Sunteți pe pagina 1din 7

DREPT INTERNAIONAL PRIVAT Curs pentru nvmnt la distan PARTEA GENERAL

Aparatul tehnico-aplicativ a fost prelucrat de: Asist.univ. Drd. Ni Maria Carolina

BUCURETI - 2012

CAPITOLUL V CALIFICAREA I CONFLICTELE DE CALIFICRI

1. Calificarea 1.1 Noiune 1.2 Conflictul de calificri 1.3 Importana calificrii 1. !e"ea dup care se face calificarea 1. .1 Calificarea dup le"ea forului 1. .2 #$cepii 2. %ntre&ri i e$erciii 3. 'e(olvai urmtoarele teste "ril . )i&lio"rafie

OBIECTIVE: - Analiza noiunii d !ali"i!a# $n d# %&ul in& #na'ional %#i(a&) - *n l + # a #olului % !on"li!&ului d l +i) - *n' l + # a #a'iona. n&ului lo+i!o / 0u#idi! $n d & #.ina# a l +ii du%- !a# , "a! !ali"i!a# a 11 Cali"i!a# a
111 Noiun Cali"i!a# a * operaiune lo"ico + ,uridic de interpretare a normei conflictuale- pentru a determina coninutul i sensul noiunilor folosite at.t /n coninutul normei c.t i /n le"tur acesteia. 112 Con"li!&ul d !ali"i!-#i Conflictul de calificri este acea situaie ce apare atunci cnd noiunile din coninutul i legtura normei conflictuale au nelesuri diferite n sistemele de drept susceptibile a fi aplicate unui raport juridic.
E2 .%l : a) conflicte de calificri privind coninutul normei conflictuale : incapacitatea unui minor de a /ncheia un act ,uridic- ine de capacitate sau poate privi forma actului0 remiterea material a lucrului poate fi socotit ca o pro&lem de form sau poate fi calificat ca fiind o pro&lem ce ine de statutul real0 prescripia e$tinctiv a dreptului material la aciune este calificat /n anumite sisteme de drept ca o pro&lem de fond- avand efecte pe planul actelor ,uridice- iar /n alte sisteme de drept ca fiind o chestiune de procedur- ca( in care se aplic lex fori0 dreptul statului de a cule"e succesiunea vacant e$istent pe teritoriul su poate fi calificat ca un drept la motenire- supus le"ii succesiunii 1 lex succesionis2- sau ca un drept ori"inar al statului- ce decur"e din suveranitatea sa- ca( /n care se aplic le"ea locului siturii &unului 1lex rei sitae20 le(iunea poate fi calificat ca o pro&lem ce ine de o&iectul contractului i atunci intr /n coninutul normei conflictuale lex contractus- sau un viciu de consimm.nt- supus le"ii personale 1lex personalis2. cele&rarea cstoriei reli"ioase poate fi calificat ca o condi ie de fond la /ncheierea cstoriei- ca( /n care se aplic le"ea personal 1 lex personalis2 a viitorilor sotisau o pro&lem de form a /ncheierii cstoriei- supus le"ii statului pe teritoriul cruia se /ncheie potrivit re"ulii locus regit actum. b) conflicte de calificri privind legtura normei conflictuale: domicilul persoanei fi(ice are /nelesuri diferite /n sistemele de drept. %n dreptul rom.n domiciliul este adresa din localitatea /n care persoana /i are locuin a statornic- /n timp ce /n dreptul en"le( domiciliul este o no iune comple$ i are un caracter mult mai sta&il dec.t astfel cum este el /neles /n dreptul continental. 3otrivit dreptului en"le(- un cet ean

!a#

in,&i&uia !ali"i!-#ii o o!u%- $n ,olu iona# a

nu-i pierde domiciliul din An"lia chiar dac locuiete /n strintate un timp mai /ndelun"at. sediul social poate fi calificat ca fiind sediul real sau sediul statutar al persoanei ,uridice. locul e$ecutrii contractului este diferit dup cum plata este porta&il sau chera&il.

