Pulsul arterial ,,magazia sangelui

Introducere
Aceasta lucrare ilustreaza evolutia recenta a descoperirilor legate de cunoasterea pulsului arterial. Tehnicile utilizare in timp pentru a analiza pulsul arterial si caracteristicile sale au avansat de la evaluarea simpla, prin atingere, la metode complexe, precum ecografie si sfigmografie. Intelegerea de astazi a diferitelor caracteristici ale pulsului arterial se bazeaza pe observatii si experimente ale stramosilor nostril. Drumul neintrerupt al stiintei continua sa conduca la progrese majore in cunostintele noastre despre pulsul arterial si aplicarea acestuia in diagnosticul bolii aterosclerotice.

Instrumente folosite pentru examinarea pulsului arterial Instrument Clepsidra Ceas pentru puls Sfigmometrul Chimograful Sfigmograful Hemotacometru Pletismograful Inventator Herophilus (secolul III i.Hr. ) Sir John Floyer (sec. XVII XVIII ) Jules Herisson ( sec. al XIX-lea ) Carl Ludwig ( sec. al XIX-lea ) Etienne Marey (sec. al XIX-lea ) Karl Vierordt (sec. al XIX-lea) Otto Schmitt (sec. al XX-lea)

Mecanism
Ejectia sangelui in aorta in timpul sistolei ventriculare stangi genereaza atat propulsia coloanei de sange in sistemul vascular de distributie, cat si o unda de distensie ( numita puls arterial sau pulsul presiunii ), care se va propaga cardiofug prin arborele arterial instantaneu ( fenomen Windkessel ). Cu alte cuvinte, VS ejecteaza un volum de 60-80 mL de sange ( debit bataie ), care nu va putea curge spre periferie intrucat exista deja o coloana de sange ce stopeaza curgerea acelui volum. Cu cat debitul e mai mare, cu atat pulsatia e mai ampla. Daca exista un deficit de puls, avem mai putine pulsatii, ceea ce va determina un volum sistolic scazut. Acesta din urma va avea ca si consecinta incetarea producerii pulsatiilor la periferie.

Presiunea corespunzatoare varfului fiecarei unde de puls este presiunea sistolica, iar cea diastolica corespunde celui mai coborat nivel al undei. Diferenta intre cele doua presiuni este denumita amplitudinea pulsului si corespunde unei valori de aprox 40 mmHg. Amplitudinea e influentata de volumul sistolic cardiac, gradul de distensibilitate a sistemului arterial si in mai mica masura de caracterul ejectiei sangelui cardiac in timpul sistolei. Orice afectiune circulatorie care influenteaza unul din acesti factori, modifica si amplitudinea pulsului, producand uneori morfologii anormale ale undei de puls. Drintre acestea, cele mai comune sunt stenoza aortica, persistenta canalului arterial si insuficienta aortica. In cea din urma, nu exista nicio incizura in morfologia pulsului aortic, deoarece inchiderea valvei aortice nu are loc.

Cele cinci calitati fundamentale:

Frecventa se apreciaza numarand pulsatiile timp de un minut; cu rare exceptii . Ea este egala cu frecventa contratiilor cardiace, fiind cuprinsa intre 60-90/min. Cresterea frecventei se numete tahicardie (puls frequentus), iar scaderea, bradicardie (puls rarus). In ritm sinusal, e impus de activitatea cordului. Ritmul se refera la intervalul dintre doua pulsatii succesive; un interval constant caracterizeaza un puls regulat (puls regularis) sau ritmic, iar modificarea intervalului caracterizeaza un puls neregulat (puls iregularis) sau aritmic. Aritmia poate fi intermitenta cand pe un fond de ritm regulat intervin unele neregularitati izolate (exemplu extrasistole), sau absoluta (exemplu fibrilatia atriala).

