Sunteți pe pagina 1din 5

STIMA DE SINE SI EFICENTA IN ACTIVITATEA COMPETITIONALA: O ABORDARE EXPERIMENTALA ASUPRA JOCULUI DE VOLEI Drd. Ramona SEBE C.N.F.P.

Antrenori Drd. Alina DUDUCIUC Universitatea Bucuresti

Cuvinte cheie: stima de sine, performanta sportiva, volei Keywords: self-esteem, athletic performance, volleyball

Rezumat Investigand sportivele lotului national de volei-junioare, cercetarea de fata a aratat ca exista o corelatie semnificativa intre performanta sportiva a acestora si stima de sine. Referitor la metodologia cercetarii, autorii au ales Scala lui Rosenberg pentru determinarea nivelului stimei de sine globale, Indexul Autoaprecierii in vederea masurarii variatiilor stimei de sine specifice si Manualul Statistic al Federatiei Internationale de Volei pentru calcularea valorilor statistice ale eficientei in jocul de volei. Studiul a relevat rolul considerabil al stimei de sine ca factor determinant in activitatea sportiva, precum si o corelatie pozitiva intre stima de sine generala si stima de sine specifica a sportivelor.

Introducere "Autocontrol", "autocunoastere", stima de sine", incredere in sine" sunt motive des invocate, deopotriva de coordonatorii pregatirii sportivilor, ca si de publicul larg, in evaluarea evolutiei acestora in cadrul antrenamentului si mai ales al competitiilor sportive. Pornind de la acest fapt, propunem o abordare experimentala, in care stima de sine reprezinta una dintre variabilele explicative in obtinerea performantelor sportive, in general, si a rezultatului produs in cadrul competitiei, in particular. Corelatia dintre nivelul stimei de sine si eficienta in activitatea sportiva se justifica; experimentele psihosociologice si cele specifice activitatii sportive confirma ca oamenii tind sa se autoevalueze, raportandu-se la doua criterii mai importante: competenta (eficienta) si moralitatea. Totodata, literatura dedicata acestui subiect (R. B. Felson, 1981, pag. 64-69; L. Jussim et al., 1987, pag. 95-99; M. Rosenberg et al., 1995, pag. 141-156; P. Ilut, 2004, pag. 347-348) subliniaza ca stima de sine afecteaza puternic performantele in toate domeniile de activitate.

Ipotezele cercetarii Presupunem ca nivelul stimei de sine generale si al stimei de sine specifice al sportivilor coreleaza semnificativ cu indicii de eficienta ai structurii de joc obtinuti de acestia. Probabil stima de sine generala si stima de sine specifica a sportivilor coreleaza pozitiv.

Metodologia cercetarii Esantionul cercetarii a cuprins 12 sportive, cu varste intre 17-18 ani, componente ale reprezentativei nationale de volei junioare ale Romaniei. Cercetarea s-a realizat in august 2006, in timpul desfasurarii Jocurilor Balcanice de Junioare. Prima faza a cercetarii a constat in aplicarea chestionarului de determinare a stimei de sine generale si specifice (Anexa 1), utilizata pentru prima data de Morris Rosenberg in 1979 (apud S. Chelcea et al., 2006, pag. 303). Chestionarul contine un set de zece intrebari cu cinci posibilitati de raspuns, pe o scala de la 0 (foarte necaracteristic) la 4 (foarte caracteristic). Fiecarui raspuns ii corespunde un punctaj care insumat determina o valoare a stimei de sine generale. Valorile inregistrate sub 20 sunt echivalate cu o atitudine negativa fata de sine, iar cele ce depasesc pragul 20 sunt echivalate cu o atitudine pozitiva fata de sine. Pentru masurarea nivelului stimei de sine specifice a sportivelor, am creat un index al abilitatilor sportive plecand de la indexul aplicat de Jerald G. Bachman in 1970 (apud M. Rosenberg, 1995, pag. 146). Acesta cuprinde trei intrebari care vizeaza raspunsuri ale subiectilor cu privire la autoevaluarea activitatii sportive, pe o scala de la 1 (foarte slaba) la 5 (foarte buna). Stima de sine specifica este pozitiva la un scor cuprins intre 15 si 10, medie intre 9 si 7 si slaba sub 7. A doua faza a cercetarii, realizata pe parcursul desfasurarii competitiei, a constat in inregistrarea evolutiilor in joc a fiecarei sportive, rezultand indicii de eficienta ai actiunilor si structurii de joc. Pentru evaluarea eficientei actiunilor de joc, am considerat necesara acordarea unor calificative corespunzatoare efectului imediat pe care acestea le-au avut in desfasurarea jocului, folosind scala de evaluare elaborata de FIVB si prezentata in Manual for FIVB Statistical Match Record (SMR)" (1991). De asemenea, pentru stabilirea indicilor de eficienta ai actiunilor si structurii de joc am aplicat formulele de mai jos (M. Serban, 1999, pag. 144). Ulterior am relationat valorile stimei de sine generale si specifice cu cele ale evolutiei in joc a sportivelor prin calcularea coeficientului de corelatie Spearman (R) (Thomas, J.R., 1996, pag. 83-101):

