracter neindustrial ,paznici,pompieri0uncitorii se divizeaza in 2 grupe: #) muncitorii de baza, care (asigura) intervin direct in transformarea materiei prime in bunuri finale.

&)0uncitori auxiliari care asigura desfasurarea normala a procesului de productie

In orice intreprindere nr personalului i se duce evidenta in & moduri" #. &. Personal de lista (nr scriptic) Personal efectiv, care nemijlocit s-a prezentat la serviciu

8videnta personalului in cadrul intreprinderii se face in baza urmatorilor indicatori" #) >r scriptic zilnic al lucrator intreprind $ se stabileste in corespundere cu lista personalului angajat la intreprindere la ziuaGdata respectiva. &) -) H >r efectiv zilnic al lucratorilor, nr personalului care s-a prezentat la serviciu la data respective >r mediu scriptic al lucratorilorG se calcula lunar, saptaminal, anual H H

>ssaptD>sG< >ef saptD>efG. 8xemplu >s al lucrator timp de o luna se calcula prin insumarea nr scriptic de lucratori in fiecare zi calendaristica a lumii, inclusive zilele de sarbatoare si de odihna si impartirea sumei respective la nr de zile calendaristice ale lunii >s lunar D >sG-+ :) >r mediu efectiv al lucratorilor e raportul dintre suma nr lucratorilor prezenti zilnic la serviciu la nr de zile lucratoare H >ef saptD>efG. H H

.) (oeficient prezentarii personalului la serviciu @D>efG>scr - cu cit acest indicator este mai aproape de # cu atit gradul de utilizare a personalului scriptic e mai mare Indicatorii intensitatii circulatiei personalului" H

#. (oef circulatiei lucratorilor dupa nr celor noi angajati IaD>aG>s (>a-nr personal angajat la perioada respectiva) H &. (oef circulatiei lucratorilor dupa nr celor concediati IcD>cG>s H -. (oef fluctuatiei lucratorilor IflD>cnG>s (>cn-nr pers concediate pe motive disciplinare)
12

H :. (oef stabilitatii personalului IstD>stG>s perioadei examinate) (>st- nr personal inclus in listele personalului pe parcursul

2. 8ilantul utilizarii timpului de munca in cadrul interprinderii Functionarea eficienta a unei intreprinderi depinde in mare masura de gradul de utilizare a timpului de munca. Pu evidenta utilizarii timpului de munca se calcula fondul de timp disponibil si gradul de utilizare a acestora. Fondul de timp calculate pentru muncitori se exprima in zile $om si in ore-om. In scopul elaborarii bilantului utilizarii timpului de munca in cadrul intreprinderii sint calculate urmatori indicatori" H #. Fondul de timp calendaristic" FtcD cu produsul intre >s a lucratorilor in perspectiva la nr zilelor calendaristice Jc H FtcD>sKJc(-;.) &. Fond de timp tabelar D diferenta intre Ftc si nr de zile repaos sau sarbatori legale(Jrs) -. Fond de timp maxim disponibil FtmdD diferenta intre Ftt si nr de zile om-concediu legal in perioada respective (8con leg) H :. Fond de timp efectiv lucratD JlucratoareK>ef .. ?radul de utilizare a fond de timp maxim disponibil ?ftmdDFtefGFtmd mai aproape de # cu atit gradu de utilizare a timpului de munca e mai inalt. -cu cit acest coefficient e

". 4roductivitatea muncii.&istemul de indicatori pu determinarea nivelului si dinamicii productivitatii muncii 4roductivitatea muncii e indicatorul principal care exprima eficienta utilizarii fortei de munca in toate domeniile active ec-ce. In conditiile ec-ei de piata productivitatea muncii e @eia performantei ec-ce. a) 4roductivitatea muncii in e(presie naturala se calc ca raport intre volumul productiei exprim in unitati fizice la @eltuielile de timp de munca pu obtinerea acelui volum de productie LmDMG% M-volum productiei %-@eltuieli de timp de munca pu obtinerea acelui volum de productie 8l exprima atit Lm in cadrul intreprinderii cit si permite compararea nivelului Lm intre diferite intreprinderi. b) :m in unitati de timp de munca LmD%GM %-@elt de munca exprimate in oreGom, zileGom

4cest indicator exprima M de munca utilizata pu obtinerea unei unitati de productie . !atorita volumului mare de munca, a modificarii rapide a normelor de timp de munca fac ca aceasta metoda de calcul sa aiba o sfera restrinsa de apli@are.

c)Lm-in unitativalorice"
LmD G%
13

pi-volumulproductiei in unitativalorice iDnr.sortimentelor (helutuielile de munca (%)pot fi masuarate in omGore sauom Gzile.(eamaicoretcametoda de calcul a Lm e ceaunde%eexprimat in om Gore deoarece in acestcazsunt eliminate pierderile de timpce pot avalocpeparcursulzilei de munca. d)Lm-anuale ,trimestrialelunare " Lm aGtrGlD nr mediu scriptural al lucratorului.8lexprimavolumulproductieiobtinute in mediu

la un lucratorului in perioada respective e)Lmarginala a muncii" NLmDNMGNE 4rata cu cit se vamodifica vol.de productie la modificareanr.lucratorului cu o unitate. $)0etoda #.planificarea necesarului de muncitori care executalucrarinormate' LmDMG>muncit.D >muncit.DMGLm 0etoda &. >mDFtGI2KFt.p FtDfondul total de timp de muncanecesarpentruindeplinireasarcinilorplanificate. I2 Dcoeficientde indeplinire a normelor Ft.pDfond de timpefectivpe o persoana.4cesemetodesuntutilizate la intreprinderile care fabricaunsortimentstabil de productie. !eterminareanecesarului de personal %864,sunttreimetode de cal@ul" #)metodaanalitica $stabilestenecesarul pentruindeplinireasarcinilor,analizinduseO..timpului de munca de personal

>mDtKMGFt ef >mDnr.de muncitori %864 %Dtimpul normal pentruexecuatareauneilucrari MDvol.de lu@raricetrebuie effectuate Ft ef Dfondul detimp de muncaefectivaluneilucrator %)!epepozitiasalariatului,salariul e un venit al factorilor de productiemunca in timp de depepozitiaintreprinderiireprezinta un cost .4cesta se regaseste in costul de prouctie care la rindulsauinfuenteaza in mare masura a profituluisaupierdirelor.!eaceeastabilireacorecta a salariului e un factor important a competitivitatiiu.e.

14

In coditiileactualesalariulreprezintaceamaifrecventa forma de venitconstituind =+P din venit national al tarilordezvoltate. 4rincipaleleforme de stimulare a lucratoruluiu.e : #)salariul &)sistemuldefacilitateinterne" a)vinzareaproductieiintrepriderilorlucratoruuicuanumitereduceridepret(#+-&+P) b)achitareacompletesaupartial a cheltuielilorpentrudeplasarealucratoruluilaserviciu c)acordarealucratorului a creditelorfaradobindasacudobindamica d)acordarealasalariupentruvechimeainmunca -)facilitatenematerialeacordatepersoanelor" a)acordareagraficuluiflexibil de munca b)acordareazilelorlibere c)prelugireaconcediilorplatitepentruanumitesuccese in munca d)iesireamaidevreme la pensie e)creareaunei atmosphere socialefavorabileadicalichidareabarierelor administrative ,promovaeaspiritului de intelegerereciproca :)4vansarealucratorilor $planificareacarierelor ,platapentruinstruireasiridicareacalificatiei. 3orme de salarizare" I. In accord- o forma de plat ape individsau in grup ,in functie de cantitatea de obiecteobtinutesauoperatiunilorexecutate ,se aplica la activitateaundemuncapoate fi normata ,fiecaredintreacesteoperatiuni se platestedupa un anumit tariff In regie-(dupatimpul de lu@ru)forma de salariu pin care platamuncitorilor face in functie de timpullucratorului . 5 intilnim in cazul in care munca e complexasidificila de normat. &alariulanga!atilor include "salariul de baza ,salariulsuplimentarsialteplati de stimularesicompensare &al.de bazapentrumuncitorisuntstabilite in bazaretelelortarifareunicedesalarizarediferintiatepecategorii in functie de calificarealorsicomplexitaealucratorilor effectuate ,In acestecazuri se stabilestemarimea ,salariultarifarpentrucalificarea de categorie de calificare se detreminacaprodusintresalariulcategoeriei # sicoeficientulcategoriei respective. reprezinta o recompense pentrumuncaeficientasipentrumuncadepusa in conditiideosebit .8leincludadaosuripentruorele de noaptesisuplimentarelucratepentruconinuitatea in aceeasiintreprindere(spor de fidelitate)' pentruvechime in munca s.a. 6ursa de plata a personal e oparte din venitul obtinut din activitatea ec-a. 6uma total de plata a salariilor constitue fondul total de salarizare a u. e.
Sal.suplimnetar

II. III. IQ.

(.

