AGREGATE TERMICE

CURS Nr. 10

7.3 Tipuri constructive de recuperatoare de cldur Criteriile principale de clasificare a recuperatoarelor sunt dup felul transferului de cldur de la ga e la perete !i dup natura "aterialului de construc#ie. $up felul transferului ter"ic recuperatoarele pot fi % & con'ecti'e( la care transferul de cldur de la ga e la perete are loc( preponderent( prin con'ec#ie ) - prin radia#ie( la care acest transfer se face( "ai ales( prin radia#ie. $up natura "aterialului din care sunt construite recuperatoarele pot fi% & "etalice( care sunt construite din produse "etalice *#e'i( ta+le( piese turnate,) & cera"ice( care sunt -n idite din produse refractare. Recuperatoarele "etalice pot fi at.t con'ecti'e c.t !i prin radia#ie( -n ti"p ce recuperatoarele cera"ice sunt) de regul( con'ecti'e. At.t recuperatoarele "etalice c.t !i cele cera"ice se pre int -ntr&o 'arietate destul de "are de tipuri constructi'e. /rincipalele tipuri constructi'e de recuperatoare "etalice con'ecti'e sunt% recuperatoarele din #e'i netede din o#el !i recuperatoarele din ele"ente turnate( cu proe"inen#e aciculare !i ter"o+loc. 7.3.1.Recuperatoare metalice 7.3.1.1. Recuperatoare din evi netede din oel 0a aceste recuperatoare suprafa#a de transfer ter"ic este constituit din pere#ii unui fascicul de #e'i( cele doua fluide circul.nd unul printre #e'i( iar cellalt prin #e'i. 1e'ile sunt din o#el car+on o+i!nuit sau din otel aliat( cu propriet#i refractare( la"inate. Sorti"entul di"ensional cuprinde dia"etre -ntre 12 !i 100 "" !i grosi"i de perete -ntre 1(2 !i 2 "". Asa"+larea #e'ilor cu plcile tu+ulare se face prin sudare sau "andrinare( oferind o +un etan!are. Asa"+larea plcilor tu+ulare frontale cu carcasa lateral se face cu !uru+uri( etan!area reali .ndu&se cu garnituri din a +est legtura dintre una dintre plcile frontale cu carcasa se face prin inter"ediul unor co"pensatoare de dilatare( elastice. Recuperatoarele din #e'i de o#el se folosesc la di'erse cuptoare de -ncl ire. Te"peratura "a3i" de intrare a ga elor -n recuperator este -n 4ur de 5006C( iar aerul se pre-ncl e!te la "a3i"u" 7006C. $in cau a se"ifa+ricatelor u uale folosite la construirea lor precu" !i a te8nologiei de e3ecu#ie relati' si"ple( acest tip de recuperatoare este destul de rsp.ndit. Recuperatoarele din #e'i se reali ea cu curen#i -ncruci!a#i( cu dou sau patru ra"uri de -ncruci!are( de o+icei -n contracurent. /ot fi a"plasate -n canale de fu" 'erticale !i ori ontale. Recuperatoarele a"plasate -n canale de fu" 'erticale se pre int -n dou tipuri constructi'e de +a % &cu #e'ile 'erticale( prin ele circul.nd ga ele( iar aerul( -n curen#i -ncruci!a#i( printre #e'i *fig.9.9., )

Fig.7.7. Recuperator cu #e'i 'erticale( cu patru treceri.

AGREGATE TERMICE

CURS Nr. 10

& cu #e'ile ori ontale( aerul circul.nd prin fasciculul de #e'i( care for"ea ra"urile de -ncruci!are( iar ga ele circul.nd printre #e'i *fig.9.:.,.

Fig.7.8. Recuperator cu #e'i ori ontale( "ontat -n canal de fu" 'ertical

/ri"ul tip este propriu recuperatoarelor "ari( iar al doilea "ai "ult recuperatoarelor "ici *asociate cuptoarelor "ici,( acestea put.nd fi a"plasate deasupra cuptorului. 0a recuperatoarele "ari( de pri"ul tip( circula#ia ga elor se face( de regul( de sus -n 4os( iar la celelalte( e'ident( -n sus. Recuperatoarele a"plasate -n canale de fu" ori ontale au #e'ile "ontate -n po i#ie 'ertical( for".nd de o+icei nu"ai dou ra"uri de -ncruci!are. ;i aici sunt dou tipuri de +a % & recuperatoare cu #e'i drepte *fig.9.5.,( la care fasciculele de #e'i ce for"ea cele dou ra"uri co"unic( la partea inferioar( printr&o cutie de distri+u#ie( cutiile colectoare( de intrare !i ie!ire a aerului( fiind la partea superioar.