in care: pi = procentaj de reusita al unei actiuni de joc; fi = pondere atribuita; i = indice de sumare; = numar actiuni; = functie actiune; = functie structura; R = coeficientul de corelatie prin metoda rangurilor (Spearman); D = diferenta de rang (X-Y); n = numarul subiectilor.

Rezultate Nr. crt. Stima de sine Stima de sine Structura Sportivi generala specifica joc 1 32 14 0.56 2 24 11 0.558 3 16 12 0.527 4 40 15 0.582 5 27 12 0.55 6 27 7 0.559 7 30 6 0.543 8 31 8 0.549 9 27 8 0.559 10 24 12 0.558 11 34 10 0.574 12 33 9 0.569 minima 16 6 0,527 medie 28,75 10,33 0.557 maxima 40 15 0.582 Tabel 1. - Valori inregistrate pentru stima de sine generala si specifica structurii de joc. Nr. crt. Indici de eficienta Sportivi S PS R A 1 0.495 0.717 0.579 0.605 2 0.471 0.686 0.619 0.642 3 0.477 0.613 0.613 0.599 4 0.473 0.751 0.606 0.643 5 0.446 0.706 0.573 0.604 6 0.475 0.667 0.608 0.607 7 0.465 0.691 0.691 0.558 8 0.519 0.631 0.599 0.632 9 0.483 0.692 0.579 0.624 10 0.482 0.674 0.6 0.625 11 0.457 0.693 0.649 0.653 12 0.489 0.712 0.57 0.648 minima 0.446 0.613 0.57 0.558 medie 0.478 0.669 0.607 0.62 maxima 0.519 0.751 0.691 0.653 Tabel 2 - Eficienta sportivelor pe actiuni si structura de joc. de

si indicii eficientei

B 0.398 0.422 0.441 0.421 0.405 0.469 0.405 0.462 0.445 0.432 0.455 0.426 0.398 0.432 0.469

PA 0.563 0.506 0.477 0.599 0.564 0.526 0.532 0.519 0.53 0.532 0.534 0.568 0.477 0.538 0.599

SJ 0.56 0.558 0.527 0.582 0.55 0.559 0.543 0.549 0.559 0.558 0.574 0.569 0.527 0.557 0.582

In urma aplicarii chestionarului de determinare a stimei de sine si a inregistrarilor statistice a eficientei in joc, s-au obtinut urmatoarele rezultate (Tabelul 1 si 2): generale, respectiv un scor de 16; imei de sine generale (40) si specifice (15) a fost obtinuta de subiectul numarul 4; e buna de 10, 33; 4 (SJ = 0,582) si una slaba pentru sportiva cu numarul 3 (SJ = 0,527);

