Comunicarea non-verbala in afaceri

Pe fiecare afl-l ce gndete, dar nu-i destnui ce cugei tu.

William Shakespeare

Comunicarea nonverbala sau limbajul trupului este o forma importanta de comunicare, un limbaj natural, inconstient, care transmite sentimentele si intentiile reale ale unei persoane. Atunci cand oamenii interactioneaza unii cu altii, isi transmit si primesc semnale nonverbal. Chiar si atunci cand doua persoane sunt tacute, comunica nonverbal. Deseori, ceea ce spunem si ceea ce comunicam prin limbajul trupului sunt doua lucruri total diferite. Atunci cand oamenii se confrunta cu aceste semnale mixte, ascultatorul trebuie sa decida care dintre mesaje este mai important, mesajul verbal sau cel nonverbal. La fel ca si in viata normal, se intampla si in comunicarea la nivelul afacerilor, pentru ca in fond si la urma urmei tot persoaneobisnuite sunt si oamenii de afaceri, avand aceleasi reactii, acelasi comportament. Managerii si nu doar ei, folosesc nu numai cuvinte pentru a comunica, ci comunica si nonverbal cu ajutorul gesturilor, expresiei fetei, modului in care se imbraca sau cum isi aranjeaza biroul. Felul in care sunt interpretate limbajele nonverbale difera de la individ la individ, de la un grup de munca la altul, de la o cultura organizationala la alta cultura, drept care se cere o folosire a acestora cu prudenta si numai de catre cei care le stapanesc foarte bine. Pentru a mprti ceva semenilor, oamenii au libertatea de a recurgela coduri dar alegerea codurilor este condiionat de limbajul n care se produce comunicarea. ''Elementul esenial al procesului de comunicare n mediul internaional este mesajul/informaia care circul n acest caz de la un mediu cultural, ligvistic i de civilizatie distinct la un alt spaiu care sub aspectele trsturilor i caracteristicilor pot fi apropiate sau foarte deprtate.1(C. HILIHOR,
Comunicare in confictele si crizele internationale in secolele XX si XXI (2007),Curs Universitar,Bucuresti).

Un aspect important al nelegerii rolului pe care l joac mediul de civilizaie i culturca suport al comunicrii international este ilustrat i de faptul c n acest tip de comunicareactorii emitor- receptor folosesc uneori o limb care nu aparine niciunuia dintre ei. nacest caz lucruriledei ar prea mai simple nu este delocaa deoarece avem de-a face cu un dublu proces de codare i decodare.

Un proces de comunicare nu se desfsoar fr greutti nici mcar ntre membriiaceleiasi culturi, cu att mai putin ntre persoane cu origini culturale diferite. De asemenea,este dovedit faptul c membrii unor spatii culturale, considerate relativ apropiate datorit vecinttii geografice, a apropierii lingvistice, a unui parcurs istoric, social si economic asemntor, pot ntmpina dificultti majore n comunicare, precum in Europa, unde in ciuda proximitatii dintre state, se observa diferente pregnante in comunicarea atat verbala, cat si nonverbala. Elementele comunicarii nonverbale sunt:
Element Limbajul corpului Limbajul spatiului Concretizare Expresia fetei, gesturi, pozitia corpului Modul in care utilizam spatiul personal, social, intim, public A veni la timp sau a intarzia la o sedinta, a alege sau nu sa iti petreci timpul cu cineva Comunica prin vestimentatie, igiena personala, accesorii vestimentare Comunica aprobare, dezaprobare, pastrarea unei taine, admiratie, etc. Colectiile, obiectele de uz curent (casa, masina, mobila)

Limbajul timpului

Prezenta personala

Limbajul tacerii

Limbajul lucrurilor

Limbajul culorilor

Culorile calde stimuleaza comunicarea, cele reci o inhiba

Limbajul paraverbal

Calitatile vocii (ritm, rezonanta, viteza de vorbire). Caracteristicile vocale (ras, plans, soptit, oftat). Parametrii vocali (intensitate, inaltime).

