ANOIIEXIA

DeJinilie: anorexi:r esteo pierdere a apetitului, a dorin{ei de hranil. Este rrorbade fapt de asocierea unei stdri./iziologice deJbanteJdrd dorinla de hrand. Foamea este o starre frziologicd ce rezultd dintr-un deficit in materii nutritive. Ba se manifestdprintr-o serie de senzalii dezagreabile, in particular epigastrice(crampe), o activare a refllexelorde nutrilie, o hiperactivitatemotorie, modificari de cornportament. Foarneaeste prin ingestiade alimente. suprimatd Senzaliade foame existd precocein liafa copilului. Nou-nf,scutulprezinta conl.racfii gi intr-un interval de cAtevazile se dezvoltdla majoritateanou de foame curdnd dupb nagtere ndsculilor o periodicitate a foamei. Frecvenla apariliei contracliilor de foame este o particularitate individualS intervalul putdnd fi de 3 ore la un sugar, de 4 orr: la altul; <Jif-era chiar la acelagiindivid in perioadediferite azilei. Prin salietate, etichetdm tocmai aceastdabsenfda dorinlei de hrarnd,asociatil cu dispariliadeficitului de rnateriinutritive. Ea se insofegte de o starede bine evidentd. Apetitul exprimd rlorinla de mdnca anumite alimr-nteqi devine manifcst in a doua jumdtatea primului an de viafd. Apetitul are o bazEi fiziologicS, depinz6ndde tonusul rnusculatulii gastrice,tlonusce poate:fi influenlat de stinruli corticali qi hipotalamici pe calea vagului qi rsplahnic,ului; de poate asemeui fi influenfat de: obiceiuri alirnentare,ed.ucalie, factori psiirologici (teama., inglijoralea). Foameaesteun reflex inndscutiar apetitulun reflex dobdndit. Fiziopatologie Mecanismelede reglareale fbamei gi zLpetitului nu sunt incd destul de bine cunoscute. Este adevdratcd foamea este reglatd de ner,,rileenergeticealle organismuiui, dar la f'el de a,Jeviir:i este ':I ne'voia de a mAnca. la anurnii.e nu uo:rtcfi.iustificatd,Czcd. ne ellndirn la rezerveleorganismului. Irr mecanismul de regl[re a fbarnei i.ntervirr: tulrul ct'iges',iv prin contracliile gastrice qi intr:stinale,- sistemul prin rece'ptorii gi sensibili la dist;ensie tracliune prezenJiin tractul digestiv qi mai in perclii stomacului,Senzaliileiljurrg la creier, in hipotalamus, unde ar fi localizat oe trul foarrrei.Distrugerea exiterirnenfaldsatr tumo,ralda hipolalantusulzi provoacd anorexie . Excil:tlio electricd, din contra, duce la cre$tereaconsiderabild a consumului alimet in reglarc interuin qi factorii corticali qi refl e:releconditionate. Existd gi o reglare humorali; glicern constituie un element regllatc,r al foarnei, Hipolglicemia antreneazd, senza[ia de foam<: i invers, glucoza i4jectatd i.r,'. dr:terrnind dispariliaparliala gi momentand a acesteisenzati, odatdcu cregterea gllicemiei. N{ayer: susfine c[ centrii foamei din hipotalamussunt sensibil la diferenfa dintre gllicemiaarteriald qi cea venoasd. + , In mod normal foamea il determind pe copil sd mdn6nce,apetitul influen!:eazd ce mdndncd, iar aparilia safietrl{iicAtmdndncd. Clasificare I. Anorexia falsi II. Anorexia adevirratl l. Anorexia secundard 2. Anorexia psihogend (mentald.esr:n 3. Anorexia nervoasd I. Anorexin falsi in anorexiile f'alse copilul are apetittrl

