Sunteți pe pagina 1din 17

1. La ce se refer noiun ea de economie digital? Se refera la impactul tehnologiilor informaiei i comunicaiei (TIC) asupra economiei. 2.

Care este impactul TIC asupra afacerilor? Schimbrile tehnologice, precum: -convergena reelelor telefonice i a celor de calculatoare -integrarea fluxurilor de date interne i externe Evoluia tehnologic a determinat o evoluie n organizarea firmelor 3. Care sunt consecinele utilizrii TIC n ntreprinderi? reingineria proceselor; schimbri majore n ceea ce privete strategia, structura, procesul de management, rolul angajailor; apelarea la soluii / produse software ca suport n luarea deciziilor, capitalizarea informaiilor i a cunotinelor din organizaie etc. ; reconsiderarea mecanismele de coordonare (comunicare i control). 4. Care sunt principalele categorii de criterii pentru a analiza influena TIC asupra domeniului economic i social (raportul EIU din 2010)? Conectivitatea i infrastructura tehnologic (20%) Mediul de afacere (15%) Mediul social i cultural (15%) Mediul juridic (10%) Politica guvernamental i viziunea (15%) Consumatorii i adoptarea de afaceri (25%) 5. La ce se refer categoria de criterii: a. conectivitatea i infrastructura tehnologic: msoar gradul n care persoanelor fizice i juridice pot accesa Internetul i reelele de telefonie mobil, astfel nct s se asigurare calitatea, fiabilitatea i securitatea. utilizarea transmisiei n band larg ; calitatea transmisiei n band larg ; accesibilitatea n band larg ; utilizarea telefoniei mobile ; calitate transmisiilor mobile ; utilizarea Internetului ; lime de band pentru Internet ; securitatea pe Internet ; b. mediul de afacere puterea economic; stabilitatea politic; fiscalitatea; politica n domeniul concurenei; piaa forei de munc; deschiderea ctre afaceri i investiii. c. mediul social i cultural nivelul educaional (msurat prin sperana de via colar, nvmnt obligatoriu i nvmnt superior);

competene digitale (alfabetizarea digital este vital); spiritul antreprenorial; competenele tehnice ale forei de munc; gradul de inovare (msurat prin brevete, bugetul alocat pentru cercetare & dezvoltare) . d. mediul juridic eficacitatea cadrului juridic tradiional ; legi care se refer la Internet ; nivelul de cenzurare pe Internet ; uurina de nregistrarea a unei noi afaceri ; identificarea electronic . e. politica guvernamental i viziunea ponderea cheltuielilor guvernamentale din PIB alocate pentru TIC ; strategia de dezvoltare digital ; strategia de e-guvernare ; achiziii publice online ; disponibilitatea unor servicii publice online pentru ceteni i ntreprinderi. f. consumatorii i adoptarea de afaceri cheltuielile de consum n domeniul TIC pe cap de locuitor ; nivelul de dezvoltare a e-business; utilizarea Internetului de ctre consumatori (evalund att gama de servicii Internet utilizate de ctre persoane fizice, ct i activitatea lor de cumprare online); utilizarea serviciile publice online de ctre ceteni i ntreprinderi . 6. Care este scopul/obiectivul general al Agendei digitale pentru Europa (Strategia Europa 2020)? Obiectivul general al Agendei digitale este de a aduce beneficii economice i sociale durabile datorit unei piee unice digitale bazate pe Internet rapid i ultrarapid i pe aplicaii interoperabile. 7. Care sunt principale impedimente identificate n realizarea obiectivului Agendei digitale? piee digitale fragmentate; lipsa de interoperabilitate; creterea criminalitii cibernetice i riscul de ncredere sczut n reele; lipsa investiiilor n reele; eforturi insuficiente n materie de cercetare i inovare; nivelul sczut de alfabetizare digital i lipsa competenelor n materie; oportuniti pierdute de soluionare a unor provocri societale. 8. Ce aciuni ar trebui s se realizeze pentru a se obine: a. o pia digital unic dinamic Deschiderea accesului la coninut Simplificarea tranzaciilor online i a celor transnaionale Cldirea ncrederii n mediul digital Consolidarea pieei unice a serviciilor de telecomunicaii

