Consilierea parintilor

Goleanu Amalia Gabriela Marinescu Vlad Stoicescu Cristina - Elena

Comportamentul uman este o consecinta a tipului de copilarie; familia este un fel de cooperativa de sentimente capabila sa indulceasca pentru fiecare membru loviturile mai grele (A. Berge)

In consilierea parintilor urmarim 2 aspecte: -Identificare etapei de dezvoltare in care se afla copilul - identificarea mediului in care se dezvolta familia

Consilierea parintilor poate fi definita ca: Activitate care poate sprijini parintii si copiii acestia invatand sa isi creasca mai bine copiii sa le sprijine dezvoltarea, sa fie parteneri ai specialistilor pentru ca impreuna cu acestia sa gaseasca cele mai bune solutii pentru educarea, cresterea si dezvoltarea copiilor.

Tipuri de stiluri parentale

1. Parintele protector sau hiperprotector= ingrijorare excesiva. Pentru acestia copilul ramane copil toata viata = > copilul dependent (nu sunt capabil) sau copilul alintat (vreau).
Sfaturi - Exprimarea emotiilor negative - Incurajarea initativelor si responsabilitatilor - Acceptarea faptelor ca si copilul se maturizeaza si are nevoie de independenta - Deschidere fata de reguli 2. Parintele rigid= cu dorinta de a avea un copil model sau hiperperfectionist, critic si rigid; cu ingrijorare excesiva pentru performanta => copil neincrezator sau copil rebel Sfaturi - Sa accepte ca a gresi e firesc - Incurajarea copilului in exprimarea emotilor - Critica constructiva - Sa nu utilizeze intrebarile sub forma de interogatoriu 3. Parintele interactiv sau amic= frica excesiva de a nu fi placut de copil => copil nerespectuos (important e sa ma simt doar eu bine) sau copilul amabil (va mai pot ajuta cu ceva)

Sfaturi - Sa poata spune nu - Sa fie ferm - Sa nu se justifice in fata copilului - Sa poata disciplina

4. Parintele directiv sau dominator= frica de a nu isi pierde statutul. Dominator, dur, radical (nu intreba de ce, doar fa) => copilul supus fara opinii sau copilul arogant care impune reguli si critica

Sfaturi Sa nu reactioneze sub influenta furiei Sa exteriorizeze si emotii pozitive Sa accepte ca si copilul poate lua decizii Sa constientizeze ca poate rani copilul in felul in care comanda

Stilurile copilului
1. Copilul sensibil= mediu protector, vulnerabil la schimbari si instabilitate familiala, situatia scolara scade in functie de stres

Recomandari - Mediu stabil - Aprecierea generozitatii - Explicatii si suportul emotional - Nu trebuie fortat la decizii si acomodare rapida - Interactiunea deficitara in cazul unui stil dominator parental
2. Copilul sociabil= sensibil la opinia altora si vulnerabil al cea a grupului, renunta usor cand trebuie sa depuna efort de lunga durata, impulsiv si cu icnredre in oameni Recomandari - Mediu cald - Implicare in sarcini distractive - Recompensare - Absenta criticii dure - Interactiunea deficitara in cazul unui stil parental exigent

3. Copilul hotarat= lider innascut, isi exprima dezaprobarea cand lucrurile nu merg cum vrea el, simte cand parintii sunt vulnerabili si profita de ei. Poate rani sentimentele celorlalti cand spune tot ceea ce gandeste, gaseste dificil sa isi ceara scuze Recomandari - Responsabilitati multiple - Compasiune - Invatat sa accepte si tolereze diferentele dintre oameni - Criticarea comportamentului si nu a persoanei - Interactiune deficitara cu un stil parental interactiv

4. Copilul constincios= analitic, centrat pe atingerea performantelor, ii place sa lucreze singur, este egoist, doreste sa fie apreciat si poate fi rigid. Recomandari - Aprecierea rezultatelor - Parintii nu trebuie sa fixeze standarde prea inalte si sa nu forteze sa ia decizii fara a avea toate informatiile - Incurajarea implinirii si in afara scolii - Interactiune deficitara in cazul unui stil parental directiv sau protector