;egislatia salarizarii *cuprinde norme juridice de care intrepr. trebuie sa tina cont. Eegea salarizarii a / 0 stabileste ca salariul cuprinde" salariul de baza ,adaosuri si sporuri la acestea si care sunt
15

confidentiale.Eegea stabileste sistemul de salarizare pe baza caruia se fixeaza salariile individuale in functie de forma de organizare a intreprinderii,modul de finantare characteristic activitatii. %otusi legea stabileste formele de plata si tarifele minime de stat p-u remunerarea muncii.6tatul stabileste marimea salariului minim si tariful minim p-u categoria # de calificare a angajatilor. T209 $ 0i!loacele fi(e ale intreprinderii

1. 2. ". $. %.

2senta, rolul si structura mi!l. fi(e 2valuarea mi!l. fi(e.Indicatorii dinamici a mi!l.fi(e Uzura fizica si morala a 03. 9mortizarea lor Indicatorii utilizarii eficiente a 03 Capacitatea de productie a intreprinderi 0etodologia de calcul a capacitatii de productie

+.

5irectiile principale de imbunatatire a utilizarii 03 si a capacitatilor de productie

1.

2senta, rolul si structura mi!l. fi(e

03 reprezinta bunuri care folosite in activitatea ec-ca o perioada indelungata p-u mai mult de un an participa la mai multe cicluri de productie, se consuma treptat si se inlocuiesc dupa mai multi ani de utilizare,isitransfera costul in productie fabricate treptat pe masura uzurii lor. 0F ale u. e pot fi productive si neproductive. 0f productive participa direct la procesele de productie sau creeaza conditii necesare sau creeaza conditii necesare p-u desfadurarea lor.

0F productive se clasifica in urmatoarele grupe"

#) cladiri

(blocuri administrative,sectiile de productie)

&) constructii (estacade,fintini,drumuri,poduri) -) instalatii de transmisie( conductele de apa, retelele electrice) :) masini si utilaje (masini si utilaje de lucru,tehnica de calcul) .) mijloace de transport (feroviar,aerian,autoO) ;) instrumente si unelte (unelte, scule..) <) inventarul de productie si accesoriile (butoaie,mobile..+ =) inventarul gospodaresc (tehnica de birou)
1#

,) vitele de munca si productive (vaci,oi,bovine) #+) plantatii multianuale (livezi,vii) ##) mijloace capitale p-u ameliorarea terenurilor #&) alte mijloace fixe ( fondurile de biblioteca,valori ale museelor etc.) !upa importanta lor in procesul de productie 0F productive se impart in active si pasive. 03 active participa direct la procesul de productie (masini, unelte,instrumente de lucru). 03 pasive asigura cadrul de realizare a productiei(cladiri,constructii). 03 neproductive nu participa la procesele de productie cum ar fi" obiectele cu menire social culturala a intreprinderii. 2. 2valuarea mi!l. fi(e.Indicatorii dinamici a mi!l.fi(e

8videnta si planificarea 0F se efectueaza in expresie naturala si valorica. Ea estimarea 0F in unitati naturale se stabileste nr. 0asinilor, productivitatea acestora, marimea suprafetelor de productie utilizate s.a, marimi cantitative. 4ceste date sint folosite p-u calculul capacitatii de productie a intreprinderii, elaborarii planului de productie. 2stimarea valorica 03 este necesara p-u determinarea gradului de uzura a marimii defalcarilor de amortizare. In expresia valorica se exprima si valoarea totala a 0F,structura si dinamica acestora. 0F in expresie valorica pot fi evaluate la valoarea initiala,la valoarea de bilant si metoda de reevaluare. !upa valoarea initiala se indica cit acostat-o pe intreprindere crearea mijloacelor fixe, adica chelt. p-u cumpararea unui mijloc fix concret, transportarea si montarea lor. !upa valoarea initiala 0F se trec in evidenta contabila a intr. si in functie de valoarea initiala se calcula uzura lor Qin D P F % F 0 unde" P $ pretul de achizitie a 0F %- cheltuieli de transport

0-cheltuieli de montare, instalare. Qaloarea de bilant (ramasa) reprezinta acea parte din valoarea initiala care a ramas dupa un termen n de exploatare. Qb D Qin $ (Qin x (n G#++x %n)

(n

- cota anual de uzura

%n $ termen de exploatare n $ numar de ani 0etoda de reevaluare a 03 presupune determinarea valorii atit initialr cit si de bilant in baza unor coeficienti de reevaluare care indica de cite ori valoarea initiala sau de bilant la momentul evaluarii e mai redusa sau mai inalta decit valoarea la momentul crearii sau la momentul reevaluarii. Valoarea de lic)idare este valoarea de realizare a 0F uzate si scoase din productie. (Pe parcursul unei perioade)
1$

Qaloarea m.f. ale intreprinderii se poate modifica in timp in baza punerii sau scoaterii din functiune a m.f. Pentru estimarea dinamicii m.f. pentru o perioada anumita de timp (an) sunt determinati urmatorii indicatori" #. coeficinetul inoirii mi!l.fi(e ets raportul dintre valoarea m.f. puse in functie in perioada respectiva si val. m.f. la sfirsitul perioadei examinate @. in.D0FpG0F# &. Coef. &coaterii din functiune a m.f.este raportul dintre valoarea m.f scoase din functiune in perioada examinata si valoarea m.f la inceputul perioadei I sc. D 0F scG 0F+ Pentru a asigura o crestere econom. a intreprinderii , o crestere a randamentrului m.f este necesar ca valoarea m.f. sa se afle in crestere adica pentru fiecare perioada sa se indeplineasca relatia" 0F# 0F+ 4cest lucru se va realiza in cazul in care 0Fp 0Fs si Iin Isc -. (oef.sporirii m.f Ispor.D( 0Fp- 0Fs) G0F# :. Qaloarea medie anuala a mf.(este aplicat la eficienta utiliz. m.f) 0FRD0f inF (0F pKt funct(luni)G#&-(0F scKt nefunct)G#& % functDtermen de functionare pina la sfirsitul anului in luni %nefunctD termen de nefunctionare pina la sf.anului in luni

".