b. interoperabilitate i standardizare mbuntirea standardizrii TIC promovarea unei mai bune utilizri a standardelor (standarde aplicabile) creterea interoperabilitii prin coordonare c. ncredere i securitate instituirea unei politici n domeniul securitii reelelor i informaiilor consolidate i de nivel nalt, inclusiv a unor iniiative legislative cum ar fi modernizarea Ageniei pentru Securitatea Reelelor Informatice i a Datelor (ENISA - European Network and Information Security Agency) Iniiative legislative, viznd combaterea atacurilor cibernetice ndreptate mpotriva sistemelor informatice i a unor norme n materie privind jurisdicia n spaiul cibernetic la nivel european i internaional instituirea unei Platforme europene de combatere a criminalitii cibernetice S instituie sau s adapteze platforme naionale de alert la platforma Europol de combatere a criminalitii cibernetice d. acces rapid i ultrarapid la Internet Garantarea acoperirii universale de band larg la viteze mrite Stimularea desfurrii reelelor NGA (Next Generation Access) Deschiderea i neutralitatea internetului e. cercetare i inovare atragerea unor investiii private mai mari prin utilizarea strategic a achiziiilor publice precomerciale i a parteneriatelor public-privat utilizarea fondurilor structurale pentru cercetare i inovare meninerea unui ritm de cretere anual de 20 % a bugetului de cercetare i dezvoltare n sectorul TIC cel puin pe durata PC7. f. creterea gradului de alfabetizare digital i dezvoltarea competenelor digitale propunerea competenelor i alfabetizrii digitale ca prioritate n Regulamentul privind Fondul Social European elaborarea de instrumente de recenzare i recunoatere a competenelor tehnicienilor i utilizatorilor TIC n spaiul european integrarea sistemului de nvare digital (eLearning) n politicile naionale de modernizare a educaiei i formrii profesionale 9. Cum definii afacerea electronic/online? afacerea electronic (e-Business) = conceperea de noi afaceri ntr-un timp foarte scurt + noi piee de desfacere + noi produse/servicii/informaii (n funcie de cerine) + servicii non-stop 10. e-Commerce = e-Business? e-Business: dirijeaz tranzaciile de afaceri, planificarea i controlul afacerii prin intermediul unor reelele de comunicaie (de exemplu, prin Internet i/sau a reele private) utiliznd Web e-Commerce: dirijeaz tranzaciile de afaceri i comerciale prin Web n comparaie cu e-commerce, e-business este un termen mai generic. E-business se refer nu numai la schimburile de informaii legate de cumprare i de vnzare, dar i la: -servirea clienilor -colaborarea cu parteneri de afacere, distribuitori i furnizori.

E-business cuprinde interaciuniunile business-to-business i activiti de colaborare la nivel de aplicaii de ntreprindere i procese de afacere. 11. Ce este specific aplicaiilor de afaceri care opereaz la nivel de Intranet/extranet? Intranet - un sistem de comunicare performant la nivelul unei organizaii. Extranet noiune utilizat cnd mai multe Intranet-uri partajat informaie. 12. Ce se urmareste prin dezvoltarea oricarui proiect de e-Business ? Costuri reduse si un numar minim de erori Eficienta crescuta a prelucrarilor Intensificarea vitezei de exploatare Imbunatatirea controlului Reducerea riscurilor Furnizarea unor profile adaptabile 13. Care sunt factorii care contribuie la crearea de valoare in e-Business ? Imbunatatirea eficientei operationale si a productivitatii Extinderea pe noi piete, prin noi canale - in mod rapid si cu reducerea costurilor Comunicare performanta, informatii si cunostinte partajate Reducerea costurilor de operare si a costurilor pentru produse si servicii Facilitare accesului la informatii interne Competitivitate sporita Armonizare si standardizare a proceselor Imbunatatirea relatiilor cu furnizorii si imbunatatirea serviciilor pentru clienti Crearea unor noi produse si servicii Optimizarea folosirii resurselor Activitati non-stop Dezvoltarea potentialului capitalului uman Cresterea valorii tehnologice Imbunatatirea managementului de risc 14. Cui se adreseaza beneficiile afacerilor electronice ? Acces global - tehnologia ebusiness premite ca tranzactiile comerciale sa depaseasca granitele culturale, national si demografice (varsta, venit, rasa, sex, religie) mult mai convenabil si mai eficientt in comparatie cu afacerea traditionala. De aceasta facilitate pot beneficia toti cei interesati de afacere: furnizori, parteneri de afacere, clienti etc. 15. Care sunt beneficiile afacerilor electronice pentru intreprinderi/clienti/societate ? Omniprezenta, Accesul global, Standarde universale, Bogatia de informatie, Interactivitatea, densitatea de informatie, Personalizarea/Particularizarea 16. Care este importanta Web-ului pentru e-Business ? Companiile isi fac publicitate Societatile/pers fizicie cauta informatii/produse/servicii