Fig.7.9. Recuperator cu #e'i 'erticale drepte ( "ontate -n canale de fu" ori ontale.

recuperatoare cu #e'i cur+ate -n for" de U *fig.9.10.,.

<

AGREGATE TERMICE

CURS Nr. 10

Fig.7.10. Recuperator cu #e'i -n for" de U( "ontate -n canale de fu" ori ontale.

Recuperatoarele cu #e'i cur+e sunt foarte si"ple( ca e3ecu#ie !i e3ploatare ) ele sunt co"puse din ele"ente pu#ine *dou cutii colectoare( placa tu+ular !i fasciculul de #e'i,( nu necesit co"pensatoare de dilatare din cau a cur+urii #e'ilor( iar "ontarea -n canalul de fu" !i scoaterea nu pre int co"plica#ii. 1e'ile recuperatoarelor pot fi dispuse -n r.nduri decalate *dispunere -n e!ic8ier( fig.9.11.( a, sau -n r.nduri aliniate *dispunere -n paralel( fig.9.11.( +,. $ispunerea -n e!ic8ier deter"in o tur+ulen# "ai "are a circula#iei fluidului printre #e'i( deter"in.nd !i o cre!tere a 'alorii coeficientului de transfer ter"ic prin con'ec#ie la suprafa#a e3terioar a pere#ilor #e'ilor) de aceea acest "od de dispunere este preferat celuilalt. 0a recuperatorul repre entat -n figura 9.9. *care este -n contracurent,( la partea superioar( pe unde intr ga ele( s&a pre' ut o sec#iune( "ai "ic( de intrare a unui de+it redus de aer rece( sec#iune ce are scopul de a prote4a #e'ile !i placa tu+ular contra supra-ncl irilor periculoase *aici apar te"peraturile cele "ai ridicate,. Aerul pre-ncl it -n aceast sec#iune la o te"peratur "ai sc ut dec.t a celui ce str+ate partea de +a a recuperatorului se a"estec apoi cu cellalt( for".nd un a"estec de te"peratur potri'it. Fig.7.11. $ispunerea #e'ilor% a, -n r.nduri decalate*e!ic8ier,) +, -n r.nduri aliniate *paralele,)

6.3.1.2. Recuperatoare cu proeminene aciculare Constau din ni!te tu+uri turnate din font ale cror pere#i pre int proe"inen#e aciculare( de fapt ni!te aripioare( fie pe a"+ele pr#i fie nu"ai pe o parte. /re en#a proe"inen#elor confer acestor recuperatoare o arie a suprafe#ei de transfer ter"ic "ai "are( iar construc#ia turnat din font asigur o re isten# ter"o"ecanic "ai "are !i( deci( te"peraturi de lucru destul de ridicate( "ai ales c.nd tu+urile sunt turnate din font refractar. Recuperatoarele aciculare sunt constituite din tu+uri de sec#iune o'al pre' ute cu flan!e la a"+ele capete care per"it asa"+larea -n paralel a "ai "ultor tu+uri( care for"ea o trecere( precu" !i asa"+larea cutiilor de distri+u#ie !i a cutiilor&racord de ad"isie !i e'acuare a aerului. Aerul circul prin interiorul tu+urilor iar ga ele printre tu+uri( reali .ndu&se o circula#ie -ncruci!at.