d3r'o cavzdoarccare fi ingreuiazd

irnmodul primirea alimentelor.Ele se intdlnescin situalii variatepe care le clasiim schematic urmitor: a) Senza{ia de foame existi, dar nu s,epoate exterioriza. Este cazul n,ouluji-nfiscut "leneq" care trebuie trezi't pentru a fi alimentat gi care, dupd cdteva miqcdri de derghrtilie, pe adoarmedin nou. Adesea,aceasti stare este rezultatul anestezicelorsau anallgeziruelor a care mama le-a primit in timpul nagterii. Poatefi vorba qi de o imaturitate (p,rennaturitatea) migcdrilede supt gi de deglutilie sau de o hem,oragiecerebrocentnuluinervos carercgleazd meningee. b) Foamea existl, dar suptul este dificil: mameloane scurte, infundate, obstmclie nazald (rinitd, adenoiditd) sau deglutifia este dificili. Este cazul diferitelor malformalii localr:: buzd de iepure uni sau bilaterald, despiciturd palatind, macroglosiie, a sliibiciunii prematuri sau a musculaturii labio-buco-faringienela debili (errcefalopatii,distrofie avansatd), unei paralizii gloso-faringiene. c) Foamea existl, dlar rleglutifia este dureroasi. Imediat dupd inceputul prdnzului, copilul refuzl. hlana. Este cazul stomatilelor, a rinofaringitelor acut,e, a abcesului retrofaringian, a vegetaliilor adenoide, larirrgospasmului.In afara durerii, sugerea este ingreuiatdqi de tulburdrilerespiralieicareinsolescaceste stdri. II. Anorexiile adevlrate (organicl) 1. Anorexia secunrclari Anorexiile secundiueunei cauze organice sunt frecvente cdci numeroaseboli ale copilului mic se intovdrdqesc obiqnuitde anorexie.Unele din ele se manifestdchiar pnin acest semn, refuzul fiind uniform pentru toate alimentele. Cel mai adesea,ele sunt de origine digestivdsauinfecfioasd. a) boli digestive: - {ispepsra - apendiciita - abdomenulacut (invaginafia) - peritonitta - celiakia - hepatitaacutd sau cronicd, c,iroza b) boli respiratorii: - rinofarirrgita acut5, otita,pneumonia, bronhopneumonia - allergice: astmulbrongic c) boli carilio-vasculare: - ihsuficienlacirculatorieortostaticd - niralformalii cardiacecu qunt dreapta-stdnga - leziuni cardiacecongenitale saudobdnditedecompensate - rtriocardite, endocardite,pericardite d) boli gi nialforrna{ii ale aparatului urinar: - 4ralforrrralii - ilrfeclia urinard e) boli infqc{ioase,: - sppticemia - rujeola - tuse convulsivd - trtrberculozl f) boli ale sistemului nervos: - nfleningita,encefalita - lEziuni cerebrale cronice, difuze, anomalii metabolice, boli e:recli

g)

h)

i) j) k)

degenerativeale encefalului boli de singe: - anemiaoarenlialdferiprivd - leucemiii - reticulozre maligne malisne boli endocrine:r - boalaAddison - boala Simmonds - mixedern congenital caren{evitamirnice:C, B hipervitaminoze:A,D intoxica{ii cronice: - endogene: o uremie uremie . ciroza hepaticd o gallactozemie o hipercalcemie idiopaticdcronicd o sinLdromul Toni-Debr6-Fanconi - exogene: . &prort aport masiv de medicamente(epilepsie o sturpefiante o alooolismcronic o radioterapie

2. Anorexia psihogenl ii datelorde fliziclogie;;i de Cez imprejuriri: ele imprejuriri: ele t in calculul raliei Si a orarului 1 ld tn cursul dliversificdrii de

preparate. ostpreparote. (alimentafie monolon echilibrat (alimentalie de a da copilului sd mdndncect tntre mese(apte, dulciuri.) z a se sustragede la supraprote, ,ustro copilul tn cursul meselt
rlet

ti

.tngitd

precoce.Poatedebutadin prin eqirea din maternitate, sugarul rya ca la anorexia de inerfie, ncepe sd verse. De alttbl, sun

e vArstei. darcuL o rezistentd bur

b) Anorexia celui de al doilea semestru,numita qi obignuitl,

copilul a ci mai tdrziu,cdinC. de la nagtere, Estemult mai frecvent[.Anorexianu apare

