Sunteți pe pagina 1din 35

o

/\\ \{atu5 d\s

A U{Ue cw\rn{5

(*, nLvo t^' cc^'\e


(c<a\ c g-i ftn' cni { ft"

t,k,ht o^*4li.

INTBRBELTC ix pmmul DECENIU poLrrICA EXTERNA A RoMAt*rtnI


A. Organ izarea sistemului de securitate al RomAniei AE extttt ilt erUgltPl d! : internalionala in arena d- putere - *i *p"ttr'rrt a popoarelor identitard gi revendicare - frin.ipiut nalionalitdlilor

Ofuroe AeVeg!:
versaillez alesistemului gi garante deputere. Fran{agi l\IareaBritanie- centru depace tratalelor respectarea dea impune - incapabile revangard - curent depace 9i revizionist printrataiul dure - i seimpunprevederi Gemania Centrald si de Est: @ Eurorra versaillez a sistemului desubminare - politica debolgevici preluatd Rusia- putere sanitar) cordonul capitalist6; - ) urgu*.nte(incercuirea statu-quo-ului depastrarea Pol,onia - interesate cehosloYacia,Iugoslavia, Romania, revizionist[ Bulgaria - politic6 Ungaria, ro-m.fiEesti politiciiexterEe @ Orientarea unui sist politicaextern(r eryanizarea a Rontdnieiiln.mdrit , irycheiere-a

ndilde lq''Ve-LsailJ^s'-.t::!-'l'::::,,:","r,''^'2tffit in.apd'tqre-a inte:res;ar| custate unoralianre

17':t' :':?'i #m* nicitm avea fald de Romdn.ia.nu fet derevendicdri iii)r|rirt* ii ,j,"i", e,i,,, 7s!,iii'u""'i,u,i"",.' ,ffi u1 itl i tcttacesteareIa[iidebundv c in d t a t e ,
, -'-,^l -t:: S^ L',-.-, ^'aninritrrlo

a u1e.i t. rotilic! P.*t1

geop-oliticd si strateeicl @ Situatia


dreptinamici' implicitsauexplicit, Sovieticd 9i Bulgaria-_ semanifestau, Ungaria,R.usia

uniriiBasarabiei nerecunoa$terea pdstrarea.tezaurului, diplomatice, relali1le - incetareaz6 ['R.usia Romdniei partea din venite profunerile 9i inifiativele in modsistematic, [ - a resoins. la de Trianon Tratatului 9i revizuirea externi depolitica ;".;i;;.ris in progrurnul I Transilvaniei' I ""**r,u*- reanexarea de Sud judeledin Dobrogea dou6 a celor bulgar Bulnuri*- ;;;i";in"orporur.a la statul I \Durostor 9i Caliacra
de apdrdrare unei strategii Solutie:elaborarea de {--iniatit.u proprieicapacitali ripostd

eficace' extern unsprijin sdasig,re care L-;i;;;;;.'^ii""r. poiiti* ii titiiut*

- L-

L Aljanta cu Polottitt.
din EuropaCentrald9i de Sud-Est - Take Ionescu(M.A.S.) - alian!6 a statelorantirevizioniste gi U, Sovietic6. qi Grecia),,,bloc" intre Germania Romdnia,Iugoslavia (Polonia, Cehoslovacia, Benes (i intdlnire cu Edvard proiectul(reacliipozitive) marilor Puteri prezintd in capitalele cdl[torie { gi apropierea celordoudldri. polono-cehe (_relalieitensionate in Polonia- medierea cdlatorie Tr atati veIonA ntonescude1egatulM S Mro md n -M, 9 e f u lMS M. p o lo n e z unei colabordrirnilitare (: problemele granilacelor doudstate la de situalia { revizuirilorteritoriale. pentru impiedicarea [--m6suri

militard intre Rontftnia si Polonia. @ Conventia din est. agre-siuni ce.urnau.a fi-iniliatein-"c-a"zu-lin,ge;e^c-e!-e--do,-114-q!A!p, l"ttpg{?u [: mdsuri truDelor operative cuantumul stabilit l- este un comandament este stabilit /Eopriu pentru celetrei!6ri. de t4zbqiintre rniiloacelor tranzitul acord realiyat un lU. Sovietice) ergq.W @uexceplia [- lerglrea
't

1926 martie a fostsemnatla26 op Tratatulcu Rolonia

k{icii i nt elegeri ; I I. Constituir eca catFrsnt$: IM" Tr$t&twl


au urmdritsh oblind din parlea Franlei un dup[ 1920,factorii de deciziede la Bucureqti ui de angaiame4! -forual - plinlt:unlLratal- vizdndgren

a RomAniei. teritoriale si iJrteeritatii solicitare,caUlalt g-e!qA!9-94 Paris nu s-au ardtat foarte interesalide aceastd guvemanliide la . trnu mai mult disculiileteferitoarela incheierea i intre reprezentanti sgcrete martie 1926,la Pragas-audesfEgurat Sglin!gdintre I.G. Duca, intiinirii prilejui eviden!6 cu in a iegit fapt inteleseriqi p3rtg.g_fB!9gzg

- 3-

ani f- incheiat Pezece nicio agresiune dea nucomite Pdrlilor l- angaiamlntul a Franlei externd securitatea 9i Romdniei in pericol pun6 s6 riscau care { ffiffi;i" ctr"stiunile I de modificarea statutulut
unor tentative pdrlilor de a se consulia in eventualitatea | - angajamentul \ , politic al ldrilor europene Interpretare diferitd cu !6rile din regiuneacentrala 9i de incheiate acordurilor finscria in ansamblul tratatul ofEranla, Iugoslavia)qi avea o valoaremora]d' (Polonia,cehoslovacia, european a contine.ntului lsud-est s[ dea'

care n'"".. ' {ii. ....t, g""".tt,"r elaborat. deja era document d.gtacest [.onrirten!i;.t.t"1"t, diplomatic6"' deasisten!6 unuipact olg*anb, ,,caracterul francoca Tratatul mailipsitde conlinut diplomatic nici un instrument Titulescu: ,Nu cunosc

IV. Tratatul cu ltalit


nntivatii: prin care era recunosctttd

seriijquiqi EeJisi^l$ @ outinere*


cu Rom6nia. Basarabiei unirea

micilie 9i nu dealian{[' externe agresiuni unei in cazul l- spriiinul boliticai diplomatic lui deexpirarea cu un aninainte ieinnoit sau put.. fi denun}at {- il;iffi;;.";i;;i;i!i cu Romdnia' Basarabiei unirea juridicpeplanintemalional iin p,*ide vedere [;;;;;.;*

1926 i colahorarecorcliali ilrtre Romdnia sillgliA l6 septembrie

europene diptroma{iel 9l nlondiale Rornanieila activitatea ts"Farticiparea Natiwtinon L. Rontfrnissi Societates

-+ -

prinsemnarea membru tratatelor depace fondator al SocietdiiiNafiunilor. Romflniaf- a devenit prin problema garantdrii stabilite tratatele depace. interesatd de hotarelor t

2. Conferiilta de le Genova (10aprilie-79 mai1922)


gi RusiaSovieticd, 30 de fdri,printreele Germania | - au participat gi Franla contradicliile evidenliate de interese intre Anglia l(folosirea germane Rusiei,SUA ca mijloc de presiune) indirecte GustavStresemann I presiunile - RaPglls gi Gheorghi qefiidiplomaliilor conferin[ei, Cicerin, Walther Rathenau din cele - in timpuldesfEgurdrii anexe ausemnat un document care avea maimulte secrete. doud1dri, r relafiilor diplomatice ('- restabilirea qi repara!ii la oricepretenlii dedespdgubiri reciprocd ) - renunlarea clauzei celei acordarea nafiunii mai favorizate I (--dezvoltarea schimburilor doua economice intrecele fdri protestat a noud tdri" intre care au impotriva unuiasernenea act.ar6tAnd reprezentantii Romdnia. cd si C gi a de la Versailles ale incElcat mai multe articole ale Tratatului Pactului Societdfii Naliunilor, Germania I parte. eanu fEceaincd J din care lpf[e-Blaljanu qi a aclionatpentrua nu se a fost reprezentatd de primul-ministru RomAnia {t' nici o modificare tratatelor de paceabiasemnate. I aduce cu Romdnia .,*ii deleeatia sovieticd refuzd recunoasterea uniriiBasarabiei [\ -- enovas-aincheiat cu un esec.

economicd europene. cu scouul discutdrii modalit6tilor derefacere a statelor convocatd fI

3. Pctctulde Ia f-ocarno
qi celelalte gi sud-esticd, periclitate care-qi RomAnia centrald vedeau independenla fdri din Europa gi integritatea german teritoriald de pe urmareinvieriirnilitarismului

' ' @' ' - C o n f e ri n fa d e l a L o ca rn o (3- 16octor nbr ie1925) Belgia, Franla, MareaBritanic ai italia @, qi Bglgla, qi dintreerman!3 gi Franla, precum mentinerea frontierei dintre Germania i- garanta um

,***,'ffirornu,r.n,n,
de la Versailles. (-Aliglll-o.Oeau Tratatr-rl in Pactul clela Locamo un miilocdea conserva si mentine putea prin existenla pe plin elLld care vedea tratatulca r.rn mijloc trGgr**j" \ intrefrontierele occidentale uneidiscrimindri si celeorientale. el fiind o mdrtr-rrie a dispariliei spiritului a marcat sfdrqitul izoldrii morale de a Germaniei, f'Lo.utno pnterilor politicii a occidentale de Versailles;i a constituit inceputul conciliatoriste fald \1a guvernului posibilitatea pe caie de la Berlin de a trecela revizuirea, Ele au oferit {Gennania, siguranla neinterven{iei Marii Britanii. a la de Rin, cu frontierelor statelor situate est {pagnicd,

5-

4. Ststutul definitival Dundrii


pentru al acesteia un interes Romdnia - exista a Dun[riistribdtea navigabila km din por{iunea - peste1000 pe
navlgaliel reglementarea ., pefluviiledeclarate intemalionale nayigqli; or puiEl"titrSrid iriiriipiullibertdlii.de - in tratatele al Dun5rii' unui el'aborarea ,,statuidefinitiv" - ;';;\1;i; r;*i^Ii f"iiut p.tit.u " ltuvlu'.

eoru-entla :::9:"' Wern+ioIale.+ na Vl ga ItapeTi[viueraItberd$linc o n d iiiid e e g a lit a t e c o t t t p le t 6


@ ten !ese in ti ndeapeparteadefluviuDu n d re a ma rit imd . - Galafi. L-sediu

q,.! lylal _!,1: ar rtdltrrurEvrrrr4rrv reprezenLalrlr oi reprezentan!t :e ool st;an ;,"i i'* j.lI "'"'Lliit.T;'c;*i;i;Euiop.ana
Bratislava - sediu

praO,ry n!dasu mpete undr!! co I nternattqnel4-a-D lli ulu,lltglt ?Ilg:!il:: lun i ran ee erive l-:?l:1 *l::t?t ";iin a bundrii. repre: riverane statele din dl fiecaruia delegat

Confe$ntade la Lausnrtne Strfrndorilor. 5, Problerna


1920 10august laS teritoriale pierderi i@rci: statelor gi de rdzboialetuturor comerciale navelor gi deschise erauclelimitarizate - strffmtorile
mai mici vot simpltr. vot dublu,iar statele - ComisiaStrfimtorilor - marileputeriaveau

ll il

Greciei lui MustafaKemalimpotriva - Rezistenla victoriaTurcieiin rdzboi. consacra - - sept. la Mudanyacare armistiliuide 6zz s-aincheiat
@C"rf.rmt" -A. U l"l'* (22noiembrierg22 si 24iulie1923) Rorninia' care i Printre 9i

de comer!9i de rdzboi pentrutoatenaveie [M"ou" Britanie - maredeschisd aleneriveranelor. de rdzboi navelor - mareinchis6 lU. Sovieticd MariiNegre spreMediterand' descliiderea singura stramtorilor libertatea susfine \R;;a"i;-

Tratatul de la Lausanne turc naltonat statulut G recunostea Lndependenta din 1913 cu situatia in conformitate stabilite adgerau I la trrnpqriul Ciprului Fritanic J- apartenenta {t- 9 i c o n t r o 1 u l fi n a n e i a re X te rn a Supr aTur ciei. ^ ^ ' 'm I ut.iu ut*t si aibi locun :chimbdepopulatie intre @la$l lcivilegi militare. navelor a tuturor ;i aeronavelor trecere - libera {- leeimulStrAmtorilor @, a v e a - ca p re 9 .e d i n te p e d e l egatulTr r r ciei;icamenr br ic6teunde1egataI prectrm Sovietici), Uniunea ;i al MariiBritanii' Brilgaria, lr,rarffiegre iRomania, idrilorriverane Japoniei Italiei, Franlei, 9iIugoslaviei'
in a n iii9 1 9 - 1 9 2 0 .