AGREGATE TERMICE

CURS Nr. 10

Fig.7.12. Ele"ent tu+ular cu proe"inen#e aciculare. Sunt dou feluri de tu+uri% unele cu proe"inen#e pe a"+ele fe#e( deci -n contact at.t cu aerul c.t !i cu ga ele iar altele cu proe"inen#e nu"ai la interior( deci -n contact cu aerul. Acestea din ur" au a'anta4ul c suprafa#a neted( e3terioar( -n contact cu ga ele( este "ai pu#in e3pus depunerilor de funingine !i praf. >or"a !i di"ensiunile tu+urilor( precu" !i a proe"inen#elor sunt tipi ate sau standardi ate. ?n fig.9.1<. este repre entat un ele"ent tu+ular cu proe"inen#e aciculare. ?n fig.9.1=. este repre entat un ele"ent tu+ular cu recuperator acicular. /roe"inen#ele de pe suprafa#a interioar sunt diri4ate longitudinal( dup direc#ia !i sensul circula#iei aerului !i au acelea!i di"ensiuni !i dispunere( -n ti"p ce proe"inen#ele e3terioare difer( la cele dou tipuri de ele"ente( ca di"ensiuni !i desi"e. Aceasta diferen#iere este deter"inat de tendin#ele de depuneri diferite pe care le "anifest produsele de ardere ale diferi#ilor co"+usti+ili% la ga ele curate cu suspensii pu#ine( deci cu pericolul cel "ai redus de depunere( se folosesc tu+uri cu proe"inen#e e3terioare dese( iar la ga ele +ogate -n suspensii care pre int pericolul de depuneri "asi'e cu for"are de crust se potri'esc tu+urile fr proe"inen#e e3terioare. E'ident c proe"inen#ele e3terioare sunt diri4ate perpendicular fa# de a3a tu+ului( dup direc#ia de circula#ie a ga elor. /entru fiecare tip de tu+( caracteri at printr&o anu"ita sec#iune !i "od de dispunere a proe"inen#elor( se pre'd anu"ite lungi"i.

Fig.7.12. Ele"ent tu+ular cu recuperator acicular. Recuperatoarele aciculare se construiesc -n una din ur"toarele sc8e"e%
@

AGREGATE TERMICE

CURS Nr. 10

curen#i -ncruci!a#i si"plu *fig.9.1@,( put.ndu&se atinge te"peraturi de pre-ncl ire a aerului p.n la 120...<00 0C)

Fig.7.1 . Recuperator acicular cu o singur trecere. curen#i -ncruci!a#i cu dou treceri *fig.9.12, put.ndu&se atinge te"peraturi de pre-ncl ire a aerului p.n la =00...@00 0C) curen#i -ncruci!a#i cu patru treceri( tu+urile fiind dispuse de regul pe ori ontal *deci ga ele a'.nd o circula#ie 'ertical,( fiecare trecere const.nd dintr&un nu"r oarecare de ele"ente paralele( care per"ite o+#inerea unor te"peraturi de pre-ncl ire peste @00 0C.

Fig.7.1!. Recuperator acicular cu dou treceri. /e l.ng a'anta4ele artate la -nceput( recuperatoarele aciculare pre int !i unele nea4unsuri cu" ar fi etan!eitatea sc ut *din cau a nu"rului relati' "are de -"+inri -ntre flan!ele tu+urilor,( depunerile de funingine !i praf pe tu+uri( precu" !i pierderile de presiune ale fluidelor -n recuperator "ai "ari. /entru a se asigura o etan!are "ai +un( -ntre suprafe#ele -n contact ale -"+inrilor se pun garnituri de etan!are re istente la te"peraturile de regi". Totu!i pierderile de aer
2

AGREGATE TERMICE

CURS Nr. 10

-n aceste recuperatoare 'aria -ntre =...2 A la cele "ici !i <0. . .=0 A la cele "ari. ?ntruc.t depunerile de pe tu+uri reduc transferul de cldur( recuperatoarele aciculare tre+uie sa fie cur#ate periodic. 6.3.1.3. Recuperatoare termo"loc Recuperatoarele ter"o+loc sunt +locuri paralelipipedice turnate din font sau o#el !i care sunt str+tute de dou fascicule de ale a4e reciproc perpendiculare( unul dup direc#ie 'ertical prin care circul ga ele !i cellalt( ori ontal( prin care circul aerul. /rin ur"are sunt sc8i"+toare de cldur cu curen#i -ncruci!a#i si"plu *"ai rar cu dou ra"uri pe partea aerului,. Recuperatoarele ter"o+loc se e3ecut prin "ontarea a dou fascicule de #e'i( reciproc perpendiculare( -ntr&o carcas paralelipipedic din ta+l !i care se u"ple apoi( prin turnare( cu font sau o#el. $e ase"enea sunt construc#ii la care se "ontea nu"ai fasciculul de #e'i ori ontal( pentru aer( iar canalele pentru ga e au sec#iune dreptung8iular( fiind reali ate cu a4utorul unor "ie uri *fig.9.17,.