II.Necesitatea educrii prinilor Este un lucru recunoscut c educaia i creterea copiilor revine n principal prinilor. ndeplinirea funciei educative ine de esena familiei i desvrete existena acestui nucleu fundamental al societii omeneti. Dezvoltarea armonioas a personalitii copilului apare atunci cnd el beneficiaz de dragoste i securitate, de experiene noi, de apreciere i de stim, de responsabilitate i autonomie consider Mia Kellmer Pringle . Autoarea amintit recomand 10 comandamente legate de educarea unui copil, (citat de J. P.Deschamps): 1. Oferii copilului ngrijiri permanente, coerente, iubitoare, ceea ce este de o importan fundamental pentru sntatea spiritului, la fel cum alimentaia corect este esenial pentru sntatea corpului. 2. Oferii copilului o mare din timpul i din nelegerea dumneavoastr jocul cu copilul, lectura sunt mult mai importante dect un menaj bine fcut. 3. Copilul are nevoie de experiene noi i de comunicare permanent, ceea ce i asigur dezvoltarea spiritual. 4. Copilul va fi stimulat s se joace, singur sau cu ali copii, ceea ce permite explorarea, imitaia, construcia i creaia. 5. Atunci cnd eforturile copilului sunt ncununate de succes, el trebuie felicitat, apreciat. 6. Prinii trebuie s-i dea copilului responsabiliti din ce n ce mai mari, deoarece simul responsabilitii se dezvolt doar prin activiti practice. 7. Fiecare copil este unic n felul lui, astfel c prinii trebuie s-i adapteze comportamentul la caracteristicile acestuia. 8. Atunci cnd nu suntem de acord cu comportamentul copilului, manifestarea dezaprobrii trebuie s in cont de temperament, vrsta i capacitatea de nelegere a copilului. 9. Copilul nu trebuie ameninat cu pierderea dragostei sau cu abandonul; prinii pot respinge comportamentul copilului, dar nu-i pot respinge propriul copil. 10. Prinii nu trebuie s atepte recunotin, deoarece copilul nu i-a solicitat naterea (Deschamps et al., 1981).

Educarea prinilor are n vedere aciuni ndreptate spre exersarea funciei educative i spre dezvoltarea unor practici eficiente de comunicare i interacionare n familie. Aceste aciuni vor conduce la: -cunoaterea i acceptarea propriului copil ; -abordarea pozitiv a trsturilor personalitii copilului; -nelegera comportamentului copilului; -influene pozitive n dezvoltarea competenelor sociale ale copiilor; -cunoaterea etapelor dezvoltrii n timp a copilului ; -procesul de educaie a copilului ; -crearea unui echilibru ntre factorii familiali de educaie a copilului-rolul egal al ambilor prini ; -modaliti non-violente de rezolvare a conflictelor n familie. Educnd prinii se va realiza i o schimbare n mentalitatea prinilor despre copil. Prinii trebuie s fie informai i s accepte c orice copil : -este o persoan cu anumite caracteristici, speciale, diferite, n concordan cu gradul de dezvoltare ; -are drepturi egale care trebuie recunoscute de ctre societate i n special de ctre prini ; -copilul are o personalitate individualizat.

III.Activiti socioo-educative cu prinii vizionri de filme educative ; dezbateri; jocuri i exerciii practic-aplicative cum ar fi Ce mi place/ nu-mi place la copilul meu, exerciiul fierbinterece , jocul Scaunul pozitiv i scaunul negativ