-66. Repsrstiilede rdzboi


de pe caractej ", promisinvingilorc[ nu vor aveade pldtitdespdgubiri W. \Yilson,{'a ,,avAnd pentru daunele qi ei reparaliile alialii vor suporta cd apoi, el a admis Germania )dar, gi statelor proprietdlilor aliate. populaiiei civileapar!indnd ] pricinuite pace cu Germania de de la Versailles al Tratatului in definitiv inclusd textul I RomAnia: gi vrloarea din fostul ImperiuAustro-Ungar bunurilorcedatQ cotade eliberare sdachite f- obligatd petrolierS, provocate in industria de Aliati valoarea distrugglilor l- sArestituie pe ceiinvinsi sEdespdeubeascd fl-

permanent reparatiilor. in Comisia dreptul la undelegat l- nuavea aur. 07lei pagube de72643191, l--suferise suma de31 099833161lei aur. dedrept numai repara{iilor a recunoscut Comisia ,

doar atribuit i s-a dela Spa(iulie1920), @ Conferinfa g rma n e . d i n r e p a ra l i i l e f- l % dincele orientale. L-i0,55%

problemei reparaliilor transferarea cleIa Londra 1924 - a determinat Conferin{a @ ntanutDalves prevederile dela Spa. politicin celeconomic modificdndu-se din domeniul pe20 deani gi Bulgariei Austriei, Ungariei - moratoriu RomAnia:(anulate au fost repara{iile turcegti [1929 t ung @ f t a n u Yo
de crizaeconomicd fi determinat egalonAnd-o (dela 132niiliarde mdrciaur la 38 de miliarde) germand de reparafii datoria l- reducea i ndnd in anul 1966. Ir

\- R o m 6 n i a ma i p ri m.e a d re p tu l |a 2,2mi!iqanemEr ci,pest planului Dalves. pAna l9?9,in baza la 3 I august efectuate I sunrelor giYoung. Darves prinplanurilor experlii ce au hotardt primit pulin ceea foarte din a [- RomAnia de doartrei miliarde de platda Germaniei datorie (0 Conferinfa drept a stabilit de la Lausanne -mdrci,datorie putere. cudela sine statului, a anuiat-o prehiAnd conducerea pecare AdolfFlitler, 1928) la rdzboi, Faris (27august Briand-Kellogg - Trafatulde renun{are 7"FcrctuX Polonia Japonia, Belgia, Britanie, Italia, Germania, Marea deSUA, Franla" 9iCehoslovacia fi semnat pagnice. prinmijloace conflict, orice sdrezolve in mod solemn seangajau semnatare | - statele internalionale pentru diferendelor reglementarea recurgerea lardzboi 9i { - condamnau raporlurile muiuale. la acest rdzboi in renunfalarea iafirmativinvitaiielde aderare a datun rdspuns [- RomAnia in cazul in care una dintre p6r{i s-ar fi fEcut nici o sancliune nu prevedea Factul Briand-Kellogg un caractei simbolic ai o valoare el avdndmai degrabd fald de cealaltd, de un act de ostilifate vinovatd pact. [a acest gaizeci au aderat de state in cursulanului1929,peste morald,

-ii

-7

8. Protocoltil de la Moscova (1929)


Pactul Briand-Kellogg inilial, uniunea sovieticEa condamnat dar analog, independent, ulterior Maksim Litvinov a propus,guvemelor vecine un protocol 1928 - la 29decembrie EuropaOriental6 valabilpentru sa la Moscova ca un act util pentruseclrritatea de Protocolului a consideiat.semnarea Romdnia climatului al cdilorsprestabilirea protocolul ca descl'tizitor de la Moscova a considerat romdn Guvernul pact de neagresiune printr-un clinrat ce trebuiasi fie intirit Sovietica, cu Uniunea de bun[ vecinatate Romdniei' securitdlii consolidarea la dus fi ar ce romano-sovietic

'i l; i

. ,,.t1

Aliunlrtcu Polonictalian{ei I. tncheierea


(l I I I I
I

(Polonia, gi de Sud-Est centrald din Europa antirevizioniste a statelor Tnk. Ionur.u (M.A.s.)- alianld gi Sovieticd' intreGermaniaU' ,,bloc" notaniu,Iugoslavia 9i Crecia), Cehoslovu.iu, pozitiYe) (reacfii proiectul prezintd Puteri ma'ritor f--.afX.ri-ein'capitalele douh celor gi apropierea polono-cehe fdri. pJrr"ir tensionate relaliei - medierea I ffi;;;i, i" cu cehoslovacia alianla intr-o sd doregte nu insd cu Romania clefensive poro"iu uneialianfe - deschisd L-

| + T r atati veIon A ntonescudelegatulI\,1 S Mro n r6 n -@, 9 e f u lMS M' p o lo n e z militare uneicolabordri I f- problemele state ( doud celor dela granila ) - situatia teritoriale' revizuirilor impiedicarea pentru L mdsuri \
l,

cao contrapondere state intreceledoud defensive uneialianle incheierii deschis[ seardta I o nrunlu I la axaBrlin'Moscova I Haller stanislav Gen. romflno-porone aulocnegocieri raBucuregti I o ianuarielgzL generald a opera!iilor) direc[ia a trupelor, de concentrare militare-(planul colabor[ri unei | - #il;;;;;; militare Conven(iei cuintocmirea - insarcinat { - a;;. DumitruStratilescu
Polonieisi ReeatulRomfrniei. Republica clefensivdintre @Cortventiade aliatttd 3 nlartie1921Bucureqti - semnata ,'polonia,ri Ront(inia se angajeaziisd se ajtfte recipt'ocin cazrtlin cate una clin ele cn'fi Grt. 1: . din partea sa,Iafrantierelesale orientaleactu(tle" Lncatd,Jdrd provocat.e vreo incheia putea va nu rlta clin cele cloudPiu'li contractctnte lp,rtn ntoll_'A" stipula pdrli". "a"rlri celeilate consimldmdntul din PnterileCentralefdrd atiZ4a crvre1u1a {: 'lprotocolul ,'Br'"u..urta cle tratatul cat vrente atdta secrtitd sd fie linutd "tn'ntecrzd conven{ie Moscovei a nu trezi strspiciunea - pentru tnt vafi senznat" polono-sovietic pctce l: in Mica inlelegere putea incheia ,,C,,necerirut.u va se care prin mijloaielor studierii lFnotocolul se sd .|i t: agresiurti cinci "sd-pi dea garanlii reciproce contra oricdrei dintre ele" lratatesau Q Lulora penil.utnehfinereaacestor irttrajttoreze politice) si poronia.(parte integrant6a conven{iei intre Romdnia @corn,e,tia militarci Majore) (gefiiStatelor de Gen. C-tin Christescugi TadeuszRonvadorvski f- semnatd din est' agl'esiutli suportau state, ?ncazulincareceledoud a fi iniliate ce urmau 1- rnasuri cavalerie) de 2 divizii (14 diviziide infanterie; trupetoroperative l-;;;; il1ir'."""ru*ul generale mobilizdrii 1 8-24z\Iede la decretarea l- concentr.are: in zona in careactionaLt iar in cazLrl propniu subun cornandarnent u" ac{iona {-il;;;;;n"oia acestuia sdtreac[subcomanda \ celuilat de r6zboiintreceletrei iari' pentru franzitul rnijloacelor l- ;ii,.|--;,., uoorO U' Sovietice) (euexceptia a ergaarttnes targire I al alianlei spiritulnonagresiv eviden!iazi s Convenlia

-/ -

II. C oop sralg p 4!I!lgln ilita ri ro m f,no- pglqll4


{ convorbiri intre d elega{iile rorqflno-pelon_ejygtqovia (septem b ri e lgzl) - suntconcretizate in cdteva studiisprivindsitualia geostrategicl a celordou6state. + 1922-1923 suntprezentate 4 studiicevizauzonele deconcentrare, legdturile intrecomandamente. + t924 - Vargovia- conferin!6 - franco:pt-lono=tqrnAa-L (romdniidoreau cointeresarea Franleiin pringarantarea zond integritElii teritoriale a Romdniei ins6Franfa nu acordd garantiile Romdniei acordate Poloniei considerdndu-se uncazspeciale (vecindtatea 2 state celor cu Germania) + 1924-1925 - Gen.Lgpescu (SefiiMSiv| - elaboreazi un studiucu privire la colaborarea $i-galler, forlelor in cazul unuiatacsovietic asup]g-Eglgugigi 5,' agresiune impgg.il.alBg!qA!.8! ,,studiul 0 1925punea - Romdnia la dispozifiei - 3 trasee .glryt{privinct tranzitPlm feroviare iar Polonia 2. Sesemneaz[ un proces verbalprivind, oblinerea neutralitagii bineyoitoare din 'prin partea statului turccare si permitd tranzitul cu materila derdzboi strarntori. 0 26 noiembrie 1925este incheiat la Bucure$ti pentrutranzitul nrijloacelor acorclul de rlzboi irrtre Romffnia Iugoslavia $iPolonia 0 principalul diferendromAno-polon era.legatde_ - 4eqpigubirea pgone4lgr._,e.xprop1ig{! din Basarabia executdnd practic gantaj politiclaadresa un Romdniei

m. @a

fost semnatla26 martie 1926

: cele2 state seangajau sdse respecte reciproc integritatea - si menlind gi independenfa teritoriali politicd => Tratatu-!--cl-q_Al!a_n.tX esteinlocuit de unul cu garanfli genenale este semnat Aranjamentultehnicintre cele2 Sfatel\{ajore fconvenfia militari este lirgiti erga-omnes (menfionatiin articolul tr) Jtratatul din tr925 era considerat parte integrant6 a prezentuliri tratat )l7 infanterie, 2 cavalerie, I for{edezvoltate: avialie - mobilizate in 28-30de zile in contextul infernafional prins6rnnarea creat tratatuluicleneagresiune sol.ieto-gernlan + tnt4lnire. a delggafiilor militare ale ltomdniei si Poloniei 30 iunie 1926laVarqovia privindun atacsimultan - discuiii al URSSasupracelor2 state- elaborat un studiu comunicarea reciproc[a intenfiilorde cumpdrare a materilalelor cler[zboi