Fig.7.16. Recuperator ter"o+loc. Recuperatoarele ter"o+loc se caracteri ea printr&o re isten# ter"o"ecanic "are) pe +a a datelor re ultate din e3ploatare se poate esti"a c( la o te"peratur de intrare a ga elor -n recuperator de :00. . .10006C( durata de func#ionare fr repara#ie este de @...2 ani. Ele pot s suporte radia#ia direct din spa#iul anterecuperator( deci se pot "onta la orificiul de e'acuare a ga elor din cuptor. $e ase"enea nu sunt sensi+ile la faptul c arderea( neter"in.ndu&se -n cuptor( poate continua -n recuperator. $intre de a'anta4ele recuperatoarelor ter"o+loc tre+uie a"intit -n pri"ul r.nd greutatea "are( din care cau se construiesc de o+icei la di"ensiuni "ici( care asigur pre-ncl irea unui de+it de aer de <20...=00 "=N B8. $e ase"enea ele utili ea destul de pu#in cldura ga elor( te"peratura acestora la ie!irea din recuperator fiind de 700...9006C( deci destul de ridicat. Mai au nea4unsul c "anifest tendin# de -nfundare prin depunerea funinginii -n canale de ga e. ?n "od u ual( recuperatoarele ter"o+loc asigur pre-ncl irea aerului la te"peraturi -n 4ur de <006C( te"peratura "a3i" a ga elor la intrare fiind de 1000. . .11006C.
7

AGREGATE TERMICE

CURS Nr. 10

Aceste calit#i !i defecte fac ca recuperatoarele ter"o+loc s fie potri'ite a se "onta la cuptoare "ici de for4( c8iar deasupra cuptorului( sau s fie utili ate ca sec#iune de protec#ie pentru recuperatoarele aciculare cu care se asocia . 7.3.1. . Recuperatoare metalice prin radiaie Recuperatoarele "etalice prin radia#ie sunt astfel construite -nc.t cea "ai "are parte din flu3ul ter"ic cedat de ga e se trans"ite prin radia#ie. Acest lucru se reali ea -n pri"ul r.nd prin 'aloarea ridicat a te"peraturii ga elor -n recuperator( !tiut fiind c flu3ul radiat de ga e este propor#ional cu *TgB100,=(:. /e de alt parte se asigur ga elor o sec#iune relati' "are( astfel -nc.t ra a "edie de radia#ie a corpului ga os din recuperator s fie c.t "ai "are( pentru a re ulta o 'aloare c.t "ai "are a factorului energetic de e"isie( g( al ga elor. $e ase"enea( pentru intensificarea transferului de cldur de la perete la aer( acesta tre+uie s circule cu 'ite e de ordinul a <0...=0 "Bs. /rin aceasta( -ncrcarea ter"ic a peretelui la recuperatoarele prin radia#ie poate fi de circa 2 ori "ai "are dec.t la recuperatoarele con'ecti'e. Cu condi#ia ca recuperatorul s fie construit din o#eluri ce re ist la te"peraturi dep!ind 10006C( te"peratura "a3i" de intrare a ga elor se poate apropia de 17006C( iar aerul se poate -ncl i p.n la :00...10006C. $atorit acestui fapt( recuperatoarele prin radia#ie pot -nlocui cu succes recuperatoarele cera"ice !i regeneratoarele( fa# de care pre int destul de "ulte a'anta4e. Recuperatoarele "etalice prin radia#ie se pot asocia at.t cuptoarelor "ari c.t !i celor "ici( care pot asigura produselor arderii te"peraturi de e'acuare de cel pu#in 5006C. Ele "ai pre int a'anta4ul unei pierderi ne-nse"nate de presiune a ga elor( care pot circula cu 'ite e reduse deoarece transferul ter"ic prin radia#ie nu este influen#at de 'aloarea 'ite ei. $e ase"enea( depunerile ga& elor se pot -nltura "ai u!or. Un de a'anta4 al recuperatoarelor "etalice prin radia#ie -l constituie faptul c ga ele prsesc recuperatorul cu te"peraturi destul de ridicate( re ult.nd( -n consecin#( un grad redus de recuperare. Cel "ai si"plu tip de recuperator "etalic prin radia#ie const( -n principiu din doi cilindri concentrici( confec#iona#i din ta+l( ce1 e3terior fiind i olat ter"ic fa# de "ediul a"+iant cu "aterial ter"oi olant *fig.9.19.,. Ga ele circul prin tu+ul central( iar aerul prin spa#iul inelar dintre cei doi cilindri. Ga ele cedea cldur prin radia#ie cilindrului interior care( la r.ndul su o trans& "ite( prin con'ec#ie( aerului. C parte din cldura pri"it de cilindrul interior este radiat la cilindrul e3terior care retrans"ite o parte aerului( restul pier .ndu&se spre e3terior. ?ntruc.t flu3ul ter"ic trans"is aerului de cilindrul e3terior este practic negli4a+il( se poate considera c -ncl irea aerului este unilateral. /entru intensificarea transferului ter"ic recuperatoarele din tu+uri concentrice se construiesc din trei cilindri concentrici care reali ea -ncl irea +ilateral a stratului de aer( ga ele circul.nd prin cilindrul central precu" !i prin spa#iul inelar dintre cilindrul e3terior !i cel "i4lociu *fig.9.1:.,. $i"ensiunile u uale( "ai i"portante( ale recuperatoarelor din cilindri concentrici sunt% dia"etrul cilindrului interior & 700. . .1 700 "" ( l#i"ea spa#iului inelar de circula#ie a aerului & 10...90 "" (grosi"ea ta+lei cilindrilor & @. . .7 "". 0ungi"ea recuperatoarelor este func#ie de para"etrii func#ionali *de+ite( te"peraturi,. Unele recuperatoare pot a4unge !i la lungi"i de 10 " fapt ce pune( #in.nd cont de dispunerea 'ertical a recuperatorului( pro+le"e "ai dificile de re isten# sta+ilitate !i co"pensri de dilata#ii ter"ice.