Limbajul trupului Este un mijloc de comunicare mult mai sincer decat vorbele propriu zise din care se pot deduce foarte mul;te informatii daca reusim sa ii descifram semnele.Corpul uman si gesturile lui vorbesc uneori foarte multe despre starea de spirit a persoanei cu care suntem in contact, despre c ear vrea si ce nu ar vrea sa faca sau sa spuna.Iata mai jos cateva dintre cele mai frecvente gfesturi si interspretarea lor:
Gest Mangaierea barbiei, sprijinirea capului, sau un deget pe obraz, un altul sub barbie, celelalte indoite Capul sprijinit pe mana Lasare in spate pe scaun, mainile dupa ceafa Mainile adunate cu degetele sprijinite Palma pusa pe ceafa A tine intre buze un brat al ramei de ochelari Incrucisarea bratelor Interpretare Ezitare, reflectare, evaluare

Plictiseala Superioritate Incredere in sine Exasperare Castigare de timp Aparare

In randurile ce urmeaza vor fi date exemple de anumite culture impreuna cu cateva obiceiuri de comunicare nonverbal, specific fiecarei culturii in parte: Cultura Asiatica: - se evita contactul vizual direct; - se evita gestul de a arata cu degetul; - zambetul este folosit adesea, pentru a masca emotiile negative si neplacute; - rasul cu gura deschisa este extrem de nepoliticos. Cultura Chineza: - imbratisarile si sarutul, atunci cand feliciti pe cineva, sunt gesturi evitate; - cartile de vizita se folosesc pe arie extinsa iar oferirea acesteia se face cu ambele maini; - aplauzele sunt extrem de des folosite, in foarte multe ocazii sau conjuncturi; - a muta un obiect cu piciorul este considerat josnic, murdar.

Cultura Japoneza: - aplecarea in fata este o forma comuna de salut; - cartile de vizita trebuie scrise atat in limba japoneza cat si in limba de origine a posesorului; - tacerea este obisnuita, acceptata, nu este stanjenitoare; - semnul OK , la japonezi este interpretat ca o cerere de bani. Filipine: - persoanele de acelasi sex se tin in mod obisnuit de mana; - vorbitul cu voce tare este considerat nepoliticos; - femeile se saluta adesea printr-o strangere de mana, ca si barbatii Taiwan: - este considerat nepoliticos sa te uiti la cartea de vizita in momentul cand aceasta iti este inmanata; - pentru a indica un obiect sau o persoana, se foloseste intreaga palma, deschisa, nu cu un singur deget; - se acorda o importanta deosebita posturii. n timp ce mangaierea capului unui copil este considerat a fi un gest prietenos sau afectuos n cultura noastr, este considerat nepotrivit de muli asiatici a atinge pe cineva pe cap, care este considerat a fi o parte sacra a corpului. n Orientul Mijlociu, mna stng este rezervata pentru igiena corporal i nu ar trebui utilizata pentru a atinge pe altcineva sau pentru a atinge alte obiecte. n culturile musulmane, atingerile ntre persoane de gen opus este neadmis. In cultura occidentala, privitul in ochii este interpretat ca fiind o dovada de onestitate si atentie, fapt pe care il invatam inca de mici, insa in alte culturi: hispanici, asiatici, americani nativ s.a contactul visual este considerat a fi lipsit de respect si nepoliticos, iar daca privesti o femeie in ochii se poate interpreta cum ca ai dori sa intretii relatii sexuale cu aceasta. Un alt gest care pentru noi este perfect normal, e interpretat total altfel de cei din cultura vietnameza, mai exact vorbim despre privitul si complimentatul unui bebelus/copil. Noua ni se pare perfect normal sa admire un copil mic, insa pentru ei acesta este un semn clar ca vrei ca in viitor sa furi copilul. In Hong Kong clipitul in timpul unei sedinte este interpretat ca a fi un gest lipsit de respect, totodata se considera ca persoana care a clipit este plictisita de ceea ce se discuta. n America Latin, o ridicare din umeri cu palmele ndreptate spre cer poate fi interpretat ca un gest vulgar. In Columbia atingand partea inferioara a cotului cu degetele de la cealalta mana semnifica faptul ca acea persoana este zgarcita.