dupii. psihismurl evoluratdeja psihic Ai a luat contact cu lumea, fafd de care reacfionea:,2la propriu. Primele manifestdriapar,in general,lil vdrstade 6-8 luni saumai tdrziu la 18-24lu adesea, dupd un episodpatologic care n-a fosl cauzaanorexieici mai degrabiiooazlael. cunoscutfaptul cd orice boald banald,sd spunemo rinofaringitd sau o tulburare disipepti cdndicopil reduoe,in mod temporar,apetitul. Conflictul aparein momentul realimentfurii, incd nu a recdpdtatpofta de mdncare gi mama, tem6ndu-se de sdn6tateaJlui, il obligl primeascdintreaga rafie; copilul capdtd o repulsie fa{I de mdncare gi anorexia se ftxea Altecrri, anorexia se instaleazdcu ocazia introducerii unui aliment nou: piureurile g legumele sau conflictul poate apare asupra modului da a mdnca. Copilul refind. carne,a, iqi bagd mdinile mdn6ncecu lingura sau cu furculila, vrea sd rndndnce singur cu degetele, gi pugi pe indat5 ce sunt manciare, se murd5regte. Alli copii incep sd lipe sd se agite de lor cu un gervetin jurul gdtului; esteagazisul oonflict asupradecoruluiobignuitallprdnzului. o anorexie Din :punct de vedere semiologic, acest refuz al alimentelor se prez:intdceL qi globale sunt exceplionale rlegi, opoziilietipicd, de gradediferire.Anorexiilepe:rmanente spusele mamei, care reflectd rnai degrabd frica ei decAt realitatea, rezultl cd "nu vrea nrdn6nce nimic". De fapt, conservarea stdrii gernerale, dar t o curbda greutdlii neregulzrtE, ugor ascendent5, mdrturisescci anorexia este intermitentir gi electivd. Unii copii mdrrdncd ascunssauprimesccu pldcerealimentede la persoane strdine. particiipd Examenulobiectiv aratdun copil adesea agitat,hipcrsensibil,emotiv, carre gi mod exagentla viata anturajului sdu, cu o inteligenld vie, foaite drdg;u{ surdidtor in a meselor.Refuzul alirnentafiei face din el un personajimportant in famillie. La irLrceput, mama este cea care intervine,. Ea utili'zeazd succesiv: viclenia, seduc{i , constrdngerea.Se amuzd copilul, i se spun povegti, se cautd sd i se capteze atenlia prfn prin a se ernestr:ca. inverLfiile celr' mai neagteptate, apoi toatd fanrilia sf6:,9egte lie reculge fa rugdrninfi, prornisiuni, ameninfiri, bdtaie. Se dau sfaturi, se inventeazd, noi vicienii. Din aceasrtiluptd inegald, copilul iese regulat victorios gi nu-i rar, ca dupd lungi efc,rturi alimentare, o vdrsdturd sd elimine cele cAtr:va lingurile, care au fbst int:roduseou a sreutate. Dupd cum se vede, dacd vinovat in primul rdnd este copilul, ,carei$i afirmd pre "eu-ul", trebuie sE ardtdm, cd in acest conflict gi mama iqi are parte:a ei dr: vind. Cel adesea,este vorba de o mamd mai in vdrst[, intransigenti, autoritari, anxioasd", c:atea avut trecutlunele suferinfe:decesulpdrinlilor, a solului, a unui copil mic. C:opilulrmorexicesite obicei copil unic, nlscut dupd 5-10 ani de cdsnicie.ln general,nu se int6ln"56; s6,piianorex in farniliile cu mai mr,lfi copii, cu mametinere. Opus accstei situaJii, intfrlnim aga numritaanorexie prin abarndon afe,ctiv, care observdla sugariidin cregegi leagdne de copii Sunt copii privali de drzrgostea dc manLb. c) Anorexia de la 2 - 12 ani este nrult rnai rar6. Poate sd fie o conlinuarea f<r precedente sau sii se prezinte ca un epifenomen la un oopil cu grave tlulburdri a comproftapentuluisau ale personalitdlii. Anorexia care debuteazd.la aceastd vdrstd are drept cauzd", aproape intortdeau acliuinea nocivd c unor condilii de mediu nelavorabile, conflicte tntre copil Si Sc anxietalea,Socurileemolionale puternice,soli,citdrilenervoaseclrora r:opilul nu le poate fa!5. Alaturi de anorexie aceqti copii pot prezenta insomnie, neate,ntieqcolar6, enurezi encornprezis. 3. Anorexia nervoasi (esenfiali, mentali) Anorexia nervoasdeste cea mai severd tulburare de alimentutie,mecanilsmul'

apetit supresat. Seajunge la pierderi ponderale caredepdge rlin gre sc 20o/o fiind complet

normald, la vdrsta corespunzdtoare nu a sa.Anorexia nervoasdaparemai ales la p la bdieti.