Studiu de caz
I. Informaii generale 1.Printe Vrsta: 40 ani Gen: feminin 2. Copilul (subiect al investigaiei) Z.A. este elev n clasa a IV- a, n vrst de 10 ani i 7 luni. Are o dezvoltare fizic foarte bun. ntmpin dificulti de nvare, la nivelul achiziiilor academice: scris, citit, socotit. Este dislexic. Foarte creativ n activitile manuale i n rezolvarea situaiilor conflictuale. Din punct de vedere al memoriei i ateniei, are uoare dificulti. Nu lipsete de la coal. Nu-i place s nvee, fapt declarat: ursc coala, scrie urt. Uneori la coal se plictisete. Prezint inteligen motric i interrelaional, precum i un dezvoltat sim al umorului. La nivelul grupului, Z.A. manifest sociabilitate, este bine adaptat la cerinele clasei, dar nu din punct de vedere al nvrii colare. n grupul de colegi, subiectul este uor etichetat, fapt determinat i de atitudinea cadrelor didactice, care nu au ncredere n reuita colar, n succesul posibil al acestuia. Poate avea performane colare, dac cei implicai n lucrul cu el, se adapteaz ritmului individual de nvare i dac acord un timp mai mare nvrii. Cadrele didactice sunt tensionate n legtur cu performanele colare slabe ale clientului. La nivel emoional, are capacitatea de a a-i exprima emoiile, dar nu are controlul acestora. Nu a nvat nc un management al emoiilor eficient, iar la nivelul relaiilor sociale, uneori devine agresiv sau chiar violent, dac nu se afl n centrul ateniei. 3. Relaia printe- copil

Mama este o persoan deschis, sociabil, contient de obstacolele pe care fiul acesteia le ntmpin din punct de vedere intelectual. Se informeaz permanent. Citete, studiaz pentru a nelege problema n complexitatea ei. Abordeaz relaia cu copilul, n stil asertiv, deschis. Stilul parental este echilibrat. Componena familiei este urmtoarea: ambii prini i 3 frai; cel mare este elev la liceu, mijlociul, elev de gimnaziu, iar Z.A. este cel mai mic.Tatl nu este prea implicat n educaia copiilor, fiind om de afaceri, este foarte ocupat, mai mult este absent. Modelul patern nu prea exist, ceea ce poate avea consecine n adaptarea colar a copiilor. Sarcina educaiei revine mamei, care particip cu mare plcere la edinele de consiliere. Manifest disponibilitate fa de sugestiile consilierului colar. Conform declaraiilor acesteia, ca obiectiv al educaiei, dorete pentru fiul ei reuit social, nu pune accent pe obinerea performanelor colare, pe calificative, nu vrea s fie un geniu. Nu are expectane nalte n ceea ce privete rezultatele colare. Pentru o bun dezvoltare cognitiv, emoional i comportamental, mama a construit un mediu pozitiv de nvare, n familie, bazat pe ncredere reciproc, suport afectiv, respect. Consilierul recomand participarea la sesiuni de consiliere individual i de familie. 4. Numrul sesiunilor de consiliere frecventate de printe i copil Mama a participat la sesiunile de consiliere, cu deschidere i interes. n ciuda timpului limitat, tatl a cerut informaii despre evoluia copilului. S-au desfurat: - 3 sesiuni de consiliere individual, numai cu mama - 2 sesiuni de consiliere cu mama, prin telefon - 4 sesiuni de consiliere individual cu copilul - 2 sesiuni de consiliere- mama i copilul

II. SESIUNILE DE CONSILIERE: 1. Scopul urmrit (din punct de vedere al clientului): s depeasc dificultile de nvare, s-i gestioneze eficient emoiile pozitive i negative, s se adapteze la cerinele educaionale ale mediului colar, s creasc motivaia pentru nvare, s existe comunicare copil- familie, s aib ncredere n sine. 2. Metode i tehnici de intervenie utilizate - Anamneza - Conversaia prin telefon - Consilierea la distan, prin telefon - Discuia - Harta personal - Planul de aciune - Situaia prezent- situaia preferat - Metafora. 3.Msura n care au fost ndeplinite ateptrile participanilor - n mare msur, 80%