Companiile cumpara si vand dreptul de proprietate intelectuala, bunuri fizice si servicii profesionale. Fac apel la e-mail, IM, Google, agenti inteligenti, forumuri online si chat, streamuri massmedia, cookies, blog, RSS, podcasting, wiki, videocast, video digital la cerere, telefonie prin internet, videoconferinte, aplicatii m-commerce 17. Care sunt componentele unui model de afacere ? Un flux de valoare Un flux de venituri Un flux pentru logistica Clienti, concurenti, furnizori, activitati de organizare, resurse, factori de productie 18. Care sunt modelele de afacere dupa Timmers/Rappa ? E-shop, E-achizitii, E-licitatie, E-mail, Terta parte pe piata, comunitati virtuale, Furnizorul serviciului pentru lantul de valoare, Integratorul lantului de valoare, Platforme de colaborare, Informatii de brokeraj, de incredere si alte servicii, Model de brokeraj, Modelul de publicitate, Model Infomediary (intermediar de informatie), Modelul comercial, Modelul producatorului, Modelul de asociere, Modelul colectiv, Modelul de subscriere, Modelul utilitar, 19. Cum se poate defini arhitectura intreprinderii ? Descrierea organizarii logice a proceselor de afacere si a infrastructuii IT, prin care se reflecta integrarea si cerintele de standardizare pentru modelul operational al firmei. 20. Care sunt principalele motive pentru dezvoltarea unei arhitecturi de intreprindere ? Structura organizatorica Procesele de afaceri Rapiditatea de a obtine informatie de calitate Justificarea investitiilor 21. Care sunt conceptele de baza, la modul general, pentru framework-ul unei arhitecturi de intreprindere ? Arhitectura intreprinderii ofera o viziune integrata si formalizata asupra unui domeniu de afacere sau asupra unei organizatii in ansamblul ei. Consta din arhitectura afacerii, arhitectura informationala si arhitectura tehnologica 22. La ce se refera arhitectura afacerii / informationala / tehnologinca ? Arhitectura afacerii descrie cele mai importante activitati si activele intreprinderii Arhitectura informationala se refera la aplicatii, date si modul de integrare Arhitectura tehnologica include tehnologiile care vor fi acceptate prin arhitectura informationala pentru: platforme de operare, retele, diversele aplicatii, colaborare, reprezentarea si manipularea datelor, integrare, securitate si managementul sistemelor. 23. Din ce este constituita infrastructura de eBusiness ? Este o colectie de: retele, platforme, aplicatii, baze de date, reguli de afaceri care reglementeaza fluxul de date si modul de operare, atat in interiorul sistemului, cat si cu exteriorul lui. 24. Care sunt elementele ce au influenta asupra afacerilor electronice? Tehnologia, factorii politici, mediul social, factorii economici. 25. La ce se refera interoperabilitatea in domeniul AE?

