Sunteți pe pagina 1din 4

Gramatica de baz a limbii romne (I) de Cecilia CPN Gramatica de baz a limbii romne (autori: Adina Dragomirescu, Isabela

Nedelcu, Alexandru Nicolae, Marina !dulescu "ala #i odica $a%iu, sub coordonarea &abrielei Pan! Dindelegan) a a'!rut din (ne)oia redact!rii unui instrument su'limentar, mai redus ca dimensiuni #i mai sim'lu ca organi*are+, n-elegem din Prefa c! dorin-a autorilor a %ost aceea de a elabora (un instrument intermediar, care s! 'relucre*e descrierea de detaliu din GALR pentru o destinaie didactic,+ (subl,ns,) "untem aten-iona-i, totu#i, c! GBLR (Gramatica de baz a limbii romne ) (nu este un manual #colar #i nici un manual uni)ersitar, ci o lucrare care, '!str.ndu/ se la un ni)el teoretic ridicat, cores'un*!tor ni)elului teoretic al momentului #tiin-i%ic actual, are dre't sco' s faciliteze accesul la datele descrierii 'entru categorii c.t mai largi de cititori, n consecin-!, e%orturile autorilor au mers 0n direc-ia sinteti*!rii, a organi*!rii #i a sistemati*!rii su'limentare a materialului, a ex'lic!rii tuturor conce'telor, a deci*iilor teoretice, a solu-iilor 'ractice, 'recum #i 0n direc-ia e)iden-ierii di%eren-elor semni%icati)e %a-! de tradi-ia gramatical!, dar #i %a-! de &A1 , ast%el 0nc.t in%orma-ia noii gramatici s! de)in! accesibil! 'ro%esorilor de limba rom.n!, 'recum #i tuturor celor interesa-i s!/#i moderni*e*e teoria #i s!/#i (aduc! la *i+ %undamentele descrierii+, GBLR are trei '!r-i: 0n 'rima 'arte sunt descrise clasele lexico/ gramaticale #i gru'urile sintactice 'e care le generea*!, 0n a doua, %unc-iile sintactice, iar 0n a treia 'arte, %enomenele enun-iati)e, Autorii a'recia*! c! dintre modi%ic!ri, cele mai im'ortante sunt ('ers'ecti)a mor%osintactic!+ #i sintaxa gru'ului nominal, M! )oi re%eri, 0n cele ce urmea*!, la c.te)a dintre modi%ic!rile %a-! de GALR (2334, 2335), modi%ic!ri care solicit!, din 'artea 'ro%esorilor de limba rom.n!, un e%ort substan-ial de 0n-elegere #i de 0nsu#ire, Dac! GBLR )a de)eni, cum sugere*! titlul, o gramatic! esen-ial!, 0nseamn! c! aceasta )a sta la ba*a elabor!rii manualelor de limba rom.n! #i a tuturor materialelor destinate examenelor de limba rom.n! (bacalaureat, admitere, titulari*are, examene de ob-inerea gradelor didactice #,a,), Iat! c.te)a modi%ic!ri o'erate de GBLR 0n 'ri)in-a claselor lexico/ gramaticale, a subclaselor acestora #i a categoriilor gramaticale: / ( ea'are+ articolul, cu dou! subclase: articolul de%init #i articolul nede%init, Articolele (nu constituie o clas! lexico/gramatical! autonom!, ci se subordonea*! clasei mai largi (sintactice) a