 Viteza indica rapiditatea cu care apare si dispare unda pulsatila arteriala. Pulsul celer este considerat atunci cand unda pulsatila apare i dispare cu rapiditate. Pulsul tardus este un puls care se palpeaza un timp mai indelungat, deoarece distensia arterei se face cu intarziere. Amplitudinea se refera la marimea undei de puls. Se distinge astfel un puls amplu (puls magnus), care izbeste cu forta degetul si un puls mic (puls parvus), slab perceptibil. Tensiunea se apreciaza dupa forta necesara pentru a comprima artera si a obtine disparitia pulsului. Din acest punct de vedere se distinge un puls dur (puls durus), greu comprimabil si un puls moale (puls mollis), usor depresibil. Simetrie= avem acelasi puls la ambele maini Sincronism in acelasi timp

ASPECTE PATOLOGICE ALE PULSULUI ARTERIAL

pulsul alternant se caracterizeaza printr-un puls regulat ca ritm si cu o amplitudine alternanta a undelor: dupa fiecare pulsatie normala, urmeaza una mai slaba i mai mica ca volum. Exprima in general o afectare severa a contractilitatii miocardului. pulsul "celer et magnus" (Corrigan) este un puls cu amplitudine mare si o viteza de ascensiune si mai ales de coborare crescuta. Este caracteristic insuficientei aortice. pulsul "tardus et parvus" este un puls mic ca amplitudine si o durata mai mare, caracteristic stenozei aortice. deficitul de puls desemneaza diferenta dintre frecventa ventriculara si numarul pulsatiilor radiale. Se ntalnete in fibrilatia atriala cu frecventa ventriculara rapida, cand nu toate contractiile cardiace sunt eficiente, unele neputandu-se transmite la periferie. .

Descoperiri recente
- Cercetatorii de la universitatea Dongguk din Coreea au descoperit ca viteza undei pulsului de la nivelul membrelor inferioare este un marker pentru prezenta si severitatea bolii coronariene. In plus, un studiu efectuat in 2003 de un grup de cercetatori al universitatii de medicina din Tokyo a atras atentia asupra faptului ca test BAI (brachial ankle index ) este un test de screening extrem de util pentru a depista ateroscleroza la nivelul oricarui segment de populatie. - Pulsul dicrotic este un puls anormal al carotidei, gasit fiind in relatie cu anumite boli caracterizate prin debit cardiac scazut. Acesta se distinge prin doua pulsatii palpabile, a doua fiind diastolica si urmand imediat dupa al doilea sunet de inima. S-a constatat ca incizura dicrota nu este puternic dependenta de gradul de ejectie a ventriculului stang, ci de amplitudine, chiar si in cazul batailor cu flux aortic foarte redus. In schiimb, amploarea pantei sistolice este determinate puternic de amplitudinea ejectiei ventricului stang si este puternic redusa in batai slabe. La un debit cardiac redus, marimea relative a incizurii devine exagerata in comparative cu pulsatia totala, creand astfel unda caracteristica M in forma de puls dicrotic. Pulsul dicrotic apare la pacientii tineri care au dezvoltat o rezistenta vasculara periferica si un volum sistolic scazut.

- Ideea asocierii dintre imbatranirea si rigiditatea arteriala a fost adusa mai intai in secolul al XIX-lea de catre O'Rourke i Madhavan, ambii diagnosticand rigiditatea arteriala prin examinarea caracteristicilor formei pulsului arterial. - Studiul Framingham este una dintre cele mai importante studii , care a facut observaii fundamentale despre variaia presiunii sangelui i pulsul n diferite grupe de varsta Din 1948 pana in prezent, trei generatii de indivizi cu varste intre 30 si 62 de ani au fost incluse in studiul Framingham.

Medicina chineza
Chinezii sunt experti in procesul verificarii si analizarii pulsului. Ei folosesc intotdeauna trei degete departate si iau pulsului arterei radiale, imediat sub incheietura mainii. Pulsul este impartit in pozitii pe fiecare incheietura. Primul si cel mai apropiat de incheietura este pozitia inch, bar al doilea, iar al treilea este cubit. Fiecare pozitie reprezinta o pereche de organe, cu diferite organe evidente la nivel superficial, de mijloc si profund.