Uzura fizica si morala a 03. 9mortizarea lor

Azura reprezinta pierderi caracteristicilor tehnice si economic ale m.f care are loc odata cu trecerea timpului atit prin folosirea ,cit si nefelosirea sa .Azura este influentata de mai multi factori "natura si calitatea m.f, modul de folosire calificarea lucratorilor ce folosesc m.f. , conditiile atmosferice etc. 8lementele m.f se pot uza fizic si moral.Azura fizica reprezinta pierderea treptata a unor proprietati de exploatare a m.f datorita utilizarii lor sau datorita actiunii distructive a factorilor atmosferici. Azura morala este reducerea valorii m.f sub actiunea dezvoltarii progresului tehnico-stiintific care duce la aparitia unor utilaje cu o productivitate mai inalta si cost mai redus. Azura morala se manifesta prin pierderea eficacitatii si oportunitatii folosirii lor pina la expirarea termenului uzurii lor fizice. Inlocuirea intirziata a 0F uzate moral duce la obtinerea unei productii de calitate mai joasa si un cost mai sporit in comparatie cu m.f performate . 6ursele principale de acoperire a chelt.legate de innoirea m.f sunt mijloacele proprii sle intreprinderii care se formeaza pe parcursul perioadei de exploatare a m.f sub forma defalcarilor de amortizare .4mortizarea este expresia valorica a uzurii fizice si morale a m.f 'recuperarea sub forma baneasca a valorii m.f 'se determina ca raport intre valoarea initiala a mij.fixe la termenul de functionare utila(ani) " 4DQinGt(ani) detaliata formula va deveni >orma de amortizare >a D4GtK#++P 4D PF%F0 G t(ani)

1%

Azura mijl.fixe se determina si se contabilizeaza de catre toate intreprinderile indiferent de forma de proprietate asupra tuturor 0.F aflate in functiune , reparatie, chiar si in timpul stationari. 2(ista mai multe politici'metode)de determinare a defalcarilor anuale de uzura'amortizarii) 1. 0etoda liniara -amortismentul periodic este constant - norma de amortizare este constanta -simplifica calculele pentru determinarea amortizarii -este inclusa in mod uniform in costul de productie >aD #G%nK#++P >a-norma medie anuala %n pentru functiune $durata functionarii utile sau timp stabilit 4DQinK>a G#++ 6a presupunem ca un utilaj are valoarea de # milion QinD# milion ' %n D&+ ani >a#D#G&+K#++PD.P 4#D # milionK.G#++D.++++u.m 4&D # milionK.G#++D.++++ u.m

2. amortizarea progresiv. 'cumulativ.) - amortismentul creBte periodic - norma de amortizare creBte - amortizarea este inclus1 2n 2n costul de preoducCie din ce 2n ce mai mult nDtiG%nK#++P tiD nr de ordine a anului de funcCionare %n in cazul dat se calculeaza ca suma ti Ddurata funcCion1rii utile

An utilaj nD:ani na#D#G#F&F-F:D#G#+K#++PD#+P na&D&G#F&F-F:D&G#+K#++PD&+P na-D-G#F&F-F:D-G#+K#++PD-+P

1&

na:D:G#F&F-F:D:G#+K#++PD:+P

metoda regresiv. amortismentul scade periodic norma de amorizare scade costul de producCie este 2nc1rcat cu amortizare din ec. 2n ce mai puCin nD(#F%n-ti)G(%n ce se calc ca suma ti)K#++P %nD:ani na#D#F:-#G#F&F-F:K#++PD:+P na&D#F:-&G#F&F-F:K#++PD-+P na-D#F:--G#F&F-F:K#++PD&+P 4plicarea uneia din metodele de amortizare se face 2n funcCie de legislaCia 2n vigoare de situaCia economicofinanciar1 a 2ntreprinderii Bi de evoluCia cererii la producCia firmei In conformitate cu standartele >aCionale de contabilitate confirmat de guvern 0F sunt clasificate 2n . grupe fiecarui fiind stabilit1 o norm1 ampla de amortizare #. cl1diri administrative (naD-P &. .plantatii forestiere de protecCie B.a plantatii multeanuale(naD=P) -. mijloace de transport cu exceptia autoturismelor Bi autobuselor (naD#+P) :. inventarul Bi accesorile de producCie Bi gospodaresc, autoturisme, autobuse blocurile sectiilor de productie (naD&+P) .. masini Bi utilaje instrumente, constructii din lemn(naD-+P) $. Indicatorii utilizarii eficiente a 03

?radul de utilizarea a mijloacele fixe poate fi determinat in baza unor indicatori 1. indicatorii generalizatori: a)randamentul 0F se determin1 ca raportul dinte volumul producCiei Bi valoare medie anual1 a 0F /mfDP0G0Fmediu el ne arata cantitatea de producCie 2n lei ce revin la un leu fonduri fixe b) capacitatea specifica a 0F la o unitate de productie (mfD 0F mediuG P0 sau #G /mf >e arata ce volum de fonduri fixe 2n lei revine la un leu producCie c)rentabilitatea 0F fonduri fixe /entmfDprofit G 0Fmediu ne indica marimea profitului obCinut la un leu de

d) capacitatea de inzestrare a muncii cu fondur fixe caracterizeaza gradul de inzestrare a muncii ?mf D 0FmediuG>s numarul mediu scriptic sau numarul persoanelor inclusi in productiv
2'

2. indicatorii utilizarii 03 pentru aprecierea p.rtii active a 03 #. coeficiejntul extensiv a folosirii 0F $ caracterizeaza folosirea 0F in timp IexD FefG F cal F.ef $ fond efectiv F cal- fond calendaristic sau IexD FefG F.m.d- fond max disponibil &. coeficient intensiv de folosire a 0F I intD MG>util K F. m. d. M volum anual de producCie >. util nr. utilajelor implicate 2n producere -. coeficient integral I .integral D I exK I int :. ponderea partii active la suma total1 a 0F PmfD 0FaG0F 0fa mijl fixe ce participa activ la procesul de productie 0F valoarea totala a 0F ". I<5IC9T1#II &T9#II mf #. (58FI(I8>%AE !8 AJA/S caracterizeaza gradul de uzur1 a 0F ?uzD suma 4G Qaloarea initial1 a 0F 6uma 4- 6A04 total1 a amortiz1rii. Pagina #& lipseste 7una 2ntretinere a m.f Introducerea progresului tehnic

21

T2ma%: 0i!loacele circulante ale /ntreprindereii 1. 2senta ec. , componenta si structura activelor circulante 2. Indicatori utiliz.rii eficienta a activelor circulante ". &ursele de formare a activelor circulante $. 9provizionarea te)nico material. a /ntreprinderii %. <ormare mi!l. Circulante

1. 2senta ec. , componenta si structura activelor circulante 0ijloacele circulante- m. b1nesti ale 2ntreprinderii necesare pentru crearea stocurilor de m1rfuri si materiale si pentru asigurarea continuit1tii proceselor ale productiei 0ijloacele circulante sunt clasificate 2n mai multe criterii #. (onform sferei pe care o deserveste a. Fonduri circulante de productie $ obiectele de munc1 care particip1 o singur1 dat1 la procesul de productie tsi transform1 valoarea integral1 2n costul productiei fabricate 2si transform1 valoarea integral1 2n costulproductiei fabricate si 2si schimb1 forma initial1 , natural material1, deservesc sfera de producti ( ea 2ncepe cu receptionarea materiei prime de c1tre sectiile de productie si se finiseaz1 cu btinerea). b. Fonduri de circulatie $ sun mijloace care deservesc sfera circulatiei (are & perioade) Perioada necesar1 pentru formarea tuturor tipurilor de stocuri ti mijloacele b1nesti pentru procurarea materiei prime, energiei si materialelor 3ncepe cu receptionarea produsului finit de c1tre depozit si se termin1 cu mijloace b1nesti pe contul decont1rii a 2ntreprinderii

&. !up1 component1 mijloacele circulante se rupeaz1 2n Fonduri circulante de productie includ a. 6tocuri de productie $ obiectele de munc1 neintrate 2n procesul de productie si se afl1 sub forma de rezerve la depozit. 0aterie prim1, materiale de baz1 si auxiliare, semifabricate, combustibil si carburanti, ambalaje si materiale pentru ambalare , inventar si instrumente de mic1 valoare si scurt1 durat1.