IV. Alleuta r0juA!9:ru&gejqgg 1929-1933


Contextinterna{ional : si fi carea lui I i a pdi!rc.dqueys! gard e rcyizionisnru f- inten neces itatea intensifi cdrii mdsuri lor pentruapdrarea status-quo-u lui iDupa Briand-Kellog, UttSS propune Poloniei gi Lituaniei un tratat de renun{ane la Rdzboi l(in Rrirna fazd Rom6nia nue invitatd datoritd faptului cdintrecele 11 2 stare nuexistau relatii rliplomatice | ten'rerea laBucuregti pentru spargerea Alian{ei romdno-polone). Polonia adera la paciul I exista $ insd cLr rczerva caracterului unilateral al demersulLri, suslinAnd ldrgirea posibilitetii de aderare fl,itvinov _f,

.J

aI
,il

i1
i
,l

- 3tratatul multilateral de renuntare la rizboi estesemnat + 1929- la lVloscova

laVargovia 1931 ft garantie 30 iunie tehnicpedurataacordului unnouArnajarnent Semnat din 1926 falddeConvenlia deosebiri - puline telinice deinformatii gi polonezi - schimb rorndni intreofiteri intAtniri - au'loc urnbrd de con Alian{aintr[ intr-un 0 clup[ aceast[perioacld

cu Polqnia V. Atianta :
cu statulroman (2 ipoteze) G clupX1935poloneziireiau discutiilebilaterale l i . i , a''taa d ;m no-rorndnepentruasigura re a u n e ip u n ! id e le g d t u rd c u U' S o v ' spredezghelarea qi s-aureorientat gi Franfei poziliaiuplicitarda U. Sor,. i. p"f,jrezii au obsdrvat I I lui Titulescu ntinisteriatullui perioada in detensionate destul cu Rorndnia relaliilor 1 Beck externe minigtriide majore, gefiide state )L-A$g!-esctlgiJozef lo uu loc discugiiintre plan pe internalional evoluf ii rapidei datoritd polonia fenne erlita insdra-li iu angajamente I C Cehoslovaciei la dezmetltbrarea Participi | )Ungariei cauza sus!irte I lt\

alian{ei [3 colapsul fald de Uniunea pe carecele2 statele aveau Alianla cu polonia - apareca unrare a obiectivelor f f i ffi i na r n iccol1lunceleincadrulaces t e ia lia n ! e n u s e ma n if e s t d s la b ic iu n i[ e . Mic ii in internsitate sdscadd incepe intrecele2 state 9i chiar bilaterald de colaborare i"l"i;ili fr.frut relalia Sovietic Uniunea poloneze spre politiciiexterne a orientdrii sd intre intr-o starede inghe!ca urrlrare polond lui MaximLitvinoi'). dediploma[ia acordat creditului poi-ono-rovietic; (tratatul deneagresiun.

Mica in{elegere
I. Context:
sdsealieze auincerbat cdrora pdninterrnediul Micii tn{elegeri in constituirea Romnnia- a avutun rol important ungariei Germaniei' ale 5iBulrevizioniste amb'itiile a co.ntracafa pentru Iugoslavia, cu Polonia,cehoslo.r,acia, regiunea pentru cehoslovacia cu teritodala decinciinsdo disputa intrioatianta in"iuo.r.upoloniei gariei.Sedorea est-europene' alianle poloniei de la sistemul aderarea a impiedicat Teschen, dinEuropa =) are loc o apropiere a celor trei {[ri ce vor constituiPrima alianf[ regionalr

trI.Costituire:.rezultatulatreiin{elegeribilaterale

i. g*r*tio

unuiTll *ptouocatdinputi.uUngariei in cazul reciproc[ - andrarea

1920) (14 august d" uti"nginltu gul*to*.iu ti I,rFostaviu

2.CgnventiaoejtiantddefensivnintfeRonraniasGhqglq4qia(22aprilie1921-)
petronulUngariei a lui caroldeHabsburg de instaurate detentativa f- erdbita militard9 articole gi o conven{ie l- I.mnata a Ungariei uneiagresir'rni itr cazul .g,eaciiunile l- tiuUif
Romf,niei a) atacarea cuUngaria la frontiera generald 9iconcentrarea guvrom.nlobilizarea la cererea decreta /: cehoslovacia 6 escadrile decavalerie' )- ;;t;a;it deinfanterie,2brigdzi romdn unuiofi1er pussubcomanda [- i.;;;;." 1-r""t'a.irs"t*" tii*t o. leg6turd Cehoslovaciei b) atacarea annatei guvceh'mobilizarea la cererea decreta /: Romdnia escadrile 3 cavalelie' de 2br\gazi \- iai"itiio" infanterie, cehoslovac un'i ofi1er pussubcomanda detegdtura i-;.;;;;;.*il;;;i;;.,;;nin;i*t -derizboi mijloacelor privindtranzitr'rl angajament

de alian 5 defensiviiqqqBqlq4nle iIu 3. ConYgn{ia

lavia (7 iunie1921)

qiBLrlgariei' Ungariei dinpartea neprovocat unuiatac parliincazul celeilalte apdrarea G prevedea ergaon,nes tratatului extinderea B - seintenliona l- iri,r protocolui (c. christescu - NikoiaFesid) 1922 i "-:;; .,1*o,l*1ie nlilitar[ 23 ian*arie. rt C l l t t l 4 l4 \r est\' S ".*,,"* ^ L*

l1 . i: :

;i;-::;!-5 -,-.--..-:-"-;.^;!:--i;-;:;J-;.-

j:Li:l1t/:t:'"i!?.,i

-.n

-zIII. Mica intelesere: t921.-L929 e t923J (14septembri intre cele3 state p. Conn.n{ie
I I I 1 I
I

Ungariei unuiatacdin partea in cazul alecelor3 state militare obligaliile f- ,unt stabilite inamicului ale ceior superioare net fie sd trebuiau mobilizabile l- fortete Bulgariei unuiatac dinpartea in cazul gilugoslavia luate deRomAnia {- anexl - mdsurile datoritd strdnsei rela[iisovieto-ungare tirnp scutt aga in reinnoitd fusese conven{ie cd aceastd L-r. aprecia
r r! t, - - a :^

arrnatelorMicii Inlelegeri (martie 1926Praga) intre reprezentanfii S.$"ainte secrete I \-

I t_

in activitatea in plandiplomatic MicaAntanti gi-aconcentrat militare nu s-atrecutla acliuni vreme lZ. Cate Ligii Nafiunilor. cadrul I

IV. Evolutia Micii inteleeeri2 L929-1936 internafionhl[. deizolare cuunproces seconfrunta e Romania
europene cu tendinlele in conformitate elaborarea unorplanuride ap[rare - incearcd principiile de func{ionare ale noii alian{e - au loc o seriede intAlniriin caresestabilesc

$i Iugoslaviei 1929) Coa!.Flqtg a repJezentantilor a) BucureS$ - (nrai Bominiei, Cehoslovaciei variatrte stabilit - este "Planul de opera{iunial armatelor Micii in{elegeri"-doud

l @l 5 d i vi zi i d e i n fa n ter iegi2diviziidecar ,aler ie. Budapesta in direclia concentricd aliate - ofensivd forfelor - scopul 1 I
(2. agresiunea aliat[ cu Gen Unqariei
\ -

r ciei Urya&4u!9tf v,a.99h gsLlva { t. eercsulea

g a rie i un i;iillil',iHn';a 5rm I;lH


^ t t- -

1e3o) b) &dglad - (septembrie de cdtreUngaria gi Bulgaria, singuresau in - ip cazulin carelugosEviteraatacatd de urgen!6 in ajutorulacesteia. interveneau RomAniagi Cehoslovacia cooperare,

e' N$?is] S,t+'!e (mai intAlnirea 1e31) sg[!g'M?rilor c) Erfegre$gdintr929 girnodificSrile din 1923 9i1930

conven.tia unii convenliimilitare unice caresd reutteasci - discufiiprivindincheier&

unic aI Micii intelegeri: Froblemaeomandamentului


3 problerne: StatelorMaiore aliate - discutate reprezentanlilor intAlnirea la nivel strategic sd conducd activitatea insircinat unic a coinandamentului lor mixte ;i a cotrdr"rcerii a detagarnentelor (1934-1937) qefilor.Vlarilor State1V{ajone intAXniri.a a mai rnulte pe parcursu! S diseutatfi a!ian{ei: pentrv activarea bet[i cos.srrs drept - sunt stabilite in Austria Habsburgilor - reinstaurarea de Trianon Ia Tratatultri - denun!area

2. $rl4IL

in una din urm[toarele situalii: - zonelede concentt'are l--alialii ar fi ameninlaiidoarde Ungaria de Ungaria in luptdcontraunei puteriar fi atacate /- unui sau doudstatealiate,angajate de Ungaria puteri ar fi atacate in luptdcontraunei L tout" trei ldrile, angajate Bulgariei militardin cazuiunui atacdin partea un acordprivindcolaborarea semneazd - Romdniaqi Iugoslavia

militar6 ce fixa: o Conventie semnatd 1932este - 21 septembrie de fiecare angajate forfelor !ar6 - suntstabilite:- cuantumul

- i;;;o;;h"-fi"noi"t.

de conflict variante diferite opeiafiiin pioiecte cIe

pactuluia avut trei componente: Concefrtia politieo-4q!l!!4r[, carea statla bazarealizltrii - esteun tratat generalizat. unuirdzboi irr cazul de intervenlie posibilit6lilor ei,uluar"a atacului' producerii inaintea din timp,pentrua mobilizaresursele contram6surilor - luarea un proiect de opera{ii - in cazul unui atac ungaro-bulgarcontra statelor Statulromin Prezintd simultanda celor 3 statecontra o contraofensiv5 - prevedea unui .arUoi generalizat in cadrul in{elegeri, din lupti Ungariaapoi Bulgaria' de potenlialpentru a-i scoate cu maximum agresorilor
l\Iicii

Micii intelegeri: V. Reorganizarea


cu nouasitualieinterna{ionalS - prioritalile Micii inlelegeri se reorienteaz6,inconfornritate iugoslav cehoslovac, de 9i rom6n intreminigtrii intdlnire (15februarje 0 . >Geneva - ,{- estee 1aboraratP !!3J;(aciuldereorg a n iz a re aExterne N{ ic iiin { e I e g e ri' permanente unorinstitu{ii crearea (- Prevedea al politiciicomune' director caorgan G ConsiliulPernranent alealia!ilor economice intereselor coordonarea pentru lo ionririul Economic Pernranent' Consiliului lo Secretariatu! fals conrune, superioare unei instan{e - in plan militar, pactull6sa posibilitatea.alcatuirii unic' uneoricu tln comandament iclentificatfi semnat: - este tt estt cePuteau nariile Major unui Stat cu rolul permanente uneiComisiirnilitare crearea - sedorea M.S.M' a periodicd $efilor - reunirea

tocoXul nrivind Dunerea

VT.EvolutinMicii tmteteeeri:
(25 rnartietr934) qefilorMarilor stateMajore Bucuregti 1. Conf'erin{a
de alian![-ripostd stadiului depa;irii 9i trecerii Ia necesitdlii privindmotivaliile Anto*escu f expunere - tron de alian!6-ofensiv6' ! acela in permite caresd poata celorexistente, politicatagat unuiacorcl realizarea l- susline aiiate a armltelor imediatX ofensiva ie a declanga unui conflictgeneral { "urut impunereapropriei dorin{ein fa(a agadar, urmdrea, se Ungariei I impotriva in artamllitard fundamental' principiu I inamicului, de rdzboi" toatemijloacele tranzitpentru cle I\ - ert. semnat ,,Acordul

-4=> Alianta se transforml intr-un organismce aveasI reac{ioneze in func{ie de situa{iaexistent[iar cei rloi alia{i sprijini Rominia in cazul unei agresiuni din Est prin atacarea preventiv[ a Ungariei