112 I.%o#&ana !ali"i!-#ii1 #ste dat de efectul acesteia- care difer /n funcie de elementul normei conflictuale ce se calific- astfel: prin calificarea noiunilor din coninutul normei conflictuale- se determin /nsi norma conflictual aplica&il0 prin calificarea le"turii normei conflictuale se determin sistemul de drept aplica&il i deci soluia /n spet. 113 L + a du%a !a# , "a! !ali"i!a# a 11311 Cali"i!a# a du%- lex fori1 R +ula: !ali"i!a# a , "a! du%- l + a in,&an i , ,iza& 4l 2 "o#i51
A#&1 21667 alin1 415 din Noul Cod Civil: 4 Cnd determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmeaz s fie dat unei instituii de drept sau unui raport juridic, se ia n considerare calificarea juridic stabilit de legea romna 5.

Ar"umente /n favoarea acestei soluii: normele conflictuale au caracter naional. #le fac parte din sistemul de drept intern al unui stat- astfel c interpretarea acestora nu poate fi reali(at dec.t /n cadrul sistemului de drept din care fac parte0 calificarea repre(int o parte a raionamentului ,uridic- o etap intermediar /n aplicarea normei conflictuale. calificarea dupa alt le"e dec.t dup lex fori ar conduce la lipsa e$ercitrii unui control privind aplicarea le"ii strine /n ara forului- ceea ce nu poate fi admis. ar"umentul cercului vicios- /n sensul c nu se poate face calificarea dupa o le"e strin- c.t timp nu se tie dac aceast le"e este competent sau nu a se aplica raportului ,uridic. 11312 E2! %ii

Cali"i!a# a %#in (oina %-#ilo# %n situaiile /n care prile pot decide clau(ele contractuale i ale"erea le"ii- calificarea se va face dup voin6a prilor- potrivit principiului autonomiei de voin6. #$cep6ia este consacrat /n Codul Civil /n art. 2.778 alin. 172 potrivit cruia 4 ...! cnd prile au determinat ele nsele nelesul noiunilor dintr"un act juridic, calificarea acestor noiuni se face prin voina prilor9. Cali"i!a# a l +al:neori- no6iunile din normele dreptului interna6ional privat sunt definite de le"iuitor /n chiar cuprinsul normei. ;pre e$emplu- /n art. 2<13 alin. 122 Cod civil sunt calificate ca &unuri imo&ile- platformele =i alte instala6ii dura&ile de e$ploatare a resurselor situate pe platorul continental al unui stat. Cali"i!a# a %o&#i(i& &#a&a& lo# in& #naional

Atunci c.nd tratatele internaionale conin norme conflictuale- a cror termeni i noiuni sunt e$plicate- interpretarea se va face portivit sensului dat de acestea. Cali"i!a# a , !unda#Calificarea secundar repre(int o pro&lem de drept intern i se face dupa lex causae fiind su&secvent calificrii principale. #a nu influenea( le"ea aplica&il- dar afectea( soluia pe fond.
E2 .%l : - calificarea naturii mobiliare sau imobiliare . Art 2.778 alin. 122 din Noul Cod Civil dispune c 4 natura mo&iliar sau imo&ilar a &unurilor se determin potrivit le"ii locului unde acestea se afl sau- dup ca(- sunt situate5 - calificarea ceteniei. Art.2.7<> din Codul Civil prevede c determinarea ca i pro&a ceteniei se face /n conformitate cu le"ea statului a crui cet enie se invoc. - calificarea rspunderii administratorilor unei societ i comerciale ca fiind contractual sau delictual se face dupa lex societatis- care este lex causae /n spe.