22

b. Productia neterminat1 $ productia 2n expresie b1neasc1 a c1rui proces de fabricatie nu sa terminat, afl9nduse 2ntr-o situatie intermediar1 2ntre materie prim1 si semifabricate sau semifabricate si semifabricate. c. (heltuieli avansate $ cheltuieli care sunt efectuate 2n prezent dar care se vor include 2n costul productiei 2n perioada urm1toare . 8T $ palta pentru arend1, cheltuieli pentru preg1tirea si insusirea productiei noi, tehnologiei noi. Fonduride circulatie includ a. Productia finit1 $ productia a c1rui proces s-a finit si este destinat1 livr1rii 2n afara 2ntreprinderii Productia finit1 de depozit Prodctia finit1 2n curs de expediere

b. (reante sau datorii debitoare (datoriile altor 2ntreprinderi.... pentru productia cup1rat1 sau prestare sevicilor) c. 0ijloace b1nesti sunt destinate pentru achitarea cu furnizorii, remunerarea muncitorilor, achitarea cu bugetul si alte organizatii. 0ijloace b1nesti 2n cas1 0ijloace b1netti 2n decont1ri 0ijloace b1nesti 2n contul de decontare 2n banc1

(ircuitul economic al mijloacelor circulante 7 (sfera de circulatie I) - 6p (stocurile de productie)- Pp (sfera de productie)- Pf (productia finit1 )(sfera de circulatie II) 7 7-bani utilizati Pp-procesul de productie 6p-stocuri de productie -bani acumulati 2n urma realiz1rii productiei finite Pentru asigurarea continuit1tii si eficientei procesului de productie este necesar ca 0ijloacele circulante se afl1 2ntro misacare continu1 transform9ndu-se permanent din forma valoric1 2n material1 si invers. -. !up1 modul de planificare 0ijloace circulante normate (sunt acele mijloace m1rimea c1ruia poate fi calculat1, planificat1 si se refer1 la fonduri circulante de productie si productie finit1 la depozit) 0ijloace circulante nenormate (nu se planifica si se refera la mijloace banesti si productia finita in curs de expediere)

:. !up1 sursa de finantare 0iljl. c. propprii

23

0ijl. c. 3mprumutate

2. Indicatori utiliz.rii eficienta a activelor circulante

?radul de utilizare eficient1 a mijloacelor circulante se determin1 2n baza anumitor indicatori a. (oeficientul vitezei de rotatie a mijloacelor circulante (coeficientu direct)

indic1 ce volum de v2nz1ri se obtine la fiecare leu de 0. (. Atilizate sau num1rul de rotatii efectuate de m.c. 2ntr-o anumit1 perioad1

b. (apacitatea mijloacelor circulante (coeficient indirect)

indic1 gradul de implicare a m.c 2n productia sau c2ti lei de m.c revin la # leu v9z1ri c. !urata unei rotatii- ne indic1 2n c2te zilese pentrece un circuit, cu c9t este ma scurt cu at2t este mai bine. !n D %G(rD%K0(mediuG// %- perioada de timp (an, trimestru, luna $ si poate fi exprimat in -;+,,+,.+ zile) d) rentabilitatea m.c. /mcDUG0( >e indica marimea Profitului optinuta la # leu de m.c. 4ccelerarea vitezii de rotatie duce la disponibilizarea unui volum oarecare de m.c astfel intreprinderea poate asigura fabricarea si comercializarea aceluiasi volum de productie cu un volum mai mic de m.c 6uma m.c eliberate din circuitul sau economic, sau economiile poat fi determinate dupa relatia 8DP/#G%K(!n+-!n#)

". &ursele de formare a activelor circulante 4ctivele circulante ale intreprin. se formeaza in baza resurselor financiare proprii si cele imprumutate. /esursele proprii includ o parte din capitalul statutar al firmei si o parte din profitul obtinut.

24

!ar deseori resursele financiare proprii sunt insuficiente pentru formarea m.c necesare desfasurarea unor activitati normale de accea o parte din capitalil circulant se formeaza in baza resurselor financiare imprumutate cum sunt " (reditele bancare pe scurta durata ( sub # an) Imprumut de la diferiti agenti economici.

In termenele stipulate in contractele de creditare intrepriinderrea este obligata sa restituie bancii suma imprumutata si suma dobinzii calculatre in termeni irespectivi" 6uma dobinzii pentru creditele pe termen scur se calculeaza dupa " 6dD 6cKrdKtG#&K#++ 6c- 6uma creditului acordat t-termenul de acordare a creditului rd- rata dobinzii 4stfel in termenul stipulat intreprinderea va trebiuo a ramburseze atit suma creditului primit cit si suma dobinzii acumulate. 6tD6cF6d

T209 +: 2ficienta economica a activitatii intreprinderilor

1. 2.

2ficienta economica. <otiune,continut,indicatori 4rofitul,continutul economic,tipuri,metodele de determinare.

5irectii de repartizare. ". #entabilitatea, esenta economica.tipurile si metodele de determinare. $. 1. 4ragul de rentabilitate 2ficienta economica. <otiune,continut,indicatori

1biectul principal al ag.ec. este obtinerea rezultatelor dorite cu chelt. minime. Forma de manifestare a acestui principiu este eficienta economica care este raportul dintre effect si efort.
25

2fectul este rezultatul activitatii ec-ce si poate fi caracterizat prin mai multi indicatori naturali si valorici cum ar fi" volumul de productie, economia de materiale, profitul, etc 2fortul sunt cheltuielile suportate p-u a obtine rea efectului (chelt. materiale, umane etc). 8ficienta ecca de manifesta atit la nivel macroeconomic cit si la nivel microeconomic. 5 deosebita importanta are eficienta ec-ca la la nivelul formelor, intru-cit aceasta va determina marimea eficientei ec-ce la nivel macro. 8ficienta ec-ca poate fi exprimata prin mai multi indicatori, indicatorul de baza reprezentint rentabilitatea activitatii ec-ce care exprima raportul dintre profitul obtinut si eforturile depuse.

2.

4rofitul,continutul economic,tipuri,metodele de determinare.

5irectii de repartizare. 4rofitul reprezinta partea suplimentara a valorii care de obtine in urma efectuarii unui ciclu de productie si este sursa principala p-u dezvoltarea de mai departe a intreprinderii. %ipurile de profit ale activitatii intreprinderii sunt reflectate in formularul >r & al 6>( numit" V/aportul privind rezultatele financiareW. Profitul poate aparea pe trei directii de- activitate ale intreprinderii" 1 2 " profit din activitatea de baza ( activitatea operationala de productie- cel mai important tip de profit). profitul din activitatea investitionala. profitul din activitate financiara

%ipurile de profit sunt urmatoarele si de calcula astfel" Profit brutD Qenituri de la realizarea prductiei-(heltuieli de productie

Profit din activitatea de baza DProfitul brutF 4lte venituri operationale- chelt. (omerciale- cheltuieli administrative si generale $ alte cheltuieli operationale Profit din activitatea investitionala D venituri din activitatea investitionala $ cheltuieli cu activitatea investitionala Profit din activitatea financiaraDvenituri din activitatea fin $ cheltuieli cu activitate financiara Profitul din activitatea ec-o-financiara este suma celor trei tipuri de profit de mai sus. 4cest tip de profit mai este numit profitul perioadei de gestiune,este acel profit care de supune impozitarii. Impozitul pe profitD Profit in perioada de gestine x cota impozit.pe profit (#.P)

Profitul net esteDprofit per. de gestiune pina la impozitare- impozit pe profit.

2#

Incasarile de la realizarea productiei- sunt mijl. banesti obtinute de intreprindere din realizarea productiei,lucrarile effectuate,servicii prestate. In afara de aceasta o intreprindere poate obtine incasari din"vinderea fondurilor fixe, a materialelor,darea in arenda a bunurilor,veniturile din activitatile cu hirtii de valoare.s.a.