Z.
rO

Rhenaniei (Bucuregti 1936) - dupl ocuparea

unic gi pregltireamateriall a rizboiuluide privitor la "Comandamentul special un protocol (: semnat In{elegere". Mica cltre I
normald se aprecia cu celemai multe fo4e gi, in consecinfd, intervenea f - in cazulunui atacal Ungariei,Rom6nia romAn. citre statul unice de supreme contenzii asigurarea I de Fran{a caredoreasd limitezepericolulgennandar care unic a fost suslinut6 comandamentului l- crearea Infelegeri al Micii de flancul stdng \* eramai interesatd

3. Evolutis-slleliQat4:
aceasta urmdtoare s-a pirisit variantaU.R.S.S. conferinlelor - inamiculcel ntai periculos, in cursul a frontierelor ' chiar statelor favorabile menlinerii sau trecutd in tabdra fiind cel mai adesea ,,neutrilor" a Rorndniei cu strategia desecuritate pozifie neconcordantA cu Uniunea SovieticE interes spre o colaborare manifestd Cehoslovacia

privindtranzitulmijloacelorde r[zboi inlelegerile - cddeau

1937) NISM- Fraga (decentbrie +, a_Xg_qgl&I!gtgA$9fl9_{


in cadrul unui rdzboi generalizat statelor de opinii privind atitudinea - apar divergen{e

(Anschluss) statr,rlui sfdrgitul - marca f- Acordul de la Nliinchen sudetd regiunea Germanin \ fi i- Folonia- zonaTeschen (- Ungaria- parledin Ucraina Subcarpaticd ( P a MSI\{R \AnalizI pe flancuivestic r[m6nedescoperitd | - Romdiria acorda sprijinRomdniei nu va mai putea | - Cehoslovacia gi petrolul romAnesc de grdnele - atrasd f Gerrnania

cehoslovac tr 938 sentenrbrie

ofensivd a habsburgilor ia ientativa de restaurare anilor '20 ca o reaclie la inceputul I\{icanm.felegere - apare impotriva in RornAnia - persista teama de a se aflasingurd gi exista fa![ deUngaria. ca o reacfie neagresiv[ de state (lucru slave care auoferitRomdniei un maxim dinMicaAntantd, ne?nieles destatele UniuniiSovietice cu sovieticii). asigura securitatea cazuI unui rizboi N{ica Antantd preventivd a in Ungariei sprijinatacarea qi Cehoslo.,'acia evitAnd sa-;i Centraid prinraportare din Europa lugoslavia la inanricul numai statelor membre impotriva intereseior URSS. asume unamgajament peiitruo ia realitdiile ea corespunzdnd europene datorit[neadaptdrii nu s-a destrdmat N{icain{elegere cu pe plan eliropean nu mai puieafi tratatd pt, carea fost creatd. insd nouasitualie perioadd scopului ce submineazi Vlica a centrelor de putere o reorganizare deceniului anterior, Are loc totodatd nrijloacele din Mica Inlelegere au apdrut tocmaidin necesiratea prinatitudinea Ezitdrile statelor revizioniste, in{elegere de a sprijini iugoslavia convingi 1934 nr-i ldsat rnomentului s-au Ia noilerealitdli. Cu excep!ia adaptarii in cazul unuiatatc dinest. Romdnia

fi1eleserenBfilcrnicd: I. Context:
G er m a n ia - ia deciziadeanumaipldtirep a ra liile d -e rd z b o i NSDAP de cdtre suntcAqtigate - alegerile de o colaborareintre tgltleigkgJkgavdnd drept :> iuteresatd romf,ne4sc6.devine d_ip_lg.rngtia regiune ?ndceasta' de securitate unel nol organizalii obiectivcrearea rom6ne$li gra acel? al iegirii din i-zolareapg-plan G obiectivul pltgglggl-al-giplomatiei. nu mai era

\irre;

.!a romdno-polond

tendinlerevizioniste) U" Sovmanifesta european, central i viabild,Mica Antantdaveaun caractJr unei alianle multe acorduribilateralece creezdprernisele )- tnrt-tn29 - sunt incheiaternai (.balcanice a trei intilniri succesiYe: pe parcursul discutat 0 proiectuleste

[ (il at.no - trrtilnireargprezentaptllgljglglqlt4dq$

1e30) (5'12 octombrie

\-'ffiur..*osi' -Gfi;ffit..
\ \ I I \ i I I

I I I I /
\ I
I

(.-e$qsdc'plsgi_eJe4lslr=e-p@ - -!r ^^- - ^t^- ^- ' piilgp]i: araz bo iu lu i - @l e g i i balcarrice intre naliunile diferend, aoricdrui pagnice prinmijlo-ace lUl ,..rotuuila la rdzboi de a ntt recurse incilcdriiangajamentelor cazui l;iffi,;-d;'"1u;i;i" \'
r

participante statelor suveranitatii o atingere "ici et*ice entitelilor indbugirea spr.e seva tinde I ui ,.,u egale audrepturi lcj toii membri

:)

intre conflict unui izbucnirii in cazul nu numai putea oferigaranlii balcanici fel,comunitatea :statete in acest p6rficontractante' vrettnei impotriva indreptate agresiuni unei variania ci 9i?n participante,

1e31) octombrie ggrtf.ulta-0e13-Is!a+bg (20'26 \O pact balcanic' unui -at*ttt f*.t.Utt. incheierii i
t

ll

1932) (22-29 octonrbrie t O A treia pact balcanic' unui i \ - esteintdrit antireviziorrist. pagttic, caracterltl "u Serecuno$tea: dreptullegitimla autoapdrare, . in viitorrrlpact

i i

yX. int.lrn*r.u Eulruni.eint.. obi..tin. ti dirnonibilitati'


la Atena (g rtntuoti' estesemnat Pactui intelegglli-B4lggn!ggtRomflnieigiTurciei ai Greciei,trugoslaviei, de Externe [- minigtrii r SIL i- stateleigigaranteaz5mutuals e c u rit a t e a t u t u ro rf ro n t ie re lo rlo n b a lc a h ic e i

l-*
I

fald de oricealrdlarabalcanici - ,. ungu;I.+"-l-1^'::i:f,"::t:.^t':"," nici o obligaliune ,Tlt::,,,Politica avizmutualprealabil 9i a nu lr"ra acord,f|trdt ner.*nuiuraa prezentului
Pdrlicontractante' celorlalie fird consimldrndntul politica f4a deoricealt[ tatdbalcanicd,

al alianfei . . neagresiv I alteart.-caracterul extrabalcanice eradin zone agresorul dacd *chiar a pactrilui activdrii iri,ut.a ooult

*;

Jji:e:r!r:i:t!ilia:ii::Ja

:, :

:::?*4

.&

- 2ei: in dezvoltarea douI perioade intelegerea Balcanicd a cunoscut pozifiilorfiec[rui membru de definirea panala mijloculanului 1936,caracterizatl $ semnatare geopolitice diferite a statelor situaliei datoritd dificile negocieri efective. a colabordriimilitare 1938, la sfdr$itulanului @ pana A. Prima perioad[: mai multorconferinte s-afdcutpeparcursul pozifiilor fiec[rui membru - definirea romdno-turcd secrete 2 convenlii 9i turco-iugoslavd - auexistat

unuldintreeledevenea asistenld militarddacd igi acordau - Conven{ia romino-turcd - celedoudstate celdlalt statse va cu un alt stat (ne)balcanic singursauimpreuna agresiunii unui stat balcanic obiectul agesorului qi rnilitar contra va acliona el insugi atacat considera

(lJConferintq-{9}-E!Uq$!l(10 mai1e35) J | l\ -/ + i\'Iajorq: caMarile State ai RominieigiTurcieiauconvenit deExterne " minigtrii | armate celor doua colabordrii pentru asigurarea militard o convenle t f- sastabileasc[ romAneasc6. militar6 a uneidelega!ie la Ankara t l- sdtrirnitd
t\

ln

(4-e 1e35) iunie | @ e onsfdtuirea de la Ankara o punctecliscutate: I (- schimbulde informatii asuglaBglgarigl ) ui asigurarea spatel degajarea Str6mtorilor; bulgar ar fi permis: inamicului ci eliminarea \ l- se aprecia proteciia zonei sensibile Centrald; spreEuropa carear fi fost angajate I I forlelorromAno-iugoslave pelttru pdstrati alte cazuri comune rezbn'e unei crearea Bucuregti-Cdrnpina; | ) t\ deopiniiprivind: I l- anardiferente tl deforfealocate I I - cantitntea Bulgariei acf iuniiimpbtiiva desiinate a ntuiitoruniteliibmAne zona cte concentrnre I | esenlial obiectivttl era gi Ungaria Ronrdnia pentnr Iugoslavia (I I Bulgaria spre reorienta seputea ei dispozitirrul infrAngerea I I {- dupd Bulgaria caTurciasdatace I \ [- esenlial
l \-. I

{ @esd.dptu dqlq-ts*rersg
L eraudiferite punctele de vedere in care in condiliile inlelegeri t realizareaunei - s-aincerca Conve4tlgje la Bdgfgg pJgyg.dgg: din partea saua unuiatac de rdzboi ameninldri unei in cazul contraBulgariei, de interven{ie f6J conditiile timp in cel scurl pentru mai din luptd a o scoate a aliafilor imediatd, o acfiune acesteia, vizAnd I pe altefronturila dataacfiunii annata unuistataliateraangajatd intervenfiei- dacd I CI fortele clestinate " in Balcani de forfedisponibiie cu maxitnum sdintervind eaavea obligalia bulgare, I
I

aleN4arilcr State in timpdepace decolaborare rliate,nrodalitaiile aiearmatelor concentrare cle I [e zonele gitransmisiuni etc. legdtr-rri materialS, cooperare Majore aliate, Lpolitice datoritd diferen{elor comun la un numitor acestea itu s-areugitajungerea Cu toate

_ '-_ -:- 1ri_ l::

.-- "..