In cartea The Yellow Emperors Classic of Internal Medicine, ChI Po spune ca pulsul trebuia luat in functie de data nasterii fiecaruia. Cel mai bun moment al zilei era considerat a fi dimineata, cand doctoral insusi era foarte linistit si adunat, atunci cand respiratia lui Yin nu a inceput inca sa fiarba si respiratia lui Yang nu a inceput sa difuzeze, cand mancarea si apa nu s-au luat inca, cand cele 12 mari vase nu sunt abundente inca, cand energie si vigoarea inca nu sunt exteriorizate. Procedura palparii in sine diferea in functie de sexul pacientului : daca era femeie, trebuia luat intai pulsul din jumatatea dreapta a corpului, iar la barbat din partea stangfa. Se spunea ca anotimpurile sunt de o influenta majora: primavara, pulsul e dominat de ficat, vara de inima, toamna de plamani si iarna de rinichi. Pulsul splinei nu e raportat la niciun anotimp, ci la paman, pentru ca splina e un organ solitary, care le iriga pe celelalte patru. Tot el spune ca pulsul e magazia sangelui : daca pulsul e rapid si contine sase batai per ciclu de respiratie, aceasta indica probleme cu inima, daca bataile pulsului sunt lungi si apasate, atunci pulsul este regular. Pulsul e constituit din Ying si Yang. Mana femeii corespunde lui Ying, care are legatura cu partea inferioara a corpului. Atunci cand miscarea pulsului e mare, ea e insarcinata. De aici a pornit si legenda conform careia se spune ca una din concubinele imparatului Galben a cerut sa fie vazuta de catre un doctor. Dat fiind ca vorbim despre un mit ce isi are radacinile in anul 2500 inainte de Hristos, trebuie sa ne amintim de faptul ca barbatul nu avea voie nici sa atinga, dar nici sa o vada. Asadar, atunci cand medicul a venit, a stat dupa un paravan. Imparatesei i s-a legat o ata de incheietura. Se spune ca doctorul si-a putut dat seama de faptul ca ea era insarcinata cu gemeni numai dupa vibratiile atei, care reflectau pulsul ei arterial.

1. Kim JH, Rhee MY, Kim YS, Bae JH, Nah DY, Kim YK, Lee MM, Lim C, Kim CJ. a. Cardiovascular Center, Dongguk University Ilsan Hospital , Goyang , Republic of Korea 2. Yamashina A, Tomiyama H, Arai T, Hirose K, Koji Y, Hirayama Y, Yamamoto Y, Hori S.
a. Second Department of Internal Medicine, Tokyo Medical University, Tokyo, Japan. 3. S. S. Franklin, K. Sutton-Tyrrell, S. H. Belle, M. A. Weber, and L. H. Kuller, The importance of pulsatile components of hypertension in predicting carotid stenosis in older adults, Journal of Hypertension 4. Benetos, M. Safar, A. Rudnichi et al., Pulse pressure: a predictor of long -term cardiovascular mortality in a french male population 5. M. F. O'Rourke, Arterial aging: pathophysiological principles, Vascular Medicine, vol. 12 6. S. Madhavan, W. L. Ooi, H. Cohen, and M. H. Alderman, Relation of pulse pressure and blood pressure reduction to the incidence of myocardial infarction, Hypertension, vol. 23 7. Framingham heart study http://www.framinghamheartstudy.org/ 8. Zagrean Leon Fiziologie lucrari practice (pentru uzul studentilor) , editura universitara Carol Davila, Bucuresti 2013 th 9. Guyton Arthur C., Hall John E., Textbook of Medical Physiology, 11 edition (2005) 10. The Dicrotic Arterial Pulse - GORDON A. EWY, JORGE C. RIOS and FRANK I. MARCUS a. American Heart Association 11. The Yellow Emperor's Classic of Internal Medicine, translated by Ilza Veith. University of

California Press, December, 2002

12. http://www.emperors.edu/qiblog/2012/08/pulse-power-understanding-tcm-pulse-diagnosis/ 13. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18077940 a. US National Librabry of Medicine