Fig.7.17. Sc8e"a recuperatorului prin radia#ie cu -ncl ire unilateral.

Fig.7.18. Sc8e"a recuperatorului prin radia#ie cu -ncl ire +ilateral.

AGREGATE TERMICE

CURS Nr. 10

Recuperatoarele prin radia#ie se pre int ca sc8i"+toare de cldur cu curen#i apro3i"ati' paraleli( -n ec8i& !i contracurent. S&a constatat c cele -n contracurent nu deter"in o cre!tere sensi+il a te"peraturii finale a aerului( -n sc8i"+ cre!te aprecia+il te"peratura "a3i" a peretelui. ?n sc8i"+ -ncl irea +ilateral a aerului are ca ur"are o intensificare aprecia+il a transferului ter"ic( re ult.nd o scdere su+stan#ial a lungi"ii recuperatorului. /entru "rirea gradului de recuperare a cldurii ga elor se pot cupla un recuperator prin radia#ie cu un recuperator con'ecti'( cele dou fiind "ontate -n serie at.t pe traseul ga elor c.t !i pe cel al aerului *fig.9.15,.

Fig.7.19. Recuperator co"+inat radia#ie&con'ec#ie% a& recuperatorul prin radia#ie) +& recuperatorul con'ecti'.

7.3.2. Recuperatoare ceramice Recuperatoarele cera"ice( fiind -n idite din produse refractare care au o grosi"e relati' "are( se pre int ca !i construc#ii 'olu"inoase( cu iner#ie ter"ic "are. $in acest "oti' aceste recuperatoare se instalea pe l.ng cuptoare "ari( cu func#ionare continu *cuptoare de -ncl ire -n sec#iile de la"inare,. /e l.ng grosi"ea peretelui( conducti'itatea ter"ic redus a produselor refractare deter"in 'alori sc ute ale coeficientului glo+al de transfer ter"ic( ceea ce e3plic di"ensiunile "ari ale recuperatoarelor cera"ice. Ca "ateriale de construc#ie se utili ea !a"ote superalu"inoase( car+o!a"ota( car+orundul !i altele. #amota este cel "ai ieftin "aterial dar( -n acela!i ti"p( are propriet#ile cele "ai sc ute% conducti'itate ter"ic sc ut( te"peratura de utili are "a3i" 1=006C( re isten# c8i"ic "ic !i per"ea+ilitate la ga e destul de "are. Aceste propriet#i te8nologice sc ute fac ca recuperatoarele construite din produse de !a"ot s ad"it te"peraturi "ai sc ute( presiuni ale fluidelor( respecti' 'ite e de circula#ie( reduse. 0a polul opus se situea car"orundul care are conducti'itate ter"ic de
:

AGREGATE TERMICE

CURS Nr. 10

:. . .10 ori "ai "are ca a !a"otei( se poate utili a la te"peraturi p.n la 1 2006C( are re isten# "ai "are la !oc ter"ic !i este "ai pu#in per"ea+il la ga e) -n sc8i"+ este "ult "ai scu"p ca !a"ota. $ar"o%amota care este un a"estec de !a"ot cu car+orund *=5 A SiC, are propriet#i inter& "ediare -ntre !a"ot !i car+orund. /rodusele refractare din care se construiesc recuperatoarele "anifest tendin# de re#inere a depunerilor de pe suprafe#ele -n contact cu ga ele( ceea ce face necesar cur#irea periodic a re& cuperatorului. Una dintre "arile nea4unsuri ale recuperatoarelor cera"ice este etan!eitatea lor redus. C8iar la -n idiri +ine e3ecutate !i cu "ortare corespun toare se "anifest etan!eit#i relati' reduse care duc la pierderi de aer( pierderi ce cresc cu "ri"ea presiunii de insuflare a aerului. $in acest "oti' la cuptoarele ec8ipate cu recuperatoare cera"ice se pre'd ar toare cu aer aspirat( aspira#ia aerului din at"osfer !i circula#ia acestuia prin recuperator fiind asigurat de tira4ul natural !i de depresiunea din tu+ul a"estector al ar torului. Ca ur"are 'ite a de circula#ie a aerului este redus. Recuperatoarele cera"ice sunt -n idite din +locuri fasonate sau din piese tu+ulare.

Fig.7.20. Recuperator siste" C8ap"an&Stein% a& aer) +& 'ederea unui +loc cera"ic) c& 'edere par#ial 0a recuperatoarele din +locuri fasonate canalele de circula#ie a fluidelor re ult din -n idirea alturat !i suprapus a +locurilor care au for" corespun toare acestui scop. $e e3e"plu la recuperatorul repre entat -n figura 9.<0 *siste" C8ap"an&Stein,( +locurile sunt str+tute de patru canale 'erticale( iar fe#ele laterale au conca'it#i cilindrice. /rin -n idire( canalele din +locuri for"ea traseul 'ertical pentru aer( iar conca'it#ile generea canalele ori ontale pentru ga e( re ult.nd un recuperator cu curen#i -ncruci!a#i cu dou treceri pe traseul ga elor. /ierderile de presiune pe traseul aerului fiind "ici( aerul este aspirat prin recuperator datorit tira4ului natural !i a efectului de e4ec#ie din ar tor. Ca ur"are( diferen#a din presiunea aerului !i cea a ga elor fiind "icii( se -"+unt#e!te etan!eitatea recuperatorului. Dite ele u uale de circula#ie prin recuperator sunt % pentru aer Eoa 1 "Bs( iar pentru ga e Eog 0(2 "Bs. Acest fel de recuperator pre-ncl e!te aerul la 200. . .2206C te"peratura de intrare a ga elor fiind de :20...5206C. Te"peraturile sunt li"itate de propriet#ile !a"otei din care sunt confec#ionate +locurile. Se folose!te la cuptoarele cu propulsie pentru -ncl irea #aglelor -n 'ederea la"inrii. Recuperatoarele tu+ulare( cele "ai rsp.ndite( au ca ele"ente constructi'e principale ni!te +uc!e de sec#iune ortogonal *sau ptrat,( confec#ionate din car+o!a"ot sau !a"ot. /rin -n idirea +uc!elor -n e!ic8ier cu a4utorul unor piese de legtur !i de distan#are se o+#ine recuperatorul repre entat -n figura 9.<1.

AGREGATE TERMICE

CURS Nr. 10

Fig.7.21. Recuperator din tu+uri octogonale% a& 'edere spa#ial) +& detaliu constructi' al pr#ii superioare) 1& -nc8i tor cu nisip) <& +uc! octogonal) =& "uf de legtur) @& pies de distan#are.

10