4rofitul net este profitul care ramine la dispozitia intr. si este distribuit p-u formarea fondului de distribuire si a fomndului de acumulare. 3ondul de distribuire este utilizat p-u finantarea necesitatilor sociale si stimularii materialelor lucratorilor. -remunerarea muncii,plata dividendelor,ajutor material,plata foilor de tratament,premii 3ondul de acumulare se formeaza atit din profitul net cit si din alte surse ( fondul de amortizare, credite, costul utilajului scos din functiune si vindut) 4cest fond repreainta sursa de dezvoltare a potentialului ec. al intreprinderii si este utilizat p-u" --desfasurarea activitatii de colectare, de proectare' --asimilarea tehnicii noi' --cheltuieli p-u emiterea hirtiilor de aloare' --constructia de locuinte, obiectelor cu menire sociala ". #entabilitatea, esenta economica.tipurile si metodele de determinare. #entabilitatea exprima raportul dintre effect (profit) catre effort (cheltuieli) p-u o anumita perioada. An anumit nivel de rentabilitate este necesara p-u mentinerea si cresterea potentialului ec. al intreprinderii, cointeresarea actionarilor.5 activitate este rentabila atunci cind raportul profit (venit) cheltuieli este mai mare ca #. Iar cind este egal cu #, intreprinderea nu obtine nici profit insa nici pierderi. cind este X# activitatea este in pierdere. Profit X (heltuilei %ipuri de profit rentab."
1. /entabilitatea economica indica gradul de utilizare a intregului capital(capital propriu F capitl

imprumutat) /eD

x #++P

2. /entabilitatea financiara /fD

x #++P

3. /entabilitatea resurselor utilizater /rD

x #++P

2$

4. /entabilitateaactivitatilor operationale (de baza) /.a.oD

x #++P

5. /entabilitatea comerciala" /cD

x #++P

#. /entabilitatea pe unitate de produs" /unD

x #++P

$.

4ragul de rentabilitate

4ragul de rentabilitate exprima volumul productiei sau al cifrei de afaceri la care incasarile totale sunt egale cu costurile totale, iar profitul D +. !incolo de volumul de productie critic, intreprinderea poate avea profit devenind rentabila. !aca volumul de productie X decit nivelul critic, intreprinderea functioneaza in pierderi. Pragul de rentabilitate poate fi determinat atit in functie de volumul produs concret exprimat in unitati natural, cit si in functie de volumul total al vinzarilor mai multor produse.

() )* )+

( ) ) * ,

) +

Punctul 4 reprezinta punctual critic careaia ii corespunde nivelul critic al productiei rentabilitate. D Q%D (% Px Y D (F F (Q, (F in perioda scurta nu se modifica deci P x Y D (F F (0Q x variabil.

numit prag de

' (0Q- costul mediu

2%

Px

$ (0Q x

D (F

!e mentionat ca pragul de rentabilitate se utilizeaza doar in perioada scurta de timp. Pragul de rentabilitate, respective cifra de afaceri care asigura decuparae cheltuielilor este determinat prin relatie" (4 cr D (4cr D x D (pretul unitar)

2&

Tema: Costul de productie #. &. -. :. .. >otiunea costului de productie. (onsumul factorului de productie >ivelul costului de productie (lasificarea cheltuelilor dupa elementele economice (lasificarea cheltuelilor dupa articole ale calculatiei /educerea costului de productie. Impactul unor grupe de factori asupra costului de productie

I. (56%AE !8 P/5!A(%I8 - reprezinta totalitatea cheluelilor intreprinderii in expresie baneasca pentru producerea si desfacerea productiei. (ostul trebue sa se regaseasca in pretul de vinzare a bunului respectiv pentru a fi recuperat. 4u (pretul unitar) D Cu = 4rof. unit Cu (costul unitar) D 4u = 4rof. unit Cu * limita inferioara pina la care poate cobori pretul de vinzare fara sa duca intreprinderea la faliment. Cu > 4u. Factorii de productie se consuma in mod specific, participind diferit la formarea costurilor" - (onsumul capitalului fix e reprezentata prin amortizarea (expresia baneasca a uzurii capitalului fix). 4mortizarea se exprima numai valoric ca suma inclusa in costul productiei fabricate si se include pe produs sau pe intreaga productie fabricate. - (onsumul capitalului circulant presupune includerea integrala in forma materiala sau baneasca a bunurilor din care e format in rezultatele productiei consumului capitalului circulantse exprima atit fizic (cantitatea de lina intr-un covor' cit de valoricpretul cantitatii de lina intr-un covor). (onsumul capitalului circulant in expresie fizica pentru obtinerea unui bun economic se numeste consum te)nologic. - (onsumul factorului munca poate fi exprimat" a. Fizic $ prin timp de munca ce se cheltuie b. Qaloric $ prin suma platita sub forma de salarii de catre intreprinzator - (onsumul factorilor natura se exprima numai valoric prin ceea ce plateste intreprinzatorul pentru al dobindi si realize. Toate c)eltuelile u.e. se clasifica : #. !upa continutul economic (dupa elementele economice ale cheltuelilor) &. !upa articole ale calculatiei sau dupa locul aparitiei lor la intreprindere -. !upa caracterul dependentei de volumul productiei (fixe, variabile) :. !upa croteriul reflectarii introducerii in costul de productie (direct si indirect) II. In teorie si practica economica se opereaza cu - tipuri de cost " a. (ost global b. (ost marginal c. (ost mediu Costul global 'total) * e generator de consumuri globale - reprezinta ansamblul costurilor corespunzatoare O.. Costul fi( * determinat de consumuri fixe desemneaza acele cheltueli care pe terneb scurt ramin relativ neschimbate, indifferent de modificarea valorilor de productie (amortizarea, capitalul fix, dobinda, chirii, cheltueli de intretinere, iliminare, incalzit , salariile personalului administrativ
3'

 Costurile variabile $ desemnate de consumuri variabile care se modifica in raport cu valoarea productiei ( cresc sau scad odata cu cresterea sau diminuarea acestora), dar nu intotdeauna proportional (consumul de materie prima conbustibil, salariile directe ale persnalului productiv ) CT > CV (costurile variabile) = C3 (costurile fixe) Costul marginal $ sporul de cheltueli totale necesare pentru a spori productia cu o unitate. 8volutia sa depinde C0 > ?CT @ ?A de costurile variabile totale si medii. Costurul mediu 'unitar) $ reprezinta costul pe o unitate de productie adica CT raportat la volumul productiei reprezentat in unitati fizice. 8l poate fi total, fix sau variabil. C0T > CT@A C0T > C0V =C03 C0V > CV@A C0T > 'CV = C3)@A C03 > C3@A

Pentru a urmari tendinta schimbarii cheltuelilor in intregime pe intreprindere se foloseste indicatorul cheltueli la # leu productie marfa. " C) 1p.m. > 'B Ci C Di) @ 'B pi CDi) * ele se calculeaza pentru anul de baza . (i $ costul unitar Mi $ cantitatea de productie Pi $ pretul unitarZ C) 1 p.m. > C4@40 /educerea in expresie absoluta a cheltuelilor la # leu productie marfa. # abs > C)1pm planificat * C)1pm baza /educerea procentuala a (h #pm" #E > '# abs @ C) 1pm F) C 1FFE III. In corespundere cu continutul economic cheltuelilor ce formeaza costul productiei se grupeaza astfel " 1 element : cheltueli materiale minus costul deseurilor recuperabile. 4ici se include valoarea materiei prime , materialelor de baza si auxiliare, semifabricatelor, conbustibililor, ambalaj, valoarea resurselor natural utilizate, uzura 50Q6!. 2 element : cheltueli pentru retribuirea muncii calculate de tarife, adaosuri, premii. " element : cotizatii pentru asigurari de stat sociale si medicale $ element : uzura mijloacelor fixe $ suma cotelor de uzura (armortizarea) % alte cheltueli ( ch de reclama, repartatia mijloace fixe, deplasari , pregatire cadrelor)

(lasificarea chelt. !up1 elementele economice e necesar1 pt clasificarea cheltuielilor totale pe 2ntreprindere $.Clasificarea c)eltuielilor dupa articole ale calculatiei
31

3n acele cazuri c9nd e necesar de determinat cheltuielile pt anumite tipuri de produse se foloseBte clasificarea dup1 articole de calculaCie. 4rticolele de calcul sunt a) consumuri directe de materiale - materii prime Bi materiale - articole de completare, semifabricate Bi servicii cu caracter de producCie - combustibili Bi energie de toate tipurile consumate 2n scopuri tehnologice b) consumuri directe privind retribuirea muncii - salariul de baz1 Bi suplimentar a muncii de baz1 - contribuCii pt asigur1ri c) consumuri indirecte de producCie - materiale - retribuCii - uzura mijloacelor fixe - amortizarea activelor materiale - chiria - deplas1ri - asigur1ri obligatorii d) cheltuielile perioadei de gestiune - cheltuieli comerciale - cheltuieli administrative - alte cheltuieli operaCionale 4rticolele a Bi b sunt cheltuieli directe Bi sunt incluse nemijlocit 2n costul de producCie. 4rticolele c Bi d sunt cheltuieli indirecte, adic1 proprii mai multor tipuri de produse.