- este o stare care exista intre 2 entitati ale aplicatiei cand o entitate poate accepta date de la cealalta si indeplineste respective sarcina intr-un mod corespunzator si satisfacator fara a fi nevoie de interventia suplimentara a operatorului; - capacitatea a 2 sau mai multe sisteme de a face schimb de date si de a utiliza reciproc informatiile care au fost schimbate - capacitatea sistemelor tehnologiei informatiei si comunicatiei si a proceselor de afacere de a schimba date si de a permite partajarea de informatii si cunostinte 26. Care sunt elementele principale ale unei aplicatii care opereaza in retea? Componente pe partea de client, componente pe partea de server, component middleware 27. Care sunt rolurile componentelor pe partea de client/server sau middleware? CLIENT ofera utilize acces la servicii prin : navigator web, interfata windows/macintosh/ X windows, palm pilot, telefon mobil SERVER permit ca resursele companiei sa fie distribuite, admin info contextuala a companiei, aplica modelul workflow, ofera resurse de calcul, contabilitate si audit MIDDLEWARE permite cresterea flexibilitatii, interoperabilitatii si portabilittii infrastructurii existente prin legarea aplicatiilor separate; se ocupa de: exec proceselor pe diferite calc, admin sesiunilor, serv de directoare, accesul datelor de la distanta, controlul accesului concurential, securitatea si integritatea, monitorizarea, support pt tranzactii distribuite 28.Care sunt categoriile de middleware? Orientate pe mesaje, procedurale, accesul la bazele de date, bazate pe obiecte si component, tranzactionale 29. Ce este o aplicatie web? Aplicatia web este o extensie dinamica a unui server web. 30. Care sunt componentele de baza ale unei aplicatii web? Navigator web, server web, resurse externe, continut, baza de date, sistem de procesare tranzactii 31.Care este arhitectura tipica a unei aplicatii web(nivelurile unei aplicatii web)? Clientii, serviciile pt infrastructura(serverele pt aplicatii web), serviciile pt aplicatii de e-business, fctiile pt administrarea sistemului, instrumentele de dezvoltate, serviciile externe. 32. Care este rolul fiecarui nivel din argitectura unei aplicatii web? CLIENTII comunica cu serverele de aplicatii web SERVICIILE PT INFRASTRUCTURA serverele pt aplicatii web : prelucreaza cererile clientilor si le returneaza pagini web cu continut static sau dynamic. SERVICII PT APLICATII DE E-BUSINESS fctii cu grad inalt de specializare prin care se creaza solutiile de e-business FCTIILE PT ADMIN SISTEMULUI adaptate cerintelor de admin a retelei INSTRUMENTE DE DEZVOLTARE pt a crea, asambla, exploata si administra aplicatiile SERVICIILE EXTERNE aplicatii speciale pt alte intreprinderi, cum ar fi serviciile de informare a partenerilor de afaceri 33. Cum se clasifica aplicatiile de e-business, dupa domeniul de actiune a afacerii? Afaceri intra-afacere(aplicatii de e-b care exista pe domeniul intern al companiei) si aplicatii inter-afaceri(aplicatiile care depasesc limita unei organizatii, asigura interactiunea cu entitati externe)

34. Categoriile generale pt aplicatiile intra/inter-business? INTRA-BUSINESS comunicare interna, mng cunostintelor, inteligenta afacerii, reproiectarea proceselor de afaceri INTER-BUSINESS asigura interactiunea cu entitati externe, precum clientii, o companie partener sau o instututie financiara 35. Caracteristici B2B, B2C, C2B, C2C, G2B, B2G.. B2B(business to business) tranzactiile se realizeaza intre organizatii B2C - tranzactiile au loc intre companii si persoane fizice C2B tranzactiile au loc intre persoanele fizice si companii C2C consumatorii vand direct altor consumatori produsele si serviciile G2B tranzactiile se realizeaza intre institutii guvernamentale si companii/pers juridice G2C relatii govern-cetateni la nivel de informare si prestare de serv publice. Site-uri pt plata online a taxelor si impozitelor B2G tranzactiile se deruleaza intre companii si institutii/agentii guvernamentale 36. Care e scopul integrarii aplicatiilor B2B? - permite tansferul de informatii intre aplicatii - poate automatiza fluxul de date intre aplicatiile procesului de afacere. Integrarea se ocupa de: - partajarea datelor/ aplicatiilor; Schimbul de documente fiecare participant defineste tipurile de doc(edi, xml) Integrarea proceselor(servere de integrare) Integrarea asigura: - automatizarea colaborarea 37. Care sunt etapele necesare realizatii unei colaborari in e-business? - Definirea procesului prin utilizarea proceselor de afaceri si analiza doc de afaceri - descoperirea partenerului identificarea potentialilor parteneri de afacere prin consultarea profilelor de companii in regisre specializate; - semnarea acordului de afacere - ca urmare a negocierii conditiilor de colaborare; - configurarea interfetelor partenerii de afaceri configureaza interfetele si serviciile afacerii in conformitate cu acordrile semnate; - executia procesului au loc schimburi de mesaje/doc prin care se completeaza tranzactiile de afaceri - managementul procesului procesul de afacere definit si agreat este monitorizat cu acordul partenerului de afacere - evolutia procesului reactualizarea permanenta a proceselor sau crearea de noi procese prin care sa se raspunda cerintelor de pe piata

38. in ce scop se utilizeaza linbajul XML? Datele care rep continutul unui doc se separa de informatiile care se refera la prezentarea doc