- 3@ neuniuneaae fa gelgrad a Consiliului P 1e36) mai f4-6

de discu{ie: centrale { puncte aleTratatuluidela Neuilly militare clauzelor denunl[rii in cazul - poziliaAlianleifaladeBulgaria neschimbatd militard - carerdmdne fala de Convenlia - poriiiu Greciei

infelegerea deteriorlrii situa{ieiinterna{ionale, in condi{iile Astfelin prirnlvara anului 1g36, asigurare decdto ,,elastic["a ei, nu reprezenta ta *ai nine de doi ani de la apari{ia Balcanic6, statu-quo-llriin regiune. Grecia dintre 9iTurcia + motivalii:- tensiunile peplanextern a Iugoslaviei - poziliadiferitd

B. A douaPerioadf,:
militarl la un punctcomunprivind colaborarea Balcanic[- ajunge $ intelegerea carei-arfi asigura a Micii inlelegeri o prelungire alian!6 prin aceastd 6 Romdnia- dorepte Centrald. intr-o luptdspreEuropa spatele \ alianle de ambele Italia - desprinderea spre politica - \i reorienteazd / + Iugoslavia cu URSS _ manifestd datorit[relaliilor rezerve I o Tu-rcia a alianlei _ anritaliana tendin!6 o falade I crecia rezerve este semnatd 1936) Turciil (10nov. tripartiti: Romffnia,Iugoslaviao Conu.nfia @ 'rilitar.i "f- sustine Balcani din unttistatagresor impotriva intervenlia prin StrArltori tranzitului concentrare, de zonelor l- air.rlii .rupra forlelor.mobilizabile, Superioral For{elorde interven{ie comandanrent insrituiriiun {-;.r.d;riuind necesitatea !inutdsecretifaldde Grecia [- este Grecia d Conu.ntia militari cvaclripartit[: RomAnia,lugoslavia,Turcia, v

a Consiliu cle la,A.nkara Atntrunirea :

Naliunilor Societdiii fa[adeprincipiile loialitatea reafirmatd - este

realitdli la noile Balcanice a in(elegerii locacomodare are inteniagional depeplan evolgfiilor o in condiliile qi balcanicd aliani6 intr-o a acesteia prin incercarea.de^atragere J^iiiior cu'Bulgaria normalizarea de acorduri Balcanic6semneazd in{elegerea perioadd irr acasta revizionisie. ta poliiica renunlarea cLi Bulgaria9i Ungaria colaborare 193.8) - Salonic Balcanicl - acordc]rBulg?'rta 1) !iut1.e. ' intelegerea la forldin relaliiledintreele -r-g;@rrge 1938) - Bled P3 august Halcanic6 - acordcu Ung?-Il3 2) igqelegerea forta cdnu vorfolosi revizioniste 2 state al celor unangajament a clutatsdoblind (t) (Z) - f{.omffnia disparilieitrilareralei in condiiiile aF A douaconfertntx nov1g3g imposibilit6iii in condiiiile la noilereaiitali deacomodare a statelor individualistd tendinla - seobservd evenimentelor' in desihgurarea rnajor dea interverli inexistenid - devine tsaicanicX i938tnielegerea DLrpl intreGennania-u.R.s's. a fi divizate ceurmau dinstate - alcatuita

.t

,i

-4 j

ameninlate in Balcani ordiniipolitico+eritoriale apdrdrii datorit[necesitagii Balcanicl - apare in{elegerea nuexistau Balcanilor din interiorul faladeo agresiune reacfia in zonEcdtgi in afaraei. in c..u ce privegte in , privind transpunerea apdrea disensiuni exterioard privegte agresiune o ce in,ceea de opinii divergegle a mai sl6bit precum lugoslavia a unor state politicii exteme 9i Riorientarea practi-c6 a acord'urilr militare, tnultalian!a.

!,i

"q9

i [ ,l r!
,l
i

t t rli il ,i
1

i,
ii

-L936. DIPLOMATIA ROMAI\EAS CA iX .q.Xff L929 trei gi patru la cumpinadeceniilor A. Potiticigi strategie Context:
puteri marile dintre rivalitaiile |g2g-lg33accentueazd G crizaeconomicd occidentale democraliile dintre de disensiunile profitd l- il;;1" ,"uirionirt.qirevangarde dezarmare la privitoare cele ales mai depace tratatului fblig clauzeie ti"r,n"rb incdlcalcd | t -interdicliilor in pofida a armatei, gulluti" , auirecut dereorganizare la mdsuri $t { - U"g"rt" ' -o-pe externi Germania lor politica 9i Italia igi sprijina - guvernele | I

desoldafi) 1929 ' 650000 (estimari inarmare pentru Sovietica - e6rturi (_Uniunea

I. Evolutia alisntelor politico-nilitare ale Roftxafliei'


Balcanici - veziMica in(elegere9i in{elegerea

II. Rom1niasi Conferintadezsrmdr:ii:


qi dgamare-dintre doi factori - s9cudlate - penrruguvernulroman interdepe.ndenfa internalionale politiciisale baza constituie Na{iunilor Societ[{ii subegida 1932 0 Geneva - bonferinta2 februarie tendinle: trei desprins .?n c,ursul s-au discutiilor (Fran!a) colective securitetii subordonatd dezarmarea G (U'R'S'S') qigenerald totald f o dezarmarea (Germania). in PfuM invinse statelor impus nivelul la siatelor tuturoi lo dezarmarea \t
a armamentelor, pe etape' progresivd, careprevedeareducerea qi o rezolulie, o esteelaborat6 la a dezarmdrii etape primei gi realizarea la intewaleconvenabile conirolului efectuarea maidejos Posibil' nivelulcel

pentril definite&seresiunii: {Ltr,Conventiile


1933' 6 februarie a agresiunii dedeflnire un proiect atenfiei a supus dela Geneva U.R.S.S. $ delegalia general desecuritate unuisistem in cadrul faiade proiecf"tl pe o pozilie favorabill s-ausituat caregi Romaniq mici qi mijlocii,printre d unelestare raportse acest Tn c6t cu mult, atdt mai cu Aceast4 Politis. in raportul el pieientat Litvinov,u,a cumfirsese inlelege se stat unui prin teritoriul c6 in sensul sugeritede Romani4 gi definiliateritoriului, formulase aceluistat' seexercitisuveranitatea *uptu cdruia teritoriui la: Romf,niaa semnat limiirofeuniunii sovietice destatele ai6turi gi a teritoriului, a agresiunii conu.ntffidefinire f+ 3 iuiie, ea a semnatcealaltd impreundcu aliateleei din Mica inleleg"l' $l cu Turcia, {n a O rLrlrv! OuU*, ait stat. pentruoricare U fiind deschis[ universal, dJnu.ntir, careaveaun caracter

l. l
ir

l{.
- L-

audevenit normede conduita i qi inviolabilitate dreptulla autodeterminare, (: proclamau independenfd a statelor semnatare proclamau libera a dezvoltare instituliilor, indiferent de regimul politic lor social. t_Ai au contribuitla imbundtdlirea gi rela{iilordintreRomdnia ->Conveniiile de definirea agresiunii U.R.S.S.Acceptarea Politis" insemnareeunoa$terca de cdtreMoscovaa ,,defini1iei de facto a apartenentei Basarabiei la RomAnia.deoarece se defineadrept teritoriu al pdrlilor contractante teritoriile aflateefectiv sub controlullor. Aceastanu insemna in nici un caz cd UniuneaSovieticd recunogtea dejure apartenenfa Basarabiei la statulromdn. lui Nicolae Titulescu,semnarea Conventiilor de definire-a agresiuniia -eDupd aprecierile contribuit la incheierea Balcanice, deoarece Turcia primit a astfelacceptul Uniunii intelegerii Sovietice, intre cele doud !6ri existaun tratatsemnat la l7 decembrie 1925,prin careUniunea gi Turcianu puteau Sovieticd incheia un acordinternalional fEr6consimfdmAntul celeilalte pdr{i.
J

o l8 septembrie 193 probleme I Guvernul dela Tokioin urma unor gieconomice sociale generate de crizaeconomicd a inceput agresiunea mondial6, armatd impotriva prin invadarea Chinei Manciuriei o Japonia incdlcalcd prevederile gialealtor Pactului Societ6lii Naliunilor pecare tratate le semnase. oGuvemul chinez (1931), a adresat o plAngere la Societatea Nafiunilor care, larAndul ei,prin doud guvernului rezolu{ii aleConsiliului, a cerut dela Tokios6-gi retragd trupele din Manciuria. Ambelecererifiind respinse, ConsiliulSocietifii Naliunilora hotdrdt sd numeascd o comisie deanchetd. Pozitia Rominiei r porneade la principiulc[ pacea gi securitatea erauindivizibile, iar ruperea echilibrului giinteresele parte internalional, in orice a lumiis-ar fi produs, afecta Ronrdniei. pentru romAn conflictului.in - guvernul s-apronunlat solulionarea conformitate cu prevederile PactuluiSociet6!ii tratatece garantau Naliunilor gi ale celorlalte paceagi securitatea internalional6. e fatddeJaponia . gi U.R,S.S, difici16 datoritd raporturilor dintre (Romdnia - pozilie Japonia cduta sdobiind dinparrea Japoniei o recunoagtere deia Paris a uniriiBasarabiei. Tratatul din28 octombrie 1920, Japonia il semnase dar, din cauzaraporturilor sale cuU.R.S.S., ?ntirzia sd-1 ratifice.) o fatd de China guvernului s-a abfinutde la recunoagterea de la Nankinprezidat - Romdnia de CianKai-$i qi Uniunea datoritd raporturilor gi Japonia ostile dintre acesta Sovieticd gi Tokio ca un gest de guvernele de la Moscova - iniiiativaunui tratatputeafi interpretat[ neamical, dac[nu chiarprovocator.
$ fatfide conf'lict guvemuiui romdn, Adunarea extraordinard erachematd --in viziunea sdia imediat mdsurile nesesare iir vederea pe calepagnicd soluliondrii a conflictululin cortfolmitate cu principiile Pactului Societ5lii Na!iunilor.

-i

iir rl
ir

a -J-

al de permanenld caracterul fEr6 condilii politice,caresi poat[ asigura \ ;;il;iili"i'".-irirar, { incet[riiostilitetilor. doud state din cele falddeniciuna ostila pe o pozilie plasat nu s_a Rom6nia{: l_ princaresecereaJaponiei \ -l1933, februarie d\n24 Generale Adundrii rezoluiiei s-aalaiurat sd-$i a continuat Japonia rezolulii, in pofidaacestei I ,;-;;raga u6utr din Manciuria, poati impotrivi Naliunilorsd i se chinei, far6ca societatea ;g;;siuneain'rpotriva I ilil de sanclionare' L Ptinrndsuri

grabnicd s-a pronunlatpentruincheierea G ca orirn pas in vedereaatingerii acestuiobiectiv,Romdnia

B. securitateacolectivi. Rolul lui NicolaeTitulescu r.tli n t ern sti on ttI : I. Cont e-xt
b.r*""t" qirevanqarde. revizioniste forlelor la putere - ascensiunea nazist reginrului - venirea

Fran{a,f= Britanie, Marsa tm:.^hH,:ffJl}:,;:","'.fffhl*"#i?,1-'l*::,,::niriatoristl


desecuritate in aranjamentele Sovieticd Uniunea sdatrag6 l- aucdutat I alecontinentului. prioritdlile- reducerea in ceeace privegte pozitii divergente l\ armamentelor controlului inarrn[riisau dezarmdrii Conferinla 1933 9iSocietateaNaliunilor in octombrie Germania $dgpmla p6rdsesc intrecdtmaimr'rlte mutuald deasistenld pacte politicade securitate colectivd -fincheierea-ulo-r revizuirea acliunile.vizAnd inbdtsd impiedice astfel { state, granilelor' modificarea rAnd qiin primul Itrataielor
versaillez sistemrrlui in apdrarea occidentale i cooperarea cu democrafiile aveao - s6 aratelui Hitler cd UniuneaSovieticd urmdreadou[ obiective: variantdde schimb va reluapolitica in careGermania in-cazul de alianle un sistem s6-giasigure

in MeinKampf ' i>irj,,"o"lt osren,;;;;ilte'de Hitler

la tactica trecerea s-adecis Colgresul al VII-lea al Internalionalei.Comuniste in fapt partidelor,comttniste, ce presupunea.participarea popular", ,,fron],,rfui lasclsmutul. impotrlva Ia aclrunite Sectiialecominternului,

Paris - 2 mai 1935


unlu stateuropean' din partea pd(ile semnatare eravictimauneiagresiuni f in cazulcdndunadintre societ6lii cu art. 10 al Pactului ?nconfonnitate la consultdri parre sd treaciimediat se I cealaltd ^";;j; I rr-.:..-:l ^ 1 \d !l u l l l l u l . | dea-i inteniia nu aveau ca semnatarii faptcearatd miiitarS. nu a fostinsotitsi de o conventie { - Tratatul
I ? n a n l i c:r e .* "1...-*.-. ly * . ,^-r.r ', t,

presiune ast:pra apreciau ilatag.ldintreele ca un mijloc de cdt gi UniuneaSovieticd l- oru, Franla, \ Germaniei.