Limbajul spatiului In functie de spatiul personal stabilit de un manager, de distanta pe care o alege fata de interlocutor, de locul ales pentru birou, putem afla anumite lucruri despre personalitatea sa, stilul de conducere practicat. Practica arata ca fiecare om percepe spatiul in mod diferit si ca exista diferente culturale privind folosirea spatiului. Europenii, de exemplu, sunt mai dispusi sa-si puna birourile in mijlocul incaperii, astfel incat autoritatea lor sa para ca se "infloreste" dinspre centru spre exterior (apropierea de centru este unul din modurile de a spune "aceasta persoana este importanta"). Americanii tind sa-si distribuie spatiul lor de lucru pe langa peretii incaperilor, lasand centrul deschis trecerilor si conversatiilor ocazionale. Distanta personala Zona apropiata (0,5 - 0,8 m): este rezervata pentru cei care ne sunt apropiati. Zona indepartata (0,7 - 1,3 m): limita dominatiei fizice. Ofera un anumit grad de intimitate pentru discutii personale. Astfel se pot transmite mesaje variate, de la "te tin la distanta " pana la "Te-am ales pe tine sa-mi fi mai aproape decat ceilalti". Distanta sociala Zona apropiata (1,2 - 2 m): utilizata pentru discutii de afaceri sau conversatii ocazionale. Ea poate fi folosita pentru a indica dominarea, superioritatea sau puterea, fara a mai fi nevoie sa rostiti alte cuvinte. Zona indepartata (2 - 3,5 m): folosita pentru relatii sociale si afaceri. Daca seful reduce aceasta distanta, acest lucru se poate interpreta ca doreste o relatie mai personala. Aceasta zona permite o mai mare libertate de comportare: se poate lucra fara a fi deranjati de ceilalti sau fara a se purta discutii. Distanta publica Zona apropiata (3,5 - 8 m): utilizata pentru intalniri de informare, cum ar fi, de exemplu, o intrunire a staff-ului sau un profesor care tine un curs, etc. Zona indepartata (mai mult de 8 m): este rezervata, de regula, pentru politicieni sau alte personalitati publice, deoarece trebuie asigurata protectia si subliniaza dominatia personala.
5

Trebuie mentionat faptul ca aceste distante, mai mult sau mai putin exacte, reprezinta numai o incercare de generalizare a observatiilor facute si se bazeaza pe modul in care oamenii au tendinta sa interactioneze. Limbajul timpului Dintre toate resursele pe care le au managerii la dispozitie pentru a-si desfasura in conditii bune activitatea, una singura este distribuita in mod egal: timpul. Timpul, ca resursa, prezinta urmatoarele particularitati: - orice am face timpul se consuma in acelasi ritm: 60 minute intr-o ora, 24 ore / zi etc. - timpul neutilizat sau utilizat nerational este irecuperabil. Folosirea eficienta a timpului de lucru presupune prezenta unor trasaturi ca memorie, flexibilitate, spirit de observatie, capacitate de a stabili prioritati, priceperea de a contacta, intretine si cultiva relatii amiabile, capacitate de efort. In functie de modul in care fiecare isi gestioneaza timpul sau, putem afirma ca foloseste aceasta resursa pentru a comunica. Un manager care are biroul dezordonat este dezordonat si in privinta timpului - nu va plati nicioadata la timp facturile, ii place sa se intinda cu un proiect mai mult decat trebuie, si de obicei si modul de gandire este la fel de dezordonat. Chiar in interiorul aceleasi culturi, diferitele comunitati pot imparti timpul in moduri diferite. (Un comerciant isi imparte timpul in perioade: Craciunul, vanzarile din lunile de vara, etc.; un fermier in functie de activitatea fermei si de anotimpuri - vremea aratului, vremea insamantarilor si vremea culesului). Diferitele valori pe care le dam timpului sunt reflectate in cuvintele pe care le folosim ("numai un minut", de exemplu, poate insemna "un minut", "cand voi termina treaba" sau "niciodata").

In procesul de comunicare, semnificativ, din punct de vedere al efectelor sale este modul de folosire a timpului. Daca am stabilit o intalnire de afaceri la ora 10:00 si apoi am schimbat-o la 10:30, am comunicat ceva despre atitudinea noastra fata de intalnire, fata de cealalta persoana, fata de sine sau fata de importanta pe care o dam timpului.

Concluzie Asadar, orice am face gesturile ne tradeaza.Insa daca stim sa le gestionam corect, potivit momentului sau culturii cu care avem de a face, cu siguranta vom reusi sa dam dovada de multa diplomatie, stapanire de sine si profesionalism intr-un domeniu atat de agresiv precum afacerile.Tainele comunicarii non-verbale se invata in timp si cu ajutorul acestora putem afla ce sentimente se ascund in spatele partenerilor nostrii de afaceri, sa devenim un magnet al atractiei celorlalti parteneri atunci cand incepem o discutie cu acestia, sa descoperim adevarul atunci cand acestia ne mint, sa negociem la nivel subconstient si sa reusim sa citim usor intentiile oamenilor.

Autori: Cuc Augusta Liliana 1302 Coman Cleopatra 1301 Albulescu Cristian 1301 Feier Bogdan 1302 Petrus Romulus -prelungire studii