Cali"i!a# a in,&i&uiilo# n !uno,!u& d l 2 "o#i1 %n acest ca(- calificarea se reali(ea( dup le"e strin care o re"lementea(. De e$emplu- instituiile cunoscute /n dreptul an"lo - sa$on su& denumirea de 4 trust # i 4 agenc$ 5. Cali"i!a# a $n !az d # &#i.i& # C.nd lex fori admite retrimiterea- noiunile ,uridice din norma conflictual strin 1care retrimite2 se calific dup acel sistem de drept strin. Cali"i!a# a % !a# o "a! a#8i&#ii $n a#8i&#a0ul in& #naional ad 9o! %n ar&itra,ul internaional ad hoc lipsete o le"e a forului- drept urmare- ar&itrii au li&ertatea de a reali(a calificarea dup sistemul de drept pe care /l consider cel mai portivit /n spe.

21 *n&# 8-#i i 2 #!iii


Care sunt e$cep6iile de la calificarea dup le$ fori? Defini6i no6iunea de calificare. Care sunt ar"umentele /n favoarea calificrii dup lex fori? C.nd apare conflictul de calificri?

:1 R zol(ai u#.-&oa# l & ,& +#il1. Calificarea se poate reali(a : a. dup@ le$ fori &. dup@ voin6a pr6ilor c. dup@ le$ mercatoria 2. Calificarea poate fi: a. calificare dup le"ea statului ter6 &. calificare secundar c. calificare dup sistemul pe care instan6a /l consider mai potrivit 3. Calificarea secundar se reali(ea( : a. anterior calificrii primare &. odat cu calificarea primar

c. ulterior calificrii primare . Calificarea se reali(ea(@: a. potrivit le$ fori &. /ntotdeauna dup le$ causae c. /ntotdeauna potrivit principiului autonomiei de voin6 a pr6ilor 7. %n ca(ul unei institu6ii ,uridice necunoscute forului- calificarea se reali(ea(: a. dup le"ea strin care o re"lementea( &. dup le$ fori- prin analo"ie cu o institu6ie ,uridic asemntoare c. dup le"ea strin convenit de pr6i <. Au valoare de factori /n cadrul calificarii : a. faptul c@ no6iunile =i termenii au acela=i sens /n sistemele de drept &. faptul c@ sistemele de drept au institu6ii ,uridice proprii- necunoscute celorlalte sisteme de drept c. faptul c@ dreptul interna6ional privat con6ine doar elemente na6ionale A. ;unt e$cep6ii de la calificarea dup@ le$ fori: a. ordinea pu&lic &. autonomia de voin6@ &. calificarea primar@ 8. #$ist@ conflict de calific@ri atunci c.nd: a. no6iunile folosite de norma conflictual@ sunt calificate /n mod diferit de sistemele de drept care se afl@ /n liti"iu &. no6iunile folosite de norma conflictual@ sunt calificate /n acela=i mod de sistemele de drept care se afl@ /n liti"iu c. /n func6ie de calificare depinde solu6ia conflictului de le"i

31 Bi8lio+#a"i
Ioan Macovei- %rept internional privat- #d. C.B.)ecC- )ucureti- 2D11- p". 7<-<2 Dra"os - Ale$andru ;itaru- %rept &nternaional 'rivat- #d.!umina !e$- ediia 2DDDpa".A3-81 I.3.Eilipescu- A.I.Eilipescu- %rept internaional privat- #d. :niversul Furidic)ucureti- 2DDA- p".8D->3 M. Facot- %rept internaional privat- #d. Did. i 3ed. )ucureti- 1>A<- p". D-71 'adu )o&ei- Calificarea i conflictul de calificari n dreptul internaional privat, #d. CB )ecC- 2DD7 Au"ustin Euerea- %rept internaional privat ( )diia a &&&"a revazut i adugit - #d. :niversul Furidic 2DDA M.C. 3redescu- %rept internaional privat- #ditura :niversitaria Craiova- 2DD2- p".2 72 <