Datele pot fi schimbate intre sisteme incompatibile; Informtia din domeniul afacerilor poate fi schimbata prin internet; Fisierele text pot fi utilizate ca date partajate, independent de platformele software si hardware; XML poate fi utilizat pt memorarea datelor in fisiere sau BD Datele vor fi disponibile mai multor utilizatori; XML poate fi utilizat pt generarea de noi limbaje Structurarea datelor- modelarea datelor pt orice nivel de complexitate Asigura schimburile de date prin internet intre aplicatiile informatice sau intre BD Idetificarea rapida a doc prin motoare de cautare

39. Care e sintaxa generala a unui element XML?

40. Care este structura logica a unui document XML? Un doc XML trebuie sa fie compus din: - un prolog (declaratia XML; instructiuni de prelucrare; declaratia tipului de doc) contine un anumit numar de declarratii - un arbore al elementelor(cu atributele lor)- exista un element radacina, care e unic - comentariile, instructiunile de prelucrare si referintele - a caror prezenta e facultativa 41. Care sunt erorile posibile in documentele XML? - tagul nu este inchis;

- nu se accepta suprapunere de taguri - valorile atributelor trebuie sa fie incluse intre ghilimele - caracterele special trebuie totdeauna reprezentate prin entitati caracter. 42. Care este sintaxa generala pentru declaratia XML/ instructiunea de prelucrare? Declaratia xml: <?xml version=nr_versiune Encoding= declarare_cod standalone=stare?> Exemplu: <? xml version =1.0 encoding=UTF-8 standalone=no ?> Instructiunea de prelucrare: <? Nume_aplicatie instructiune ?> Exemplu - pt afisarea unui doc XML cu ajutorul unei foi de stil XSL : <? Xml-stylesheet type=text/xsl href=. .xsl?> -pt afisarea unui doc XML cu ajutorul unei foi de stil CSS: <? Xml-stylesheet type=text/css href=. .css?> 43. Ce se intelege prin document XML bine-format/validat? Un doc XML bine format respecta regulile sintactice XML Daca un doc XML bine-format respecta regulile unui DTD asociat el se numeste doc validat. 44. Pentru ce se utilizeaza o sectiune CDATA intr-un document XML si cum se declara? Daca textul contine mai multe caractere < sau & atunci elemental XML va fi definit ca sectiune CDATA. Sintaxa generala: <![CDATA[ Orice caractere inclusive marcatori ]]> 45. Care este rolul unui DTD, dar a unei scheme XML? DTD, Schema XML limbaje pt descrierea schemei bazate pe grafica; Schema XML inlocuieste DTD e o specificatie care ofera o baza comuna pt descrierea si validarea datelor in format XML 46. DTD/ schema XML respecta sintaxa XML? Respecta??? 47. Cum se declara un DTD (intern sau extern)? DTD = Document type definition XML utilizeaxa definirea tipului de document (DTD) pentru a descrie modul de formatare a datelor XML se folosste cu un DTD pentru a fi auto-descriptibil Declararea DTD interna: <!DOCTYPE element_radacina [ <!ELEMENT nume_entitate_1 valoare > <!ELEMENT . >

]> Declaratia tipului de document trebuie sa se regaseasca intre declaratia XML si primul element Cuvantul cheie DOCTYPE trebuie sa fie urmat de numele elemental_radacina din documentul XML Declararea DTD externe private: <!DOCTYPE element_radacina SYSTEM DTD_localizare>, unde DTD_localizare reprezinta un URL relativ sau absolut Declarea DTD externe publice <!DOCTYPE element_radacina PUBLIC DTD_nume DTD_localizare>, unde DTD_nume ar sintaxa: prefix//proprietar_DTD//descriere_DTD//ISO639_limbaj_identificat 48. Care este extensia unui fisier care contine o schema XML? Extensia .xsd 49. Care este prefixul folosit pentru a identifica spatiul de nume pentru schema XML? xs sau xsd 50. Care este elementul radacina pentru documentul care contine o schema XML? Elementul radacina este: <schema> 51. Care este sintaxa generala a unui element de tip simplu (element si attribute din schema XML)? <xs:attribute="nume" type="tip"/> 52. Pentru ce se utilizeaza facet intr-o schema XML? Exemplu: sintaxa pentru restrictionare restriction. Facet (fateta) este o component a schemei. Majoritatea fatetelor fundamentale se utilizeaza pentru stabilirea unui domeniu de valori in definirea tipurilor de date primitive. Exista o multitudine de fatete. 53. Cum se defineste un element de tip complex al unei scheme XML? Un element de tip complex are cel putin un fiu sau un atribut. Definire: <xs:element name=nume> <xs: complexType> ..Informatii despre tipul complex </xs:complexType> </xd:element> 54. Cum se asociaza o schema XML unui document XML? <?xml version=1.0?> <BIBLIO XMLNS:xsi= http://w3.org/2001/XMLSchema-instance <xsi:schemaLocation=SchemaLocation.xsd>, unde SchemaLocation reprezinta calea catre fisierul xsd 55. Ce sunt feed-urile web? Feed-urile sunt intrari ale unui continut real si sunt produse de autori web. Un flux web este un document in care item-urile (intrarile) include legaturi web catre sursa continutului. Feed-urile web sunt de asemenea folosit pentru a furniza informatii structurate, cum ar fi informatiile meteo. Cele mai populare formate pentru fluxurile web sunt RSS si Atom 56. Ce este RSS?