/ /

determinan-ilor, a).nd rolul de integrare 0n enun- a gru'ului nominal #i de determinare a acestuia+ (',56), (Articolul are inde'enden-! sintactic!, 0nde'linind %unc-ia sintactic! de determinant (7Det) al gru'ului nominal+ (', 55), Al, a, ai, ale sunt %ie 'ronume semi/inde'endente: Ai vecinului sunt premiani.8 Ai ti sunt buni la matematic., %ie marc! sintactic! 'entru geniti): Acest caiet al Mariei, caietul acesta al Mariei, caietul cel nou al Mariei, este cetean al Romniei, %ie %ormant al numeralului ordinal, Numeralul are doar dou! subclase: numeralul cardinal #i cel ordinal8 celelalte ti'uri de numerale sunt 0ncadrate 0n alte clase lexico/ gramaticale, de exem'lu, multi'licati)ele la ad9ecti) sau la ad)erb, %rac-ionarele la substanti), ad)erbialele la locu-iuni ad)erbiale etc, n ca*ul substanti)ului, sunt delimitate subclase lexico/semantice: masi)e (care au dou! tr!s!turi: (continuitate+#i (omogenitate+: unt, carne, tiei etc,), abstracte, colecti)e, 'ersonale (care 're*int! tr!s!tura :;Personal<), rela-ionale (care ex'rim! nume de 'ersoane im'licate 0ntr/o rela-ie de rudenie, )ecin!tate, social! etc,), 'ost)erbale (ob-inute 'rin deri)are 'rogresi)! sau regresi)! din )erbe), 'ostad9ecti)ale (ob-inute 'rin su%ixarea ad9ecti)elor), A'are un ca* nou, numit direct sau neutru, c.nd substanti)ul sau substitutul s!u cu %orm! de N/Ac nu 'oate %i 0nlocuit 'rin clitic 'ronominal 0n Ac: M nva carte / ceva / asta. Numai 0n structura gru'ului nominal a'ar determinanii (0n GALR 'uteau %i #i ai numelui, )erbului, ad9ecti)ului, ad)erbului sau ai inter9ec-iei), di%eri-i de cuantificatori, modificatori, posesori, complemente = alte com'onente ale gru'ului nominal, care 0nlocuiesc atributul. n clasa 'ronumelor, refle!ivele se 0m'art 0n refle!ive propriu"zise #i reciproce8 posesivele #i de ntrire nu au dec.t ad9ecti)e 'ronominale, nu #i 'ronume8 a'ar dou! subclase noi: relativ"intero#ativele #i relativ"e!clamativele, Pronumele re%lexi)e 'ot a)ea %unc-ii sintactice de com'lement direct, com'lement indirect, com'lement 're'o*i-ional #i com'lement 'osesi), Pot %i 0ns! (marc! sintactic! 0n structura 'redicatului+ ($rile de popularizare se citesc u%or.8 &n casa asta se doarme mult.) sau (%ormant (com'onent obligatoriu) 0n structura unor )erbe inerent re%lexi)e (a se bosumfla, a se cruci #,a,)+, Posesi)ul este 'ronume 'ersonal 0n geniti) du'! 're'o*i-ii #i locu-iuni 're'o*i-ionale care cer geniti)ul: asupra mea, n faa mea,

/ Ma9oritatea 'ronumelor nepersonale 'ot a)ea %unc-ia sintactic! de determinani: acest / vreun / orice ' niciun om8 de cuantificatori: ace%ti civa /ali copii8 de posesor (#i cele personale): ma%ina ta, ma%ina lui; de complement (#i cele personale): plecarea ta, plecarea lui, / Mor%emele gramaticali*ate #i negramaticali*ate ale grad!rii ad9ecti)ului #i ad)erbului se anali*ea*! sintactic (ca circumstan-iale cantitati)e #i determinan-i), / ntre categoriile gramaticale s'eci%ice )erbului a'are #i cate#oria aspectului (care (indic! anumite tr!s!turi ale des%!#ur!rii ac-iunii: momentan!, durati)!, re'etiti)! etc,+), / In%initi)ul, gerun*iul, su'inul #i 'artici'iul nu mai sunt considerate moduri ne'ersonale, ci forme verbale nepersonale sau forme verbale non"finite, 'entru c! nu au rolul modurilor 'ro'riu/*ise, acela de a ex'rima modalitatea sau actul de limba9, / "e renun-! la diate*a re%lexi)!, 1a doi ani de la edi-ia re)!*ut! a GALR (2335), a'are Gramatica de baz a limbii romne, sur'rin*!toare 'rin re)eniri #i incitant! 'rin noi solu-ii #i inter'ret!ri, ntr/ade)!r, e (mai redus! ca dimensiuni+ #i mai sintetic! dec.t GALR, n 'lus, o%er! (ele)ilor, 'ro%esorilor #i autorilor de manuale modele 'rin intermediul $aietului de e!erciii. !m.ne totu#i 0ntrebarea: )a de)eni GBLR ba*a gramaticii #colare, o%erind solu-ii (o%iciale+>