2.

Generatia Millenials in Romania

In tara noastra, statutul de tanar este reglementat prin urmatorul set de acte normative: Legea Sportului (legea 69/2000 actualizat n 2009), Legea voluntariatului (Legea 95/2001), Legea privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural (Legea 646/2002), Legea privind prevenirea i combaterea marginalizrii (Legea 646/2002), Legea privind sistemul asigurrilor de omaj i stimularea ocuprii forei de munc (Legea 76/2002), Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaiilor judeene pentru tineret i a municipiului Bucureti i al Fundaiei Naionale pentru Tineret, Legea privind ucenicia la locul de munc (Legea 279/2005, republicat n 2012),Legea Tinerilor (Legea 350/2006), Hotrrea Guvernului Romniei privind Strategia naional de incluziune social a tinerilor care prsesc sistemul de protecia a copilului (HG 669/2006), Legea nr. 333/2006 privind nfiinarea centrelor de informare i consiliere pentru tineret,Legea nr. 351/2006 privind nfiinarea, organizarea i funcionarea Consiliului Naional al Tineretului din Romnia, Legea stimulrii ncadrrii elevilor i studenilor (Legea 72/2007), Noul Cod al Muncii(2011), Legea privind Noul Cod Civil (Legea 287/2009, republicat n 2011), Legea Educaiei Naionale (Legea 1/ 2011).1 Dintre acestea, importanta pentru cercetarea de fata este Legea Tineretului(350/2006), care defineste tinerii ca fiind cetenii cu vrsta cuprins ntre 14 i 35 de ani2, adica nascuti intre anii 1978 si 1999, similar cu anii de nastere ai generatiei Millenials.

2.1.Dinamica populatiei de tineri

Raportul EU Youth 2012 realizat de agentia de statistica Eurostat prezinta situatia tinerilor din tarile Uniunii Europene.Conform acestuia, in Romania traiesc aproximativ sase milioane de persoane cu varsta intre 15 si 34 de ani, reprezentand aproximativ 26% din populatia totala.3 60% dintre tinerii ntre 18 i 34 de ani locuiesc cu prinii 4. Posibilele cauze fiind constrangerile de pe piata muncii dar si lipsa fondurilor pentru achizitionarea unei locuinte independente.

1 2 3

Ministerul Tineretului si sportului, Strategia Naionala n domeniul politicii de tineret 2014-2020, 22.10.2013, p 6. http://mts.ro/wp-content/uploads/2013/09/Legea-Tinerilor_350_2006.pdf

http://ec.europa.eu/youth/documents/national_youth_reports_2012/eu_youth_report_swd_situation_of_young_ people.pdf, p 9

Deciziile importante pentru viata de familie sunt si acestea intarziate, varsta p[entru prima casatorie crescsand intre 1990 si 2010 de la 22 la 26 de ani pentru femei si de la 25 la 29.1 ani pentru barbati. Varsta medie pentru prima nastere a crescut de asemenea de la 22 la 26 de ani.
5

Ca urmare a crizei economice, aproximativ 1 tnr din 10 declar c a trebuit s renune la

educaie, s amne decizia cstoriei sau pe aceea de a avea un copil6.

2.2.Ocupare si Antreprenoriat
Rata de ocupare7a populaiei n vrst de 20-64 ani n Romnia (63.8% n 2012) este mai mic dect media Uniunii Europene (68.5% n 2012).8 Tinerii romani au acces la piata muncii mult mai tarziu si intr-o pondere mai mica decat media Uniunii europene. Acestia se confrunt cu o pia a muncii rigid, fr forme flexibile de angajare disponibile, care s permit continuarea studiilor n paralel cu angajarea. Doar 17,3% din tinerii angajai din Romnia ntre 15 i 24 de ani lucrau n 2010 cu program de lucru parial fa de 28,9% n Uniunea europeana9. Aproape trei sferturi erau ncadrai astfel involuntar spre deosebire de situaia la nivel euro pean, unde aproximativ aceeai proporie a tinerilor prefer acest tip de angajare . Doar 3,1% dintre tinerii romni cu varste intre 15-24 de ani sunt ncadrai temporar n locul de munc(spre deosebire de 42,1% in Uniunea europeana)10. Ocuparea temporar i cu program de lucru parial se constituie mai mult ca o barier pentru intrarea tinerilor pe piaa de munc, n loc s constituie o caracteristic a unei piee a muncii flexibile, cu forme alternative de ocupare.apropae 40% din tinerii romani considera ca oportunitatile de angajare in domeniul studiilor pe care le-au incheiatnu sunt satisfacatoare. Principalul motiv pe care il mentioneaza tinerii romani pentru faptu ca nu au un loc de munca este acela ca slujbele disponibile sunt prost platite.11 In ceea ce priveste antreprenoriatul, mai mult de un sfert din tinerii romani doresc sa deschida o afacere, 1 din 100 dorinda sa o faca pe cont propriu, spre deosebire de 1 din 4 tineri in alte tari ale Uniunii

Ministerul Tineretului si sportului, Strategia Naionala n domeniul politicii de tineret 2014-2020, 22.10.2013, p 11. 5 Ibidem, p.11 6 Ibidem, p.11 7 Raportul dintre populaia ocupat i totalul populaiei din aceeai grup de vrst, ex primat procentual 8 Ministerul Tineretului si sportului, Strategia Naionala n domeniul politicii de tineret 2014-2020, 22.10.2013, p 11
9

http://ec.europa.eu/youth/documents/national_youth_reports_2012/eu_youth_report_swd_situation_of_young_ people.pdf,p.175 10 ibidem, p 159. 11 ibidem, p.172

Europene.12cu toate acestea, mai putin de 10% din cei care au propria afacere beneficiaza de o baza teoretica in acest sens.13

2.3.Educatie si cultura
Raportul EU Youth Report realizat de Eurostat, prezinta un set de statistici asupra educatiei formale14 din Uniunea Europeana. In Romania, 55,8 din totalul tinerilor au participat la toate nivelele de educatie formala 15 .Printre obstacolele pe care tinerii le intampina in sistemul de invatamant pot fi mentionate :insuficienta aplicatiilor practice, cheltuieli prea mari in domeniul scolarizarii, lipsa de sustinere din partea familiei sau nevoia de a munci. Implicarea in activitatile culturale a tinerilor romani este considerata a fi mai degraba ocazionala. Astfel, un sfert dintre tineri spun c nu citesc literatur niciodat; 8% fac acest lucru zilnic, 20% de 2-3 ori pe sptmn, 24% de 2-3 ori pe lun, n timp ce 20% nu citesc literatur dect de 2-3 ori pe an16. 61% dintre tineri spun c nu merg deloc la teatru, oper, balet sau concerte de muzic clasic, 49% nu merg la cinematograf, iar 48% nu merg la concerte de muzic modern. Romnia se afl pe ultimul loc ntre rile europene n privina frecventrii concertelor i a cinematografelor, puin peste 60% dintre tineri fcnd acest lucru n ultimul an. Romnia se plaseaz printre rile cu ponderi sczute n context european detineri care viziteaz monumente, muzee sau galerii i ale tinerilor care frecventeaz teatrul, opera sau spectacolele de dans.17

12

Ministerul Tineretului si sportului, Strategia Naionala n domeniul politicii de tineret 2014-2020, 22.10.2013, p.13 13 Ibidem p.13 14 Educatia in sistemele de institutiile de invatamant formale(scoli, liceee, universitati) 15 Ministerul Tineretului si sportului, Strategia Naionala n domeniul politicii de tineret 2014-2020, 22.10.2013, p.14 16 Ibidem, p.16 17 Ibidem, p.17