RSS este o familie de formate pentru fluxuri web, folosite pentru a publica materiale frecvent actualizate, cum ar fi posturile unui blog, titluri de stiri, audio si video intr-un format atandardizat. 57. Pentru ce se utilizeaza RSS? Initial a fost folosit pentru listarea titlurilor de stiri. Ulterior a ajus sa fie folosit pentru: Bloguri rezulate ale posturilor Buletine de stiri Alerte meteo Anunturi de presa Oferte special sau reduceri Calendare Industriile in care este folosit include: Industria serviciilor (notificarea de virusi sau alrte de securitate) Agentii imobiliare Scoli (listarea temelor) Licitatii Restaurante (meniuri) Legislatie 58.Care este rolul specificatiei XSLT? A fost dezvoltat din necesitatea prelucrarii documentelor XML Regrupeaza limbaje specifice pentru descrierea transformarii si redarii documentului XML. Este mai bine utilizat pe partea de client decat de partea server. Limbaj de tip XML utilizat pentru a descrie transformarile unui arbore XMLintr-un alt arbore XML 59. Care este elementul de baza al unei foi de stil XSLT? Elementul de baza al unei foi de stil XSLT, instructiunea xsl:stylesheet sau xsl:transform , are sintaxa: <xsl:stylesheet id = id extension-element-prefixes = tokens exclude-result-prefixes = tokens version = numar_versiune> <!-- Continut (xsl:import*, elemente top-level)--> </xsl:stylesheet> 60.XSLT respecta sintaxa XML? da ? 61. Care este structura unei foi de stil XSLT? Structura simplificata a unei foi de stil este: <?xml version=1.0?> <!Declaratie XML -->

<xsl:stylesheet> <!Declaratia ca documentul este o foaie de stil --> <xsl:template match=pattern1> [transformarea] Regula template </xsl:template> <xsl:template match=pattern2> [transformarea] Regula template </xsl:template> <xsl:template match=pattern3> [transformarea] Regula template </xsl:template> ... </xsl:stylesheet> Structura unei foi de stil, la modul foarte general este: <xsl:stylesheet version="1.0" xmlns:xsl="http://www.w3.org/1999/XSL/Transfor m"> <xsl:import href="..."/> <xsl:include href="..."/> <xsl:strip-space elements="..."/> <xsl:preserve-space elements="..."/> <xsl:output method="..."/> <xsl:key name="..." match="..." use="..."/> <xsl:namespace-alias stylesheet-prefix="..." result-prefix="..."/> <xsl:attribute-set name="..."> ... </xsl:attribute-set> <xsl:variable name="...">...</xsl:variable> <xsl:param name="...">...</xsl:param> <xsl:template match="..."> ... </xsl:template> <xsl:template name="..."> ... </xsl:template> </xsl:stylesheet> 62.Care este sintaza generala pentru specificarea unei reguli template? <!-- CATEGORIA : element de nivel superior <xsl:template match = pattern name = qname

priority = numar mode = qname <!-- Continut : (xsl:param*, template) </xsl:template> 63.Care este extensia unui fisier ce contine o foaie de stil XSLT? .xsl 64.Cum se asociaza unui document XML o foaie de stil XSLT? Instructiunea de prelucrare xml-stylesheet poate fi utilizata pentru a permite unui document XML sa contina propria foaie de stil. Elementul xml:stylesheet trebuie amplasat ca un fiu al elementului radacina si este autorizat sa detina un atribut id care asigura o identificare unica. Atributul id trebuie sa se regaseasca in valoarea atributului href al instructiunii de prelucrare xml-stylesheet.