%. #educerea costului de productie. Impactul unor grupe de factori asupra costului de productie Fiecare 2ntreprindere e interesat1 s1 obCin1 producCia cu costuri c2t mai mici pt a dob2ndi un c9Btig c9t mai mare. (1ile de reducere a costurilor sunt cump1rarea factorilor de producCie cu preCuri c9t mai mici reducerea stocurilor reducerea cheltuielilor cu salarii, creBterea mai rapid1 a producCiei faC1 de salarii reducerea cheltuielilor administrative, de desfacere, de publicitate.

Prima grup1 de c1i se refer1 la reducerea cheltuielilor materiale- are o importanC1 deosebit1 2n acele ramuri 2n care ponderea cheltuielior materiale 2n costul total e ridicat Bi vizeaz1 reducerea consumului de materie
32

prim1, materiale, energie, reducerea normele de consum, reducerea retribuCiilor, utilizarea deBeurilor. !eterminarea influenCei reducerea cheltuielilor materiale asupraa reducerii costului de producCie se face dup1 relaCia- /P chelt materiale D (chelt materiale# $ chelt materiale+)G chelt materiale# K #++P K Im chelt materiale#, + ---cheltuieli de materie prima sau materiale Im---- coeficient ce exprima ponderea chelt materiale respectiv in costul productiei (aile de reducere a cheltuielilor ocazionate de factorul munca se are in vedere" a. stabilirea exacta a nr de muncitori pe categorii b. cresterea productivitatii muncii Pentru a calcula influienta cresterii productivitatii muncii asupra reducerii costurilor de productie /PmD #- (#++FPrG#++FP[m) KIrmK#++P Pr---procentul cresterii retribuirii muncii P[m---procentul cresterii productivitatii muncii Irm---coeficient ce exprima ponderea fondului de retribuire in cost de productie (1ile de reducere a cheltuielilor administrative - realizarea proporCiilor optime 2ntre personalul productiv Bi neproductiv - mecanizarea lucr1rilor de calcul, evidenCa statistic1 Bi calcul - reducerea cheltuielilor generate de deficienCe 2n conducere - raCionalizarea cheltuielilor legate de paz1, poBt1, telefon. (1ile de reducere a costurilor de producCie prin 2mbun1t1Cirea gradului de producCie prin 2mbun1t1Cirea gradului de utilizare a capacit1Cii de producCie, ceea ce determin1 reducerea cheltuielilor pe unitate de produs 2n special a amortiz1rii.

33

T209 G 4oliticile de pre6 ale /ntreprinderilor 1. esen6a economic. Hi func6iile pre6ului 2. sistemul de pre6uri Hi metodele de formare a lor ". politici ale pre6urilor 1. esen6a economic. Hi func6iile pre6ului preCul exprim1 cantitatea de moned1 care trebuie pl1tit1 pt achiziCionarea unor bunuri materiale Bi servicii 2n cadrul tranzacCiilor bilaterale de pl1t1. PreCul este considerat expresia b1neasc1 a valorii m1rfurilor Bi serviciilor. PreCul reflect1 prin m1rimea lui at9t cgheltuielile materiale Bi de munc1 efectuate pt obCinerea bunului economic, c9t Bi utilitatea acestuia, cererea Bi oferta, raritatea sau abundenCa bunului dat. Pretul nu reprezint1 doar o categorie si are functii valorice importante. Functiile economice" Functia de calcul al cheltuielilor si rezultatelor prin intermediul preturilor si pot determina indicatori care reflect1 activitatea economic1 at9t la nivelu fiec1rui agent economic c9t si la nivel macroeconomic' Functia de informare $ oglindeste raritatea sau abundenta bunurilor economice produse precum si a factorilor de productie orient9nd optiunile si deciziile produc1torilor si consumatorilor' Functia de corelare dintre cerere si ofert1' Functia de stimulare a productorilor $ el este elementul motivational puternic al actiunilor agentilor economici pentru minimizarea costurilor si cresterea rentabilit1tii'

>ivelul si dinamica preturilor este influentat1 de o serie de factori" #. >ivelul costurilor de productie' &. >ivelul si dinamica productivit1tii factorilor de productie' -. Intensitatea nevoii sociale pe care o satisface o marf1' :. (ererea si oferta' .. !inamica valorii banilor respectiv a preturilor de cump1rare. Infratia exercit1 o influent1 asupra puterii de cump1rare a banilor si imprim1 preturilor o tendint1 de crestere'
34

;. >ivelul preturilor mondiale.

2. &istemul de preturi si metode de formare a lor 6itemul preturilor reprezint1 totalitatea preturilor care regleaz1 raporturile economice 2ntre participantii a activitatea economic1. 6istemul preturilor incluce" #. Preturile cu ridicata $ sunt preturile stabilite de forme care v9nd 2n cantit1ti mari altor firme. 8le acoper1 cheltuielile de productie a 2ntreprinderii si le asigur1 un anumit profit, includ %Q4, accize prev1zute de legislatie' &. Preturile cu amnuntul - includ pretul cu ridicata, adaos comercial, %Q4. Pretul m1rfurilor care se v9nd cu am1nuntul in sistemul de comert 4daos comercial $ diferensa dintre pretul de v9nzare cu am1nuntul si pretul de cump1rarea cu ridicata. 3n adaosul comercial se includ toate cheltuielile firmei comerciale" arenda, salariile angajatilor, cheltuielile de reclam1 etc. si asigur1 firmei un anumit profit care de regul1 se stabileste 2n procente fat1 de pretul de v9nzare. 4daosul comercial poate fi o m1rime standart (fix1 sau lexibil1).

3ormarea si structura pretului cu am.nuntul (heltuilei porfit %Q4 accize Pretul cu ridicata (heltuieli profit %Q4 Pretul firmei intermediare de livrare cheltuilei profit %Q4 4retul cu am.nuntul -. Preturile de export sunt preturile productiei comercializate pe piata mondial1. 8le se formeaz1 la fel ca preturile cu ridicata si nu includ %Q4 :. Preturile de import se stabilesc la valoarea lor vamal1 si includ" - valoarea m1rfii procurate' - cheltuielile de transport si de asigurare' - impzitul prevazut de legilatie" %Q4, accize taxe vamale. .. 1arifele de transport reprezint1 costul transport1rii m1rfurilor si pasagerilor. 8le includ cheltuielile firmei de transport, profit, %Q4. ;. tarifele de servicii au aceiasi structur1 ca si tarifele de transport. 3ntre toate tipurile de preturi exist1 o interdependent1, un rol deosebit 2n formarea sitemului de preturi 2i revine preturilor la resursele energetice modificarea c1rora va determina modificarea preturilor la majoritatea bunurilor si serviciilor. 3n practica economic1 exist1 preturi libere si preturi administrative. Preturi libere $ sunt acelea care se formeaz1 2n conditiile concurentei libere f1r1 ca agentii economici sa le influenteze, nivelu lor fiind 2n functie de cerere si ofert1.
35

Preturile administrative - sun cele stabilite de c1tre firmele care au un anumit control asupra pietei, precum si preturile aflate 2n sfera interventiei statului. 8le sunt predominante 2ntr-o economie de piat1 modern1, deaorece predomin1 concurenta imperfect1 pe diferite strucuturi. 6tatu intervin 2n formarea preturilor at9t prin p9rghii indirecte" subventii acordate unor categorii de produse, credite avantajoase 2n scopul stimul1rii anumitor produse, achiztiile de stat la preturi convenabile a unor cantit1ti mari din unele produse (cereale, materii prime, materii stratgice si punerea lor pe piat1 pentru a micsora sau a anula cresetrea preturilor acestora atunci cind se manifet1). P9rghii directe $ fixarea nivelul pretuui la anumite categorii de m1rfuri, stabilirea limetelor maximale si minimale ale preturilor la unele categorii de bunuri av9nd ca scop fie protejarea consumatorilor sau a produc1torilor (niv. max. pentru consumator' niv. min. pentru produc1tor) si metodele de folosire eficient1 a resurselor, macanismul de folosire a p9rghiilor pentru cresterea eficientii activit1tii ramurilor economice, modalit1tilor de alocare a resurselor, a metodelor de calcul, m1surare si analiz1 a rezultatelor.