-4 Sovieticd' un tratatsimilarcu Ultiunea fc"horlorraciaincheia

I -f I L| I J
\

l-Saar getlqadafi a anexat, regiunea in urmaunuiplebiscit,

miliiari avialia a reinfiinlat Wehrmacht-ul a constituit militarobligatoriu serviciul 1- a introdus aprecia in care un Memorandum, de la Paris autoriiAlilor gur,.*ul german a trimis {t de la Locarno a acordului inc6lcare drept o p"act sovieto-francez iecentul

oblinea Britanie- acelagian, a semnatun acord naval cu Germania,prin care aceasta I Marea cu 35% din tonajulceleibritanice' | dreptulde a aveao flotd derdzboiegal6

equeazd SocietaliiNaliunilor 1935 toamna Abisiniei asupra - demersurile I ttuti, - agresiune

t\ l-!

arizall,renand. demilit germane zona auocupat dela Locarno Tratatul - trupele I q.f rlAIIa- a denunfat

IJ, EtttolutiaMicii tntelegeri si a Intelegerii Bslcanice,: despre... cursurile - r'ezi +e;e( la Sovieticit:tgSz-fiqocieri AiSt cu Urtitmea III. Stsbilirearelcrtiilorcliplonratice ftker;P.
au netezit a agresiuttii, de definire Conventiilor semnarea intrecarese inscrie din anul1933, Evenimentele llnvi2l::'^t:L c"r a qiMoscova' llQvet dintre Bucuregti asperitalile unele dintre cele oportunitatea hotdrdsc la Zagreb desfdguratd al Micii intelegeri Permanent Consiliului - la sesiunea cu U.R.S.S. normale si reiarelatiile alel'{icii Antante treistate sovietic de Exteme peCoasta de Azur,cu ministrul convorbiri, a purtat Titulescu Nicolae - in mai 1934, la un s-aajuns in urmacdrora Litvinov, Maksim cd la 9 astfel ceieconvenite, auaprobat Tdtirescu de Gheorghe condus Carolal ll-lea gi guvemul - Regele reluarea reluarea consacra gi Litvinov, Tituletcu intre la Geneva, efectuat un schimbde scrisori iuriie 1934, a uni Unilaterald ?nrrc nele dnni ctate tnirerrrnfe irr 1918. nrintr-o decizie deCizie printr-o 1918, itr ianuarie ianuarie intrerupte doul state, cele intre ilor normale norn')a raportunlor -^^^*,,.i1^. -^.-"olo bolgevic. regimului princare identic, un conlinut avAnd (-in aceeasi de notediplomatice, au fdcutun sChimb zi cei doi rninigtri in imixtiune fel de gi ablinerea de la orice fiecdreia al suveranitdlii l iarit. lor igi asigrauintiegulrespect interne, afacerilor { astfelde aproape rela!iilor dintre cele doud doudstateera un act pozitiv, apreciat I Restabilirea ll ,: r ^:: -^ rt:iiCi ^.: din R.Omdnia. tu l l t l u s l . l l P\r Il I

co[ectivd unor pactede securitate [V" Actiuni vizftndre$lizarect diferite formule, cdutat s-au dela Versailles, printratatele picii stabilite nrenlinerii f- in vederea
{ varaanului ?ntoatd j - Proiectul europene diplomaliilor a statpe agenda Oriental Pactului la gi UniuneaSovieticd, Cehoslovacia de neagres intre Fran{a, rg:S s-auincheiatpactele [Ln e g o cie r eacarora;@ldeE xterne ro m6 n , Nic o 1 a e T it r' rie s c u .

\ I

de securitate unorpacte incheierea ceavizdnd s-abucurat intp care.de o r.aie aderen!6, : colectivd.

-5Ethiopiei (1935-1936): ltulieiiftlpCItriv& $i asresilmen v. Romanitr


context:Acordurttefrancoi935 din 7 ianuarie

in Tunisia' deacliune libertatea l Franlaobline


1935 Ethiopia 3 octombrie de rdzboiatacd - frrd declaralie + Italia in Abisinia(Ethiopia) Ethiopia' fali de intenliileItaliei de a ataca +Marea Britanie - atitudinede cornpromis Italiei impotriva s SUA - nu seimplicddiplomatic pdcii,a pentru in ciuda rdzboiului izbucnirea de a !preintampina incapabild s-adovedit NatiunilorF o Societatea .# |r op tutuicdE tiopia'membrdaS oc ie t d 1 iiNa iu n ilo ra c e ru t a c e s t lu c ru a votatItaliei: AdunareGenerald agresiune l- dupa Italiel cu comerlului armedestinate asupra I f- emUargoul de m[rfuri italiene irnportului prohibirea financiare, I l- masuri Italia de m[rfuri catre exporturilor asupra | { - emUargoul sancliunile adoptau care intre![rile mutual ajutorului organizarea { l. petrolului. asupra deernbargoul nuaufostinsoiite sancliunile fin petroliere de produse principalii exportatori printre senumdra | - RomAnia in ltalia romdnesc export intregului f ttuti.- 70%din valoarea al Ethiopiei Italieia fostproclamatimplrat regele f+ e mai1936, { a votat eqecul, recunoscAndu-9i Naliunilor, an, Societatea IO + iuti. acelagi - ridicarea sancliunilor. faldde intransigentd a avuto atitudine Tirulescu Nicolae I iulie1936, Naliunilor Societ[1ii +la gedinla HaileSelassie' Ethiopiei impdratului ostilimpotriva .ui. ,. manifesraserd prezen!i, italieni ziarigtii de o situaiie lor din sal4 a creat evacuarea pe un ton categoric a cerut care .,rreaclia romdn, diplomatului mondial' doilea rdzboi celuide-al pdnd la declangarea romAno-italiene in raporturile criz6

colectivd: Vn,Eseculpoliticii de securitste


Yl4llss
nnn*owf,.

a R.enaniei' zonademilitarizati ocupat in mod expres Tratatuluide Ia Locarnodin 1925,careprevedea prevederile repudia [i Geomania -t*t"l"btlitaiea granilelor occideniale. tr i formal g*"L a ridicatun protest it implinit faptul Io MareaBritaniea acceptat comisde actulde agresiune energic au condamnat Balcanice si tnteleeerii tntelegeri $,{icii Statele i+ \ G.*uni;, in qedinla SocietiliiNaliunilor Consiliului 1936, - 7 martie tl@_g@au

- oWJ. Diplonnatia romAnesscd $i rdzboittl civil ditx Spenia:


-Spania:iulie intr-unrdzboicivil. politicedegenereazd 1936confruntdrile Franco de generalul condusd au sprijinit gruparea de neintervenlie. politica occidentale - au adoptat Democratiile ia a aderat la R[zboiul civil din Spanias-a internafionalizat generalului Franco in sprijinul Italieigi a unorvoluntari Germaniei, @implicarea aflathin subordinea Cornuniste Intemalionalei Briglzilor Rogiiinfiinlatedin iniliativa 6) constituirea - Kremlinului, Popular' guvemul Frontului care a suslinut

VIII. Romdnia si Conferinta de Ia Montreux (1936):


in modificdri gi altestate sd ceard Na{unilordetermintd SocietE{ii international - egecul /-- contextul incheiate' gi convenfiile tiatatele I nu mai de la Lausanne, definitde Conferinla | - regimul StrAmtorilor X{6rii NeeI9, a$acumfusese celorlalte gi intereselor nici Turciei intereselor nici corespunde I tdri semnatare' I princare ii de la Lausanne, Conventiei semnatarilor turc din,trirnisd 1936 - notf,suver.nuiui \ - l1 apritie inviolabilitatea care si garanteze unui nou statutal StrAmtotilot, la nesocierea I invita'sd participe turc I teritoriului la sdparticipe turcai a acceptat oficialal guvemului al demersului uicggc-te-gul"t_g_gi1lm a.rgQllng$ | - nomania ln.go|i.,ir.p'op*.,tindnd];am;d;]nia;e;u|Roin Balcanice. in cadrul inlelegerii state celedoud ce legau efectivd deprietenie relatiiie I si Oe \, 20 iulie Conferintade !a Montreux 20 iunie"ceea ce venea foarte mult in controluluisdu asupraStrdmtorilor, l + Turgla doreareinstituirea I or interesel intdmpinarea I I sauchiar prin restrAngerea Neagr5r.inlao rusesc, s[ facd din l,{area {* ijgtgggt Swtggge, unnErea ! aleneriveranilor' derdzboi vaselor intrdrii anularea
I

o a dorits[ pdstreze maritimd, liniilorsalede comunicalie de protejarea u S{areaBritanie- interesati Strdmtorilor. Comisiei prinmenlinerea internaiional, decontroi formdoarecare la Lausanne' demilitariza'ie ce fuseserE zonele l{-dreptulde a reinarma T'ut.cia

t.detnecere libert6{ii 9idenaviga{ie {- principiul


l

I. trece prin stnarntori pr.lteau n{e reeriveranilor de comen{ (; vasene

-vunor restriciii clerdzboierausupuse - vasele erade l5 000tone. in MareaNeagrd p6trunde ceputeau al neriveranilor @tonajulmarim ca cu un tonajde 30 000tone,cu condifia Mediterand puteau in Marea trece 6) \-/ riveranii unul' cdte decdt StrAmtorile lor s[ nustrdbatd vasele Neagrdera de maximum20 de in lr{area a flotei neriveranilor de stafionare @ durata zile. dea fi ridicat deoptzile,cu posibilitatea turcegti, autorit[file cdtre detrecere, @ preavizul neriverani. la I 5 zilepentru cu interzisE, la fel qi a submarinelor, era cu desdvdrgire militare avioanelor trecerea noi' vase i;i aduceau care riveranilor excepfia

in careTurciardmAnea in eazul rdzboi, in timpde. in timp depace. se aplicau - prevederile StrAmtorilor. cu blocarea echivalau practic care restrictiimasivb, intervenlau neutr6, insemnltate:
uniteliide pdstrarea avAnd in vedere plgzulgril, Turcielli aletJduni!-Sovietice 1/l Romaniaa spr'rjinit Balcanice. ainfelegerii I acliune I o au reprezentat de la MontreuK reuniunii hotdrarile negocierilor, pe calea au fost adoptate I o cniar dacd versaillez. sisternului integrat Lausanne), (cel la importante de deoa.ce I ,"u-i,ui;;unuia din trataiele ca'in caredorea lungaleRomAniei, pe termen interesele primejdui puteau de la Montreux 1 I notararite a occidentali la alialii primi de sprijin 9i evita pentru a putea deschise sira*ioriresdrdmanl \ ;#';;;;ilr. r[zboimondial' in primul s-aconfruntat gravd cucare I situalia I | o Si ne u r u la La$ajob!inutdeRomA n ia la @a c o n s t a t in in t d rire a le g d t u riid e i Balcanice. eeeri in,el idarea i. i molicir.contol lrrlffii;,

ctt-Li tvi rtov: IX, Pr oi ectul psctr'tlt'ti Tit ules


mutual[cu u.R.Ll. ca o unui pactde asistentd incheierea a negociat 6 NicolaeTitglescu qic?hoslovaco-sovietic' a pactelor tanco-sovietic I continuare raporturilor gi din natura deriva Sovieticd cu Uniunea mutual6 pactului de asistenld I + Necesitatea porneste tm rdzboi Pact, fie cd Gernmnia unasemenea cte I ;;;;;;;;'lii[iJ"l.ilRo,,uania ari nevoie il ea" Ia m acord cdaiunse ' lZonn'aU.R.S.S.,'fie dejaalialicu U'R'S'S' sdnegdseascd prinurmare' trebuie, ruso-germand I o Rpropierea dinRomania. politice clasei unanimitatea nua intrunit Titulescu deNicolae aleasa t s Solutia
\