65.Ce este DOM? DOM = Document Object Model: 1.este un standard W3C (World Wide Consortium) 2.este o interfata de programare a aplicatiilor (API) independenta de platforma pentru documentele HTML valide si XML bine-formatate 3.platforma si interfata neutra de limbaj care permite programelor si scripturilor sa acceseze dinamic si sa reactualizeze continutul, structura si stilul unui document 66.Cum se reprezinta un document (XML sau HTML) conform modelului structural DOM? Documentele se reprezinta ca o ierarhie de obiecte de tip Node, care implementeaza alte interfete mai specializate. Unele tipuri de noduri pot avea descendenti de tipuri diferite, iar unele noduri sunt numite frunze si nu pot avea descendenti 67.Care sunt tipurile de noduri ale modelului structural DOM? Tipul de nod Document (NUMAI UNUL) Descriere -radacina arborelui de obiecte reprezinta un document vazut in totalitat -are functii speciale pentru crearea altor noduri ce pot fi inserate in structura arborescenta -partea dintr-un arbore de obiecte utilizata pentru Descendenti Element ProcessingInstruction Comment DocumentType

DocumentFragment

Element ProcessingInstruction

crearea/deplasarea fragmentelor de documente

Comment Text CDATASection EntityReference NU ARE

DocumentType (NUMAI UNUL)

-specific XML, reprezinta un subset al DTD -ofera acces la lista entitatilor definite pentru un document -specific XML -reprezinta o referinta catre o entitate dintr-un document

EntityReference

Element ProcessingInstruction Comment Text CDATASection EntityReference Element ProcessingInstruction Comment, Text CDATASection EntityReference Text EntityReference

Element

-element al documentului

Attr (Attribute)

-atribut al obiectului Element -nu e considerat descendent al obiectului Element -specific XML -reprezinta o instructiune de prelucrare definita intr-un doc -comentariu -textul unui elem sau atribut -specific XML -similar lui Text, dar nu poate contine tag-uri fara sa fie interpretate -specific XML -reprezinta o entitate utilizata intr-un document

ProcessingInstruction

NU ARE

Comment Text CDATASection

NU ARE NU ARE NU ARE

Entity

Element ProcessingInstruction Comment Text CDATASection EntityReference

Notation

-specific XML NU ARE -reprezinta o notatie definita in DTD-ul unui document -interfata de acces la o colectie ordonata de Nodes prin indexul lor -comunica nodului parinte nr descendentilor prezenti -

NodeList (COMPLEMENTAR)

NamedNodeMap (COMPLEMENTAR)

-interfata de acces la o colectie de noduri prin numele lor -pastreaza informatii despre nodurile atribute

68.Ce reprezinta framework-urile pentru integrarea afacerilor? Solutii generice care ofera mecanismele de comunicare intre sistemele informatice ale organizatiilor si asigura standardizarea protocolului B2B Exemple: EDI (Electronic Data Interchange), XML (Extensible Markup Language) 69.Care sunt aspectele asupra carora se poate focaliza un framework? Aspecte: 1.Documente: generarea unui vocabular de termeni care vor fi folositi in documentele de afaceri si in structura acestor documente 2.Procese: se vor specifica rolurile partenerilor, ce doc de afaceri se schimba si in ce ordine 3.Livrarea mesajelor: cum sunt impachetate si transferate mesajele + facilitati de fiabilitate si securitate 70.Care a fost scopul proiectului ebXML? -sa ofere un cadru tehnic deschis bazat pe XML -XML-ul sa fie utilizat intr-o maniera consistenta si uniforma pentru schimbul datelor intre afacerile electronice (aplicatie - aplicatie, aplicatie - om, om - aplicatie) 71.Care sunt standardele care stau la baza ebXML? -specificatiile tehnice ale W3C cu referire la XML -specificatiile din domeniul Web: HTTP, TCP/IP, MIME, SMTP, FTP, UML, SOAP -ebXML este un standard in sine 72.Care sunt standardele ebXML aprobate? Sunt numite ISO/TS 15000 (technical specifications): 1.ISO/TS 15000-1 (2004) Partea 1 - ebCPP (Collaboration-Protocol Profile and Agreement Specification) 2.ISO/TS 15000-2 (2004) Partea 2 - ebMS (Messaging Service Specification) 3.ISO/TS 15000-3 (2004) Partea 3 - ebRIM (Registry Information Model Specification) 4.ISO/TS 15000-4 (2004) Partea 4 - ebRS (Registry Services Specification)