Discutarea datelor si concluziile cercetarii Coreland valorile stimei de sine generale, cat si pe cele ale stimei de sine specifice ale sportivelor, cu eficienta structurii de joc inregistrate, am observat ca stima de sine generala coreleaza puternic pozitiv (R = 0,712; p > 0,001; DF = 10) cu indicii de eficienta ai structurii de joc, in timp ce stima de sine specifica este un indicator moderat pozitiv al eficientei structurii de joc inregistrate (R = 0,258; p > 0,001; DF = 10). Daca pentru 8 dintre cei 12 subiecti cercetati, stima de sine generala reprezinta un predictor al eficientei de joc, nu acelasi lucru putem afirma si pentru ceilalti 4 subiecti. Referitor la cea de-a doua ipoteza a studiului, rezultatele obtinute au indicat ca stima de sine specifica reprezinta un predictor mai slab al stimei de sine generale (R = 0, 060; p > 0,001; DF = 10). In acest caz, indicele de corelatie Spearman a fost influentat de diferentele de valoare inregistrate in chestionare de subiectii cu numerele 6, 7, 8 si 9, care desi se autoapreciaza pozitiv in general, in activitatea sportiva nu mentin acelasi echilibru psihoafectiv. Desi indicele de corelatie Spearman are o valoare pozitiva, apropiata de 0,001, in cazul nostru 0,061, corelatia este considerata a fi una moderat semnificativa. Date fiind rezultatele mentionate anterior, ipotezele cercetarii noastre se confirma. Conexiunea intre performanta sportiva si nivelul stimei de sine isi gaseste partial raspunsul intr-un studiu de asemenea dimensiuni, dar consideram ca ofera o perspectiva multidisciplinara in domeniul activitatii sportive. Alaturi factorilor determinanti ai performantei sportive, enumerati de literatura de specialitate criteriile de selectie, componenta echipei, obiectivele strategice, tactice si operationale stabilite, formula de joc, relatiile interpersonale, comunicarea la nivelul grupului sportiv, dinamica si coeziunea grupului, conducerea acestuia etc. atribuim un rol important stimei de sine. Articularea unor concluzii cu privire la imbunatatirea performantelor sportive impune analiza tuturor factorilor bio-psiho-socio-motrici care o determina.

Abstract

This paper proposes an experimental design for the relation between self esteem and athletic performance. The primary hypothesis of this study is that the score of global self-esteem and specific self-esteem would correlate positive with athletes' performance. The second hypothesis supposes the relevance of the relation between global self-esteem and specific self-esteem. In order, to measure the subjects' performance (12 women, athletes of the National Junior Volleyball Team of Romania) and the level of the self esteem we used the Rosenberg-Self Esteem Scale, the Volleyball Ability Self-Concept Index and the F.I.V.B Manual for Statistical Match Record. Our findings indicate that the degree of global self esteem affects the degree of performance during the competitions.

Bilbiografie CHELCEA, S., si col., Psihosociologie. Teorie si aplicatii. Bucuresti: Editura Economica, 2006. FELSON, R.B., Ambiguity and Bias in the Self-Concept. Social Psychology Quarterly, 1981. ILUT, P., Stima de sine. In Chelcea, S. si Ilut, P., (coord.). Enciclopedie de psihologie, Bucuresti: Editura Economica, 2004. JUSSIM, L., et al., The Influence of Self-Esteem on Performance and Feedback. Social Psychology Quarterly, 1987. ROSENBERG, M., et al., Global Self-Esteem and Specific Self-Esteem: Different Concepts, Different Outcomes. American Sociological Review, 1995. THOMAS, J.R., NELSON, J.K., Metodologia cercetarii in activitatea fizica (vol. 1). Bucuresti, C.C.P.S., 1996. SERBAN, M.H., Gandirea: factor de optimizare a modelarii. Bucuresti, Editura Printech, 1999. F.I.V.B Manual for Statistical Match Record (1991). Fotocopie F.R.V. SERBAN, M.H., (1997). Volei Curs de specializare. Fundamentare teoretica sisteme; blocuri functionale; structuri; modele; modelare. Bucuresti, Centrul de Multiplicare A.N.E.F.S. F.I.V.B Manual for Statistical Match Record (1991). Fotocopie F.R.V.