". politici ale pre6urilor Firmele pot folosi diferite politici de stabilire a preturilor la produsele si serviciile sale. (ea mai raspandita metoda este metoda costurilor. 0etoda costurilor: 4D(uFPr.uF%Q4 (u - costul unitar Pr.u - profitul unitar dorit sau marja de profit #arja de profit poate fi stabilita ca #P (ponderea) fata de costul total. In acest caz pretul produsului se determina astfel" PD(uF\(u F%Q4 \ - ponderea profitului dorit in costul total al unei unitati de produs. 5 alta metoda de stabilire a preturilor se bazeaza pe determinaea profitului critic' pentru care profitulD+ !upa determinarea pretului critic intreprinderea isi propune obtinerea unui anumit profit pentru volumul respective de productie sip e aceasta baza determina pretul produsului. 2olumul critic al productiei se determina dupa relatia" DD(F G (p-(0Q), pentru care profitul D+ 4D ((FFY K (0Q) G Y P-pretul critic p-pret unitar

Ea acest pret pentru a obtine profitul dorit la volumul respective al productiei pretul poate fi determinat astfel" 4cD ((FFYK(0QFprofitul dorit) G Y Pc-pret de comercializare

Pretul produsului poate fi determinat dupa aceasta formula pentru un nivel minim si maxim al productiei.

3#

TemaI: 9ctivitatea investi6ional. a /ntreprinderii.

1. <o6iunea de investi6ie, clasificarea investi6iilor. 2tapele activit.6ii investi6ionale. 2. 2ficien6a economic. a investi6iilor: indicatorii de analiz. Hi apreciere a variantelor de investi6ii. ". &ursele de finan6e a investi6iilor. 1. <o6iunea de investi6ie, clasificarea investi6iilor. 2tapele activit.6ii investi6ionale.

Investi6iile reprezint1 suportul material a dezvolt1rii economice. 8le stau la baza creBterii calitative a tuturor elementelor procesului de producCie. 8ste imposibil1 asigurarea creBterii randamentului utilajului, sporirea productivit1Cii muncii, m1rirea nr. de locuri de munc1, sporirea Bi diversificarea producCiei f1r1 investiCii. InvestiCiile reprezint1 totalitatea cheltuielilor efectuate la 2nceputul perioadei de investire precum Bi cheltuielile curente ce se efectueaz1 mai tirziu. Clasificarea investi6iilor: a. Dup forma de alocare: - investiCii reale' - investiCii financiare ( de portofoliu)' InvestiCiile reale reprezint1 totalitatea mijloacelor b1neBti necesare pentru crearea , l1rgirea, perfecCionarea mijloacelor fixe.
3$

8le au c2teva particularit1Ci" procesul investiCional necesit1 un timp relativ mare cuprinz2nd durata de proiectare Bi de execuCie a lucr1rii' 2ntre momentul efectu1rii cheltuielilor Bi cel al obCinerii efectelor se impune o anumit1 perioad1 ceea ce face ca timpul s1 fie un factor important de care depinde eficienCa economic1 a investiCiilor. InvestiCiile financiare reprezint1 cheltuieli pentru procurarea h2rtiilor de valoare. b. Dup destinaia lor: - investiCii productive, care asigur1 creBterea bazei tehnico-materiale 2n sfera productiv1 at2t la obiectele direct productive ( ateliere pentru 2ntreCinere, drumuri de acces) - investiCii neproductive, acele efectuate 2n domeniul social- cultural ( locuinCe, cantine, Bcoli,.....) c. n funcie de caracterul lucrrilor: - investiCii 2n obiecte noi' - investiCii pentru moderniz1ri, reutiliz1ri. d. Dup proveniena direciilor de finanare: - investiCii autohtone' - investiCii str1ine. e. Dup sursele de finaare: - investiCii proprii- constituite 2n baza acumul1rii capitalului propriu' - investiCii 2mprumutate- creditele de la b1nci, 2mprumuturile de la agenCii economici. f. Dup modul de constituire a capitalului: - investiCii nete- constituit din capitalul acumulat din economiile firmelor' - investiCii brute- include investiCiile nete Bi amortizarea destinat1 2nlocuirii mijloacelor fixe. 2tapele activit.6ii investi6ionale 5rice firm1 2nainte de a iniCia o investiCie va elabora strategia investiCional1 care este parte component1 a stategiei de dezvoltare a 2ntreprinderii. 4ceast1 strategie reflect1 toate etapele necesare 2n vederea investiCiilor.

Etapele desfurrii unei investiii: ar"umentarea necesit*ii unei investi*ii. Ea etapa dat1 2ntreprinderea studiaz1 minuCios necesitatea invstiCiei, studiaz1 cererea pe piaC1 la produsele similare, preCurile de comercializare, cheltuielile de producCie, volumul de investiCie necesar1 pentru a implemanta procesul respectiv. adoptarea deciziei de a investi. 3nainte de a implementa aceast1 etap1, firma va determina eficienCa economic1 a investiCiilor, care vor fi rezultatele proiectelor investiCionale. 3n baza calculelor efectuate, a posibilit1Cilor de finanCare, a surselor utilizate ( proprii Bi 2mprumutate), 2ntreprinderea adopt1 decizia de iniCiere a investiCiei, aleg2nd proiectul investiCional din mai multe variante posibile. (laborarea documenta*iei necesare pentru ini*ierea investi*iei 3i aprobarea ei. (fectuarea investi*iilor, +nceperea lucrrilor investi*ionale de construc*ie a obiectului proiectat. 6e va acorda o atenCie deosebit1 calit1Cii lucr1rilor, 2ntruc2t aceasta va permite eliminarea cheltuielilor suplimentare la etapa funcCion1rii obiectului.
3%

 Punerea +n func*iune a obiectului creat. 8ste important ca perioada punerii 2n fincCiune s1 fie c2t mai scurt1, capacit1Cile de producCie s1 fie utilizate integral, ceea ce va contribui la recuperarea investiCiilor 2ntr-un termen mai scurt. Func*ionarea obiectului creat. 6e efectueaz1 activitatea economic1 2n scopul obCinerii efectelor dorite. !urata de funcCionare a obiectului este stabilit1 2n funcCie de gradul de uzur1 a utilajelor instalate Bi de eficienCa economic1 a activit1ii.