5.ISO/TS 15000-5 (2005) Partea 5 - ebCCTS (Core Components Technical Specification v2.01) 73.Pentru ce se pot utiliza metodele standard ebXML? Aspecte cheie acoperite: semantica afacerilor, termenii si conditiile de colaborare, securitatea si confidentialitatea, fiabilitatea Metode: -definirea si inregistrarea proceselor de afaceri -schimbul mesajelor de afaceri -conducerea relatiilor de afaceri -comunicarea datelor in termeni standard -asamblarea tranzactiilor de afaceri 74.Care sunt principalele elemente conceptuale ale ebXML? 1.mecanism standard pentru descrierea proceselor de afaceri (BP-urilor = Business Process) si modelul informational asociat) 2.mecanism pentru inregistrarea si memorarea proceselor de afaceri si a meta-modelelor informationale pentru partajare si reutilizare 3.descoperirea informatiilor despre fiecare participant (procese suportate, interfetele de servicii (BSI = Business Service Interfaces), mesaje (BM = Business Message), configurare tehnica a protocoalelor de transport, securitate si codificare) 4.mecanism pentru descrierea executiei procedurilor de colaborare mutuala (CPA = Collaboration Protocol Agreement) 5.serviciu standardizat de mesagerie (MS = Messaging Service) care sa permita interoperabilitatea, securitatea si flexibilitatea schimbului de mesaje 6.mecanism de configurare a serviciului de mesagerie 75.Ce este un mesaj de afacere? Mesajul de afacere este unitatea de baza pentru comunicarea intre partenerii de afacere, fiind schimbat ca parte a unei conversatii. 76.Care a fost prima implementare standardizata a elementelor de baza ale ebXML? UBL 1.0 (generatia G5 a sintaxei de afaceri prin standardul XML) 77.Care este rolul UBL-ului? UBL are rolul unui adaptor pentru toate interfetele furnizorilor la un consumator comun 78. Care sunt documentele UBL de baz? Achizitionarea, managementul activitatilor principale, plata, transport/logistica, cataloage, rapoarte statistice. 79. Ce reprezint RDF (Resource Description Framework)? Dar RDF Schema? RDF- este un limbaj simplu pentru exprimarea modelelor de date, care se refera la obiecte(resurse) si relatiile lor.(sunt mai multe definitii pt RDF, cap 5) RDF Schema- extinde RDF si este un vocabular pentru descrierea proprietatilor si claselor de resurse bazate pe RDF, cu semantica pentru ierarhii generalizate pentru astfel de proprietati si clase 80. Din ce const o declaraie RDF? O declaratie RDF consta dintr-un subiect, predicat si obiect. 81. Pentru ce se utilizeaz RDF? - descrierea proprietatiilor unor produse/servicii, cum ar fi pretul si disponibilitatea. - descrierea planificarii in timp a evenimentelor web.

- descrierea informatiilor despre paginile web (continut, autor, data de creare si modificare). - descrierea si regasirea imaginilor web. - descrierea bibliotecilor electronice. 82. Pentru ce se utilizeaz OWL? OWL este o familie de limbaje pentru descrierea semantica a declaratiilor RDF. 83. Cum se definete Web Services? O interfata care descrie o colectie de operatii accesibile pe o retea prin intermediul transferului de mesaje XML standardizate. 84. Ce este Web Services? Un serviciu web este o unitate logica a aplicatiei care furnizeaza date si servicii altor aplicatii. 85. Care sunt rolurile de baz ale componentelor unei arhitecturi orientate pe servicii? - furnizor de serviciu. -solicitant de serviciu. -broker. 86. Care sunt operaiile care se pot realiza n cadrul unei arhitecturi orientat pe servicii? - publicarea. -indentificarea/gasirea. -asocierea. 87. Care sunt standardele utilizate n cadrul unei arhitecturi orientat pe servicii? XML, SOAP, WSDL, UDDI, HTTP, SMTP, JMS. 88. Pentru ce se utilizeaz standardul SOAP/UDDI/WSDL? SOAP- este utilizat pentru schimbul de informatii in mediul eterogen, distribuit. UDDI- este utilizat pentru cautarea si descoperirea serviciilor web. WSDL-utilizeaza un set de taguri pentru a descrie interfata catre un serviciu web.

S-ar putea să vă placă și