Sunteți pe pagina 1din 9

CALCULUL FUNDATIEI

Pentru dimensionarea si calculul radierului s-a folosit normativul NP 112-04.. Factorii de care depinde alegerea tipului de fundatie sunt: Tipul de suprastructura; Dimensiunile cladirii; Eforturile transmise fundatiilor in gruparile fundamentala si speciala de incarcari; Sensibilitatea la tasari a sistemului structural; Natura si stratificatia terenului de fundare; Conditii hidrologice;

Adancimea minima fundare se stabileste in functie de : Adancimea de inghet; Nivelul apei subterane; Natura terenului de fundare; Inaltimea minima constructiva a fundatiei; Conditiile tehnologice.

Dimensiunile bazei fundatiei se aleg astfel incat presiunile la contactul intre fundatie si teren sa aiba valori acceptabile pentru a se impiedica aparitia unor stari limita care sa pericliteze siguranta constructiei. Dimensiunile in plan ale fundatiei se stabilesc astfel incat rezultanta incarcarilor provenite din grupari fundamentale sa fie aplicate in interiorul samburelui central. Verificari:
1. GF: 2. GS: =350 kN/m2. ;

Pentru calcul s-au folosit metode care asimileaza terenul cu un mediu elastic discret, reprezentat prin resoarte independente (modelul Winkler). Relatia caracteristica pentru modelul Winkler este: P = ksz, unde: p este presiunea dintru-un punct al suprafetei de contact intre fundatie si mediul Winkler; z este deformatia in acel punct;

ks este un factor de proportionalitate intre presiune si deformatie care caracterizeaza rigiditatea resortului, denumit coeficient de pat.

Pentru calcul, s-a considerat un pamant de indesare medie, avand ks = 5000 kN/m3. S-a ales solutia de fundare directa: radier general tip dala groasa cu grosime constanta, in care elementele verticale sunt rezemate direct pe acesta. S-a ales aceasta solutie din cauza terenului de fundare dificil, existand riscul unor tasari diferentiate a constructiei, si implicit al aparitiei unor eforturi suplimentare in structura; dar si din cauza prezentei apei subterane care ar putea pune probleme la nivelul subsolului. Predimensionarea radierului: Radierul va fi de tip dala groasa cu grosime constanta. Inaltimea radierului(Hr): Hr = (

=(

= 0.580m 0.875m. Aleg Hr = 0.90m.

Am marit grosimea radierului la 1.30m din considerente de rezistenta. Lungimea consolei radierului (lc): Consider o consola de 0.30 m. Calculul eforturilor sectionale se realizeaza cu programul de calcul ETABS ce permite modelarea fenomenului de interactiune fundatie-teren. Solicitarile transmise fundatiei se determina considerand eforturile transmise de suprastructura, incarcarile aplicate direct infrastructurii( incarcari din greutatea proprie, incarcari de exploatare, forte seismice, etc.). Solicitarile transmise infrastructurilor se determina in gruparile fundamentale de incarcari si in gruparile speciale de incarcari. In gruparea specila de incarcari la actiuni seismice, acceptandu-se plastificarea suprastructurii si dezvoltarea unui mecanism de disipare a energiei induse de cutremur, solicitarile transmise infrastructurii se determina corespunzator fortelor capabile asociate mecanismului de plastificare (N, M, V), majorate cu un coeficient, kF = 1,35, dezvoltate in sectiunea de la baza suprastructurii. Armarea radierului s-a realizat cu retele orizontale de armatura dispuse pe fetele placii pentru preluarea momentelor pozitive si negative. Procentele minime de armare pentru placa radierului sunt 0.15% pentru fiecare fata. S-a folosit beton clasa C20/25.

Aria de armatura va rezulta din: As = h0 = Hr a; Hr inaltimea radierului = 1300mm; a distanta de la fata pana la centrul de greutate al armaturii(a = 50mm+12.5mm = 62.5mm); fyd rezistenta de calcul a armaturii = 300N/mm2. (PC52). Verificari: 1. GF: p =ksz; ks = 5000 kN/m3; z = 0.0628 m (valoare rezultata in urma calculului cu programul ETABS);
:

, in care

p = 5000 * 0.0628 = 341 kN/m2 2. GS:


;

= 350 kN/m2.

z = 0,044 m (valoare rezultata in urma calculului cu programul ETABS);

p= 5000* 0.044 = 220.0 kN/m2


Dimensionarea armaturii radierului:

= 420 kN/m2.