4. Rezultate obinute Participarea la sesiunile de consiliere a determinat contientizarea unor aspecte, pentru toi actorii implicai: elev, mam, tat, dei acesta din urm a fost implicat mai puin. Astfel, mama a contientizat rolul i importana activitii de consiliere n coal, i-a clarificat problema copilului, a manifestat dorina de a-l ajuta. n tot acest demers de consiliere, mama s-a implicat n dezvoltarea calitilor personale ale copilului, ameliorarea ncrederii n sine i optimizarea comunicrii. Elevul a contientizat i el situaia colar, lipsa performanelor. Crearea unui plan personalizat de aciune, respectat, att de ctre mam, ct i de ctre copil a reprezentat succesul activitii de consiliere. Cadrele didactice au confirmat progresele obinute, rezultatele colare s-au ameliorat, relaia cu clasa, cu colegii/ colegele s-a mbuntit. Tatl a fost informat despre situaia colar a copilului i despre dificultile de nvare pe care le ntmpin. A neles nevoia copilului de a fi ncurajat i de a fi prezent n viaa colar. III. Observaiile consilierului 1. Msura n care cele 7 edine de consiliere au fost suficiente Nu au fost suficiente, era nevoie de mai multe sesiuni de consiliere, o continuare a consilierii prin telefon, mai multe sesiuni de consiliere de

familie cu toi trei: mam, tat, copil, chiar i cu ceilali frai. Timpul a fost limitat, ns activitatea de consiliere a avut succes datorit implicrii mamei, a cadrelor didactice i a copilului Z.A., iar prezena tatlui, dei sporadic, a avut importan pentru acesta. Este de dorit ca activitatea s continue, ca suport pentru a ntri pozitiv atitudinea fa de nvare i adaptarea colar, prin sesiuni de consiliere individual: observarea progresului, contientizarea dificultilor, crearea unui plan de aciune pentru depirea lor. De asemenea, o dat pe lun este necesar o sesiune de consiliere de familie, la care s participe toi membrii acesteia. 2) Sprijin suplimentar/ trimitere la ali specialiti Nu! 3) Principalul ctig dobndit de client prin participarea la edinele de consiliere - Contientizarea nevoilor: copil, printe - Dezvoltarea planului de aciune pentru mbuntirea performanelor colare - Dezvoltarea ncrederii n sine i n ceilali - Crearea unui plan individualizat de nvare - Optimizarea comunicrii - Creterea motivaiei pentru nvare - Dezvoltarea unui management eficient al emoiilor, controlului social i scderea comportamentelor agresive.

IV. Concluzii - Obiectivele propuse au fost n cea mai mare msur realizate, obstacole fiind: timpul, neimplicarea tatlui. - Mama a apreciat importana activitii de consiliere Se bucur c a apelat la aceste servicii!, modalitile concrete de intervenie, accentuarea punctelor tari ale elevului, planul de aciune. - Elevul a fost motivat s acorde un interes mai mare pentru nvare pentru obinerea unor performane colare mai bune. A contientizat importana nvrii i s-au diminuat comportamentele agresive fa de colegi.

Cercetare

Preferinta parintilor pentru activitatile de consiliere in scoala gimnaziala

Acest studiu examineaza preferintele parintilor pentru activitatile profesionale ale consilierilor scolari. Cercetatorii au aplicat pe 250 de parinti ai elevilor de liceu un chestionar demografic si o varianta adaptata a Scalei SCARS (School Counselor Activity Rating Scale). Au participat 198 de femei si 52 de barbati cu varste cuprinse intre 31 si 66 de ani. Rezultatele au indicat ca parintii prefera consilierii ce se implica in coordonarea, consilierea unor activitati nondirective si activitati de consultare. De asemenea, ei aproba consilierii ce furnizeaza studentilor sfaturi academice si consilierea in cazul comportamentului legat de scoala.

Bibliografie
- Wilder, C. & Ray, D. (2013) Parent Preferences for Secondary School Counselor Activities TCA Journal Winter, 19-24 - Proiectul Socrates Grundtvig 2, Parteneriate pentru nvare Strategii educaionale i intervenii de consiliere pentru prinii copiilor i adolescenilor cu dificulti: bune practici, Bucuresti, 2006 -EDUCAREA PRINILOR- n vederea formrii unor abiliti de cunoatere i acceptare a propriului copil; L. Hurgoiu, D. Munteanu; n.d

- Scoala si consilierea parintilor, N.A. Florea, C.F. Surlea, ed. Arves,