n:Lenstruafia sau inceteazdctudnd dupd

poate rar se: lescente sauadolescerte,

Circumstanlele de apariliesuntv a) teoma de a nufi prea grqs

b\ activitatefizicdfoarte intensd c) condiyii de viald nefavorabile d) conflicte tntre copil Si Scoald e) conflictefamiliale f) Socuri emolionaleputernice g) solicitdri nervoasecdrora ul nu le poatefacefasd Bolnavii pot prezenta:bradicardie, hip<lglicemie, constipafie, sc;dderea metabolismul bazal. Anorexia nervoasd nu este o tul emoliionaleseverechiar stdri depresive,tu Este rar intdlnitd la sug:rrgi copilul Uneori anorexia nervoasdconstitui izolatd",ea se insofe$t,e adesea<le pe

pica. Eiri alepersonalitdlii, tulburdridereacfie.

de debut al unei nevroze 8;ra\,'e $r tmat xie nervoasi este necesiar sI srei:limirne

precoce. al dernenfei Pentrua afirma diagnosticulde posibile celelzrlte cauze deanorexie.

Tratamentul anorexiei I. Anorexia falsi - prematurul, nou-ndscutul her:noragie meningo-cerebra.ld : o alimentalie prin gavaj - distrofie avansatd: o alimentalie parr:nteral[, vaj, realimentare pmdenti progresird - rinofaringita acuti o dezobstruclienazal6, - adenoiditacronicd o adenoidectomie rnalformafii labio-buco-fari o alimentare cu rdbdare gavaj pdnd la vdrsta optimb intervenlie chirurgicald stomatite . badijonaj buoal cu gli ind gi anestezindcu 15 miinute inainte de alimentaliesemilichidd - mameloanescurte sau ombi icate o sdnul stors va fi adminis cu lingurila sau biberonul,alimentafie artificial6 - faringita,amigdalita,abces faringian, tetania o tratamentul afecgiunii II. Anorexia adevirati 1. Anorexia organici: - va fi depistatdqi tratatd - revenireaapetitului esteun 2. Anorexia psihogeni se va depistagi corectaano

de ameliorarea bolii lia dieteticd

reglarea alimentaliei cuprA ri mici gi concentrate calc'ricla irrter:vale mari

mesepe zl) - reintoarcereala alimentafia sernilichidd sau chiar cu biiberonul gii reluarea clu pnrden!6a diversifi cdrii - metoda "regimului ascendent": copilul este pus la o dietb srcuttddr: foanle urmatd de o realimentareprudentA"la cerere". Copilul va fi surprirrssd vadd Qd in loc sd-i fie impusd, face din nou cunogltinf[cu senzalla i se refuzd mAncarea de foame. Pot fi folosite qi medicamente care s,timuleazdpofta de mdncare dar trebuie tinrht au un rol terapeuticminor (vitamine, sedative). seamia de faptul cd acestea 3. Anorexia nervoasi - separarea de anturajul obignuit r:hiar spitalizare deoarecerefuzul de a mdnca $e asociazb cu refuzul de a b,oa ajungdndu-se la dernutrifie severii qi/s{u deshidratare Medicamente care stimuleazi apetitu - corticosteroizii,anabolizantele r qi naturali, testosteronul dihi, apetitul nu sunt folosite datoritd - antidepresivele gitranchilizante bine, efectul sedativ,efectul dir, asupra hipotalamusuiui.Exem (Clordelazina), Levopr omazina,, - singurul medicament a cdrui (Peritol). Efectul de stimulare qi di histaminicdgi serotoninicd estebine cunoscut. - vitamine: vitamina C si vitamin