Armarea radierului se face pe urmatorul principiu: se calculeaza cantitatea de armatura, care se dispune si la partea de sus si la partea de jos, pentru a prelua momentele incovoietoare de pe cea mai mare suprafata a radierului, si care respecta si regulile constructive, iar in zonele cele mai solicitate (in dreptul stalpilor si peretilor), la partea de jos a radierului se va dispune un alt rand (randul 2) de armatura suplimentara, care sa preia varfurile de moment din sectiunile respective. Diagramele cu momentele valorile momentelor incovoietoare, obtinute in urma calculului static sunt ilustrate in imaginile urmatoare, pentru directia X(ne rezulta armatura orientata paralel cu directia X) si pentru directia Y( ne rezulta armatura orientata paralel cu directia Y).

Pentru directia X [kN*m/m]:

Pentru directia Y [kN*m/m]:

Armatura se determina in acelasi mod ca la calculul placii. Hr = 1300mm; a = 62,5 mm; h0 = 1237,5 mm z1 =0,9* h0 = 0,9* 937,5 mm = 1113,7mm bratul de parghie al armaturilor. Pentru directia X (M11): Armatura generala la partea de sus a fost determinata pentru momentul de 2100 kN*m/m As = = 6075.8 mm2/m aleg 1028/m = 6154.4 mm2/m.

Armatura generala la partea de jos a fost determinata pentru momentul de 1450 kN*m/m, momentul maxim observat in afara zonelor de varf de moment. As = Pentru directia Y (M22): Armatura generala la partea de sus a fost determinata pentru momentul de 2050 kN*m/m, care este momentul maxim observat in afara zonelor de varf de moment. As = = 6135.7 mm2/m aleg 1028/m = 6154.4 mm2/m. = 4339,8 mm2/m aleg 1028/m = 6154.4 mm2/m.

Armatura generala la partea de jos a fost determinata pentru momentul de 1250 kN*m/m, momentul maxim observat in afara zonelor de varf de moment. As = = 3741.5 mm2/m aleg 1022/m = 3799.4 m2/m.

Practic rezulta ca pe primul rand am o plasa generala cu caracteristicile: Pe directia X (sus): 28 la distanta de 10cm; Pe directia X (jos): 28 la distanta de 10cm; Pe directia Y (sus): 28 la distanta de 10cm; Pe directia Y (jos): 22 la distanta de 10cm. Armarea minima: pmin = 0.15% --> Amin = 1300*1000*0.15/100 = 1950 mm2/m. Rezulta ca armatura dispusa respecta conditiile constructive.

La partea de jos, in zonele de concentrare a eforturilor, este nevoie suplimentara, aceasta se dispune conform rezultatelor urmatoare:

de armatura

Armatura de pe randul doi se dispune la o distanta de 100 mm fata de primul rand h0 (rand 2) = 1137,5 mm; z2 = 1023.7 mm. Pentru directia X: Momentele in dreptul zonelor de concentrare au valoarea maxima de 3700 kN*m/m. Momentul preluat de primul rand de armatura este 2056.2 kN*m/m --> trebuie preluat 1643.8 kN*m/m de randul 2.

As = Pentru directia Y:

= 5352.5 mm2/m --> aleg 525+528/m = 5530 mm2/m

Momentele in dreptul zonelor de concentrare au valoarea maxima de 2655 kN*m/m. Momentul preluat de primul rand de armatura este 1269.4 kN*m/m --> trebuie preluat 1385.6 kN*m/m de randul 2.

As =

= 4511.7 mm2/m --> aleg 525+528/m = 5530 mm2/m

Practic, rezulta ca local, in dreptul stalpilor si pe directia peretilor (in zonele de moment maxim = zonele de culoare albastra de pe diagrama) se dispune o plasa de armatura cu urmatoarele caracteristici: Pe directia X: 25/20cm + 28/20cm; Pe directia Y: 25/20cm + 28/20cm.