2.2ficien6a economic. a investi6iilor: indicatorii de analiz. Hi apreciere a variantelor de investi6ii. Ea baza oric1rei activit1Ci investiCionale trebuie s1 stea principiul eficien*ei economice al obCinerii unui efect c2t mai mare la fiecare unitate de efort f1cut1. 8valuarea eficienCei economice trebuie s1 se bazeze pe un sistem de indicatori care sunt grupaCi 2n" Indicatori "enerali" ei creaz1 o imagine de ansamblu asupra obiectului de investiCii" profitul, cifra de afceri, cheltuielile de producCie, capacitateade producCie. 4ceBti indicatori sunt nesemnificativi deoarece nu presupun compararea efectului cu eforturile. Indicatori de baz, care nu trebuie s1 lipseasc1 la adoptarea deciziei de a investi" a. Qolumul investiCiilor $ totalitatea cheltuielilor efectuate pentru edificarea obiectului p2n1 la punerea lui 2n funcCiune' b. !urata de execuCie a lucr1rilor de investiCie - perioada de timp din momentul 2nceperii p2n1 2n momentul punerii 2n funcCiune a obiectului' c. !urata de funcCionare- perioada din momentul punerii 2n funcCiune a obiectului p2n1 2n momentul scoaterii lui din funcCiune' d. InvestiCia specific1- exprim1 valoarea investiCiei ce revine la o unitate de capacitate de producCie
2al.Invest. CP

Is D

e. %ermenul de recuperare a investiCiilor

2ol.invest. Pr .net

%r D

8l indica perioada in care investitia se recupereaza din profitul obtintinut in urma punerii in functie a obiectivului constituit.

;./entabilitatea investitiilor /ent.investD#G%rD#G InGProf.netDPof.netGIn 8xprima profitul uman obtinut la o unitate de investitii
3&

3. &ursele de finan6e a investi6iilor. 6ursele de finantare a investitiilor " --proprii constituite din" a)profitul obtinut din activitatea economica b)acumularii amortizarii mijlocelor fixe --sursele atrase" a)creditele b)vinzarea de actiuni,etc. (ele mai importante sunt cele proprii.

(ea mai raspindta forma de finantare sunt creditele.4cestea au rolul important,ele ofera intreprinderi,posibilitati de asi realiza strategiile investitionale la reducerea termenului de efectuare a investitiei. In acelasi timp achitarea dobinzii aferente creditelor este o povara costisitoare pt intreprindere determinind reducerea eficientei economice in perioada rambursarii creditului deaceea intreprinderle tb sa compare costul creditelor acordate cu efectele posibile ale exploatarii obiectelor proiectate pe baza acestor credite. Pentru finantarea investitiilor se acorda credit pe un termen mai mare de # poate fi platita annual sau expirarea termenului odata cu rembursarea creditului.4stfel dobinda poate fi simpla si compusa.

6impla-atunci cind se plateste annual (ompusa-atunci cind dobinda anuala se capitalizeaza si se adauga la sumacreditului acordat 6uma totala a rambursarii creditelor in acest caz" 6cDca(#Fr) t ca-(suma credit acordat) r- (rata dobinzei) t--termenul pt care este acordat creditul %otodata firmele tb sa compare rata dobinzii creditului cu rentabilitatea investitiilor planificate.(reditul tb contractat numai atunci cind rentabiloitatea investitiilor planificate este mai mare ca rata dobinzei.

4'

Tema1 :!ctivitatea economica e"terna a intreprinderilor 1.Tipurile de relatii economice e"terne ale intreprinderilor #.$ndicatorii activitatii ec%e a intrep. 3.&e'lementarea de stat e relatiilor ec%e e"terne

1.Tipurile de relatii economice e"terne ale intreprinderilor 4ctivitatea ec.externa reprezinta activitatea persoanei fizice si juridice ce se desfasoara in colaborare cu pers.fizice si juridice din alte state in toate formele de relatii ec.internationale Formele de relatii ec.externe a intreprind." Importul si exoprtul de marfuri in conformitate cu nomenclatorul si modul stabilit de legislatia /.0. Importul 8xportul /eexportul activitatii de cumpararee a marfurilor din unele tari si de a le revinde in alte tari. /eimportul consta in importul bunurilor economice din /.0. (are mai apoi se importa din nou in tara dupa o anumita transformare a lor(prelucrarea,ambalarea,finisare)creind o noua valoare adaugata sau se intorc ca bunuri rspinse din cauza calitatii joase. %ranzitul activitatii de transformare a marfurilor straine pe teritoriul tarii precum si de depozitare temporara a acestor marfuri.

E"portul-reprezinta una din caile rapide de a intra pe pietele straine fiind o cale de asigurare a cresterii economice a intreprinderii.8xportul poate fi efectuat in mod direct si indirect. E"portul direct%presupune iesirea directa a intreprinderii cu produsele sale pe piata externa .In acest scop intreprinderea poate sasi deschida intr-o tara straina o reprezentanta cu functii de comercializare a produselor
41

sau prin intermediul unor firme specializate care organiziaza co,mercializarea produselor pe pietele externe fara participarea producatorilor. E"portul indirect%se efectueaza prin intermediari specializati care isi asuma responsabilitatea organizarii si comercializarii produselor pe pietele externe.

(ooperarea internationala in productie poate fi destul de vasta incepind cu cooperarea in elaborarea tehnologiilor avansate, construirea comuna a unor unitati de productie se terminind cu organizarea intreprinderilor mixte. -operatiuni de arenda,inclusive de leasing' -operatiuni internationale' -operatiuni bancare -operatiuni de asigurare'

#.$ndicatorii activitatii ec%e a intrep. Indicatorii ce evidentiaza aportul activitatii economice externa in activitatea economica de ansamblu a intreprinderii sint" -volumul fizi@ al fiecarui produs exportat. Vic> unde Yie este volumul produsului exportat si Yi volumul

total al produsului fabricat de firma intr-o anumita perioada. 4cest indicator poate fi calculate in expresie valorica si naturala -?radul de dependent a intreprinderii de aprovizionare cu materii prime de import exprima volumului fiecarei materii prime importate in consumul total de materie prima. Jap> -Pentru a determina eficienta economica activit. !e export se poate calcula cursul de revenire la exportcare exprima efortul intreprinderii pentru a obtine o unitate valutara. Cre> unde Pi este pretul intern complet si Pe pretul extern ponderea

Pretul intern complet include toate cheltuielile de producer , ambalare, expediere a marfii P8 este pretul unei unitati de valuta exportat exprimat in valuta convertibila 4tunci cind (/8 este mai mic sau egal ca (s(curs de schimb) operatiunea este eficienta - (ursul de revenire la import (ri DPi F %i G Pe
42

PiD pretul produsului pe piata interna (lei) %iDtaxele la import (lei) Pe D pretul in valuta a acelei marfi (valuta) 4tunci cind (ri este mai mare sau egal ca (s operatiunea respective este eficienta

3.&e'lementarea de stat e relatiilor ec%e e"terne /eglementarea de stat a activit. 8con.externe se face cu scopul asigurarii interesului statului si crearii conditiilor necesare pentru includerea economiei /0, in sistemul diviziunii international a muncii. 0ecanismul reglementarii de stat a activit.ec. externe include urmat.elemente" #.eliberarea licentelor si fixarea cotelor pentru operatiunile economice externe' Eicenta in comertul exterior este un permis special obtinut din partea organelor de stat la importul, exportul sau tranzitul unei anumite cantitati de marfuri interzise de a fi scoase si tranzitate liber. (ota de export(import) (restrictive cantitativa)-reprezinta plafonul cantit. In expresie nationala sau valori@a stabilita de stat la exportul si importul unor marfuri. &. regimul vamal- marfurile si alta avere introdusa sau scoasa de pe terit. tarii trebuie de@larata obligatoriu organelor vamale prin completarea declaratiei vamale de marfuri care prevede prezentarea marfurilor pentru controlul vamal precum si achitarea taxelor prevazute de legislatie. %axele vamale unul dintre cele mai vechi instrumente de reglementare a activitatii economice externe care indeplineste - functii" #.fiscala-de completare a veniturilor la bugetul de stat' &.de protective-protejeaza economia nationala de concurenta externa' -.de reglare-influenteaza formarea structurii de productie stimulind dezvoltarea unor ramuri. -.reglarea operative a activitatii economice externe in s@opul dezvoltarii echilibrate a activit.econ. externe se pot aplica unele masuri operative cum ar fi" a)suspendarea operatiunilor economice externe in caz de incalcarea legislatiei /0, -neexecutarea conditiilor de bOO.. -recurgerea la concurenta neloiala -adoptarea unor masuri de raspuns la actiunile descriminatorii ale unor tari

43