@(.-considerac[RomAni4fE'u.1TTj:li11:'.:i:',:y1'u::::'::':l1*::i'''. german decel ungar. revizionismul a separa pentru


Gennarua" spre indrepte in careigi exprima Titulescu, lui ltlicolae parlamentard interpelare - adreseaz|o unui acordcu Sovietele incheierii 9i deschiderii fali de perspectiva ingrijorarea AnlateiRogii' trecerea pentru denord-est gianiielor unitAlii dreptcel mai marepericolpentruexistenfa Sovietici Uniunea socotea sovietice' armatelor granilelor ei ?nseama aplrarea l5sa ginuputea Rominiei,

-8 M. su sfi ne lin ia1uiTitulescu,acestapr imin d in iu lie 1 9 3 5 d e p lin e p u t e rip e n t ru mutuali cu UniuneaSovieticd. deasisten{d unuitratat incheierea I

I \

anului 1936,la solicitarea tn primdvara lui Litvinov, incepin i935 dar suntintrerupte I t Negocierile campaniile fiind sovietic antisovietice ale unor organiza{ii motivul de demnitarul invocat / din RomAnia deextrema dreaptd

I I

I
giconvins denecesitatea pactului deaceste manifestdri cu Uniunea Sovieticd, sTitulescu - deranjat / + Nicolae i936, ameningAnd inceputul lunii iulie cu demisia sa. a intors in la L fard resping un document cR e geleCarolal Il-leagiprimul Gheorghe Tdt[rescu demisia redactezi ministru a Rom6niei. fixate liniilegenerale alepoliticiiexteme sunt

I
l

impotrivaoricdruiagresor. pactului intreFran{agiMicaingelJgere necesitatea incheierii preseiromdneimpotrivatuturor statelorstr6ine gi, in special,contra incetarea atacurilor lor inteme, indiferent daci politicalor extemd regimurilor nucu politica sau extemiromAneascd. concorda gi combaterea publicarea comunismului intern, U.R.S.S. de incetarea atacurilor de presicontra apronierii favorabile deU.R.S.S. articole

giMaksinn Litvinov au convenit principiilor asupra de Titulescu + 21 iulie 1936, la Montreux. Nicolae romdno-sovietic bazA ale tratatului deasistenti mutuald agresor european. mutualicontra oricdrui doulpd(i $i acordd asistenld - cele ?nacliune. atunci c6nd Franla arfi intrat in aplicare sefEcea - punerea c6, in virtuteadiferitelor recunoagte saleobligaliide U.R,S.S. - Articolul3 prevedea: ,,Guvemul putea Nistrul frrd in acest din o cerere formald sens nu vor trece niciodati asistenfa" trupele sovietice guvemlrl regalal RomAniei paltea guvemului la fel cum recunoapte cd trupele regalal Romdniei, fbri o cererefonnalEa guvernului Nistrul ln U.R.S.S. romdne nu vor puteatreceniciodatd

u.R.s.s.".

guvemului trebuie regalai RomAniei, sd se trupelesovietice - Articolul4 se menlionai ,,Lacererea guvernului dupdcum la cererea la estde Nistru, U.R.S.S., romAn retragi imediat de pe teritoriul U.R.S,S. la vestde Nistru"' imediat depeteritoriul sdseretragd trupele romdne trebuie ca frontierd a ca.prin menfionarea Nistrului intre ceiedou[ [dri,RomAnia b considerat dintrePrutgi Nlstru la Romdnia.El nu teritoriului apartenenlei bfinutrecunoa;terea fiind convins a devenit, cd Moscova dela duall a politiciisovietice, a intuitnatura partener credibil care ?gi patrule4 un in viala internafional5, al deceniului inceputul juridice. pe respecta semndtura actele Ministerului AfacerilorStrdine, Litvinov din fr,rntea lr-ri Titulescu s De indatd cea aflatdespre ?nldturarea pactul ', astfel incdt de c[ acest act,, a declarat . asislenldinte celedou6. state "nztmai estede actualitate"

1 :

-9-

X. inldttn'areolui Nicolse Titulescudin guvern:


cauze: 1.d eor d ini ntern:

Strdine' al Afacerilor deministru a fostinlocuitdin funclia Titulescu i936 - Nicolae + La29august

a Romaniei; politicii externe conducerea sale in mdinile lui carolal Il-leadea prelua (i dorinla deTitulescu; desconsideratE fusese care regale, l_ *uneurel.carnarilei A'c' cuza' octavian Argetoianu, constantin I. Brdtianu, unorlideri potitici(Gheorghe l- ostilitatea Codreanu); Zelea I Gog4Comeliu (Titulescu) 9i pre;edintele intre ministrulAfacerilorStrdine tot mai tensionate l- relatiilepersonale \ etc' Tdtdrescu) (Gheorghe deMiniqtri Contitiutui 2. deordin extern: [Naliunilor Societdgii \ - criza securiteliicolective sistemul { - esecul
I

intemalionale' situaliei evolutia

de dezarmare plariurilor l- egecul Italiei9i Poloniei' Germaniei, dinpartea peplanextern [- ri,u,.r.u - adversitdli

consoliddrii ill vederea rdtdrescu, guvernului remanierii lui s-a produssub pretextul o inl6turarea Nafional-Liberal' parte din Partidul nu fEcea straine prin orlg:;rrr, (*inir,rul Afacerilor cabinetului, qi interna!ional6' internd publicd, opinia pentru o exilicalie R fostioar t" putere;. unui

PoLITICADE ACoMoDARELANOILE REALITATIINTERNATIONALE 1. Context:


deexterne - ministru victor Antonescu lui Titulescufschimbarea - dup6 neschimbatd rdmAne a Romdniei extemd lunipolitica [- primele
{ contextulinternational: I initial secontape sprijinulFranleigi Marii Brita'ii Germani ei : petrol,. le e uerrnanlel presitiniel preslLlnle Ptrur' cereale ulteriorf-. Guf-l-

bulgar maghiar, sovietic, ievizionismul: Micii inlelegeri { - disParitia zond aceastd pentru al'Franiei 9i MariiBritanii l--int.r.rul scdzut diplomaticia RqmAnigi => accentueazE izolarea la noilerealitiii sdseadapteze RomAnia .u,op*n obligd plan pe forle de raportului + schimbarea occidentale politiciiconciliatoriste drept* pe fondul extremei 0 ascensiunea lui Franco l- victoria (Pactulanticomintern) Berlin-Roma-Tokio l- A*t => sfAr$itul Micii in{elegeri cu Italia9iBulgaria dJprietenie tratate 0 Iugoslavia - incheie 1938 - l2 rnartie t Anscl{rss Sudetd Regiunea primea - Germania +@

taPlit?bri statului irsitriiiiatutuiiehoiionac' Acordul de la Miinchen: - sfdrgitul

{938

sudetd ('Germania - regiunea Teschen / Folonia - zona Subcarpaticdo dinUcraina - parte l.Ungaria cu 50 km' => frontieracu ungaria se prelungeqte semnificativicare cere cu o populalieromdneasci istoric h.iuru*u[qul includea (po(iuneaanexatd In paralelare loc o t.ritoriu J" c6trerom6ni.GuvernulAimand cdlinescurefuz[. acestui ocuparea de Maramuregului desprinderea de Mihail odoriciucce aveain vedere secesionista migcare porliuni)" acestei cu apararea - ins6rcinat r""onJura u"r.i"..crupul Gen.Mota5 pialipirea Romdnia

l,
in!ar[f-asasinarealuiCo rn e lia Z e |e a Co d re a n u g ia l3 le g io n a ri ' un gestostii Gemaniei ca int.tpretat l-

.t

I 938Ateaa - Conferlnta Statelo pur formale sunt la Atena semnate - protocoalele context: Cehoslovaciei dupi dezmembrarea intelegere - inexistentd f - iVtica intreGermania-U.R.S.S. a fi divizate ceulrnau dinstate -alcatuit[ l- tnl.t.g.iea"Balcanicx Cehia- protectorat disparef0 Cehoslovacia - statindePendent {- Slovacia de Ungaria de sud- incorporata putt.u L-

unuistataliat f- disoaritia militare pentru nevoile pieiOe principala sursideaprovizionare lpolitic6 revizionisti pronunfatd mai o tot manifestl Ungutiu l=> frontiera cu Ungaria se prelungeqte cu 50 km. de N-Vest. in regiunea unorcontingente mobilizarea Armand Cilinescu decide

romfino-german: Tratatul economic economice derelafii pentru stabilirea Romfiniei asupra presiuni l93g-1939 - exercita - Gemania dePetrol 9icereale - interesatE
gi independengei pdstrarea suveranitlii pentru pozifiaRomAniei CuGermania economice - leg6turi 0!

f@ i"t"'*r.'Reich-uluif :;,ix?:x'iilff :li:i'"' ;n:#ii":ff il'#li;lJffi


{

a Rom6niei economicd subordonarea unplanceviza avanseazd Germania

pddurilor (- exploatarea romAnesc, subiolului a resurselor in comun

germane tn R.om6nia economice unitd;i mixtesau unorinteprinderi crearea solicit6(: F in porturi libere [- zone

laturastrict germane s6nu dep6|eascd g Fartearom6n6 ce vizacaobiectivele propune un contraproiect economic6 i I{.eicFi-ul

pdnd in 31marie1944 f,-valabilitate a frontierelor o garantare l- nuseprevedea -i. Cazul Tilea adresat un ii fusese Cdlinescu cdlui Armand afirmd la Londra romAn Vireil Tilea-fmin. cE caz de in economice relaliile privind Reichuiui ;i dinpartea iultimatum de cdtreReictr. Romdniei ocuparea ioc avea va [,respingere

- 3-

unuifrontunit constituirea ceincearcd a ForeigulQlfice-ulg[britanic :) intrunire deurgen!6 Romdniei eliberarea Gentru pagina gtirea peprima menlioneazd presa internalionala [;;;;i la Bucureqri chemat iarTileaeste a;;;;;"i romanddo dezminfire ltt****l,p a Fran{ei conciliatoriste 9iMarii Britanii politicii uUunaonarea _H[.Fran1a,.u'ut6dispus6s6acordesprijinRomfiniei GafencutrimiteotelegramiAmbasadeiromdnedinParis hotarele apere gatas6-9i 9i independenla este 1. Rom6nia germano-maghiare agresiuni unei pericolul 2. exist6 Germania sbprovoace fereqte se 3. Romdnia pentru inarmare acorduri unor 4. Inteprinderea

Reichului dinpartea ameninldrii cregterii Cehoslovaciei I vin pefondul ocupdrii franco-britariice Bucureqti - propunerile 31martie mai t:tt:l: cele RomAnia pentru desecuritate 9iPolonia, - garanlii
agresiuni. uneipotenliale expuse

romflno-polon de principiuinsdvalabilitatea acordul igi exprimd romAn.. statului es[ trimis rdspunsul traprilie qi Bulgariei. partea ungariei fin o agresiune ce privegte giin ceea s6fie extinsa actului $tuatia Rornfiniei cu Germania relalii bune unor mentinerea cedorea - stat cu Polonia dealianld fi. tratat R.eichurlui suspiciunea a trezi ftrd franco-britanice degaranlii )i. urrat*. obiinerea Germania inclusiv state si alte participa puteau garantii u..rte la { i. Romdniei exterioard cao inifiatvd sdapari ci garanliile [4. solicita Romania: care urmasdspr'.'jine MariiBritanii a guvemului oficiald dispozilia comunicat[ 10apriiie atAt impotriva de agresiune, ameninldri oricirei oriidreiagesiunisau ,,impotriva ale" teritori integritelii c6t9iimpotriva indipendenlei,

1:.i l

,: :..'.

-.tr- ,,
'' - :,i "

- i r :,,
''i

,;, ,' ,*
-' , " i rL i

:t,.

-4 Garan{iilefranco-britanice unilateral fi. caracter reciprocitate nu angajau 12, (nugi a U. Sovietice) Ungariei cazul unuiatac din partea in 3, suport { gi teritoriald integritatea garantatd independenfa nu 4. | (pozilialtaliei) de la Mediterand in funcliesitualia suntacordata (*5. practicd deactiuniconcerete. nefiind insotite militare. decdt morald maimult valoare - aveau

6. RomAniasi Pactul Ribbentrop-Molotov:


unuipacttripartit anglo-franco-sovi - realizarea + vara1939 - negocieri problema sepune care ca trupele sovietice sd in momentulin in impas - intrd gi germane unei agresiuni Polonia in cazul tranziteze RomAnia europene este inlocuitcu k-ceslav-ndglg&g al securitdlii I U"rci* Lituinoususlindtor german peMolotovprin vonder Schulemburg, Ia ambasadorul az6. | + ren BiUtenfigpp inforrne gi U.R.S.S. nu existd Gernania conflictdeinterese" cd,,intre Moscova I pact incheierea unui de neagresiune cu URSS avea in vedere ,| personal incheierea de lui Stalin- cerAnd a unuipact imediatd - Hitler seadreseaz6 \ + 20 august
I .neagreslune a

l-

suntintrerupte suntanglo-franco-sovietice - negocierile I r 22 august g.$te sovieto-german Pactul de neagresiune 1939-.; semnat i + 23 aueust v actdeviolenf6 sEseab[ind dela orice seobligE I t. pa4ite parte terte - cealaltd agresiunii unei partenu intervine este supusd l o lZ. daca sferelor de influentd Protocoluladitionalsecret:- delimitarea Letonia, Lituania Estonia, Baltice: Finlanda, [. Statele Polonia {2. pentru parteasovieticd Basarabia - interes 13.Rom6nia[politicfa!6de aceste teritorii [- parteagermanl - dezint6res a lui Mussolinicd in urmapactuluiposibilitatea de intervenlie 25 augustllitler - transmite Romdnieiincazulunuiconflictesteinexistentd imparlireasferelorde influen{d Protocoluladilional secret-

r'i'it!

deinteres"(2 infelesuri) la RomAnia - "zond - Art,3- referire (pt. germani) economice influenfelor exercitarea {'1. (pt.sovietici) zona deocupalie {-2.

- 5-

t teatrul Polonez: frontierelor(3 zile) - b6t11ia 1939- atacarcaPoloniei G 1 septembrie spreVargovia forlelorpoloneze )- retragerea 1939 28 sePtembrie 1- capitularea mutualdcu Polonia- Anglia, Franla, dominioanele n.,tiun.pactulde asistenfd L-;;il];il - declard (Funnywar)' rdzboi Gemaniei n asuPra o Innuente - ProclamI neutralitatea

in Protocolul adifional secret Polonieiprevdzr,rtd U. Sov.ocupapartea - 17-lg septernbrie in =) frontiera km oferindsovieticilor2 posibilit6!ide a pdtrunde cu 150-200 seprelungegte d lard - in lungul Pritr,,lut sauSirettiltti' pe linia Prutului uneiarmatedin vest careesteconcentrat6 dizlocarea G guvernuldispune de la 'S'de Dtutdre \- ut. loc o intdiirea dispozitivului esteasasinat A. Cdlinescrz / - 2l septembrie Poloniei- poziliaRomfutiei:neutralitate asupra german \ - in *rut atacului la sefdcea iar interven[ia militarealecelordoudstate in planurile nu seregaseqte onurcs,, l-';i;;;':;;;; \ cererea atacat statului de rdzboi9i al tezaurului nu int.ruineins6permitepolorrieitranzitulmaterialelor Rominia[-lGentaniei nemullumirea granilapentrurefugialideschide

in perioadaneutralit[tii' 8. Actiuni aleRomAniei in Balcani unuigloc-alN-euld-!-a'r constituirea incearcd Romdnia - sf, 1939
Bloc viitorului nucleul putea constitui Balcanicd - tnlelegerea
la

- favorabi16 [ trugoslavia {l Turcia- favorabild facdpaftedin Inlelegere caTurcia's6 condifia - pune {_Grecia 2 3 o c t o m b ri e l g 3 g e ste e l a b o ra tpr oiectul- pr eveder i: (i. neutraiitate mutual6 )2. asisteniE econornice mrdsuril 13" t, rnilitar'6 (-4. nare colabo defensiv - areun caracter din parteaalia{ilor consim{SrnAnt - primeqte dintrestate Ug:f- rivalitatea revizionistd itica {- pol U.R.S.S' Germaniei, opoziiia f,

:> egecul proiectului

. -1

a notr4A511et A INTEGRITAIiI TEzuTORIALE SFARAMARE


I. Context:
9i nrilitard de izolarepolitico-diplomaticE situaiie Romaniafextem de sPrijin liPsita interne qi tensiuni ftamantari 1frontierelor apararea militarpentru acliona de L;;;;oribilitut.u I singurXsolufie- apelulla Germania anglo-franceze la garanliile renunld Teidrescugi Gigurtu(-Guvernele Naliunilor din Societatea t retragRomAnia (; eolab Reich-ul cu ore azd rpella diplomatie (Transilvania - pc. strategic) romdnesc in spaliur Germaniei cointeresarea searein vedere ceRomania dup6. rominesc spaliul s6garanteze lui A. Iritter - Germania-dispus6 caror _ trimitescrisoare raspundefavorabilcererilorteritorialealeUngarieigiBulgariei itorju-guvern.(semnal)
tisem it -s e mn a lc a Ro mA n ia s e in s c rie in t e rrd in ! a v re m l l cu vecinii relaliile igi va restabili ceaceasta dupd relaliicu Romdnia va stabilii ca Germania Hitlerdeclarl intreceledoua chiaro competi{ie sovieticiexistdnd gi uniunea intreGermania vara1940 - totulsedecide

Basarabiei: ItrCedarea

cuRominia la relaliile nici o referire nu exista 1g40 - nrartie - vara1g3g . @ g . u g 3 g r 9 si u n e so vi e to -g e rma n22august|g3g.sovieticiiob1inm An[liber 6 i npb.Bas ar ab

P*[

Suprem in Sovietul Molotovpunepb. Basarabiei vecincu careareo pb. teritoriald estesin$urul Romania cu RomAnia la granila 3 annate suntdislocate teritoriale: pretenliile german) (ambasadorul lui schulemburg (!l u'r'e:EqMo :lotov f- comunicd N' Bucovinei) doar acceptd (germanii Bucovina despagibire gi drep.t t Basarabia in Basarabia) din 1939(nu arepretenlii (SsUgl@@l.gfreafinndpoziliaReichului i-*[-aten1ioneazdcdGermaniaareintereseeconomiceinzond privindcedarea prinGtr. Davidescu d6ndnoteurtimative problemei rezorvarea l*rororou -icere bs armatd - intervenlia - tn cazcontrar gi NorduluiBucovinei {-g.rrr"Uiei \

arhivelor in 4 zile cu ldsarea - condilii eliberarea Basarabiei o anexarea Gzu !]i su n tti l mi q i laPr utpentr uaseasigur acanusescotlucr uri ) - r,ogorg*anifestl pretenliiteritoriale in cazulunui la sprijinulsovietic cdva apela 1 Gi*"ii _regeleanunld Germaniei refuzdin Partea

.' i
*t'

-L-

III. CedareaCadrilaterului:
cu a granilei lui Hitlerderestabilire decizia la Bucuregti) - transmite (min.germ. Fabricius f- : t iulie 1940 judeiele Caliacra Durostor (terit. din 1913) Bulgaria 9i \ Craiova romAno-bulgare 1- Convorbiri deromAni dominate unorzone asupra nicimacar nu facconcesii bulgarii sprijiniiide gennani \- qtiindu-se I (schimb de populafie) Cadrilaterul cedal este 1940 { - Tratatul de Ia Craiova7 septembrie

IV. Cedarea N-V Transilvaniei:


- ianuarie tg40 - convorbiri la Roma intre delegafiileromdndqi maghiard(Raoul Bossy) dac6: pentru a cereteritoriidecAt in careseafll Romdnia delicatd 0 Ungarianu va profitade situalia teritoriifEr6lupt6 f- instrdineazd ar fi ameninlatd maghiar6 {--minoritatea r - seblocheazl la TumuSeverin + Au loc negocieri de pirlile implicate sd fie rezolvatS. romAno-maghiard disputa este german o Obersaliburg- -finteresul o problema impiedic6nd ldirect, ngmai in cazcontratfiind nevoitasa trangeze intervenliesovieticacare "nu se qtieunde se va opri". l.eventuald

intreceledouastate o tensiune granila incdtsi menlind astfel C gitler traseazd (43.500km2;2,6 mil. locuitori) in totalitate l- ,our. paftea Trinsilvanieigi Crigana pb.transilvdnene rezolvarea conta la sfArgit va rlzboi la participarea de c6in funcfie l*-f"it.i susline Diktatul sovietici

statului + teritorialsepierde34% dinsuprafala altor state + plpulglig: f- 6.8 mil - intrd subautoritatea activd r l- ZIW din poPulalia sdrdcie. deznalionalizdri, confiscdri, asasinate, deportdri, L sutedemifde refugiali, l. . d p Xr a r e podigului Transilvaniei militard- tdierea de reacfie (--sepierdecapacitatea de vutrnerabitre devinextrem )- graniiele 'l- sepierdeun numdrimportant mobilizabiie depersoane i^AN.. Cadrilater MasivulCornegti, pierde transilvenean, reduitul se geo-stritegica k nouainrap;are 2. Econornia p65uni, bogeliimineraie pdduri, arabiele, f- sepierdterenuri plumb, zinc cupru, de aur,argint, 1-resursele datorita lipseide materiiprime intreprinderi anumitor funclionarea este dereglata {cu 25% gi agricollscaC indistriala l- produclia I suntrupteciile de comunicalie si cultur6 3. invdtXrnAnt iaqi la Sibiurespectiv suntmutate {'jijniversitelilede la Clui qi cern[u1i filarmonic, muzee. (- teatre,

ii

-J-

o;H.u-iscdri

annatd greveprin carese solicitdrezistenla de stradd, s5le stdpdneasci incapabil l- nuu.*ul bigurtusedovedeqte intemd L- Lutol II nu mai poatecontrolasituafia

II Regeluicarol abdicarea prin caresecerea un manifest au Gspdndit n,.pt.*brie 1940,legionarii in si'ra Horia Brdtianu I'c' 9i cu Iuliu Maniu constantin - intrevederi lon Antonescu I 2-4 sentembrie nalionali" de,,uniune unuicabinet constituirii vederea guvern noului cu formarea esteinsdrcinat - Ion Antonescu I 4 septembrie statului" conducerea pentru puteri - investitcu "depline \; ;;;;iie legiuitoare Corpurile si aufost dizolvate - ;rp;;atd Constituiia ll^Ll:^ll\ r r-,-^..1^ ' ^ "abdic") Abiicarea lui Carol II (nu folosegte.formula [\ 6 septembriefdeRege jurdmAntul in calitate depus a lvlihai J-p,ilip;i. rnogtenitor depline puteri cu pe Iou Antonesctt l- il,flfr"ff reinveste;te

5. Politice